Curs 4 + Curs 5

Formule de transformare II (continuare)

Din cele prezentate anterior se întâlnesc două cazuri de transformare
– directă (determinarea unghiurilor efective funcţie de unghiurile constructive);
– inversă (determinarea unghiurile constructive funcţie de unghiurile efective).

Valorile unghiurilor transformate ale sculei depind de unghiurile de poziţie ( <G,

<H, <L), unghiurile de mişcare (<M, <N, <T) şi unghiurile auxiliare. Acestea
(<auxiliare) sunt la rândul lor dependente de unghiurile H, Q, L şi M, N, T.
Transformarea depinzând de unghiurile auxiliare, acestea se definesc şi se
determină valorile – în cele ce urmează.
Definirea – (semnificativă geometrică) – a unghiurilor auxiliare:
1;1   xfe
 
1; 2 între axa xf şi axele y fe
1; 3 z
 fe
(1,1) este dintre axele x f şi x fe

(1,2) este dintre axele x f şi y fe
(1,3) este dintre axele x f şi z fe

2 ;1   xfe (2,1) este dintre axele y f şi x fe
  
2 ; 2 între axa yf şi axele y fe sau (2,2) este dintre axele y f şi y fe
2 ; 3 z
 fe
(2,3) este dintre axele y f şi z fe

(3,1) este dintre axele z f şi x fe

(3,2) este dintre axele z f şi y fe
(3,3) este dintre axele z f şi z fe

3 ;1   xfe
 
3 ; 2 între axa zf şi axele y fe
3 ; 3 z
 fe
Cosinusurile unghiurilor (i, j) → [ cos(i,j) ] se pot exprima pe de o parte în raport de
cosinusurile directoare ale axelor sistemului de referinţă constructiv -SRC- şi axele de
poziţie ale sistemului de referinţă cinematic -SRCi- ale maşinii unealtă şi pe de altă
parte, respectiv cu cosinusurile directoare ale sistemului de referinţă efectiv -SRE- şi
axele poziţie (miscare) ale sistemului de referinţă cinematic ale maşinii -SRCi-.
Considerând matrice A formată din cosinusurile unghiurilor dintre axele
sistemului de referinţă constructiv (xf, yf, zf) şi axele sistemului de referinţă cinematic

1
xm, ym, zm, iar matricea B formată din cosinusurile unghiurilor dintre axele sistemului
de referinţă efectiv xfe, yfe, zfe şi axele sistemului de referinţă cinematic (xm, ym, zm);
valorile (cos x, f ) rezultă din produsul matricelor A  B .
cosx f , x m  cosx f , y m  cosx f , zm 
A  cosy f , x m  cosy f , y m  cosy f , zm 
coszf , x m  coszf , y m  coszf , zm 
Axele xm, ym, zm, sunt pe coloane iar xf, yf, zf, sunt pe linii;
cosx fe , x m  cosx fe , y m  cosx fe , zm 
B  cosy fe , x m  cosy fe , y m  cosy fe , zm 
coszfe , x m  coszfe , y m  coszfe , zm 
Observatie: Axele xm, ym, zm, sunt pe coloane iar xfe, yfe, zfe, sunt pe linii;
După înmulţire rezultă :

cos(1,1)  cos(x f , x m )  cos(x fe , x m )  cos(x f , y m )  cos(x fe , y m )  cos(x f , z m )  cos(x fe , z m )

cos(1,2)  cos(x f , x m )  cos(y fe , x m )  cos(x f , y m )  cos(y fe , y m )  cos(x f , z m )  cos(y fe , z m )
cos(1,3)  cos(x f , x m )  cos(z fe , x m )  cos(x f , y m )  cos (z fe , y m )  cos(x f , z m )  cos(z fe , z m )

cos(2,1)  cos(y f , x m )  cos(x fe , x m )  cos(y f , y m )  cos(x fe , y m )  cosy f , z m )  cos(x fe , z m )

cos(2,2) cos(yf , x m )  cos(yfe , x m )  cos(yf , y m )  cos(yfe , y m )  cos(yf , z m )  cos(yfe , z m )
cos(2,3) cos(yy , x m )  cos(zfe , x m )  cos(yf , ym )  cos(zfe , ym )  cos(yf , z m )  cos(zfe , z m )
cos(3,1) cos(zf , x m )  cos(xfe , x m )  cos(zf , y m )  cos(xfe , y m )  cos(zf , z m )  cos(xfe , z m )

cos(3,2)  cos(z f , x m )  cos(y fe , x m )  cos(x f , y m )  cos(y fe , y m )  cos(z f , z m )  cos(y fe , z m )

cos(3,3)  cos(z f , x m )  cos(z fe , x m )  cos(z f , y m )  cos(z f , y m )  cos(z f , z m )  cos(z fe , z m )

