ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI

SPORTULUI
UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Str. Mărăşeşti, Nr. 157, 600115
Tel/Fax: 0234/588935; Tel/Fax: 0234/580050
E-mail:dppd@ub.ro; sdppd@ub.ro

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI

DIDACTIC I

JOCUL DIDACTIC MATEMATIC ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL

PREȘCOLAR

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC CANDIDAT :

Educatoare: MUNTEANU(FÎNTÎNARIU ) IOANA
Lector univ. dr. ROXANA ARDELEANU ȘCOALA GIMNAZIALĂ,, ȘTEFAN CEL MARE”
Grădiniţa ,,Ștefan cel Mare ”Buhuși
Jud. Bacău
 
CUPRINS
Introducere..............................................................................................................................5
CAPITOLUL I
ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREȘCOLAR
I. 1. Dezvoltarea psihofizică a copiilor preșcolari..................................................................9
I. 2. Formarea conceptelor matematice.................................................................................13
I. 3. Metode și tehnici de predare-învățare...........................................................................15
I. 3. 1. Metode de comunicare și dobândire a valorilor socio-culturale...............................16
I. 3. 2. Metode de explorare și descoperire............................................................................21
I. 3. 3. Metode bazate pe acțiune............................................................................................24
I. 4. Prezentarea jocului didactic matematic.........................................................................27
I. 4. 1. Clasificarea jocului didactic.........................................................................................32
I. 4. 2. Organizarea și desfășurarea jocului didactic..............................................................33
CAPITOLUL II
CONȚINUTUL ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE ÎN GRĂDINIȚĂ
II. 1. Mulțimi. Operații cu mulțimi...........................................................................................36
II. 2. Elemente de logică matematică......................................................................................38
II. 3. Relații................................................................................................................................39
II. 4. Numere naturale. Operații cu numere naturale..............................................................42
II. 4. 1. Noțiuni introductive......................................................................................................42
II. 4. 2. Noțiuni despre numere naturale...................................................................................42
II. 4. 3. Numere naturale............................................................................................................43
II. 4. 4. Operații cu numere naturale........................................................................................44
II. 5. Elemente de geometrie plană și în spațiu.........................................................................45
II. 6. Unități de măsură..............................................................................................................46
II. 7. Conceptul de număr natural.............................................................................................49
II. 7. 1. Aspectul cardinal și ordinal al numărului natural........................................................54
II. 7. 2. Numere naturale. Operații cu numere naturale..........................................................58
II. 7. 3. Compunerea și descompunerea numerelor naturale în concentrul 0-10....................61
CAPITOLUL III
COORDONATELE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII CONSTATATIV-AMELIORATIVE
III. 1. Obiectivele cercetării.....................................................................................................66
III. 2. Ipoteza cercetării............................................................................................................66
III. 3. Grupul de cercetare........................................................................................................66
III. 4. Metode și tehnici de cercetare.......................................................................................67
III. 5. Tehnici de evaluare a cercetării......................................................................................75
III. 6. Etapele cercetării............................................................................................................82
III. 7. Exemple de jocuri folosite în etapa ameliorativă..........................................................85
CAPITOLUL IV
PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
IV. 1. Analiza și interpretarea rezultatelor la evaluarea inițială.........................................................95
IV. 2. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor cercetării la evaluarea formativă...............98
IV. 3. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor cercetării la evaluarea finală....................105
IV. 4. Rezultatele comparative obținute la testul inițial și testul final la grupa experimentală.....114
CONCLUZII.........................................................................................................................................117
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................121
ANEXE................................................................................................................................................123
 
