Sunteți pe pagina 1din 96

Prof. univ. dr.

Ilie GAVRILA
Dan NIT-ESCU

Prof.

r-rniv. dr'.

univ. dr. paul TInase GHfTA Prof. univ. dr. Constantin pOPESCU
Prof-.

ECONOME
Manuaf, psmtru clasa axr-a

Manualul a fost aprobat prin Ordinul mrnistrului trducatiei si Cerceterii N.4742 din 21.07.2006, in urma evaluirii calitative organizate de cdtre Consiliul llationa! pentru Evaluarea gi Difuzarea Manualelor gi este realizat in conformitate cu programa analitice aprobata prin Ordin al ministrului Educatiei si Cercetarii
n(. 3252 din 1 3.02.2006.
Relurcn [i nretocl
ic

o-gtiintifi

i.

pro{ univ clr. Coralia ANGELESCU


gclC atcdrl [:.conomic ;i l)olitici E,conomice. Acaclcmia dc Stutlii I;corronricc Bucurcsti prol. srad i Vir;rica Elerra NIOCANti i nsl-lector spocial i tatca [: conorn i c. I rispectoralul $ctr l.rr J ude geart Praho

Cuvint-inainte
v lr

Redact\)r:
Copurl

Alexan d ru ION Rcr izie text. Daniela i\IARINESCU 'l ehnoredactarc computerizatla Lum in ita DR,.\GOlVt IR

i.

tlr Nlihai NIILCA

Copyright O Etliture Economici Preuniversitaria, 2006 lSuN (10) e73-Bil8-71-8; ISBN (13) 978-973-1t318-71-7
Descrierea CIP a Bibliotccii Nationale -[inase Econornie: manual perrtru clasa a XI-a / Ilie Gavrilf,. Paul GhitA, Dan Nilescu. Constantin Popcscu - Iltrcurc;ti: liditura l]conomicf, Preuniversitaria, 2006
Bihliosr. ISIJN ( I 0) 973-l{3 I 8-7 l-ti: ISBN ( I 3) 978-973-83 t8-7 t-1 [. Gar rila. ilic: II. Ghit[, Paul Tiinarse; III Ni[escu. Dan: [\r. Popcscu. Constantin
3

putea.fi tnyeleasa. Cwprinsul manualului prezintd, tntr-ct stntctur(f logicit, econoruia capitalistd ca expresie a actiunilor promovate pe criterii de rctlionalitote ec:onomicd.

Acest ntanual este destinat elevilor dintnvdtdnthntul liceal clasa a XI-a, a XII-tt, ruta SAM, dar ;i altor persoane dornice sa se inilieze in stutlittl economiei. in elaborarea sa, autorii au avut tn ved.ere cd economict, ca activitate fitncktmentald in orice soc'ietote, poate $ trebuie sd primeasc.ri o explicatie adecvcttcl pentru a

j(075.3 5)

prezentate elevilor tn legdtura cu economia i^eald, urmdrind.u-se tntelegerea tendintelor vietii econornico-socicile de la noi din yara si din lume, ctsigttrdndu-le cuno;tinlele necesare pentru un conxportoment economic tn cuno;tinld cle cauzd.

Conceptele, procesele economice, mecanismele si instntmentele.folosite sunt

iriE: ,T*
Editura Economici
PREUNIVERSITARIA
tel.:
31 4. 1 0.

.o{}ot

12: 319.64.96; 31 9.64.97;

telJfax: 317.67.68; E-mail: edecon @ edecon.ro;


bff ice @

edeconomica.com

http: //w'ww.edecon-ro;
www.edeconomica.com

motivalia implicdrii practice a elevilor in cunoa;terea lumii afacerilor si apoitn


ac
; i uni s p e c

comunicdrii pentru irnbundtdtirea conlinutului aces tui marurul. Arn mai considerat mil sa asigurdm eremente ajutdtoare scherne, clicrgrame, texte de comentat, probleme, miniglosare, urmdrind sti credm cad.rtil cctre permite c:a prin stucliul economiei in liceu sd se contureze nmi bine personalitatea activa qi
ific e ac e s te ia.

din lara ruoastrd. De asemenea, au.fost awtte tn veclere observctliile si sttgestiile altor cadre didactice ;i ale presei. Le murlumiru luturor rtitnanem deschi;i

irt procesul de elaborare a mcmuarurui, ant pornit cle la e.uperier{a preddrii acestei discipline, precum qi de la dificulta;ile pe cure le tntdmpind elevii liceelor

;i

Editura Economica Distributie


01 0553,

AvAnd tn vedere diferenyierea numdrului tle ore pentru stucliul economieitn functrie de profilurile liceelor si posibilitatile reale exi.stente, rdmdne ca profesoii

Bucuregti, sector

1,

Calea Dorobantilor nr. 33 A; tel./fax: 21O.73.1 0; 21 0.63.07; http: i/www. e-economicshop.com

sd udapteze gradual gi metodic aspectele consid,erate majore pentrtt tnlelegerea $i insu;irea acestei discipline la clasele cu o ord pe sdptdmdnd. pentrtt a facilita o e$emenea decizie, au maifost realizate, cu caracter oprional, casete,

;i aplicatrii care pot.fifolosite


Bucure.yti,2006

texte tematice

de toyi elevii.

Tiplrit
lpog

2006

Autorii

h CuPrins
1" Activitatea economica Capitolrll '
/ 5

{, r'u,!tiiiiii

i
'lt
G"o

A. B C D"
A.

l'levoi si bunuri 'r 6 Re:'r-lrse :;i rationalitate


Ager:iii scorrcrrticl litiinta economica

Capitoiul.

Proprietatea.Ei initiativa economice I Lpi.oprieiatea si icrrnele sale i?1


2.1

12 16

20

B. B C. B

Lrbera initiativa

I 25

Laoitclul;3.rComportamentul

A.. 'tltriitatea
Qei'erea

econornica i 29 Ategerea consumalorului i 3i

consumatorului

i 28

producatorului .t Capitolulia.iComportamentul --r' i Stoou.rtorui si factorii cje produclie / 41 Caoitolu{ 5; Utilizarea factorilor de productie C ,' , irofitut ; 57 capitolirl oi eia1a. Mecanismul concurential A.\-'sernnificatiile Pietei /
64

'

36 40

C. ,.Oferta i

C'lmbinarea factorilor de productie


45

43

' A. \'Prodt,clivitatea factoriior ts. Costiii Productiei i 53 B" C. D. F

de productte

,\C'["T VTiilAT'}tA ri{_:{}rut}&{ rt-'A


rnLll. pentru a existe, e:;Lc nevoit sa-si satistaca trcbuinteie si, pentnr ca natura ii ofera de-ii gatir numai cAte ccva din cele necesare. eJ trebuie si qi le asigtrrc pe toate celeizrltc. Activitltile de toate felurile prin care
oamenii rerrscsc sii-si reali zeze bunurile necesare formeaza activitatea economica salr cconomia. Acestc'a presupun relalii din ce in ce mai numeroase qi mai complcrc atit intre rtm si natura, cat si intre oameni. Activitatea economici. luata in totiiiitlte;r coruponentelor sale realizate de oameni, formeazd obiectul Stiintei econorrli!'d. Pentru a intelege in ce constau actiunilc liulnenilor, ce comportament individual qi/sau colectiv adoptd ei in economie si cu c; rezultate. in acest capitol vcm analizl:
Fluctualii economice'

48

49

i 63

Capitolirl '

i.

Pretul I 66 lvlecanisrnul coi:curenfial I 70 Piata cu concurenti pertecta / 73 Fieie cu conci:renta impeifecta I 75 Banit (moneda) / E1 Cererea si oferta de moneda / 85 Reglarea masei monetare i 87 Dobanda

Piala monetari

i 80

A,L'

CapitoluliE. lpiata capitalurilor

B. C. D 3. C.

91

i{e

95

" sunt actiunile qi obtigatiunile? Ftlrmeie pietei capitalurilor / 100 Hottrl bursei de t'alori / 105

96

Capitolui[9.,,'Piut, muncii 1og A. '-Cererea si cferta de muncd / 110 i 13 Fenonnene noi pe piala muncii 1

-'

B C D

10. capitorul '

C;liere si dezvoltare economici. A. L\tilizarea venituluir | 124

Salariul i 116 Contractul rJe muncl'

124

123

Capitolul 11. ictrilibru si

B. C

I 132 Crestere si dezvoltare economica* Fluctuatiile macroeconomice* / 136

l'rin
e*

studie

reu

ac

csttii capitol, veli


sci-;i

A. B c. Ci B

dezechili ma

141

Echiiibre si Cezechtlibre in Cererea agregatd si oferta

A. NEVOI SI RUNURI
terne' I
147

iiutes in[elege cd:


ne v,oile
it i"r..rtiitt:d
t.;e

ii <tltligti pe ouftt(ni

Friicipateie iezecnilibre
lnflatia

le

t2. Statul in economia de pia[i. I 157 Capitolut -r A, postaze ale prezentei statului in economie*
strategii, potitici

C2. $omaiul

i 152

148

si

instrumente economice'
168

i 158
161

B. RESURSE $I RATIONALITATE
C.

cott,stitLtie obiectul
si ctprti al (:ot"tsLunului; {t "l'uc'e activ,itute economicri !ii rt'tuntt(i it pt'oiuce .folo,rind re,sursele
l,iri
t

c Capitolul '

economici si globatizarea t$itnt.grarea CapitJtui '[ntegrarea '

A. B C.

Comertu! ^P\ata valutara'

/e'l 169 international' I 170


! 17 4

AGENTII ECONOIVIICI

tr-ite;

ttct i t'itutea eL'onotttit'd este opere

177

D. STIINTA ECONOMICA

tttttit' ttttrori rlenutniti Qgenti.f i uttitdli


{:'i,,':IIiiliiiCe,' ,{;iit;!

A ri'Bi Y,

economica I 178 Uniunea EuroPeana I lBZ Globalizarea econoniei' 187

Bibliograf ie

192

tiirttu econonticti ore c{t obiect de iLi ttcti'u,ilLttea coltomic(i ,si ('()tiiforldrrtcttttle celor L:({re () realiZectzd.
:;

tq'ir i

ili;/t'ri t'( i)tt

{)t?t tc{-t

t'

-_

pe oameni sd faci activitarte economicd, adic:i sd produca, sunt nevoile. Constringerea in acest sens este deosebit de mare, intrucAt daci oan-renii produci, ar inceta sd mai existe. aI lrlceta sa prooucz
reprez,it ei,oile reprezintci cerinte sau condilii proprii oamenilor, ca fiinle natureile qi Nevoile ; ntembri ai societtilii, fdrd satisfacerea cdroru ei ntt pot exista. Stutt percepute ca ': o stare dezagreabild (neplticutd),. ca o netmplinire sau ceva ce trebuie realizat ineapdrat pentrlt a atinge o stare normala. trcnrplt: foamea, setea, frigul, dr."r"r, oboseala, insecuritatea etc.
hu
I

\ C."u ce-i deterrnind

r._-_

A. Nevoi si bunuri

de implinire pe care oamcnii o percep ca normalitate si de aceea urmiresc sa o intretina permanent.

'

Ncvoile sultt
clc

0 nlare

i
i

i i i

Pentru oD, problema satisfacerii se pLlne numai pen.f6 nevoile identificate. Prin identificare, nevoile respective devin interese economice, iar oarnenii actioneaz/,r conptient pentrlr
sptisfacerea lor.

decurg, sunt ,,dicta te" dinauntrul si clin afara fiintei umane. din rnecanismele psrhofrzrologice ale vretii omulur, dm mediul natural ;i social cu care ac:esta interactioneazd,. Nevoile sunt subiective, prin purtdtorii lor, gi obiective. prin condigiile care le genereazd, (de viata $i muncf,). Purtitorii nevoii sunt indivizii, familiile, intreprinderile, locuitorii unui ora$, institutiile publice, administrativ-teritoriale, economia nafionali etc. liscmplt: nevoia unei familii pentru pAine, carne, legume, casi, ciment, ajutor, lapte. asigurare; a unei firme pentrr"r lemn, otel, calculatoare, informafii; a unei primirii pentru aparate telefax, materiale de birou; a unui copil bolnav pentru ingrijire medicali; a unui ora$ pentru iluminatul public; a unui judef pentru energie electrica; a unei tdri pentru autostr[zi q.a.m.d. Faptul ci generatiile coexistii gi se succed, cA foarte mtrlte dintre nevoile care se satistac nu dispar (pentru totdeauna), ci
se regenereazS, cf, adesea satisfacerea unora antreneazd, aparitia

( N"roile

(-.

t ]