Fie folosind versorii de poziţie U x , U y , U z care se rotesc după cele trei

unghiuri de poziţie G, H, L dintre sistemul de referinţă central şi sistemul de referinţă

cinematic.
Fie din produsul a trei matrice notate C, D, E care reprezintă cosinusurile  de
poziţie pentru cele 3 rotiri, rezultă matricea A
cos G 0 sin G cos H  sin H 0 1 0 0
C 0 1 0 ; D  sin H cos H 0 ; E  0 cos L  sin L
 sin G 0 cos G 0 0 1 0 sin L cos L
Proiecţia pe x; proiecţia pe y.
Metodă – suprapunem x’, y’, z’ peste xm, ym, zm.

2
 Din produsul lor C x D x E rezultă matricea A (respectiv B pentru < M; N; T )
cos G cos H  cos G sin H cos L  sin G sin L cos G sin H sin L  sin G cos L
sin H cos H cos L  cos H sin L = |A|
sin G cos H sin G sin H cos L  cos G sin L  sin G sin H sin L  cos G cos L

Analog procedăm pentru matricea B.

cos M cos N  cos M sin N cosT  sin M sin T cos M sin N sin T  sin M cosT
sin N cos N cosT  cos N sin T = |B|
sin M cos N sin M sin N cosT  cos M sin T  sin M sin N sin T  cos M cosT

Observaţie:
Aici liniile sunt după axele fixe xm, ym, zm şi coloanele xf, yf, zf.
Imultirea matricei A cu matricea B ne dau unghiurile auxiliare (i,j)

2.3 Formule de transformare

Dupa cum s-a mai spus: există două metode :
» DIRECTĂ – determinarea unghiurilor efective în funcţie de unghiurilor constructive;
» INVERSĂ – determinarea unghiurilor constructive în funcţie de unghiurile efective.

2.3.2. Unghiurile dintre axele sistemului de referinţă efectiv şi axele de poziţie a

sistemului de referinţă cinematic
Se pot exprima în două moduri:
a) În funcţie de unghiurile de mişcare M, N şi T combinate cu unghiurile de
pozitie G,H si L
b) În funcţie de componentele vitezei rezultante de aşchiere Ṽe pe cele 3 axe xm, ym, zm.
a) analog sistemul anterior prin vectorii Ūx, Ūy, Ūz care se rotesc după cele 3 unghiuri de
pozitie <G; <H; <L dintre SRC si SRCi.
Dar: G  M ; H  N şi L  T (unghiuri de pozitie / mişcare)
Rezultă in acest caz particular:

cosx fe x m   cos M cos T


cosx fe y m   sin N

cosx fe zm    sin M cos N +
cosy x    cos M sin N cos T  sin M sin T
 fe m
cosy fe y m   cos N cos T

3
 cosy fe zm   sin M sin N cos T  cos M sin T

coszfe x m   cos M sin N sin T  cos M sin T
+
coszfe y m    cos N sin T
coszfe zm    cos M cos T  sin M sin N sin T

b) al doilea procedeu (-) se foloseşte când procesul de lucru are configuraţia

complexă, îngreunând mult operaţiile de calcul prin procedeul anterior (strunjire
conică, detalonare etc).

V – viteza de aşchiere; Vf – viteza de avans; Ve – viteza efectiva <φ – unghiul direcţiei de avans

Prin produs vectorial se obţine vector perpendicular pe cele două componente

v şi v f . Acest vector este coliniar cu axa xfc.

v  v f  sin   v  v f
Sau matricial avem:

i j k
v  v f  v x m v y m v zm  y fe , x m  , unde
v f x m
v f y m v f zm
i – versor pe axa Oxm, j – versor pe axa Oym, k – versor pe axa Ozm,

Observaţie: v e coliniar cu axa yfe


 V y m  Vf z
m
- V z m  Vf y
m
 i - V 
xm  Vf z
m
 V zm  Vf x
m
 j 
 V  xm  Vf y  V y m  Vf x  k
m m

Din această relaţie prin proiecţie avem cosinusurile unghiurilor care sunt căutate
(4a şi 4b)

