Mate A 10 A

http://lectii-virtuale.
ro
Puteri cu exponent întreg
o
.r
a le
tu
Proprietățile puterilor cu exponent întreg ir
i-V
ţi
ec
.L
Cazuri particulare:
w
w
w
Noțiunea de logaritm
Logaritmul în baza a a numărului b este exponentul la care trebuie ridicat a pentru a obține
numărul b.
1/21 http://lectii-virtuale.ro
http://lectii-virtuale.ro
Exemple:
Are loc următoarea identitate logaritmică:
o
.r
Au loc următoarele proprietăți:
a le
tu
ir
Noțiunea de logaritm
i-V
ţi
ec
Logaritmul în baza a a numărului b este exponentul la care trebuie ridicat a pentru a obține numărul
.L
b.
w
w
Exemple:
w
Are loc următoarea identitate logaritmică:
Puteri cu exponent rațional
o
.r
le
Proprietățile puterilor cu exponent rațional (a, b >0):
a
tu
ir
i-V
ţi
ec
.L
w
w
w
Proprietățile logaritmilor
Logaritmii au următoarele proprietăți:

P1. Logaritmul unui produs este egal cu suma logaritmilor factorilor.
P2. Logaritmul unui raport este egal cu diferența dintre logaritmul numărătorului și cel al
numitorului.
P3. Logaritmul unei puteri este egal cu produsul dintre exponentul puterii și logaritmul bazei
o
puterii.
.r
le
P4. Are loc următoarea formula de schimbare a bazei logaritmului:
a
tu
ir
i-V
Alte formule utile:

ţi
ec
P5. Are loc următoare formulă de calcul:

.L
w
w
Cazuri particulare:
w
Proprietăți ale radicalilor de ordin n
P1. Produsul a doi radicali:
Dacă n este impar, proprietatea este adevărată
P2. Câtul a doi radicali:
o
.r
le
P3. Puterea unui radical:
a
tu
ir
i-V
P4. Simplificarea unui radical:

ţi
ec
Dacă n și k sunt numere impare, proprietatea este adevărată

.L
P5. Extragerea radicalului din radical (compunerea radicalilor):

w
w
Dacă n și m sunt numere impare, proprietatea este adevărată

w
P6. Scoaterea și introducerea factorilor sub radical:
Radicali de ordin n
1. Radical de ordin n dintr-un număr real pozitiv
Se numește radical de ordin n din a, numărul cu proprietățile:
o
.r
a le
Exemple:
tu
ir
i-V
ţi
2. Radical de ordin impar dintr-un număr negativ

ec
.L
Se numește radical de ordin n din a, numărul cu proprietățile:

w
w
w
Exemple:
Compararea radicalilor
Pentru a compara radicalii, trebuie sa-i aducem la același ordin.
Aducerea radicalilor la același ordin
Vom considera cel mai mic multiplu comun al ordinelor radicalilor și vom folosi formula:
o
.r
Exemplu:
a le
tu
Ordinul comun al radicalilor va fi 6 (cel mai mic multiplu comun al nr. 2 și 3).
ir
i-V
Compararea radicalilor
ţi
Au loc următoarele relații:

ec
.L
w
Operații cu radicali. Raționalizarea

w
numitorului (II)
w
Raționalizarea numitorului este procedeul prin care transformăm numitorul unei fracții dintr-un
număr irațional în număr rațional (eliminând radicalii). Pentru a raționaliza numitorul unei fracții se
amplifică fracția cu o expresie care se numește conjugata numitorului.
A. Dacă avem fracții de forma:
vom aplica următoarele formule în care apar expresii conjugate:
B. Dacă avem fracții de forma:
vom aplica următoarele formule în care apar expresii conjugate:
o
.r
le
Dacă n este impar:
a
tu
ir
i-V
ţi
ec
Operații cu radicali. Raționalizarea

.L
numitorului (I)
w
w
w
Raționalizarea numitorului este procedeul prin care transformăm numitorul unei fracții dintr-un
număr irațional în număr rațional (eliminând radicalii). Pentru a raționaliza numitorul unei fracții se
amplifică fracția cu o expresie care se numește conjugata numitorului.
A. Dacă la numitorul unei fracții avem un singur radical:
se amplifică fracția cu
Se obține:
B. Dacă avem fracții de forma:
se amplifică fracția cu
o
.r
le
Se obține:
a
tu
ir
i-V
C. Dacă avem fracții de forma:

ţi
ec
vom grupa termenii și vom elimina radicalii succesiv, aplicând procedeul de la punctul B de două ori.
.L
Ecuația de gradul al doilea cu soluții

w
complexe
w
w
Fie ecuația:
Dacă discriminantul ecuației este negativ:
atunci ecuația are două rădăcini complexe conjugate și acestea sunt:
Formarea ecuației de gradul doi când se cunosc soluțiile
Dacă sunt soluțiile complexe ale unei ecuații de gradul doi, atunci ecuația va avea
forma:
o
Ecuații bipătrate
.r
O ecuație bipătrată este o ecuație de forma
a le
Metoda de rezolvare: notăm și obținem o ecuație de gradul doi: cu soluțiile
Revenim la notație și rezolvăm ecuațiile tu

ir
i-V
ţi
Mulțimea numerelor complexe

ec
.L
Pe mulțimea
w
w
w
definim două operații algebrice:
1. Adunarea:
2. Înmulțirea:
Fiecare element al mulțimii pe care sunt definite operațiile algebrice prezentate mai sus se
numește număr complex. Mulțimea numerelor complexe este mulțimea:
În particular, numerele complexe (a,0) și (0,0) sunt de fapt numerele reale a și 0.
Forma algebrică a numerelor complexe
o
.r
a le
Forma algebrică a unui număr complex este:
tu
ir
Numărul real a se numește partea imaginară a numărului complex și se scrie a = Re(z).
i-V
Numărul real b se numește partea imaginară și se notează b = Im(z).
Numărul i se numește unitate imaginară.

ţi
Operații cu numere complexe

ec
.L
Adunarea:
w
w
Scăderea:
w
Înmulțirea:
Puterile numărului i
Conjugatul unui număr complex
Dacă z = a+bi este un număr complex, atunci conjugatul lui z este numărul:
Proprietăți ale numerelor complexe conjugate:
o
.r
a le
tu
Observație. Pentru a demonstra că un număr complex z este real, arătăm că numărul z este egal cu
conjugatul său.
ir
i-V
Raportul a două numere complexe

ţi
Pentru a calcula raportul a două numere complexe, se amplifică fracția cu conjugatul numitorului.
ec
Modulul unui număr complex
Dacă z = a+bi este un număr complex, atunci modulul lui z este numărul real pozitiv:
.L
w
w
Proprietăți ale modulului:

w
Forma trigonometrică a unui număr complex
Forma trigonometrică a numărului complex z este:
o
unde
.r
a le
Numerele r și t se numesc coordonate polare (r este raza polară, iar t argumentul polar).
tu
Mulțimea tuturor argumentelor numărului complex z este:
ir
i-V
Pentru a determina agumentul redus, vom tine cont de cadranul în care este situată imaginea
geometrică a numărului complex. Notăm cu M(a,b) imaginea geometrică a numărului z.
ţi
ec
.L
w
w
w
Ecuații iraționale
Etapele rezolvării ecuațiilor iraționale:
-se pun condiții de existență a radicalilor de ordin par
-se stabilește domeniul de existență a ecuației
-se elimină radicalii prin ridicări la putere sau amplificare cu expresii conjugate
- se verifică dacă soluția obținută aparține domeniului de existență.
Reprezentarea geometrică a numerelor

complexe
o
.r
a le
Fiecărui număr complex îi corespunde un unic punct în plan M(a,b) care se numește imaginea
tu
geometrică a numărului complex z. Numărul complex z se numește afixul punctului M.
Modulul numărului complex z este modulul vectorului de poziție al punctului M:

ir
i-V
Dacă punctul A este imaginea geometrică a numărului complex z1 și punctul B este imaginea
ţi
geometrică a numărului complex z2, atunci lungimea segmentului [AB] este:

ec
.L
w
Înmulțirea numerelor complexe scrise sub

w
formă trigonometrică
w
Atunci
Dacă avem n numere complexe, atunci produsul acestora va fi:
o
.r
Ridicarea la putere a numerelor complexe
a le
tu
ir
Formula lui Moivre:
i-V
ţi
ec
Dacă numărul complex are modulul egal cu unu (r = 1), atunci se obține relația:
.L
w
w
w
Împărțirea numerelor complexe sub formă

trigonometrică
Câtul celor două numere complexe se determină folosind formula:
o
.r
Rădăcinile de ordinul n ale unui număr
le
complex
a
tu
ir
i-V
Un număr complex este rădăcină de ordin n a numărului complex z dacă