{' Diversitetii nevoilor ii core bunurilor. in cadrul acesteia d

Nevoile sLIltt satisfacute prin consurnlrl de bunurri. De aceea ele se exprima prin ccrerca pentru bunuri. Bunurile sau utilititile, cum Ii se rnai spune, reprezinta tot ceea ce foloseste sau satisface nevoile vietii Si activitltii oamenilor, ale mediului. Astfel,apa este o Lrtilitate, pentru ca satisface setea. in functie de mdrimea $i intensitatea nevoii, aceea$i cantitate de apa aduce o satisfactie dif'erita. Pentru un elev care se joaci in curtea $colii, un pahar cu apI va avea o mare utilitate. Pentnr un aviator supraviefuitor, &l cdrui avion s-a prlbusit in degert, acelagi pahar cu ap5 va avea o utilitate Si mai rtare, deoarece intensitatea nevoii sale este cu mult mai rnare. Desigttr, intre satisfacerea unei nevoi si bunurile la care se rectlrge iu acest scop trebuie se existe o anumita concordant[ pentru c'A alttel nu este posibila satisfacerea. Purtitoml nevoii plege dacd un bun $i nLr altul i ru nevoia t?"**\
diversirare a
:

crlrnplexitate

si dc inrltortetnti

,
p

diferitii
existenta si
rogres
uI

[)entru

omului,
societatii si
pcntru nrediul n atu ral-

o Satisfacerea

Ilcvoilor
I)res tt p
Ll

Iru

o bunuri libere, cele la care oricine are acces in rnod liber, ta[a de care nu se actione azi dec6t consumflndu-le dupa nevoi. Sunt un dar al naturii fi virtual nelirnitate. Aeru[, lumina, cildura cosmici sunt astfel de bunuri. Libertatea cle a consuma bunurile de acest gen trebuie interpretatf, intotdeauna in tirnctie de loc ;i de timp. Aerul de munte, de exemplu, este un bun

ilrtottleartlla nri.iloitcc adecvilte.\ce.stea


u

sunt butruri sau

tilitirti.
urilc

tLrlltLrl si diversificarea .tt-aal VCI Irw nevoilor. . ,.^-_.-. .i&_-*;.E | Dupi pe importanta care o are satisfacerea diferitelor nevoi I pentru exlstenta ir progresul omului $i societe[ii, acestea se pot clasifica in nevoi
.
Y

altora, cd in general nevoile au tendinta si devind mai multe fi mai diferite, determinf, existenta permanenti a societafii intr-o stare de fapt caracterizath prin volumului r I cresterea

,* 1l

oameni este accesibil in mod condigionat de cheltuielile cu deplasarea, cazarea;i altele, pe care le fac in calitate de turisti; o bunuri economice, denumite astfel pentru ci provin din activitatea economicd, sunt create de om. Caracteristica lor dominantd este raritatea, faptul cA, in totalitatea lor, fata de nevoile ce trebuie satisflcute, sunt insuficiente ca volLlm pi structuri calitativd, sunt produse in cantitali lirnitate si presupun Lln anumit efort (resurse umane, bine;ti p^o"*Ale fi dobdndit fira niciun efort, nu est r f '*-*-

liber pentru locuitorii zonelor rnontane. iar pentru ceilalti

llutr

sau lni.iloacelcr
cit

rc .ser v {]sc

satisfacerii tre voil tlr


sc cla.sifictr

in
libcrt: si

bunuri bturttri

vitale sau de subzistenfi si nevoi elevate sau de vArf. \ (Daca avem in vedere natura subiectului purtitor, s-pot distinge: o nevoi individuale - hrand, odihni etc.; o nevoi sociale sau colective - educafie, transport etc,

Pentru cd oamenii fiinleazi in cadrul mediului natural cu care interacfioneazi permanent, protecfia, refacerea si ameliorarea acestuia constittrie o altd categorie de nevoi, fird satisfacerea cdrora existenfa noasffe ar fi imposibil[. De altfel, mediul nptural este un bun al intregii omeniri.

I Bunurile economice pot fi bunuri pa materiale, tangibile (televizor, piine, calculator etc.), ri servicii, utilitnfi nepalpabile, nemateriale, netangibile (transportul, comunicatiile, invatamf,ntul, posta, ocrotirea sAnatatii. informatiile etc.). tn acelaqi timp, birnurile palpabile
(materiale), ca qi serviciile sau intormafiile, pot fi destinate direct producerii altor bunuri sau consumului pentru oameni sub forma bunurilor economice de consum personal.

ecolrolllice. o Serviciile si irtf'orrnatiilc


sunt
[r u

nu

ri
lc

ttcp:rlp:rbile, cilrc .satisfatc


ncr T,oi

drr productie, pe ccle clircctt:

stirilor pe care le genereazi nevoile presupune satisfacerea lor. A satisface nevoile inseamnl atingerea unei stiri de muttumire, agreabile,

Rezolvarea

Produclict cotltinud de bunuri rnateriale, cle servicii ;i iryformatii, pentru a obtine alte bunuri, asigurd netntrerupt bunuri economice de co,xsutn personal sau colectiv. \

alc ()arrrcnilor.
sarl lr:g:r te dc'

ttrt.rlirrlui rr:rt I I r-:rl

llt'otcctia
-

d'ugtitt;!ul ill

i'

re..,ffmb-tiilECffic colfclitii (clurinte.


norrnali.
. Bunuri
agreabilir, cle i*pl ini re,
sau

ftiL,r
i
!

,In ce consta satisfacerea ne\.oilor de protectie a mecliului'l .u Care sunt principalele catesor.ii cie
bunuri',)

. {t i:q iI {"s*l

ra t i*

i?

itlitlt

f {)

oarnenilor ca liinte natui-ale ,si nrembri ai societiitii, l'eirii satisfacereu crirora ei n-ur i putea existti, il-irr pLltea atin_ge acea starel
con.s icter-ati
I I

aspiratii, teluri,l proprii

n Prin ce se deosebesc bunurile


ec()nomlce de bu nurile I iber e ? , i, ce constzi rolul infornratiilor in sclc retateit noa-strd']

Satisf'acerea trebtrinfelor are loc recurgindu-se concomitent si/sau succesiv [a bunuri libere si economice in diterite proporfii care se modificd in tirnp. In acest proce.s, natura este implicatti

i i i

atAt cLr bunuri libere, cat Si clr buntrri limitate precum

utilitati

vietii, acti'it,itii
tnedir-ritr tnedir-riu i.

folositor. mijloae:ele care satisfac nevoile ozrmcrnilor si protectiei

- tot ceea ce este

i
I

PROBI;EME DE REFLtrCTIE
RaportuI dintre diferirele categorii de nevoi, t'actorii care le infl*e,teaza si

. Runuri Runtlri econonrice ecottonrice - hrrnrrrilr' bunurile .r..,.,to creot in activitatezr rctivit:rtezr cc{}iromicd cc{}ilomicd ce .sun[ sur-rt of'erite ?n in
cantitate insr-rficicntii

i.

i i
I !
I

'

nrinereurile de diterite t'eluri, pc'trolul, gazele naturale, pf,durile, primintul, apa etc. Prin ac(iunile oamenilor, bunurile naturale sunt transformate in bunuri econcmice gi sunt folosite strb diterite forrne. Satisfacerea trebuintelor cu bulruri economice se realizeazf, in doui moduri: r prin utilizarea de cdtre purtf,torul nevoii a bunurilor produse de

o lintisfacerea ;tr:r oii poate ;i , u:t iilc dircct, i ;ii'iir ;lrutluccrea, iilr nri.jloacerle ;ii'i:rH'ii, a lluttui'iitit' il{iccsare $i, irrrlircct, prin schimb.

sens

. Bunuri

in rapoft
sLrnt

cLr nevoile.

naturi in rnoc! gratuit;

litrere - bunuri oferite d.i

. Rolul raliunii

ile

nelirnitate in

consum)

e clerstinate producerii altor i r>dtrt'tie) salr satisfacerii directe a nei,.ilor' oarne,ilor (bunuri de!
I

palpubile (tangibile) -l

manifesti latura subiectivi li latura obiectivl in determinarea nevoilor.


*
rle-satisfacerii dif'eritelor categorii
tle

aparitia nevoilor de protectic a rnecliului natural. . Impoftanta Si intensitatea clr care se

I in care le in tl uenteaz ri. ,Si vointei Llmaue in

(autoconsum) dupii dorinta qi posibilitlti, a$a cum. de exemplu, o gospodirie tdrAneascA produce griul pe care il transforrni in fdind si apoi igi face p6inea; r prin utilizarea de citre purtdtorul nevoii a bunurilor dorite pe care si le asiguri prin schirnb, cumpirare, imprumut, inchiriere etc. in acest fel. nevoile sunt mai bine satisfitcnte, iar bunurile au eficienfd mai mare. Acest mod de acfiune este astdzi
dominant.

el insugi

De regull, cele cliferite proporlii.

doul

mochrri de satisfacere a nevoilor sunt complementare in

Reacgia indivizilor fata cle pericolele


rJe

Bunurilc materiale sau create de om care servesc sau ar putea servi in activitatea economici si/sau Ia satisfacerea unor nevoi individualc si colective
rcprezinti resurse. Acestea stau la baza tuturor actjvitdtilor economice si satisfacerii nevoilor de toate genurile. Existenta lor asigurf, dezvoltarea economiei gi un nivel de trai inalt numai dacd sunt bine tblosite qi in mod rational. in timp, unele resurse se fegenereazi in mod natural, iar altele pot fi reproduse, pe cind o alt[ categorie nu. De asemenea, existi resurse refolosibile, dar si nerefolosibile. Meta1ul, de
exemplu, este o resursi refolosibili{, insd curentul electric nu. in general. resursele sunt considerate ca fiind limitate. in orice moment, ele

vol.

a InteracIiunea dintre infor-rnatii si


rnteresu

general.

t'tlol,!{,L\
D I-.-

IU

It i:'Zi ) L\'..\-t'

economice, itle eristentei ourului $ii protectiei ured iul u i.


I I

al cdror purtitor este economia nationalii a


Romaniei
concretruate pe care le considerati elevate (avansatu-) din punctul dumneavoastra cle vedere. economlce care se folosesc la prcldlrcerea

familiei dnnrneavoastri. I Enunrerati cinci nevoi

. Datt zece exe mple

cle nevoi ale

existi in cantititi determinabile;i sub diferite forme. Limita resurselor

este

.,C\
('{ r) . r

. Dati exernple de cinci

in

prezerr

iuterpretativf, in trei sensuri: . in raport cu nevoile, ceea ce inseamni cf, fali{ de nevoi sunt insuficiente intr-o mdsurd mai m:ue sau mai mic6, iar in timp nevoile cresc Si se diversifici mai repede decit ele;

nevoi

r in raport cu poten(ialul planetei, intrucit resursele

ix't'tt!#r,l
\'
Ij,

t{I
H

[)tiN'r']tt

Ii i I""tr {-'.\

I,l,\

{ {' \{}}'l Il=-l't.L,til{

r Dati trei exemple de

probabil existente pe alre planere nu ne sunr numai cele de pe P5mlnt ar putea fi folosite; o in raport cu dezl,oltarea stiintei si tehnicii, deoarece succesele
acestora asiguri adesea descoperirea qi crearea de noi resurse valorilicarea cf,rora se pot satisface mai rnulte

t#;.Jil;;

i I
i

',1;:i"l';#:.";

bunuri

Ce sllilt nevoile? care slrrrt caracteristicile ne'oilor si cLrm se e.xplica acestea? . Cine sunt ptirtatorii nevoilor? . Ce sunt lxrnuriler saLr utilitatile:)

altor bunuri.

dumneavoastri.

. Identificati zece nevol pentru protecfra mediului in localitatea

de consLlm personal

" Dati trei exemple de bunuri si seruicii

Limita resurselor are caracter permanent, dar este I fluctuantd in timp, ceea ce inseamnd cE
decalajul nevoi-resurse se poate restrAng Omului ii este dat deci sd existe in con permanente intre nevoi si resurse. Vi
resurselor gi de cregterea

trebuinle.

prin

r.rlirtosirea ,rttora si lgu.llridarirea lor


isunt. ciri esentialc
drr

dimirluare

;i

diversificarea

i;

('ugtirrslul t

!I

oamenii au gasit solutia intrebuintirii alternative a resurselor, ceea ce inseamna ci o resursd. luati separat sau in combinatii cu altele, poate servi la satistacerea unor trebuinfe diferite. De aceea activitatea economicd sau economia se aflf, sub ,dictatul'r limitarii mijloacelor pentru satisfacerea nevoilor, dar;i sub avantajul intrebuintirii

cu pnncrpiul rationalitatii, in econornie Dacd resursele nu sunt folosite in concordanti


se cere; se produce ce nLl se cere saLl mai tnult declt calitate; se prodttce de Proastd

aparerisipaderesursesau,altfelspus'unconsumpreamarederesursepentru Aceastr survine, in principal. atunci c6nd: satisfacerea unei unitSti i" *r""oi" (,na nevoi).

Ior alternative. Este esen{ial pentru o- f,i in general, pentru progresul societifii ca resursele limitate si fie folosite in cea mai buna alternativi posibild.

intruc6t resursele sunt limitate qi au intrebuinfdri alternative, oamenii sunt pugi in situafia de a opta (alege) ce nevoi igi vor satisface Si Ia care vor renunta. in l'elul acesta, resursele vor fi dirijate spre producfia bunurilor care satisfac nevoile selecfionate. Ei au grij[ intotdeauna si faci alegerea cea mai avantajoasd - care le asigura cea mai mare satisfacfie. Cea mai bund alternativd dintre cele la care se renuntd atunci cAnd s-a luat decizia de a folosi resurse limitate pentru a se asigttra un anurnit bun ecorutmic se nume$te cost real al alegerii fdcute. Sd presupunem cd o persoand are 100 de lei ;i dore;te sd cutnpere o pereche de pantofi, sau un parfum care cortcl rtecare 100 de lei. Daca va cumpdra perechea de pantofi, costul real al acestei alegeri este renunlarea la pa(um qi invers- Acest sacriJiciu este interpretat ca un ,,cost real al alegerilor", ,rcost alternativt', ,rde opfiune6' sau ,rde oportunitate". DacI resursele ar fi nelimitate, nicio activitate economicir nu s-ar infiptui pe seama alteia gi toate alternativele dorite de cheltuire a resurselor s-ar putea

neaplicate; tetrnotogii in tunctiune sau existente, dar incd . piodtrclia respectivi polueazi mediul'

.seproducecuconslrmurideresursemaimaridecttpermitcelemaiavansate

Dacduneleresursefolositeinactivitateaeconomicisepotrecuperamaimultsau de bunuri este o resursI mai pu1in, timpul cheltuit de om pentru producerea fi folosit este cea

i."""pi"tile.

ce poate De aici aprecierea cf, economisirea timpului mai importantl cerinti a progresului'

realiza, iar costul oportunititii ar

fi

zero.

o .\coptrircir
tlr{8si t titilrx"

ntrlinrifllLl uir
{inntirri suir Ilrrsiunr;-r lirnit;rrii nri.ilcat:rkrr

Modul de a stabili cea mai bund alternativi de utilizare a resllrselor prin care se asigurd satisfactia cea mai mare (maxima) se bazeazd pe rationalitatea economici saLl pe principiul rationalitltii, al economicitetii. tn functie de
situatie, acesta se poate aplica sub forma: a) maximului, ceea ce presLlplrne ca la mijloacele date sd se ob;in[ cele mai bune rezLtltate posibile; b) minimului, ceea ce implica obtinerea rezlrltatelor dorite, bine definite cu cele mai pufine resurse (mUloace); c) unui mix de rnaxirn si minim, ceea ce impune obtinerea celei mai mari satisfactii cu cele mai pr.rtine resurse.
REGULA MAXITvIIZAREA

Resurse regenerabile - acele reslrrse pe care omul le poate produce $i reprod Llce contlnuLl .

