Formule M1

Geometrie sintetică
 Triunghiul oarecare

2(b 2  c 2 )  a 2
mediana m 
2
aria a teorema sin :
4
S p( p  a)( p  b)( p  c) ; a

b

c
 2R
BD AB
a  ha b  c  sin A teorema bisectoarei (AD) :  sin A sin B sin C
S ; S  DC AC
2 2 abc teorema cos :
abc raza cercului circumscris R 
semiperimetru p  4S b2  c2  a2
2 cos A 
S 2bc
2S raza cercului înscris r 
înălţimea ha  p
a

Geometrie vectorială
 Vectori în plan
O mărime scalară se caracterizează printr-un număr.
O mărime vectorială se caracterizează prin direcţie, sens, modul (lungime, mărime sau normă).
Adunarea vectorilor :
- regula paralelogramului -regula triunghiului -regula poligonului
c  ab c c  ab c s  abcd s

u şi v sunt coliniari d.n.d. există   R* astfel încât u    v

Coliniaritatea a doi vectori : vectorii
MA 1 k
Punctul care împarte un segment într-un raport dat k  are proprietatea OM  OA  OB , O
MB 1 k 1 k
AB  AC
vectorul mediană AM 
2
Descompunerea unui vector după două direcţii date :
u  x, y   xi  y j unde i, j sunt versorii (vectori de modul 1) axelor Ox, Oy; modulul vectorului u  x2  y2
adunarea vectorilor u  v   x1  x 2 , y1  y 2  ; înmulţirea vectorului cu un scalar   u  x,y 
egalitatea vectorilor u  x1 , y1   v x 2 , y 2   x1  x 2 , y1  y 2

produsul scalar al vectorilor u  v  u  v  cos u , v  sau u  v  x1 x 2  y1 y 2

x1 y
vectori coliniari ux1 , y1 , vx2 , y 2    1
x2 y 2
vectori ortogonali (perpendiculari) u  x1 , y1 , v x 2 , y 2   x1 x 2  y1 y 2  0
vectorul de poziţie al punctului A este r A   x A , y A   x A i  y A j
vectorul AB  ( x B  x A , y B  y A )   x B  x A i   y B  y A  j
MA r A  kr B
vectorul de poziţie al punctului care împarte un segment într-un raport dat k  este r M 
MB 1 k
rA  rB
vectorul de poziţie al mijlocului M al segmentului (AB) este r M 
2
r A  r B  rC
vectorul de poziţie al centrului de greutate G al ABC este r G 
3
 Geometrie analitică

 Dreapta
AB  x A  xB    y A  y B 
2 2
distanţa dintre două puncte
y  yA
panta dreptei AB este m AB  B
xB  x A
MA x  kxB y  kyB
punctul care împarte un segment într-un raport dat k  are coordonatele x M  A , yM  A
MB 1 k 1 k
x  xB y  yB
mijlocul segmentului AB este M de coordonate x M  A , yM  A
2 2
x  x B  xC y  y B  yC
centrul de greutate al triunghiului ABC este G de coordonate xG  A , yG  A
3 3
Ecuaţiile dreptei :
x y 1
x  xA y  yA
- ecuaţia prin două puncte :  sau x A yA 1  0
xB  x A y B  y A
xB yB 1
- ecuaţia printr-un punct şi o pantă dată : y  y A  mx  x A 
x y
- ecuaţia prin tăieturi :   1 unde A(a,0), B(0,b) sunt intersecţiile dreptei cu axele de coordonate
a b
- ecuaţia explicită : y  mx  n unde m–panta ( m  tg ) şi n–ordonata la origine
a
- ecuaţia generală : ax  by  c  0  m  
b
cazuri particulare de drepte :
- dreapta verticală : x  a
- dreapta orizontală : y  b
- dreapta prin origine : y  mx
- prima bisectoare : y  x
- a doua bisectoare : y   x
drepte paralele d1 d 2 m1  m2 sau d1 : ax  by  c1  0, d 2 : ax  by  c2  0
drepte perpendiculare d1  d 2  m1  m2  1 sau d1 : ax  by  c1  0, d 2 : bx  ay  c2  0
ax A  by A  c
distanţa de la un punct la o dreaptă d  A, d   unde d : ax  by  c  0
a2  b2
m  m1
unghiul determinat de două drepte de pante m 1 şi m2 are tangenta : tg  2 (dreptele nu sunt perpendiculare)
1  m1m2
xA yA 1
1
aria ABC este S   unde   x B yB 1
2
xC yC 1
punctele A,B,C sunt coliniare d.n.d.   0
punctul de intersecţie a două drepte este soluţia sistemului format de ecuaţiile dreptelor
un punct aparţine unei drepte dacă coordonatele punctului verifică ecuaţia dreptei
 Trigonometrie

 Funcţii trigonometrice
sin :R   1,1 , sin(  x)   sin x , sin( x  2k )  sin x , k Z
cos :R   1,1 , cos(  x )  cos x , cos( x  2k )  cos x , k Z
 
tg :R- ( 2k  1)   R , tg ( x)  tgx , tg ( x  k )  tgx , k Z
 2
ctg :R- k   R , ctg (  x)  ctgx , ctg ( x  k )  ctgx , k Z

u0 00 300 450 600 900 1200 1350 1500 1800 2100 2250 2400 2700 3000 3150 3300

u     2 3 5 7 5 4 3 5 7 11
(rad) 0 
6 4 3 2 3 4 6 6 4 3 2 3 4 6

1 2 3 3 2 1 1 2 3 3 2 1
sin u 0 1 0 - - - -1 - - -
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
3 2 1 1 2 3 3 2 1 1 2 3
cos u - - - -1 - - -
1 2 0 2 2 0 2
2 2 2 2 2 2 2 2
3 3 3 3
tg u 3 3 -1 - 3 3 -1 -
0 1 / - 0 1 / -
3 3 3 3
3 3 3 3
ctg u 3 - -1 3 3 - -1 3
/ 1 0 -
/ 1 0 -
3 3 3 3

