Reabilitare orală și urgențe în Medicina Dentară

”CURS”

Dr. Rațiu Cristian

Afecțiuni ale aparatului digestiv:
 Refluxul gastroesofagian și esofagita de
reflux:
• Funcțiile majore ale esofagului sunt: transportul bolului alimentar
de la cavitatea orală la stomac și prevenirea refluxului conținutului
gastrointestinal, în cazurile în care cea de-a doua funcție este
insuficient împlinită, rezultă refluxul esofagian

• Esofagita de reflux constă în leziuni ale mucoasei esofagiene

produse de refluxul conținutului gastric/intestinal în esofag

• Refluxul sever poate ajunge până în faringe și cavitatea orală,

producând laringită și aspirație pulmonară

• Aspirația repetată poate duce la apariția pneumoniei de aspirație,

fibrozei pulmonare și astmului cronic
 Simptomatologia cuprinde:
• Arsură retrosternală(pirozis), caracteristică esofagitei

• Refluxul fără esofagită este asimptomatic

• Disfagie

• Sângerare în cazul apariției eroziunilor și ulcerațiilor

• Răgușeală matinală, laringită și chiar dispnee, sunt

consecința refluxului sever însoțit de aspirație
 Tratamentul:
• Igieno-dietetic

• Medicamentos

• Chirurgical

• Nu interferă cu substanțele medicamentoase

folosite în cabinetul stomatologic
 Conduita în cabinetul stomatologic, va fi
adoptată față de toți pacienții care:

• Descriu arsuri retrosternale după mese, diagnosticați/nu cu

esofagită de reflux

• Sunt diagnosticați cu reflux esofagian, indiferent dacă au/nu

simptomatologie specifică

• =>
• TS la un interval de > 2 ore după masă, evitând mesele
abundente înaintea T și consumul de:
• Alimente grase, cafea, ciocolată, alcool, mentă, suc de citrice,
tutun
• Se va evita administrarea următoarelor medicamente:

• Relaxante ale musculaturii netede, blocanți ai canalelor de Ca2+: Nifedipina,

anticolinergicelor: Atropina

• Se vor administra 10mg de Metoclopramid cu 30 min înaintea intervenției

• Poziție sezândă
• Poziția intins este contraindicată, datorită riscului apariției refluxului și aspirației

• Dacă pacientul necesită sedare, se evită sedarea profundă, deoarece crește

riscul apariției aspirației pulmonare

• Se evită Clindamicina pentru a nu se produce iritația faringiană

• Dacă este singura opțiune se administrează o cantitate crescută de lichide

 Ulcerul gastric și duodenal:

• Boli cronice recurente, caracterizate prin

apariția unor leziuni ulcerative bine demarcate,
ce apar la nivelul stomacului/al duodenului

• Apariția lor se datorează unui dezechilibru între

factorii agresivi(HCl, pepsină) și cei
protectori(mucus, bicarbonați, prostaglandine)
• Rol important îl are
bacilul Helicobacter
pylori

• Mai ales în ulcerul

gastric
 Simptomatologia:
• Poate persista zile, săptămâni sau luni

• Este recurentă și cuprinde:

• UG: dureri epigastrice accentuate la ingestia de alimente, greață,

vărsături, anorexie

• UD: dureri epigastrice(arsuri), care apar de obicei la 1,5-3 ore după

ingestia de alimete și sunt calmate temporar de ingestia de
alimente/antiacide

• Există numeroși pacieți asimptomatici

 Tratamentul:
• Igieno-dietetic: fară cafea, băuturi ce conțin cofeină,
alcool, alimente ce exacerbează simptomatologia

• T infecției cu Helicobacter pylori, la pacienții la care ea

este confirmată, cuprinde trei componente:

• Bismut coloidal, metronidazol/claritromicină,

tetraciclină/amoxicilină

• T medicamentos
 Conduita în cabinetul stomatologic:

• Nu se întrerupe tratamentul de fond

• Dacă pacinetul necesită administrare de ATB

profilactic/curativ și a efectuat în ultimele 2-3
săptămâni T împotriva infecției cu Helicobacter
pylori, nu se vor folosi ATB din aceleași clase din
care s-au adminstrat, deoarece flora pacientului
este rezistentă la acestea
• Dacă se utilizează Claritromicină - atunci nu se
folosesc macrolidele: Azitromicină,
Claritromicină, Roxitromicină, Eritromicină

• Amoxicilină: Penicilină și cefalosporine

• Tertaciclină - tertacicline: Tetraciclină,

Doxicilină
• Pacient cu UG /D confirmat, cu gastrită, cu dureri epigastrice
sugestive pentru ulcer sau HD superioară în antecedente, nu li
se vor prescrie AINS clasice indiferent de calea de administrare,
deoarece acestea scad secreția de prostaglandine și => scade
apărarea mucoasei gastroduodenale

• Se pot administra:

• AINS inhibitoare de COX 2: Celecoxib(Celebrex),

Eterocoxib(Arcoxsia)

• AINS asociate cu misoprostol(analog prostaglandina E 1)

• Diclofer + misoprostol: Arthrotec

 Afecțiuni hepatice:
Hepatita cronică și ciroza hepatică
 Tabloul clinic:
• Este variat, depinde atât de cauza cât și de stadiul de evoluție al
bolii

• Indiferent dacă este vorba de diferite tipuri de hepatită

cronică/despre ciroză hepatică de orice cauză: virală, toxică,
cardiacă, biliară, datorită unor boli metabolice, sunt prezente:

• Reducerea ratei metabolice

• Tulburări de hemostază

• În cazul afecțiunilor de etiologie infecțioasă, se adaugă și riscul

contaminării virale a medicului
 Reducerea ratei metabolice poate avea
următoarele consecințe:

• Afectarea metabolismului glucidic, cu apariția

tendinței la hipoglicemie, în cazul postului de peste
6-8 ore

• Afectarea metabolismului proteic cu apariția:

tuburărilor trofice sistemice, tulburări de coagulare

• Scăderea clearance-ului plasmatic al diferitelor

substanțe circulante, inclusiv AL
 Tulburările de coagulare au cauze multiple:

• Scăderea sintezei hepatice, a factorilor de coagulare: V, VI, IX,

X, XI, protrombină, fibrinogenul, cu prelungirea sângerării

• Scăderea sintezei inhibitorilor coagulării: proteina S și C,

antitrombina III, cu creșterea tendinței de coagulare
intravasculară

• Alterarea absorbției și metabolismului vitaminei K, efectul

administrării vitaminei K începe la 8-10 ore de la
administrare, făcând posibilă sinteza factorilor coagulării la
nivel hepatic
• Scăderea clearance-ului factorilor activați ai coagulării cu creșterea
tendinței la:

• Coagulare vasculară diseminată

• Fibrinoliză sistemică ce duce la reapariția tardivă a sângerării postoperator

• Trombocitopenie la pacient cu hipersplenism

• Aceste tublurări se pot manifesta în cazul pacientului la care se vor practica

manopere stomatologice sângerânde prin:

• Sângerare abundentă, prelungită în timpul intervenției și în primele ore

după aceasta

• Reapariția sângerării la interval de câteva ore, datorită lipsei cheagului

format
 Tratamentul pacientului cu ciroză
hepatică/hepatită cronică:

• Regim igieno-dietetic

• Interferon alfa(hepatită virală)

• Glucocorticoizi(hepatită autoimună, ciroză hepatică)

• Diuretice(ciroză hepatică)

• Colchicină(ciroză hepatică)

• Transplant hepatic
 Conduita în cabinetul stomatologic:
• Înaintea efectuării unui tratament sângerând se va lua legătura cu
medicul de familie, pentru evaluarea hemostazei

• Investigațiile minime cuprind:

• Timpul de protrombină, dacă INR ≥ 2,1 => nu se fac intervenții

• Numărul de trombocite, trombocitopenie < 30.000 =>

temporizare și tratament hematologic

• 30.000-50.000 se rezolvă urgențele până la un minim de 50.000

• > 50.000 se pot efectua TS și de chirurgie orală

• Se va face o hemostază riguroasă chiar și la un pacient
cu teste de hemostază normală

• Dacă => sângerare tardivă se indică spălături orale din 6

în 6 ore, timp de 2-3 zile cu o soluție de acid α
aminocaproic/acid tranexanic

• Se vor evita intervențiile ample, de lungă durată, pentru

a evita riscul sângerării cât și cel al apariției
hipoglicemiei

• Pacientul va mânca înaintea intervenției și se vor evita

TS ce implică intreruperea alimentației peste 6 ore,
datorită riscului crescut de hipoglicemie
• Intervențiile pe mai multe cadrane se vor face în ședinte
separate, pentru a scădea riscul apariției intoxicației cu
substanțe anestezice locale

• La pacienții cu insuficiență hepatică se va evita utilizarea

sedativelor datorită riscurilor de precipitare a encefalopatiei
portale

• La pacineții dependenți de etanol se va evita declanșarea

sevrajului, astfel încât consumul de etanol la acești pacienți
nu va fi întrerupt mai mult de 5 ore și nu se vor administra
sedative

• La pacienții sub corticoterapie se va face ATB-profilaxia

infecției locale
• La toți pacienții se vor lua măsuri de prevenire a
transmiterii infecției

• => saliva reprezintă probabil primordialul mod de

transmitere a hepatitei B la stomatolog, astfel încât se
verifică dacă pacientul este sau nu purtător de virus B

• La 3-4 luni de la vindecarea clinică => dispariția

virusului din umori și transmiterea prin salivă este
redusă
• TS al bolnavilor cu hepatită în fază acută/purtător
de virus Hbs să nu fie facut de stomatologi ce
suferă de deficiențe imunitare, gravide

• Și medicii purtători, nu vor trata pacienții

imunodeprimați și gravide

• Clătirea gurii cu antiseptice orale(clorhexidină) cu

30 de secunde înainte de intervenție

• Echipament de protecție(atenție brățări, inele)

• Evitarea înțepăturilor

• TS la sfârșitul programului

• Acoperirea suprafețelor cu material impermeabil

• Atenție spray

• După TS => dezinfectarea suprafețelor cu

gluteraldehidă 2%
• Virusul B rezistă în urmele de 5g, 6 luni

• Nu este distrus de alcool etilic, compuși cuaternari

de amoniu, clorhexidină

• Implică dezinfectare separată, cu un program

specific de sterilizare

• Autoclavarea este cea mai sigură metodă

• Dezinfectare amprente, lucrări

 Ințepare:
• =>
• Spălare pe mâini

• Dezinfectante

• Imunoglobuline specifice hiperimune antiHbs,

calcul/kg corp, schemă accelerată de vaccinare