Formule de algebră

Ecuaţia de gradul doi

2
 Ecuaţia ax  bx  c  0 .Se   b  4ac
2

calculează
 Dacă  atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale diferite date de formula
0
b 
x1, x2 
2a
 Dacă   0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale egale date de formula
b
x x 
1 2
2a
 Dacă  0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini complexe diferite date de formula
b  i
x1, x2 
2a

2
 ax  bx  c  a( x  1x )( x 2
x)
2
 Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul doi ax  bx  c  0 :
 b
Sx  
 1
 a
x2 c
 Px x 

1 2
a
 Alte formule folositoare la ecuaţia de gradul doi:
2 2 2
x1  x 2 S  2P
3 3 3
x1  x 2 S  3SP

Funcţia de gradul doi

f : R R
2
f ( x)  ax  bx  c

Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul V  b ,  4a
 
 2a .
 

Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei f 
min
este 4a
Progresii
Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei aritmetice
este
 Formula
termenului general: 
f 
max
4a
an  a1  (n  1)  r
  Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:
n(a1  an )
Sn 
2
 Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:
ac
2 b

Progresii geometrice

 Formula termenului general:

bn  b1  qn1
 Suma primilor n termeni ai unei progresii geometricen este:
b (q  1)
Sn  1
q1
 Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
2
b ac

Numere complexe

z  a  bi este forma algebrică a unui număr complex

z  r cos  i sin  este forma trigonometrică a unui număr complex unde:
 r  a2  b2
este modulul numărului complex
b
  [0, 2 ) este argumentul redus al numărului complex şi se scoate din relaţia tg 
a
2
i  1
a  bi  a2  b2
z  a  bi
Formula lui Moivre
cos  i sin  n  cos n  i sin n 

Elemente de combinatorică

n!  1 2  3  n
Pn  n!
k n!
An  (n  k )! Calculează numărul de submulţimi ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.

n!
Cnk  Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
k !(n  k
)!
Binomul lui Newton:
(an 0 n 1 n1 2 n2 2 k nk k n n
b) C a Ca bC a b  ...  C a b  ...  C b
n n n n n

Formula termenului general din binomul lui Newton este

Tk  Cnkankbk
1

Formule cu logaritmi

loga b există dacă a  0, a  1,b  0

c
logab  c  a  b Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fără logaritm

loga 1  0
loga a  1
ln1  0
ln e 
1 lg1 
0
lg10  1
loga A  loga B  loga ( A  B)
log
log
A B  log  A 
a
a a
 B 
n
log aA  n  log A
log logc b
a b
log ca

loga b  1
logb a

Probabilitatea unui eveniment

Se calculează cu formula:
nr. cazuri favorabile
P(E) 
nr. total cazuri posibile

Legi de compoziţie

Fie M o mulţime nevidă pe care s-a dat o lege de compoziţie notată *.  Legea * este comutativă dacă
yx
 Legea * este asociativă dacă  x  y   z  x  y  z  Legea * are element neutru e dacă
 e  e x  x

x, y, z M
x, y M
x M
 Un element x  M se numeşte simetrizabil dacă xM astfel incât x  x  x x  e
Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul trei

Dacă ax3  bx2  cx  d  0 are rădăcinile x , x , x atunci avem:

 b 1 2 3
x x x 
 1 2 3
a

 x1  x2 x 1 x 3 x  2x  3 c
 a
d
xx x 
 1 2 3 a


Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul patru

Dacă ax4  bx3  cx2  dx  e  0 are rădăcinile x , x , x , x atunci avem:

1 2 3 4
 b
x x x x 
 1 2 3 4
a

xxxxxxxxxxxx c
 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
xxxxxxxxxxxx d
1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4
 a
 e
 x1  x2  x3  x4 
 a