 Formule trigonometrice
sin x cos x 1 1
sin 2 x  cos 2 x  1 ; tgx  ; ctgx  ; sec x  ; cos ecx 
cos x sin x cos xsin x
tgx  tgy
sin( x  y )  sin x cos y  sin y cos x ; cos( x  y )  cos x cos y  sin x sin y ; tg ( x  y ) 
1  tgxtgy
sin 2x  2 sin x cos x ; cos 2 x  cos x  sin x  2 cos x  1  1  2 sin x
2 2 2 2

sin 3x  3 sin x  4 sin 3 x ; cos 3x  4 cos 3  3 cos x

x x x
2tg 1  tg 2 2tg
sin x  2 ; cos x  2 ; tgx  2
x x x
1  tg 2 1  tg 2 1  tg 2
2 2 2
x 1  cos x x 1  cos x x sin x
sin 2  ; cos 2  ; tg 
2 2 2 2 2 1  cos x
x y x y x y x y
sin x  sin y  2 sin cos ; sin x  sin y  2 sin cos
2 2 2 2
x y x y x y x y
cos x  cos y  2 cos cos ; cos x  cos y  2 sin sin
2 2 2 2
sin( x  y )  sin( x  y )
sin x cos y 
2
cos( x  y )  cos( x  y )
cos x cos y 
2
cos( x  y )  cos( x  y )
sin x sin y 
2
  Graficele funcţiilor trigonometrice tg ctg

sin cos

arcsin arccos arctg arcctg

 Inversele funcţiilor trigonometrice

  
arcsin:  1,1   ,  , arcsin(  x)   arcsin x ; funcţie strict crescătoare
 2 2
arccos:  1,1  0,   , arccos(  x)    arccos x ; funcţie strict descrescătoare
  
arctg: R    ,  , arctg ( x)  arctgx ; funcţie strict crescătoare
 2 2
arcctg: R  0,   , arcctg ( x)    arcctgx ; funcţie strict descrescătoare

1 2 3
x 0 1
2 2 2
   
arcsinx 0
6 4 3 2
   
arccosx 0
2 3 4 6

3
x 0 1 3
3
  
arctgx 0
6 4 3
   
arcctgx
2 3 4 6

 Ecuaţii trigonometrice fundamentale

 
sin x  a  x   1 arcsin a  k , k  Z , a   1,1
k

cos x  a  x   arccos a  2k , k  Z , a   1,1

tgx  a  x  arctga  k , k  Z , a R
ctgx  a  x  arcctga  k , k  Z , a R
  Numere complexe
forma algebrică z  a  bi , unde a, b  R şi i  1 ; i-unitate imaginară
2

 
mulţimea numerelor complexe C  a  bi | a, b  R, i  1 ; mulţimea numerelor pur imaginare R*i  bi | b  R
2 *
 
partea reală a lui z este Rez   a ; coeficientul părţii imaginare a lui z este Imz   b
puterile lui i : i
4 n 1
 i, i 4 n  2  1, i 4 n3  i, i 4 n  1 
i 2  1, i 3  i, i 4  1 
1 a  bi
conjugatul lui z este z  a  bi ; inversul lui z este z  2 ; modulul lui z este | z | a  b
2 2

a b 2

imaginea lui z este M(a,b) ; afixul lui M este z  a  bi

egalitatea numerelor complexe z1  z 2  a1  a2 şi b1  b2
adunarea z1  z 2  a1  a2   b1  b2 i
înmulţirea z1  z 2  a1a2  b1b2   a1b2  a2 b1 i
z
împărţirea 1  … se amplifică cu conjugatul numitorului : z 2  a 2  b2 i
z2
z  z1
proprietăţi : z1  z 2  z 1  z 2 ; z1  z 2  z 1  z 2 ;  1   ; z  R  z  z ; z  R*i  z   z ; z  z | z | 2
 z2  z 2
z1 | z1 |
| z || z | ; | z1  z 2 || z1 |  | z 2 | ;  ; | z || z | ; || z1 |  | z 2 ||| z1  z 2 || z1 |  | z 2 |
n n

z2 | z2 |
rădăcina pătrată r  x  yi a numărului complex z unde x 2  y 2  a, x 2  y 2  a 2  b 2 ,2 xy  b
bi 
rezolvarea ecuaţiei de gradul II în C : ax  bx  c  0  x1, 2  dacă   0
2

2a
forma trigonometrică z  r cos   i sin   unde raza polară r  a 2  b 2  R ; argumentul polar   argz  :
M Ox  M  CI M Oy  M  CII M Ox  M  CIII M Oy  M  CIV
b  b b 3 b
 0   arctg      arctg       arctg    2  arctg
a 2 a a 2 a

mulţimea argumentelor lui z este Arg z   argz   2k | k  Z ; argumentul redus   0,2 
înmulţirea z1  z 2  r1r2 cos1   2   i sin 1   2 

împărţirea 1  1 cos1   2   i sin 1   2 

z r
z 2 r2
ridicarea la putere z  r
n n
cos n  i sin n 
   2k   2k 
rădăcinile de ordinul n din z sunt Z k  r  cos  i sin , k  0, n  1
n

 n n 
aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie :
z A  zB
distanţa dintre două puncte AB | z A  z B | ; afixul mijlocului unui segment z M 
2
z A  z B  zC
afixul centrului de greutate al unui triunghi z G 
3
z A  kzB AM
afixul puncului care împarte un segment într-un raport dat z M  unde k 
1 k BM
z A  zB
condiţia de coliniaritate a trei puncte R *
zC  z B
z  zB z  zA
condiţia de paralelism a două drepte A  R* ; condiţia de perpendicularitate a două drepte B  R*i
zC  z D zC  z A
 Algebră
 Formule de calcul prescurtat
a  b 2  a 2  2ab  b 2 ; a  b 2  a 2  2ab  b 2
a  b 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3 ; a  b 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3
a  b  c 2  a 2  b 2  c 2  2ab  2bc  2ca
a  b  c 3  a 3  b 3  c 3  3a  b b  c c  a 
Descompuneri : a  b  a  b a  b 
2 2

