Rezolvări probleme Fizică (Setul I)

P1. Două puncte materiale în mişcare sunt caracterizate la un moment de timp fixat de vectorii de poziţie
       
r1 , r2 . Se cunosc r1  5m, r2  7m şi unghiul dintre cei doi vectori    / 4 . Determinaţi: r1  r2 şi r1  r2 .

Rezolvare
S-a specificat unitatea de măsură în SI.

    2
r1  r2  r1  r2  cos   35   17,5  2 m 2
2
S-a ţinut cont de
r1 SI  r2 SI  m
    2
sin  SI  cos  SI  1 .
r1  r2  r1  r2  sin   35   17,5  2 m 2
2

P2. Vectorii de poziţie ce descriu mişcarea a două puncte materiale sunt exprimaţi în SI, la acelaşi moment
         
de timp, prin relaţiile: r1  5 i  3 j  2 k , r2  2 i  7 k , în care i , j , k sunt versorii axelor de coordonate
carteziene. Determinaţi:
  
a. proiecţiile algebrice pe axele de coordonate ale vectorului S  r1  r2 ;
b. unghiul dintre cei doi vectori de poziţie.

Rezolvare
  
i j k
      
a. S  5  3 2   21  0  i  35  4   j  0  6  k  21  i  31  j  6  k (1)
2 0 7
   
S  Sx  i  S y  j  Sz  k (2)

Se compară relaţiile (1) şi (2). Rezultă proiecţiile algebrice ale vectorului S pe axele de coordonate:

S x  21 m 2 , S y  31 m 2 , S z  6 m 2 (3)


     S
b. S  r1  r2  sin  ,    r1 , r2   sin     (4)
r1  r2

    1 arcsin   K , K  Z
K
(5)
Se aplică relaţiile:

S  S x2  S y2  S z2   212   312  36  441  961  36  1438 m 2 (6)

1

r  x2  y2  z2 (7)
 
r1  25  9  4  38 m ; r2  4  49  53 m (7’)

Se substituie relaţiile (6) şi (7’) în (5). Se obţine

 1438 
    1 arcsin   K , K  Z
K

 38  53 

 719 
    1 arcsin   K , K  Z
K

19  53 
 

 719 
    1 arcsin   K , K  Z
K

1007 
 

 719 
în care arcsin   1,006 rad

 1007 

    1  1,006  K , K  Z
K

   1K  K , K  Z (8)
Să dăm câteva valori numărului K :
 K  1 ,   1  
K  0 ,   1

 (9)
 K  1 ,   1  
 K  2 ,   1  2

 1, K  0
Prin urmare, dacă   0, 2      (10)
  1, K  1

   
P3. Fie doi vectori a , b în spaţiul euclidian E3 , care îndeplinesc condiţia a  b  5 , unghiul dintre vectori
 
fiind    / 6 . Calculaţi a  b .

Rezolvare
   

 
a  b  a  b  cos  ,    a , b  (1)

        3
a  b  a  b  cos   a  b  (1’)
6 2
   
a  b  a  b  sin  (2)

        1
a  b  a  b  sin    a  b   5 (2’)
6 2
 
Din (2’)  a  b  10 (3)

2
Se substituie (3) în (1’) 

  3
a  b  10  5 3
2
 
a b  5 3

        
P4. Fie vectorii a  2i  5 j  3k , b  7i  4k . Calculaţi a  b . Cât este unghiul dintre cei doi vectori?

Rezolvare
       
Dacă a  a x  i  a y  j  a z  k şi b  bx  i  b y  j  bz  k se aplică formulele
 
a  b  a x bx  a y b y  a z bz (1)
 
a  b  2  7  (5)  0  3  4  14  12  26 
 
a  b  26 (1’)
   
a  b  a  b  cos  (2)

 
a  a x2  a 2y  a z2 ; b  b x2  b y2  bz2 (3)

 
Din (3)  a  4  25  9  38 ; b  bx2  b y2  bz2  49  16  65 (3’)

