Funcţia de gradul doi.

Prof. Monea Steluţa

Colegiul Naţional DECEBAL Deva

Teorie
De…niţia:
- Funcţia f : R ! R; f (x) = ax2 + bx + c; cu a; b; c 2 R; a 6= 0; se numeşte funcţia de gradul II;
b 2 4
- Scrierea f (x) = x + 2a 4a
; unde 4 = b2 4ac;reprezint¼ a forma canonic¼ a a funcţiei de
gradul doi.
...................................................................................................
Monotonie:
b b
- Dac¼a a > 0 atunci f este strict descresc¼ atoare pe 1; 2a şi strict cresc¼
atoare pe 2a
;1 :
b b
În acest caz, punctul de abscis¼a x0 = 2a este punct de minim, iar valoarea f 2a
este valoarea
minim¼a a funcţiei.
b b
- Dac¼a a < 0 atunci f este strict cresc¼ atoare pe 1; 2a şi strict descresc¼ atoare pe 2a
;1 :
b b
În acest caz, punctul de abscis¼a x0 = 2a este punct de maxim, iar valoarea f 2a
este valoarea
maxim¼ a a funcţiei.
...................................................................................................
Gra…cul
- Imaginea geometric¼ a a gra…cului este numit¼ a parabol¼
a;
b
- Vârful parabolei V (xV ; yV ) are coordonatele xV = 2a şi yV = f (xV ) = 4a . Vârful parabolei
reprezint¼
a punctul de minim dac¼ a a > 0 şi punctul de maxim dac¼ a a < 0;
- Dreapta vertical¼a care trece prin V este ax¼ a de simetrie a gra…cului.

a>0 a<0

...................................................................................................
Semnul funcţiei
- Este util în soluţionarea inecuaţiilor.
- Determinarea se realizeaz¼ a în funcţie de gra…c;
- Se rezolv¼
a întâi ecuaţia f (x) = 0 şi se completeaz¼ a apoi tabelul de semn folosind valorile funcţiei
din subintervalele obţinute;
- De exemplu, pentru o funcţie f : R ! R; f (x) = ax2 + bx + c cu proprietatea > 0; dac¼ a
not¼
am cu x1 şi x2 r¼ad¼acinile ecuaţiei f (x) = 0; obţinem urm¼ atoarea schem¼
a:
2 Prof. Monea Steluţa

x 1 x1 x2 1
f (x) semnul lui a 0 semn opus lui a 0 semnul lui a
...................................................................................................
Ecuaţia de gradul doi:
- Forma general¼a este: ax2 + bx + c = 0; unde a; b; c 2 R; a 6= 0;
- Pentru rezolvare se calculeaz¼a discriminantul ecuaţiei = b2 4ac; p
b
- Dac¼a > 0; atunci ecuaţia admite dou¼ a r¼ad¼
acini reale diferite, dup¼a formula x1;2 = ;
2a
b
- Dac¼a = 0; atunci ecuaţia admite dou¼ a r¼ad¼
acini reale egale, dup¼ a formula x1;2 = ;
2a
- Dac¼a < 0; atunci ecuaţia nu admite r¼ ad¼acini reale.
...................................................................................................
Relaţiile lui Viète:
- Sunt adev¼arate indiferent dac¼a r¼
ad¼
acinile sunt diferite sau egale;
b c
- Avem S = x1 + x2 = şi P = x1 x2 = .
a a