a 3  b 3  a  b a 2  ab  b 2  ; a 3  b 3  a  ba 2  ab  b 2 
a n  b n  a  ba n1  a n2 b  ...  ab n2  b n1 , n  par
a n  b n  a  b a n1  a n2 b  ...  ab n2  b n1 
a 3  b 3  c 3  3abc  a  b  c a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca 
 Sume
n
nn  1 n
nn  12n  1
 k 1  2  ...  n 
k 1 2
k
k 1
2
12  2 2  ...  n 2 
6
n n  1
n 2 2 n
1 1 1 1 1
 k 3 13  2 3  ...  n 3 
k 1 4

k 1 k k  1
 
1 2 2  3
 ... 
nn  1
 1
n 1
 Medii şi inegalităţi
x  x2  ...  xn ab
media aritmetică ma  1 ; ma 
n 2
media geometrică m g  n x1 x 2 ...x n ; m g  ab
n 2ab
media armonică mh  ; mh 
1 1 1 ab
  ... 
x1 x2 xn
x12  x 22  ...  x n2 a2  b2
media pătratică m p  ; mp 
n 2
inegalitatea mediilor : mh  m g  ma  m p
2

inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz  x1 y1  x 2 y 2   x1  x 2 y1  y 2
2 2
 2 2

inegalitatea Minkovski x1  y1 2  x2  y2 2  x12  x22  y12  y22
inegalitatea Bernoulli 1    > 1    r unde   0 , r  1 , r  Q
r

Parte întreagă. Parte fracţionară

 x0 , pt.x0  0
x  x0 , x1 x2 ... partea întreagă x   partea fracţionară x  x  x
 x0  1, pt.x0  0
proprietăţi : x  x  x  1 ; x 1  x  x ; x 0,1 ; x  n  x  n , n ZA

Modul (valoare absolută)
 x, pt.x  0
x 
 x, pt.x  0
x x
proprietăţi : x  0, x R ;  x  x ; xy  x  y ;  ; inegalitatea triunghiului : x  y  x  y  x  y
y y
x  a  x   a, a ; x  a  x   , a  a, 
x  a  x  a unde a  0 ; x  a  x  
  Mulţimi
A,B,…-mulţimi ; a,b,…-elemente
a  A dacă A conţine a ; a  A dacă A nu conţine a ;  -mulţimea vidă (fără element)
A  B dacă orice element din A este şi din B ; A  B dacă există a  A dar a  B
A  B dacă A şi B au aceleaşi elemente ; A  B  A  B şi B  A
Operaţii cu mulţimi : reuniunea A  B  x | x  A sau x  B ; intersecţia A  B  x | x  A şi x  B
diferenţa A  B  x | x  A şi x  B ; diferenţa simetrică AB   A  B  B  A
complementara CE A  x  E | x  A  E  A unde A  E
produsul cartezian A  B  a, b | a  A şi b  B
m 
Mulţimi de numere : naturale N  0,1,2,... ; întregi Z  ...,2,1,0,1,2,...; raţionale Q   | m, n  Z , n  0 ;
n 
iraţionale R-Q = radicali ireductibili, nr e, nr  ; reale R = QU(R-Q) ; complexe C  a  bi | a, b  R, i  1
2

relaţii : N  Z  Q  R  C ; (R-Q)  R  C

 Inducţia matematică
Se aplică pentru a demonstra o propoziţie matematică P(n), n  N*
Se parcurg două etape :
P(1) adevărată
presupunem P(k) adevărată şi demonstrăm P(k+1) adevărată
 P(n) adevărată,  n N*

 Progresii
progresia aritmetică- un şir în care fiecare termen se obţine din cel precedent prin adunarea unui număr constant pentru
şirul dat, numit raţie, notat r
an1  an1
def. a n  an 1  r ; formula termenului general a n  a1  n  1r ; condiţia de progresie a n 
2
suma primilor n termeni S n  a1  a2  ...  an 
a1  an   n  2a1  n  1r   n
2 2
progresia geometrică- un şir cu primul termen nenul în care fiecare termen se obţine din cel precedent prin înmulţirea unui
număr nenul şi constant pentru şirul dat, numit raţie, notat q
n 1
def. bn  bn 1  q ; formula termenului general bn  b1  q ; condiţia de progresie bn  bn 1bn 1 cu bn  0
q 1n
suma primilor n termeni S n  b1  b2  ...  bn  b1 pentru q  1 ; sau S n  nb1 pentru q  1
q 1

 Puteri şi radicali
n n
n 1 a b
a  a
n
 a
 ...
 a ; a  1 ; 0 nu există ; a  a ; 1  1 ; 0  0 unde n N ; a
0 0 1 n n *
 n ;    
n a b a
n

proprietăţi : a  a
n m
a n m
; a :a
n m
a nm
 
; a
n m
a nm
; a b  ab 
n n n an  a 
; m  
b b
m 1 1
n
a  a unde n N, n  2 ;
m n
a a ; 2 3
a a 3

a , pt.a  0 şi a , pt.a  R ; a2  a ; ab  a  b ; a b  a  b

par impar
observaţii : există

ac ac
formula radicalilor compuşi : a b   unde c  a  b
2 2

2 2

 a
n
n a a n nk k
proprietăţi : n
a ; n
a  n b  n a b ; n  n ; a  a ; m a  n m a
n

b b
raţionalizarea : operaţia de eliminare a radicalilor de la numitorul fracţiei
a b)
3 3 3
a 2  3 ab  b 2 )
a)
1
a a2 )
a2
1 3
1 a b 1 3
a 2  3 ab  3 b 2
 ;  ;  ; 
a a 3
a a a b ab 3
a 3 b a b
  Funcţii
f : A  B , f x   y unde A-domeniu, B-codomeniu, x-argument, y-imagine
numărul funcţiilor f : A  B este cardBcardA
Im f  f  A   f x | x  A-imaginea funcţiei, G f  x, f x  | x  A -graficul funcţiei
funcţii egale : f  g  A  A , B  B , f x   g x , x  A
| |

