Sunteți pe pagina 1din 11

METODE NUMERICE

Unitatea de învăţare 8

METODA DEZVOLTĂRII ÎN SERIE TAYLOR PENTRU


REZOLVAREA ECUAȚIILOR DIFERENȚIALE DE ORDINUL
I

Cuprins Pagina
8.1. Obiectivele unităţii de învăţare 8 1
8.2. Considerații generale 1
8.3. Prezentarea metodei 3
8.4. Exemple numerice 5
8.5. Răspunsuri şi comentarii la teste 9
8.6. Lucrarea de verificare 8 10
8.7. Bibliografie minimală 11
Timp de învățare 2h

8.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 8

 Însușirea noțiunilor de ecuație diferențială, problemă Cauchy,

problemă Dirichlet, metodă unipas, metodă multipas.

 Determinarea soluției unui ecuații diferențiale de ordinul I cu

metoda dezvoltării în serie Taylor.

8.2. CONSIDERAȚII GENERALE

Ecuații diferențiale O ecuație diferențială este o ecuație în care necunoscuta este o


funcție și în care intervin funcția necunoscută, derivatele ei de
diverse ordine și variabile independente de care depind aceste
funcții.
Ordinul unei ecuații diferențiale este cel mai înalt ordin al
derivatei funcției necunoscute ce figurează în ecuația respectivă.
Forma implicită a unei ecuații diferențiale de ordin n este:
F ( x, y, y ', y '',..., y ( n ) )  0 .
Forma explicită a unei ecuații diferențiale de ordin n este:
y ( n )  f ( x, y, y ', y '',..., y ( n1) ) .
Exemple
1
METODE NUMERICE
 n  1: y '  f ( x, y) - ecuație diferențiala de ordinul I;
 n  2 : y ''  f ( x, y, y ') - ecuație diferențiala de ordinul II.

O problemă pentru o ecuație diferențială nu este complet


specificată prin ecuația în sine. Sunt necesare condiții suplimentare
referitoare la valorile soluției în anumite puncte ale domeniului de
definiție pentru a obține o anumită soluție din familia soluțiilor
compatibile. Condițiile suplimentare vor determina și alegerea
metodei numerice de rezolvare a problemei. Există două mari
categorii de probleme, anume:
 probleme cu condiții inițiale sau probleme Cauchy (se
obțin atașând condiții suplimentare într-un punct inițial
x0 );
 probleme cu condiții la limită bilocale sau probleme de
tip Dirichlet (se obțin atașând condiții suplimentare
asupra valorilor soluției și eventual asupra derivatelor
acesteia la capetele unui interval).

În cele ce urmeză vom considera probleme cu condiții inițiale


(probleme Cauchy).
Condiţii inițiale (Cauchy): se cunosc într-un punct x0 atât valoarea
funcţiei necunoscute cât şi valorile derivatelor până la ordinul cel
mai mare ce figurează în ecuaţia respectivă.
Problemă Cauchy: problemă în care se cere să se determine soluţia
y  y ( x) a unei ecuaţii de forma y '  f ( x, y) cu condiţia iniţială
y ( x0 )  y0 , unde x0 , y0 sunt constante date. Geometric, aceasta
revine la determinarea unei curbe integrale care să treacă printr-un
punct dat ( x0 , y0 ) .

Rezolvarea numerică a unei probleme asociate unei ecuaţii


diferenţiale poate fi privită sub 2 aspecte:
a) Determinarea unei funcţii y  y ( x) care aproximează
“suficient” de bine soluția exactă y  y ( x) ;
b) Determinarea valorilor aproximative ale soluției exacte
y  y ( x) într-o mulțime de puncte date xi , i  0,1, 2,...

Soluțiile numerice ale unei probleme Cauchy se determină cu două


familii de metode, anume:
 Metode unipas (directe sau pas cu pas - de tip Euler, Runge-
Kutta) în care determinarea valorii aproximative a soluției în
fiecare punct se va obține pe baza informațiilor din punctul
precedent;
 Metode multipas (indirecte – de tip Adams, Adams-
Moulton, Milne, Fox-Goodwin, Numerov) în care valoarea
soluției exacte în fiecare punct este aproximată folosind
informațiile din mai multe puncte anterioare.

2
METODE NUMERICE
Fiecare dintre cele două familii de metode numerice prezintă
avantaje și dezavantaje specifice și în anumite situații este necesară
utilizarea lor combinată.

