Forme biliniare.

Forme pătratice

Unitatea de învăţare nr. 4

FORME BILINIARE. FORME PĂTRATICE

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 4

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 4 sunt:

La sfarsitul acestei unitati, cursantul va fi capabil sa:
• înţeleagă noţiunea de formă biliniară, formă pătratică.
• să aplice în exerciţii noţiunile învăţate.
• să aplice metoda Gauss, metoda lui Jacobi, metoda
valorilor proprii pentru deteminarea formei canonice a
unei forme pătratice

Cuprins

1 Forme biliniare
2 Forme pătratice
3 Probleme rezolvate
Test de autoevaluare – unitatea de învăţare nr.4
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare nr.4
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 4

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu: studentul va parcurge materialul pus la

dispoziție pe platorma universității, va recunoaște și aplica definițiile și proprietățile formelor
biliniare, va determina formele pătratice asociate acestora și va obține forma canoică a unei
forme pătratice aplicând diverse metode. Studiul individual aferent unității este acoperit in 2-
3h.

30
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Forme biliniare. Forme pătratice

1 FORME BILINIARE

Definiţia 1. Se numeşte formă biliniară aplicaţia F : V ×V → R ce verifică axiomele:

a) F (αx ′ + βx ′′, y ) = αF ( x ′, y ) + βF ( x ′′, y )
b) F ( x, αy ′ + βy ′′) = αF ( x, y ′) + βF ( x, y ′′), .
∀x′, x′′, x, y′, y′′, y ∈ V ; ∀α , β ∈ K
Expresia analitică a formei biliniare este:
n
F ( x, y ) = ∑a ij xi y j =a11 x1 y1 + a12 x1 y 2 + ... + a1n x1 y n +
i , j =1

+ a 21 x 2 y1 + a 22 x 2 y 2 + ... + a 2 n x 2 y n + ... + a n1 x n y1 +
+ a n 2 x n y 2 + ... + a nn x n y n .
unde aij = F (ei , e j ) iar x = x1e1 + x 2 e2 + ... + x n en , y = y1e1 + y2 e2 + ... + yn en .
Forma matriceală a expresiei analitice este :
a a12 . . . a1n 
 11 
 a a . . . a 
F ( x, y ) = X t ⋅ A ⋅ Y unde A =  . , X = ( x1 , x 2 ....x n ) , Y = ( y1 , y2 .... yn ) .
21 22 2 n t t

. . . . . .
 
a 
 n1 a n 2 . . . a nn 
Observaţie. La o schimbare de bază, matricea A se schimbă astfel:
A′ = C t ⋅ A ⋅ C
unde C este matricea schimbării de bază.

Definiţia 2. Forma biliniară F ( x, y ) este simetrică dacă F ( x, y ) = F ( y, x), (∀) x, y ∈ V .

Dacă F ( x, y ) = − F ( x, y ), (∀) x, y ∈ V atunci F este o formă biliniară antisimetrică.

Definiţia 3. Fie F : V ×V → R o formă biliniară.

- F este pozitiv definită dacă F ( x, x) > 0, (∀) x ∈ V , x ≠ 0 ;
- F este pozitiv semidefinită dacă F ( x, x) ≥ 0, (∀) x ∈ V ;
- F este negativ definită dacă F ( x, x) < 0, (∀) x ∈ V , x ≠ 0 ;
- F este negativ semidefinită dacă F ( x, x) ≤ 0, (∀) x ∈ V ;
- F este nedefinită dacă ∃x ∈ V şi y ∈ V cu F ( x, x) > 0 şi F ( y, y ) < 0 .

31
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Forme biliniare. Forme pătratice

Rangul formei biliniare F este dat de rangul matricei sale A şi se spune că F este formă
biliniară degenerată dacă rangF = rangA < n, n = dim V şi F este formă biliniară nedegenerată
dacă rangF = rangA = n .

2 FORME PĂTRATICE

Fie F : V ×V → R o formă biliniară simetrică, F ( x, y ) = F ( y, x) .