compunerea funcţiilor f : A  B , g : B  C  g  f : A  C , g  f x  g  f x, x  A

funcţie injectivă : f x1   f x2   x1  x2 sau x1  x2  f x1   f x2  , x1 , x2  A
funcţie surjectivă : y  B, x  A astfel încât f x   y
funcţie injectivă şi surjectivă  funcţie bijectivă  funcţie inversabilă
numărul funcţiilor injective f : A  B este (cardA)!
inversa funcţiei f : A  B , f x   y este funcţia f 1 : B  A , f 1  y   x
funcţie pară : f  x   f x , x    ,   A ; funcţie impară : f  x   f x , x    ,   A
funcţie periodică : f x  T   f x , x  A ; T-perioada
funcţie mărginită : există nr reale m,M astfel încât m  f x   M , x  A
funcţie strict monotonă : strict crescătoare x1  x2  f x1   f x2  , x1 , x2  A
strict descrescătoare x1  x2  f x1   f x2  , x1 , x2  A

Funcţii elementare :
funcţia constantă f : R  R , f x   c unde c R
funcţia identică 1R : R  R , 1R x   x
funcţia de gradul I f : R  R , f x   ax  b unde a, b  R , a  0
graficul este o dreaptă ; monotonie : strict crescătoare pentru a>0 sau strict descrescătoare pentru a<0
semnul funcţiei :
b
x 
2a
f(x) semnul contrar lui a 0 semnul lui a
funcţia de gradul II f : R  R , f x   ax  bx  c unde a, b, c  R , a0
2

 b 
graficul este o parabolă cu vârful V   ,  punct de minim pentru a>0 sau de maxim pentru a<0
 2a 4a 

2
 b 
forma canonică f  x   a x    unde   b  4ac
2

 2a  4a
b 
rădăcini x1, 2   R dacă   0 ; x1, 2  R dacă   0 ; descompunere f x  ax  x1 x  x2 
2a
semnul funcţiei :
x
dacă 0 f(x) semnul lui a

x b

2a
dacă 0
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

x x1 x2
dacă 0 f(x) semnul lui a 0 semnul contrar lui a 0 semnul lui a

b c
Relaţiile lui Viete : S  x1  x 2   ; P  x1 x 2  ; formarea ecuaţiei x  Sx  P  0
2

a a
alte relaţii x1  x2  S  2 P ; x1  x2  S  3PS ; x1  x2  S  4S P  2 P ; | x1  x2 | S 2  4P
2 2 2 3 3 3 4 4 4 2 2
funcţia modul f : R  0,   , f x  | x |
funcţia parte întreagă f : R  Z , f x   x
funcţia parte fracţionară f : R  0,1 , f x   x
funcţia putere cu exponent natural f : R  R , f x   x , n N*
n

funcţia radical de ordin par f : 0,   R , f x   2 n x ; funcţia radical de ordin impar f : R  R , f  x   2 n 1 x , n N*

funcţia polinomială f : R  R , f  x   a n x  a n 1 x
n 1
n
 ...  a1 x  a0
a n x n  ...  a1 x  a0

funcţia raţională f : R  x  R | bm x
m

 ...  b1 x  b0  0  R , f x  
bm x m  ...  b1 x  b0
 
funcţia exponenţială f : R  0,  , f x   a unde a  0, a  1
x

monotonie : strict descrescătoare pentru 0<a<1 sau strict crescătoare pentru a>1
a x1  a x2  x1  x2 dacă 0<a<1 ; a x1  a x2  x1  x2 dacă a>1
funcţie bijectivă  funcţie inversabilă (inversa ei este funcţia logaritmică)
funcţia logaritmică f : 0,   R , f x   log a x unde a  0, a  1
monotonie : strict descrescătoare pentru 0<a<1 sau strict crescătoare pentru a>1
log a x1  log a x2  x1  x2 dacă 0<a<1 ; log a x1  log a x2  x1  x2 dacă a>1
funcţie bijectivă  funcţie inversabilă (inversa ei este funcţia exponenţială)
logaritmul unui număr real pozitiv : log a x  b  a  x , a  0, a  1, x  0
b


proprietăţi : log a a  1 ; log a 1  0 ; a
loga b
 b ; log a a b  b ; log a b  
log a b ; a log b  b log a c c


x log b x 1
log a x  log a y  log a xy ; log a x  log a y  log a ; log a x  ; log a x 
y log b a log x a
lg  log 10 (logaritmul zecimal) ; ln  log e (logaritmul natural) unde e  2,71...
lg 10  1 ; lg 1  0 ; ln e  1 ; ln 1  0

 Elemente de combinatorică
permutări de n : Pn  n! 1  2  ...  n ; n N* ; 0! 1
n!
aranjamente de n luate câte k : An  ; 0k n
k

n  k !
n!
combinări de n luate câte k : C n  ; 0k n
k

k!n  k !
proprietăţi : n! n  1!n
nn  1
C n0  1 ; C n1  n ; C n2  ;
2
C nk  C nn  k (formula combinărilor complementare)
C nk  C nk1  C nk11 (formula de recurenţă)
C n0  C n1  ...  C nn  2 n (numărul submulţimilor unei mulţimi cu n elemente)
binomul lui Newton a  bn  Cn0 a n b 0  Cn1 a n1b1  ....  Cnk a nk b k  ...  Cnn1a1b n1  Cnn a 0b n unde a, b  R , n N
nk
termenul general Tk 1  C n a b k , k  0, n
k

Tk  2 n  k b
formula pentru aflarea celui mai mare termen al dezvoltării :   >1
Tk 1 k  1 a
 triunghiul lui Pascal :

n coeficienţi formula binomului la putere

n=0 1 (a+b)0=1
n=1 1 1 (a+b)1=a+b
n=2 1 2 1 (a+b)2=a2+2ab+b2
n=3 1 3 3 1 (a+b)3=a3+3a2b+3ab2+b3
n=4 1 4 6 4 1 (a+b)4= a4+4a3b+6a2b2+4ab3+b4
n=5 1 5 10 10 5 1 (a+b)5= a5+5a4b+10a3b2+10a2b3+5ab4+b5
n=6 1 6 15 20 15 6 1 (a+b)6= a6+6a5b+15a4b2+20a3b3+15a2b4+6ab5+b6
…...