cosx fe ; x m  
 
proiectia v  v f x m v y m  v f z m  v z m  v f y m

sin   v  v f sin   v  v f

cosx fe ; y m  
 
proiectia v  v f y m v x m  v f z m  v z m  v f x m

sin   v  v f sin   v  v f

cosx fe ; zm  
 
proiectia v  v f zm v x m  v f y m  v y m  v f x m

sin   v  v f sin   v  v f

sin   v  v f - valoarea scalară a produsului vectorial

4
 proiectia v e  x m v x m  v f x m
cosy fe ; x m   
ve ve

proiectia v e  y m v y m  v f y m
cosy fe ; y m   
ve ve

proiectia v e  zm v zm  v f zm

cosy fe ; zm   
ve ve

coszfe ; x m   cosx fe ; y m   cosy fe ; zm   cosx fe ; zm   cosy fe ; y m 

coszfe ; y m   cosx fe ; zm   cosy fe ; x m   cosx fe ; x m   cosx fe ; x m 
coszfe ; zm   cosx fe ; x m   cosy fe ; y m   cosx fe ; y m   cosy fe ; x m 
Unde unghiurile dintre axa mobilă zfe şi axele fixe xm, ym, zm prin determinantul
celor nouă cosinusuri directoare…
Matricea cosinusurilor unghiurilor dintre axele sistemului de referinţă efectiv şi
sistemului de referinţă cinematic:
cosx fe , x m  cosx fe , y m  cosx fe , zm 
cosy fe , x m  cosy fe , y m  cosy fe , zm   1
coszfe , x m  coszfe , y m  coszfe , zm 
Observaţii:
1) Semnul  se ia în funcţie de direcţia proiecţiilor pe axele xm, ym, zm a

vectorilor v şi v f ;

2) Valoarea scalară a produsului vectorial v  v f este:

sin   v  v f  V  ym  Vf z

m
- V z m  Vf y
m

2


 V zm  Vf x

m
 V x m  Vf z
m
  V 
2
xm  Vf y
m
 V y m  Vf x
m

2

Din 4a şi 4b, valoarea

ve  v x  v f x
m
  v
2
y  v f y
m
  v
2
z  v f z
m

2

Aşa cum se observă din relaţiile prezentate (1,2,3,5) expresiile generale de

transformare sunt destul de complexe, însă în aplicaţiile practice ele se simplifică
considerabil deoarece multe dintre unghiurile ce intră în componenţa relaţiilor sunt
nule (zero) sau de 90o (cos = 1 sau cos = 0).

5
 Aplicaţii
Aplicaţii pentru cazul sistemului constructiv confundat
x f , y f , zf  x m , y m , zm ; sistemul de referinţă x fe , y fe , zfe , considerat mobil;
Punctul de coordonate M x fe , y fe , zfe  , din sistemul mobil în sistemul fix, se va

determina cu relaţia:

 x f  x fe cos1;1  y fe cos1;2  zfe cos1;3 


7) y f  x fe cos2;1  y fe cos2;2  zfe cos2;3 
z  x cos3;1  y cos3;2  z cos3;3 
 f fe fe fe

Invers punctul de coordonate M din sistemul de referinţă constructiv în sistemul

de referinţă mobil x fe , y fe , zfe 

 x fe  x f cos1;1  y f cos1;2  zf cos1;3 


8) y fe  x f cos2;1  y f cos2;2  zf cos2;3 
z  x cos3;1  y cos3;2  z cos3;3 
 fe f f f

Exemple:
Rabotarea: se analizează din schema de lucru ce valori au unghiuri auxiliare
v e  v (avans doar la capăt de cursă)
Axele sistemului de referinţă constructiv se suprapun peste axele sistemului de
referinţă efectiv.
x f  x fe ; y f  y fe ; z f  z fe
cos1;1  1; cos1;2  0 ; cos1;3   0
cos2;1  0 ; cos2;2  1; cos2;3   0
cos3;1  0 ; cos3;2  0 ; cos3;3   1
Axa y perpendiculară pe axele x, z şi x  y , z , z  x, y
Cazul 2

2.4. Formule de transformare când planul de lucru constructiv este identic

cu plan de lucru efectiv (Pf  Pfe)
Apar mai ales în găurire, adâncire, lărgire, alezare, majoritatea operaţiilor de
frezare, strunjire frontală, retezare şi anumite operaţii de strunjire cilindrică.
În cazul considerat Pf  Pfe  unghiurile de poziţie şi de mişcare sunt legate

între ele după cum urmează : unghi de poziţie în plan G este egal cu unghiul de

6
mişcare în plan M. Au valoare arbitrară  0 (zero) şi respectiv : unghiul de poziţie în
elevaţie H = unghiul de mişcare în elevaţie N. Unghiul de poziţie în pivotare L 
unghiul de mişcare în pivotare T (diferă).
Ţinând seama de M = G şi H = N, din ecuaţiile cos(i, j) prin relaţia de exprimare
a acestora prin unghiurile G, H, L respectiv M, N, T se obţine :
cos1,1  cosx f x m   cosx fe x m   cosx f y m   cosx fe y m   cosx f z m 
 cosx fe z m 
sau înlocuind:
cos1,1  cos H  cos G   cos M  cos N   sin H  sin N  cos H  sin G 
 cos N  sin M   cos 2 H cos 2 G  sin 2 H  cos 2 H sin 2 G
 