@generalizate

in economre
se adaug[

$i in societate, la care

bunurile

, f,!esurserefolosibile

ceeace

produse gi rf,mase nevindute, deteriorate sau utilrzate ineficient, poluarea'

,c, r 7 ')
costLl[ altenratlv (sau re4r aI arE5sru\rr,, valoarea sacrificiului alegerilor efective,

iN'l-ltH $.'\R,l I',EU'l'Itt-i \'rl H.I *'' Lt .tfift, \ trLlN ()S-t tN'l'El.t)[t
E

inlpulrii pri nr:iliill


I

ilt[reunlitritii

rju{}$l{i$rit,i:=

Cum explicafi existenfa costului oportunitafii in economie?

in conditiile resurselor
sati sfactia

limitate;

pierdtrt[ prin nereal rzarea celei de-a doua variante, in ordinea


preferintelor.
{D

. in ce corldilii costul oportunitatii ar putea^fi egal cu zero?


impune o latur[ rafionalit[1ii in viata economic[?

r in ce situatii credefi
.

cA se poate a sau alta principiului

MAXIMULUI

REZULTATELOR UTILE LA MIJLOACELE DATE

PRINCIPIUL

FOLOSIREA

RATIONALITA

LIMITATE

iN pcoNoMr

IJLOACELOR FEL INCA SATISFACE EA NEVOII

Iv{AXIMIZAREA REZULTATELOR UTILE


CU CELE MAI PUTINE MIJLOACE

p p c

Rationalitate economicI saLr in economie loacelor limitate,

in

AXIMA

ive, astfel incit nevoia satisfdcutf, sf, fie maxima' I Risipi (de resurse) diferenga
dintre ConsLlmul de resLlrse naturale create de offi, realizat pe Llnitatea de
Sau

Ce semniflcatii are risipa de resurse economie? . Cum explicafi existenta a douf, c[i

de acoperire a nevoilor? . Prin ce se caracterlzeazd, reslrrsele?


nuarea sunt tactorii esentiali pentru ' Care tensiunii dintre nevoi qi resurse?

dimi-

MINIIvIIZAREA
REGULA VITNIMULUI
TvIIJLOACELOR FOLOS ITE

De ce spllnem

c[

activitatea econoo

PENTRU ORTINEREA

REZULTATELOR DORITE

produs, cu tehnicile 9i tehnologiile iolosite qi consumul mai mic, posibil cu

mica se afla

sub ,,dictatul" limitArii? De ce se consider[ Poluarea ca

Fig. 1.1. Conlinutul

si formele

principiului ra[ionalitdtii tn economie

tehnicile $i tehnologiile disponibile, dar

risipa de resurse?

i'rtl'i1i:!t;i

lt

PROBLIINIE \
DE
:r'
'.-:-a___ -'1 r:

REFLtrCTr#
*

-tir,.

ilj.,"r1,t r{ii 5 r'rtr

i_.iil,

f'1{I

iii..i{ii.1
ne.u,r-ri

Evol,tia in timp :l tensiunii dintre nevoi $i resurse (burnuri). , Avantajele ..Si dczavanta.i,:le acoperirii nevoiIor concret tzare prin interrlediul schinrbului, tata de situatia acoperirii lor din propria productie.
dispun oarnenii este cea rnai importantd resursii in viata ecclnomica si socialir? * Motivele pentnr ca.e oame,ii trebuie sri actionezc porri vit principirilui
rationztlitzrtii
',p
.

intr.prinderile snnt cle o rlare diversitate si de aceea ptlt li cunosc:ute rnai bine dacf, le clasificlm dupa dif'erite c:riterii: fogna de proprietate, miriffte. natura activitittii sau a lrtuttrrilor produse ;i altele. Ele au ins[ li multe caracteristiui colr]Lt tie,
pe care

. lrrtrrgrrirrtlcrilc l r'.,il it i' ft U n r.l r i


)

' De ce se considerl ci tirnpul de care

nevoilor prin intermediul schimhrlui

demonsrreazd, avAntajul acoperirii

bunurile produse cle el. *' Prezentati cinci argLlmcnte care


pe

pnrtdtorul lrlr Ic acoperi ciirect tlin

Dati cinci excmple de

dintre care cele mai intportante sunt: . motivatia activitltii lor o formeazi profitul care poate fi realizat numai daci bunurile produse de ele contribuie cu adev[rat la satisfacerea trebuintelor. Altt'el, intreprinderile nu pot obtine protit si igi vor inceta activitatezr (intr[ in faliment); . creeaz'L valoare care se adauga celei avansate pentru
ctrmpf,rarea de factori de productie necesari pentru a-$i reahztt activitatea. Plusul de valoare care s-a creat se tturneste valoare adaugatii. Aceasta formeazf, izvorul profitului, salariilor f i

tltstilrrrtr: i'li::zlrrii. Suttt cr)ilsirlcrate


{run I) (}

Rolul cunoa.sterii ;tiintifice,Si al eclucatiei in depi.sirea lirnitelor satisfaccrii


nevoilor. * Posibilitatile reale de sropare (dirni_ nuare) a risipei de resurse in tara noastra,

Care Ie c:ut'tolgtcti ,si peptru Care imbundtiitirea productiei ar presupune aplicarea principiului minimului.

piatir. * Enurnerati zece activititi care p.t fi considerate cconomice. # care ar ti costr-rl real pentru sprrirea producrici de armarnerrt intr-rr lara? * ttati cinci exentple de procluse pe

altor ven ituri. Pentru a-.,si realiztr. activitatea, fiecAte irttreprindere

lrut'illilnciilrr: [-Birrltrrr (:it, desi ltiltstsc b arri. olli cctu l tuctivitirtii lor rrir il frlrnr e'azit r)pclratiilc finartt'iirrc.
o i;: cc{}rtort-ric,

uni t:1ti Ilt i cr,:

iS i

A.gumentati irnportanta

in etapa actuala.

poluarii mecliuIui.

pr

c-venirii

cree azd, ;i dezvolta un sistem de relatii cu nutnerosi ager:ti ecsnornici cLr care trebuie s[ fie in contact permanent sall perioclic spre a-$i ersigura aprovizionarca, vinzarca produsclor. indeplinirea unor obligatii adrninistrative ;i de altl nattuf, lt-rcale, na[ionale Si internationale etc. Acest sistetn de relatii frlnneazf, nrediul econornic al tntreprinderii.

Illcnir,iul
tit:s
e

illlitutcar cilr(l
i.{}Il5unl.{I'

ttr Il c ir z ;.i

. i li;; ,r,-til-itnte*
:..r-irltOIIliCii,

Jr--t

* Ll.,\gt'flltfrt {jc$il}{}flraii:i lntreprinderi subcontractante

SocietS[i

financiare

Ilicnll.icltr i'cirlizeiytir ':ur:ittri"i Carc lc 3;rrnrit sii-si sustirra ((){rsuntul"

Acesti actori sunt den'rnifi agenti economici. cei dintre .o.. in mod inclividual sau in grup au "i la care participi autonomia de a decide as,pra ac[iuniror se nrrmesc unitdfi economice satr institutionare. Dupi specificul activitatilo. pe car. le rearizeazd, agenfii economici se grupeazi pe sectoare, qi anume: intreprirra"ri, menaje sau gospodrrii, administratii (Puurrctr sI 'r6tLrr (pubrice private), banci Dancr sl ;i prlvater, alte institutii financiare. si arte Parlicipdnd la activitalile proprii unui sector, agentii economici realizeazd o diviziune a muncii intre ei fiecare se va ii specializa in executarea acelor operatii sau acte economice, in care se dovedesc a fl cei mai eficienti. intreprinclerile suut unitali care procluc bunuri economice gl aLI autonomia de a decide ce, cdt, clrm pentru cine sf, si produc6, cu ce parteneri s{ intre in afaceri etc. Btrnurile realizate de intreprinderi ajung la purtitorii pevoilor prin v dnzare-cumpf,rare.

Activitatea economicd este rezultatul participarii simultane 5i/sau succesi'e a nunterosi actori care acfioneazi individual qi/sau in grup, realizdnd anumire operatii sau acte economice care se finalizeazi prin bunuri economice.

Fig.

1.2. Iuletliul econotnic

al intreprinderii

Menajele, cunoscute qi sub denumirea de gospodzlrii, reprezintA lumea consumatorilor - agen(i economici care utilizeazd bunurile pentru satisfacerea nevoilor individuale ;ilsau colective (fard a se produce alte bunuri;. EIe sunt forma de organizare in care se realizeazf, existenla oamenilor. In acest sens distingem: o menaj individual, format din ocupan[ii unei locuinte, indif'erent de relaliile ce-i reunesc. l,ixrnrplu: o familie de tip tati, mamd qi copii care locuiesc impreund; o familie formatd din unul dintre pirinfi 9i un copil sau copii ce locuiesc impreund; o persoand care locuiegte singuri;

( ,t:utt;:{ iii

menaj colectiv, format din persoane care loctriesc impreuni (in camcre

individuale sau colective), precum oamenii dintr-un cdmin de pensionari, muncitorii dintr-un cdmin de nefamilisti etc. care fac diferite cheltuieli in comun etc. Nlenajele sLlnt considerate unitatea de bazd in care are loc corlsumul, dar participl qi la activitatea economica: igi produc

agentii economici de toate felrrrile, in activittrgile lor, pot sa dezvolte exportLlri, investigii, relatii economice cu parteneri din alte tdri, realizind importuri, implumuturi ;i activitati care le permit sa se afirrne mai bine-

Unitilile

.Si

i N'1. I{
\,'

li l},'\ li

['l'- lr'tr'

I i. 'r

singure anuntite bunuri, mLlncesc

in alte forme de unitati


i--I

i, Ii I 1.' t [-.,\ i{l',,

economice, fac investitii din banii cd;tigafi. Menajele nu sunt omogene. Unele sunt fbrmate din salariafi, iar altele din patroni, [drani, $omeri, pensionari etc., diferenliindu-se intre ele qi din alte puncte de vedere mdrimea gi strrsa veniturilor, tradilii, contbrt, grad de pregdtire etc.
o

t-

[:lt( iS i tr\'l'L,1.{ }it

l)l'in
i

inrllri"rite. trtr{r -i
li

percc-pc

rrit dt

care produc bunuri sub forma serviciilor necesare


traiesc

o Administratiile (publice $i private) sunt agenti economici

. Valoarea adaugati sart valoareai ! ,o,r-.reati Plusul de valoare ce se


-^-I-..,..1 An.ral^ora rra "ol

satisfacerii de nevoi colective ce rezlrlta din faptul cf, oamenii


grupLrri (in societate), bunurile respective ajun-eind direct la consumator, far[ a deveni mf,rl'uri. Exista: a) administratii publice sau administratia publici, precum

rzeazd in unitatile economlce cu !real i caracter comercial.


I

ti, cii ti t;"i i: l: i: i ir;uti'sti ii


rii"itrt[;.rl-{j:1
fr,'.-., 1)i-"i.

in

I ' i\Iediul economic sistemul de lretatii economice pe care il dezvolta


lorice unitate ecollomica ctl
I rr.r r

* Ce criterii de comparafie se tolosesc pentru a iclentifica asemdnarile sl ,JeOsebirile dintre Llnitltile economice? ' Dup[ ce criterii sunt reunite intr-un sector (institutional) unitilile economtce
care

toate
A

il compun? Ce au specific adrninistratiile

ta;.nlt lt rr

ii;r sllru ini iitiit:titnt"


':iiL'Liri{ il tr:
l'1.C..
i

Si,iiiirtate-

r(t{iltlir

ricl rtti u i: t r';lt

iir:

statul, ministerele, primariile, prefecturile, armata, politia, invdt[mdntul public, institu[iile de secLrritate socialf,, sdndtate, culturd, arti etc. Acestea produc servicii corespunzitoare profrlului lor $i percep taxe, impozite sau alte contributii blneqti (pentru asigurarile sociale, de $omaj etc.) potrivit reglementf,rilor legale, utilizAnd fondurile astfel constituite

- celelalte, indiferent de profilgl 1or, in

publice'?

ic
I
I

I . Firmi - unitate economic[ cLl scop

intluenla asupra celor irnplicali'

adrul

activ itagii ale .


s

Are o mare

Cum sunt imPlicate menajele in mediile economice ale unitltilor care fac parte din celelalte sectoare? * ce servicii pot presta blncile pentrut

o intreprindere?

r"rrilirtllzr"i
liHL'ntii

{r

in activitltile

respective;

rrrlistrili:rii'c il ri.:ilitrrril*r' tiit t i:

b) adrninistrafii private sau administratia privatar precrrrl PROBLEME

organizatii religioase (de cult), sindicate. partide politice, uniuni, fundatii, asociatii culturale gi sportive, Crucea Ro;ie, care produc t( i-r li iliii i,.. i , in principal servicii necomerciale pentru populatie ;i ili asigura veniturile necesare funclionarii din contributii voluntare, mai ales de la menaje sau din proprietitile pe care le au. Bincile;i alte institutii financiare produc activitn$ (servicii) cu caracter comercial pentru toate celelalte feluri de unititi si agenfi economici care constau in: - colectarea (mobilizarea) sumelor ternporar disponibile, economiilor de la cei care le-au realizat, platindu-le dobinzi gi distribuirea lor cu impmmut (credit) celor care au nevoie de finangare, incasdnd de la acestia dobdnzi mai maril
o

DE REFLECTIE
Evolr-rtia numArului de unitagi economice dintr-o tard, eventual din Rominia, Ei semnificatia sa.

