Sunteți pe pagina 1din 4

PROIECT DE LECŢIE

CLASA a VI-a A
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AL. I. CUZA” BACĂU
PROFESOR: DEDIU LARISA
DISCIPLINA: MATEMATICĂ – GEOMETRIE
SUBIECTUL LECŢIEI: PROPRIETĂȚI ALE TRIUNGHIULUI ISOSCEL
TIPUL LECŢIEI: PREDARE
NUMĂR DE ORE: 1
COMPETENȚE SPECIFICE: C1. Recunoașterea și descrierea unor proprietăți ale triunghiurilor în
configurații geometrice date.
C2. Calcularea unor lungimi de segmente și a unor măsuri de unghiuri
utilizând metode adecvate.
C3. Utilizarea unor concepte matematice în triunghiul isoscel.
C4. Exprimarea caracteristicilor matematice ale triunghiurilor şi ale
liniilor importante în triunghi prin definiţii, notaţii şi desen.
C5. Deducerea unor proprietăți ale triunghiurilor folosind noțiunile
studiate.
C6. Interpretarea informațiilor conținute în probleme legate de
proprietăți ale triunghiurilor.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE ALE LECȚIEI: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1. Să recunoască proprietățile unghiurilor într-un triunghi isoscel.
O2. Să recunoască un triunghi isoscel cunoscând proprietăți a două linii
importante corespunzătoare bazei sau ale unghiurilor.
O3. Să folosească proprietățile triunghiului isoscel în rezolvarea de
probleme.
MIJLOACE ŞI RESURSE: - manualul;
- tabletă; - PowerPoint;
- laptop; - Schulheft;
- Geogebra; - Inkredible.
METODE DIDACTICE: observaţia, conversaţia, descoperiera, exerciţiul, explicația.
FORME DE ORGANIZARE: frontal - individuală
METODE ŞI
Nr. EVENIMENTELE

TIMP
ACTIVITATEA ELEVILOR ŞI A PROFESORULUI PROCEDEE DE
Crt. LECŢIEI
EVALUARE

Moment - asigurarea disciplinei pentru desfăşurarea în bune condiţii - conversaţia


1. 2’ a lecţiei;
organizatoric frontală
- verificarea temei; - observaţia
Anunţarea
a) Captarea atenţiei - conversaţia;
2. competențelor 1' b) Anunţ subiectul și titlul lecţiei: „Astăzi vom trece la o - observarea
de dobândit nouă lecție: „Proprietăți ale triunghiului isoscel” reacţiilor elevilor
Pentru început, ne vom reaminti câteva noțiuni de care - conversaţia
ne vom folosi în cursul lecției de astăzi: frontală
Definiții: 1. Triunghiul care are două laturi congruente se - descoperirea
numește triunghi isoscel. (Cea de-a treia latură se - observația
numește baza triunghiului, iar vârful opus bazei
este vârful triunghiului isoscel.)
2. Se numește bisectoare a unui unghi
semidreapta interioară unghiului, cu originea în
vârful unghiului, ce determină cu laturile acestuia
două unghiuri congruente.
3. Mediatoarea unui segment este dreapta
perpendiculară pe segment, în mijlocul acestuia.
4. Înălțime a unui triunghi este segmentul
determinat de un vârf al triunghiului și piciorul
perpendicularei, din acel vârf, pe latura opusă.
5. Mediană într-un triunghi este segmentul
determinat de un vârf al triunghiului și mijlocul
laturii opuse.
Desfăşurarea
3. 44’ Se va cerceta ce alte proprietăți mai are triunghiul
lecţiei isoscel, în afară de cea enunțată în definiție:
 Se cere elevilor, ca pe o foaie A4 cartonată, să deseneze
un triunghi isoscel ABC cu AB = AC = 12cm și A = 45.
 Se construiește bisectoarea unghiului A (cu ajutorul
compasului și a riglei negradate), apoi mediana AM,
mediatoarea și înălțimea corespunzătoare laturii BC, astfel
încât, lucrând, elevii să facă propriile constatări.
Profesorul îi întreabă pe elevi despre ceea ce au
observat. Elevii vor observa că atât bisectoarea unghiului A
cât și celelalte linii importante corespunzătoare bazei BC
determină segmente identice.
Se notează enunțurile:
Teorema 1:
Într-un triunghi isoscel mediatoarea, înălțimea,
mediana corespunzătoare bazei și bisectoarea unghiului
opus bazei, determină segmente identice (se suprapun).
Reciproc,
Dacă într-un triunghi, o linie importantă are două
calități, atunci triunghiul este isoscel, laturile congruente
fiind cele care pornesc din același vârf cu liniile importante
considerate.
- exercițiul;
 După discuția legată de noile proprietăți descoperite în - explicația;
triunghiul isoscel și notarea acestora, se cere să se decupeze - conversația
triunghiul ABC, iar mai apoi să fie pliat după dreapta AM.
Elevii vor observa că laturile congruente AB și AC se
suprapun, iar unghiul B s-a suprapus peste unghiul C .
Se notează noua descoperire:
Teorema 2:
Într-un triunghi isoscel, unghiurile alăturate bazei sunt
congruente.
Reciproc,
Dacă un triunghi are două unghiuri congruente, atunci
el este isoscel, laturile congruente fiind cele opuse
unghiurilor congruente.

 În continuare, studiind triunghiul ABC pliat, se va


constata că cele două triunghiuri, ABM și ACM s-au
suprapus, astfel că dreapta după care s-a făcut plierea, AM,
este axă de simetrie pentru triunghiul ABC.
Notăm:
Teorema 3:
Într-un triunghi isoscel, mediatoarea corespunzătoare
bazei este axă de simetrie a triunghiului.

 Se va puncta faptul că pentru a arăta că un triunghi este


isoscel este suficient să arătăm că: unghiurile alăturate
bazei sunt congruente, sau că două linii importante,
corespunzătoare unei laturi, coincid.

 Înainte de a rezolva o aplicație, se va cere copiilor să


lase suficient spațiu liber pe foaia caietului pentru a putea
atașa triunghiul cu care au lucrat.

Aplicație:

Triunghiul ABC este isoscel, AB ≡ AC , BC = 14cm,


M ∈ BC și BM = 7cm. Demonstrați că AMC = 90.

Rezolvare:

Știind că
BC = 14cm BC 14
⇒ =
BM = 7cm BM 7
BC
⇒ =2
BM
⇒ BC =⋅ 2 BM
M ∈ BC


M − mijlocul segmentului BC
⇒ AM - mediană în  ABC
Cum  ABC − isoscel cu AB ≡ AC , deci BC este bază,
⇒ AM este și înălțime în triungiul ABC.
⇒ AM ⊥ BC ⇒ AMC = 90.

La sfârșitul orei, se va asigura feedback-ul cu ajutorul


unui quiz în Geogebra Classroom.

Tema pentru - conversaţia


5. 3’ Ca temă pentru acasă se vor rezolva, din culegere, de
acasă frontală
la pagina 174, problemele 7, 9 și 16
- explicația.

S-ar putea să vă placă și