 Matrice
matricea de tip m, n este o funcţie A : 1,2,..., m 1,2,..., n  C, Ai, j   a ij ; i-linie , j-coloană

 a11 a12 ... a1n 

 
 a 21 a 22 ... a 2 n 
se reprezintă printr-un tablou cu m linii, n coloane A     m,n (C)
... ... ... ... 
 
a ... a mn 
 m1 am2
caz particular : matricea nulă Om , n (are toate elementele egale cu 0)
dacă m  n atunci matricea se numeşte pătratică de ordinul n ; A   n (C)
caz particular : matricea unitate I n (are 1 pe diagonala principală şi 0 în rest)
egalitatea matricelor A  B  a ij  bij unde A, B   m , n (C)
 
transpusa matricei A  aij   m , n (C) este matricea
t
A  a ji   n,m (C)
 
urma matricei pătratice A  a ij   n (C) este tr A  a11  a 22  ...  a nn
 
adunarea matricelor A  B  C  cij ; cij  aij  bij unde A, B   m , n (C)
proprietăţi : A  B  B  A ; A  ( B  C )  ( A  B )  C ; A  O  O  A  A ; A   A   A  A  O
înmulţirea matricelor cu scalari A  aij  ;  C
proprietăţi : 1  A  A  1  A ; A  A ;    A  A  A ; A   A ;  A  B  A  B
n
înmulţirea matricelor A  B  C  cik  ; cik   aij  b jk unde A   m ,n (C), B   n , p (C)
j 1

proprietăţi : A  B  B  A (în gen.); A  ( B  C )  ( A  B )  C ; A  I n  A  I n  A ; A  B  C   A  B  A  C

 Determinanţi
a11 a12
determinantul de ordinul unu a11  a11 ; determinantul de ordinul doi  a11a 22  a12 a 21
a 21 a 22
a11 a12 a13
determinantul de ordinul trei a 21 a 22 a 23  a11a 22 a33  a12 a 23 a31  a 21a32 a13  a13 a 22 a31  a12 a 21a33  a 23 a32 a11
a31 a32 a33
determinantul de ordinul patru det  A  ai1 Ai1  ai 2 Ai 2  ai 3 Ai 3  ai 4 Ai 4 ; i  1,4 unde Aij   1
i j
d ij
d ij se obţine din det A prin eliminarea liniei i şi coloanei j ; Aij -complement algebric
det A  B  det A  detB ; det  t A  det A ; det A  n det  A
proprietăţi :
- dacă elementele unei linii sau coloane sunt nule  d  0
- dacă înmulţim elementele unei linii sau coloane cu   d
- dacă schimbăm între ele două linii sau coloane  d
- dacă elementele a două linii sau coloane sunt proporţionale  d  0
- dacă la o linie sau coloană adunăm elementele altei linii sau coloane înmulţite cu un număr d
  Rangul unei matrice
rang  A  r , dacă A are un minor (determinant) de ordinul r nenul şi toţi minorii de ordin mai mare decât r sunt nuli

 Inversa unei matrice

matricea A este inversabilă d.n.d. det  A  0 ; inversa matricei A se notează A ; A  A  A  A  I n
1 1 1

 A11 A21 A31 

1 A A21   
A 1   A* unde A*   11  sau A*   A12 A22 A32  (matricea adjunctă)
det  A  A12 A22  A
 13 A23 A33 
ecuaţii matriceale : A  X  B  X  A
1
 B ; X  A  B  X  B  A 1 ; A  X  B  C  X  A 1  C  B 1

 Sisteme de ecuaţii liniare

sisteme de n ecuaţii şi n necunoscute
 
- dacă det A    0  sistem compatibil determinat
j
rezolvare Cramer : x j  unde j se obţine din  prin înlocuirea coloanei j cu coloana termenilor liberi

- dacă det  A  0 atunci se caută p  0 (determinant principal, din coeficienţii necunoscutelor), se calculează
c (determinant caracteristic) ; dacă c  0  sistem compatibil nedeterminat, stabilesc necunoscute şi ecuaţii
principale şi secundare, rezolv Cramer sau dacă c  0  sistem incompatibil
sisteme omogene (au coloana termenilor liberi nulă) – sunt compatibile, cu soluţia banală S:(0,0,…,0)
 
dacă det A  0  sistemul are numai soluţia nulă (banală)
dacă det  A  0  sistemul are şi soluţii nenule, sistem compatibil nedeterminat

 Structuri algebrice
legea de compoziţie pe M este funcţia : M  M  M , x, y   x  y (compusul lui x cu y)
proprietăţi : asociativitate : x   y  z   x  y   z, x, y, z  M
comutativitate : x  y  y  x, x, y  M
element neutru : e  M astfel încât x  e  e  x  x, x  M
element simetric : x  M , x  M astfel încât x  x  x  x  e
| | |

distributivitatea legii  faţă de legea  : x   y  z   x  y   x  z , x, y, z  M

H este parte stabilă a lui M în raport cu  dacă H  M şi x, y  H  x  y  H
M , este monoid : asociativitate, element neutru
M , este monoid comutativ : asociativitate, element neutru, comutativitate
G, este grup : asociativitate, element neutru, element simetric
G, este grup comutativ (abelian) : asociativitate, element neutru, element simetric, comutativitate
proprietate : într-un grup G, au loc :  x  y   y  x , x, y  M şi x   x, x  G
| | | | |

f : G1  G2 se numeşte morfism de grupuri dacă f x1  x2   f x1   f x2 , x1 , x2  G1 unde G1 ,, G2 , grupuri
f : G1  G2 se numeşte izomorfism de grupuri dacă f este morfism bijectiv ; notez G1  G2
 A,, este inel dacă  A, este grup abelian,  A, este monoid şi  este distributivă faţă de 
 A,, este inel comutativ dacă  A, este grup abelian,  A, este monoid comutativ şi  este distributivă faţă de 
f : A1  A2 este morfism de inele dacă : f x1  x2   f x1   f x2 , f x1  x2   f x1   f x2 , x1 , x2  A1
unde  A1 ,, ,  A2 ,, inele ; f este izomorfism de inele dacă f este morfism bijectiv
dacă  A,, inel atunci  AX ,, este inelul comutativ al polinoamelor cu coeficienţi în A
polinomul f  a n X
n
 ...  a1 X  a0  AX 
  

