“Măsurătorile care se fac, potrivit teoremei lui Pitagora au constituit

unul dintre fundamentele civilizaţiei europene” ( Octav Onicescu )

PROIECT DIDACTIC
Unitatea de învățământ: Liceul Teoretic “Dimitrie Cantemir”, Iași

Profesor: Rusu Maria

Data: 19.03.2018

Clasa: a VII-a C

Disciplina : Matematică ( Geometrie)

Unitatea de învăţare: Relații metrice în triunghiul dreptunghic

Subiectul : Reciproca teoremei lui Pitagora

Tipul lecţiei : Lecție de transmitere/dobândire de noi cunoştinţe

Scopul lecției: Predarea şi consolidarea cunoştinţelor referitoare la reciproca teoremei lui Pitagora

Locul de desfăşurare : Sala de clasă

Competenţe generale:
1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica, utilizând limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate.

Competenţe specifice:

1. Recunoaşterea şi descrierea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată;
 2. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia;
3. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic;
4. Exprimarea, în limbaj matematic, a perpendicularităţii a două drepte prin relaţii metrice;
5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu rezolvarea triunghiului dreptunghic;
6. Transpunerea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice la situaţii-problemă date.

Obiectivele operaţionale ale lecţiei:

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

O1 : Să enunţe reciproca teoremei lui Pitagora;

O2 : Să deseneze corect o figură geometrică conform unei ipoteze date;

O3 : Să utilizeze în probleme reciproca teoremei lui Pitagora pentru a afla dacă un triunghi este dreptunghic sau dacă două

drepte sunt perpendiculare;

O4 : Să aplice şi să reproducă enunţurile definiţiilor, proprietăţilor şi teoremelor învăţate anterior în probleme a căror rezolvare

necesită analiza mai multor situaţii.

Strategii didactice:

1. Materiale suport: tabla, marker, caiete, fişe de lucru, culegerea, instrumente geometrice, decupaje cu pătrăţele;
2. Metode de învăţământ: conversaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, demonstratia, observaţia, metoda ciochinelui,
explicația;
3. Forme de evaluare: evaluare orală, observarea sistematică;
4. Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală.
5. Bibliografie:
 Culegere de probleme de matematică clasa a VII- a – Maria Negrilă, Anton Negrilă;
 Culegere de probleme de matematică pentru clasa a VII-a –Marius Perianu, Ioan Balica, Dumitru Săvulescu;
  Manual pentru clasa a VII-a, George Turatu, Ionica Rezea, Niculae Chiciu, etc., Editura: Radical;
 Manual pentru clasa a VII-a, alternativ: Ion Chesca, Gina Caba, Editura: Teora;
 http://www.mykoolio.com , www.didactic.ro .

Etapele lecţiei

1. Moment organizatoric
2. Captarea atenţiei
3. Reactualizarea cunostintelor
4. Anuntarea temei si a obiectivelor
5. Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării
6. Obținerea performanței și asigurarea feed – back-ului
7. Încheierea lecției

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
ETAPA OB. CONŢINUTUL METODE FORME DE
ORGANIZARE

Moment organizatoric Verificarea prezentei elevilor; Conversaţia Frontală

(2 min) Elevii îşi pregătesc materialele;

Se asigură o atmosferă adecvată pentru buna desfăşurare a
orei;
Captarea atenției Verificarea temei cantitativ şi calitativ (prin citirea Conversaţia Frontală
rezultatelor) urmând să se rezolve la tablă exerciţiile care au
(3 min) Individuală
pus probleme majorităţii elevilor.
Reactualizarea Se verifică oral lecţiile anterioare prin enunțarea și scrierea
cunoştinţelor relațiile matematice corespunzatoare teoremei înălțimii, a
teoremei catetei și a teoremei lui Pitagora într-un triunghi
(8 min)
dreptunghic .
O4 Profesorul explică elevilor felul în care vor sintetiza noţiunile
învăţate până acum şi anume, folosind metoda ciorchinelui.
Fiecare elev primește o fisă de lucru care conține ciorchinele Conversația Frontală
de mai jos:
Metoda
ciorchinelui

Observația
 Se începe activitatea, iar elevii o continuă completând
corespunzător.
Elevii vor completa ciorchinele ținând cont de următoarele
noțiuni:

-exemple de numere pitagoreice: ( 3; 4; 5), (6; 8; 10),

Conversația
O4 (5, 12, 13) etc.