Din (2) şi (3’) rezultă

 
a b 26 26 26
cos         0,523
ab 38  65 2470 49,7

   arccos 0,523  2 K , K  Z
  1,02  2 K , K  Z (4)
Din (4) se obţin
 K  0 ,   1,02

 K  1,   1,02  2
 K  2 ,   1,02  4


 1,02
Dacă   0,2     (5)
 1,02  2

3
P5. Vectorul de poziţie al unui punct material este 𝑟⃗ = 5𝛼𝑡 𝚤⃗ − 3𝛽𝑡 𝑘⃗ exprimat în SI, 𝛼, 𝛽 fiind
constante cunoscute. Dacă v⃗ reprezintă viteza punctului material, calculaţi 𝑟⃗ ∙ v⃗ la momentul 𝑡 = 2𝑠.
Aplicaţie numerică: 𝛼 = ∙ ,𝛽= ∙ .

Rezolvare
În coordonate carteziene vectorul de poziţie se scrie sub forma
𝑟⃗ = 𝑥𝚤⃗ + 𝑦𝚥⃗ + 𝑧𝑘⃗ (1)
Dacă se compară formula din enunţ a vectorului de poziţie cu relaţia (1), rezultă coordonatele carteziene ale
punctului material ca funcţii de timp (ecuaţiile mişcării)
𝑥 = 5𝛼𝑡
𝑦=0 (2)
𝑧 = −3𝛽𝑡
Proiecţiile scalare ale vitezei pe axele de coordonate carteziene sunt date de formulele:

⎧v = = 𝑥̇
⎪
v = = 𝑦̇ (3)
⎨
⎪v = = 𝑧̇
⎩
Se substituie relaţiile (2) în (3). Rezultă
v = 10𝛼𝑡
v =0 (4)
v = −15𝛽𝑡
Produsul scalar dintre vectorul de poziţie şi vectorul viteză se calculează cu ajutorul relaţiei
𝑟⃗ ∙ v⃗ = 𝑥v + 𝑦v + 𝑧v (5)
în care se ţine cont de (2) şi (5). Se obţine
𝑟⃗ ∙ v⃗ = 50𝛼 𝑡 + 45𝛽 𝑡 (6)
Şi introducând valorile numerice din enunţ, la momentul 𝑡 rezultă
1 1
𝑟⃗ ∙ v⃗ = 50 ∙ ∙ 2 + 45 ∙ ∙ 2 = 100 + 1440 = 1540
4 16
𝑚
𝑟⃗ ∙ v⃗ = 1540
𝑠

      
P6. În cazul unui punct material se cunosc relaţiile r  v  8 , r  v  2i  7 j  3k , exprimate în SI, la un
 
anumit moment de timp. Determinaţi unghiul dintre vectorul de poziţie r şi vectorul viteză v . Care este
 
unghiul dintre dr şi v ?

Rezolvare
   
r  v  r  v  cos   8 (1)
4
   
r  v  r  v sin   4  49  9  62 (2)

Din (1) şi (2) rezultă

 
r v 62
   tg  
r v 8
 62 
  arctg    K , K  Z

 8 
  arctg 0,984  K  0,777  K , K  Z

 0,777 la K  0
Dacă   0,2    
0,777   la K  1
 
Pentru a determina unghiul dintre dr şi v , se consideră formula vitezei

 dr  
v, dr   0 .
 
v , în care dt  0  v  dr 
dt

   
P7. Vectorul viteză al unui punct material este v  2 At 3i  5 B ln(Ct 2 ) j  8 Dk exprimat în SI,
  
A, B, C  0 , D fiind constante cunoscute, iar t  0 . Calculaţi v  a , la momentul t1  1s , unde a reprezintă
acceleraţia corpului.
4
Aplicaţie numerică: A  1m  s , B  0.2m  s 1 , C  2 s 2 , D  0.5m  s 1 .