Z n ,, - inelul claselor de resturi modulo n unde n N* ; Z n  0, 1,..., n  1 ; dacă n număr prim  corp comutativ
 
  Polinoame cu coeficienţi complecşi
forma algebrică f  a n X  a n 1 X
n n 1
 ...  a1 X  a 0  C X  (mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi)
a n -coeficientul dominant ; a 0 -termenul liber ; X-nedeterminata
gradul polinomului este grad  f   n
valoarea polinomului în  este f    a n   a n 1  ...  a1  a 0
n n 1

nr.  C se numeşte rădăcină a polinomului dacă f    0

teorema împărţirii cu rest : f  g  q  r unde grad r   grad g 
împărţirea prin x  a are restul r  f a 
schema lui Horner :
Xn X n1 X n2 ….…………. X2 X1 X0
an a n 1 an2 ….…………. a2 a1 a0
a an a a n + a n 1  bn 2 a bn  2 + a n  2  bn 3 …. b1 a b1 + a1  b0 a b0  a 0  r

 f   X  a  a n X n 1  bn  2 X n  2  ...  b1 X  b0 
dacă r  0 atunci f se divide prin x  a
f este divizibil prin g dacă există h astfel încât f  g  h ;
în acest caz orice rădăcină a lui g este şi rădăcină a lui f , deci g    0  f    0
teorema Bezout : f are rădăcina a d.n.d. f se divide prin x  a
orice polinom de grad n are n rădăcini complexe ;
descompunerea polinomului după rădăcinile sale : f  a n  X  x1  X  x2 ... X  xn 
dacă x1  x2  ...  xk   , xk 1   atunci rădăcina  are ordinul de multiplicitate k
n 1
Ecuaţie algebrică a n X
n
 a n 1 X  ...  a1 X  a 0  0
relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul III : aX  bX  cX  d  0
3 2

b c d
x1  x 2  x3   , x1 x 2  x 2 x3  x3 x1  , x1 x 2 x3  
a a a
pentru ecuaţia de gradul IV : aX  bX  cX  dX  e  0
4 3 2

b c d e
x1  x 2  x3  x 4   , x1 x 2  ...  x3 x 4  , x1 x 2 x3  ...  x 2 x3 x 4   , x1 x 2 x3 x 4 
a a a a
i a
formarea ecuaţiei după sumele s n i   1 n i din relaţiile lui Viete : x  sn1 x
n 1
 ... 1 s0  0
n n

an
   2k   2k 
ecuaţia binomă x  a ;
n
a C  x n  r cos   i sin    x k  n r  cos  i sin , k  0, n  1
 n n 
ecuaţia reciprocă de gradul III : ax  bx  bx  a  0 are soluţia –1 (se aplică schema lui Horner)
3 2

1 1
ecuaţia reciprocă de gradul IV : ax  bx  cx  bx  a  0 se împarte prin x ;not x   t  x2  2  t 2  2
4 3 2 2

x x
ecuaţia reciprocă de gradul V : ax  bx  cx  cx  bx  a  0 are soluţia –1 (se aplică schema lui Horner)
5 4 3 2

Polinoame cu coeficienţi reali R X 

dacă   a  bi este rădăcină a lui f atunci şi   a  bi este rădăcină a lui f (cu acelaşi ordin de multiplicitate)
dacă f are grad impar atunci f are cel puţin o rădăcină reală
Polinoame cu coeficienţi raţionali Q X 
dacă   ab d este rădăcină a lui f atunci şi |  a  b d este rădăcină a lui f
(cu acelaşi ordin de multiplicitate), unde d Q
Polinoame cu coeficienţi întregi Z X 
p
dacă  este rădăcină a lui f atunci p este divizor al lui a 0 şi q este divizor al lui a n , unde p, q  Z, q  0
q
 Analiză matematică
 Şiruri
şirul de numere reale a n n0 este o funcţie f : N  R , f n   a n
monotonia şirului : a n  a n 1 , n  a n  şir crescător ; a n  a n 1 , n  a n  şir descrescător
a n 1
dacă a n1  a n  0 sau  1 (pentru şirul cu termeni pozitivi) atunci a n  şir crescător
an
a
dacă a n1  an  0 sau n 1  1 (pentru şirul cu termeni pozitivi) atunci a n  şir descrescător
an
mărginirea şirului : M  0 astfel încât | a n | M , n  a n  şir mărginit
limita şirului : a n  are limita a R =R    dacă în orice vecinătate a lui a se află toţi termenii şirului începând
de la un anumit rang ; notez lim a n  a
n

lim a n  a , a R dacă   0, n  N astfel încât | an  a |  , n  n

n

lim a n   dacă   0, n  N astfel încât an   , n  n

n 

lim a n   dacă   0, n  N astfel încât a n   , n  n

n

convergenţa şirului : a n  şir convergent dacă  lim a n  a , a R

n 

divergenţa şirului : a n  şir divergent dacă lim a n   sau dacă lim a n

n n
criterii de convergenţă sau de existenţă a limitei unui şir :
- criteriul lui Weierstrass : orice şir monoton şi mărginit este convergent
- criteriul majorării : dacă lim bn  0 , bn  0 şi | a n  a | bn atunci lim a n  a ;
n  n

dacă lim bn   şi a n  bn atunci lim a n   ; dacă lim bn   şi a n  bn atunci lim a n  

