PROIECT DIDACTIC

Clasa: a VII-a
Data: 29.05.2023
Profesor: Voinea Ioana Cristina
Disciplina : Matematică ( Geometrie)
Unitatea de învăţare: Relații metrice în triunghiul dreptunghic
Subiectul : Relații metrice în triunghiul dreptunghic. Recapitulare
Tipul lecţiei : Lectie de recapitulare a cunoştinţelor
Locul de desfăşurare : Sala de clasă
Competenţe generale:
1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica, utilizând limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate.

Competenţe specifice:

1. Recunoaşterea şi descrierea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată;
2. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia;
3. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic;
4. Exprimarea, în limbaj matematic, a perpendicularităţii a două drepte prin relaţii metrice;
5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu rezolvarea triunghiului dreptunghic;
 6. Transpunerea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice la situaţii-problemă date.

Obiectivele operaţionale ale lecţiei:

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1: Să enunţe şi să aplice corect teorema înălţimii, teorema catetei, teorema lui Pitagora şi reciproca acesteia ;
O 2: Să determine, prin calcul, lungimi de segmente utilizând teoremele învăţate și valorile pentru sinusul, cosinusul, tangenta,
cotangenta unghiurilor cu măsurile de 300 , 45 0 , 600 , dar şi ariile unor figuri geometrice ;
O3: Să deseneze corect o figură geometrică conform unei ipoteze date;
O4 : Să aplice metodele cele mai potrivite în scopul eficientizării rezolvărilor;

Mijloace şi strategii didactic

1. Materiale suport: tabla, creta, caiete, fişe de lucru, culegerea, instrumente geometrice, marker
2. Metode de învăţământ: conversaţia, explicația, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, demonstratia, observaţia, metoda ciochinelui
3. Forme de evaluare: conversaţia orală, observarea sistematică
4. Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală
5. Bibliografie:
 Culegere de probleme de matematică clasa a VII- a – Maria Negrila, Anton Negrila
 Culegere de probleme de matematică pentru clasa a VII-a –Gheoghe Iurea, Adrian Zanoschi
 Manual pentru clasa a VII-a, George Turatu, Ionica Rezea, Niculae Chiciu, etc., Editura: Radical
 Manual pentru clasa a VII-a, alternativ: Ion Chesca, Gina Caba Editura: Teora
  http://www.mykoolio.com/

Etapele lecţiei

1. Moment organizatoric
2. Captarea atenţiei
3. Reactualizarea cunostintelor
4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale
5. Reactualizarea cunoștințelor anterior însușite
6. Desfășurarea lecției și dirijarea învățării
7. Asigurarea feedback-ului
8. Incheierea lectiei

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
ETAPA OB. CONŢINUTUL METODE FORME DE
ORGANIZARE

Moment organizatoric Salutarea elevilor;

Verificarea prezentei elevilor;
(2 min) Elevul de serviciu raportează absenții; Conversaţia Frontală

Elevii îşi pregătesc materialele;

Se asigură o atmosferă adecvată pentru buna desfăşurare a
orei;
Captarea atentiei Frontală
 (3 min) Verificarea temei cantitativ şi calitativ (prin citirea Conversaţia Individuală
rezultatelor) urmând să se rezolve la tablă exerciţiile care au
pus probleme majorităţii elevilor (dacă este cazul).
Anunţarea subiectului
lecţiei şi a Scriu titlul pe tablă
Conversația Frontală
obiectivelor Relații metrice în triunghiul dreptunghic. Recapitulare
operaţionale Anunţ obiectivele lecţiei

(2min)

Reactualizarea
cunoștințelor anterior Se verifică oral lecţiile anterioare prin enunțarea și scrierea
însușite relatiile matematice corespunzatoare teoremei înălțimii, a
teoremei catetei, a lui Pitagora, elementelor de trigonometrie
(8 min) O1 într-un triunghi dreptunghic .
Conversația Frontală
Profesorul explică elevilor felul în care vor sintetiza noţiunile
învăţate până acum şi anume, folosind metoda ciorchinelui.
Fiecare elev primește o fisă de lucru care conține ciorchinele
de mai jos:

O1
 Metoda
ciorchinelui
Frontală

Se începe activitatea, iar elevii o continuă completând

corespunzător.
Elevii vor completa ciorchinele ținând cont de următoarele
noțiuni:
O1
-exemple de numere pitagoreice: ( 3; 4; 5), (6; 8; 10), Observația

(5, 12, 13) etc.