Exerciţii şi probleme

Ex.01. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = 2x2 5x + 2: Calculaţi f (0) + f 12 + f (2) :
Ex.02.Fie funcţia f : R ! R; f (x) = 3x2 2x 1: Calculaţi f (0) f (1) f (2) ::: f (19) f (20) :
Ex.03. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = ax2 (2a + 3) x + (a + 2) ;unde a 2 R : Demonstraţi c¼ a f (1)
nu depinde de valoarea num¼ arului a:
Ex.04. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = x2 + bx + c; unde b; c 2 R: Determinaţi valorile b; c pentru
care f (0) = 5 şi f (1) = 3:
Ex.05. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = x2 + bx + c; unde b; c 2 R: Determinaţi valorile b; c pentru
care f (1) = 0 şi f (2) = 1:
Ex.06. Detrminaţi funcţia de gradul doi f : R ! R pentru care f (0) = 3; f (1) = 6 şi f ( 1) = 2:
Ex.07. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = x2 3x + 1: Demonstraţi c¼ a f (t + 1) + f (t + 2)
f (t) + f (t + 3) ; pentru orice t 2 R:
Ex.08. Fie f : R ! R o funcţie de gradul doi. Demonstraţi c¼ a f (t + 1) + f (t 1) 2f (t) 6= 0;
oricare ar … t 2 R:
Ex.09. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = x2 14x + 8:
a) Demonstraţi c¼ a f (7 t) = f (7 + t) ; pentru orice t 2 R;
b) Demonstraţi c¼ a f (0) f (2) + f (4) f (6) + f (8) f (10) + f (12) f (14) = 0:
Ex.10. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = ax2 + bx + c; unde a; b; c 2 Z; a 6= 0:
p p
a) Dac¼ af 3 = 0; demonstraţi c¼ af 3 = 0;
p p p
b) Dac¼ af 3 = 0; demonstraţi c¼ a f (t) 6= 0; pentru orice t 2 Rn 3; 3 :
...................................................................................................
Ex.11. Scrieţi forma canonic¼ a a funcţiei f : R ! R în …ecare dintre urm¼ atoarele cazuri:
2
a) f (x) = x 4x + 5;
b) f (x) = 2x2 + 8x + 1;
c) f (x) = x2 + 6x + 11;
d) f (x) = x2 4x + 5;
Ex.12. Folosind forma canonic¼ a a funcţiei de gradul doi determinaţi valoarea minim¼ a sau maxim¼ a
a funcţiei f : R ! R; în …ecare dintre urm¼ atoarele cazuri, precizând şi valoarea lui x pentru care se
obţine acest¼a valoare.
Funcţia de gradul doi 3

a) f (x) = x2 + 6x + 10;
b) f (x) = 6x2 12x + 3;
c) f (x) = x2 + 8x 11;
d) f (x) = 4x2 4x + 5:
Ex.13. Determinaţi numerele x; y 2 R care veri…c¼ a agalitatea:
a) x2 4x + y 2 6y + 13 = 0;
b) 4x2 + 4x + 9y 2 + 6y + 2 = 0:
Ex.14. Fie x; y 2 R şi E = x2 + y 2 + 16x + 20y + 164: Demonstraţi c¼ a E 0; oricare ar … x; y 2 R:
Ex.15. Fie x; y 2 R şi E = 9x2 + 4y 2 6x 4y: Determinaţi valoarea minim¼ a a lui E.
Ex.16. Folosind forma canonic¼ a a funcţiei de gradul doi descompuneţi în factori urm¼atoarele expresii:
2
a) x 10x + 21;
b) 4x2 4x 3;
c) 9x2 + 6x 35;
d) 16x2 + 8x 3;
e) x2 2x 2;
f) x2 + 10x + 1:
p p
Ex.17. Fie x; y 2 R: Demonstraţi c¼ a x2 2x + 10 + y 2 + 4x + 85 12:
Ex.18. Demonstraţi c¼ a 4x2 + y 2 + 2 6= 4x + 2y; oricare ar … x; y 2 Z:
Ex.19. Fie f : R ! R; f (x) = 2x2 8x + 11:
a) Demonstraţi c¼a f (x) = 2 (x 2)2 + 3;
b) Demonstraţi c¼a f (1; 97) + f (1; 99) + f (2; 01) + f (2; 03) > 8:
Ex.20. Fie f : R ! R; f (x) = 7 6x x2 :
a) Demonstraţi c¼a f (x) = 16 (x + 3)2 ;
b) Determinaţi a; b; c; d 2 R pentru care f (a) + f (b) + f (c) + f (d) = 64:
...................................................................................................
Ex.21. Determinaţi intervalele de monotonie ale funcţiei f : R ! R în …ecare dintre urm¼ atoarele
cazuri:
a) f (x) = x2 4x + 2;
b) f (x) = 3x2 + 12x + 5;
c) f (x) = 2x2 10x + 1;
d) f (x) = 8x2 2x + 3:
Ex.22. Determinaţi abscisa punctului de extrem şi natura acestui punct în …ecare dintre urm¼ atoarele
cazuri:
a) f (x) = x2 + 8x + 2;
b) f (x) = 3x2 24x + 5;
c) f (x) = 4x2 + 40x + 12;
d) f (x) = 6x2 8x + 1:
Ex.23. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = x2 6x + 11:
a) Determinaţi intervalele de monotonie ale acestei funcţii.
p p p p
b) Demonstraţi c¼af 8 +f 10 < f 7 +f 11 :
Ex.24. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = 2x2 16x + 1:
a) Determinaţi intervalele de monotonie ale acestei funcţii;
b) Ordonaţi cresc¼ator numerele f ( ) ; f (3; 11) şi f (3; 22) :
Ex.25. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = 2x2 + 5x + 3:
a) Determinaţi abscisa punctului de extrem şi natura acestuia;
4 Prof. Monea Steluţa