ţi
ec
Există n rădăcini distincte ale numărului complex z și acestea sunt:

.L
w
w
Ecuații binome
w
O ecuație binomă este o ecuație de forma:
Ecuația se poate rescrie sub forma:
Soluțiile ecuației sunt rădăcinile de ordinul n ale numărului complex a. Pentru a determina aceste
rădăcini vom scrie numărul a sub formă trigonometrică.
Ecuații de forma
Se notează și se rezolvă ecuația cu soluțiile
Apoi se revine la substituție și se rezolvă ecuațiile binome
o
.r
le
Funcții injective
a
tu
ir
Definiții:
i-V
ţi
sau
ec
.L
Obs: 1) O funcție este injectivă dacă la argumente distincte le corespund imagini distincte.
2) O funcție nu este injectivă dacă există argumente diferite cu aceeași imagine.

w
Alte modalități de a studia injectivitatea unei funcții:

w
O funcție este injectivă dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele codomeniului,
w
intersectează graficul funcției în cel mult un punct.

O funcție este injectivă dacă pentru orice y din B, ecuația f(x) = y are cel mult o soluție în A.
Dacă funcția f : A → B este strict monotonă pe A, atunci f este injectivă.
Funcții surjective
Definiție.
Alte modalități de a studia surjectivitatea unei funcții:
O funcție f: A → B este surjectivă dacă Imf = f(A) = B (imaginea funcției coincide cu

codomeniul).
O funcție este surjectivă dacă orice paralelă dusă la axa Ox prin punctele codomeniului,
intersectează graficul funcției în cel puțin un punct.
O funcție f: A → B este surjectivă dacă pentru orice y din B, ecuația f(x)=y are cel puțin o
soluție în A.
o
.r
Funcții bijective
a le
tu
Definiție.
O funcție f: A → B este bijectivă dacă este injectivă și surjectivă.

ir
Obs: O funcție nu este bijectivă dacă nu este injectivă sau nu este surjectivă.
i-V
Alte modalități de a studia bijectivitatea unei funcții:

ţi
O funcție este bijectivă dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele codomeniului,
intersectează graficul funcției în exact un punct.
ec
O funcție f: A → B este bijectivă dacă pentru orice y din B, ecuația f(x) = y are o soluție unică
în A.
.L
w
Inversa unei funcții

w
w
Definiție. Fie f : A → B o funcție bijectivă. Inversa funcției f va fi funcția f ¯¹ : B → A care asociază

fiecărui element y din B, elementul x din A, astfel încât f(x) = y.
Obs: 1) O funcție f care are inversă se numește funcție inversabilă. Funcția f se numește funcția
directă, iar f ¯¹ se numește funcția inversă.
2)
3) Dacă f este funcție monotonă, atunci inversa ei are aceeași monotonie.
O funcție este inversabilă dacă și numai dacă este bijectivă.
Funcția putere cu exponent natural
o
Definiție. O funcție
.r
le
se numește funcția putere cu exponent natural.
a
Proprietățile funcției putere cu exponent număr natural par (n = 2k):
funcția este pară: f(-x) = f(x)

tu
ir
funcția este strict descrescătoare pe și strict crescătoare pe
graficul funcției trece prin punctele (-1,1), (0,0), (1,1).
i-V
Proprietățile funcției putere cu exponent număr natural impar (n = 2k+1):

ţi
funcția este impară: f(-x) = - f(x)

funcția este strict crescătoare pe lR.
ec
graficul funcției trece prin punctele (-1,-1), (0,0), (1,1).

.L
Funcția radical de ordin n

w
w
w
Definiție. Funcția
se numește funcția radical de ordin par.
Proprietățile funcției radical de ordin par:
funcția este strict crescătoare pe

graficul trece prin punctele (0,0), (1,1)
funcția este bijectivă, inversabilă, iar inversa ei este funcția
se numește funcția radical de ordin impar.
Proprietățile funcției radical de ordin impar:
funcția este impară: f(-x) = - f(x)
o
funcția este strict crescătoare pe |R
graficul trece prin punctele (-1,-1), (0,0), (1,1)
.r
funcția este bijectivă, inversabilă, iar inversa ei este funcția putere cu exponent natural impar:
a le
Funcția exponențială tu
ir
i-V
ţi
ec
se numește funcția exponențială de bază a.