 
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Jocul este extrem de important pentru copil. De multe ori m-am oprit şi-am privit
cum se joacă copiii.
Erau atât de ocupaţi, atât de plini de zel! Am observat că jocul este situaţia ce oferă
prilejurile cele mai bogate prin care copilul poate învăţa experimentând activ.
Pentru copil jocul este munca sa, jocurile didactice îmbrăcând o haină atractivă,
trezesc interesul preşcolarului pentru îndeplinirea sarcinii didactice şi întreţine
efortul necesar a executării lui.
Am ales ca subiect al acestei lucrări: Jocul didactic matematic în învăţământul
preşcolar, deoarece am constatat eficienţa acestuia în asimilarea cunoştinţelor
matematice de la cea mai fragedă vârstă, stimulând dezvoltarea intelectuală
generală a copilului, influenţând pozitiv dinamica vieţii sale spirituale.
 IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA TEMEI
Cercetările pedagogice dovedesc că perioada preşcolară reprezintă vârsta
când se constituie în cea mai mare măsură inteligenţa copilului.
Vârsta preşcolară reprezintă un punct important în evoluţia jocului
datorită locului si ponderii pe care îl are în această perioadă din viaţa
copilului. Nu numai că jocul colorează intens întreaga viaţă a copilului,dar
prin intermediul lui este posibilă realizarea progresului necesar pentru
intrarea copilului într-un nou stadiu de dezvoltare. În consecinţă jocul
atinge la vârsta preşcolară un nivel superior de dezvoltare și în acelaşi timp
devine mai mult ca oricând o condiție importantă pentru evoluţia
ulterioară a copilului.
 CAPITOLUL I
 ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR
Preşcolaritatea este perioada descoperiri realităţii fizice, a realităţii umane, şi mai ales
perioada autodescoperirii.
Lărgirea cadrului relaţional constituie una dintre premisele dezvoltării psihice a copilului în
toate planurile.
Substadiile preşcolarităţii sunt:
Preşcolarul mic (3-4 ani)
Preşcolarul mijlociu (4-5 ani)
Preşcolarul mare (5-6/7 ani)
Maturizarea posibilităţilor cognitiv-operaţionale ale preşcolarului, intensificarea şi
creşterea capacităţilor sale adaptative, regularizarea planului relaţional interpersonal îl fac
apt ca la vârsta de 6/7 ani să păşească într-o nouă etapă a dezvoltării sale, etapa şcolarităţii.
 JOCUL DIDACTIC MATEMATIC

În grădiniţă, jocul este activitatea de bază şi se regăseşte în toate ariile de activitate,
realizând procesul de învăţare într-un mod atractiv.
Jocul didactic reprezintă forma de activitate care îmbină în mod armonios sarcinile
instructive, cu latura distractivă. Ele realizează în practică, dezideratul învățării prin joc,
prin organizarea unor activități special create de adulţi în acest scop.
 J.Piaget clasifica jocurile astfel:
 - jocuri exerciţii(presupun repetarea de plăcere a unor activități însușite pe alte căi,
în scopul adaptării copilului antepreșcolar, preșcolar, antrenarea ludică se realizează
spontan);
 - jocurile simbolice,bazate pe transformarea realului prin asimilarea lui la
trebuinţele propriului eu, se manifestă atât sub raport afectiv, cât și subordonat unor
interese cognitive ale copilului;
 - jocurile cu reguli se transmit în cadrul social de la copil la copil și importanța lor
crește odată cu dezvoltarea vieţii sociale a copilului, predominantă este regula.
 Structura jocului didactic matematic
Jocul didactic matematic are câteva componente de bază: scopul didactic, sarcina didactică, elementul
de joc, conţinutul matematic, materialul didactic, regulile jocului ;
Organizarea și desfășurarea jocului didactic
O bună desfăşurare a jocului presupune respectarea următoarelor cerinţe: pregătirea jocului didactic;
respectarea ritmului jocului, alegerea unei strategii de conducere potrivită; organizarea judicioasă a
acestuia; respectarea momentelor jocului didactic; stimularea copiilor în vederea participării active la joc;
asigurarea unei atmosfere prielnice de joc; varietatea elementelor de joc (complicarea jocului, introducerea
altor variante de joc).
Momentele desfășurării jocului sunt: introducerea în joc, prezentarea materialelor folosite, titlul și
scopul jocului, explicarea și demonstrarea regulilor jocului, fixarea regulilor, demonstrarea jocului de
către educatoare, executarea jocului de probă, executarea propriu-zisă a jocului, complicarea jocului prin
introducerea de noi variante, încheierea jocului, aprecierea activității individuale sau de grup a copiilor.
 
