 Dacă 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale diferite date de formula

b  
x1 , x2 
2a
 Dacă 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale egale date de formula
b
x1  x2  
2a
 Dacă 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini complexe diferite date de
formula
b  i 
x1 , x2 
2a

ax 2  bx  c  a ( x  x1 )( x  x2 )

 RelaţiileluiVietepentruecuaţia de graduldoi ax  bx  c  0 :
2

 b
 S  x 1  x2   a

 P  x1  x2  c
 a

Funcţia de gradul doi

f : R R

f ( x)  ax 2  bx  c
Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul
 b  
V  , 
 2a 4a  .
Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei
este

f min  
4a
Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei
este

f max  
4a

Progresii aritmetice

 Formula termenului general:

an  a1  (n  1)  r
  Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:
n (a1  an )
Sn 
2
 Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:
ac
b
2

Progresii geometrice

 Formula termenului general:

bn  b1  q n 1
 Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:
b1 ( qn  1)
Sn 
q 1
 Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
b2  a  c

Elemente de combinatorică

n !  1  2  3  ....  n
Pn  n !
n!
Ank  Calculează numărul de submulţimi ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
(n  k )!
n!
Cnk 
k !( n  k )!
Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.

Formule cu logaritmi

există dacă a  0, a  1, b  0
loga b
log a b  c  a c  b
Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fără
logaritm
log a 1  0
log a a  1
ln1  0
ln e  1
lg1  0
lg10  1
log a A  log a B  log a ( A  B )
 A
log a A  log a B  log a  
B
log a A  n  log a A
n

log c b
log a b 
log c a
1
log a b 
logb a

Probabilitatea unui eveniment

Se calculează cu formula:
nr. cazuri favorabile
P( E ) 
nr. total cazuri posibile

Legi de compoziţie

Fie M o mulţime nevidă pe care s-a dat o lege de compoziţie notată *.

 Legea * este asociativă dacă

 x  y   z  x   y  z  x , y , z  M
 Legea * este comutativă dacă x  y  y  x x, y  M
 Legea * are element neutru e dacă x  e  e  x  x x  M
 Un element x  M se numeşte simetrizabil dacă x M astfel incât x  x  x  x  e

Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul trei

Dacă ax  bx  cx  d  0 are rădăcinile x1 , x2 , x3 atunci avem:

3 2
 b
 x1  x2  x3   a

 c
 x1  x2  x1  x3  x2  x3 
 a
 d
 x1  x2  x3   a

Formule de trigonometrie
sin 2 x  cos 2 x  1 formula fundamentală a trigonometriei
sin :   1,1
sin( x)   sin x
  1,1
funcţia sin este impară
cos :
cos( x)  cos x
 
sin   x   cos xfuncţia cos este pară
2 
sin x
tgx 
cos x
cos x
ctgx 
sin x

Formulegeometrie

1) Teorema lui Pitagora

Intr-un triunghi dreptunghic are loc relaţia:
cateta 2  cateta 2  ipotenuza 2

2)Teorema lui Pitagora generalizată(teorema cosinusului)

Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
BC 2  AB 2  AC 2  2  AB  AC  cos A
3)Aria unui triunghi echilateral de latură l este:
l2 3
Aria 
4

4)Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc două laturi si unghiul dintre ele):
 AB  AC  sin A
Aria 
2
5)Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc toate cele trei laturi):
S  p( p  a)( p  b)( p  c)
formula lui Heron
unde
abc
p
2
este semiperimetrul.

6)Aria triunghiului dreptunghic este:

cateta  cateta
Aria 
2
7)Teorema sinusurilor
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
a b c
   2R
sin A sin B sin C
unde a,b,c sunt laturile triunghiului
A,B,C sunt unghiurile triunghiului
R este raza cercului circumscris triunghiului

8)Distanţa dintre două puncte(lungimea unui segment):

Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) suntdouăpuncte in plan atuncidistanţadintreele este:
AB  ( x2  x1 )2  ( y2  y1 )2
9)Mijloculunui segment:
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) suntdouăpuncte in plan atuncimijloculsegmentului AB este

 x  x y  y2 
M 1 2, 1 
 2 2 
10)Vectorul de poziţie al unuipunct:

Dacă A(x,y) atunci OA  x  i  y j

11)Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) suntdouăpuncte in plan atuncivectorul AB este dat de formula:

AB  ( x2  x1 )i  ( y2  y1 ) j
12)Ecuaţiauneidrepte care treceprindouăpuncte date
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) suntdouăpuncte in plan atunciecuaţiadreptei AB se poateaflacu
formula:
x  x1 y  y1

x2  x1 y2  y1
saucu formula:
 x y 1
x1 y1 1  0
x2 y2 1

13)Ecuaţiauneidrepte care treceprinpunctul A( x0 , y0 ) şi are panta dată m

Este dată de formula:
y  y0  m( x  x0 )

