FUNCŢIA DE GRADUL AL DOILEA

BREVIAR TEORETIC

1) Def: Funcţia f : R  R, f ( x )  ax
2
 bx  c , a  0 se numeşte funcţie de gradul al
doilea cu coeficienţii a,b,c  R .
f : R  R, f (x)  3x  x  5
2
Ex: (a= -3; b=1; c= -5)

2) Ecuaţia ataşată: ax
2
 bx  c  0 ;   b
2
 4 ac -discriminantul functiei

 b  
 Dacă   0  x1  x 2 ; x 1, 2  - ecuaţia are 2 rădăcini reale diferite;
2a

 b
 Dacă   0  x1  x 2  - ecuaţia are 2 rădăcini reale egale;
2a

 Dacă   0 - ecuaţia nu are rădăcini reale.

3) Forma canonică a funcţiei de gradul al doilea:

2
 b  
f x   a x   
 2a  4a

Numărul Δ = b² - 4ac, discriminantul ecuaţiei asociate (ax² + bx + c = 0), se mai numeşte

discriminantul funcţiei pătratice (de gradul al doilea).
Observăm că f(-b/2a) = -Δ/4a
4) Reprezentarea grafică a funcţiei de gradul al doilea

Graficul funcţiei de gradul II se numeşte parabolă.

Algoritmul de reprezentare grafică a funcţiei de gradul al doilea:

a . Determinarea punctelor de intersectie ale graficului cu axele de coordonate:

G f
 O x
: A ( x 1 , 0 ), A ' ( x 2 , 0 )( daca   0 ) G f
 O y
: B ( 0 , f ( 0 ))

b
A( ,0 ) (daca   0)
2a

 daca   0
  
y  
 v
4a
 b    
b. Detrminarea varfului parabolei: V  ;  x   b
 2a 4a 
 v 2a

b
c. Axa de simetrie x  
2a

b
Graficul functiei de gradul al doilea are dreapta x   ca axă de simetrie, adică :
2a

 b   b 
fx    fx   ,x  R.
 2a   2a 

d. Tabelul de variaţie

Se determină şi se înscriu într-un tabel de variaţie coordonatele unui număr finit de puncte ale
graficului, printre care este bine să se afle:
 punctele de intersecţie ale parabolei cu axele reperului;
 punctul V (-b/2a, -Δ/4a), vârful parabolei.

e. Trasarea graficului

Se reprezintă aceste puncte într-un reper al planului, ales astfel încât să putem figura toate
punctele.
Se unesc punctele reprezentate printr-o curbă continuă.

Grafic convex(cu ramurile în sus-„ţine apa” Grafic concav(cu ramurile în jos-„nu ţine apa”)

Dacă a>0 funcţia are un minim, vârful parabolei, V. Dacă a<0 funcţia are um maxim, vârful parabolei, V
 5. Relaţiile lui Viete

 b
S  x1  x 2  

a
 Sx  P  0 ;  bx  c  a ( x  x 1 )( x  x 2 );
2 2
x  ; ax
P  x  x  c
 1 2
a
6. Monotonia funcţei de gradul al doilea

Fie funcţia f : R  R, f ( x )  ax
2
 bx  c , a  0

 b 
 Daca a>0, functia f este strict descrescatoare pe intervalul    , 
si strict crescatoare
 2a 

 b 
pe intervalul  ,   ;

 2a 
 Transpunem aceste concluzii in tabelul urmator:

 b 
 Daca a<0, functia f este strict crescatoare pe intervalul    , 
si strict descrescatoare
 2a 

 b 
pe intervalul  ,  

 2a 
 Transpunem aceste concluzii in tabelul urmator:

 b   b 
Observatie: Intervalele    , 
si 
 ,   se numesc intervale de monotonie ale
 2a   2a 
functiei.

Puncte de extrem


 Daca a > 0, functia f are un minim egal cu  (valoarea minima), minim ce se
4a
b
realizeaza pentru x   .(punct de minim)
2a
 
 Daca a < 0, functia f are un maxim egal cu  (valoare maxima), maxim ce se
4a
b
realizeaza pentru x   .(punct de maxim)
2a
Exemplu:
Să se scrie funcţia de gradul doi sub forma canonică şi să se deducă valoarea extremă a funcţiei
f x   x  x  2
2

Rezolvare:
Forma canonica:
2 2 2
 b    1 7  1 7
f  a x     1 x     x   
 2a  4a  2 4  2 4
a 1

b 1   b  4 ac  1  8   7
2

c  2
Valoarea extrema:
 
Daca a=1>0, f are un minim Vmin  
b b 1
,  Xmin= -   ; (punct de minim)
 2a 4a  2a 2
 7 7
Ymin= -   f min  ; (valoare minima)
4a 4 4

7. Semnul funcţiei de gradul al doilea se studiază astfel: se scrie ecuaţia ataşată

 bx  c  0 ;
2
ax

 b  
 Dacă   0  x1  x 2 ; x 1, 2  , deci avem tabelul:
2a
x   x1 x2  
f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
  b
 Dacă   0  x1  x 2  , deci avem tabelul:
2a
 b
   
x 2a
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

 Dacă   0 nu avem rădăcini reale, deci tabelul devine:

x    
f(x) semnul lui a

Exemplu:
Să se determine funcţia f  x   ax 2  bx  c dac ă f  0   1, f  2   2 şi f 1    1
Condiţiile date conduc la sistemul de ecuaţii:

 f 0   1 a  0  b  0  c  1

2
 1 3 x 3x
 f  2   2   a   2    2   b  c  2  a   ; b   ; c  1  f  x   
2
 1
 f 1    1  2 2 2 2
a 1  1  b  c  1
2

8. Inecuaţii de gradul al doilea

 bx  c  0  bx  c  0  bx  c  0  bx  c  0
2 2 2 2
Inecuatiile de forma ax , ax , ax , ax , unde
a, b, c  R date, a  0 se numesc inecuatii de gradul al doilea.

Rezolvarea inecuatiilor de gradul al doilea este o consecinta a studiului semnului functiei .

Exemplu:
 6 x  0;
2
3x

Ataşăm ecuaţia 3x
2
 6 x  0; si o rezolvăm x 3 x  6   0 x1  0; x 2   2
x - -2 0 +
f x   3 x  - 0 - 0 +
2
6x

S : x   2 , 0 
9. Sisteme de ecuaţii de gradul al doilea

Rezolvarea sistemelor formate dintr-o ecuaţie de gradul I şi o ecuaţie de gradul al doilea sau
 mx  n  y
intersecţia dintre o dreaptă şi o parabolă , de forma  a, b, c, m , n   .
 ax  bx  c  y
2

Exemplu:
y  x 1
 x  3x  5  x  1  x  4x  4  0 x1  x 2  2  y1  y 2  3
2 2

 y  x  3x  5
2