-diagonala pătratului, în funcţie de latura este d = a 2 , unde Observația

a este lungimea laturii pătratului; Frontală

-înălţimea unui triunghi echilateral, în funcţie de latura lui

𝑎 3
este h= , a este lungimea laturii triunghiului;
2

În timpul completării ciochinelui elevii vor enunţa corect

teoremele, vor evidenţia noţiunile folosite şi le vor reda şi sub
forma unor formule.

Teorema înălțimii
1.Enunț:Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălțimii
corespunzatoare ipotenuzei este media geometrică a lungimilor
proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.
 Frontală
Observație: Teorema se demonstrează scriind asemănarea
triunghiurilor ∆ABD şi ∆CAD.

2. Într-un triunghi dreptunghic lungimea înălțimii din vărful Observația

unghiului drept este egală cu raportul dintre produsul lungimilor
catetelor și lungimea ipotenuzei.
O4
𝐴𝐵∙𝐴𝐶
AD = 𝐵𝐶
Conversația

Observație: Teorema se demonstrează scriind aria triunghiului ABC

în două moduri.

Teorema catetei
Enunt:Într-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este media
geometrica între lungimea ipotenuzei și lungimea proiecției acesteia
pe ipotenuză.
 Observația

Conversația

Segmentul [CD] este proiecția catetei AC pe ipotenuză BC și se Frontală

notează [CD]  prBC [ AC ]

Segmentul [DB] este proiectia catetei AB pe ipotenuza BC si se

noteaza [ DB]  prBC [ AB]
O4
Observație: Teorema se demonstrează prin asemănarea
triunghiurilor ∆ADC și ∆BAC, respectiv ∆ADB și ∆ CAB. Metoda
ciorchinelui

Teorema lui Pitagora

Enunt:Într-un triunghi dreptunghic, pătratul lungimii ipotenuzei este

egal cu suma pătratelor lungimilor catetelor.
 Observația

O4
∆ABC, m(∢A)=900 ⟹

BC 2  AB 2  AC 2

Anunţarea temei şi a
obiectivelor Scriu pe tablă titlul lecției:
Conversația Frontală
(2 min) Reciproca teoremei lui Pitagora

Anunţ obiectivele lecţiei

Prezentarea
conţinutului şi Ce înțelegem prin reciproca unei teoreme ? Conversaţia Frontală
dirijarea învăţării
O1 Reciproca unei teoreme este o propoziţie obţinută din teorema dată
(25 min) prin schimbarea ipotezei ( sau a unei părţi a acesteia) cu concluzia
teoremei date ( sau cu o parte din ea).

Observaţie. O teoremă poate avea mai multe reciproce.

Întotdeauna propoziţia reciprocă a unei teoreme este şi ea

 teoremă ?

Reciproca poate fi adevărată sau falsă. Observația

Ca exemplu de teoremă a cărei reciprocă este falsă este:
Conversația
Teorema unghiurilor opuse la vârf. Se solicită elevilor să
formuleze teorema şi reciproca.

Teoremă: Dacă două unghiuri sunt opuse la vârf, atunci ele sunt
congruente.

Reciproc: Dacă două unghiuri sunt congruente, atunci ele sunt

opuse la vârf. (Fals)

Spunem că această teoremă nu admite reciprocă.

Învăţarea prin
Exemplu de teoremă cu reciproca adevărată: Teorema lui Thales.
descoperire
Frontală
Se încearcă formularea reciprocei teoremei lui Pitagora cu ajutorul
elevilor.
Se enunţă reciproca teoremei lui Pitagora.

Reciproca teoremei lui Pitagora

O2 Dacă într-un triunghi suma pătratelor lungimilor a două

laturi este egală cu pătratul lungimii laturii a treia, atunci
O3 triunghiul este dreptunghic.

∆ 𝐴𝐵𝐶, 𝐴𝐵2 + 𝐴𝐶 2 = 𝐵𝐶 2 ⇒ 𝑚 ∢𝐴 = 900 .

O1 𝑶𝒃𝒔. In aplicații reciproca teoremei lui Pitagora ne ajută să
arătăm că:
 -un triunghi este dreptunghic ( are un unghi cu măsura de 900 )

-două drepte sunt perpendiculare.

Se arată elevilor un exemplu practic:

Explicația
Se aranjează şi se lipeşte pe o coală pătrate cu laturile de 6, 8,
respectiv 10 pătrăţele, astfel încât să se formeze un triunghi. Observația
Comparaţi aria celui mai mare pătrat cu suma ariilor celorlalte
pătrate.

-Ce aţi constatat? (100=36+64)

Comparaţi unghiul drept al unui echer cu unghiurile triunghiului.