Relatia rafionalitate economicd

valoare adlugatf,. . utilitatea administraliei publice din


Romdnia.

}lt lit rit

inr;litutiitt['irtanciurc.

ec{)nontici, irt rn:isttrr itt citrt)

crilulti agtnti
rrcu rg ln r tr r'1, icii i t:

- incasdri $i plA[ intre agenti atunci cdnd ace$tia reahzeazd vdnzdri-cumplrari unii de la altii, contracteazd credite etc.; - faptul ca vegheazd, ca banii sf, circule normal $i sa fie in cantitate corespunzAtoare pe piaga. Sumele incasate pentru serviciile prestate sunt folosite de

lr

ItO

[,li ]l [,
Din ce sector face Parte liceul Pe care-l urmali, dispensarul medical care v[ asigur[ asistenfd gratuitd, liceul privat

Dli ltliz()[-\'.-\1'
a Identificati mediul economic al unei

propriilor activitdti ;i constituirea profiturilor. l0 r intreprinderile, b[ncile $i alte institutii financiare (societ[fi sirnt clit'nli, de asigurare, fonduri de pensii, fonduri mutuale, casa de economii etc.) au scop lucrativ sau comercial, ceea ce inseamnd cd produc bunuri pentru a le vinde. Adesea, aceste unitali economice sunt denumite gi firme.
,

b[nci $i de celelalte institulii financiare pentru

sustinerea

intreprinderi cunosCLlte dumneavoastr1 qi precizafi rolul pe care iI are fiecare dintre unitAtile economice implicate'

Clasificafi pe sectoare unitatile eco-

nomice existente pe un segment al strazii centrale din localitatea dumneavoasftA'

pe care il urme az6' fostul dumneavoastrf, coleg, oficiul poptal de la care v[ ridicafi alocatia de elev si unitatea economicf, de la care cumPf,rati biletul loto?

'it I t i- !{ttl L:tt

iti-,i,,Jr'

tit

i i i,ti

SITUATIE DE FAPT
cristian tocmai condusese a doua sa echipii in tivada de meri, peri si pruni. Er angajeaza in iunie giiurie, apoi in septenbrie gi octombie sezonieri pentru
Revenind la sediur firmei, coraboratoarea sa lnstitutul Na

ffi* ;i iii;i:,'!1,! : este. in felul siu, url aport la atingerea aceluia5i scop -

t7

satisfacerea mai buni a trebLrintelor in contextui limitate 5i cu ?ntrebuintdri alternative. Caracteristica esentiala ! rril :':Iii'it general
comunfl a acestor idei pi pirreri este ci ele au un anumit grad de concordanta cu realitatea, ceea ce lc face utilizabiie

i . i,.r'rinomi5tilor j lt uste specific resurselor

ir strigi: ,vino repiie!-

i ,rtig[ iria,

La tetefon este

la un nou tip livezilor sia

cltre oameni in activitatea lor economicA. RcalizAnd I rr,-i rijutu firarte

de

''' "'],';fiff,ii

i .. ,,,,,,,,:lttti:t:::tj

ar trebui sd meargd de urgentd la Banc credit important, si sd vadd cAnd i se va des


mAine

sunat pentru

recalculare!,'

c6n

sa rdspunde, dar sd se gi intereseze


producdtoare.

l. Identificati mediul econontic al .firmei evoc(tte tn text $i prezerttati_l tntr-o schemri. 2' Inclicayi trei ccrrqcteristici esen,iare are .fi,ttei rui cristiun.

structurate intr-un sistem logic si a clror concordantl cu realitatea le lace utile pentru fundamentarea unui comportament al oamenilor in legitura cu modul in care, cu resurse limitate care au intrebuintdri alternativc, ei i;i asiguri atingerea obiectivelor concurente ale existentei. Rel-erindu-se la aceste aspecte, John Kenneth Galbraith spunea: .,Atita vreme cit se cousideri ci sistemul economic lunctioneazii. in ultimd instant[, in interesul individului - ci estc subordonat nevoilor Si dorintelor sale -, se poate presupune cd rolul 5tiinlei econornice este sd se explice procesul prin carc individul este servit. Econornigtilor, aidorna altor oameni de ptiin[[, le place sa dca obiectuiui lor definitii care au o semniticatie prcfundi si universalir. Cea mai cunoscutri diutre ele afirmd cd
Etiin{a ecomrmicir este <<stiiuta ctrre studiazf, comportamelrtnl nmau ca o relatie intre teluri $i resursele rare care au intrebuingiri altern:rtive>. Cel mai influent prot'esor din timpurile noastre reda aceea$i idee mai simplu: <Modul in care ne decidern sa tblosim

pentru a obtine rezurtate mai bune, adici o existenti mai bunii."r#.r-rg"n1i Apa se face cd,".ono,r,i.i actionf,nd r i.lrt;r,rrristrii j pentru a-sl asigura bunurile necesare viegii, oamenii au sesizat sunt dc irt:ord I ce trebule si taci, in ce fel, cfind qi de ce pentnr a miri volumul irs{rpra lrinrlr.rlui j Productiei, a o diversifica gi a-i ameliora calitatea. Date.fiind preocrrpiirikrr condiliile foarte ur,(-ulrilr-lt{)l' roarte olrente "-* r.,u LUrurlllle dif'erite de realizare a activitatilor lrr | i economice, r,r. dar ,u acuitatea diferenliatd a simfurilor, pregitirea 1

existenta oamenilor, activitatea economici s-a bucurat dintotdeauna de aten(ia lor. in ideea de a observa, de a in[elege qi apoi cre a acfiona in cuno;tin1d o"

dezvoltare, structura, eficienti etc. intrucdt este det rmrnantd pentru

Ec'nomia ca activitate este de fapt un numdr cre acti,ititi care se presupun unele pe altele, constituind o anurniti unitate in continud schimbare, astfer incit in timp unele se amplificd, iar artere se restring, unele apar si altele clispar. in tiecare tard, economra are aspectele sale specitice care 0 diferen[iazi de celelalte ca nivel
de

resursele productive rare, cu intrebuintari alternative, pentru realizarea unui scop.>>"

Potrivit spiritului general de intelegere a activitatii economice, ideilor qi cunoqtintelor clin qtiinla economici le sunt comune: o caracterul qtiintific - un anumit grad de concordantd cu reirlitatea care le conferd utilitate gi credibilitate; r caracterul istoric - s-au fonnat qi s-au pert'ectionat iu tirnp, selectiondndu-se cele viabile;
o caracterul util, pragmatic sau aplicativ - se folosesc in activitatea economicd, acesta fiind sensul major al oricf,rei gtiinfe. in acest sens, obiectivele de bazii ale economiei (ca Stiinld) presupun:

pirreri

dil'rritc i

It viitl )'rtr si sr rc lc I intr"rlrrttrazli' I

i llr{'t'c'.'{: !rL) t il'r i


l.::]l]11:::,:

;:.1'.1-.1

:-"j .'

timp, de Ia o epocii la alta, c6t si de Ia o Bra h alta, sau chiar in i.r^.,^-,, aceleiasi F interionrl ^^^r^:^^: .y fari. Fondul preocLrpdr-ilor a fost si este insi acelasi pentru toti. De aceea, fiecare dintre aceste idei si prireri

si oamenii $i-au explicat, adesea, mai mult sau mai pufin.diferir, fenomenele qi procesele pr:oprii economiei, au deosebiri de idei pi pireri uriuru uno.o'di,i."

alte cau7e,

diferitd

;;;;;;;;;;

a) descrierea unor fapte qi evolufii economice, pentru a inlelege ce este, ce a fost in activitatea economicd gi cum ar trebui si fie; b) explicarea actelor economice, pentru a in[elege de ce este asa, si nu altfel, de ce a fost aqa, gi nu altfel, ce schimbari ar trebui ficute qi cum sir se actioneze; c) prognozarea unor stiri qi evolutii economice, pentru a putea intelege ce va fi daci...? d) rationalizarea actiunii economice, pentru a putea explica cu ce mijloace se pot atinge anurnite obiective. in ctt timp qi cu ce eficicnta.

f.\

t9

succc:jlt[

C;l'cetrttorul victii cconor.ric* stucliaz;r rin drirn.:uiLr ciirr tior.e t:l itistipi iacc. llzrrte, cu nc)voi[c,sr intereseic sede de l,iati, avanil ca ohtectt rr satisl'acerea tot rnari b,.urd a acrrstoi-a.
'si

PROI}[,I'N{E
DE, RtrT'LF,CTIE

)iil-{r. 1i

I)e acecA, e'secttl econotrlici, cu de altfcl si-tle cclorlaltc:;tiin(e,


rniior si horiilor pe L:ale stiinta econornicij

Itl'".7,()t-\

iisrna caprcitatii dc a atinge obiectivele


,,,

fnterdependenta dintr e pregitirea

riri irrr . 'i.

limitelc trrlcLc tt.i rrrrrrrri,.l -.; ^-.,. a evtte sau sir diminucze risipa resurselor. mie constituie atlt un elernent de pregfltire ct de culturi economicl. in sensirl cl-r plrrnite
ma.ent sri riepi;easca nile linritirrii mijloacekrr. dar gi suir rvantajul
trcbuic. sl.j insernue colnpol.tarnent rational, in i, impus de taptul c:i erconontia este () activitatc

' r, r!r, irlitirt ;r i --...... !

ttti.lir, de-a lun-tul t 'st oeopotnva un produs al nattrrii

L'onslslcnti

fi.r511gl;11-,intr_o lor.md

logicii, coerenta.
ca orntrl este .eocupat perre disptrne gi

econorrlica de specialitate $i cLlltura econollrici.

, Dezvoltarea stiintei ecronomice prin cunoasterea (cercetarea) Llnor probleme nou-apiirute si/sau prin aprotundarea $i
verificarea unor teorii deja existente. ri Cor-rtribLltia stiintei economice la rezolvarea unor probleme cll care se confrtrnta economia Rorniiniei la
rnornentul intriirii in Uniunea Europeana. ,, Protectia mediului, obiect de studiu

+ Analizali citatul de mai jos $i desprindefi conc luziile pe care le considerati relevantc din puncttrl de
vedere al irconomiei:
,,F;drir un asttel de sistem producfl hranlr, s-o prelucre
c

are

sd

ze

s-o

aurlraleze $i s-o distribuie, care sii tabrice sttrfc $i sir confectioneze imbrticiinrinte,

cal'e

si croilstrlliasci locuinte si sa le
, sli asigLlre servicii rnedicale
$i

mobi'Lcl-.e

al stiintei econornice.

de invf,tirrntnt, sir legiterezc $i sA menfini ordinea, si pregiteascii ilpirarea colectivitirtii - r,riala ar fi srea."
J. K. Gulbraitlt

TEXT TEMATIC
cornportame.t*r uman ca o; intre ireii4ie [eluri ..Si resursele li,"i;;; j icu intrebuintiiri altelnative. i . Culturii economica - ser cre valori j

i - Econornia jsttrrlitrzt
:.

--"

.sriintx

*,r.i;I,i.*l
^i_-.

a ce stLrcliazi ecc),onliil cir stiin[ri.] + Care slrnt obiectivele cle b.rza pe care le Lrrmzrreste econo,ri. ua ptiinta'i econornrel poate sti tle consitlerat i,clependent i, raport cu propriire i'teresc-? * ce cliscipline. pe ca.re re-ati parclrrs pina in prL.zent considerati cri se pot

Analizafi textul de mai jos gi interpretafi semnificatia afirmatiilor facute de


autori.
,,Teoria (economicd s.n.) va trebui fnvd\atd, gi unii vor gdsi teoria captivantd

* or,ul cic stii,ta di, dorrre*iul

l--._

ratiorla[, I'orrnat si j.'onsoliclat .il urrnar a cunoa\jr;;; _ Y^ ;r:j iins.;irii valclrilor stii.tei econorlice.
r,

irnon t econornic

ject )rolr ice, expresie a

un,i corlpo.rurvrr'

. .

*--.--

,.infriiti" cLr ecorlr)rnia, in iivantajul nnui contportantent econolnicr rational ai


e

prin ea insdgi. Ceicare nu o vorgdsi captivantdvor descoperi, surprinzdtor de repede, cd teoriile pot fi utilizate pentru o maibund inlelegere a problemelor reale. Bineinleles, lumea este complexd, si inlelegerea deplind a aspectelor sale economice necesitd mai multd gtiinld economicd decAt poateficuprinsd intr-un manual elementar." Richurtl G. Lipsey, K. Alec Chrl'steil

levului?