b) Demonstraţi c¼ a f (1; 249) + f (1; 251) < 2f (1; 250) :

...................................................................................................
Ex.26. Reprezentaţi geometric gra…cul funcţiei f : R ! R; în …ecare dintre urm¼ atoarele cazuri:
1 2
a) f (x) = 2 x ;
b) f (x) = x2 4;
c) f (x) = x2 4x + 3;
d) f (x) = x2 + 2x;
e) f (x) = x2 + 6x + 10;
f) f (x) = 12 x2 2x + 2:
Ex.27. Reprezentaţi geometric gra…cul funcţiei f : R ! R; în …ecare dintre urm¼ atoarele cazuri:
1 2
a) f (x) = 4 x ;
b) f (x) = x2 + 9;
c) f (x) = x2 4x 3;
d) f (x) = x2 + 2x;
e) f (x) = x2 + 6x 10;
f) f (x) = 12 x2 2x 2:
Ex.28. Fie f : R ! R; f (x) = x2 9: Fie Gf \ Ox = fA; Bg :
a) Reprezentaţi geometric Gf ;
b) Demonstraţi c¼ a porţiunea de gra…c cuprins¼ a între punctele A şi B are lungimea mai mare de
p
6 10:
Ex.29. Fie f : R ! R; f (x) = x2 6x:
a) Reprezentaţi geometric Gf ;
b) Demonstraţi c¼ a aria suprafeţei plane cuprinse între Gf şi Ox este mai mare decât 27:
Ex.30. Pentru orice a 2 R de…nim funcţia fa : R ! R prin fa (x) = ax2 + 2ax + 4:
a) Reprezentaţi în acelaţi sistem gra…cele funcţiilor f1 şi f 1 ;
b) Demonstraţi c¼ a gra…cele funcţiilor f1 ; f2 ; f3 ; :::; f2021 au exact dou¼
a puncte comune.
...................................................................................................
Ex.31. Determinaţi semnul funcţiei f : R ! R în …ecare dintre urm¼ atoarele cazuri:
2
a) f (x) = x 8x + 7;
2
b) f (x) = x 10x + 25;
2
c) f (x) = 4x 4x + 3;
d) f (x) = x2 + 2x + 3;
e) f (x) = x2 + 6x 9;
f) f (x) = 21 x2 + 2x 3:
Ex.32. Determinaţi soluţiile urm¼ atoarelor inecuaţii:
2
a) x 10x + 16 0;
2
b) 2x + 5x + 2 > 0;
c) x2 + 4x 3 < 0;
d) x2 + 2x + 24 0;
e) 4x2 + 4x + 1 > 0;
f) 9x2 6x + 1 0;
g) x2 4x + 5 > 0;
h) x2 10x + 26 0:
Ex.33. Determinaţi soluţiile urm¼ atoarelor inecuaţii:
2 2
a) (x 10x + 16) (x 4x + 3) 0;
Funcţia de gradul doi 5