Definiţia 4. Se numeşte formă pătratică generată de F aplicaţia P : V → R definită prin
P ( x ) = F ( x, x ) .
Observaţii.
1) F ( x, y ) se numeşte forma biliniară generatoare (polară) .
2) Expresia analitică a formei pătratice este:
P( x) = a11 x12 + 2a12 x1 x 2 + 2a13 x1 x3 + ... + 2a1n x1 x n +
+ a 22 x 22 + 2a 23 x 2 x3 + ...2a 2 n x 2 x n + ...... + a nn x n2 .
Forma matriceală va fi P( x) = X t ⋅ A ⋅ X unde A este matricea ataşată formei P în baza B.
3) Matricea formei pătratice este o matrice simetrică şi reală având valori proprii reale,
iar vectorii proprii corespunzători la valori proprii distincte sunt ortogonali.
4) Forma biliniară polară se obţine unic din P astfel:
1
F ( x, y ) = [P( x + y ) − P( x) − P( y )]., x, y ∈ V ,
2
5) Modificarea matricii unei forme pătratice la schimbarea bazei se face analog cu cea
a unei forme biliniare: A′ = C t ⋅ A ⋅ C unde C este matricea schimbării de bază.

Forma canonică a unei forme pătratice

Definiţia 5. O formă pătratică este în formă canonică dacă

P( x) = λ1 X 1 + λ 2 X 2 + ..... + λ n X n sau matricea ataşată ei are forma diagonală
2 2 2

λ 0 . . . 0
 1 
 0 λ2 . . . 0 
A= .
. . . . . . 
 
0 0 . . . λ 
 n

Baza în care are loc această scriere se numeşte bază canonică pentru forma P.

Propoziţia 1. Pentru orice formă pătratică există o bază canonică B în care forma ei
este
P( x ) = λ1α 12 + λ 2α 22 + ... + λ nα n2 cu X B = (α 1 , α 2 ,..., α n )
t

32
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Forme biliniare. Forme pătratice

n n
Demonstraţie. Fie P : V → R , de forma P( x ) = ∑∑ aij xi x j în baza B0 = {e1 , e2 ,..., en }a
i =1 j =1

lui V. Presupunem că există i (1 ≤ i ≤ n ) cu aii ≠ 0. Presupunem a11 ≠ 0 . Dacă luăm separat

termenii în care apare componenta x1 :
 a a 
a11 x12 + 2a12 x1 x 2 + ... + 2a1n x1 x n = a11  x12 + 2 x1  12 x 2 + ... + 1n x n  =
  a11 a11 
 a12
2
a1n   a12 a1n  
2

a11  x1 + x 2 + ... + xn  −  x 2 + ... + x n  .

 a11 a11   a11 a11  

2
 a a 
De aici P( x ) = a n  x1 + 12 x 2 + ... + 1n x n  + P1 ( x ), unde P1 ( x ) nu conţine componenta x1 .
 a11 a11 
Făcând transformarea
a a
y1 = x1 + 12 x 2 + ... + 1n x n , y2 = x2 ,..., yn = xn ,
a11 a11
obţinem V ( x ) = b11 y12 + +b22 y 22 + 2b23 y 2 y 3 + + ... + bnn y n2 .
Vom nota cu B1 baza în care coordonatele lui x devin x B1 = ( y1 , y 2 ,..., y n ) şi transformarea
t

făcută se scrie matriceal :

 a12 a13 a 
1 ...... 1n 
 y1   a11 a11 a11   x1 
   
 y2  =  0 1 0......... 0  ⋅  x 2 ; X B = C −1 ⋅ X B
 y  0  1 0

 n  0 1........ 0   x n 
0 0 0........ 1 

−1
şi det C = 1 ≠ 0.
Aplicăm acelaşi procedeu lui P1 şi după n astfel de paşi se obţine forma canonică a formei.
Dacă suntem în situaţia în care aii = 0, ∀ i = 1, n transformarea x1 = y1 + y 2 ,
x2 = y1 − y2 , x3 = y3 ,..., xn = yn care are ataşată matricea nesingulară
 1 1 0..............0 
 
 1 − 1 0..............0 
D= ; det D = −2
0 0 1..............0 
 
 0 0 0.............1 
 
rezolvă acest impediment.
Se obţine forma
P( x ) = a12 ( y1 + y 2 )( y1 − y 2 ) + ∑a ij y i y j = a12 y12 − a12 y 22 + + ∑ aij yi y j
i≠ j i≠ j
i , j ≥3 i , j ≥3

şi se continuă ca mai sus.