 cos 2 H cos 2 G  sin2 G  sin2 H  cos 2 H  sin 2 H  0
Analog pentru celelalte unghiuri.
Sistemul devine:

cos1;1  1
cos2;1  0

cos3;1  0

cos1;2  0
11) cos2;2  cosT  L  
cos3;2  sinT  L 

cos1;3   0
cos2;3    sinT  L 

cos3;3   cosT  L 

 cos3,3   cos G sin H sin L  sinG cos L   cos G sin H sinT  sinG cosT  
  cos H sin L  cos H sinT    sin G sin H sin L  cos G cos L  
  sin G sin H sinT  cos G cosT 
Din relaţiile anterioare (11) se observă că unghiurile auxiliare (i, j) depind de
diferenţa unghiurilor (T – L), care în mod fizic este unghiul dintre direcţia probabilă de
aşchiere (axa yf) şi direcţia rezultantă de aşchiere (axa yfe).
Observaţie: În cazul Pf  Pfe se exclude din calcule influenţa sistemului de

referinţă cinematic al maşinii (se consideră nul);

Unghiurile auxiliare sunt rezultate din poziţia reciprocă al axelor xf, yf, zf şi xfe, yfe, zfe.
Cazuri particulare:
1. Dacă L = 0

7
 cos1;1  1
cos2;1  0

cos3;1  0

cos1;2  0
13) cos2;2  cosT Dacă T = L  sistemul este de la rabotare (identic)
cos3;2  sinT

cos1;3   0
cos2;3    sinT

cos3;3   cosT
Dacă L = T  sistemul este de axe suprapuse
14) cosi , j   1, când i = j; cosi , j   0 , când i  j
14a) Vezi rabotarea, unde unghiurile cuţitului devin:
sin Te  sin T sau Te  T

tg re  tg r sau  re   r

sin  ne  sin  n sau  ne   n

Deoarece xf, yf, zf  xfe, yfe , zfe

A. Aplicaţii in cazul strunjirii cilindrice
La strunjire cilindrică, planul de bază Pr rămâne în poziţia ,,zero” în sistemul de
referinţă constructiv deci  H = L = 0.
Unghiul de poziţie în plan G  0 . Cum avansul este paralel cu Ozm rezultă
unghiul M = 0.
a. Pentru cazul că punctul considerat pe tăiş este la nivelul axei de rotaţie.
sz 2h
tgT  iar N = 0, sin N   h = 0,
d d
unde d – diametrul efectiv;
ve – tangenta în planul diametral la piesă;
sz – avansul [mm/rot].
Unghiurile auxiliare au următoarele valori (prezentăm analog sistemul anterior
pentru cos(i, j)):
cos1;1  cos G cos1;2   sin T sin G cos1;3    cos T sin G

cos2;1  0 cos2;2  cos T cos2;3    sin T
cos3;1  sin G cos3;2  cos G sin T cos3;3   cos G cos T


8
 B. Aplicaţii în cazul în care punctul M de pe tăiş este deplasat cu valoarea h în
raport cu axa de rotaţie:
Unghiurile de poziţie şi de mişcare sunt: G  0 , H = L = M = 0.
Unghiurile auxiliare au valorile:
cos1;1  cos N cos G cos1;2   sin N cos T cos G  sin T sin G

cos2;1  sin N cos2;2  cos N cos T
cos3;1  cos N sin G cos3;2  cos G sin T  sin N sin G cos T

cos1;3   sin N sin T cos G  cos T sin G
cos2;3    cos N sin T
cos3;3   cos G cos T  sin G sin T sin N
C. Aplicaţie pentru cazul de strunjire conică:
Pr = poziţia ,,zero’’,  H = L = 0 (avans radial)
G  0 , N  0 (deplasat cu h), T  0 , M  0 (influenţat de mişcarea de avans
după xn).
Calculele sunt grele pentru că avem peste tot mărimi diferite de zero. Preferabil
efectuarea calculelor după metoda a II-a (vectorială).
v y m  0 (viteza principală),

v f zm  0 (viteza de avans longitudinal),

v x m  0 şi v f x
m
 0 (viteza de avans transversal).