 CAPITOLUL II
 ACTIVITĂŢILE MATEMATICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
 MULŢIMI. OPERAŢII CU MULŢIMI
În grădiniţă copilul învaţă să formeze colecţii (mulţimi de obiecte), descoperă proprietăţile lor
caracteristice, stabileşte relaţii între ele, efectuează operaţii cu ele.
 ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ
În activităţile cu conţinut matematic din grădiniţă se utilizează în special negaţia, conjuncţia,
disjuncţia şi implicaţia logică pentru caracterizarea elementelor submulţimilor unei mulţimi date
(de exemplu mulţimea pieselor geometrice din trusa logi).

● RELAŢII
În cadrul acestui capitol se desfăşoară activităţi de ordonare a elementelor unei mulţimi în şir
crescător şi descrescător după mărimi, lungime, grosime folosind expresiile mai mare, mai
mic, mai lung , mai scurt , mai gros , mai subţire .
 NUMERE NATURALE. OPERAŢII CU NUMERE NATURALE
 Numărul este un concept asociat celui de mulţime, deoarece mulţimii finite i se asociază
cardinalul ce caracterizează numeric mulţimea; noţiunea de mulţime este deci
determinantă pentru înţelegerea numărului. Deosebirea dintre numărul cardinal şi
numărul ordinal este cunoscută ca denumire între număr şi numeraţie.
ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI ÎN SPAŢIU
În activităţile matematice, se urmăreşte în cadrul acestui capitol, perceperea relaţiilor
spaţiale între mulţimi şi numirea poziţiilor acestora.
● UNITĂȚI DE MĂSURĂ
În acest capitol copiii vor desfășura activități de măsurare a lungimii și lățimii obiectelor
și de observare a invariației masei și a volumului, de asemenea vor împărți întregul în
jumătăți și sferturi, comparându-le cu întregul.
 IPOTEZA CERCETĂRII
În realizarea acestei cercetări am pornit de la următoarea ipoteză:
Dacă în cadrul activităților matematice, vom aplica strategiile potrivite, în special a jocului didactic,
atunci realizarea învățării va fi eficientă, stimulând descoperirea și conducând elevii în realizarea unui
progres școlar. Voi ține seama de particularitățile de vârstă și voi desfășura activități diferențiate
pentru a valorifica integral potențialul fiecărui copil.
METODE DE CERCETARE UTILIZATE

Metodele de cercetare pe care le-am folosit pentru confirmarea ipotezei sunt: metoda experimentului
psihopedagogic de tip constatatativ-ameliorativ, jocul didactic, metoda testelor(fișe de muncă
independentă) și metoda observației.
În funcție de cerințele concrete ale cercetării, am recurs și la alte căi și mijloace de informare:
-observarea copiilor în timpul activității matematice;
-analiza unor lucrări și materiale realizate de copii;
-analiza corelațiilor dintre rezultatele obținute înainte și după introducerea experimentului;
-sondajele privind preferințele și interesele copiilor.
Exemple de jocuri didactice utilizate în etapa ameliorativă:
● Jocuri pentru perceperea și denumirea culorilor:,,Așează-mă la culoarea mea!”, ” Cine știe mai
bine?”,
● Jocuri-exerciții pentru verificarea și consolidarea cunoștințelor cu conținut matematic
,,Ce spune broscuța?”, ,,Ce știi despre mine?”
● Jocuri pentru constituirea mulțimilor:,,Ce piesă nu cunoaștem?”
● Jocuri de aranjare a pieselor în tablou:,,Găsește locul potrivit!”
● Jocuri de diferențe:,,Trenul cu patru diferențe!”
● Jocuri de formare a perechilor:,,Ce piesă am ascuns?”
● Jocuri pentru perceperea pozițiilor spațiale:,,Unde s-au ascuns jucăriile?”
 ETAPELE DESFĂŞURĂRII CERCETĂRII

