UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE

ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului

Bazele
Geodeziei Fizice

Ecuaţiile parametrice ale elipsoidului de rotaţie

Raze de curbură

Dr. Ing. Mat Octavian Balotă

 Parametrii elipsoidului de rotaţie
Prima excentricitate:
X  OS 1
a2  b2 b2
Y  OS 2  e2   1  (1)
a2 a2
Z  OS 3 
A doua excentricitate:

a2  b2 a2
e |2   2 1 (2)
Ht b2 b
Din prima ecuaţie rezultă că:
H

S’

b2  a2 1  e2  (3)

Turtirea :
a b (4)
f 
a
b  a1  f  (5)

Raza de curbură polară :

a2 a
c c (6)
b 1 f
Ecuaţia generală a elipsoidului de
rotaţie:
X 2  Y 2 Z2 Utilizarea ecuaţiei generale (7) este dificilă şi de aceea în practică se folosesc ecuaţiile
 2 1  0 (7) parametrice (8) funcţie de coordonatele geodezice B şi L.
a2 b
Atenţie. Coordonatele geodezice B. L nu definesc poziţia în spaţiu a punctului St ci doar a
normalei la elipsoid. Pentru definirea în spaţiu a punctului S t mai este necesară o
Forma ecuaţiilor parametrice: mărime:

X  X B, L ; Cota elipsoidală h = SSt sau Altitudinea geodezică H = SS’ = Z

Y  Y B, L ; (8) Pentru punctul S de pe elipsoid, h = 0

Z  Z B . Pentru punctul St de pe teren, cota elipsoidală este h iar altitudinea geodezică este
Ht = H + h sin B = Z + h sin B = Zt
 Ecuaţiile parametrice ale elipsei meridian
Zz

S(B)
S(3)
rx
90+B
z
O B x

S0

Pentru deducerea ecuaţiilor parametrice ale elipsoidului de rotaţie (8), este util să se determine. în prealabil.
ecuaţiile parametrice ale elipsei meridiane: x = x (B). z = z (B). deoarece legătura dintre coordonatele X. Y. Z şi
respectiv x. z este imediată:
X  r sin L; X  x sin L; X  x( B ) sin L;
Y  r cos L; => Y  x cos L; => Y  x( B ) cos L; (9)
Z  z. Z  z. Z  z ( B ).

Pentru deducerea ecuaţiilor parametrice ale elipsei meridian se foloseşte interpretarea geometrică a primei
derivate a unei funcţii care este chiar panta tangentei la graficul funcţiei.
Avand funcţia (10) care descrie elipsa meridian, panta tangentei în punctul S este tg (90+B):
x2 z2 dz
f ( x, z)   1  0 (10) => f ' ( x, z )   tg (90  B ) (11)
a 2 b2 dx
 Ecuaţiile parametrice ale elipsei meridian
Aşa cum este cunoscut. ecuaţia elipsei meridiane sub formă implicită este:
x2 z2 (12)
f ( x, z)  2  2  1  0
a b
Dacă se foloseşte un alt parametru geometric în locul semiaxei mici: b 2  a 2 (1  e 2 )
z2
rezultă: x2  2
 a2  0 (13)
1 e
.
Se preferă formulele parametrice ale elipsei în care intervine singurul parametru al punctului S
(latitudinea geodezică B).
Coeficientul unghiular al tangentei la elipsă în punctul S este: tg (90 + B) = – ctg B (14)

Acest coeficient unghiular poate fi exprimat şi analitic ca fiind egal cu prima derivată a funcţiei (11) de două variabile.
f f
Diferenţiala totală a acestei funcţii este: df  dx  dz  0. (15)
x z f
dz
Din expresia de mai sus rezultă prima derivată a funcţiei a cărei semnificaţie este panta tangentei la curbă:   x
dx f
.
dz f x z
  ctgB (16)
. dx f z
Efectuând calculele necesare rezultă:
.
f f 2z dz 2x x(1  e 2 ) (17)
 2x  =>  
x z 1  e 2 dx 2z z
2
1 e
Din (16) şi (17) rezultă: x (1  e 2 )
 ctgB; => x(1  e 2 )  zctgB. => z  x(1  e 2 )tgB (18)
z
x 2 (1  e 2 ) sin 2 B
Înlocuind (18) în (13) rezultă: x2  2
 2
 a2  0 => x 2 (cos 2 B  sin 2 B  e 2 sin 2 B)  a 2 cos 2 B
1 e cos B
a cos B
=> x 2 (1  e 2 sin 2 B)  a 2 cos 2 B => x (1  e 2 sin 2 B)1 / 2  a cos B => x (19) unde W  (1  e 2 sin 2 B)1 / 2
W
 Ecuaţiile parametrice ale elipsoidului de rotaţie
Introducând relaţia (19) în formula (18) se obţine expresia de determinare a coordonatei
z în funcţie de latitudinea B:

a cos B 1 e2 =>
z   sin B
1  e 2 sin 2 B cos B a c
a2 
c ;
a (1  e 2 ) a (1  e 2 ) sin B c(1  e 2 ) sin B b w v
z  sin B  z   unde
1  e 2 sin 2 B W V
V  (1  e' 2 sin 2 B )1 / 2

a (1  e 2 ) sin B c(1  e 2 ) sin B a cos B c cos B

z  x 
W V W V

În concluzie, ecuaţiile parametrice ale elipsei meridiane sunt:

a cos B c cos B
x  (20)
W V
a (1  e 2 ) sin B c(1  e 2 ) sin B
z 
W V
Revenind la observaţiile de la începutul paragrafului anterior şi înlocuind în ecuaţiile (9) rezultatele obţinute cu
relaţiile (20) şi se obţin ecuaţiile parametrice ale elipsoidului de rotaţie:
a cos B cos L c cos B cos L
X  ;
W V
a cos B sin L c cos B sin L
Y  ; (21)
W V
a (1  e 2 ) sin B c(1  e 2 ) sin B
Z  .
W V
 Raze de curbură principale
Prin normala N într-un punct oarecare de pe suprafaţa elipsoidului pot trece o
infinitate de plane denumite plane normale (deoarece conţin normala N). Aceste plane
intersectează elipsoidul după o infinitate de secţiuni denumite secţiuni normale.
Secţiunile care nu trec prin normală (care nu conţin normala) se numesc secţiuni
înclinate (ex.: secţiunea perpendiculară pe axa polilor. care intersectează elipsoidul după
cercul paralel al punctului respectiv).
Dintre secţiunile normale posibile una are raza de curbură maximă şi una are raza de
curbură minimă; acestea se numesc secţiuni normale principale şi au proprietatea de a fi
perpendiculare între ele.
P
paralelul punctului S
primul
A (c)
vertical
r
S
O
E
B
S0

meridianul punctului S

P’
Secţiunea meridiană. Secţiunea meridiană (care aşa cum se va arăta în continuare are raza de curbură
minimă) este reprezentată de meridianul punctului S.
Secţiunea meridiană are forma unei elipse. fiind obţinută din intersecţia planului meridian cu elipsoidul de
rotaţie. Raza de curbură a acestei elipse se notează cu M:
.
s ds
M  lim  în care ds este elementul de arc de elipsă:
B  0 B dB
2 2
 dx   dz 
ds2 = dx2 + dz2. Rezultă astfel: M      (22)
.  dB   dB 
 Raza de curbură a elipsei meridian
2 2
 dx   dz  a cos B a (1  e 2 ) sin B
M      (22) x z (20)
 dB   dB  W W

Calculul derivatelor necesare în relaţia (22) se realizează prin considerarea formulelor (20).
2 2 1/ 2
Astfel. de exemplu. prima derivată din (22) cu notația W  (1  e sin B) este:

dx  1
1 
1

 a  sin B (1  e sin B )  cos B (1  e sin B ) 2  2e 2 sin B cos B  *1 / W 2
2 2 2 2 2

dB  2 
se înmulțește toată expresia cu W și la numărător și la numitor, și se dă factor comun -a sinB și
atunci expresia de mai sus devine:
dx a sin B(1  e 2 )
  asinB(1  e 2sin 2 B  e 2cos 2 B) *1/W 3  (23)
dB W3
Analog. se poate calcula şi cealaltă derivată necesară, rezultând:

2  
1
dz 1 
 a(1  e ) cos B(1  e sin B)  sin B(1  e sin B) 2  (2e 2 sin B cos B) *1 / W 2
2 2 1/ 2 2 2
(24)
dB  2 
Înmulțind expresia cu W la numărător și numitor se va obține relația 25 și apoi relația 26:
.
dz
dB

 a(1  e 2 ) cos B(1  e 2 sin 2 B  e 2 sin 2 B) *1 / W 3  (25)
dz a(1  e 2 ) cos B
dB

W3
(26)

Înlocuind apoi relațiile 23 și 26 în 22 vom obține expresia 27 a razei de curbură meridian:

2 2
 a sin B (1  e 2 )   a (1  e 2 ) cos B  a 2 (1  e 2 ) 2 (sin 2 B  cos 2 B ) a (1  e 2 )
M        rezultă M  (27)
 W3   W3  W6 W3
 Raza de curbură a elipsei meridian
P
a  cos 
x
B'
dS
1  e 2  sin 2 
B d