}]

xplordnd participarea oamenilor

Proprietatea reprezint[ o relatie intre oameni, un contract social, cu privire la bunurile materiale, spirituale si de alti naturl existente in societate sau obtinute prin activitatea economicfl. Aceasta relatie releva exercitarea unuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietdtii: dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de dispozitie $i dreptul de uzufruct. Proprietarul se bucurf, de Lln bun care ii apartine in mod exclusiv $i absolnt, insa in
lirnitele previzute de lege.
o

dreptul de posesiune releva dreptr-rl de a avea

sau

detine

exercitir liber dreptul de proprretate asupra buntrrilor pe care le delin (fo4i de munci. bani, bunuri marfare, titluri financiare etc.), se anga.leazd tot in mod riber in actiuui economice (regale) pe care le consideri oportune qi concordante cu interesul propriu, iqi asuma integral avantajele si riscurile deciziilor luate. Participarea Ia activitalile economice reflectd interesul agen{ilor economici izvorit dil proprietatea lor gi are loc in modalitdgi diferite de la o flrmi de proprietate la alta' in asemenea impre.iuriri, intelegerea proprietdlii ca surs6 generatoare de iniEiative in economie devine condigia fnndamentard pentru adoptarea u,ui comportament rafional din punct de vedere economlc.

liber din punct de veder:e juriclic, sunr independenti ;i egali in foto le-qii, isi

situafiei lor. In aceasti ipclstazd, ca agenti economrcr, oamenii se implica in mocl

bunurile care constituie obiectul proprieEtii sau, altfel spus, prerogativa proprietarului de a stipAni in fapt direct qi nemijlocit bunul respectiv; o dreptul de folosintS sau utilizare asiguri proprietarului dreptul de tblosire a bunului aflat in proprietatea sa, aga cum crede el cd este mai bine pentru a-si realiza
.

interesul;

o dreptul de dispozitie conferd proprietarului puterea de a instriina bunul ce-i apa(ine, de a constitui asupra acestuia anumite drepturi in favoarea altei persoane etc.; r dreptul de uzufruct este dreptul proprietarului de a-qi insugi qi utiliza rodul unui bun, venitul unei mogteniri, dobdnda unui imprumut etc.). intotdeauna, proprietatea se prezinti sub forma unititii a doui elemente: obiectul qi subiectul proprietSfii. Obiectul proprietitii il constituie bunurile, ceea ce este comlln vielii economicosociale. Bunurile pot fi clasificate dupf, mai multe criterii; o dupa forma lor rnateriali, bunurile se pot _erupa in: obiecte stabile, servicii qi informalii; o dupd profunzimea proceselor economice la care au fbst supuse, btrnurile pot ti primare (desprinse direct din naturS,),
:

'

i::i,
i

A. PROPRIETATEA $I FORMELE SALE

Studiind problematica acestui capitol, veti ptttea sd inlelegefi:


esenta

pentru actiunile agenlilor economici; proprtetatea ca sisteru de relalii


legdturd cu folosirea btuturilor;

proprietdtii cct ntotiva{ie

B. LIBERA INITIATIVA

tntre indiviz,i (ctgenti economici)

tn
,Ti

ct agentilor econontici.

irttltortanta deo,sebirilor clinrre ele ; libe ra initicttiv(i cct mod cle actitme

formele de proprietate

9i finale (care nu mai sunt supuse niciunei transformiri gi si intre in utilizarea lor finali); o dupd modul de utilizare, bunurile pot fi: pentru consum qi pentru producfie. Bunurile pentru consum sunt destinate satisfacerii nemijlocite a trebuin(elor umane ;i se numesc satisfactori; celelalte sunt folositoare omului indirect, la oblinerea celor dintii 9i se nttmesc prodfactori. Delimitarea intre satisfactori qi prodfactori nu este absolutd, un bun economic putAnd fi utilizat in ambele sensuri. De exemplu, t'ructele: consumate ca atare sunt satisfactori, dar folosite ca rnaterie prima pentru obginerea de sncuri, compoturi etc. sunt prodfactori; r dupii modul in care circuld in cadrul economiei, existd bunuri cu caracter de
urmeazd

mirfuri gi bunuri care circul6 fdri

fi mirfuri.

Cr-le

dintii circula prirr vlnzare-curnpirare realizatii in difbrite variante, inr celelalte

strb tbrrna de cadouri. donatii, dote, rnosteniri etc. Dirtoritit dr-z!oltlrii econonriei $i societltii. slera de cuprinclere a bunurilor se at-lti in per nranentir schimbare, se imbogaileste necontenit si sc diversitjca. In economia dc piatd. cea mai mare importanti revine bunurilor care all caracter rnarfar sau cel putiu imbracd forma baneasca de rnisnrare, intrucflt detin cea mai mare pondere in siltisfacerea trebuintelor. Subiectul proprietitii il formeaza agenfii viefii economice. Astfel de subiecti sunt indivizii ca pcrsoane fizice, lamilia, sociogrupurile gi organizatiile (nationale

-'----"-+i^'rlorir ai citrci proprtc[a.r:t p' rt[ipet'so^ne a) proprietatea privrrta sau particularir.' n"'" il']:"1:'"ri:"..:::iiljjl]:]:';il'.:,.,J:[li. fizicc si/sati juridice' *ui' in i.''Ir'lmite coi*ritii- specificer '""u.."L'J^"" t,,o.t'

i[':::n':':JxH:::J::1;ffi:;;;;li

si internationale).
Deciziile subiectilor pr:oprietdlii induc opera[ii economice de diferite feluri (vAnzdri, cumprirf,ri, inchirieri, credite etc.) prin care ei igi concedeaza unii altora anumite drepturi specifice propriu'tatii. Transmiterea acestor drepturi, din punct de vedere cconornic. este echivalenti cu un proces de distribuire a costurilor 9i beneticiilor intre cei irnpiicali. Suh acest aspecr. dintre tormele de proprietate cel mai incitativ regim juridic il are proprietatea privatir pentru ci aici fiecare proprietar suportl costurile propriilor lcfiuni si concomitent i;i insuse;te beneficiile. Acesta este de lapt considerat nrotivul cel mai irnportant ai superiorititii proprieta(ii private asupra celei colective. lndivizii sunt subiecti ai proprietafii in oricare dintre formele acesteia. Ei actioneazd intr-un c:rdm dat. istoricelte c,-rnstituit. in care pot fi sau nu producittori. lndivizii care sunt producf,tori. prin actiunea lor, intnrchipeazd atit posesiunea, dispozilia, uzufiuctul, cit si trtiiizar-eu directi a obiectLrh.ri proprietalii. Dacd nu sunt si producatori, indivizii (suhiectii proprietitii) nu pot utiliza bunurile lor decdt prin stilariali, iar rezultatele oblinr.rte (uzuthrctul) se irnparte intre proprietarii neproducitori ;i producatorii direcli. intmchipintl posesiunea, clispoziqia 5i insu5indu-qi o parte din uzufittct, proprietarii neprodLrcitori repi'eziuta rrn gmp iurporlant al agenfilor economici din orice tar[. Sociogrupurile sunt constituite din indivizi reunili pe baza existentei a cel pufin trei trisaturi comullc. obicctive, cale genereaza interese gi comportamente similare

stateiordl:nlocratice-,eSteconrliatibiliicLlDl()pr!ctateaprrbiicl-rsattirlief(}l.mcdC proprictate; satl Junt urrit;lile oste sttrtttl stittttl san , -:-^. .--.'^.i.trr este tl) ptoprietuiea publici' aI cltrer proprietar acestei proprietati qi Iocale 'litr strltctura sa' [)lriectul adnrinistratiilor publice r:entrale tu" Ot intet'es legii sar'r prin natura'tit' ::::.:: :: il formeaza buntrrile care' poirivit ptoprietate ptlate -: al btrnurilor carc () ct)r.ilptlil' aceastil oublic. Dupd regimut iuriclic ambele ptrtirrd statului sau domeniul privat aI statului' con-stittti domeniul p'Uti" of se care tbrmeazir domeniul public fi de interes national 'il'ou totot' Bunurile i.rtLainate') $i ca sunt- inalienabi!e (,'u pi-'t fi curacterizeazir prrn i^ni-,

imprescriptitrile(nuptltiiurrnlritesilitsatrgrevi.ttctlediicriteobligatii_pentrua etc')] Apa4in dotnen'rului public bogatiilc


se pot folosi

l'i sechestrate, prel'rate spre despirgtrbire energetic saLl calre .,poliut aerian, irpele cti pctential rle oric-e natnr.i nt" *uUrJtut,,i, terenurile pentru in inter;s public. siturile istorice si arhec,logice.

rezervatiisiparcurtnationale,terentrrilepentrtlttevoileapziriir:ri.fi5iadeprotectlc afrontiereidestat,i*ot,it"t"dinpunctcledefrlrn,.ierasausecliialcnlinisterelclr, (ie stat etc. cclelalte btlnuri proprictate primfriilor, arc t,nititiiu. de inviitiuninr la public tin <le domeniul privat si se ret'eri publica ce nu apartln tio*tniuf i sunt ntl care apailinri,omeniul,i public, irr'obilele l--.u,urile care a* irr."toira rnai din aceastS categorie pot donatiile prir-rritc erc. B..urile
desri.ate

pentru rnembrii grupului. Sociogrurpurile dau

na$tere

cooperativelor, socie'tf,tilor pe actiLlni, ca $i altor forme de


proprietate asociativa. Organizatiile, constituite pe baza unor criterii prestabilite, pot fi nationale $i internalionale. Cele nationale pot sA apara sLrb forrna Lluiunilt-rr de intreprinderi sau de cooperative constituite pe criteriul de ramltrA, zonirl, teritorial-administrativ etc. in ultinrf, instantd, insuSi statul ca subiect al proprietatii poate fl considerat c[ reprezinta o asttel de organizatie. in ceea
ce priveste organizatiile internalionale, acestea se constituie prin asocierea agentilor econornici sall (.:i) a or-ganizafiilor din doua sall mai mLllte tiri. Surbiectii proprietitii i$i exerciti atr ibutele in forme extreln

utili{itii ouiii.", ficoncesionate,irrchiriat,e,instr5tnirteetc.Sicadstrbirrci..lentacetorpatru domeniul p''rivat clrcptului cle proptietatt ?"]rrli:T-''in corilponente fr"rndamentale ale pot [i trec.te i' il.,teniul putrlic *l statiritri .ou of unioi,o. odn',inirtrotiv-tcritoiiaic il prezintit' in tunctic de interesul public pe care ori' :rcestea proprietatc. tlat. dt: ccie nrai rrtttltc de forrrr. l)esigur. pot exlsta si ult" de azi' iumea in anirlizate' combinare a lbrrnelor r:eprezintf, de tapt mrlctalitdti cle interdcpendt:nte strnt in cuclrtrt aceleilsi tirri' formele ,1" proprr.tute amintit.t .oe1i-stit rol*l formelor de diferite ldri 1i perioade, l.cul si. si in c'.rin.i t.rnrrlr-1r". in proprietatesemodificainftrnclietlecapac.it..lteafiecflrcradea.sidemonstra in folosirel viabilitatea p.in tfiti"nO si rentabilitate "b*"'::l'l]^proprietitii' dirtire cle pentru pluralismul formelor clo proprietate genereazt cornpetrlia prin: reclucerea alos ." se realizeazir rnai mentinere si afirmare tot mai futernica, """u tehrric si tnirirea volttmului

de variate.

Dac[ avenr in vedere cine sLrnt subiectii propdetiitii si ce att ei comun si/sau specitic in exercitarea drepturilor de proprietate
di:st

ingem:

cheltuielilor, ridicarea calitdtii, pro*ounr"o-progresului produc[ieidepeurmacdrorainceleditrtrrmitcsteavantalatconsumatorul.Tocmar inacestsenssesptrnecSpluralismulforrnelordeproprietateconstitttierlnecesitate pentru orice economie mcldei'na' cle piati, este *.-,1,i- ,, r; .rl c?r rnod cic a fi al e.onotlllel cocxistenta fornrelor cle proprietate, societf,tii de a o rJreptului pe care il &Lt tnembrii expresia tireasca a liberei initiative, cei lnai bitre cle pr,rprietate care cotespLtniic arege, de. prefera orice formi nu alislntil plur t)roprietS!tl Aceastul inseantnii ct-t intereselor pe care [e are fiecirre. este lltlnrai necesar, ci si posibil'

t-

'{.i'i

i; i ' jii

'i

-'

PROBLENIE DE REFLECTIE
Proprietatea privata

. tn ce constA relertia
dintre obiectul

dintre

proprrietate Si interesele proprietarului? * Anahzalr evolufia in timp a leglturii

Identificaf i costur ile 5i beneficiile specifice proprietAtii asupra unei fabrici

ti

sribierc

tul proprietitii.

de cherestea.

I
I I

Proprietatea particulara individuala

Proprietatea particulara

asociativi

l*-

Societiti pe
I

acfiuni

Proprietatea

Libcra initiativi este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese, aia cum considera fiecare ci este mai bine. orice actiune intreprinsd de un agent economic in inten[ia de a-Si realiza interesele trebuie sd aibd,loc astfel incAt, prin ceea ce face el, si nu afecteze cu nirnic libertatea de acliune a cel<-rrlalli si nici ace$tia si nu-l jeneze cumva in ceea ce el intreprinde. De
respectarea acestei condilii. Acest comportament s-a contrrrat treptat si este sinteza experienfei acumulate de agentii economici. Este recunoscut ca necesar gi singurul posibil de acceptat de to1i, intrucdt ii pune in condifii de egalitate sub mr-rltiple aspecte:

cocperatista
I
I

aici decurge cd libertatea de actiune este o caracteristicd generald aplicabili in rnod egal tuturor agentilor economici si cd orice initiativl este admisi ng6ai cu

I L

Cooperativ

,ie produc

Fig. 2.1. principalele

* r n

i: l'i{t,l; ii{i
{
-1 {.;

fr,.r*

se aplica tutrrror. f5ri discriminiri pozitive sau negative; nu ingricleste pe nimeni in promovarea actiunilor de interes propriu; respectarea sa nu implic[ costuri sau alte condilii materiale prealabile pentru

de proltrietct.te

I,i:,,,..