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Cum se pot clasifica metodele de rezolvare a ecuațiilor diferențiale?

b) Ce se înțelege prin problemă Cauchy?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare


După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
Forma implicită a unei ecuații diferențiale de ordin n este:
F ( x, y, y ', y '',..., y ( n ) )  0 .
Forma explicită a unei ecuații diferențiale de ordin n este:
y ( n )  f ( x, y, y ', y '',..., y ( n1) ) .

8.3. PREZENTAREA METODEI DEZVOLTĂRII ÎN SERIE TAYLOR

Prezentarea metodei Metoda dezvoltării în serie Taylor este una dintre cele mai vechi
dezvoltării în serie metode de rezolvare a problemelor Cauchy și se bazează pe
Taylor dezvoltarea soluției în serie Taylor. Metoda permite, teoretic, găsirea
soluției oricărei ecuații diferențiale, dar aplicarea ei practică se
dovedește de multe ori ineficientă datorită necesității derivării
numerice de ordin superior.
Se consideră problema Cauchy:
 y '  f ( x, y )
 .
 y ( x0 )  y0
Presupunem că soluția y  y( x), x  [a, b] a ecuației diferențiale se
poate dezvolta în serie Taylor în jurul fiecărui punct xk . Se obține:
x  xk ( x  xk ) 2
(1) y ( x)  y ( xk )  y '( xk )  y ''( xk )  ...
1! 2!
Considerăm că se cere determinarea soluției pe rețeaua de puncte
x0  a  x1  x2  ...  xn  b a intervalului [a, b] și că
xi  xi 1  h, i  1, 2,..., n, h  0 fiind pasul rețelei (pasul
diviziunilor).
Prin derivarea succesivă a ecuației diferențiale y '  f ( x, y)
obținem:

3
METODE NUMERICE
y ''( x)  f 'x  f ' y f
y '''( x)  f ''xx  2 f ''xy f  f '' yy f 2  f 'x f ' y  ( f ' y ) 2 f  f '' yy f 2
…….
unde f 'x , f ' y sunt derivatele parțiale de ordinul întâi, iar
f ''xx , f ''xy , f '' yy sunt derivatele parțiale de ordinul doi.
Luăm x  xk 1 în relația (1) și ajungem la:
xk 1  xk ( x  x )2
y ( xk 1 )  y ( xk )  y '( xk )  k 1 k y ''( xk )  ...
1! 2!
( x k 1  xk ) p ( p )
..  y ( xk )
p!
h h2 h p ( p)
 (2) yk 1  yk  y 'k  y ''k  ...  y k
1! 2! p! , cu notația

y (i ) ( xk )  yk(i ) , i  1, 2,..., p .
Observație Eroarea în această dezvoltare este dată de restul seriei Taylor
h p 1
Tp  y ( p 1) ( ),   ( xk , xk 1 )
( p  1)!
sau Tp  O(h p 1 ) (i.e. restul formulei este de ordinul h p 1 - toți
termenii neglijați conțin h la puterea p  1 sau mai mare) și se
numește eroarea de trunchiere locală.
În mod convențional, se spune că o metodă este de ordinul p dacă
termenul său de eroare este O(h p 1 ) .
Formula (2) este formula de recurență a metodei dezvoltării în
serie Taylor pentru determinarea aproximărilor y1 , y2 ,..., yn ale
valorilor exacte y ( x1 ), y ( x2 ),..., y ( xn ) plecând de la valoarea inițială
y0  y( x0 ) .
 p=1 – metoda dezvoltării în serie Taylor de ordin 1

h
yk 1  yk  y 'k  O(h 2 )
1! .

 p=2 – metoda dezvoltării în serie Taylor de ordin 2

h h2
yk 1  yk  y 'k  y ''k  O(h3 )
1! 2! .

 p=3 – metoda dezvoltării în serie Taylor de ordin 3

h h2 h3
yk 1  yk  y 'k  y ''k  y '''k  O(h 4 )
1! 2! 3! .

4
METODE NUMERICE
Metoda dezvoltării în serie Taylor este o metodă unipas (directă)
deoarece pentru determinarea lui yk 1 sunt necesare informații
numai din punctul anterior xk .

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este formula de recurență a metodei dezvoltării în serie Taylor?

b) Ce se înțelege prin metodă de ordin p?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare


După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
h h2 h p ( p)
yk 1  yk  y 'k  y ''k  ...  y k , k  0,1, 2,...
1! 2! p!

8.4. EXEMPLE NUMERICE

Exemplul 1 Se dă problema Cauchy:


 y '  y  3x  2

 y (0)  3
și soluția exacta y( x)  2e x  3x  5 .