O
d M
z

a 1  e 2 sin 
y
E E' 1  e 2  sin 2 
O1

P'
Prin definiţie, dacă se noteaza pe figura prin ds, un element infinitezimal de arc al elipsei,
atunci se poate scrie:
ds
M
d
d  unghiul în fnfinitezimal dintre tangenta în B şi tangenta în infinit apr opiat ă,
corespunzătoare latitudinii .
Unghiul c elor d o u ă t a n g e n t e î n p u n c t eBl e şBi' , d e
 ste egal cu unghiul
perpendicularelor corespunzătoare, ceea ce înseamnă că: d  d
  d
2 2
ds dx 2  dz 2  dx   dz 
ds  dx 2  dz 2 M M  => M      
d d  d   d 

dx  
a 1  e 2 sin  dz 
a 1  e 2 cos  2  dx 
M  
2
 dz 
    
2

a2 1  e2 2

 
d   3
1  e 2 sin 2  2
d  3
1  e 2 sin 2  2   d   d  
1  e 2 sin 2  
3
 Raza de curbură a Primului Vertical
Z
z

S( S(
3) r B) 90+
O x B z B x

S
0
Secţiunea primului vertical este reprezentată de secţiunea normală perpendiculară pe secţiunea
meridiană. Secţiunea primului vertical şi secţiunea înclinată. a paralelului în punctul considerat. au aceeaşi
tangentă. Se obţine astfel legătura dintre raza de curbură a primului vertical notată cu N şi raza de curbură a
paralelului. notată r. legătură care satisface o celebră teoremă. a lui Meusnier din geometria suprafeţelor:

r  N cos B
a cos B
Deoarece r  x , se obţine în continuare prin utilizarea relaţiilor: x   N cos B
. W
r a
Din cele de mai sus rezultă semnificaţia geometrică a razei de curbură a primului vertical N = SS0 . 
cos B W
Se observă că şi raza de curbură a primului vertical are o variaţie de la ecuator la pol crescând în mărime odată
cu creşterea argumentului B:

La ecuator. unde B = 0. rezultă: La pol. unde B = 90. rezultă:

W0  1; M 0   a (1  e 2 )  a ; W90  1  e 2  1
a (1  e 2 ) a
M 90     N 90 
N 0   a; M 0  N 0 . a (1  e 2 ) 1  e 2 1  e2
N 90   a;
2
1 e
Numai la pol cele două raze de curbură principale M şi N sunt egale. În celelalte situaţii raportul dintre razele de
curbură ale secţiunilor normale principale va fi:
.
N a W3 W2 1  e 2 sin 2 B Rezultă N  M, motiv pentru care raza de curbură N a primului vertical
 2
 2
 2
1
M W a (1  e ) (1  e ) 1 e se mai numeşte şi marea normală.
 Meusnier theorem

In differential geometry, Meusnier's theorem states

that all curves on a surface passing through a given
point p and having the same tangent line at p also have
the same normal curvature at p and their osculating
circles form a sphere. The theorem was first announced
by Jean Baptiste Meusnier in 1776.
Raza de curbură a unei secţiuni normale de azimut oarecare
P
paralelul punctului S
primul
A (c)
vertical
r
S
O
E
B
S0

meridianul punctului S

Se consideră un punct S pe elipsoid (situat pe un anumit meridian şi pe un anumit paralel). Prin acest punct se
poate duce normala N la suprafaţă (o unică posibilitate). Prin normală trec o infinitate de plane normale. care
intersectează elipsoidul după secţiuni normale, fiecare având o altă rază de curbură.
Azimutul A este unghiul format de curba c (directia SS’) cu direcţia nord a meridianului. Se va demonstra în
continuare formula Euler de calcul a razei de curbură a unei secţiuni normale de azimut A

MN
RA  (1)
N cos A  M sin 2 A
2

Din relaţia de mai sus se observă că raza de curbură a unei secţiuni normale oarecare este exprimată în
funcţie de azimutul său A şi. în cazul elipsoidului de rotaţie. de curburile secţiunii meridianului (M) şi. respectiv. a
primului vertical (N).
Raza de curbură a unei secţiuni normale de azimut oarecare
Pe suprafaţa elipsoidului de referinţă se trasează o curbă oarecare, de azimut α
Raza de curbură a acesteia va fi Rɑ
Pentru a stabili expresia care defineşte raza de curbură după o direcţie oarecare se secţionează
suprafaţa elipsoidului cu un plan perpendicular pe verticala punctului M0, la distanţa Δz de acest punct.
P V
M0
A Z
B