Individuală
-diagonala pătratului, în funcţie de latura este d = a√ 2 , unde

a este lungimea laturii pătratului;

-înălţimea unui triunghi echilateral, în funcţie de latura lui

a √3
este h= , a este lungimea laturii triunghiului;
2
În timpul completării ciochinelui elevii vor enunţa corect
 teoremele, vor evidenţia noţiunile folosite şi le vor reda şi sub
forma unor formule.

Teorema înălțimii
O1 1.Enunț:Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălțimii
corespunzatoare ipotenuzei este media geometrică a lungimilor
proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.

Frontală

Conversația

O1 Observație: Teorema se demonstrează scriind asemănarea

triunghiurilor ∆ ABD şi ∆ CAD. Explicația Individuală

2. Într-un triunghi dreptunghic lungimea înălțimii din vărful

unghiului drept este egală cu raportul dintre produsul lungimilor
catetelor și lungimea ipotenuzei.
AB ∙ AC
AD =
BC
Observație: Teorema se demonstrează scriind aria triunghiului ABC
 în două moduri.

Teorema catetei
Conversația
Enunt:Într-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este media
O1
geometrica între lungimea ipotenuzei și lungimea proiecției acesteia Frontală
pe ipotenuză.

Explicația
O1

Segmentul [CD] este proiecția catetei AC pe ipotenuză BC și se

notează
[DB] este proiectia catetei AB pe ipotenuza BC si se
Segmentul
noteaza
Observație: Teorema se demonstrează prin asemănarea
triunghiurilor ∆ ADC și ∆ BAC, respectiv ∆ ADB și ∆ CAB.
Teorema lui Pitagora
Enunt:Într-un triunghi dreptunghic, pătratul lungimii ipotenuzei este
egal cu suma pătratelor lungimilor catetelor.
Individuală

Frontală

Obsevație: O metodă de demostrație se obține scriind teorema Conversația

catetei pentru fiecare catetă şi adunând relaţiile;

Ce înțelegem prin reciproca unei teoreme ?

Reciproca unei teoreme este o propoziţie obţinută din teorema dată

prin schimbarea ipotezei ( sau a unei părţi a acesteia) cu concluzia.

Observaţie. O teoremă poate avea mai multe reciproce.

Explicația Individuală
Întotdeauna propoziţia reciprocă a unei teoreme este şi ea
teoremă ?

Reciproca poate fi adevărată sau falsă.

Ca exemplu de teoremă a cărei reciprocă este falsă este:

 Teorema unghiurilor opuse la vârf. Se solicită elevilor să
formuleze teorema şi reciproca.

Teoremă: Dacă două unghiuri sunt opuse la vârf, atunci ele sunt
congruente.

Reciproc: Dacă două unghiuri sunt congruente, atunci ele sunt

opuse la vârf. (Fals)

Spunem că această teoremă nu admite reciprocă.

Exemplu de teoremă cu reciproca adevărată: Teorema lui Thales.

Teorema reciproca a teoremei lui Pitagora

Enunt:Daca într-un triunghi pătratul lungimii unei laturi este egal cu
suma pătratelor lungimilor celerlalte două laturi, atunci triunghiul
este dreptunghic.

Frontală

Conversația

Daca BC 2= AB2 + AC 2 ⇒ m(∢BAC)=90 0 , atunci triunghiul ABC este

dreptunghic în A.

Obs ervație. In practică reciproca teoremei lui Pitagora ne ajută

 să arătăm că: Explicația Individuală

-un triunghi este dreptunghic ( are un unghi cu măsura de 90 0 ¿

-două drepte sunt perpendiculare.

Se va enunta definitiile rapoartelor constante în triunghiul

dreptunghic: sin, cos, tg, ctg și valorile acestora pentru unghiurile cu
măsurile de 300 , 45 0 ș i60 0.

Desfășurarea lecției și Se propun spre rezolvare elevilor următoarele probleme:

dirijarea învățării 1.În triunghiul isoscel ABC, M este mijlocul bazei BC. Dacă
pr AC [ MC ] =[ EC ], CE=4cm și AE=5 cm, calculați perimetrul Conversația Frontală
(25 min) triunghiului ABC.
Rezolvare Explicația Individuală
AB=AC=CE+AE=4+5=9 cm
∆ ABC isoscel Exercițiul
O2
BM=MC ⇒ AM ⊥ BC
Demonstrația
O3
TC
∆ AMC dreptunghic
m(^ ⏞ MC 2= CE∙ CA
M )=90 ⇒
0

O4

MC = 4∙ 9=36 ⇒ MC=6 cm.