{;itIl.-lt_ 1I{}..\
5{ ir f i 5.1,fl._
l_{
J

i,i i

it
Existi legituri intre difer-itele fonne de proprietate? Daca erustii, care este baza acestei leg5turi?
Care componente ale dreptului cle prop,etate sunt relevate oe p.op.etatea asupra uner case vA,nzarea , propriului alltomobil, inchirierea Llnei locuin[e, constituirea unui clepozit la o banca?

q Ce reprezinti proprietatea din punct de vedere economlco_social?


+
,u

tu-lor tlreptului de pr.oprietate?

in ce consti irnportanta

cornponen_

exercl tarea componentelor fundamentale ale dreptului de proprierate? propr letate'.)

Ce operatii economi e pot genera

atril-r,ita proprietatii private in .upo.t celelalte lorme de proprietate,J

* Care sunt principalele forme s Pe ce se bazeazd. s uperiori

de

tatea
..-,

niciun agent economic obtinut pe seama altuia sau altora; + din aplicarea si respectarea sa nll decnrge uiciun fel de avantaj pentru niciun agent economic in acfiune; c stimuleazi deopotrivi creativitatea tLlturor, intrucAt, asigurAnd libertatea de acliune, realizarea interesului fieciruia depinde de ingeniozitatea proprie. $i pentru ci cei care realizeazd. activitatea economicf, ar putea interpreta aceasu condilie dupd bunul plac, societatea a stabilit prin legijuridice care sunt coordonatele maiore ale libertalii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incilcare a sa, precum si modalitatile prin care poate fi restabilita. Asemenea legi exprirni accepfia pe care o dd societatea libertatii de acliune in economie, intrucdt ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese qi ele in mod liber. Fundamentul libertdtii de acliune in economie il reprezintd proprietatea, pentru cA aceasta este sursa determinant6 pentru interesele agenfilor economici 5i asiguri, totodatd, rnijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprimi, in primul rdnd, exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a le utiliza, de a dispune de ele gi de uzufructul lor.

hr viata econornich, lihera initiativi s:ru libertrtea cle ,Icfiune are nurneroase fatete. ibnne rle rnanifeslarc pe cet dr' multe, pe atit clc dit'erite. in acest sens. se remarci mai intdi
de acttune Libera initiativl - libertatea in mod se bttcttrf, toli agentii economici ecoltomici, conditie de
egal.

<ireptul agenliior economici de a dezvolta, nrentine sau r-estriirrge ac:tiunile lor, de a se manit'esta ca intrelirinzatori, consumiindn-si cum consideri ca le este mai iavorubil buntrrile de cflre dispun sau de a se angaja iu moci liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu cilracter econonric etc. Prin lihrera initiativd se exprimi dreptul proprietarului de a adopta decizii irr orice pr-oblemi privirrd actir-rnile scle economice ;i bunurile care formeazi obic'ctul proprietirfii lui. Proprietatea este o sulsa protunda de motivatii pentru orice agent econt:nric, concretizdndu-se in initiativa, stimulare. responsabilitate 5i courpetentii. Libera initiativi cunoaste cea rnai mare clezvoltare in condiiiile Froprietartii
particulare 5i ale rcgimurilor politice bazate pe democratie. Pe fundenrenttrl acesteia

-f

,i

:/

t-'t11i..".;'
..'

I'i"'t'1'ui?'i

i:,trtli ii

'

i ;i
Lltafi ca exempltr ttn intreprinzf,tor el identificafi ce inseamna pentrtt
,,

rt-l'-niil'ix,

se creeazir acel cornportameilt economic cotidian peutru ntili(iane de agenti economici, care conduce la realizarea unci activititi economice eficierite, atiit pentni fiecare proprietar in parte, cit 5i pentru societate in ansamblul siiu. in orice activitate gi in orice larir in care proprietatea este dcperrsonnlizati prin formarea $i consolidarea unor monopoluri sati prin urasuri dictatoriale, libera initiativi este ingraditd sau eliminata. Ea inccteaza a mai Ii sursd de eficienla qi rentabilitate, de implinire a libertdtii fundamentale a omului Se produce instrdinarea oamenilor de procesul economic gi de rezultatele acestuia. I-,ibertatea de actiune creeazi premisele' ca agentii economici sii palticipe aqa cLlm vor la tranzacfiile economice, asigurdndu-se conditiile tunct.ionarii normale a economiei, pornind de la interesele ;i posibilitatile fiecf,ruia. in acest t'el, agentul economic devine atent la semnalele pielei qi iqi indreapti etruturile spre ceea ce este cu adevirat necesar gi eficient, orientind resursele de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitdtilor utile. in economiile in care nu exist[ un sector privat puternic. preponderent, liberei

ietatea din pttttct * Ce reprezintl p de vedere economic? o in ce constd i rnportanta obiectului economicf,? proprietdtii pentru activitatea beneficia cAt proprietAlii pentru a putea 1or? ,ooi mult de obiectttl proprietalii

";'lllt

libera initiativi'
.' Ce sens
?

'Cumartrebtris6ac[ionezestrbiectii

dati expresiei "proprietertea privataestefundamentullibertf,tiide


acIiune"

intocmili uIl eseu (una-douf, unii lui J 'P ' pogini) pe nr argine a aserti este condamnat sf, fie
S

artre: ,,Orn.,l

* Forutulati trei idei care se pot privire la desprinde din acest text ctl libertatea economicf,'

liber".

inifiative i se substituie, adesea, decizia ohligatorie a organclor administrative de stat, rigiditatea gi inflexibilitatea la schimbare 9i innoire etc. Libera inigiativd inrplici restructurarea activitdtii economice in interesul a-qentilor economici, prin intermeditrl proprietSlii private. Acest tip de proprietate ii determind pe proprietari sd urmdreascd atirmarea propriei eficienfe, si, totodati, pe a celorlalli. in aceste condilii, veniturile vor fi inegal ctistribuite in societate pentru ci reflecti inegalitatea eficien[ei activitdlii agentilor economici, la baza cdreia se
afld deosebirile dintre ei. sub aspectul instructiei, disciplinei, potenfialului capacitrigii intelectuale qi capacitagii de risc, puterii de munci, tenacititii, voinfei, aptitudinilor. spiritului novator gi de econornie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nernijlocit al capacitilii valorizatoare a fiecimi individ, precum $i al modului cum el o foloseste. De aceea. libera iniliativi va determina afirmarea valorilor corespunzAtor acestor criterii, inldturdnd incompetenla, inrpostnra si pseudovalorile.

1ri _7

O parte dintre nevoi sunt satisficute pe seama bunurilor libere, iar alte trebuinte se implinesc corlsumAnd bunurile econorutice, insuficiente in raport clr nevoile; producerea ;i obtinerea butturilc',r economice indtic conslrmuri de resurse, cheltuieli. De aceea, atentia consumatorului se centreazi spre br-rnurile economice fat[ de care adoptl Lln anumit compofiament.
Prin comportamentul consumatorului desernni.m rationamentele si reacliile pe care le are in legAturd cu alegerea (cumplrarea) pi
utilizarea bunurilor economice. Unul dintre punctele de referinl5
*n
il

constienr,

o cc a activitirtii economic, purtator u-lmPonenti

. ;:"J; ' I ; l:::::1 '-% realizeazi - =t"! prin consuma.""-;;-i,;:: :' Asentul principar ar consumu rarn, lia ;;,,' i; ;;:i::1}":rfi:rilor' rui este menaj ur,
u

econoffiice rep rezinta -;:;;


in ter

atrrrnea $i finalitatea ttctit,itcitii

il constit\te utilitatea bunurilor ecollornice. La prima vedere, utilitettea pare o notiune foarte clari. Pentru oricare dintre noi nofunea util, utilitate desemneazii ceea ce este de folos, trebuincios, necesar, ceea ce serveste la ceva. Utilitatea in sens general reprezintd capacitatea unui bun (material, serviciu, informatie) de a satist'ace o nevoie. Baza acesteia o reprezintd proprietalile, insuqirile, caracteristicile pe care le posedd fiecare bun sau categorie de bunuri.
pentnr comportamentul consurnatorului

o'

iil;

satis_

Consumul e.ste

eco

u",", p"

urmdri modut cum .., cum f.r,:,.u si igi maximizeaza satisfacgia,

#,+:il,J.n[;,,H,i,.ffi

lar consumatomr ca agent

*d;;;l,r',1,^.,,,

.:,":T]., rlupi ce cdterii se orienteazii vorn ,,,.,rr^jlt"otttl,

."T"ili"iil'cornportament

Asemenea proprietiti pot fi naturale silsau create de om. Cele naturale pot fi luate ca atare sau sunt adaptate de orn in functie de necesititi. tn acest sens, pentru oricare dintre noi este evident in ce consti utilitatea generali a pdinii, a apei, a irnbrlcaminlii sau a locuintei etc. Dar, deqi apa este necesare gi utili pentm oricine, in imprejurlri date. nevoia de a consuma o cantitate determinata de apd (sa presupunem platd) este mai intensd sau mai pulin intens5. in funclie de situalie, decidem sI o cumpardm sau nu, s[ platim un pref mal mare sau mai redtrs. Decidem intr-rrn . i.. l.;"r;'i:iCrcif tel sau alttrl in funcfie de intensitatea nevoii in a cdrei intAmpinare ,ri llitatli vine cantitatea determinat5 de apa plat[ la care ne referim. Din ..i,i,af;l()lttiCC

A. UTILITATEA ECONOMICA B. ALEGEREA CONSUMATORULUI


C. CEREREA

U,truOrrrrd

acest capitol, qv efr posibilitatea

irttelegeli notiutiiie; tttilitute (frt sens gette ral ;i tn sens e cotrotnic), ttlegere qi cotnportcuttent al constttttcrtottilrti, ''vtov' Lt'LLtL' cercre c' si elasilcitate a cererrt,

acest rafionament decurge distinctia necesard intre acceptia generale $i cea economici a utilitatii. ' Utilitatea economice reprezintd satislaclia pe care sperd ' cd o vo obtine un consumator dat, tn conditii determinate , de loc si de tirnp, prin folosirea unei cantitdfr, (unitdti, doze) ', determinate dintr-un anumit bun economic.

',

.=-''-,iii-titlcI

it'ti.

i
:

-i

irit'itrrea

utilititii
:';'{bttllntiCe

aprbcierea utiiitatii econo*i..

-iri

il;*.6ilruiecliv

":. ,1iiI-t'ciati
. , : i 1; ;4{ rl il'erit

realitdtii

tttirizctli ace,ste noriruti rrt studierect


;

comportantent pentru a compura cliferite ctltentctti,e ;i ct'fbrrnr|rlo concluzii, ,ar mui ales decizii ctclicvctte;

a p roprittlui drrrr.,r,,rrrioastrci

mqioreze sau sd recruccT ltretur rct bunurire tranzactiortttte

cut"toasteti irnprejurd,ri le de care depinde cerere, pent* L{, orttuttit burt si cdnd este tn mirrcsul vdnzcirorulr'ur'

ii

depinde de raportul pe care fiecare consumator il stabilegte intre cantitati determinate din bunul respectiv qi nevoile sale in conditii date de loc si timp. Hotar0toare in acest sens este intensitatea nevoii pe care o resimte consumatorul respectiv. De aceea, bunuri omogene avAnd aceleaqi proprietati pot fi apreciate in mod diferit ca utilitate economicd de diferi[i indivizi in functie de volumul si intensitatea nevoilor, de nivelul de culturd, cle situafia ecorromic[ qi aspirafiile proprii fiecflruia. Mai mult chiar, pentru Lln anumit individ, fiecare element dintr-o mllltime de bunuri identice are utilitate economic[ diferita, in functie de condifiile de loc $i de timp. Aprecierea utilititii

'

'.

iri
it

i'litrlri if'criti
trctic

: ri:.' irrclasi

i;riliuid,
:,:+ F'u

-:', ;,:i,-iiiiilt: dg ,t , ., i irt-11r., de


r-iil.ittsit:,-ttcit
.,r i

i;ilrlf

CtC.

::':ll1:i:i:i:'llf,:
anumit bun economic.

economice se rearizeaz,- prin suma de bani aL roc;;*p, u, cumpiritor

3l
decicre

(pm

H#;ffiilT

Umur ::

AU,f -

in

car-e:

respecttv, satisfitctia resimgita pri, conslrnrarea prirnei unitagi din acel bun ecorlomic este mai ridicati.

in mod iontinuu gi neintrerupt". Intensrtatea nevoii constlmatorulul se diminu eaza cLr fiecare unitate consumatzi, utilitatea marginalr scade, iar utilitatea totali creste cu o marime descrescitoale Ia punctur de saturatie. pentnr .n6na individul
De pildi, dacd un bun X este format din n unitigi (exemplare,

unei praceri descregte progresiv pana Ia saturare, dacd rcspectrva placere este satisfacutr

de Gcissen, potrivit cdreia ,,mirimea intensitatii

Satisfactia suplimentari resimtita de consunrator cu fiecare unitate dintr'un bun economic consumat se umeste utilitate marginali' cdnd un consumator utiliz eazd, rnai multe urititi dintr-un bun in morj snccesiv, neintrerupt, comportamentul siiu corespunde legii utititatii marginale descrescflnde, formulata

tQ* -

sporul cantitatii consumate din bunul

X.

consumatorului, ba, din contrd, produce insatisfacfie.