Să se determine soluția ecuației diferențiale pentru intervalul [0,1]


dacă se consideră pasul h=0.1 folosind metoda dezvoltării în serie
Taylor de ordin 2.

f ( x, y)  y  3x  2
x0  0, y0  3
Deoarece f ( x, y)  y  3x  2 , rezultă că f 'x  3, f ' y  1 .

Atunci :
y ''( x)  f 'x  f ' y f  3  1  ( y  3x  2)
 y ''( x)  3  1  ( y  3x  2)  y  3x  5

5
METODE NUMERICE
Formula de h2
recurență yk 1  yk  hy 'k  y ''k , k  0,1,...
2

Structura tabelară va fi de forma:

În Excel:

 în celula A1 se va scrie h,
 în celula B1 se va trece valoarea pasului: 0.1,
 în celula A2 se va trece indicele k,
 în celula B2 se va scrie xk ,
 în celula C2 se va scrie yk ,
 în celula D2 vom scrie y 'k ,
 în celula E2 vom scrie y ''k ,
 în celula F2 vom scrie y ( xk ) ,
 în celula G2 vom scrie Eroarea absoluta,
!!! Acum începem să introducem date numerice şi formule!!!
 în celula A3: 0 (prima valoare a indicelui k)
 în celula B3: 0 (valoarea lui x0 din condiția inițială)
 în celula C3: -3 (valoarea lui y0 din condiția inițială)
 în celula D3:= C3+3*B3+2 (se calculează
y '0  f ( x0 , y0 )  y0  3x0  2 )
 în celula E3:= C3+3*B3+5 (se calculează y ''0  y0  3x0  5
)
 în celula F3: =2*EXP(B3)-3*B3-5 (se calculează
y( x0 )  2e x0  3x0  5 )
 în celula G3: =ABS(E3-C3) (se determină eroarea absolută
y ( x0 )  y0 )
 în celula A4:=A3+1(se trece la următoarea valoare a
indicelui k adaugând 1 la valoarea anterioară)
 în celula B4:=B3+$B$1 (se trece la următorul punct din
rețea adăugând pasul x1  x0  h )

6
METODE NUMERICE
 în celula C4:= C3+$B$1*D3+($B$1^2)/2*E3) (se folosește
formula de recurență pentru determinarea lui
h2
y1  y0  hy '0  y ''0
2 )

 Se copiază blocul de celule D3:G3 în blocul D4:G4 și apoi


blocul A4:G4 în blocul A5:G13 astfel încât să fie acoperit
intervalul dat.
 Se observă o bună apropiere a valorilor obținute prin această
metodă (valorile de pe coloana C) de valorile exacte (calculate
pe coloana F).
 Valorile de pe coloana G arată că eroarea se acumulează și se
propagă pe măsură ce înaintăm în timp (indicele k crește).

Exemplul 2
Se dă problema Cauchy:
 y '  3xy
 .
 y (1)  3

Să se determine soluția ecuației diferențiale pentru intervalul [1,2]


dacă se consideră pasul h=0.1 folosind metoda dezvoltării în serie
Taylor de ordin 3.

f ( x, y)  3xy
x0  1, y0  3
f 'x  3 y, f ' y  3 x
Deoarece f ( x, y)  3xy , rezultă că .
f ''xx  3, f ''xy  3, f '' yy  3
Atunci :
y ''( x)  f 'x  f ' y f  3 y  3x  3xy
 y ''( x)  3 y  9 x 2 y

y '''( x)  f ''xx  2 f ''xy f  f '' yy f 2  f 'x f ' y  ( f ' y ) 2 f  f '' yy f 2


 y '''( x)  27 x 3 y  54 x 2 y 2  27 xy  3

Formula de h2 h3
yk 1  yk  hy 'k  y ''k  y '''k , k  0,1, 2,...
recurență 2 6

Structura tabelară va fi de forma:

7
METODE NUMERICE

În Excel:

 în celula A1 se va scrie h,
 în celula B1 se va trece valoarea pasului: 0.1,
 în celula A2 se va trece indicele k,
 în celula B2 se va scrie xk ,
 în celula C2 se va scrie yk ,
 în celula D2 vom scrie y 'k ,
 în celula E2 vom scrie y ''k ,
 în celula F2 vom scrie y '''k ,
!!! Acum începem să introducem date numerice şi formule!!!
 în celula A3: 0 (prima valoare a indicelui k)
 în celula B3: 1 (valoarea lui x0 din condiția inițială)
 în celula C3: 3 (valoarea lui y0 din condiția inițială)
 în celula D3=3*B3*C3 (se calculează
y '0  f ( x0 , y0 )  3x0 y0 )
 în celula E3:= =3*C3+9*B3^2*C3 (se calculează
y ''0  3 y0  9 x02 y0 )
 în celula F3: =27*B3^3*C3+54*B3^2*C3^2+27*B3*C3+3
(se calculează y '''0  27 x03 y0  54x02 y02  27 x0 y0  3 )
 în celula A4:=A3+1(se trece la următoarea valoare a
indicelui k adaugând 1 la valoarea anterioară)
 în celula B4: =B3+$B$1 (se trece la următorul punct din
rețea adăugând pasul x1  x0  h )
 în celula
C4:=C3+$B$1*D3+($B$1^2)/2*E3+($B$1^3)/6*F3 (se
folosește formula de recurență pentru determinarea lui
h2 h3
y1  y0  hy '0  y ''0  y '''0
2 6 )

8
METODE NUMERICE
 Se copiază blocul de celule D3:F3 în blocul D4:F4 și apoi
blocul A4:F4 în blocul A5:F13 astfel încât să fie acoperit
intervalul dat.

Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Unde se găsesc aproximările cerute?

b) În ce condiții se poate calcula eroarea absolută?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare


După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
 Modul de transpunere a formulelor de recurență în Excel

8.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE


DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
a) Soluțiile numerice ale unei probleme Cauchy se determină cu
două familii de metode, anume:
 Metode unipas (directe sau pas cu pas - de tip Euler,
Runge-Kutta) în care determinarea valorii aproximative
a soluției în fiecare punct se va obține pe baza
informațiilor din punctul precedent;
 Metode multipas (indirecte – de tip Adams, Adams-
Moulton, Milne, Fox-Goodwin, Numerov) în care
valoarea soluției exacte în fiecare punct este aproximată
folosind informațiile din mai multe puncte anterioare.
b) Problemă Cauchy este o problemă în care se cere să se
determine soluţia y  y ( x) a unei ecuaţii de forma y '  f ( x, y)
cu condiţia iniţială y ( x0 )  y0 , unde x0 , y0 sunt constante date.

Intrebarea 2
a) Formula de recurență a metodei dezvoltării în serie Taylor este

9
METODE NUMERICE
h h2 h p ( p)
yk 1  yk  y 'k  y ''k  ...  y k , k  0,1, 2,...
1! 2! p! , cu notația

y (i ) ( xk )  yk(i ) , i  1, 2,..., p .
b) O metodă se spune că este de ordinul p dacă termenul său de
eroare este O(h p 1 ) .

Intrebarea 3
a) Aproximările soluției ecuației diferențiale apar pe coloana
C.
b) Eroarea absolută se poate calcula dacă problema precizează
soluția exacta sau o determinăm pe cale analitică.

8.6. LUCRAREA DE VERIFICARE 8

1. Se dă problema Cauchy:
y'  y  3

 y (0)  2
și soluția exacta y ( x)  5e x  3 .

Să se determine soluția ecuației diferențiale pentru intervalul [0,1]


dacă se consideră pasul h=0.1 folosind metoda dezvoltării în serie
Taylor de ordin 2.
(5 p)
2. Se dă problema Cauchy:
 y '  e2 x

 y (0)  3
1 7
și soluția exacta y ( x)   e 2 x  .
2 2

Să se determine soluția ecuației diferențiale pentru intervalul [0,1]


dacă se consideră pasul h=0.1 folosind metoda dezvoltării în serie
Taylor de ordin 2.

(5 p)

10
METODE NUMERICE
8.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ
1. AGRATINI, O., BLAGA, P., CHIOREAN, I., COMAN, Gh., STANCU, D. D., TRIMBITAS,
R.,: Analiză numerică şi teoria aproximării (vol.I, II, III), Presa Univ.Clujeană, 2002.
2. BEU, T. A., Calcul numeric în C, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 1999.
3. BORS I., Analiză numerică, Editura UTPRES, Cluj-Napoca, 2001.
4. BUNECI, M.R., Metode Numerice - aspecte teoretice şi practice, Editura Academica
Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2009.
5. COMAN Gh., Analiză numerică. Ed.Libris, Cluj, 1994.
6. HADAR, ANTON, et al., Metode numerice în inginerie, Editura Politehnica PRESS, 2005.
7. MARTIN, O., Probleme de Analiză numerică, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999.
8. NICOARĂ, D. D. Metode numerice în inginerie utilizând MATLAB, Editura Universității
Transilvania din Brașov, 2014.

11

S-ar putea să vă placă și