2

BC=2 ∙ MC=12 cm
P∆ ABC =2∙AB+BC=2∙9+12= 30 (cm)
2.O echipă de fotografi trebuie să determine distanța dintre
Observația
localitățile A și C, între care se află un lac. Ei au determinat m( ^B)=
O2 45 , m( ^
A )=750 , AB=6 km. Știind că √ 6 ≅ 2 , 4 , distanța AC este Conversația
0

aproximativ egală cu:

O3
a) 3 km b) 4,2 km c) 4,8 km d) 4 km

O4

Explicația

Exercițiul

O2 Demonstrația

O3

Rezolvare:
Învățarea prin
O4 m(( ∢ C )=180 0−(75 ¿ ¿ 0+45 0)=600 ¿
AD descoperire
0
Fie AD⊥ BC ,în triunghiul dreptunghic ADB, sin 45 = , de unde
6
0 AD
AD=3√ 2, iar în triunghiul dreptunghic ADC, din sin 60 = rezultă
AC
AC=2√ 6 ≅ 4 , 8 cm. Răspuns: c
 3.Fie un triunghi ABC, cu m ( ^
A )=90 , AB=15 cm, AC=20 cm și Observația
0

AD ⊥ BC , D∈(BC). Pe dreapta AB se consideră punctele M și N,

astefel încât AM=BC, AN=CD și A∈(BM), iar B∈(AN). Arătați că
MC⊥ NC .
Rezolvare:
Cum MC=√ 1025 cm, NC=√ 656 cm și MN=41 cm, rezultă că
2 2 2 0
MC + NC = MN , din R. T. lui Pitagora rezultă că m( ∢ MCN )=90 , Conversația
deci MC⊥ NC .
O2

O3 4.Fie triunghiul ABC, M un punct pe latura BC, astfel încât MB=8cm

și MC=18 cm. Știind că AM⊥BC și AM=12 cm, determinați pr ABC.
O4 Rezolvare: Individuală
8∙ 18=144=122
MB ∙ MC= AM
2 Frontală
AM ⊥ BC
RTh Explicația
⏞ ∆ ABC dreptung hic , m ( A )=90 ⇒
⇒ ^ 0

AC ⊥ AB ⇒ pr ABC=A Exercițiul
5.Triunghiul dreptunghic ABC are AC=6 cm și ipotenuza BC=18 cm.
Produsul ctgC^ ∙ cos B
^ este egal cu:

a ¿ √ b) c) √ d)
2 2 2 2 1
3 3 9 3

Demonstrația
O2 Observația
^ = AC ∙ AB = AC = 6 = 1 . Răspuns: d
^ ∙ cos B
Rezolvare: ctgC
O3 AB BC BC 18 3

O4 6.Fie triunghiul ascuțitunghic ABC, cu AB=5 cm, BC=7cm, AC=4

√ 2 cm. Dac ă D ∈ ( BC ) ș i BD=3 cm , ar ă taț i c ă AD ⊥ BC .
Rezolvare: Conversația
Fie AE⊥ BC , E∈ ( BC ) . Notând BE= x ,rezultă EC=7- x . Din
triunghiurile dreptunghice ABE și ACE rezultă AE2=25−x2 și
2 2 2
AE =32−(7−x) ,deci 25−x2 =32−(7−x) și de aici x=3.
Cum D, E ∈ ( BC ) și BE=BD, deducem că D=E, deci AD ⊥ BC .

7.Trapezul dreptunghic ABCD are bazele

AB și CD (AB>CD),

O2
m(^ A )=m ( ^
D ) =90 , pr AB [ BC ] =[ BE ] ș i AC ⊥ BC .
0
O3
Dac ă AB=16 cm ș i BE=4 cm calcula ț i ariatrapezului . Individuală
Rezolvare:
O4 pr AB [ BC ]= [ BE ] ⇒ CE ⊥ AB Explicația Frontală
BE=AB-EB= 16-4=12 cm
m ( ∢ ACB ) =90
0 Exercițiul
∆ ABC dreptunghic Demonstrația
TH
= BE∙ AE
CE ⊥ AB ⇒⏞ CE 2
Conversația
2
CE = 4∙ 12=48
 CE=√ 48=4 √ 3 (cm)
( b+ B ) ∙h (16+12)∙ 4 √ 3
A= = =56 √ 3 (cm2 ¿
2 2

