1.

PUNCTUL

Deoarece unei proiecţii îi corespund în spaţiu o infinitate de puncte

situate pe aceeaşi proiectantă, pentru precizarea poziţiei punctului sunt
necesare cel puţin două proiecţii (şi deci un sistem format din două plane de
proiecţie).

1.1. DUBLA PROIECŢIE ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

Metoda dublei proiecţii ortogonale foloseşte un sistem de proiecţie
format din:
- planul orizontal de proiecţie H  ;
- planul vertical de proiecţie V  ;
- proiectante perpendiculare pe planele de proiecţie.
Planele de proiecţie sunt perpendiculare între ele, H   V  , iar
dreapta de intersecţie dintre ele se numeşte axa OX sau linie de pământ;
OX  H   V  (figura 1.1).

Figura 1.1,a

11
 Figura 1.1, b

Semiplanele obţinute prin intersecţia H   V  se numesc:

- H a  - semiplanul orizontal anterior situat în faţa planului vertical
(observatorul fiind aşezat pe planul orizontal în dreata planului vertical şi
privind spre planul vertical);
 
- H p - semiplanul orizontal posterior, situat în spatele planului
vertical;
- Vs  - semiplanul vertical superior, situat deasupra planului
orizontal;
- Vi  - semiplanul vertical inferior, situat sub planul orizontal.
Unui punct din spaţiu A, în acest sistem de proiecţie îi corespund două
proiecţii:
a –proiecţie orizontală; a  Aa  H , Aa  H 
a  - proiecţia verticală, a   Aa   V ; Aa   V  .
Aceste semiplane împart spaţiul în patru diedre (figura 4.1, a). Diedrul
I este format din semiplanele H a  şi Vs  , diedrul II din semiplanele Vs 
   
şi H p , diedrul III din semiplanele H p şi Vi  şi diedrul IV din
semiplanele Vi  şi H a  .
În figura 1.1, a s-a reprezentat câte un punct situat în fiecare diedru.
Diedrele sunt unghiurile diedre formate de planele H  şi V  şi sunt
numerotate ca în figura 1.1, a.

12
 Punctul A(a, a') este situat în diedrul I; punctul B (b, b'), în diedrul II;
punctul C (c, c') în diedrul III şi punctul D (d, d') în diedrul IV.
Distanţele de la punctul din spaţiu la planele de proiecţie se numesc
coordonatele punctului şi anume:
y – depărtarea punctului, distanţa de la punctul din spaţiu la planul
vertical de proiecţie; y  Aa   aa x ;
z – cota punctului, distanţa de la punctul din spaţiu la planul orizontal
de proiecţie; z  Aa  a a x .
Depărtările punctelor situate în faţa planului vertical se consideră
pozitive (+), iar cele situate în spatele planului vertical negative (-). Cotele
punctelor situate deasupra planului orizontal sunt pozitive (+), iar cele
situate sub planul orizontal negative (-). Semnele cotelor şi depărtărilor
corespunzătoare celor patru diedre sunt reprezentate în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1
Diedrul Semnul
Depărtării, y Cotei, z
I + +
II - +
II - -
IV + -

Pentru a construi reprezentarea plană a punctelor A, B, C şi D (figura

1.1, b), se roteşte semiplanul orizontal anterior H a  , în jurul axei Ox, până
se va confunda cu semiplanul vertical inferior Vi  , iar semiplanul orizontal
 
posterior H p se va confunda cu semiplanul vertical superior Vs  .
Reprezentarea plană obţinută se numeşte epură.
Din această rotaţie a planelor rezultă că unele din proiecţiile punctelor
vor fi situate deasupra axei Ox, iar altele sub axa Ox (figura 1.1, b).

1.2. ALFABETUL PUNCTULUI

Semiplanele ce împart diedrele în unghiuri diedre egale se numesc
semiplane bisectoare (figura 1.2).
Semiplanele bisectoare împart spaţiul în opt unghiuri diedre denumite
octanţi, numerotaţi ca în figura 1.2.
Relaţiile dintre coordonatele punctelor situate în cei opt octanţi sunt
cele din tabelul 1.2.

13
 Vs
B2 B1

O3 O2

O4 O1

Hp Ha

O5 O8

O6 O7

B1 B2
Vi
Figura 1.2

Tabelul 1.2
Diedrul I II III IV
Octantul 1 2 3 4 5 6 7 8
Semnul y + + - - - - + +
Semnul z + + + + - - - -
Relaţia y>z y<z y<z y>z y>z y<z y<z y>z
între y şi z

Punctele din spaţiu A, B, C,…T pot ocupa faţă de planele de proiecţie

H  şi V  şi faţă de planele bisectoare, 17 poziţii reprezentate în epura din
figura 1.3 denumită alfabetul punctului.

14
15
 1.3. TRIPLA PROIECŢIE ORTOGONALĂ A PUNCTULUI
Se consideră un sistem de trei plane H, V şi W perpendiculare două
câte două, ca în figura 1.4, a, care se intersectează după axele Ox, Oy şi Oz.

mz m
m

x mx m y1 y1

m my
y
b

Figura 1.4

Planul notat cu W se numeşte plan lateral de proiecţie, iar cele trei

plane alcătuiese un triedru tridreptunghic de proiecţie. Se consideră un punct
M care se proiectează ortogonal pe cele trei plane, obţinându-se proiecţiile:
m - proiecţia orizontală ; m' - proiecţia verticală ; m - proiecţia
laterală.
Pentru a se trece de la spaţiul cu trei dimensiuni la planul cu două
dimensiuni (figura 1.4, b), se consideră că se deschide triedrul de proiecţie,
după axa Oy, planul orizontal H şi lateral W rotindu-se cu 90° în sensurile
notate prin săgeţi.
În acest mod, toate cele trei plane ajung să fie situate în acelaşi plan cu
planul vertical. Proiecţia orizontală m ajunge pe linia de ordine mm x m ,
perpendiculară pe axa Ox, iar proiecţia laterală m pe linia de ordine
mm z m , perpendiculară pe axa Oz.
Poziţia punctului M din spaţiu este determinată de segmentele ce
măsoară distanţele de la punct la planele de proiecţie şi care alcătuiesc
coordonatele punctului:

16
 Mm  Om x - abscisa (X); Mm  W  ;
Mm  mm x - depărtarea (Y); Mm   V  ;
Mm  mm x - cota (Z) ; Mm  H  .

z
[V]
-y
VI

II

I [W] V
O
x -x
III VII

IV
[H] VIII
y

-z

Figura 1.5

Planele de proiecţie H, V şi W împart spaţiul în opt triedre de

proiecţie, numerotate ca în figura 1.5. Fiecare axă de coordonate va avea un
sens pozitiv şi unul negativ, iar semnele coordonatelor fiecărui triedru sunt
prezentate în tabelul 1.3.
Prin convenţie semnele abscisei unui punct se consideră:
+ X pentru un punct situat în stânga planului lateral W  ;
- X pentru un punct situat în dreapta planului lateral, W  .

17
 Tabelul 1.3

Diedrul I II III IV
Triedrul
I II III IV V VI VII VIII
Coordonata
x + + + + - - - -

y + - - + + - - +

z + + - - + + - -

În figura 1.5 sunt indicate prin săgeţi sensurile în care se rotesc planele
H şi W, în jurul axelor Ox şi Oz.
În figura 1.6 se arată reprezentarea în spaţiu şi plană a punctului B,
proiectat pe cele trei plane de proiecţie H, V şi W. Prin săgeţi sunt indicate
sensurile de rotaţie ale planelor de proiecţie,şi modul de construcţie al
proiecţiei laterale b  .

-y z
[W]

B b b by
z(-y) b bz
[V]
-y
b
-y1 -x
[H] bz
b by
x by1 bx o y1

O -z y
x (-y1) bx
b
a
Figura 1.6

18