Această demonstraţie constituie şi un procedeu de determinare a formei canonice pentru o
formă pătratică, denumită metoda lui Gauss.

33
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Forme biliniare. Forme pătratice

Metoda lui Jacobi

Teorema 1. Dacă în baza B, forma pătratică P are matricea:

 a11 .............a1n 
 
A =  ....................... , cu ∆ 0 = 1, ∆ 1 = a11 ≠ 0,
 
 a n1.............................. a nn 
a11 ..........a1k
a a12
∆ 2 = 11 ≠ 0 ,...., ∆ k = ................ ≠ 0,...., ∆ n = det A ≠ n ,
a21 a22
a k1 ........a kk
∆ 0 2 ∆1 2 ∆
atunci există o bază în care forma are expresia P( x ) = X1 + X 2 + .... + n −1 X n2 .
∆1 ∆2 ∆n

Metoda valorilor proprii (tranformărilor ortogonale)

Fie forma pătratică P(x) având matricea simetrică A. Atunci există λ1 , λ 2 ,..., λ n valori
proprii reale ale matricei A, iar P( x ) = λ1 x12 + λ 2 x 22 + .... + λ n x n2 este forma canonică în baza
formată de vectorii proprii corespunzători valorilor proprii.

Teorema 2 (Sylvester) Numărul coeficienţilor strict pozitivi (p), strict negativi (q) şi nuli
(r) este invariant la schimbarea bazei canonice.
Se numeşte signatura formei pătratice tripletul (p,q,r).

3. PROBLEME REZOLVATE

4 1 1
 
1. Se dă matricea A =  2 4 1  . Scrieţi forma biliniară F ( x, y ) care are matricea A.
 0 1 4
 
Este forma biliniară simetrică?

Soluţie:
Expresia analitică a formei biliniare F ( x, y ) : R 3 → R 3 este
F ( x, y ) = a11 x1 y1 + a12 x1 y 2 + a13 x1 y 3 + a 21 x 2 y1 + a 22 x 2 y 2 +
,
+ a 23 x 2 y 3 + a31 x3 y1 + a32 x3 y 2 + a33 x3 y 3
Deci,
F ( x, y ) = 4 x1 y1 + x1 y 2 + x1 y 3 + 2 x 2 y1 + 4 x 2 y 2 + x 2 y 3 + x3 y 2 + 4 x3 y 3 .
Deoarece a12 ≠ a 21 , a13 ≠ a31 , matricea A nu e simetrică, deci nici forma biliniară .

2. Să se calculeze F ( x, y ) pentru x = (1,−1,2) şi y = (2,0,−1) , scriind mai întâi expresia

 4 − 3 − 3
 
analitică a formei biliniare, dacă F ( x, y ) este definită de matricea A =  6 − 5 − 6  .
 1 
0 0

34
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Forme biliniare. Forme pătratice

Soluţie:
Expresia analitică este
F ( x, y ) = 4 x1 y1 − 3 x1 y 2 − 3 x1 y 3 + 6 x 2 y1 − 5 x 2 y 2 − 6 x 2 y 3 + x3 y 3 ;
F ( x, y ) = F ((1,−1,2), (2,0,−1) ) = −9 .

3. Să se arate că forma biliniară

F : R 3 × R 3 → R F ( x, y ) = x1 y1 + 2 x 2 y 2 + +8 x3 y 3 + x1 y 2 + x1 y 3 + x 2 y1 − x 2 y 3 + + x3 y1 − x3 y 2
este simetrică şi pozitiv definită.

Soluţie.
F ( x, y ) = F ( y, x) , deci este simetrică.
F ( x, x ) = x12 + 2 x 22 + 8 x32 + 2 x1 x 2 + 2 x1 x3 − 2 x 2 x3 =
= ( x12 + x 22 + x32 + 2 x1 x 2 + 2 x1 x3 + 2 x 2 x3 ) + ( x 22 + 4 x32 + −4 x 2 x3 ) +
+ 3x32 = (x1 + x 2 + x3 ) + (x 2 − 2 x3 ) + 3x32 > 0, (∀) x ≠ 0,
2 2

F ( x, x) = 0 ⇔ x1 + x 2 + x3 = 0, x 2 − 2 x3 = 0, x3 = 0 ,
care are doar soluţia banală.

