EXAMEN PENTRU OBȚINEREA GRADULUI II

PROBLEME PROPUSE, 2019

Analiză matematică

1. Scrieți o listă de trei conținuturi, ce ar trebui să fie cunoscute anterior de către elevi,
rezolvând problema de mai jos. Justificați alegerea făcută.
Fie f(x) = cosx·sin2x, .
i) Să se arate că avem: f(x) = 2sinx-2sin3x, pentru orice .
2
ii) Să se arate că avem f’(x) = 2cosx(1-3sin x), pentru orice .
7
−
iii) Să se arate că min{f(x): x∈[−π , π ] }> 9 .

2. Rezolvând problema de mai jos, identificați un moment dificil din rezolvare pentru elevi și
precizați mijloacele metodice prin care acesta să poată fi depășit.
Fie f: , f(x) =e-x sinx.
i) Să se arate că pentru orice x > 0 avem:
|f ( x)|<1, |f '( x)|< √2, |f ''(x )|<2 .
ii) Să se arate că abscisele punctelor de maxim formează o progresie aritmetică.
iii) Să se arate că ordonatele punctelor de maxim formează o progresie geometrică.

3. Exemplificați fundamentarea cunoștințelor de analiză matematică prin rezolvarea

următorului exercițiu:
Fie funcția

,
i) Determinați domeniul .
ii) Reprezentați grafic funcția.
iii) Rezolvați ecuația .

4. Dați exemple de greșeli pe care le-ar putea face elevii la rezolvarea următorului exercițiu
Fie funcția

,
i) Determinați domeniul D.
ii) Determinați asimptotele funcției.
iii) Determinați punctele de inflexiune.

1
5. Comentați, din punct de vedere metodic, dificultățile pe care le-ar putea întâmpina elevii în
rezolvarea problemei.
Fie funcția

F:
2 {
ax +b , x <1
→ R, F(x) = ln x +1 , x ≥1
.

i) Determinați valorile reale ale parametrilor a și b pentru ca F să fie primitivă a unei funcții.
ii) Calculați
e
∫ xF1( x) dx .
1
iii) Fie funcția
h:[ 1 , π ] → R, h(x) =(F(x)-1)sinx.
Să se arate că:
π
∫ h( x )h''( x )dx ≤0 .
1

6. Să se rezolve și să se elaboreze baremele de notare pentru următoarea problemă:

Fie șirul (In)n unde, pentru orice număr natural n, avem
1
xn
∫ 2
dx .
In = 0 x +1
i) Să se calculeze I0 și I1.
1
I n + I n+2 = .
ii) Să se arate că n+ 1

iii) Să se calculeze si

7. Rezolvați problema de mai jos și comentați din punct de vedere metodic dificultățile pe
care le-ar putea întâmpina elevii în rezolvarea acesteia:
Fie funcția
, f ( x )=arctgx + arcctgx .
i) Determinați asimptotele funcției.
ii) Determinați intervalele de monotonie ale funcției.
iii) Determinați Imf.

8. Formulați sarcini didactice pentru rezolvarea la clasă, cu elevii, a următoarei probleme:

Se considera funcția
arctgx

∫
2
( tgt )
f ( x )= e dt .
0
i)Studiați continuitatea și derivabilitatea funcției f.
ii)Determinați f’(x).
iii)Calculați

2
 1 1 x
2

xf (x ) 1 e
∫ 2
x
dx + ∫
2e 0 1+ x 2
dx .
0 e

9. Rezolvați problema, iar apoi identificați posibilele greșeli pe care le-ar putea face elevii, în
rezolvarea acesteia:
Se consideră funcția:
f : R → R , f ( x )=a ∙ cosx +b ∙ sinx , unde a , b ∈ R cu a 2+ b2 ≠ 0.
i)Determinați punctele de extreme ale funcției f.
ii)Determinați parametrii a, b astfel ca max ( f 2 (x ) )=2|ab| .
iii)Cu parametrii a, b determinați la ii) găsiți primitivele funcției:
g : R → R , g ( x )=f ( πx ) ∙ f (−πx ) .