x2 + 5x + 4
b) 2 0;
x + 7x + 12
2 2
c) (x 9) (x 8x + 15) 0;
x2 + 4x + 11
d) 2 1:
x 6x + 5
Ex.34. Determinaţi domeniul maxim de de…niţiei al funcţiei f : D ! R în …ecare dintre urm¼ atoarele
cazuri:
p
a) f (x) = x2 + 8x 12;
p
b) f (x) = x2 16x + 60:
p
Ex.35. Determinaţi domeniul de de…niţie al funcţiei f : D ! R; f (x) = x2 + 6x 8 +
p
x2 + 4x 3:
Ex.36. Determinaţi elementele mulţimii A; în …ecare dintre urm¼ atoarele cazuri:
a) A = fx 2 Z j x2 + x 6 < 0g ;
b) A = fx 2 N j x2 2x 15 0g :
Ex.37. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = x2 6x + 8:
a) Construiţi tabelul de semn al acestei funcţii;
p p p p p p
b) Demonstraţi c¼ af 2 f 5 f 8 f 11 f 14 f 17 > 0:
2
Ex.38. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = 2x 5x + 2:
a) Construiţi tabelul de semn al acestei funcţii;
b) Demonstraţi c¼ a f (0; 6) + f (1; 9) < f (0; 4) + f (2; 1) :
Ex.39. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = 100x2 100x + 9:
a) Construiţi tabelul de semn al avestei funcţii;
b) Demonstraţi c¼ a f (z) > 0 pentru orice z 2 Z:
Ex.40. Fie funcţia f : R ! R; f (x) = 6x2 5x + 1:
a) Construiţi tabelul de semn al avestei funcţii;
b) Daţi exemplu de num¼ ar t 2 RnQ pentru care f (t) < 0:
...................................................................................................
Ex.41. Determinaţi soluţiile reale ale urm¼ atoarelor ecuaţii:
a) 3x2 2x 1 = 0;
b) 4x2 + 12x + 9 = 0 :
c) x2 + 8x + 9 = 0;
d) x2 8x + 17 = 0;
e) 2x2 + 5x + 1 = x2 + 7;
f) x2 4x 2 = 0:
Ex.42. Determinaţi soluţiile reale ale urm¼ atoarelor ecuaţii:
1 13
a) x + = ;
x 6
2x + 1 x 1
b) = ;
x+3 x 2
1 1 1
c) = :
x x+1 6
Ex.43. Demonstraţi c¼ a urm¼ atoarele ecuaţii adit r¼
ad¼
acini reale, oricare ar … m 2 R :
2 2
a) x (2m + 1) x + (m + m) = 0;
b) x2 mx + (m 2) = 0:
Ex.44. Determinaţi toate valorile reale ale num¼ arului m pentru care urm¼ atoarele ecuaţii admit
soluţii reale diferite:
a) x2 4x + m = 0;
b) 2x2 (4m + 3) x + (2m + 3) = 0:
6 Prof. Monea Steluţa