Semnul lui v f x se consideră (+) pentru conicitatea care creşte;

m

Semnul lui v x pozitiv, dacă punctul M aparţine de tăiş care este sub axa de
m

rotaţie a piesei.
Valorile unghiurilor auxiliare sunt:
cos G  (v ) y m  (v f ) z m  sin G(v ) y m (v f ) x m
 cos(1,1)  , unde
sin vv f

cos1; 1  cosx f , x m   cosx m , x fe   cosx f , y m   cosy m , x fe  

 cosx f , zm   coszm , x fe  , unde
cosx f , x m   cos G 1  H = 0;
cosx f , y m   sin H  0
cosx f , zm   sin G

9
  (v ) x m (v f ) z m
 cos(2,1)  , unde
sin   v  v f

cos2;1  cosy f , x m   cosx m , x fe   cosy f , x m   cosy m , x fe  

 cosy f , zm   coszm , x fe 
sin G(v ) y m (v f ) z m  cos G(v ) y m (v f ) x m
 cos(3,1) 
sin   v  v f

 cos G[(v ) x m (v f ) x m ]  sin G(v f ) z m

 cos(1,2) 
ve

 (v ) y m
 cos( 2,2) 
ve

 cos(3,2) 
 
 sin G (v ) x m  (v f ) x m  cos G(v f ) z m
ve

 cos1; 3  
2
cos G[(v f ) x m  (v f )2z  (v )2y  (v f ) x m ]  sin G(v f ) z m [ v  (v ) x m (v f ) z m ]
m m

sin   v  v f  v e

 cos( 2,3) 

(v ) y m (v ) x m (v f ) x m  v f 2
sin   v  v f  v e
 cos(3, 3) 



sin G (v ) x m (v f )2z
m

 (v )2 y m (v f ) x m  cos G(v f ) z m  v  2
 (v ) x m (v f ) z m 
sin   v  v f  v e
Caz particular:
 G  0 ;  H  0 ;  L  0 – axele sistemului de referinţă constructiv  cu
axele sistemului de referinţă cinematic al maşinii. Prin înlocuire sinG = 0.
Aplicaţie
Exemplu pentru cazul când xm, ym, zm  xf, yf, zf (dispozitivul de prindere pe MU
coincide cu sistemul cinematic al MU), iar xfe, yfe, zfe se roteşte în plan cu unghiul M
(deci G, H, L, N, T = 0 ).
cum valoarea cos 0º= 1 - pentru axe identice suprapuse;

10
 cos1;1  cos M cos1;2  0 cos1;3   sin N
cos2;1  0 cos2;2  1 cos2;3   0
cos3;1   sin M cos3;2  0 cos3;3   cos M
Cum:
x f  x fe  cos(1,1)  y fe  cos(1,2)  z fe  cos(1,3)
y f  x fe  cos(2,1)  y fe  cos(2,2)  z fe  cos(2,3)
z f  x fe  cos(3,1)  y fe  cos(3,2)  z fe  cos(3,3)
Înlocuind valorile cu cele obţinute mai sus se obţine:

 x f  cos M  x fe  zfe  sin M


y f  y fe
z   x  sin M  z  cos M
 f fe fe

Analog pentru xfe, yfe, zfe în funcţie de xf, yf, zf !!!

x fe  cos M  x f  zf  sin M
y fe  y f
zfe  x f  sin M  zf  cos M
.................................

Determinarea relaţiilor generalizate a parametrilor geometrici ai sculelor

aşchietoare
Unghiurile efective în funcţie de unghiurile constructive:
Cazul transformării directe
Te în funcţie de T .
Te se determină cu ajutorul versorului Tt (tangent la tăiş) a cărui proiecţii pe
axele x f , y f , zf se transferă cu ajutorul unghiurilor auxiliare pe axele sistemului de

referinţă efectiv ( x fe , y fe , zfe )

proiectiaTt y fe
sin Te 
Tt

Tt  cos T sin  r   i  sin T  j  cos T cos  r   k

cos T sin  r   i – proiecţia pe xf

11
  sin T  j – proiecţia pe yf

 cos T cos  r   k – proiecţia pe zf

cum cosx f , y fe   cos1, 2 ; cosy f , y fe   cos2, 2 ; cosz f , y fe   cos3, 2

rezultă:
sin Te  cos T sin  r cos1, 2  sin T cos2, 2  cos T cos  r cos3, 2

Cazul transformării inverse

Proiecţia versorului TTe pe axele x fe , y fe , z fe sunt

TTe  cos Te sin  re i  sin Te j  cos Te cos  re k

proiectiaTTe yf
Cum sin Te  rezultă că vom folosi unghiurile auxiliare dintre
TTe

axele: ( x fe , y f ) , ( y fe , y f ) şi z fe , y f 
şi cos( x fe , y f )  cos1 , cos( y fe , y f )  cos2 , cosz fe , y f   cos3  rezultă:

sin T  sin Te sin  re cos2,1  sin Te cos2, 2  cos Te cos  re cos2, 3 
Pentru unghiul  re în funcţie de  r (metoda directă):

( proiectiaTT ) x fe
tg re   , (yf, zf pe xfe şi yf, zf pe zfe) rezultă:
( proiectiaTT ) z fe

 cos T sin  r cos(1,1)  sin T cos(2,1)  cos T cos  r cos(3,1) 

tg re   
 cos T sin  r cos(1,3)  sin T cos(2,3)  cos T cos  r cos(3,3) 
Pentru unghiul  r în funcţie de  re (metoda indirectă):