10. Exemplificați fundamentarea noilor cunoștințe, prin rezolvarea următoarei probleme:

ax
Se consideră funcția f a : R ¿ {−k ¿}→C , f ( x )= , unde a ∈ R ¿ si k > 0.
x+k
i) Reprezentați în același sistem de axe graficul funcției pentru a> 0 , respectiv, a< 0.
ii) Determinați codomeniul C astfel ca f să fie inversabilă și determinați f −1.
iii) Să se calculeze aria delimitată de graficul funcției, axele de coordonate și dreapta x=1
iv) Determinați valorile pozitive ale parametrilor a și k pentru care prima bisectoare este
tangentă la graficul funcției în originea axelor.

11. Să se rezolve și să se elaboreze baremul de notare pentru următoarea problemă:

1 1
Se considera funcția f : R ¿ {0¿}→ R , f ( x )= 3 − .
x x
i)Reprezentați graficul funcției f
ii)Să se calculeze aria delimitată de graficul funcției, axa Ox si dreptele x=1 și x=a, a fiind
punctul de inflexiune pozitiv.

12. Rezolvați problema de mai jos și comentați din punct de vedere metodic, dificultățile pe
care le-ar putea întâmpina elevii în rezolvarea ei.
Fie ,
i)Să se traseze graficul funcției .

ii)Să se calculeze aria mărginită de grafic, axa și dreptele , .

13. Rezolvați problema de mai jos și scrieți o listă de trei conținuturi, ce ar trebui să fie
cunoscute anterior de către elevi pentru a o putea rezolva. Justificați alegerea făcută.

Fie ,
i)Să se studieze continuitatea și derivabilitatea acestei funcții în punctul .

3
ii)Să se calculeze .

14. Rezolvând problema de mai jos, identificați un moment dificil din rezolvare pentru elevi
și precizați mijloacele metodice prin care acesta să poată fi depășit.
Se dă funcția , ,
i)Pentru ce valori ale parametrului real , funcția este crescătoare pe intervalul ?
ii)Să se reprezinte grafic funcția în cazul .
iii)Să se calculeze aria domeniului cuprins între axa , dreapta și graficul funcției .

15. Elaborați un barem de notare, rezolvând complet următoarea problemă:

Fie funcția definită prin , .

i)Să se studieze derivabilitatea funcției .
ii)Să se alcătuiască tabelul de variație și să se reprezinte grafic funcția .

ALTE EXERCIȚII

1 ¿
16. Se consideră familia de funcții f n : ( 0 , ∞ ) → R , f n ( x ) = n
, n∈ N . Notăm prin
x (x +1)
F n : ( 0 , ∞ ) → R primitiva funcției f n care trece prin punctul A(0,1).
i) Calculați
2

∫ f 1 ( x ) dx .
1
ii)Rezolvați inecuația
|lim F (x)|≤ 1.
n→∞
n

'' 1
17. Fie f :(0 , ∞ )→ R o funcție de două ori derivabilă astfel încât f ( x )= , ∀ x >0 și
x
'
f ( 1 ) =f ( 1 )=0.
i) Determinați f ' ( x ) .
ii)Determinați f ( x ) .
1
iii)Găsiți numărul soluțiilor ecuației lnx=1− .
x

4
Geometrie. Trigonometrie

1. Rezolvând problema de mai jos, identificați un moment dificil din rezolvare pentru elevi și
precizați mijloacele metodice prin care acesta să poată fi depășit.
Fie triunghiul ABC. Considerăm expresia E=sin ( A−B ) +sin ( B−C ) +sin ( C− A ) .
i) Să se arate: E=0⇔ ABC isoscel
ii) Să se arate: a≤b≤c ⇒ E≤0.

2. Să se rezolve și să se elaboreze un barem de notare pentru următoarea problemă:

Fie ABCD un patrulater convex în care [AB]=[BC], [CD]=2[AB],
.
i) Să se arate că triunghiul ABD este isoscel.
ii) Calculați
iii) Dacă M este mijlocul lui [BD], iar N este mijlocul lui [CD] dovediți ca A, M, N sunt
coliniare.
iv) Arătați că CD este tangenta cercului circumscris ∆AMD.
v) Determinați în funcție de a = [AB] aria patrulaterului.
vi) Calculați sinusul unghiului format de diagonalele patrulaterului.

3. Rezolvați problema și precizați cel puțin trei competențe specifice necesare elevului pentru
a o putea rezolva.
Fie ABC un triunghi dreptunghic și F mijlocul ipotenuzei [BC]. Fie D,E punctele în
care mediatoarea lui [BC] intersectează AB, respectiv, AC. Fie {K} = CD ∩ BE.
i) Să se arate că ∆EBC este isoscel.
ii) Să se arate că ∆AFK este isoscel

4. Rezolvând problema de mai jos, scrieți o listă de trei conținuturi, ce ar trebui să fie
cunoscute anterior de către elevi, Justificați alegerea făcută.
Fie dreptunghiul ABCD. Pe lungimea [AB] se consideră punctele E,H (ordinea fiind A-
E-H-B), iar pe lungimea [CD] se consideră punctele F,G (ordinea fiind D-F-G-C). Știind că
[AB] = a și că triunghiurile AFE, FEG, EGH, GHC sunt echilaterale:
i) Calculați [DF].
ii) Calculați [AC].
iii) Calculați [DO] ({O} = FE ∩ AG).

5. Rezolvați și formulați sarcini didactice pentru demonstrarea la clasă, cu elevii a următoarei

probleme:
Pe planul ∆ABC, triunghi dreptunghic in A, se ridica perpendiculara ME, M fiind
mijlocul ipotenuzei [BC]. Fie N mijlocul catetei [AC]. Se stie ca AB =6cm, AC=8cm,
ME=4cm.
i) Calculați EN.
ii) Dovediți că ( ENM )⊥( EAC ) .

5
iii) Calculați .
iv) Calculați volumul piramidei EMNB.

6. Rezolvând problema de mai jos, dați exemple de greșeli pe care le-ar putea face elevii în
rezolvarea cerințelor din problemă:
Fie ABC un triunghi dreptunghic în A și având laturile, respectiv, a,b,c. Triunghiul se
rotește în jurul ipotenuzei [ BC ] obținându-se un corp K. În acest corp se înscrie o sferă S1 și I
se circumscrie o sferă S2. Determinați:
i)Razele r 1 și r 2 ale celor două sfere.
ii)Distanța dintre centrele celor două sfere.
iii)Aria laterală și volumul conului care are vârf central sferei S1 și ca bază cercul descris de
vârful A.
iv)Distanța dintre cercurile determinate pe S1 prin rotirea celor două catete.
v)Suma ariilor cercurilor de la iv).

7. Exemplificați fundamentarea noilor cunoștințe prin rezolvarea problemei următoare:

Se consideră triunghiul isoscel ABC, cu [ AB ] ≡ [ AC ] , [ AD ] înălțimea din A ( D ∈ [ BC ] )
și bisectoarea unghiului B. Notăm cu E intersecția bisectoarei cu înălțimea și cu F intersecția
bisectoarei cu perpendiculara în A pe AB.
i)Stabiliți că [ AB ] ∙ [ DE ] = [ AF ] ⋅ [ BD ] .
ii)Ce fel de triunghi este AFE?
iii)Să se arate că are loc ABCF inscriptibil ABC echilateral.

8. Elaborați un barem de notare, rezolvând complet următoarea problemă:

Se dă triunghiul ABC dreptunghic în A cu c 2=2 b2 , b și c fiind lungimile catetelor.
Vom nota A’,B’,C’ picioarele medianelor triunghiului și G centrul de greutate.
i)Determinați lungimile medianelor în funcție de b.
ii)Arătați că △ ABC ∼ △ AC C ' .
iii)Dovediți că A A' ⊥C C ' .
iv)Arătați că GA’CB’ este inscriptibil.
v)Determinați volumul corpului obținut prin rotirea triunghiului ABC în jurul unei drepte ce
trece prin A și este paralelă cu BC.

9. Rezolvați și formulați sarcini didactice pentru demonstrarea la clasă, cu elevii, a următoarei

probleme:
Fie ABCD un paralelogram în care [AB]=a √ 10 si [BC]=2a. Fie E mijlocul laturii
[BC], { F }= AC ∩ DE si { G }=BF ∩CD . Știm, de asemenea, că [DE]=3a. Se cere:
i) Lungimea diagonalei [BD] și aria paralelogramului.
ii) Să se arate că BG este mediană în triunghiul BDC.
iii) Să se arate că BF ⊥ AC .

10. Exemplificați fundamentarea noilor cunoștințe prin rezolvarea următoarei probleme:

Pe cercul de centru O și rază R =12cm se consideră în sensul acelor de ceasornic
punctele A,B,C,D astfel ca m (^ ^)=90 ° și [CD]=R. Să se afle:
AB)=120° , m (BC

6
i) Natura patrulaterului ABCD.
ii) Lungimile diagonalelor AC și BD.
iii) Perimetrul și aria patrulaterului ABCD.

11. Rezolvați problema și identificați posibilele greșeli pe care le-ar putea face elevii în
rezolvarea acesteia.
Pe laturile unui pătrat ABCD înscris într-un cerc de centru O și rază R se construiesc în
exterior triunghiurile echilaterale ABC’, BCD’, CDA’ și ADB’.
i) Aflați natura patrulaterului A’B’C’D’ și determinați aria acestuia.
ii) Arătați că patrulaterul B’BD’C este ortodiagonal și calculați perimetrul lui.

12. Rezolvând problema de mai jos, identificați un moment dificil din rezolvare pentru elevi
și precizați mijloacele metodice prin care acesta să poată fi depășit.
Pe baza BC a unui triunghi oarecare ABC se ia un punct D. Se circumscriu celor două
triunghiuri ABD și ACD două cercuri de centre și
a)Să se arate că raportul razelor acestor două cercuri este constant.
b)Să se determine poziția pe care trebuie să o ia punctul D pentru ca aceste raze să fie minime.
c) Să se arate că .

13. Formulați sarcini didactice pentru demonstrarea la clasa cu elevii, a următoarei probleme:
Se consideră un semicerc de diametru AB și M un punct pe acest semicerc. Dacă O
este mijlocul lui AB iar C este mijlocul semicercului dat, să se determine poziția lui M astfel
încât patrulaterul ONPQ, unde {N}=OM BC, {P}=AM BC și {Q}=AM OC, să fie
inscriptibil.

14.Rezolvați problema și dați exemple de greșeli pe care elevii le-ar putea face în rezolvarea
acesteia:
Să se arate că triunghiul ABC în care , este ascuțitunghic.

15. Rezolvați problema și scrieți o listă cu trei conținuturi, ce ar trebui să fie cunoscute
anterior de către elevi pentru a o putea demonstra.
Se consideră un unghi înscris într-un cerc și Q un punct de pe cerc situat în
interiorul unghiului . Să se demonstreze că:
a)
b) dacă centrul cercului se află în exteriorul unghiului , atunci are loc inegalitatea

ALTE EXERCIȚII

16. O prismă oblică ABCDA’B’C’D’ are la bază un trapez ABCD. Să se arate că volumul
prismei este produsul dintre semisuma ariilor fețelor paralele ADD’A’, respectiv, BCC’B’ și
distanța dintre cele două fețe.

7
17. Să se demonstreze că suma distanțelor unui punct variabil din interiorul unui tetraedru
regulat la fețele acestuia este constantă.

18. VABCD este o piramidă dreaptă cu baza ABCD, un dreptunghi. Un plan oarecare
intersectează muchiile laterale ale piramidei în A’, B’, C’, D’. Demonstrați că
1 1 1 1
+ = + .
VA' V C ' V B ' V D '

19. Un trunchi de con este circumscris unei sfere. Să se arate că raportul dintre aria totală a
trunchiului și aria sferei este egal cu raportul volumelor celor două corpuri.

8
Algebră

1. Rezolvați problema, identificați un moment dificil din rezolvare și precizați mijloacele

metodice prin care acesta să poată fi depășit.
Fie M3(R) mulțimea matricelor pătratice de ordinal al treilea cu elemente numere reale.
Pentru orice matrice A și B din M3(R) notăm [A,B] = AB – BA și, de asemenea, pentru o
matrice oarecare fixată A din M3(R) definim DA: M3(R) → M3(R), DA(B)=[A,B].
i)Să se calculeze [[A,B],C] + [[B,C],A] + [[C,A],B], pentru orice A,B,C din M3(R).
ii)Să se arate că DA(BC) - DA(CB) = [DA(B),C] + [B, DA(C)], pentru orice A,B,C din M3(R).
iii)Să se arate că [A,B] ≠ I3, pentru orice A,B din M3(R).

2. Elaborați un barem de notare, rezolvând complet problema:

Fie matricea
A= (1−ππ π
)
1−π și mulțimea
G= { X ( p ) : X ( p )=I 2 + pA , p ∈ R ¿ {−1¿ }} .
2
i) Calculați A .
ii) Arătați că G este parte stabilă relativ la operația de înmulțire a matricelor.
2013
iii) Calculați ( X ( p ) ) .
iv) Determinați numărul real t pentru care X ( p ) X ( p +1 )⋅. ..⋅X ( p+2013 )=X ( t−1 ) .
v) Să se verifice dacă ¿ ¿ este grup.
3 a) Rezolvați problema și precizați cel puțin trei competențe specifice necesare elevului
pentru a putea rezolva problema.
Se consideră polinomul f =X −X +3 n+1 ∈ R [ X ] .
3n n

2
i) Verificați dacă f se divide la X −1 .
n
ii)Determinați restul împărțirii polinomului f la X −1 .
iii)Să se arate că f nu are rădăcini întregi și nu are toate rădăcinile reale .

4. Rezolvați problema și identificați posibilele greșeli pe care le-ar putea face elevii în
rezolvarea acesteia.
Se considera polinomul f =X −3 √ 2 X +6 X +a ∈ R [ X ] , cu rădăcinile 1 2 3
3 2 x , x ,x .
2 2 2
i) Calculați ( 1 2) ( 2 3) ( 3 1)
x −x + x −x + x −x .
ii) Determinați numărul rațional a pentru care f are o rădăcină rațională.
iii) Determinați numărul real a știind că f are toate rădăcinile reale.

5. Exemplificați fundamentarea noilor cunoștințe prin rezolvarea problemei următoare:

1+ λi
Se consideră numărul complex z λ= ,λ ∈ R .
1−λi
i)Dovediți că imaginea geometrică a lui z λ descrie un cerc și precizați poziția acestui cerc.

9
ii)Să se demonstreze că: z nλ + z nλ =2 cos ( 2 n ∙ arctgλ ) .
λ 1−λ 2
iii)Să se demonstreze că pentru orice λ 1 , λ2 ∈ R cu =k distanța dintre z λ și z λ este
1+ λ1 λ2 1 2

contantă.

6. Rezolvați următoarea problemă și elaborați un barem de notare pentru aceasta.

i)Determinați soluția ecuației 2 x−1− √2 x + 32=29 .

( )
−1 1 20
ii)Determinați rangul termenului independent de x din dezvoltarea x 4 + x 6 .
iii)Patru numere pozitive formează o progresie aritmetică. Determinați această progresie știind
că produsul primului termen cu al patrulea este egal cu soluția găsită la i), iar suma dintre
pătratele termenilor al doilea și al treilea este de cinci ori mai mare decât rangul determinat la
ii).

7. Rezolvați și formulați sarcini didactice pentru demonstrarea la clasă, cu elevii a următoarei

probleme:
Fie x 1și x 2 soluțiile reale ale ecuației
2 2
2 x +2 ( m+2 ) x+ m + 4 m+ 3=0 , m ∈ R .
i)Pentru ce valori ale lui m avem x 1+ x2 =1.

( )
2
1
ii)Să se arate că |x 1 + x 2+ x 1 x2|≤ 1+ .
√2
iii)În ce interval găsim soluțiile x 1 , x 2?

8. Arătați că au loc inegalitățile de mai jos, identificați un moment dificil din demonstrație
pentru elevi și precizați mijloacele metodice prin care acesta să poată fi depășit.

Pentru orice x 1> 0 , x 2 >0 , … , x n >0 ,au loc inegalitățile:

i)
2 2 2 2 2 2
x1 + x 2 x 2+ x3 x n+ x1
+ +…+ ≥ x + x + …+ x n .
x1 + x 2 x 2+ x3 x n+ x1 1 2

ii)
2 2 2 2 2 2 2 2 2
x2 + x 3 +…+ x n x 1 + x 3+ …+ x n x 1 + x 2+ …+ x n−1
+ + …+ ≥ x + x + …+ x n .
x2 + x 3 +…+ x n x 1 + x 3+ …+ x n x 1 + x 2+ …+ x n−1 1 2

iii)

√
3 x 1 x2 x 3
C
3
3
≤
√ x1 x 2 + x 2 x 3 + x 3 x 1
C
2
3
≤
x 1 + x 2+ x3
C3
1
.

9. Rezolvați problema de mai jos și comentați din punct de vedere metodic, dificultățile pe
care le-ar putea întâmpina elevii în rezolvarea ei.
Dacă a+ b+c=0 atunci:

10
i)a 5+ b5 +c 5=−5 abc ( ab+ bc+ ca ) .
ii)10 ( a 7+ b7 +c 7 ) =7 ( a5 +b 5+ c 5 )( a2 +b2 +c 2 ) .
iii)a n+ bn +c n + ( ab+ bc+ ca ) ( a n−2+ bn−2 +c n−2 )=abc ( a n−2+ bn−2 +c n−2 ) .

10. Exemplificați fundamentarea noilor cunoștințe prin rezolvarea următoarei probleme:

Se dă ecuația 4 x 2−4 ( m−1 ) x−m+3=0 , având soluțiile x1, x2.
i)Să se discute natura și semnele soluțiilor ecuației pentru m ∈ R .
ii)Să se determine m ∈ R pentru care x 1< 1< x 2 .
3 3
iii) Să se determine m ∈ Z pentru care x 1 + x 2=m−1.

11. Rezolvați problema și scrieți o listă de trei conținuturi, ce ar trebui să fie cunoscute
anterior de către elevi pentru a putea rezolva problema. Justificați alegerea făcută.
Fie polinomul , , . Să se determine și astfel încât

să fie divizibil cu și să se arate că nu poate avea rădăcini triple nenule.

12. Rezolvați următoarea problemă și elaborați un barem de notare pentru aceasta.

Notăm cu mulțimea matricelor:

, unde .
i)Să se arate că mulțimea este grup comutativ în raport cu înmulțirea matricelor.

ii) Pentru dat, să se calculeze , unde este un număr natural fix.

13. Rezolvați și comentați din punct de vedere metodic exercițiul:

Să se determine mulțimea:

14. Rezolvați și comentați 3 greșeli tipice pe care elevii le pot face în rezolvarea următoarei
probleme:
Să se restrângă suma , unde este întreg, iar este
cea mai mică rădăcină a ecuației:

15. Exemplificați fundamentarea noilor cunoștințe de la lecția „Inducția matematică” prin

rezolvarea următorului exercițiu:

11
 Demonstrați că are loc inegalitatea:

, .

ALTE EXERCIȚII

16. Se consideră ecuația 2 x 2−2 mx+m2−2 m=0 , m∈ R . Dacă x 1 , x 2 sunt soluțiile reale ale
ecuației atunci determinați:
i) intervalul căruia îi aparține suma x 1+ x2 .
ii) intervalul căruia îi aparține suma x 12+ x 22.
iii)intervalul căruia îi aparține produsul x 1 x 2.

17. Se consideră matricea A= (11 −11 ). Notăm A =( ab

n n

n
−bn
an).
2
i)Să se arate că A − A= A−2 I 2 .
ii)Să se calculeze A 48 și A1002.
2 2
a13 + b13
iii)Să se calculeze 2 2
.
a1 2 3 + b1 23

12
 TEMATICA
pentru subiectul de metodologie

ALGEBRĂ

MULȚIMI. Operații cu mulțimi.

FUNCȚII. Compunerea funcțiilor. Funcții injective, surjective, bijective. Funcții inversabile.

Funcția de gradul 1, funcția de gradul al 2-lea, funcția putere, exponențială, logaritmică,
funcții trigonometrice, trigonometrice inverse – reprezentare grafică, proprietăți, rezolvarea
ecuațiilor, inecuațiilor

MULȚIMILE DE NUMERE N , Z . Divizibilitate, criterii de divizibilitate. Numere prime.

Teorema împărțirii cu rest. CMMDC, CMMMC, proprietăți. Ecuații diofantice.

SISTEME DE ECUATII LINIARE. Matrice, calcul matriceal. Determinanți, proprietăți de

calcul. Inversa unei matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuații liniare

LEGE DE COMPOZIȚIE. Parte stabilă, asociativitate, comutativitate, element neutru,

element simetrizabil. Grup, subgrup, izomorfism de grupuri. Inel, izomorfism de inele. Inelul
polinoamelor de o nedeterminată cu coeficienți într-un inel, operații cu polinoame, funcția
polinomială, divizibilitatea polinoamelor, polinoame ireductibile, relațiile lui Viete, ecuații
algebrice de ordin superior. Corp, corpul numerelor raționale, al numerelor reale și al
numerelor complexe.

GEOMETRIE
RELAȚII DE INCIDENȚĂ, ORDINE, CONGRUENȚĂ. Poziții relative ale punctelor,
dreptelor și planelor. Segment, triunghi, semidreaptă, semiplan, unghi, poligon. Compararea
segmentelor, operații cu segmente.

TRIUNGHIUL. Tipuri de triunghiuri. Congruența, cazuri de congruență. Compararea

unghiurilor, operații cu unghiuri, inegalități relative la laturile și unghiurile unui triunghi.
Asemănarea triunghiurilor, teorema lui Thales. Linii importante în triunghi, concurența lor.
Relații metrice, calculul lungimii medianei, bisectoarei, înălțimii într-un triunghi. Teoremele
lui Menelau și, respectiv, Ceva. Formule de calcul al ariei

POLIGOANE. Patrulatere. Poligoane, poligoane regulate. Calculul ariilor poligoanelor.

CERCUL. Coarde, arce, unghiuri în cerc. Cercuri înscrise, circumscrise unui poligon.
Poligoane înscrise, circumscrise unui cerc. Patrulatere inscriptibile. Puterea unui punct față de
un cerc, axă radicală. Lungimea cercului și a unui arc de cerc. Aria discului și a sectorului
circular.

DREAPTA. Reprezentarea analitică a dreptelor în plan.

13
CORPURI ÎN SPAȚIU. Paralelism, perpendicularitate în spațiu. Proiecții. Unghiul dintre 2
drepte, dintre o dreaptă și un plan, dintre două plane. Distanța de la un punct la o dreaptă, de
la un punct la un plan, dintre 2 drepte Teorema celor 3 perpendiculare. Prisma, piramida,
trunchiul de piramidă, secțiuni. Corpuri rotunde, sfera, conul, trunchiul de con. Calculul
ariilor și volumelor

TRIGONOMETRIE. Funcțiile trigonometrice și trigonometrice inverse. Formule

fundamentale, identități, ecuații și inecuații. Reprezentarea numerelor complexe sub formă
trigonometrică. Aplicații ale trigonometriei în geometrie.

ANALIZĂ MATEMATICĂ

ȘIRURI. Tipuri de șiruri. Convergența, criterii de convergență, calculul limitelor.

FUNCȚII REALE DE VARIABILĂ REALĂ. Limită, calculul limitelor. Continuitate.

Derivabilitate, proprietăți. Teoremele lui Rolle și Lagrange. Criteriul lui l’Hospital. Derivate
de ordin superior. Studiul funcțiilor cu ajutorul derivatelor.

INTEGRALA RIEMANN. Primitive, condiții de existență, proprietăți, metode de calcul.

Integrala Riemann, definiție, criterii de integrabilitate, formula Leibniz-Newton, metode de
calcul, proprietăți ale integralei Riemann (monotonie, aditivitate față de interval, teorema de
medie). Aplicații ale integralei Riemann.

14