1. Etapa constatativă s-a desfășurat la începutul anului școlar 2019-2020, în perioada 9-20 septembrie,
în perioada evaluărilor inițiale. În această perioadă, pe baza probelor aplicate am măsurat și apreciat
cunoștințele copiilor la activitatea matematică.
 2. Etapa ameliorativă s-a desfășurat începând cu luna noiembrie până la jumătatea lunii mai. Pe
parcursul acestei perioade, pe baza centralizării informațiilor obținute în etapa constatativă, a prelucrării
și analizei lor, am proiectat activități de predare-învățare-evaluare prin joc didactic.
 Începând cu data de 11 martie, activitatea față în față cu preșcolarii a fost sistată, continuând în mediul
online. Am ținut legătura cu părinții, pe grupul făcut pe Messenger, unde zilnic am trimis activități
pentru a fi lucrate de copii, cu ajutorul părinților. Activitățile au fost sub formă de joc, folosind
materialele pe care le are fiecare copil acasă, deoarece părinții nu dispun de imprimantă pentru a fi
listate fișe. Am imprimat fișe de lucru pentru copii, distribuindu-le părinților acasă, iar ei mi-au trimis
poze cu fișele lucrate de copii.
 
3. Etapa finală s-a desfășurat în perioada 18-24 mai. În această perioadă am distribuit părinților o fișă de lucru
pentru copilași. Aceștia au lucrat fișa, iar părinții mi-au returnat fișa completată de copii. Rezultatele obținute la
testele aplicate sunt înregistrate în tabele centralizatoare, analitice și sintetice, care au permis depistarea unor
lacune, diferențierea și personalizarea probelor, inițierea unor activități de compensare sau dezvoltare specifice
prin valorificarea valențelor activ-participative ale metodei didactice ce a fost aleasă ca factor de progres.
 
 CAPITOLUL III
Obiectivele cercetării:
O1; - cunoașterea nivelului inițial de cunoștințe a preșcolarilor, ca
punct de plecare pentru organizarea experimentului
psihopedagogic;
O2; - aplicarea metodelor interactive, în special a jocului didactic, în
vederea dezvoltării progreselor grupei mijlocii;
O3; - evaluarea contribuției jocului didactic asupra dezvoltării
progreselor;
O4; - compararea rezultatelor pentru înregistrarea progreselor în
urma aplicării factorului de progres.
 ANALIZA EXPERIMENTALĂ
TIPUL CERCETĂRII
 Cercetarea pe care am iniţiat-o este o investigaţie desfăşurată pe o perioadă de un an, de tip
experimental prin metoda testelor (iniţial, formativ, final), la grupa mijlocie.
 Grupa Fluturașilor de la Școala Gimnazială Ștefan cel Mare, Buhuși are un număr de 14
preșcolari, 7 băieți și 7 fete. Cinci copii provin din familii organizate cu relații armonioase, 5
copii provin din familii organizate, dar cu relații tensionate și 4 copii provin din familii
dezorganizate. Majoritatea au răspuns prompt la invitația de a participa alături de copii la unele
activități cu diferite ocazii.
 Majoritatea subiecților s-au născut și au crescut în condiții specifice mediului urban,
nefrecventând toți copiii grupa mică.
 În cadrul dezvoltării stadiale, fiecare copil este o individualitate, în sensul că fiecare are o
structură și un anumit nivel al trăsăturilor psiho-fizice, al proceselor de cunoaștere, al diferitelor
însușiri personale. Deosebirile individuale sunt o realitate dată de interacțiunea dintre
dispozițiile înnăscute (premise naturale) și însușiri formate în societate.
 CAPITOLUL IV
COLECTAREA, ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
CERCETĂRII

1) Colectarea, analiza, prelucrarea și interpretarea

rezultatelor dupa testul inițial;
2) Colectarea, analiza, prelucrarea și interpretarea
rezultatelor dupa testul formativ-ameliorativ;
3) Colectarea, analiza, prelucrarea și interpretarea
rezultatelor dupa testul final.
 FIŞĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ
 DISCIPLINA: ACTIVITATE MATEMATICĂ
 PROBA: Nr.1
 CAPITOLUL: Mulţimi
 OBIECTIV DE REFERINȚĂ: Constituirea mulţimilor după criterii diferite, luate succesiv

 OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
 O1 – să denumească mulţimile;
 O2 – să alcătuiască mulţimi după culoare;
 O3 – să constituie mulţimi după formă;
 O4 – să sesizeze diferenţele de mărime dintre elementele mulţimilor date.