8.În triunghiul oarecare ABC se ştie că m(∢B)=60º, AB=6 cm, BC=9

O2 cm, iar AD⊥BC, D∈(BC). Calculaţi lungimile segmentelor AD, BD,
respectiv AC și aria triunghiului ABC.
O3
Explicația

O4 Exercițiul

Rezolvare:
Aplicam rapoartele constante sin si cos in triunghiul ABD cu
m(∢D)=90º.
AD AD √ 3 AD
sin (∢B)=  sin 60º=  = ,deci AD=3√ 3cm;
AB 6 2 6

BD BD 1 BD
cos (∢B)=  cos 60º=  = , deci BD=3cm.
AB 6 2 6 Demonstrația Individuală

DC=BC-BD=9cm-3cm=6cm. Frontală
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul ADC cu m(∢D)=90º.

AC = AD + CD =63, deci AC=3 √ 7cm

2 2 2

BC ∙ AD 27 √3 2
A ABC = = cm
2 2
9.Calculați aria dreptunghiului ABCD, dacă AC=24 cm și
m(∢AOB)= 120º.

Conversația

Explicația

Rezolvare:

ABCD dreptunghi: AC=BD. Fie AM⊥ BD .

m(∢AOD)= 180º-120º=60º

∆ AMO dreptunghic, m(∢M)=90º

^ = AM
sinO
AO
AM=AO∙ sinO^ =12∙ √ 3 = 6√ 3.
2

BD ∙ AM
A ABCD =2 ∙ A ∆ ABD=2∙ =24∙6√ 3=144√ 3 cm 2
2
10.O parc are forma unui romb ABCD . Se consideră trei alei AC,
BD și OM, unde AC⋂BD={O} și OM⊥ AB , M∈( AB) . Știind că
AM= 3,6 km și MB= 6,4 km, calculati OM.
11.Trapezul isoscel ABCD, ABǁCD , are lugimile bazelor de 10 cm și Individuală
20 cm, iar . Sa se afle aria trapezului.
Exercițiul Frontală
12. Sa se calculeze înălţimea într-un triunghi oarecare cu laturile
AB=5; AC=6; BC=7.
13.Un zid se află lângă un canal cu apă, ca în reprezentarea alăturată.
Știind că înălțimea zidului ( măsurată de la sol) este de 24 cm, iar
lățimea canalului este de 10 m, să se calculeze lungimea minimă a
unei scări care să permită accesul de pe teren, sus pe zid (distanța
dintre punctele A și B).
Demonstrația

Conversația

Rezolvare:

∆ ABC
^ ) =900
m (C
TP
2 2 Demonstrația
⏞ AB2= AC + BC
⇒
2 2 2
AB =10 +24 =100+576=676
AB=√ 576=26 cm.

13.O scară de acces are trei trepte cu dimensiunile egale. În figura

alăturată avem precizate dimensiunile elementelor acestei scări.
Lungimea x a barei de susținere aeste egală cu:
 a) 115 cm b) 117 cm c)100 cm d) 118 cm Individuală

Frontală

Conversația

Explicația

14.Fie triunghiul dreptunghic ABC, m(∢A)=90º, AD

⊥ BC , D ∈ ( BC ) . Demonstrați relațiile :
1 1 1
AD∙ BC = AB∙ AC ; 2= 2+ 2
AD AB AC

Profesorul monitorizează activitatea fiecărui elev, observă şi

intervine ori de câte ori este nevoie. Pe rând, se rezolvă şi la tablă,
de câţi mai mulţi elevi problemele propuse. Elevii care raspund
corect sunt apreciaţi.
Asigurarea feetback-
Se oferă o fișă de evaluare rapidă a elevilor.
ului
Conversaţia
La ce ne ajută aceste cunoştinţe?
(8 min) O2
Elev: În practică. Individuală
O3
In continuare se propune spre rezolvare urmatoarea problemă Frontală
O4 practică pentru aflarea lățimii unei parcări:

O parcare de pe marginea unei șosele are forma unui trapez isoscel,

Exercițiul
ca în reprezentarea alăturată. Cunoscând dimensiunile precizate în
reprezentare, aflați lățimea acestei parcări.
Demonstrația