n  n  n  n

- criteriul cleştelui : dacă bn  an  cn şi lim bn  lim c n  a atunci lim a n  a

n  n  n

an1  an a a  an
- criteriul Cesaro-Stolz: bn  crescător, nemărginit şi  lim  R atunci lim n  lim n1
n 1  bn n 1  bn
n b n  b n  b
n

a
- criteriul raportului : dacă a n  şir de numere pozitive şi  lim n 1  a  R atunci :
n  a
n

pentru a  0,1  lim a n  0 ; pentru a  1,    lim a n  

n  n 

a n1
- criteriul radical : dacă a n  şir de numere pozitive şi  a  R atunci lim n a n  a
 lim
n  a n 
n

operaţii cu şiruri convergente : lim a n  bn   lim a n  lim bn ; lim a n  bn   lim a n  lim bn ;

n  n  n  n  n  n 

a n lim an
lim c  a n  c  lim a n ; lim a n  lim a n n  n ; lim  n
bn lim b
n  n  n  n  n  b lim bn
n
n 

aritmetica în R :      ;       ;      ;       ;        ;     ; 0   0 ;
, a  0 , a  0 1 1
a     ; a     ;  
a
;  0;  
 , a  0 0, a  0  0
 0 
cazuri de nedeterminare :    ; 0   ; ;  ; 0 ; 1
0 0
;
 0
, a  1
1, a  1
a k n k  ...  a1 n  a0 ak n k 
limite tip : lim ak n  ...  a1n  a0  lim ak n ; lim  lim ; lim a  
k k n

0, | a | 1
n n n  b n  ...  b n  b
m n  b n m n 
m 1 0 m
, a  1

 
n
 1 nk nk
lim 1    e ; lim n  0 , a  1 ; lim   , k N*; lim k un   k vn  amplific cu conjugatul
n 
 n  n  a n  ln n n 
  Limite de funcţii
fie f : D  R , a -punct de acumulare al lui D
lim f  x   l , l  R , dacă V vecinătate a lui l , U vecinătate a lui a astfel încât f x V , x U  D, x  a
xa

criteriu : dacă l s a   l d a   l atunci lim f  x  şi lim f  x   l unde l s a   lim f  x  , l d a   lim f x 

x a xa x a x a
xa x a

limite tip : lim ak x k  ...  a1 x  a0  ak a k  ...  a1a  a0 ; lim ak x k  ...  a1 x  a0  lim ak x k

xa x x

a k x  ...  a1 x  a0 a k a  ...  a1 a  a0
k k
a k x  ...  a1 x  a0
k
a
lim  ; lim  lim k  x k m
x  a b x m  ...  b x  b bm a m  ...  b1 a  b0 x   b x  ...  b x  b
m x   b
m 1 0 m 1 0 m

lim n
x  n a ; lim 2k
x ; lim 2 k 1
x  
x a x  x 

, b  1,   0, b  1,  

lim b x  b a ; lim b x   ; lim b  
x
x a x 
0, b  0,1 x  
, b  0,1
, b  1,    , b  1,  
lim log b x  log b a ; lim log b x   ; lim log b x  
xa x 
 , b  0,1 x , b  0,1
lim sin x  sin a ; lim cos x  cos a pentru a R ; nu există lim sin x ; lim cos x
xa xa x   x  

 
lim tgx  tga pentru a R    k  ; lim ctgx  ctga pentru a R  k ;
xa
2  xa
lim tgx   ; lim tgx   ; lim ctgx   ; lim ctgx  
  x 0 x 0
x x x 0 x 0
2 2
 
x x
2 2

lim arcsin x  arcsin a ; lim arccos x  arccos a pentru a   1,1

xa xa

lim arctgx  arctga ; lim arcctgx  arcctga pentru a R

x a xa

 
lim arctgx   ; lim arctgx  ; lim arcctgx   ; lim arcctgx  0
x   2 x  2 x x 

sin u x  tgux  arcsin u x  arctgux 

limite remarcabile : lim  1; lim  1 ; lim  1 ; lim 1
u  x 0 u  x  u  x 0 u  x  u  x 0 u x  u  x  0 u x 
ux
 1 
 e ; lim 1  u x u  x   e
1
lim 1  
u  x 
 u x   u  x 0

ln 1  u x  a ux  1 1  ux r  1  r

lim  1 ; lim  ln a , a  0 ; lim , r R
u  x 0 u x  u  x 0 u x  u  x 0 u x 

 Continuitatea funcţiilor
fie f : D  R , a -punct de acumulare al lui D , a  D
f este continuă în a dacă l s a   l d a   f a  ; a se numeşte punct de continuitate
a este punct de discontinuitate de speţa I dacă există şi sunt finite limitele laterale în a , dar f nu este continuă în a
a este punct de discontinuitate de speţa II dacă nu este de prima speţă
f : D  R are proprietatea Darboux pe D dacă a, b  D, a  b şi  între f a, f b există cel puţin un
x  a, b astfel încât f x   
dacă f continuă pe D atunci f are Darboux pe D ; dacă f continuă pe D -interval atunci f D  -interval

 Funcţii derivabile
fie f : D  R , a -punct de acumulare al lui D , a  D
f  x   f a  f  x   f a  f  x   f a 
f | a   lim ; f s a   lim ; f d a   lim
| |
xa xa xa
xa
xa xa
xa
xa
f este derivabilă în a dacă f | a   f s| a   f d| a   R
ecuaţia tangentei în a, f a la graficul funcţiei : y  f a   f | a x  a  ; f | a   m -panta tangentei
a -punct unghiular pentru G f dacă f continuă în a , derivatele laterale în a sunt diferite şi cel puţin una este finită
a -punct de întoarcere pentru G f dacă f continuă în a , derivatele laterale în a sunt diferite şi infinite
|
f f |  g  f  g|
reguli de derivare :  f  g   f  g ; c  f   c  f ;  f  g   f  g  f  g ;   
| | | | | | | |
;
g g2
 
g  f |  g |  f   f | ;  f 1 |  f   1| ; f g |  g  f g 1  f |  f g  ln f  g |
f
formule de derivare :
c|  0 e   e
x | x sin x |  cos x arcsin x |  1
x|  1 a   a
x | x
ln a cos x |   sin x 1 x2
x   nx
n | n 1
ln x |  1 tgx|  1 arccos x |   1 2
|
x cos 2 x 1 x
1 1
   2
 x x log a x |  1 ctgx|   12 arctgx|  1 2
sin x 1 x
  | 1 x ln a
x  arcctgx|   1 2
2 x 1 x
derivate de ordin superior : derivata de ordinul doi   
f || x   f | x  ;… derivata de ordinul n f n  x   f n1 x 
|
|

formula lui Leibniz :  f  g n   f n   g  Cn1 f n1  g |  Cn2 f n2  g ||  ...  Cnn1 f |  g n1  f  g n 
nr.  este rădăcină de ordinul k , k  n a ecuaţiei f x   0 d.n.d. f    f |    ...  f k 1    0 şi f k     0