ITEMI:
I1 – Denumeşte obiectele din imagine!
I2 – Formează mulţimi de obiecte care au aceeasi culoare!
I3 – Încercuieşte mulţimile de obiecte care au aceeaşi formă!
I4 – Taie cu o linie obiectele mari, mijlocii sau mici (la alegere)!
BAREM DE APRECIERE:
4 ITEMI = C.A
3 ITEMI = C.D
2 ITEMI =NS
SINTETIC REZULTATELE OBŢINUTE SE PREZINTĂ ASTFEL:

Comportament Numărul Procentaj %

copiilor(14)
14%
Comportament atins 9 64 % Nerealizat

(CA)
Comportament în 3 22 %
86%
Realizat
dezvoltare (CD)
Necesită sprijin (NS) 2 14 %
HISTOGRAMA REZULATELOR DE LA TESTAREA INIȚIALĂ
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
Comportament atins Comportament în Necesită sprijin (NS)
(CA) dezvoltare (CD)
 INTERPRETAREA REZULTATELOR
Din analiza rezultatelor obţinute la testul iniţial, am ajuns la următoarele
concluzii:
majoritatea copiilor știu să denumească mulțimi, să le formeze după un anumit
criteriul (86%).
 14 % dintre copii nu cunosc culorile și nici nu sesizează mărimea obiectelor.
primul pas în reorganizarea instruirii, l-a constituit aplicarea unor metode active,
folosirea unor exerciţii - joc şi jocuri cu un grad mai mare de complexitate în
comunicarea şi reactualizarea noţiunilor matematice, precum şi efectuarea unui
număr sporit de exerciţii care să asigure înţelegerea de către fiecare copil a
sarcinilor cerute şi posibilitatea rezolvării cu uşurinţă a acestora.
FIŞA DE EVALUARE FORMATIVĂ

 

DISCIPLINA - ACTIVITATE MA TEMATICĂ

CAPITOLUL - POZIŢII SPAŢIALE

OBIECTIV DE REFERINȚĂ - ORIENTAREA ÎN PLAN TRIDIMENSIONAL ŞI

BIDIMENSIONAL CU STABILIREA POZIŢIILOR SPAŢIALE RELATIVE ALE OBIECTELOR  

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 - Să coloreze obiectele de sub masă;

O2 - Să încercuiască obiectul din stânga;

O3 - Să taie fluturele de pe masă;

O4 - Să-i dea cățelului din dreapta osul dorit;

O5 - Să coloreze cum îi place jucăriile rămase.

 

ITEMI:

I1 - Colorează imaginile de sub masă;

I2 - Încercuiește obiectul din stânga mesei;

I3 - Taie cu o linie fluturele de pe masă;

I4 - Desenează-i un os cățelului din dreapta mesei;

I5 - Colorează jucăriile rămase.

 BAREM DE APRECIERE

 5 ITEMI- A

3 ITEMI- D

2 ITEMI- S

 REZULTATELE OBŢINUTE LA TESTAREA FORMATIVĂ

Comportament Numărul Procentaj %

7%
copiilor(14) Nerealizat
Comportament atins 12 86 %
(CA)
93%
Comportament în 1 7% Realizat

devenire (CD)
Necesită sprijin (NS) 1 7%
HISTOGRAMA REZULATETELOR ÎN ETAPA FORMATIVĂ
 INTERPRETAREA REZULTATELOR
Din datele înregistrate mai sus, se constată o creștere atât a procentului de
realizare a itemilor propuși, cât și a procentului pe clasă de la 86 % la testul inițial,
la 94 % la testul de ameliorare. A scăzut numărul copiilor cu rezultate
nesatisfăcătoare (de la 2 la 1) și a crescut numărul copiilor cu rezultate bune, 12
copii au obținut C.A. (Comportament atins) față de 9 la testul inițial și 1 copil a
obținut C.D. (Comportamet în dezvoltare) la testul de ameliorare față de 3 la
testul inițial.
Comparativ cu evaluarea inițială s-a constatat că 10 preșcolari au progresat, iar un
preșcolar rămânând la calificativul Necesită Sprijin; astfel de la calificativul
Necesită sprijin a trecut un copil la Comportament în Dezvoltare, iar de la
calificativul Comportament în Dezvoltare, la calificativul Comportament Atins au
trecut 2 copii; 1 preșcolar a stagnat ca și progres.
Aceasta înseamnă nu numai un progres în cunoștințele copiilor, ci și în
capacitățile lor intelectuale.
 FIȘA DE EVALUARE FINALĂ
ACTIVITATEA – ACTIVITATEA MATEMATICĂ
CAPITOLUL – NUMERE NATURALE
OBIECTIV DE REFERINȚĂ– NUMĂRATUL CONŞTIENT ÎN CONCENTRUL 1 – 5