Nivelul utilitalii marginale devine zero cAnd nevoia de consum este integral satisticuti, iar o dozl consumatd peste acest nivel nu ii mai aduce nicio satisfactie

" titilitate econonrici individualfl iaportul de sati sfac gie pe care Lln

lconst,*ator consiclera (apreciazi, sperd) isa-l aiba cind tbloseqte- fieca.e r.,,iitate i(doz.a) dintr-o rnulti me de bunuri iornogene, in conditii detenninate de loc
I

resimtitri de u rl consumator prin consumarea mai mlrltor doze din unul


sall mai multe buntrri economice diferite.

i
:

* Utilitate marginala

satisfacfia

x-'"': ,1"r1?dl,;r*r, j', d e c re . a Ju, r,X'


s

xn, fiecare frind apreciati cu utiriiag,e

.u tutrp. . Utilitate totala satisfactia: i t:

;;t

resimtitii dc' nn conslnnator de pe Llrrna oricirei doze corlsllnrate dintr-un bun economic; sporlll de utilitiite total5, cAnd

este UT

Desenu,",J'la,lr'lJ;;;i
consum atd" crerste

:'

;;

oT

;;

.lJ,i,T', ;iilj,

",r#H, _:

;ji I
*

,{

\ 1i{[.ii
t-

-i 'i-"

i i '; , ti i-ii
r *.
* if,.-

1 *.:i1;'i+.
'r'+-!:l

: i; $. t !'Lli E

cea aditionali, pe care o aduce fiecare noud dozaconsurnatti este din ce in ce mai micd gi tinde spre zerocand nevoire de consum sunt integral satisficute
Utilitatca aditionala (Au). (urarginali)

si utilitatea totald, clar utilitatea rnargi,alr,

h, arunci c,nd cresre canrirarea

t,

i-

.', E

l.': i

"]!,., a... a i
i

! !
\ 7

l
-iI

Aprec iaIi comparativ mlrimea utilitatii economice intlividuale pe cal e un cc)nsLturator c acord5. [a doura casete video pe care le poseda .:i pe care a fost inregistrat ercelagi film. ,6 f-ontp arati sens ul ectrnomic al utilitatii cu cel general.

* De ce utilitatea nralginala este desc re sc

atoare

" Argumentati de cc aprecierea utilit5tii economice are url caracter subiectiv. , Cum er,olu eazd, utilitatea total5 f i
marginala cind consurnuI creste? & Este posibitA reducerea utilitAtii totale la cresterea consllmului?

Et- AEsg*E *rE c*f,Brulxa??at{}ru*laei


U5

tt+
U3 U2
U1

in

p,'oc'esut satisfacerii trehuinfelor sale, consumatornl,

ca orice

agent economic, trebuie sd aleag[ tin0nd cont de taptul ca:

decida pe care

Utilitatea
nrarginala

Fis- 3-r. utlirateo oaiiunatd rdij obyinwc?prin

X4
c

X5

re.;te

ree c onstt mului

Utilitatea (satisfaclia) adilionard resimlitii de un consumator dat prin mirirea cu o unrtate a consumului reprezintd utititatea mirgrrrii.iij*g;,

#i#;

prin retaria:

multitr-rdinea trebuintelor pe care le resimte il oblig[ sI si le satisfacf,, in ce ordine gi in ce proportie, sir stabilearsci o prioritate; . intrebuin6rile alternative pe care le pot avea bunurile, caracterul complementar sau nu al acestora qi substituibilitatea lor (in misura in care exista) il determind si decidd pe cale le preferd gi in ce cantitafi Modul de combinare in consum a diferitelor cantititi din bunurile x, y,2... pe care consumatorul le-a preferat spre a obfine o anumiti satisfac[ie scontati formeazl programul de consum. Urmirind realizarea unui asemenea program, fiecare consumator i;i va cheltui in mod specilic venitul pe care il posedi, astfel incit, in funcfie de prefuri, si achizitioneze cantititi mai mari sau mai mici din bunurile x, y, 2... pe care le-a preferat.

o t"'illlsttnratorul aL'gc pc criterii ilc eficienta ;- r'illtrtnricl.

Alegerea consumatorului rationar este, sau ar trebui sd fie, principiul eficientei. EI va cornpa.u ffi; o" ti."ur" datd satisfactia pc care o resimtc ?u rr,a ac hiziti on irii s r consumu tui ca, ti ta ritoi ;'il.i:':11.:,:ri:.:il:,: ;:iTj: Jl efbrtul (sacrificir.rl; pe care trebuie sd-l faca, concretizat irr ve,itul barnesc cheltuit. Esentu alegerii ,orru*oiuirltti rariotnar constci h, gariiiruo nrrrrri progro,n"rrir, ctchiTiyii consum

-t) J^)

;i care ti ctsigurci cect m., ntare satisfacyie (utiritate economiciit. totald sau agregata) posibird nrin c\lrttliyea (sacrificarert) veniturui stiu rimitut.,,
-..-.."..'--..-,j

intrucdt consurnatorul are un tluget limitat, critcriur escntiar dupa care i;i va orienta alegerea ir formeaza satisfactiei obtinute pentru o unitate -u*iirir"."u monetard cheltuiti in vederea procuririi bunurilor de care are nevoie.
ctceasta se exprimci sdtt.

cil Lul, rIp}rt

fifire

bunur ar carui raport, astfel calculat, are varoarea *ui -o." lau eficienta cea rnai ridicati. "", fi prezentat un asemenea ratrorament poate p'ntr-nn exemplu simprificat, c6nd consumatorul are de ales tntre dit'ente cantitdti din douii bunuri. A B. Rationamentul 5i poate fi generalizat apoi pentm n bunLrrio:,
Sir presupLlnem un consunlator care dispune cle un venit zilnic de 30 de unitlti monetare (u.m ) pentru satistacerea nevoilor de hrand prin btrnurile A |i B- Prefurile unitare ale bunurilor A si B (P-'Pn) sunt egale, de 10 u.rn. El are de ales intre aceste bunuri, care ii asigurd, in functie 'de cantitatile consumate. Lrtilitatea totali $i rrtilitatea margin,rir cuprinse in taberele 3.1

consumatorul rationar opteazi tntotdeauna pentru

Consurrratorul rational decide si aleagd rnai intii o unitate din bunul A. care ii asigurd cea , mai rnare utilitate marginal2i (10) qr cel mai bun raport utilitate miuginalE/pret unitar. Cu venitul rimas achizilioneaza o a doua unitate tot din bunul A gi o primi unitate din B, pentru cd raportul utilitate^matginalalprel (adici efcct/efort) este idenric pentru cea de-a doua dozl din A li prima din B: ln tinal, achizitiile consumatorului vor fi qn = 2, ga = l, iar satisfacgia totalf, resimlita va fi 26 (adicd 18 + 8 sau l0 + E + 8). Orice alti decizie de cumplrare nu este in nrisuri sd-i asigure o -satisfactie egal:i sau mai mare prin cheltuirea celor 30 u.m. in conditiile amintite de pret $i de utilitate marginala. Situagia va ti diteiita, insi intr-un alt context. De exemplu, c.rrc ar fi ralionamentul consumatorului in cazul c6nd prelurile unitare ale celor douh bunuri sunt Po = 20 u.m., Ps = l0 u.m., iar venitul zilnic pentru cheltuieli este de 90 u.m.? Dacd consumatorul achiziiioneazl o primd unitate din A, respectiv din B, raportul utilitate marginali/pret va fi de 0,5, respectiv de 0,8. In rnod normal, el va opta sd achizi(ioneze mai intAi prima unitate din B. Cea de-a doua;i a treia achizilie vor fi efectuate tot din bunul B, pentru ci 0,7, respectiv 0,6 sunt mai mari decAt 0,5. Urmiitoarcle achizilii vor ti consacrate pentru priml unitate din A gi a patra din B, realizdnd raportul utilitate marginali./pre!:

10

Ultim'ele achizitii vor fi consacrate pentru cea cle-a cincea unitate clin B si cea de-a doua din A care-i asiguri un raport utilitate marginaiii, pret de 0,4 pentru fiecare dozi. Astfel, prin cheltuirea intregului venit, achizifioneaza qA = 2, gs = 5, obtindnd o utilitate rotald de 48. Acest progratn de achizitii (2A + 58) ii asigurii cea mai ma:'e utilitate posibili in condifiile dste de venit, de pret $i de utilitate marginali.

si 3.2.

,',i- ', t ,j 'r,l i ,i

,..

1i:'..

Tinind
Unitatea econolnici pe care o c ;onferi

seama de cele antcrioare, se desprinde concluzia sA o Cea

consumaioffi
J 4
5

Ta

un consumator rational obline rnaxirnum de satisfactie prin


consumarea bunurilor achizifionate cu venitlll disponibil dat atunci

mai

I
__ r __ - l\/

Util

itate a

mlrsi

na

r:F

r0
IO

t8
8

2.t
6

28
4

30
2

30
0

cdnd raportul utilitate marginal[/pret unitar pentru bunr"rrile achizitionate este identic sau cAnd raportr-rl dintre LrtilitAtilc marginale este egal cu cel dintre prefurile Llnitare, cu conditia incadrdrii in venitLrl disponibil penrnr achizitti (V,"). Adic[:

lruna alegere cfinstrrtratorul ui

Tabelul
uanttatea (nr. doze
Utilitatea economice Utilitatea totatE (UTa) Utilitatea marginald (U,sa) sau nr. unitd{i qo)

(1) (2)

UmgA Umgtl

Qo*Po*Qo'P,

-rur:

Vo^

Aceasta inseamnf, cd utilitatea marginald obtinutd cu ultima trnitate monetard cheltuita este aceeasi, indiferent de bunul achizitionat.

* cr,,,,,,,,,il
-c1Ii'e' pilJGiate .sIfLiC tlife 6Lr n i-u ikji iasigurf, consLrmatorului Lln niveI de:

_lj

-(ati

;aclion

'

Consurnator rational

eazi pe criterii de eficien[i.

cei cere

ialegind bunurile achizitionate in tirnctie iO. raportul utilitate marginalir/pref. i * Cea mai buni alegere a consurila-

prrograrnul de achizitii care ii iasigtrrti maxirnuzarea utilitatii totale prin

itorului

lcheltuirea venitului disponibil.


j

isatisfactie clezirabi L i + Bunuri complementare - bunr-rri a ,cdror utilizar e are loc nurnai r^inprcLtnf,. iSunt numite si bunnri-perechi. i ,, ....,, . r.';, :folosirea autonrobilului presupurle iconsun)ul de citrburur{i. * Bunuri substituibile - bunuri care. i 1^ r procesul utiiiz[rii lor, se pot inlocui

la Plentisa cii programul cle achizilii si de consum car() este cel c..are. in conditiile venitului dat, asigura rnaxim rzeazl trtilitatea totalir
Se porncqte de
Unrgy' Py
C ant

Itcztili'il1./i

itatea (nr. doze) 25


30 28 25

Prr-rgramul cle achi zrtt| care satisface

conclitia de mai sLIs este 9x + 6y' El poate

fi

acltizitionat, chelttriala totah fiind

i . Program de consum - modul de !conrbinare iu consum a bunurilor


ii"l itl.Ii,\ltj i'l a, i: l{i i; {t ,\iii:, \ {.{ \{}sl'llrIIi{ii4
-'*

Iunul cu altul. Exernplu: clrburelc'.


lgazui metan, electrir:itatea ;i lernnul i^ iput inlocui la incil z:rea k-lcuintei.
se

ii,

II
ITI

20
/1
15

(9 ^2) +(6

' 1) -24

Lr'm'

IV
V

2l
t1
7
5

UT =

315

12,5
1t)

VI

i ii:

* In ce constf, esenta alegerii consumatomlui rational?

* Pe baza crtror clemente se apreciazli cir un consumator a fticut cear mai huni alese re de achi zrtti? = Dupi ce criteriu .se orienteaza corlsr.lmatoml in alegerea cantitiililor din dil'erite
bu
n

VII VIII IX

J,5
1

Raspuns: B = b + b".

['lii tlil.E:,]{ \
[) L',

uri'l Un

tt],2(i 1.1'.\'l'
Lln

li,rur:lplrr
Utiiitatca marginala pe care un consumator o atribr.rie dit'eritelor doze din trunurile x sl y este urmitoarea:
Cantitatca
-- nr. tlozei
t-rti I itatea marsina lii

consllm care ii maxirntzeazzt pre{urile px = 2 ,si PY = ..[. E'l cttt-tta programul ,Je achizitii ;i ctlm urrtreaza: dupa diferite, doze utilitattea totalf, prin consulnarea Llnur

cr-rnsttrnlttor dilil-lune de

bu-get

pentnl ac-hizifii de 3rJ u.m. $i se confruntd cll

Prefurile unitare sunt P, = 2 Lr.rn.


v

Si

(bunului)
I

Bunul
50

Runul y
30 28 25

II
I

40
35 30 z5

destinat achiziliilor este de 24 u.m. Cantititile achizitionate care ii asigurui

Cantitatea (nr. dozei)


l

TJ

nr g.\

S[

se determine:

l0
9
8 7 5

20

II

IV
V

2t
t7
a

consLnnatorului maxinrizarea utilitirti totale sunt:

ilI
IV
V

II

t8 t7

a) cel mai bun program de achizitii ' cel care ii asigurf, tnaxitnrztrrea
satisfactiei
1t-r

VI VII

2t\

a)x+3y?
b) 9x +

l4
t0
9
1

b) care este rnf,rimea


Rispuns:

r)

acesteia?

l8
l-s

5
-)

VIII
IX

t1

",

c) 8x + d) 5x +

6y? 8y?
-3y1']

VI VII

4
.l

a=5x+5y;

118.

e)3x+y?
Satisfactia (utilitatea) totald pe care consurnatorul dat o resimte prin programul de achizitii si de consum care ii maximizeazi utilitatea totald este:
a:

VM

2
I

4
1

Ix

A-a+a. B-b+b, C-c+c.