Rezolvare
 
v  a  v x ax  v ya y  vzaz (1)

Ţinând cont de relaţiile

   
v  vxi  vy j  vzk
   
v  2 At 3i  5 B ln(Ct 2 ) j  8 Dk 

 v x  2 At 3

 
v y  5 B ln Ct
2
exprimate în m / s (2)
 v  8D
 z
Se aplică relaţiile:
 dv x
a x  dt  v x a x  6 A t 2
 dv y 
 1 B
a y   v y   a y   5B 2  2C t  10 exprimate în m / s 2 (3)
 dt  Ct t
 a  dv z  v  a z  0
 z dt
z

Se introduc relaţiile (2) şi (3) în (1). Rezultă

5
 2
  2 ln(C t )
v  a  12 A t  50 B
2 5

t
 
v  a  12  50  0,04  ln 2  12  2 ln 2  26  ln 2

  m2
v  a  26  ln 2 3
s

P8. Se consideră un punct material cu masa m  50 g a cărui mişcare este descrisă de vectorul de poziție
   2 
r  5 A t 4 i  8 B cos( t 2 ) j  6 C e t k
  
exprimat în SI, în care A, B, C ,  sunt constante presupuse cunoscute şi i , j , k sunt versorii constanţi ai axelor
de coordonate carteziene. Să se determine:
a. ecuaţiile mişcării;
b. modulul impulsului mecanic la momentul t1    exprimat în secunde;
c. proiecţiile algebrice ale forţei rezultante pe axele de coordonate carteziene la momentul t1   
exprimat în secunde.

Rezolvare
a. Se compară formula vectorului de poziţie
   
r  xi  y j  zk (1)
cu cea din textul problemei. Astfel, rezultă ecuaţiile de mişcare ale punctului material:

 x  f1 (t )  5 A t 4 m

 
 y  f 1 (t )  8 B cos  t m
2
(2)
 3  
 z  f (t )  6 C exp  t 2 m

b. Formula impulsului mecanic este

   
p  mv  p  m v  m v 2x  v 2y  v 2z (3)

Din (2) rezultă

 v x  x  20 A t 3

   
 v y  y  8 B sin t  2 t   16 B t sin  t
2 2
(4)
   
v  z  6 C exp  t 2  2t   12C t exp  t 2
 z

La momentul t1    , din (4) rezultă

  3/ 2
v
 x  20 A
  3/ 2
 
 v y  16 B sin   0 în m/s (5)
 
 
 v z  12C  exp   12C  exp 

Se introduc în (3) relaţiile (5) şi se ţine cont de valoarea masei m  0,05 kg . Se obţine

6
  400 A2 3 m
p  0,05  144C 2 exp 2  kg 
 3
s
c. Proiecţiile forţei rezultante pe axele de coordonate sunt:
Fx  ma x , Fy  ma y , Fz  ma z (6)

Ţinând cont de relaţiile (4), proiecţiile acceleraţiei pe axele de coordonate se calculează astfel

 a x  v x  60 At 2

 ya  v  16 B
  
d t sin t 2
     
 16 B sin t 2  t cos t 2 2t (7)
y
 dt
  
a  v  12C d t exp t  12C exp(t 2 )  t exp t 2 2t
2
   
 z z
dt

 a x  60 At 2

  
a y  16 B sin t  2t cos t
2 2 2
  (7’)

 a  12C exp(t 2 )  2t 2 exp t 2
 z  
exprimate în m / s 2 .
Se introduc relaţiile (7’) în (6) şi se particularizează pentru t1    .
Rezultă
3𝐴𝜋
𝐹 =𝑁
𝛼
𝐹 = −1,6𝜋𝛼𝐵𝑁
𝐹 = 0,6(2𝜋 + 1)𝐶𝛼𝑒 𝑁

P9. Viteza unui punct material exprimată în SI respectă relaţia v  A  x , în care x  0 reprezintă
1
coordonata şi constanta are valoarea A  5s . Mişcarea se desfăşoară în lungul axei OX. La momentul iniţial
t 0  0 , corpul se afla în punctul de coordonată x0  2m . Cunoscând masa punctului material m  5 mg ,
determinaţi:
a. ecuaţia mişcării;
b. impulsul punctului material la momentul de timp t1  1 / A ;
c. acceleraţia la momentul de timp t 2  2 / A .