Ex.45. Determinaţi toate valorile reale ale num¼ arului m pentru care urm¼ atoarele ecuaţii admit
soluţii reale egale:
a) x2 + 6x + m = 0;
b) 4x2 (4m + 3) x + (m2 1) = 0:
Ex.46. Fie numerele a; b; c 2 R ; în progresie aritmetic¼ a. Demonstraţi c¼a ecuaţia ax2 2bx + c = 0
admite soluţii reale.
Ex.47. Fie numerele a; b; c 2 R ; în progresie geometric¼ a. Demonstraţi c¼a ecuaţia ax2 + bx + c = 0
nu admite soluţii reale.
Ex.48. Determinaţi numerele prime p pentru care ecuaţia x2 4x+p = 0 admite cel puţin o r¼ ad¼acin¼
a
întreag¼ a.
Ex.49. Fie ecuaţia x2 (4m + 1) x + (3m2 + 2m) = 0; unde m 2 Z:
a) Demonstraţi c¼ a = 4m2 + 1;
b) Determinaţi toate valorile întregi posibile ale lui m pentru care ecuaţia are r¼ ad¼
acini raţionale.
2 2
Ex.50. Fie ecuaţia x (2m + 3) x + (m + 2m + 2) = 0; unde m 2 Z:
a) Demonstraţi c¼ a = 4m + 1;
b) Demonstraţi c¼ a exist¼a o in…nitate de valori m 2 Z pentru care ecuaţia are r¼ ad¼
acini raţionale.
...................................................................................................
Ex.51. Not¼ am cu x1 şi x2 r¼ ad¼acinile ecuaţiei x2 3x + 1 = 0: Calculaţi:
1 1
a) + ;
x1 x2
b) x21 + x22 ;
x1 x2
c) + ;
x2 x1
d) (x1 2)2 + (x2 2)2 ;
e) x31 + x32 ;
1 + x1 1 + x2
f) + :
x22 x21
Ex.52. Not¼ am cu x1 şi x2 r¼ ad¼acinile ecuaţiei x2 2mx + (m + 1) = 0; unde m 2 R: Determinaţi
toate valorile reale ale lui m în …ecare dintre urm¼ atoarele cazuri:
a) x1 + x2 = x1 x2 ;
1 1
b) + = 3;
x1 x2
c) (x1 + 1) (x2 + 1) = 11;
d) x21 + x22 = 4:
Ex.53. Not¼ am cu x1 şi x2 r¼ acinile ecuaţiei x2 (2m + 1) x+(m + 2) = 0; unde m 2 R: Determinaţi
ad¼
toate valorile reale ale lui m în …ecare dintre urm¼ atoarele cazuri:
a) x1 + x2 5;
1 1
b) + 1;
x1 x2
c) x21 + x22 2:
Ex.54. Not¼ am cu x1 şi x2 r¼ acinile ecuaţiei x2 (4m 8) x+(m + 1) = 0; unde m 2 R: Determinaţi
ad¼
toate valorile posibile ale lui m pentru care r¼ ad¼acinile sunt opuse.
2
Ex.55. Not¼ am cu x1 şi x2 r¼ ad¼
acinile ecuaţiei x 4x + (m + 1) = 0; unde m 2 R: Determinaţi toate
valorile posibile ale lui m pentru care r¼ ad¼acinile sunt reale, diferite şi de acelaşi semn.
Ex.56. Determinaţi b; c 2 R pentru care ecuaţia x2 + bx + c = 0 are r¼ ad¼acinile x1 = b şi x2 = c:
Ex.57. Determinaţi toate numerele naturale prime b; c pentru care ecuaţia x2 bx+c = 0 are ambele
r¼
ad¼acini întregi.
Ex.58. Not¼ am cu x1 şi x2 r¼ ad¼acinile ecuaţiei x2 (2m + 1) x + (2m2 1) = 0; unde m 2 R:
a) Demonstraţi c¼ a x21 + x22 = 4m + 3;
Funcţia de gradul doi 7

