PROIECT DIDACTIC

Profesor: Şerban Simona-Marinela

Data: 16.03.2018
Şcoala: Liceul Teoretic „C-tin Brâncoveanu” Dăbuleni
Clasa: a VII-a A
Disciplina: Matematică -Geometrie
Unitatea de învăţare: Relatii metrice în triunghiul dreptunghic
Tema lecţiei: Reciproca Teoremei lui Pitagora
Tipul lecţiei: Lecţie mixtă
Durata : 50 minute.
Locul desfăşurării : Sala de clasă

Competenţe generale:
1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul
specifice matematicii;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica, utilizând limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în
contexte variate

Competenţe specifice:

1. Recunoaşterea şi descrierea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o

configuraţie geometrică dată
2. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor
elemente ale acestuia
3. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic
4. Exprimarea, în limbaj matematic, a perpendicularităţii a două drepte prin relaţii
metrice
5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu rezolvarea triunghiului dreptunghic
6. Transpunerea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice la
situaţii-problemă date
Obiectivele operaţionale ale lecţiei:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
 𝑂1 Să enunţe reciproca teoremei lui Pitagora;
 𝑂2 Să deseneze corect o figură geometrică conform unei ipoteze date;
 𝑂3 Să utilizeze în probleme reciproca teoremei lui Pitagora, pentru a afla dacă un triunghi
este dreptunghic sau dacă două
drepte sunt perpendiculare;
 𝑂4 Să aplice şi să reproducă enunţurile definiţiilor, proprietăţilor şi teoremelor învăţate
anterior în probleme a căror rezolvare necesită analiza mai multor situaţii.

Mijloace şi strategii didactice

1. Materiale suport: tabla, creta, caiete, fişe de lucru, culegerea, instrumente geometrice,
marker,decupaje cu pătrăţele.
2. Metode de învăţământ: conversaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, demonstratia,
observaţia, metoda ciochinelui
3. Forme de evaluare: conversaţia orală
4. Forme de organizare a activităţii: frontal, individual
5. Bibliografie:
 „Matematică-exerciţii şi probleme, clasa a VII- a„ – Constantin Basarab,
Emilia Iancu, Ed. Delfin, 2017
 “Culegere de probleme de matematică pentru clasa a VII-a, semestrul II” –
Marius Perianu, Ioan Balica, Dumitru Săvulescu, Ed. Art, 2017
 Manual pentru clasa a VII-a, George Turatu, Ionica Rezea, Niculae Chiciu,
etc., Editura: Radical

Etapele lecţiei
1. Moment organizatoric
2. Captarea atenţiei
3. Reactualizarea cunostintelor
4. Anuntarea temei si a obiectivelor
5. Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării
6. Obtinerea performantei si asigurarea feed – back-ului
7. Incheierea lectiei
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
ETAPA OB. CONŢINUTUL METODE FORME DE
ORGANIZARE

Moment organizatoric Verificarea prezentei elevilor; Conversaţia frontal

(2 min) Elevii îşi pregătesc materialele;

Se asigură o atmosferă adecvată pentru buna desfăşurare a
orei;
Captarea atentiei Verificarea temei cantitativ şi calitativ (prin citirea Conversaţia frontal
rezultatelor) urmând să se rezolve la tablă exerciţiile care au
(3 min) individual
pus probleme majorităţii elevilor.
Reactualizarea Se verifică oral lecţia anterioară prin enunţarea teoremelor
cunoştinţelor (teorema înălţimii, teorema catetei, teorema lui Pitagora etc.).
Prof. explică elevilor felul în care vor sintetiza noţiunile
(8 min)
învăţate până acum şi anume, folosind metoda ciorchinelui. Conversatia
O4
Metoda
ciorchinelui
frontal
Observația
 Se începe activitatea, iar elevii o continuă completând
corespunzător.
Elevii vor completa ciorchinele ținând cont de următoarele
noțiuni:
-exemple de numere pitagoreice: 3, 4, 5; 6,8,10 etc.

-diagonala pătratului, în funcţie de latura este d = l 2 ;

-înălţimea unui triunghi echilateral, în funcţie de latura lui

l 3
este h= ;
2

Teorema înălţimii1: h2= proiecţia catetei 1 *proiecţia catetei 2

𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎1∗𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 2
Teorema înălţimii 2: h∆dr= 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧ă

Teorema catetei: catetă2= ipotenuză* proiecţia catetei

 Teorema unghiului de 30 0:
cateta care se opune unghiului de 300=ipotenuza/2
Teorema medianei unui triunghi dreptunghic:
mediana corespunzătoare ipotenuzei= ipotenuza/2
Se propune oral spre rezolvare elevilor următoarea problemă:
1. O barcă cu pânze arată ca în desen. Care este înălțimea
catargului?

