Sunteți pe pagina 1din 16

PROIECT DE LECŢIE

DATA: 21.01.2020
CLASA: a-VI-a
PROFESOR / STUDENT: Memet Melisa
UNITATEA DE INVATAMANT: Liceul sportive “Nicolae Rotaru”
DISCIPLINA: Matematică - Geometrie

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Triunghiul

TITLUL LECȚIEI: Triunghiul

TIPUL LECȚIEI: Lecţie de însușire de noi cunoștințe

DURATA: 50 minute

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi
2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului
3.6. Utilizarea criteriilor de congruenta si a proprietatii uneor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configuratii
geometrice
6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea
rezultatului
OBIECTIVE OPERAȚIONALE DIN COMPETENȚELE SPECIFICE:

1. Să recunoască elementele unui triunghi.


2. Să clasifice triunghiurile în funcție de măsurile laturilor, respectiv unghiurilor
3. Să aplice corect proprietățile tipurilor de triunghiuri studiate
4. Să argumenteze corect încadrarea unui triunghi într-o anumită categorie (în funcție de măsura laturilor/unghiurilor)

METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversația euristică, explicația, demonstrația, observația, munca independentă.

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Manualul, fișele de lucru, instrumente de geometrie.

FORME DE ORGANIZARE: Frontal

BIBLIOGRAFIE:
Tatiana Udrea, Daniela Nițescu, Matematică, Manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică
Sorin Peligrad, Ioan Șerdean, Adrian Țurcanu, Matematică, culegere de probleme mate 2000+ standard, Editura Paralela 45
Desfășurarea lecției
OBIECTIVELE
OPERAŢIONA-
LE DERIVATE
ACTIVITATE
ETAPELE A STRATEGII METODE DE

DIN ACTIVITATEA PROFESORULUI


LECŢIEI ELEVULUI DIDACTICE EVALUARE
COMPETENȚE-
LE SPECIFICE

Captarea Se asigură condiţiile optime pentru desfăşurare a Se pregătesc cu cele Conversaţia


lecţiei: se notează absenţii, se verifică dacă există
atenţiei cretă necesare pentru
elevilor O1 şi burete la tablă şi dacă toţi elevii au pe bancă cele lecţie. Se asigură
(2 minute)

necesare. ordinea şi disciplina.

Anunţarea O1,O2 Scrie titlul lecţiei pe tablă: „Triunghiul” şi anunţă Elevii ascultă cu Conversaţia
titlului lecţiei
şi obiectivele urmărite în această lecţie. atenţie,
a
obiectivelor conştientizează
(1 minut) obiectivele şi scriu
titlul în caiete.
Prezentarea
de TRIUNGHI, ELEMENTE, PERIMETRU, Explicația Observarea
material nou O1,O2, O3,
și O4 CLASIFICAREA TRIUNGHIURILOR sistematică a
dirijarea elevilor
Definiție: Se numește triunghi figura
învățării geometrică Elevii sunt atenți la
obținută prin reuniunea a trei segmente [AB],
(30 minute) [BC], explicațiile
[CA], unde A, B, C sunt trei puncte necoliniare (fig. profesorului și
1). participă activ la
lecție, răspuzând
intrebarile puse de
Menționez că triunghiul se notează cu semnul, profesor.
Definiție: Se numește triunghi figura
geometrică deci triunghiul din figura il notam
ABC și citim „triunghiul ABC”.
Realizez prezentarea elementelor triunghiului: laturi
și vârfuri.
Elementele unui triungi sunt:
 Laturile: AB, AC, BC.
 Varfurile: A, B, C.
 Unghiurile: BAC, ABC, BCA.
Identific prin intrebari ajutatoare, impreuna cu elevii,
varfurile alaturate unei laturi si laturile alaturate unui
varf (respective opuse):
- Mentionez ca, pentru a nota laturile, mai putem
folosi litere mici a, b, c. Astfel, latura care se
opune unghiului CAB se noteaza cu a; latura
care se opune unghiului ABC se noteaza b;
latura care se opune unghiului BCA se
noteaza cu c.
Deci
Definesc perimetrul unui triunghi = suma laturilor
acelui triunghi si se noteaza cu P.

- Semiperimetrul este o jumatate din perimetru


si se noteaza cu

𝑎+𝑏+𝑐
𝑆=
2
Prezint clasificarea triunghiurilor.
 Dupa lungimea laturilor:
Triunghiul scalen, sau oarecare, in care laturile au
lungimi diferile:
a ≠ b ≠ c.
Triunghiul isoscel, care are doua laturi congruente.

[AB]≡[AC]
Se obisnuieste sa se numeasca latura BC baza
triunghiului isoscel, latura AB si AC congruente, iar varful
A, varful triunghiului isoscel.

Triunghiul echilateral, care are toate laturile congruente.


[AB]≡[AC]≡[BC]

 Dupa masura unghiurilor:


Triunghiul ascutitunghic cu toate unghiurile ascutite.