b) Demonstraţi c¼ a valoarea expresiei (x1 1)2 + (x2 1)2 este constant¼ a, oricare ar … m 2 R:
2
Ex.59. Not¼ am cu x1 şi x2 r¼ad¼ acinile ecuaţiei x 6x + (m + 2) = 0; unde m 2 R:
a) Determinaţi toate valorile posibile ale lui m pentru care r¼ ad¼acinile sunt reale diferite;
b) Determinaţi m 2 ( 1; 7) pentru care jx1 x2 j = 4:
Ex.60. Fie x1 şi x2 r¼ ad¼acinile ecuaţiei x2 6x + 3 = 0: Not¼ am Sn = xn1 + xn2 :
a) Desmonstraţi c¼ a Sn+2 = 6Sn+1 3Sn ; pentru orice n 2 N:
b) Calculaţi S5 :
...................................................................................................
Ex.61. Fie u; v 2 R cu u + v = 10: Determinaţi valoarea maxim¼ a a produsului uv:
Ex.62. Dintre toate dreptunghiurile cu perimetrul egal cu 24;determinaţi dimensiunele celui care
are aria cea mai mare.
Ex.63. Un tun militar este supus unor teste. El lanseaz¼ a un proiectil de la nivelul solului. Dac¼ a
not¼am cu t timpul de deplasare şi h (t) în¼ alţimea atins¼ a de proiectil în timpul deplas¼ arii, avem c¼ a
2
h (t) = 40t 2t : Determinaţi:
a) Dup¼ a cât tim proiectilul revine pe sol;
b) La cât timp de la lansare proiectilul atinge în¼ alţimea maxim¼ a şi care este acest¼
a in¼
alţime?
Ex.64. Un scafandru profesionist face antrenamente în ap¼ a. Not¼ am cu t momentul de timp, în
secunde, şi cu h (t) adâncimea în metri la care se g¼ aseşte la acel moment. Se ştie c¼ a h (t) = t2 24t:
a) Stabiliţi dup¼a cât timp de la lansare în ap¼ a scafandrul revine la suprafaţ¼ a;
b) Stabiliţi care este adânciea maxim¼ a la care ajunge.
Ex.65. Pe segmentul …x AB se consider¼ a punctul mobil M . Se construiesc apoi, de aceeaşi parte,
triunghiurile echilaterale AM C şi BM D. Determinaţi poziţia lui pentru care aria triunghiului CM D
este maxim¼ a.
Ex.66. În triunghiul dreptunghic M ABC cu m (^A) = 900 ; avem AB = 8; AC = 6. Înscriem
dreptunghiul M N P Q astfel încât M; N 2 BC; P 2 AB şi Q 2 AC. Determinaţi valoarea maxim¼ a
a ariei acestui dreptunghi.
Ex.67. Fie un cerc de diametru [AB] = 20 şi un punct variabil M pe acest diametru. Construim
cercurile de diametre M A şi M B. Determinaţi poziţia lui M pentru care aria domeniului cuprins
între cele trei cercuri este maxim¼ a.
Ex.68. Într-un triunghi echilateral de latur¼ a 8 s¼a se înscrie un triunghi echilateral de arie minim¼ a.
Ex.69. Fie p¼ atratul ABCD şi punctele M 2 AB; N 2 BC; P 2 CD; Q 2 AD astfel încât
AM = BN = CP = DQ. Determinaţi valoarea minim¼ a a ariei patrulaterului M N P Q.
Ex.70. Un juc¼ ator de volei îşi exerseyî lovituriele pe un teren de lungime 12 m. La mijloc se g¼ aseşte
un …leu înalt de 3; 5 m. Juc¼ atorul are în¼ alţimea 2 m şi loveşte mingea de la marginea terenului cu
scopul de a trece peste …leu şi de a c¼ adea în terenul advers. În¼ alţimea atins¼ a de minge în funcţie
17x2 + 157x + 330
de distanţa x faţ¼a de juc¼ator este h (x) = : De exemplu h (0) = 2; deci iniţial
165
mingea este la juc¼ ator la nivelul s¼ au de serviciu.
a) Demonstraţi c¼ a mingea trece peste …leu;
b) Stabiliţi dac¼a mingea cade în terenul advers.
...................................................................................................
Ex.71. Fie f; g : R ! R dou¼ a funcţii de gradul doi. Dac¼ a f (0) = g (0) ; f (1) = g (1) şi f (2) =
g (2) ;demonstraţi c¼a f (3) = g (3) :
Ex.72. Fie f : R ! R; f (x) = x2 2mx + m2 + 1; unde m 2 R: Demonstraţi c¼ a Gf \ Ox = ?;
oricare ar … m 2 R:
Ex.73. Determinaţi m 2 R pentru care x2 + 6x + m 0; oricarear … x 2 R:
8 Prof. Monea Steluţa

Ex.74. Fie f : R ! R; f (x) = x2 (2m + 1) x + m2 + 4m + 5; unde m 2 R: Fie Gf \ Oy = fAg :