Anunţarea temei şi a
obiectivelor Scriu titlul pe tablă
Conversația frontal
(2 min) Reciproca teoremei lui Pitagora

Anunţ obiectivele lecţiei

 Prezentarea
conţinutului şi Ce înțelegem prin reciproca unei teoreme ? Conversaţia
dirijarea învăţării
O1 Reciproca unei teoreme este o propoziţie obţinută din teorema dată
(25 min) prin schimbarea ipotezei ( sau a unei părţi a acesteia) cu concluzia.

Observaţie. O teoremă poate avea mai multe reciproce. Frontal

Întotdeauna propoziţia reciprocă a unei teoreme este şi ea

teoremă ?

Reciproca poate fi adevărată sau falsă.

Ca exemplu de teoremă a cărei reciprocă este falsă este: Observația

Teorema unghiurilor opuse la vârf. Se solicită elevilor să Conversatia

formuleze teorema şi reciproca.

Teoremă: Dacă două unghiuri sunt opuse la vârf, atunci ele sunt
congruente.

Reciproc: Dacă două unghiuri sunt congruente, atunci ele sunt

opuse la vârf. (Fals)

Spunem că această teoremă nu admite reciprocă.

Exemplu de teoremă cu reciproca adevărată: Teorema lui Thales. Învăţarea prin

Se încearcă formularea reciprocei teoremei lui Pitagora cu ajutorul descoperire
elevilor.
Se enunţă reciproca teoremei lui Pitagora.
 Reciproca teoremei lui Pitagora Frontal

O2 Dacă într-un triunghi suma pătratelor lungimilor a două

laturi este egală cu pătratul lungimii laturii a treia, atunci
O3 triunghiul este dreptunghic.

∆ 𝐴𝐵𝐶, 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2 = 𝐵𝐶 2 ⇒ 𝑚(∢𝐴) = 900 .

O1
𝑶𝒃𝒔. In practică reciproca teoremei lui Pitagora ne ajută să
arătăm că:

-un triunghi este dreptunghic ( are un unghi cu măsura de 900 )

-două drepte sunt perpendiculare.

Se arată elevilor un exemplu practic:

Se aranjează şi se lipesc pe o coală pătrate cu laturile de 6, 8,

respectiv 10 pătrăţele, astfel încât să se formeze un triunghi.
Comparaţi aria celui mai mare pătrat cu suma ariilor celorlalte
pătrate.

-Ce aţi constatat? (100=36+64)

Comparaţi unghiul drept al unui echer cu unghiurile triunghiului.

Ce observaţi? (Triunghiul are un unghi drept)

Se propun spre rezolvare următoarele probleme:

1. Se consideră triunghiul ABC, în care AB=12cm, BC=15 cm şi

AC=9 cm. Aflați m(∢𝐴).
Ip. ABC triunghi
 AB=12cm
BC=15 cm
AC=9 cm
O2 Cz. m(∢𝐴)
Dem. Exerciţiul
O4 𝐴𝐵 2 = 122 = 144
𝐴𝐶 2 = 92 = 81 ⇒ 144 + 81 = 225
𝐵𝐶 2 = 152 = 225
𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2 = 𝐵𝐶 2 ⇒
din R. TH. P. că triunghiul ABC dreptunghic in A, deci
Frontal
m(∢𝐴) = 900 .
2. Se consideră triunghiul DEF, în care DE=12 cm, EF=5cm și
FD=13 cm.
a) Aratați că DE⊥ 𝐸𝐹.
b) Aflați aria triunghiului DEF.

Ip. triunghiul DEF dreptunghic

DE=13 cm
EF=5 cm
FD=12 cm
O2 Cz . a) DE⊥ 𝐸𝐹 Frontal

O4 b) 𝐴∆DEF Exerciţiul
Dem. a. Calculăm pătratul lungimii fiecărei laturi:
𝐷𝐸 2 = 122 = 144
𝐸𝐹 2 = 52 = 25
𝐹𝐷 2 = 132 = 169

⇓ Demonstratia
 25 + 144= 169 ⇒ 𝐷𝐸 2 + 𝐸𝐹 2 = 𝐷𝐹 2 ⇒
din R. th. Pitagora că triunghiul DEF este
Conversatia
dreptunghic în punctul E, prin urmare DE⊥ 𝐸𝐹.