.L
Proprietățile funcției exponențiale:

w
graficul funcției trece prin punctul de coordonate (0,1)

dacă a>1 funcția este strict crescătoare, iar dacă 0<a<1 atunci funcția este strict
w
descrescătoare
funcția este bijectivă, inversabilă, iar inversa ei este funcția logaritmică
w
Funcția logaritmică
se numește funcție logaritmică de bază a.
Proprietățile funcției logaritmice:
graficul trece prin punctul de coordonate (1,0)

dacă 0<a<1, atunci funcția este strict descrescătoare, iar dacă a>1 funcția este strict
crescătoare
funcția este bijectivă, inversabilă, iar inversa ei este funcția exponențială
o
.r
a le
tu
ir
i-V
ţi
ec
.L
w
w
w

Mate A 10 A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mate A 10 A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

http://lectii-virtuale.

Puteri cu exponent întreg

Are loc următoarea identitate logaritmică:

Are loc următoarea identitate logaritmică:

Puteri cu exponent rațional

Logaritmii au următoarele proprietăți:

P1. Logaritmul unui produs este egal cu suma logaritmilor factorilor.

Alte formule utile:

P5. Are loc următoare formulă de calcul:

Proprietăți ale radicalilor de ordin n

P1. Produsul a doi radicali:

Dacă n este impar, proprietatea este adevărată

P2. Câtul a doi radicali:

P3. Puterea unui radical:

P4. Simplificarea unui radical:

Dacă n și k sunt numere impare, proprietatea este adevărată

P5. Extragerea radicalului din radical (compunerea radicalilor):

Dacă n și m sunt numere impare, proprietatea este adevărată

P6. Scoaterea și introducerea factorilor sub radical:

Dacă n este impar, proprietatea este adevărată

1. Radical de ordin n dintr-un număr real pozitiv

Se numește radical de ordin n din a, numărul cu proprietățile:

2. Radical de ordin impar dintr-un număr negativ

Se numește radical de ordin n din a, numărul cu proprietățile:

Pentru a compara radicalii, trebuie sa-i aducem la același ordin.

Aducerea radicalilor la același ordin

Au loc următoarele relații:

Operații cu radicali. Raționalizarea

A. Dacă avem fracții de forma:

vom aplica următoarele formule în care apar expresii conjugate:

B. Dacă avem fracții de forma:

vom aplica următoarele formule în care apar expresii conjugate:

Operații cu radicali. Raționalizarea

A. Dacă la numitorul unei fracții avem un singur radical:

B. Dacă avem fracții de forma:

C. Dacă avem fracții de forma:

Ecuația de gradul al doilea cu soluții

Dacă discriminantul ecuației este negativ:

atunci ecuația are două rădăcini complexe conjugate și acestea sunt:

Formarea ecuației de gradul doi când se cunosc soluțiile

Revenim la notație și rezolvăm ecuațiile tu

Mulțimea numerelor complexe

definim două operații algebrice:

În particular, numerele complexe (a,0) și (0,0) sunt de fapt numerele reale a și 0.

Forma algebrică a numerelor complexe

Numărul real b se numește partea imaginară și se notează b = Im(z).

Numărul i se numește unitate imaginară.

Operații cu numere complexe

Conjugatul unui număr complex

Proprietăți ale numerelor complexe conjugate:

Raportul a două numere complexe

Modulul unui număr complex

Proprietăți ale modulului:

Forma trigonometrică a unui număr complex

Forma trigonometrică a numărului complex z este:

Etapele rezolvării ecuațiilor iraționale:

-se pun condiții de existență a radicalilor de ordin par

-se stabilește domeniul de existență a ecuației

- se verifică dacă soluția obținută aparține domeniului de existență.

Reprezentarea geometrică a numerelor

Modulul numărului complex z este modulul vectorului de poziție al punctului M:

geometrică a numărului complex z2, atunci lungimea segmentului [AB] este:

Înmulțirea numerelor complexe scrise sub