4. Scrieţi forma biliniară generatoare a formei pătratice

P( x ) = 2 x1 x 2 + 3 x1 x3 + 2 x 22 + 4 x 2 x3 + 5 x32 .

Soluţie.
Din expresia analitică formei pătratice avem că a11 = 0 , 2a12 = 2 deci
a
3
a12 = a 21 = 1, 2a13 = 3 , deci a13 = a31 = , a 22 = 2, 2a 23 = 4 , deci a 23 = a32 = 2 , a33 = 5 .
2
3 3
Prin urmare, F ( x, y ) = 1 ⋅ x1 y 2 + x1 y 3 + x 2 y1 + 2 x 2 y 2 + 2 x 2 y 3 + x3 y1 + 2 x3 y2 + 5 x3 y3 .
2 2

5. Aduceţi la forma canonică prin metoda Jacobi (dacă e posibil) forma pătratică
P( x ) = x12 + 4 x1 x 2 + 6 x1 x3 + 3 x 22 + 10 x 2 x3 + x32 .

Soluţie:
 1 2 3
  1 2
Matricea formei pătrate este A =  2 3 5  iar ∆ 0 = 1, ∆ 1 = 1, ∆ 2 = = −1 ≠ 0 ,
 3 5 1 2 3
 
∆ 3 = det A = −7 ≠ 0 , deci putem aplica metoda Jacobi, iar forma canonică este
∆ 0 2 ∆1 2 ∆ 2 2 1
P(x ) = x1 + x2 + x3 = x12 − x 22 + x32 ; signatura este: p = 2, q = 1, r = 0 .
∆1 ∆2 ∆3 7

6. Folosind metoda valorilor proprii, aduceţi la forma canonică forma pătratică

P( x ) = 5 x12 + 4 x1 x 2 + 6 x1 x3 − x 22 + x32 .

35
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Forme biliniare. Forme pătratice

Soluţie.
 5 2 3
 
Pentru matricea A =  2 − 1 0  ecuaţia caracteristică este
 3 0 1
 
det ( A − λI ) = λ3 − 5λ2 − 14λ = 0
cu soluţiile λ1 = 0, λ 2 = 7, λ3 = −2 şi atunci forma canonică este P( x ) = λ1 x12 + λ2 x22 +
+ λ3 x32 = 7 x 22 − 2 x32 ;
Signatura este p = 1, q = 1, r = 1 .

4. Folosind metoda lui Gauss să se aducă la forma canonică forma pătratică

P( x ) = x12 + 4 x1 x 2 + 2 x1 x3 + x 22 + 2 x 2 x3 + 3 x32 .

Soluţie.
Se grupează toţi termenii ce-l conţin pe x1 :
P( x ) = (x12 + 4 x1 x 2 + 2 x1 x3 ) + x 22 + 2 x 2 x3 + 3 x32
şi în paranteză formăm trinom la pătrat:
P( x ) = (x12 + 4 x1 x 2 + 2 x1 x3 + 4 x 2 x3 + 4 x 22 + x32 ) − 3 x 22 + 2 x 2 x3 + 2 x32
Notăm
y1 = x1 + 2 x 2 + x3 , y 2 = x 2 , y 3 = x3
şi forma pătratică devine
P( x ) = y12 − 3 y 22 + 2 y 2 y 3 + 2 y 32 .
Se grupează toţi termenii ce-l conţin pe y 2 şi se formează apoi binom la pătrat:
 2   2 1 
P( x ) = y12 − 3 y 22 + y 2 y 3  + 2 y 32 = y12 − 3 y 22 + y 2 y 3 + y 32  +
 3   3 9 
2
7  1  7
+ y32 = y1 − 3 y2 + y3  + y32
3  3  3
care reprezintă forma canonică a formei pătratice. Signatura formei pătratice este
p = 2, q = 1, r = 0 .

36
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Forme biliniare. Forme pătratice

Test de autoevaluare la Unitatea de Învăţare nr.4

1. Să se arate că F : R n × R n → R este o formă biliniară şi să se
scrie matricea ei în baza canonică şi în baza G:
F ( x, y ) = 2 x1 y1 + x 2 y1 + x 2 y 2 + 3 x3 y 3 + x 4 y1 + x 4 y 4 , n = 2,
G = { f1 = (1,1,1,1), f 2 = (0,1,2,1), f 3 = (0,1,1,0 ), f 4 = (1,0,0,2 )};

2. Dacă următoarele aplicaţii sunt forme biliniare să se scrie

matricea lor:
F : R 2 × R 2 → R, F ( x, y ) = x1 y 2 + 3 x 2 y1 .