14)Condiţia de coliniaritate a trei puncte in plan

Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) treipuncte in plan.
Punctele A,B,C sunt coliniare dacă şi numai dacă
x1 y1 1
x2 y2 1  0
x3 y3 1
15)Aria unui triunghi
Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) trei puncte in plan.
Aria triunghiului ABC este dată de formula
1
AABC   
2
unde  este următorul determinant
x1 y1 1
  x2 y2 1
x3 y3 1
16)Distanţa de la un punct la o dreaptă
Dacă A( x0 , y0 ) este un punctşi d : ax  by  c  0 este o dreaptă in plan atuncidistanţa de la
punctul A la dreaptad estedată de formula:
ax  by0  c
dist ( A, d )  0
a 2  b2
17)Panta unei drepte
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) suntdouăpuncte in plan atuncipantadreptei AB este dată de formula:
y2  y1
m
x2  x1
18)Condiţia de coliniaritate a doi vectori in plan:
v  a1i  b1 j v2  a2 i  b2 j v
Fie 1 şi doi vectori in plan.Condiţia de coliniaritate a vectorilor 1 şi
v2
este:
a1 b1

a2 b2

19)Condiţia de perpendicularitate a doi vectori in plan:

 v1  a1i  b1 j v2  a2 i  b2 j
Fie şi doi vectori in plan.Avem:
v1  v2  a1  a2  b1  b2  0
(produsul scalar este 0)
20)Condiţia de paralelism a două drepte in plan
Două drepte d1 şi d 2 sunt paralele dacă şi numai dacă au aceeaşi pantă adică:
d1 d 2  md1  md2

Altfel,dacă dreptele sunt date prin ecuaţia generala: d1 : a1 x  b1 y  c1  0 şi

d 2 : a2 x  b2 y  c2  0
a1 b1

a2 b2
atunci dreptele sunt paralele dacă .
21)Condiţia de perpendicularitate a două drepte in plan
Două drepte d1 şi d 2 sunt perpendiculare dacă şi numai dacă produsul pantelor este egal cu 1
adică:
d1  d 2  md1  md2  1

Formule de analizămatematică

Asimptote

 Asimptoteorizontale

Pentru a studiaexistenţaasimptoteiorizontalespre  la graficuluneifuncţii se

lim f ( x )
calculează x  .
Cazul 1.Dacăaceastălimită nu existăsauesteinfinităatuncigraficul nu are asimptotă
orizontală spre  .
Cazul 2. Dacă această limită există şi este finită,egală cu un număr real l,atunci graficul
are asimptotă orizontală spre  dreapta de ecuaţie y= l .
Analog se studiază existenţa asimptotei orizontale spre 

 Asimptoteoblice

Asimptota oblică spre  (dacă există) are ecuaţia y=mx+n unde m şi n se calculează
cu
formulele:
f ( x)
m  lim
x  x
n  lim  f ( x )  m  x 
x 
Analog se studiază existenţa asimptotei oblice spre 
  Asimptoteverticale

lim f ( x )
x  x0
lim f ( x )
x  x0
x  x0 x  x0
Se calculează şi .
Dacă una din aceste limite este infinită atunci graficul are asimptotă verticală dreapta de
x  x0
ecuaţie .

Derivata unei funcţii intr-un punct:

f ( x )  f ( x0 )
f ( x0 )  lim
x  x0 x  x0

Tangenta la graficul unei funcţii in punctul de abscisă x0:

y  f ( x0 )  f ( x0 )( x  x0 )

Reguli de derivare:

( f  g )  f   g 
( f  g )  f   g 
( c  f )  c  f 
( f  g )  f   g  f  g 

 f  f   g  f  g 
g  g2
 
Tabel cu derivatele unor funcţii uzuale
Tabel cu derivatele funcţiilor compuse
c  0 u
 ln x    ln u  
1
x  1 x (u )  2u  u
2
u
(u 3 )  3u 2  u u
 loga x    loga u  
1
( x 2 )  2 x x  ln a u  ln a
( x 3 )  3x 2 (u 4 )  4u 3  u
 sin x   cos x  sin u   cos u  u
( x )  4 x
4 3 (u )  n  u n 1  u
n

 cos x    sin x  cos u    sin u  u

( x )  n  x  1  u
n n 1

   2 u
 tgx    tgu  
1
u
 1  cos2 x u cos2 u
1
   2 u
x x  ctgx    2
1
sin x  u 

2 u
 ctgu    2
u
sin u
 x 
 1
2 x
 arcsin x  
1
 e   e  u 
u u  arcsin u  
u
1  x2 1  u2

 e   e
x x
 arccos x   
1
1  x2
 e    e  u 
u u  arccos u   
u
1  u2
 e    e
x x
 arctgx  
1
 a   a  ln a  u
u u
 arctgu  
u
1  x2 1  u2
 a   a  ln a
x x
 arcctgx   
1
 arcctgu   
u
1  x2 1  u2
 Tabel cu integrale nedefinite

 1dx  x  C  sin xdx   cos x  C

x2
 xdx  2  C  cos xdx  sin x  C
1
x3  cos2 x dx  tgx  C
 x dx  3  C
2

1
x4  sin 2 x dx  ctgx  C
  C
3
x dx
4 1 1 x
x n 1  x2  a2 dx 
a
arctg
a
C
 x dx  n  1  C
n
1 1 xa
1  x a
2 2
dx  ln
2a x  a
C
 x dx  ln x  C 1

 x 2  a 2 dx  ln x  x  a  C
2 2

 e dx  e  C
x x

1
e  x 2  a 2 dx  ln x  x  a  C
x
dx  e  x  C 2 2

ax
 a dx  ln a  C 1 x
x
 a 2  x 2 dx  arcsin a  C
Formula de integrare prin părţi pentru integrale nedefinite este:

 f ( x) g( x)dx  f ( x) g ( x)   f ( x) g ( x)dx

Formula de integrare prin părţi pentru integrale definite este:

b b
 a
f ( x) g ( x)dx  f ( x) g ( x) ba   f ( x) g ( x)dx
a
Aplicaţii ale integralei definite
 Aria subgraficului unei funcţii
Dacă f : [a, b]  este o funcţie continuă pozitivă atunci avem:
b
A(  f )   f ( x)dx
a
 Volumulunuicorp de rotaţie
Dacă f : [a, b]  este o funcţie continuă atunci avem:
 b
V (C f )    f 2 ( x )dx
a