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1- Să grupeze elemente după formă şi să unească fiecare grupă cu cifra corespunzatoare;
O2 - Să stabileasca ordinea obiectelor într-un sir;
O3 - Să deseneze tot atâtea elemente câte arată cifra;
O4 -Să recunoasca vecinii numerelor scrise în chenar;
O5- Să stabilească corespondența cifră-obiecte.
ITEMI:
I1 - Grupează elementele după formă.Uneste fiecare grupă cu cifra corespunzătoare.
I2 - Numără florile şi încercuieşte cifra corespunzatoare. Colorează prima, a patra şi ultima floare.
I3 - Colorează de la stânga la dreapta atâtea elemente câte iţi indică cifra.
I4 - Cifrele îşi caută vecinii. Alege şi încercuieşte vecinii cifrei scrise în chenar.
I5 - Desenează atâtea elemente câte îți arată cifra.

BAREM DE APRECIERE:
5 ITEMI – A
3 ITEMI – D
2 ITEMI – S
 SINTETIC REZULTATELE OBŢINUTE SE PREZINTĂ ASTFEL:

Comportament Numărul Procentaj %

copiilor
Comportament atins 13 93 %
(C.A)
Comportament în 1 7%
devenire (C.D)
Necesită sprijin (N.S) 0 0%
HISTOGRAMA REZULTATELOR DE LA
TESTUL FINAL

14

12

10

0
Comportament atins Comportament în Necesită sprijin
dezvol...
 INTERPRETAREA REZULTATELOR
Rezultatele comparative obținute la testul
inițial și testul final Calificativele obţinute la testul iniţial, testul
de ameliorare şi la testul final
La sfârșitul experimentului, după ce copiii au participat la un program de
activități online centrate pe jocul didactic matematic, am constatat o creștere a
comportamentului atins de la 64 % la 93 %, iar comportamentul în dezvoltare a
scăzut de la 22 % la 7 % .
Procentele obţinute la testul iniţial, testul de ameliorare şi testul final sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
Tipul testului Procentaj
 
Testul iniţial 64 %

Testul de ameliorare 86 %

Testul final 93 %
Pornind de la ipotezaCONCLUZII
de lucru: dacă în cadrul activităților
matematice, vom aplica strategiile potrivite în special a testelor și a
jocului didactic, atunci realizarea învățării va fi eficientă, stimulând
descoperirea și conducând elevii în realizarea unui progres școlar, în
activitatea cu copiii.
Am considerat că jocurile didactice constituie un mijloc valoros de
instruire şi educare a copiilor de vârstă preşcolară deoarece rezolvă
într-o formă cu totul accesibilă vârstei, sarcinile instructive complexe.
Rezultatele investigațiilor confirmă ideea utilizării şi valorificării
jocului didactic în toate momentele activităţii și anume verificarea
cunoştinţelor, predarea unor noi cunoştinţe, fixarea şi consolidarea
lor, dar şi evaluarea.
BIBLIOGRAFIE
Cojocariu Venera Mihaela, Introducere în curriculum, Universitatea Bacău,
Colegiul de Institutori, 2000;
Dumitrana M. Activităţi matematice în grădiniţă, Editura Compania, Bucuresti,
2002;
Dumitriu Gheorghe; Dumitriu Constanţa, Introducere în psihopedagogie,
Universitatea din Bacău, Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic, 2003;
Lupu C. Didactica matematicii (pentru învăţământul preşcolar şi primar),
Editura Caba, Bucuresti, 2006;
 Curricumul pentru educație timpurie, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului, 2019.
  VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIA
ACORDATĂ !