3. Să se reducă la forma canonică forma pătratică

P( x ) = x12 + 2 x 22 + 3 x32 − x1 x 2 + x1 x3 − 4 x 2 x3 determinându-se şi baza în
care e scrisă forma canonică.

4. Fie forma biliniară

F ( x, y ) = x1 y1 + x 2 y 2 + x1 y 2 + x 2 y1 − x 2 y 3 − x3 y 2 .
a) Determinaţi matricea lui F ( x, y ) ;
b) Precizaţi forma pătratică generată de F ( x, y ) ;
c) Aduceţi la forma canonică forma pătratică, prin metoda lui
Gauss.

37
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Forme biliniare. Forme pătratice

Rezumate, concluzii, răspunsuri şi comentarii la

întrebările din testul de autoevaluare nr.4

1.
2 0 0 0  9 8 4 6
   
1 1 0 0 t 10 14 7 4 
AB0 = , AG = C AB0 C = 
0 0 3 0 5 7 4 1
   
1
 0 0 1   6 2 0 8
 
1 0 0 1
 
1 1 1 0
unde C =  ;
1 2 1 0
 
1
 1 0 2 
0 1
2. F ( x, y ) este formă biliniară şi are matricea A =   .
 3 0

3. Se grupează termenii ce conţin pe x1 şi se formează trinom la

pătrat:
2
 1 1  7 11 7
P( x ) =  x1 − x 2 + x3  + x 22 + x32 − x 2 x3 .
 2 2  4 4 2
Procedând analog pentru termenul x 2 , se obţine
2
 1 1  7
P( x ) =  x1 − x 2 + x3  + ( x 2 − x3 ) + x32 .
2

 2 2  4
Forma pătratică este astfel adusă la forma canonică P( x ) = y12 + y 22 + y 32
unde
1 1 7 7
y1 = x1 − x 2 + x3 , y 2 = x2 − − x3
2 2 2 2
 1 1 
1 − 
 y1   2 2  x 
1
   7 7  
sau,  y 2  =  0 x
  2 .
⋅
y   2 2  
 3 0 0 1   x3 
 
 
Deci matricea de trecere este, conform celor de mai sus,
 1 1   1 
1 −  1 0
 2 2   7 
−1  7 7   2 
C = 0  ⇒ C B0 → B  0 1 ,
2 2 7
0 0 1  
0 0 1

   
   
adică baza în care forma pătratică are forma canonică găsită este
  1 2  
B =  f1 = (1,0,0 ), f 2 =  , ,0 , f 3 = (0,1,1).
  7 7  
38
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Forme biliniare. Forme pătratice

4.
1 1 0
 
a) A =  1 1 − 1 ;
0 −1 0 
 
2 2
b) F ( x, x) = x1 + x 2 + + 2 x1 x 2 − 2 x 2 x3 ;
x2 + x3 x −x
c) P( x) = z12 − 2 z 22 + 2 z 32 , unde z1 = x1 + x 2 , z 2 = , z3 = 2 3 ;
2 2
signatura este (2,1,0).

Bibliografie

1. Letiția Ion, Ionela Țicu, "Probleme de algebră și geometrie analitică",

Editura Crizon, Constanta 2011
2. Letitia Ion, Mihaela Badea - “Complemente de algebra si geometrie”,
Editura Nautica, Constanta, 2005
3. Radu C., Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială, Editura
All, Bucureşti, 1998.
4. Atanasiu Gh., Munteanu Gh., Postolache M., Algebră liniară ,
geometrie analitică şi diferenţială, ecuaţii diferenţiale (Culegere de
probleme), Editura All, Bucureşti, 1994.
5. Udrişte C., Probleme de albebră, geometrie, ecuaţii diferenţiale,
Bucureşti, 1994.
6. Măneanu V., Carp D., Elemente de Algebră, Geometrie şi Calcul
Tensorial, vol. 1,2, Institutul de Marină Civilă, Constanţa, 1997.

39
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii