Reprezentarea dreptei în geometria descriptivă

Cap. 3. REPREZENTAREA DREPTEI ÎN GEOMETRIA DESCRIPTIVĂ

3.1. REPREZENTAREA DREPTEI ÎN TRIPLĂ PROIECȚIE ORTOGONALĂ

Urmele dreptei sunt punctele în care dreapta intersectează planele de proiecție și sunt
frecvent utilizate în rezolvarea problemelor de geometrie descriptivă. Caracteristica principală a
acestor puncte este că au o coordonată nulă, ceea ce face ca una din proiecțiile urmei să fie
confundată cu însăși urma, iar celelalte două proiecții să se afle pe două din cele trei axe de
coordonate. Proiecțiile dreptei trec prin proiecțiile de același fel ale urmelor.
În fig. 3.1 este reprezentată în spațiu și în epură (în triplă proiecție ortogonală) o dreaptă
( )
oarecare D (d , d ' , d '' ) .

Fig. 3.1. Reprezentarea în spațiu și în epură a dreptei

3.2. POZIŢII RELATIVE A DOUĂ DREPTE

În spaţiu, două drepte pot fi concurente, paralele sau oarecare (disjuncte). În primele două
cazuri dreptele sunt coplanare iar în ultimul necoplanare.

3.2.1. Drepte concurente

( ) ( )
În fig. 3.2 sunt reprezentate în spaţiu două drepte D ( d , d' , d'' ) şi D1 ( d1 , d1' , d1'' )
concurente în I(i, i’, i”). Din această figură se observă că dreptele concurente în spaţiu au în epură
proiecţiile de acelaşi nume de asemenea concurente, iar punctele de concurenţă ale acestora se
găsesc pe aceleaşi linii de ordine.

9
 Geometrie descriptivă şi desen tehnic

Fig. 3.2. Reprezentarea în spaţiu şi în epură a două drepte concurente

3.2.2. Drepte paralele

Dreptele paralele au în epură proiecţiile de acelaşi nume de asemenea paralele. Reciproc,

dacă proiecţiile de acelaşi nume a două drepte sunt paralele, atunci dreptele sunt paralele. În fig. 3.3
( ) ( )
sunt reprezentate în spaţiu două drepte paralele notate D ( d , d' , d'' ) şi D1 ( d1 , d1' , d1'' ) .

Fig. 3.3. Reprezentarea în spaţiu şi în epură a două drepte paralele

3.2.3. Drepte disjuncte

Dreptele disjuncte sunt dreptele care nu se intersectează în spaţiu, dar care pot avea
proiecţiile de acelaşi nume concurente, însă punctele de concurenţă ale acestora nu sunt situate pe
aceeaşi linie de ordine, aşa cum se observă şi în fig. 3.4.

10
 Reprezentarea dreptei în geometria descriptivă

Fig. 3.4. Reprezentarea în epură a două drepte disjuncte

3.3. POZIȚII PARTICULARE ALE DREPTEI ÎN RAPORT CU PLANELE DE PROIECȚIE

Studierea pozițiilor particulare ale dreptelor în raport cu planele de proiecție este necesară
întrucât dreptele situate în astfel de poziții sunt întâlnite frecvent în desenul tehnic sau constituie
instrument curent de lucru în rezolvarea unor probleme de geometrie descriptivă. Se disting două
categorii de drepte particulare: drepte paralele cu unul din planele de proiecție și drepte
perpendiculare pe unul din planele de proiecție.

3.3.1. Drepte paralele cu unul din planele de proiecție

Dreapta de nivel (orizontala) este o dreaptă paralelă cu planul orizontal [H ] de proiecție și

ca urmare toate punctele de pe o astfel de dreaptă au aceeași cotă. Proprietățile dreptei de nivel sunt
următoarele: urma sa orizontală este situată la infinit, proiecția sa verticală este paralelă cu axa
( ) ( )
Ox , proiecția laterală este paralelă cu axa Oy , mărimea reală a unui segment care aparține unei
orizontale se regăsește pe proiecția orizontală, unghiurile pe care orizontala le face cu planul lateral
[L] şi vertical [V ] de proiecție se proiectează în adevărata mărime pe planul [H ] de proiecție.
( )
În fig. 3.5 s-a reprezentat în spațiu și în epură dreapta de nivel N ( n , n' , n'' ) care face cu
planul vertical [V ] de proiecție unghiul α și cu planul lateral [L] de proiecție unghiul γ.

11
 Geometrie descriptivă şi desen tehnic

Fig. 3.5. Reprezentarea în spațiu și în epură a orizontalei

Dreapta de front ( frontala) este dreapta paralelă cu planul vertical [V ] de proiecție și ca

urmare toate punctele de pe o astfel de dreaptă au aceeași depărtare. În fig. 3.6 s-a reprezentat în
( )
spațiu și în epură dreapta de front F ( f , f ' , f '' ) care face cu planul orizontal [H ] de proiecție
unghiul α și cu planul lateral [L] de proiecție unghiul γ. Proprietățile dreptei de front sunt
următoarele: urma sa verticală este situată la infinit, proiecția sa orizontală este paralelă cu axa
( ) ( )
Ox , proiecția laterală este paralelă cu axa Oz , mărimea reală a unui segment care aparține unei
frontale se regăsește pe proiecția verticală, unghiurile pe care frontala le face cu planul lateral [L] și
orizontal [H ] de proiecție se proiectează în adevărata mărime pe planul [V ] de proiecție.

Fig. 3.6. Reprezentarea în spațiu și în epură a frontalei

Dreapta de profil este dreapta paralelă cu planul lateral de proiecție și ca urmare toate
punctele de pe o astfel de dreaptă au aceeași abscisă. În fig. 3.7 s-a reprezentat în spaţiu şi în epură
( )
dreapta de profil D ( d , d' , d'' ) care face cu planul orizontal [H ] de proiecţie unghiul γ şi cu planul
vertical [V ] de proiecţie unghiul α. Proprietăţile dreptei de profil sunt următoarele: urma sa laterală

12
 Reprezentarea dreptei în geometria descriptivă

( )
este situată la infinit, proiecţia sa orizontală este paralelă cu axa Oy , proiecţia verticală este
( )
paralelă cu axa Oz , mărimea reală a unui segment care aparţine unei drepte de profil se regăseşte
pe proiecţia laterală, unghiurile pe care dreapta de profil le face cu planul vertical [V ] şi orizontal
[H ] de proiecţie se proiectează în adevărata mărime pe planul lateral [L] de proiecţie.

Fig. 3.7. Reprezentarea în spaţiu şi în epură a dreptei de profil

3.3.2. Drepte perpendiculare pe unul din planele de proiecţie

Verticala este dreapta perpendiculară pe planul orizontal [H ] de proiecţie şi prezintă

următoarele proprietăţi: urma verticală şi laterală sunt situate la infinit, proiecţia orizontală se
reduce la un punct care coincide cu urma orizontală H a dreptei, proiecţia verticală este
( ) ( )
perpendiculară pe axa Ox , proiecţia laterală este paralelă cu axa Oz , mărimea reală a unui
segment care aparţine unei drepte verticale se regăseşte pe proiecţia laterală şi verticală. În fig. 3.8
( )
s-a reprezentat în spaţiu şi în epură dreapta verticală D ( d , d' , d'' ) pe care s-au definit două puncte
A(a, a’, a”) şi B(b, b’, b”).

Fig. 3.8. Reprezentarea în spaţiu şi în epură a dreptei verticale

13
 Geometrie descriptivă şi desen tehnic

Dreapta de capăt este dreapta perpendiculară pe planul vertical [V ] de proiecţie şi prezintă

următoarele proprietăţi: urma orizontală şi laterală sunt situate la infinit, proiecţia verticală se
reduce la un punct care coincide cu urma verticală V a dreptei, proiecţia orizontală este
( ) ( )
perpendiculară pe axa Ox , proiecţia laterală este perpendiculară pe axa Oz , mărimea reală a unui
segment care aparţine unei drepte de capăt se regăseşte pe proiecţia laterală şi orizontală. În fig. 3.9
( )
s-a reprezentat în spaţiu şi în epură dreapta de capăt D ( d , d' , d'' ) pe care s-au definit două puncte
A(a, a’, a”) şi B(b, b’, b”).

Fig. 3.9. Reprezentarea în spaţiu şi în epură a dreptei de capăt

Dreapta fronto-orizontală este dreapta perpendiculară pe planul lateral de proiecţie [L] şi

prezintă următoarele proprietăţi: urma verticală şi orizontală sunt situate la infinit, proiecţia laterală
se reduce la un punct care coincide cu urma laterală L a dreptei, proiecţia orizontală este
( ) ( )
perpendiculară pe axa Oy , proiecţia verticală este perpendiculară pe axa Oz , mărimea reală a
unui segment care aparţine unei drepte fronto-orizontale se regăseşte pe proiecţia verticală şi
( )
orizontală. În fig. 3.10 s-a reprezentat în spaţiu şi în epură dreapta fronto-orizontală D ( d , d' , d'' )
pe care s-au definit două puncte A(a, a’, a”) şi B(b, b’, b”).

Fig. 3.10. Reprezentarea în spaţiu şi în epură a fronto-orizontalei

14
Reprezentarea dreptei în geometria descriptivă

15