( proiectiaTte ) x f
tg r  
( proiectiaTte ) y f

 cos Te sin  re cos(1,1)  sin Te cos(1,2)  cos Te cos  re cos(1,3) 
tg r    
 cos Te sin  re cos(3,1)  sin Te cos(3,2)  cos Te cos  re cos(3,3) 
cos Te sin  re cos(1,1)  sin Te cos(2,1)  cos Te cos  re cos(3,1)
tg r  
cos Te sin  re cos(1,3)  sin Te cos(2,3)  cos te cos  re cos(3,3)

12
 3.7.1. Calculul simplificat pentru Te , ,  re ,  e ,  e
Se foloseşte metoda de calcul vectorial considerând sistemul de referinţă
constructiv în poziţia „zero” (suprapus identic) faţă de sistemul de referinţă cinematic.
Proiecţia lui v e pe axele constructive coincide cu proiecţiile pe axele cinematice

deci: (v e ) xf  (v e ) xm , (v e )y f  (v e )y m , (v e )z f  (v e )z m .

Prin calculul simplificat problema se rezolvă mai simplu dar nu aşa exact ca în
relaţiile unde intră unghiurile (i, j) auxiliare (cazul transformării directe).
a) Pentru Te şi T

Pentru determinarea expresiei de bază se

foloseşte figura de mai sus unde Te este

unghiul dintre versorul Tt tangenta la tăiş şi

planul de bază efectiv Pre

Produsul scalar al celor doi vectori:

v e     
 Tt  v e  Tt  cos  Te  sau
2 
v eTt
sin Te 
ve

deoarece Tt  1

v e  (v e )x m  i  (v e )y m  j  (v e )z m  k ,

( v e descompus pe trei axe faţă de sistemul de referinţă cinematic / constructiv)

Din determinarea unghiurilor constructive

Tt  cos T sin  r  i  sin T  j  cos T cos  r  k

Din (29) înlocuind, rezultă:

sin Te 
v e x m cos T sin  r  v e y m sin T  v e zm cos T cos  r
sau
ve

sin Te 
cos T
ve
     
 v e x m sin  r  v e y m tgT  v e z m cos  r

Condiţie particulară:

13
(v e ) x m  (v e )z m  0  v e  (v e )y m nu există avans, deci v e  v şi rezultă din
relaţia (30):
cos T
sin Te   v e y m  tgT  sau Te  T
ve

Pentru a studia T funcţie de ceilalţi parametri se face relaţia:

1
cos T  (vezi unghiurile trigonometrice) şi se înlocuieşte în relaţia
1  tg 2 T
30:

sin Te 
1
   
 v e x m sin  r  v e y m tgT  v e z m cos  r  
v e  1  tg T2

Multiplicând cu v e  1 tg 2 T (scăpăm de numitor) şi ridicând la pătrat se

obţine ecuaţia de gradul II funcţie de (tg T )

 m  
v e2  sin 2   v 2 y tg 2   2 v e y v x sin   v z cos  tg 

Te e T  m e mr e m r T
B
A

 v e2 sin 2 Te  v e x m sin  r  v e z m cos  r   0

2
  
C

B  B 2  AC
tgT 
A
   
Caz particular când v e z m  v e x m  0 şi v e
y m
 v e xm
2

Atunci B = 0; C = C  v e sin 2 Te ; A  v e2 sin 2 Te  v e2 ; rezultă 
T  Te
Aplicaţie
a) Strunjirea longitudinală
Date:
 d n sz  n
v e x m  0 ; v e y m  (viteza principală); v e z m  (avansul).
1000 1000
Înlocuind în relaţia (30):

sin Te 
cos T

 v e y m tgT  v e zm cos  r 
v e 2y m  v e 2zm

14
 Consideram că timpul este egal cu o rotaţie a piesei, rezultă:
cos T
sin Te    d  tgT  s z cos  r 
 2 d 2  s z2
sz
Notând p0  (parametrul de strunjire longitudinală) rezultă:
d
cos T
sin Te  tgT  p0 cos  r 
1  p02
b) Strunjire transversală
sxn  d n
v e xm  ; v e y  ; v e z  0
1000 m
1000 m

Procedând analog din relaţia (30) se obţine:

cos T
sin Te  p,
0 
sin  r  tgT unde:
1 p ,2
0

sx
p0,  – parametru de strunjire laterală
d
b) Pentru  re şi  r (unghiul de atac efectiv)