b. Deoarece ∆DEF este dreptunghic, rezultă că 𝐴∆DEF =

𝐷𝐸 ∙ 𝐹𝐸 12 ∙ 5 60
= = = = 30 𝑐𝑚2 .
2 2 2
3. Aflați măsurile unghiurilor unui triunghi cu lungimile laturilor
3cm, 3√3 cm, respectiv 6 cm.
Ip. MN=3 cm Exerciţiul
NP=3√3 cm
O3
PM=6 cm Demonstratia
Cz. m(∢𝑀)
m(∢𝑁) Exercitiul
O4
m(∢𝑃)
Dem. 𝑀𝑁 2 = 32 = 9
2
𝑁𝑃2 = (3√3) = 27
𝑃𝑀2 = 62 = 36
Se observă că 𝑀𝑁 2 + 𝑁𝑃2 = 𝑃𝑀2 , rezultă din R. th.
Pitagora că ∆MNP dreptunghic in punctul N, deci
𝑀𝑃 6
m(∢𝑁)=900 . Cum MN= , 3=2 rezultă din reciproca
2
T300 că m(∢𝑃)= 300 , iar m(∢𝑀) = 900 − 300 = 600 .
 Obţinerea
Se propune elevilor să rezolve individual următoarele
performanţei şi O2 probleme: Demonstratia Frontal
asigurarea feed-back-  Care este natura triunghiului cu laturile de 6, 8 şi 10 cm?
O3  Se consideră triunghiul DEF, DE=6cm, EF=2√7 și FD=8 cm. Conversatia
ului Individual
Arătați că triunghiul DEF este dreptunghic.
(8 min)

Incheierea lectiei Profesorul evaluează elevii care au răspuns la lecţie şi au

participat cât mai activ ( se pun şi note elevilor care au o
(2 min) Conversaţia Frontal
activitate mai deosebită).
Fişă de lucru ( problemele ramase nerezolvate)
În plus elevii vor primi temă o activitate practică în care vor
descoperi natura triunghiurilor în funcţie de pătratul lungimii
laturilor.
Elevii sunt atenţi la aprecierile făcute de către profesor
si notează tema pentru ora viitoare.
Anexa I
1. O barca cu panze arata ca în desen. Care este înălţimea catargului?

Reamintim! Teorema lui Pitagora. Ip. ∆ ABC, m(∢𝐴) = 900 .

Cz. 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2 = 𝐵𝐶 2

Fișă de lucru

1. Se consideră triunghiul ABC, în care AB=12cm, BC=15cm şi AC=9cm. Aflați m(∢𝐴).

2. Se consideră triunghiul DEF, în care DE=12 cm, EF=5cm și FD=13 cm.
a) Aratați că DE⊥ 𝐸𝐹. b)Aflați aria triunghiului DEF.
3. Aflați măsurile unghiurilor unui triunghi cu lungimile laturilor 3cm, 3√3 cm, respectiv 6 cm.
4. Se consideră triunghiul ABC cu AB=24 cm, BC=30 cm și AC=18 cm. Determinați lungimea inălțimii
din A a triunghiului.
5. Fie  ABC, iar D mijlocul laturii [BC]. Ştiind că AB=20cm, AD=10 cm şi BC=20 3 cm, care este natura triunghiului
ABC?
6. În triunghiul ABC se cunosc AB=4cm, AC=2√3 cm și BC=2√7 cm.
a) Precuzați natura triunghiului ABC
b) Dacă AD⊥BC, D∈ (𝐵𝐶), calculați AD, BD și DC.
7. În triunghiul MNP se cunosc MN=3√5 cm, MP=3√6 și NP=3 cm.
a) Precizați natura triunghiului MNP.
b) Dacă NQ⊥MP, Q∈ (𝑀𝑃), calculați NQ, MQ și QC.
8. Stabiliți în care dintre următoarele cazuri, triunghiul ABC este dreptunghi(indicați unghiul drept).
a) AB=8cm, BC=15 cm, AC=17 cm.
b) AB=5√2 𝑐𝑚, 𝐵𝐶 = 3√2 𝑐𝑚, 𝐴𝐶 = 9 𝑐𝑚.
c) AB=9cm, BC=6cm, AC=3√5 𝑐𝑚.
d) AB=5√3 𝑐𝑚, BC=3√5 𝑐𝑚, AC=3√15 𝑐𝑚.

9. Care este natura triunghiului cu laturile de 6, 8 şi 10 cm?

10. Se consideră triunghiul DEF, DE=6cm, EF=2√7 și FD=8 cm. Arătați că triunghiul DEF este dreptunghic.
ANEXA 1 Recapitulare-Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic-metoda ciorchinelui
 Fişă de lucru

1) Dintr-o foaie de hârtie cu pătrăţele, decupează pătrate cu aria de:

9, 16, 25, 36, 49, 64, 81, 100, 121, 144, 169.
Foloseşte câte trei pătrate pentru a construi triunghiuri,
ca în imaginea alăturată. Află dacă triunghiurile construite de tine sunt ascuţitunghice,
dreptunghice sau obtuzunghice. Dacă este necesar, compară unghiurile triunghiului cu unghiul
drept al unui echer.
2) Completează tabelul (unele celule sunt completate ca model):

3) Foloseşte datele din tabelul anterior şi completează spaţiile punctate.

Într-un triunghi: a. Dacă pătratul celei mai lungi laturi este egal cu suma pătratelor celorlalte două
laturi, atunci triunghiul este ……………………….…..
b. Dacă pătratul celei mai lungi laturi este mai mic decât suma pătratelor celorlalte
două laturi, atunci triunghiul este ……………………….…..
c. Dacă pătratul celei mai lungi laturi este mai mare decât suma pătratelor
celorlalte două laturi, atunci triunghiul este ……………………….…...