M0'

M0
E O R
E'
M M
O'

O1
Astfel, se va obţine o elipsă de secţiune, ale cărei semiaxe pe direcţiile curbelor principale se
notează cu m, respectiv n. Ţinând cont de elementele geometrice din figurile din dreapta, în
triunghiul AO’Mo se poate scrie pentru sectiunea meridian teorema lui Pitagora:

m 2  M 2  M  z   2 MZ  Z 2  2 MZ deoarece Z  0  Z  0 M0

2

și similar pentru secțiunea perpendiculară pe meridian și pe secțiunea m s

de azimut α se vor obține următoarele relații: A B
O
n  N   N  z   2 N Z  Z  2 N Z
2
2 2 2
n n
s  Ra  Ra  z   2 RaZ  Z  2 RaZ
2 2 2 2

m
Calculând ΔZ din aceste relații, vor rezulta egalitățile 2:

m2 n2 S2 m2 M 2 n2 N 2 S 2 R 2 S 2 R 2
(2) Z    de unde:  ;  sau:  ;  2
2 M 2 N 2 R S 2 R S 2 R m2 M 2 n2 N
Raza de curbură a unei secţiuni normale de azimut oarecare
Dacă se raportează elipsa de secţiune la un sistem particular de axe η,ξ atunci
coordonatele punctului M0, trebuie să verifice ecuaţia elipsei (3):

2 2
  s  cos 
(3)  1 0 Dar (4)
m 2
n 2   s  sin 
Înlocuind aceste expresii (4) în ecuația elipsei (3) se va obține:

s 2 cos 2  s 2 sin 2 
 1 0 (5)
m2 n2
Aplicând în această expresie egalitățile (2) se va obține relația (6) din care după prelucrări succesive
se extrage formula razei de curbură a unei secțiuni normale de azimut oarecare, relația (7).

R R
 cos 2    sin 2   1  0 (6)
M N
N  R M  R N  R  cos 2   M  R  sin 2 
 cos 2    sin 2   1  0  1  0
M N N M M N
sau:
M N
R ( N  cos 2   M  sin 2  )  M  N  R  (7)
N  cos 2   M  sin 2 
 Raza de curbura medie Gauss
Media aritmetică a razelor de curbură ale secţiunilor normale care trec printr-un punct situat
pe elipsoid. atunci când numărul acestor secţiuni tinde către infinit. se numeşte rază medie
de curbură sau rază medie Gauss. notată R

MN
A 2   A
N cos A  M sin 2 A
2
R  lim
A0
 2
(1)
A0
A
A = 0o
Ai
Privind în lungul normalei N care trece prin punctul S. meridianul (A = 0o) A
şi primul vertical (A = 90o) se reprezintă într-un plan tangent la elipsoid. în acest punct.
prin linii drepte. Celelalte secţiuni normale (de azimut oarecare Ai) se reprezintă prin
curbe. Intervalul dintre acestea este considerat finit (mic) A A = 90o
S

La limită. când A  0. suma din relaţia (1) se poate înlocui cu integrala (2) unde
intervalul 0 - 2π a fost înlocuit cu intervalul 0 - π /2 și ca urmare s-a înmulțit integrala cu 4:

  M  M 1
2 2 N 2
2 MN 2 MN N N cos 2 A
R 
 0 N cos 2 A  M sin 2 A 0
dA   dA. (2)
 0 N cos 2 A  M sin 2 A  M 
2

1   tgA 
 N 

M M 1
Pentru calculul integralei se introduce următoarea schimbare de variabilă tgA  t  dA  dt (3)
N N cos 2 A


cu corespondenţa dintre limitele celor două variabile A şi respectiv t A0t0 ; A  t  .
2
 Raza de curbură medie Gauss
Astfel, expresia razei medii Gauss (2) devine :

2 MN  dt 2  2  
R
 
0 1 t 2 

MN arctg |
0 
MN   0   MN
2 
(4)

Introducând în ultima formulă relaţiile cunoscute (5) şi (6).

r a c a (1  e 2 )
N   (5) M (6)
cos B W V W3

rezultă că în punctul S considerat, raza medie Gauss este:

1
2 2
a (1  e ) c
R  (7)
W2 V2
Raza medie Gauss variază, de asemenea, în funcţie de latitudinea geodezică B. înregistrând la
fel ca M şi N. o creştere de la ecuator (B = 0) la pol (B = 90):

a
R 0   b  a; R90  1
ca
(1  e 2 ) 2

Raza medie Gauss are o aplicabilitate deosebită în geodezie şi în cartografia matematică.