Se foloseşte schema de calcul din figură unde este redat unghiul  re şi  r ;

unghiul de atac efectiv  re este unghiul dintre direcţia de avans v f rezultată ca

proiecţia lui v e pe planul x f Mzf şi tangenta la tăişul sculei în punctul M considerat

torsor T

T t  (cos T sin  r )  i  (cos T cos  r )  k  sin T  j

v f  v f xm  i  v f zm  k

vf  v f 2xm  v f 2zm
Torsorul T t tangent la tăiş: T t  1

v f  T t  v f cos  re

v f T t
Sau cos  re  Prin înlocuirea lui T t rezultă:
vf

15
 cos  re 
v 
f x
m
cos T sin  r  v f   zm cos t cos  r
v f 2xm  v f 2zm

cos  re 
cos r  cos  r
vf

 v f xm tg r  v f zm 
1
Folosind cos  r  relaţia (34) devine:
1  tg r

cos  re 
cos r

 v f xm tg r  v f zm , 
v f  1  tg r
care dezvoltată fără numitor şi ridicată la pătrat devine ecuaţie de gradul II în
tg r .

v cos
f
2
  v  cos  tg   2v  (v ) cos  tg

2
re
2
f xm

2
T
2
r f xm f zm
2
T r 
A B

 Vf cos 2  re  v f zm cos 2 T  0

2


C

Rezultă:

 B  B 2  AC
tg r 
A
Observaţie: se pot da A, B, C explicit din ecuaţie.
c) Pentru  şi  e (unghi de aşezare efectiv în funcţie de unghiul de aşezare

constructiv).
Unghiurile de aşezare se pot determina în diferite plane (ortogonal; normal;
lateral; posterior).
Unghiul  e ( o, N , f , p ) se defineşte ca fiind unghiul dintre planul ce conţine vectorul

v e normal pe planul de referinţă efectiv şi tangenta la suprafaţa de aşezare (definit

într–unul din planele – secţiunile amintite): O – O, F – F, N – N, P – P.

Pentru determinare se foloseşte schema de mai jos:
Desen:
Secţiunea în care se determină  e :

N  faţa de aşezare

16
 Versorii T  o , T  N , T  P , T  f , tangenţi la faţa de aşezare pe tăiş (M) Fa

Determinarea lui  e pentru diferite plane

Planul O – O
Se porneşte de la:

 
v e  N  v e  N  cos   e 
2 
Sau

v e N
sin e 
v e N

Unde, N   N2x  N2y  N2z

f f f

Unde N se obţine din produsul vectorial al lui Tt cu T din planul unghiurilor:

Pentru O – O  N   T t  T  0 (A); pentru F – F  N   T t  T  f (B);

pentru P – P  N   T t  T  p (C); pentru N – N  N  T t  T  N (D).

Din relaţia (2) se cunoaşte Tt . To se deduce din figura

To  ain o cos  r  i  cos  o  j  sin o sin  r  k

Din unghiul  în diferite plane secante relaţia (38.a) devine:

Tt  cos T sin  r  i  sin T  j  cos T cos  r  k , rezultă:

i j k
No  cos T sin  r sin T  cos T cos  r
sin  o cos  r cos  o sin  o sin  r

tg 2 o
(40) N o  1  cos  o cos T
cos 2 T
Dezvoltând determinantul se obţine după simplificare relaţia 41 din care apoi
marimea scalara (valoare):

N  N2x  N2y  N2z (vector spatial)

f f f

Vectorial, determinantul dezvoltat după linia întâi:

N o  cos T cos  o tg o tgT sin  r  cos  r   i  tg o  j 

17
  (sin  r  tg o tgT cos  r )  k ]
Din dezvoltarea determinantului va rezulta:
v e x m tg o tgT sin  r  cos  r   v e y tg o
m
sin  oe  
tg 2 o
v e 1
cos 2 T

v e zm sin  r  tg o tgT cos  r 


tg 2 o
v e 1
cos 2 T

Analog pentru celelalte cazuri când N este în funcţie de alte planuri

Observaţie: dacă în relaţia (42) se face (v e ) x m  (v e ) z m  0

tg o cos T
sin  oe 
cos 2 T  tg 2 o

Rezultă că  oe   o , din cauza unghiului T , pentru cazul T  0 rezultă că

 oe   o .
În mod obişnuit se dă unghiul  în planul N – N. Din relaţia (28) rezultă
tg o  tg N cos T , se face trecerea din planul O – O în planul N – N şi relaţia
devine:
sin  ne 
cos T cos  o  v e x tg n sin T sin  r  cos  r  v e y tg n cos T
m m
 
2
v e 1  tg  n

v e zm sin  r  tg n sin T cos  r 


v e 1  tg 2 n

Dacă (v e ) x m  (v e ) z m  0 şi T  0 , se obţine:

tg n cos T sin  n

sin  ne   cos  n   cos T   ne   n
1  tg 2 n cos  n

Relaţia de calcul a unghiurilor constructive în funcţie de cele efective se face

ordonând termenii după tg  o

18
 A 
 
  
 v e y  v e x tgT cos  r  v e z tgT cos  r tg o
m m m
sin  oe  
tg 2 o
ve 1
cos 2 T

 B 
(v e ) x m cos  r (v e ) z m sin  r

tg 2 o
ve 1
cos 2 T

Cu notaţiile A şi B în locul termenilor se ridică la pătrat, şi înmulţim cu numitorul.