Rezolvare
a. Ecuaţia mişcării este de forma
x  f t  (1)

v  v x  Ax
 dx
Din relaţiile  dx   Ax (2)
 v  v x  dt
dt
Se separă variabilele
dx
 Adt (3)
x
7
Se integrează relaţia
dx
  A dt  ln x  C1  At  C 2  ln x  At  C 2  C1   At  C 3 (4)
x  
C3

în relaţiile anterioare C1 , C 2 , C 3 sunt constante de integrare.

Constantele de integrare se determină din condiţiile iniţiale. În relaţia (4) se introduc t 0  0 , x0  2 .

Se obţine ln 2  C 3 , care se substituie în (4). Rezultă

ln x  At  ln 2  ln x  ln 2  At 
 x x
 ln   At   exp At 
2 2

x(t )  2 exp( At )  2 exp(5t ) în m (5)

b. Se ţine cont de formula impulsului
p  p x  mv (6)

de relaţia v  A  x şi de (5). Rezultă

p  2mA exp( At ) (7)

La t1  1 / A din (7) se obţine

m
pt1   2mA  e  2  5  10 6 5  e kg 
s
m
p t1   5e  10 5 kg 
s
c. Formula acceleraţiei este
dv x dv d  Ax(t ) dx
a  ax     A  A  x (8)
dt dt dt dt
Se derivează relaţia (5) în raport cu timpul şi se substituie în (8). Rezultă
m
a  10 A exp(5t )  50 exp(5t ) (9)
s2
La t 2  2 / A , din (9) se obţine
𝑎(𝑡 ) = 50 ⋅ 𝑒 𝑚 ∙ 𝑠 .

P10. Ecuaţiile mişcării unui punct material cu masa m  50 g , sunt:

   
x  f1 (t )  20 sin t   , y  f 2 (t )  40 cos t   , exprimate în cm.
6 3 6 3
Determinaţi:
a. vectorul de poziţie al punctului material exprimat în SI;
b. proiecţiile algebrice ale vitezei pe axele de coordonate carteziene;
c. modulul forţei;
d. direcţia şi sensul forţei comparativ cu vectorul de poziţie.

8
Rezolvare
a. Formula vectorului de poziţie exprimat în coordonate carteziene este
   
r  xi  y j  zk (1)
Rezultă în SI expresia matematică
      
r  0,2 sin  t    i  0,4 cos t    j exprimat în m. (2)
6 3 6 3

b. Proiecţiile algebrice ale vitezei pe axele de coordonate se calculează din relaţiile:

 dx
 v x  dt  x
 dy
v y   y (3)
 dt
 v  dz  z

z
dt
Rezultă

     
'
   m
 v x  0,2  cos t     t    0,2 cos t   
 6 3 6 3 6 6 3 s
     
'
   m
 v y  0,4  sin  t     t    0,4   sin  t    (4)
 6 3 6 3 6 6 3 s
v
 z  0


c. Pentru a calcula modulul forţei ce acţionează asupra punctului material, se aplică relaţiile:
 
F  m  a - legea fundamentală a mecanicii clasice (5)
sau în modul
 
F  m a (6)

în care m  0,05kg .

a  a x2  a 2y  a z2 (7)

 dv x
a x  dt  v x
 dv y

a y   v y (8)
 dt
 a  dv z  v
 z dt
z

Rezultă

9
  
2
  m
 x a   0, 2    sin  t    2
 6 6 3 s
  
2
  m
 a y  0,4    cos t    2 (9)
 6 6 3 s
a
 z  0


Se introduc relaţiile (10) în (8) şi se ţine cont de formula (6). Se obţine
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
𝐹⃗ = 0,05 ⋅ ⋅ 4 ⋅ 10 𝑠𝑖𝑛 𝑡+ + 16 ⋅ 10 𝑐𝑜𝑠 𝑡+ ⋅𝑁
6 6 3 6 3
d. Se aplică relaţia (5). Rezultă
 2
    
F  0,05     r  F  r .
6

10