Frontală
Ce observaţi? (Triunghiul are un unghi drept)
Demonstrația
Se propun spre rezolvare următoarele probleme:

1∗ . Stabiliți în care dintre următoarele cazuri, triunghiul ABC

este dreptunghic (indicați unghiul drept).
a) AB=8cm, BC=15 cm, AC=17 cm.
b) AB=5 2 𝑐𝑚, 𝐵𝐶 = 3 2 𝑐𝑚, 𝐴𝐶 = 9 𝑐𝑚.
c) AB=9cm, BC=6cm, AC=3 5 𝑐𝑚.
d) AB=5 3 𝑐𝑚, BC=3 5 𝑐𝑚, AC=3 15 𝑐𝑚.
Exerciţiul
2. Se consideră triunghiul ABC, în care AB=12cm, BC=15 cm şi
O2 AC=9 cm. Aflați m(∢𝐴).
Ip. ABC triunghi
O4 AB=12cm
BC=15 cm
AC=9 cm
Cz. m(∢𝐴)
 Dem.
𝐴𝐵2 = 122 = 144
𝐴𝐶 2 = 92 = 81 ⇒ 144 + 81 = 225
𝐵𝐶 2 = 152 = 225
𝐴𝐵2 + 𝐴𝐶 2 = 𝐵𝐶 2 ⇒
din R. TH. P. că triunghiul ABC dreptunghic in A, deci
m(∢𝐴) = 900 .
3. Se consideră triunghiul DEF, în care DE=12 cm, EF=5cm și
FD=13 cm.
a) Aratați că DE⊥ 𝐸𝐹.
O2 Exerciţiul Frontală
b) Aflați aria triunghiului DEF.
O4
Ip. triunghiul DEF dreptunghic
DE=13 cm
EF=5 cm
FD=12 cm
Cz . a) DE⊥ 𝐸𝐹 Demonstrația Individuală
b) 𝐴∆DEF

Dem. Calculăm pătratul lungimii fiecărei laturi:

𝐷𝐸 2 = 122 = 144 Conversația
𝐸𝐹 2 = 52 = 25
𝐹𝐷2 = 132 = 169

25 + 144= 169 ⇒ 𝐷𝐸 2 + 𝐸𝐹 2 = 𝐷𝐹 2
⇒ din R. th. Pitagora că triunghiul DEF este

dreptunghic în punctul E, prin urmare DE⊥ 𝐸𝐹.

 c) Deoarece ∆DEF este dreptunghic, rezultă că 𝐴∆DEF =
𝐷𝐸 ∙ 𝐹𝐸 12 ∙ 5 60
= = = = 30 𝑐𝑚2 .
2 2 2
O3 4. Aflați măsurile unghiurilor unui triunghi cu lungimile laturilor
Exerciţiul
3cm, 3 3 cm, respectiv 6 cm.
Ip. MN=3 cm Demonstrația Frontală
O4 NP=3 3 cm
PM=6 cm Exercițiul
Cz. m(∢𝑀)
m(∢𝑁)
m(∢𝑃)
Dem. 𝑀𝑁 2 = 32 = 9 Individuală
2
𝑁𝑃2 = 3 3 = 27
𝑃𝑀2 = 62 = 36
Se observă că 𝑀𝑁 2 + 𝑁𝑃2 = 𝑃𝑀 2 , rezultă din R. th.
Pitagora că ∆MNP dreptunghic în punctul N, deci
𝑀𝑃 6
m(∢𝑁)=900 . Cum MN= , 3= 2 rezultă din reciproca
2
T300 că m(∢𝑃)= 300 , iar m(∢𝑀) = 900 − 300 = 600 .
Profesorul monitorizează activitatea fiecărui elev, observă şi
intervine ori de câte ori este nevoie. Pe rând, se rezolvă şi la
tablă, de câţi mai mulţi elevi problemele propuse. Elevii care
raspund corect sunt apreciaţi.

Obţinerea
Se propune elevilor să rezolve individual următoarele
performanţei şi O2 probleme: Demonstrația Frontală
asigurarea feed-back-  Care este natura triunghiului cu laturile de 6, 8 şi 10 cm?
O3
ului
 (8 min)  Pentru determinarea unghiurilor drepte pe teren, în special în
agricultură, vechii egipteni foloseau o frânghie împărțită prin
noduri în 12 părți egale și 3 țăruși. Arătați că unghiul ∢𝐴𝐵𝐶 este Conversația Individuală
drept.