 Proprietăţile funcţiilor derivabile

punct de extrem local : x 0 punct de minim (maxim) local dacă f x   f x0 , x  V  D ( f x   f x0 , x  V  D )
tm. Fermat : dacă x 0 punct de extrem din interiorul lui D -interval şi f derivabilă în x 0 atunci : f
|
x0   0
tm. Rolle : dacă f continuă pe a, b , derivabilă pe   a, b şi f a  f b atunci c  a, b astfel încât f | c   0
obs. : zerourile derivatei separă zerourile funcţiei

tm. Lagrange : dacă f continuă pe a, b, derivabilă pe a, b atunci c  a, b astfel încât f b   f a   f | c 
ba
continue pe a, b , derivabile pe a, b şi g x   0, x  a, b  atunci c  a, b
|
tm. Cauchy : dacă f , g
f b   f a  f | c 
astfel încât 
g b   g a  g | c 
consecinţe : dacă f
|
x   0, x  D atunci f este crescătoare pe D
dacă f
|
x   0, x  D atunci f este descrescătoare pe D
dacă f
||
x  0, x  D atunci f este convexă pe D ; dacă f || x   0, x  D atunci f este concavă pe D
x 0 punct de minim dacă f |  x 0   0 şi : x 0 punct de maxim dacă f |  x 0   0 şi :
x x0 x x0
f | x     0     f | x     0    
f x   f  x0   f x   f  x0  
x 0 punct de inflexiune dacă f  x0   0 şi : ||

x x0 x x0
f || x     0     sau f || x     0    
f x   f  x0   f x   f  x0  
/
regulile lui l Hospital pentru cazurile de nedeterminare:
0  f x  f | x   g x  
, : lim  lim |    : lim  f x   g x   lim f x 1   ;
f x  
;
0   x a g  x  x a g  x  x a x a

f x  lim g  x  ln f  x 
0   : lim f  x g  x   lim ; 1 ,0 ,  : lim f  x 
 g x
0 0
 e xa
xa xa 1 x a

g x 
  Asimptote
dacă f : D    R şi l s     sau l d     atunci dreapta x   este asimptotă verticală la G f
f x 
dacă f : D  R, m  lim  R*, n  lim  f  x   mx R atunci dreapta y  mx  n este asimptotă oblică la
x  x x 

G f spre  ; dacă m  0 atunci dreapta y  n este asimptotă orizontală la G f spre 

f x 
dacă f : D  R, m  lim
|
x   x x 
 
R*, n|  lim f x   m| x R atunci dreapta y  m| x  n | este asimptotă oblică la

G f spre   ; dacă m  0 atunci dreapta y  n | este asimptotă orizontală spre la G f spre  

|

 Primitive
F : D  R este o primitivă a lui f : D  R dacă F este derivabilă pe D şi F | x   f x , x  D
notăm  f x dx  F x   c (integrală nedefinită)
proprietăţi :   f  x   g  x dx   f  x dx   g  x dx ;  cf  x dx  c  f  x dx

integrarea prin părţi :  f  x g  x dx  f  x g  x    f  x g  x dx

| |

prima metodă de schimbare de variabilă : notez o expresie ce conţine x cu t , derivez ...dx  dt , înlocuiesc în integrală
a doua metodă de schimbare de variabilă : notez x cu o expresie de t , derivez dx  ...dt , înlocuiesc în integrală

formule de integrare :
xa
 1dx  x  c x
1
dx 
1
ln c  sin xdx   cos x  c
2
a 2
2a x  a
 xdx 
x2
c 1 1 x  cos xdx  sin x  c
2  x 2  a 2 dx  a arctg a  c 1
x n 1  cos dx tgx  c
 x dx  n  1  c  
n 2
1 x
 x 2  a 2 dx  ln x  x  a  c
2 2
1
e
x
dx  e  c
x
 sin 2
x
dx  ctgx  c
1
 x 2  a 2 dx  ln | x  x  a | c
2 2

 a dx 
x ax
c  tgxdx   ln | cos x | c
ln a
1
1 x
 a 2  x 2 dx  arcsin a  c  ctgxdx  ln | sin x | c
 x dx  ln | x | c
x
 ax  b dx  a ln ax  b   c ; 
1 1 1 1
x2  a2
dx  x 2  a 2  c ;  ax 2
 bx  c
dx  
 b 
2

dx
a x   
 2a  4a

 f xdx  F x  F b   F a  (integrală definită)

b
formula Leibniz-Newton : a
a
b a a b c b
alte proprietăţi :  f x dx    f x dx ;  f x dx  0 ;  f x dx   f x dx   f x dx , c  a, b
a b a a a c

0, pt. f  impara


b a

 f xdx  f x  f b   f a  ;  f  x dx  a

| b

2  f  x dx, pt. f  para

a
a a
 0
b
tm. de medie : dacă f continuă pe a, b atunci c  a, b astfel încât  f x dx b  a  f c
a

A f    f ( x) dx ; A f , g    | f x   g x  | dx ; V C f     f 2 x dx ;

b b b
aplicaţii :
a a a

   
b b
A f  2  f x  1  f | x  dx ; l  f    1  f | x  dx
2 2

a a