Determinaţi valoarea minim¼ a a lugimii segmentului OA:
Ex.75. Demonstraţi c¼ a ecuaţia x2 (2m + 4) x + (2m + 1) = 0 are întotdeauna dou¼ a r¼
ad¼acini reale
distincte, oricare ar … m 2 R:
Ex.76. Determinaţi funcţia de gradul doi f : R ! R care veri…c¼ a egalitatea f (x 1) + f (x + 2) =
2
2x + 2x + 7; oricare ar … x 2 R:
Ex.77. Pentru orice m 2 R de…nim funcţia fm : R ! R prin relaţia fm (x) = mx2 4mx + 2:
Not¼ am cu Gm gra…cul funcţiei fm : Demonstraţi c¼ a G1 \ G2 \ G3 \ ::: \ G2021 6= ?:
Ex.78. Detrminaţi m 2 R pentru care ecuaţiile x2 3x + m = 0 şi x2 + mx 3 = 0 au o r¼ ad¼
acin¼
a
real¼a comun¼ a.
Ex.79. Fie ecuaţia x2 mx + 18 = 0; unde m 2 R: Determinaţi toate valorile posibile ale lui m
pentru care x1 ; x2 şi x1 + x2 sunt, în aceast¼ a ordine, termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice.
2
Ex.80. Fie ecuaţia x 6x + m = 0; unde m 2 R: Determinaţi toate valorile posibile ale lui m
pentru care x1 ; x2 şi x1 x2 sunt, în aceast¼ a ordine, termenii consecutivi ai unei progresii geometrice.
Ex.81. Fie m 2 R şi funcţia f : R ! R; f (x) = x2 (6m + 2) x + (9m2 + 6m 1) :
a) Demonstraţi c¼ a mulţimea Gf \ Ox are dou¼ a elemente, oricare ar … m 2 R;
b) Demonstraţi c¼ a lugimea segmentului de terminat de Gf pe axa Ox nu depinde de valoarea
num¼ arului real m:
Ex.82. Fie ecuaţia x2 mx + m = 0; unde m 2 [4; 1) : Fie x1 ; x2 r¼ ad¼acinile acestei ecuaţii.
a) Demonstraţi c¼ a x1 ; x2 2 R;
b) Demonstraţi c¼ a (x1 1) (x2 1) = 1;
c) Determinaţi toate valorile posibile ale lui m pentru care x1 ; x2 2 Z:
Ex.83. Fie ecuaţia x2 mx + 5 = 0; unde m 2 Z: Se ştie c¼ a acest¼a ecuaţie admite o r¼ad¼
acin¼a 2 Q:
a) Demonstraţi c¼ a 2 Z;
b) Determinaţi toate valorile posibile ale lui m:
Ex.84. Determinaţi m 2 R astfel încât punctul A(m 1; m2 3m) s¼ a se a‡e în cadranul II.
2
Ex.85. Se consider¼ a funcţia f ; R ! R, f (x) = x m, unde m 2 (0; 1). Not¼ am cu A şi B punctele
de intersecţie a parabolei asociate lui f cu axa Ox: Determinaţi m 2 (0; 1) astfel încât AB = 4:
Ex.86. Demostraţi c¼ a ( 1; 2) \ (x2 4x + 6; x2 4x + 10) = ?; pentru orice x 2 R:
Ex.87. Fie f : R ! R; f (x) = 2x2 8x + 4. Determinaţi mulţea tuturor valorilor posibile ale
num¼ arului real pentru care ecuaţia f (x) = admite dou¼ a r¼
ad¼acini reale distincte.
2
Ex.88. Fie x1 ; x2 r¼ ad¼acinile ecuaţiei x 3x + m = 0; unde m 2 R: Determinaţi toate valorile
3 3
posibile ale lui m pentru care x1 + x2 = 9:
...................................................................................................

Dac¼a citiţi acest text înseamn¼a c¼a aţi ajuns la sfârşitul listei de probleme! Bravo!!