Incheierea lecției Profesorul evaluează elevii care au răspuns la lecţie şi au

participat cât mai activ ( se notează elevii care au o activitate
(2 min) Conversaţia Frontală
mai deosebită ).
Se propune ca temă problemele rămase nerezolvate din fişă de
lucru .
Elevii sunt atenţi la aprecierile făcute de către profesor
și notează tema pentru ora viitoare (exercițiile rămase
nerezolvate de pe fișa de lucru).
 Fișă de lucru
1. În triunghiul isoscel ABC, M este mijlocul bazei BC. Dacă pr AC [ MC ] =[ EC ], CE=4 cm și
AE=5 cm, calculați perimetrul triunghiului ABC.
2. O echipă de fotografi trebuie să determine distanța dintre localitățile A și C, între care se
află un lac. Ei au determinat m( ^B)=45 0, m( ^
A )=750 , AB=6 km. Știind că √ 6 ≅ 2 , 4 , distanța AC
este aproximativ egală cu:
a) 3 km b) 4,2 km c) 4,8 km d) 4 km

3.O parcare are forma unui romb ABCD . Se consideră trei alei AC, BD și OM, unde
AC⋂BD={O} și OM⊥ AB , M∈( AB). Știind că AM= 3,6 km și MB= 6,4 km,calculați OM.
^ )=900, AB=15 cm, AC=20 cm și AD ⊥ BC , D∈(BC). Pe
4. Fie un triunghi ABC, cu m ( A
dreapta AB se consideră punctele M și N, astefel încât AM=BC, AN=CD și A ∈(BM), iar B∈
(AN). Arătați că MC⊥ NC .

5. O parcare de pe marginea unei șosele are forma unui trapez

isoscel, ca în reprezentarea alăturată. Cunoscând dimensiunile
precizate în reprezentare, aflați lățimea acestei parcări.
6. Fie triunghiul ABC, M un punct pe latura BC, astfel încât
MB=8cm și MC=18 cm. Știind că AM⊥BC și AM=12 cm,
determinați pr ABC.
7. Fie triunghiul ascuțitunghic ABC, cu AB=5 cm, BC=7 cm,
AC=4√ 2 cm. Dac ă D ∈ ( BC ) ș i BD=3 cm , ar ă ta ț i c ă AD ⊥ BC .
8. Trapezul dreptunghic ABCD are bazele AB și CD ,(AB>CD), m ( ^ A )=m ( ^
D ) =90
0

, pr AB [ BC ] = [ BE ] ș i AC ⊥ BC . Dac ă AB=16 cm ș i BE=4 cm calcula ț i ariatrapezului .

9 . În triunghiul oarecare ABC se ştie că m(∢B)=60º, AB=6 cm, BC=9 cm, iar AD⊥BC,
D∈(BC). Calculaţi lungimile segmentelor AD, BD, respectiv AC si aria triunghiului ABC.
10. Calculați aria dreptunghiului ABCD, dacă AC=24 cm și m(∢AOB)= 120º
11. Trapezul isoscel ABCD, ABǁCD , are lugimile bazelor de 10 cm și 20 cm, iar
. Sa se afle aria trapezului.
¿∗¿¿
12 . Sa se calculeze înălţimea într-un triunghi oarecare cu laturile AB=5; AC=6; BC=7.
 MA
13 . Un zid se află lângă un canal cu apă, ca în reprezentarea alăturată. Știind că înălțimea
zidului ( măsurată de la sol) este de 24 cm, iar lățimea canalului este de 10 m, să se calculeze
lungimea minimă a unei scări care să permită accesul de pe teren, sus pe zid (distanța dintre
punctele A și B).

MA
14 . O scară de acces are trei trepte cu dimensiunile egale. În figura alăturată avem precizate
dimensiunile elementelor acestei scări. Lungimea x a barei de susținere aeste egală cu:

b) 115 cm b) 117 cm c)100 cm d) 118 cm

¿∗¿¿
15 . Fie triunghiul dreptunghic ABC, m(∢A)=90º, AD
⊥ BC , D ∈ ( BC ) . Demonstrați relațiile :
1 1 1
AD∙ BC = AB∙ AC ; 2= 2+ 2.
AD AB AC
Obsevație!
Cele două relații se mai numesc a doua, respectiv a treia teoremă a înălțimii.