Rezultă ecuaţia de gradul II în tg o , cu rădăcinile:

  1   2
 
2
2
 22 2 2
 AB  A B  A  v e sin  oe    B  v e 2 sin 2  oe

  cos T  
tg o 
  1  
2
2 2 2
 A  v e sin  oe  
  cos   
  T 

Pentru cazul (v e ) x m  (v e ) z m  0  A  (v e ) y m , B = 0 pentru   0 ,

rezultă că  oe   o :

sin  oe cos T
tg o 
cos 2 T sin 2  oe

Analog pentru  n , din (43), în funcţie de  ne . -

d) Pentru  e şi  . Relaţiile de calcul a unghiului de degajare efectiv în funcţie

de unghiurile de degajare constructive

Unghiul de degajare efectiv  ne este unghiul format între planul de referinţă

efectiv Pre  Pre şi tangenta la suprafaţa de degajare, măsurat în planul care conţine

vectorul v e (viteză efectivă de aşchiere) şi direcţia D de degajare a aşchiei (D

formează   cu normala la tăiş notată T  n )

D =direcţia de scurgere a aşchiei vector de valoare în modul =1

D  T  t  T  n

D 1

19
 D se descompune în T t şi T 

T  n versor normal la tăiş de modul cos 

T t versor tangent la tăiş de modul sin 

Observaţii:

T  n  T  n cos  iar T t  T t sin  , ( T t  1  D )

Din produsul scalar a lui v e şi D rezultă:

   
v e  D  v e  D  cos   ne  unde: cos   ne    sin  ne ; sau
2  2 
ve D ve D
sin  ne    (45)
ve D ve  D

Versorul D descompus în versorii T t şi T  n , unde:


Tt  sin  cos T sin  r  i  sin T  j  cos T cos  r  k  (46)

'
T t  sin   T t

Tn  cos  cos  n cos  r  sin  n sin T sin  r   i  sin  n cos T   j 

 cos  n sin  r  sin  n sin T cos  r k  (47)

Cum, din ipoteză D  T t  T  n , înlocuind în relaţia (45) şi ţinând cont de

faptul că D  1, rezultă:

sin  ne 


 x m cos T sin  r sin   cos  n cos  r cos   sin  n sin T sin  r cos  
 ve
 
 v e 2x m  v e 2y m  v e 2zm
v e ym sin T sin  sin  n cos T cos 
 
 
v e 2x
m
 
v e 2y
m
 
v e 2z
m

v e zm  cos T cos  r sin  cos  n sin  r cos  sin  n sin T cos 
  (48)
 
v e 2x
m
 
v e 2y
m
 
v e 2z
m 

20
 Inversul relaţiei (48), dezvoltând relaţia (48) şi ordonând în funcţie de termenii:
sin  n şi cos  n avem ecuaţia de forma:
sin  ne  A sin  n  B cos  n  C (49)


A 
cos 
ve
 ve  x m sin T sin  r  v e y m cos T  v e zm sin T cos  r 


B 
cos 
ve
 ve  x m cos  r  v e zm sin  r  (50)



C 

cos 
ve
 ve  zm cos T cos  r tg  v e x m cos T sin  r tg  v e y m sin T tg 
Folosind:
tg n 1
sin  n  ; cos  n 
1  tg 2 n 1  tg 2 n
Rezultă:

A 2tg 2 n  2 ABtg n  B 2
sin  ne  C 2 
1  tg  
2
n

Ordonând relaţia după tg 2 n se obţine ecuaţia de gradul II:

A 2

 sin  ne  C 2  tg 2 n  2 ABtg n  B 2  sin  ne  C 2  0

 
AB  ( AB )2  A 2  sin  ne  C 2  B 2  sin  ne  C 2 
tg n 
A 2
 sin  ne  C 2  (51)

Particularizare:

Dacă proiecţia v e pe Mxm şi Mzm este egală cu 0, rezultă:

v e x m  v e zm 0

 A   cos  cos T ; B  0 ; C   sin  sin T , si Înlocuind în (51):

A 2

 sin  n  C 2  sin  ne  C 2   0
tg n 
A 2
 sin  ne  C 2 
Observatie: Dacă valoarea unghiului T  0  tg n  tg ne

21