Triunghiul dreptunghic, care are un unghi de 90 de grade,

adica un unghi drept:

BAC=90
- Definesc notiunile de cateta si ipotenuza: laturile care
formeaza unghiul drept al triunghiului dreptunghic se
numesc catete, iar latura care se opune unghiului drept,
se numeste ipotenuza.
Fixarea Apoi vor scrie în Explicația Observarea
cunoştinţelor O2, O3, O4 Elevii vor avea spre rezolvare urmatoarele problemele, caiete rezolvările Exercițiul sistematică a
restul problemelor rămânând ca temă pentru celor Munca elevilor
(17 minute)
acasă. două exerciții. După individuală Analiza
ce aceștia vor răspunsurilor
1.Perimetrul unui triunghi isoscel ABC este de 17 cm și termina Exercițiul
AB este 5 cm. Aflați lungimea laturilor AC, respectiv BC. de rezolvat cele două
exerciții vor ieși doi
Rezolvare: elevi la tablă pentru
a
prezenta rezolvările.

ABC isoscel:
AB = 5 cm
AB ≡ AC ꓿› AB = AC = 5 cm
PABC = 17 cm

AB + BC + AC = 17 cm
5 cm + BC + 5 cm = 17 cm
10 cm + BC = 17 cm
BC = 17 cm - 10 cm
BC = 7 cm

2.Aflați măsura celui de-al treilea unghi al unui triunghi


ABC știind că: a) m(∠A)=60, m(∠B)=45;
b) m(∠B)=38, m(∠C)=75.

Rezolvare:
a)

ABC:
m(A)=60
m(B)=45
m(C)=?

m(A) + m(B) + m(C) = 180


60 + 45 + m(C) = 180
105 + m(C) = 180
m(C) = 180 - 105
m(C) = 75
b)

ABC:
m(B)=38
m(C)=75
m(A)=?

m(A) + m(B) + m(C) = 180


m(A) + 38 + 75 = 180
m(A) + 113 = 180
m(A) = 180 - 113
m(A) = 67

3.Aflați măsurile unghiurilor unui triunghi EFG știind că


are două unghiuri congruente și m(∠E)=70.

Rezolvare:
EFG
m(E) = 70
F ≡ G
m(F)=?
m(G)=?

F ≡ G ꓿› m(F) = m(G) = X
m(E) + m(F) + m(G) = 180
70 + X + X = 180
70 + 2X = 180
2X = 180 - 70
2X = 110
110
𝑋 ꓿ 2
X = 55 ꓿› m(F) = 55 si m(G) = 55
4. Măsurile unghiurilor unui triunghi sunt direct
proporționale cu numerele 1, 3 și 5. Să se determine
aceste măsuri.

Rezolvare:
ABC
{ m(A); m(B); m(C)} d. p. {1; 3; 5}
m(A)=?
m(B)=?
m(C)=?

{ m(A); m(B); m(C)} d. p. {1; 3; 5} ꓿›

𝑚(𝐴) 𝑚(𝐵) 𝑚(𝐶)


= = =𝐾
1 3 5

𝑚(𝐴)
 = K ꓿› m(A) = K => m(A) = 20
1
𝑚(𝐵)
= K ꓿› m(B) = 3K => m(B)= 3 * 20  = 60
3
𝑚(𝐶)
= K => m(C) = 5K => m(C)= 5 * 20 = 100
5
m(A) + m(B) + m(C) = 180
K + 3K + 5K = 180
9K = 180
K = 180 / 9
K = 20
5. Perimetrul unui triunghi oarecare ce are lungimile
laturilor exprimate prin trei numere naturale consecutive
este de 18 cm. Determinati lungimile laturilor
triunghiului si calculati semiperimetrul.

Rezolvare:
 ABC oarecare
AB,AC,BC consecutive
PABC = 18 cm
AB=?
AC=?
BC=?
SABC=?

AB=a
AC=b
BC=c
b=a+1
c=a+2
a+b+c=18
a+a+1+a+2=18
3a+3=18 /-3
3a=15
a=5
b=a+1=5+1=6
c=a+2=5+2=7
AB=5
AC=6
BC=7
SABC = PABC/2=18/2=9 cm

6. Calculeaza perimetrul triunghiului ale carui laturi au


lungimile:
a) 3 cm, 6 cm, 55 mm
b) 4 cm, 3 cm, 62 mm
c) 3cm, 40mm, 5 cm
d)7 cm, 4 cm, 79 mm

Rezolvare:
ABC oarecare
PABC=?
a) a=3 cm, b=6 cm, c=55 mm
b) a=4 cm, b=3 cm, c=62 mm
c) a=3cm, b=40mm, c=5 cm
d) a=7 cm, b=4 cm, c=79 mm

a) a=3 cm
b=6 cm
c=55 mm=5.5 cm
PABC=a+b+c=3+6+5.5=14.5 cm

b) a=4 cm
b=3 cm
c=62 mm=6.2 cm
PABC=a+b+c=4+3+6.2=13.2 cm
c) a=3 cm
b=40 mm=4 cm
c=5 cm
PABC=a+b+c=3+4+5=12 cm

d) a=7 cm
b=4 cm
c=79 mm=7.9 cm
PABC=a+b+c=7+4+7.9=18.9 cm
Asigurarea O2, O3, O4 După ce elevii termina exercitiile, profesorul Elevii răspund Conversația Aprecieri
feed-back- le adresează întrebări de reflecție: întrebărilor. verbale
- Ce ați reținut cel mai ușor din această lecție? Analiza
ulu
- Cum vi s-au parut exercitiile? activităţii
Elevii care s-au evidențiat vor fi notați.

Tema pentru O1, O2, Anunţă tema pentru acasă. Notează tema pentru Conversația
acasă O3, O4 Exercițiile nerezolvate. acasă.

S-ar putea să vă placă și