Încheierea lecției Profesorul evaluează elevii care au răspuns la lecţie şi au

participat cât mai activ ( se pun şi note elevilor care au o
(2 min) Conversaţia Frontală
activitate mai deosebită).
Se anunţă tema pentru ora viitoare: fisa de lucru ( probleme
rămase nerezolvate).
Elevii sunt atenţi la aprecierile făcute de către profesor
si notează tema pentru ora viitoare.
ANEXA 1 Recapitulare-Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic-metoda ciorchinelui
 Fișă de lucru

1∗ . Stabiliți în care dintre următoarele cazuri, triunghiul ABC este dreptunghic (indicați
unghiul drept).
a) AB=8cm, BC=15 cm, AC=17 cm.
b) AB=5 2 𝑐𝑚, 𝐵𝐶 = 3 2 𝑐𝑚, 𝐴𝐶 = 9 𝑐𝑚.
c) AB=9cm, BC=6cm, AC=3 5 𝑐𝑚.
d) AB=5 3 𝑐𝑚, BC=3 5 𝑐𝑚, AC=3 15 𝑐𝑚.
2∗ . Se consideră triunghiul ABC, în care AB=12cm, BC=20 cm şi AC=16 cm. Aflați m(∢𝐴).
3∗ . Se consideră triunghiul DEF, în care DE=12 cm, EF=5 cm și FD=13 cm.
a) Aratați că DE⊥ 𝐸𝐹. b)Aflați aria triunghiului DEF.
4∗ . Fie un paralelogram ABCD cu AB=12 cm, AD=9 cm și BD=15 cm. Calculați lungimea diagonalei AC.
5∗∗ Fie ABCD un trapez cu AB|| CD, AB=7 cm, CD=2 cm, BC=4 cm, AD=3 cm. Arătați că AD⊥BC.
6∗ . Fie un paralelogram ABCD, astfel încât AB=13 cm, AC=24 cm și BD=10 cm. Arătați că ABCD este
romb.
7 . Să se determine perimetrul și aria unui trapez isoscel ABCD cu AD||BC știind că AD=6 cm,
∗∗

DC=2 3 cm și AC=2 6 cm.

8 . Fie triunghiul ascuțitunghic ABC, cu AB=5 cm, BC=7 cm, AC=4 2 cm. Dacă D ∈ BC și BD =
∗∗

3 cm, arătați că AD ⊥ BC.

9 . Aflați măsurile unghiurilor unui triunghi cu lungimile laturilor 3cm, 3 3 cm, respectiv 6 cm.
∗

10∗ . Se consideră triunghiul ABC cu AB=24 cm, BC=30 cm și AC=18 cm. Determinați lungimea
înălțimii din A a triunghiului.
11 . Fie  ABC, iar D mijlocul laturii [BC]. Ştiind că AB=20cm, AD=10 cm şi BC=20 3 cm,
∗

care este natura triunghiului ABC?

12 . În triunghiul ABC se cunosc AB=4cm, AC=2 3 cm și BC=2 7 cm.
∗

a) Precuzați natura triunghiului ABC

b) Dacă AD⊥BC, D∈ 𝐵𝐶 , calculați AD, BD și DC.
13 . În triunghiul MNP se cunosc MN=3 5 cm, MP=3 6 și NP=3 cm.
∗

a) Precizați natura triunghiului MNP.

b) Dacă NQ⊥MP, Q∈ 𝑀𝑃 , calculați NQ, MQ și QC.
14∗∗ . ABCD este trapez dreptunghic cu bazele [BC] și [AD] și m(∢𝐵) = 900 . Determinați
perimetrul și aria trapezului știind că: BC=3 6 dm, BD=6 dm și DC=3 2 dm.
15∗∗ . Fie un triunghi ABC, cu 𝑚 𝐴 = 900 , AB=15 cm, AC=20 cm și 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶, D∈(BC). Pe dreapta AB se
consideră punctele M și N, astefel încât AM=BC, AN=CD și A∈(BM), iar B∈(AN). Arătați că
MC⊥ 𝑁𝐶.
16𝑀𝐴 .Tocul unei uși are forma unui paralelogram ABCD cu AB=120 cm, AD=288 cm și AC=312 cm. Este
tocul dreptunghiular?
17𝑀𝐴 . O fereastră patrulateră ABCD are dimensiunile AB=CD=0,93 m, AD=BC=1,24 m și BD=1,54 m.

Este fereastra dreptunghiulară?

ANEXA II
1. Care este natura triunghiului cu laturile de 6, 8 şi 10 cm?
2. Pentru determinarea unghiurilor drepte pe teren, în special în
agricultură, vechii egipteni foloseau o frânghie împărțită prin
noduri în 12 părți egale și 3 țăruși. Arătați că unghiul ∢𝐴𝐵𝐶 este
drept.