Raspunsul corcct cumulat, care deFrneqte utilitatea totalA $i cantitatea achizilionaLi, este:

= 133; bz= 375; %= 269;

dz

= 39ll

eu

133.

P=d+d, [,=e+e"

_1

t, {
culnp'-e-l .Fipga;-epentru

'i.rtr"1"yq't1
c
e

Consumatorul se manifesti pe piald

dererminl se nuilteste elasticitate a cererii. Pentru teoria si


practica economicA are mare irnportantil studierea elasticitzitii cererii in funcfie de pret $i de venit. Elasticitatea cererii in functie de pret se ntisoarri prin coeticientul de elasticitate, czlre se calculeazi ca rapoft intre modificarea procentuald sarr relatir,6 a cererii si modificarea procentuala sall relativir a pretului, folosind una dintre relatiile:

Reactia cererii la modificarea inrpreiurdrilor care

cel:rea detenninatd pentru bunur x sau pentru bunul q.a.m.d. y Cum ne'oile snnt nelirnitate, cererea exprimd acea parte-,Jin nevoia'pent*r bunurile.\ s.ru y sa, z g.a.m.d. care poare fi satisfdcutd prin intermediul pietei.
Ceii-iicr pentru uit tiiiiiiiiii-blitr" -i3' ;'i;-;iAi,erru'ii*rii si er,;t;iz;;t;i sitb incidenta a nuntero;i ,factori econornici ;i extraecononlici, cLrtt i sltttt" intensitateu nevoilor, niv'elul pretliltti ctl ;i veritnlni, nttmcirul 1e;

1a nevoilor ;i preferintele consumatorului iim cererea. trebuie si avem in veclere

o i,;.,"iiu:itatcla - i';"i.. t'uil(:tia ,,, ;iirr,iii'icilf ca .i-1:'," : .i f"if f iltlf' . i.i ri.1r,I-ntintt

t"*- =-f3rltrl Ke.--p* = -., Pt^ Po* AP.,


C,t*
Pr,*

C,.*

Co,

cutnP.aylori

;i

prefbrintele cun'tpdrd.torilor, pretttrile ctltor bunLr.i s.ct.

',

Ke.*rp*

= coeficientul de elasticitate a cererii in tirnctie de pre(ul bunului X, X;

re un rol deoscbit. Daca toate celelalte ntnl un bun se modifica in sens contrar em cii, in oraqul A.., cerereu saptirminala re(ul unitar (p.) ca in tabelul 3.3.
lJaremul cererii
P. (Ll.m.)
5

LVa C* = moditicarea procentuala a cererii pentm bunul X; LVo P, = modificarea procentuali a pretului unitar al bunului

= cerelea initiali (anterioar6); = pretul moditicat; Pn* = pretul initial (anterior).


Cn*

C,, = cererea modificata;

P,*

Tabclul 3.3
3

4
2

2 6

I
8

considera

Dam fiind relatia negativi dintre cantitatea ceruti si prelul unitar, pentru a preveni oblinerea unui coeficient permanent negativ. raportul se inmultegte cu -1 (sau se

in modul).

C, Se constati

(k_g)

l'lxr-:llr*!rrI

scade are ca explicafie

relatia n_eqatlva^ dintre evoh.rtia pretului unitar si cea a cantit{fii ce.-rte (daci cc.lelalte imprejurari rdmin neschimbate;: cererea ;; ilh;2la c6na p."tui creste si se extinde c6nd prefur scade. contractia (dimrnu".."l cdnd pretul creste se explici prin tendinfa consumatorului "*.riidin de a-si reduce *t irliiii" bunul al cirui pre[ a cltscut si inlocutrea acestuia in consum cu alte bunuri substituibile, dar ale cdror prefuri nu au crescLrt ori au crescut mai pufin. Extinderea ceredi cdnd pretul
economrcd
p*
6

A cererea anuali de corllputere a fost de 1.0ff) de unitagi la preful de 2.000 de lei. in anul urmdtor, pre[ul a devenit 2.100 de lei, iar cererea s-a cantonat la trproximativ 900 de unitati (celelalte imprejurflri tiind neschimbate).
Presupunem cA in orasul

900-1000
2000

100

sau:
2000

K..*i

px

- --lY: =,

anterior in sisternul carte:z,an consemnAnd pe axa OX cantitatea cerutd $i pe aKa Oy preful unitar, obtinem diagrama sau curba cerenr, asa cullr se prezinti in figura 3.2.

ori renuntarea la consurrur altor bunuri, ale cf,ror pretun au rimas neschimbate ori au scrizut mai putin . Daca reprezentzim datele din exemplul

a nevoilor. inclusiv prin restrdngerea

colnportamentLll consLunatorLrlLri de a-$i mad consurnul pentru o mai bunr satisfacere

Interpretare: la cresterea cu 5Vo a prefului cererea s-a redus ctt 107o. Cu alte cuvinte, cererea s-a modificat in sens contrar prefului, dar de doud ori mai intens.
Daci:

s 4
3

- LToC > LVoP, K""rr* >


- Lo/oC < Lo/oP, iar 0 <

z
r

- LVoC 34
Fig. 3.2. Diagrcrmil
c.e

re

rii

Cererea elastici este specifici bunurilor care au o plaji mare de inlocuitori (u;or substituibile) si nu sunt de strictd necesitate pentru consumator. Se caracterizeaz6 prin aceea cd modificarea pretului unitar (cregterea sau scdderea) determind modificarea in sens contrar a cantitefi cerute, dar mai intensi (LVo mai mare). Cererea inelastici (rigidA) este specificd pentru majoritatea bunurilor considerate de strictd necesitate pentru un consumator dat; se caracterizeazd prin faptul

K".*. l, cererea este inelasticfl (rigid5) in funclie = Lo/oP, iar Ke^,r*= l, cererea este unitari in functie de pre[.

1, cererea este elasticl in funcfie de pre[;

de pre[;

1-

{'rrltl!}qt7'{q1 {t1{ it

{ 1t

I i:#tt.l itrti{tt{tt'tt

it

{'"ii

i-::!,:!ti!

39

Cererea de el:rsticitate unitari se caracterizeazd prin faptul ca moclificarea llre!ului unitirr (cresterea sall sciderea) deternrina modificarea in sens contrar a c:intitirtii cerute cu acecasi intc'nsitate (cu acelasi procenti.
rezitttc-L

ruirclif icarea pretuiui unitar (cresterea sau scdderea) deterrnina rnodificarea in scns c{-)ntrar it cailtitaiii cerute, dar mai lenti.

ti

pentru diferite burnuri Ker:1,v are cle regulir o valoare pozitivir 9i cste rJit'erit ca mdrirne t5t'".uo"tllill venitul attrncicind cit. inseanma 1l"il".1i.1l si gnrpe de bunuri. Aceasta de bunuri rnar:thre' in tirnclie de nivelul dar n,r in mod identic pentru toate categoriile

,eniturilopsi

in pret'erir'rteie consnmltorilor pentru clitlrite catr'lorii cie bururi' cererr-:a funclie rle vcnit Poate tr: mar ai elasticl, alunci cind rnocliticarea venitului arrage dr.rpd sirre rnotlificarea

'

-__-*
Asticl:

,,::::::

cererea este elastici, iar pre{ul se reduce. incasarile vlnzirtonrlui cresc; la cresterea pretulrri acestea se reduc; - daca ccrerea este inelastici, iar pre(ul se rcduce. incas.irile vinzf,torglui se reduc, ele clesc, dac:i pretul creste.

- daci

mult decit propor[ionalil a cererii (Kecru> l); strict b) unitari, atunci c1n4 mo.lificareaienitului at'age dupS sine modificarea = 1); propo(ionalii a cererii (Kec*,,'modificarea venitultti at^ge dupl sine rnodificarea in c6nd: atunci c) inelastica, acelaqi sens. dar mai lentd, a cererii (l > Kec-,u> 0.)'

Atentie! Sii nu se confunde cere-rsa (cantitatel ccrutii) cu incesitile at cirror vclltrm se deterurini ca pledi * intre pre{ si cantitatea vAndutri. Re-euia genc'ralli esle: daca cetelalte imprejur:dl i sunt neschimlrate, cererea se moclifici in sens contrilr nrodiflrcarii pretului: incasdrile au insd o evolutie rnai speciala; ele
depind atat de cerere.

ruCcrer;--;;;il,"o

Pentru a-si mriri incasirile (celelalte (hucili. recokilogratte,, litri etc.) dintr-un bun pe irnprejurari tiind neschirnbate)'' se care gn cLlmparf,tor sau tgli culnpfuitorii mandf, ca el si:

cit si de tipul

cle elasticitate

si sensul rnoditiczirii pretului.

dintr-un spa[iu cconomic


unlt ar.

dat

a. lllaioreze Preftrriie;

Concluzie. var:zdror:ui care urmiireste mdrirea incasdril<lr, de regulr, procedeazr la cresterea prelului daci cererea este inelastica si la reducerea prelului, dacd cercrea estc elasticir (celelalte imprejurirri care determinii cererea sunt neschimbate).
Ceretea pentlLr ttlt burt depinde nu numai. de pret, ci

intentioneazi sa o achi 7'rlioneze intr-o perioadii, la diterite nil'elttri ale pre[ului

Elasticitatea la prc[ a cererii

rln bun dat este i1 r'elatie negativ[ fal6 de

b. redtrca preir"rrile; c. lase Preturile tlesctlimbate' '+ De cL-. in mod norulal. c:erereA pentru

;i

de venitul consumatorului.
i

Ca regula, cererea se afli in relatie pozitivi cu venitul: In()di.fiLurea venifitlui, variubilci inclepertdentci (pretul,yi ulti .fuctori tle il('luentd stmt cotlsiCerati con,ttonti), otrctge dttpri
sine ntarlifit'Lit'e(t ?n a(:e!e.si sens a cerel.ii.

l'-1ll;iir itatr;.r

ti:r'rt'ii iri l'ullctirr

sensibilitatea modilicarii cererii (variabilzl pretul unitar? clependent6) la n-roditlcarea prettrlui trnitar ! (variabilii indepenclenti). i " Elasticitatea cererii in functie de sensibilitater moditicurii cererii i venit
!

(variabili

dcpendeniz-r)

la

schimbarea

iliii;i;i

calculat ca un raport intre modificarea relativii sau procentuall a cererii tC.l qi modit'icarea relutivd sau procentuald a venitului (V). tblosind una dintre relatiiie:
C,*
Ker-,. v

.Sctrsibilitatea cererii pentru un bun [a uodificarea venitului consumatorqlui se masoara prin coeticientul de elasticitate a cererii in functie de venit (Kec./v),

venittrltri cumparf,torttltri-

l .lEl. li i'" "i;ii.'f,{. P i . i'. l'

J.\j"i iii,,i'!
' .i it4'.'it' ;-lt1{'-i''

\
1i..i,{ }ii"

- C,r* Ct* V'-Vo


Vo

i t"i.{-i,t i i,l

AC*

Vo

sall

_ .'\, : Ke.rx,'V

L'70C*

5y*

Q\,

1! Un bun de larg constlm, consllmat cotidian de un cerc mare de agenti

Llnui btrn in func[ie de pre[ul sau unitar este 2. Inilial, ctnd prepl ttllitiu era de 2.000 u.m./buc., cererezr saptimdnala eta de 15.0(n buc. Care va fi cererea slptimenalA,

F Coeficientul de elasticitate a cerenr

econorrlrcl, are o cerere in tunctie de pret:

daca prelLll unitar creste ct 2070? * Coeficientul de elasticitate a cerenr

lll

il[ e:
C,,*.

a. elastic[1 AC*, LqbC, a* semnificatiite anterioare;

C,*,

V,, = venitlll irritial al consLlmatorului; V, = vcnitul modificat (actual);

b. inelasticii? c. unitari? " Fie un comerclant care 'r''inde btrnuri a c[ror cerere in ftrnctie de pre[ se caracte rrueazd prin elasticitate ridicat5.

de pdine a unei tamilii in tirnctie de venrt este 0,4. Se anticip eaz| c5, in perioada urrn[toare, venittll lunar al familiei cre$te cle la 700 de lei la 800 cle lei. Care va fi procentul rnocJificSrii cererii de pline ca urrnare a moclificlrii venitului?

JI
'{ ti1
'g\. .a

Pentru a se asigura obiectul consumului, trebuie sa existe productie. Aceasta se realize:azi de catre proclucator. Bunurile econornice (hrana, imbric:iminte. mobili, locuinle,

1, {,r.t,Ei,'E ri;=,:

h.'.r,fu.-=.,,

TV, radio, servicii sanitare etc.) oblinute din activitilile organizate de producdtor stut oferite consumatomlui. ln acest sens spr.lnem ci producitorul este purtatorul ofertei. Producdtorul isi desfisoard activitatea intr-un cadru organizat, credndu-qi conditiile necesare, igi proctrri unelte, instalalii, materii prime, materiale etc.
autornobile etc.) qi serr',iciile (transport, invh{irmdnt, emisiuni

;1;

})+f{}.f.}{. !,. *u,;:??,.*z

f;

-;

subiecr al acriviratii econonrice I\-./fn este p,"i)ducatorul

in acest capitol vegi studia urniiroarele

in cele mai bune conditii, Pentrtt a irl[elege comp(,rta..rentul proclucdtorului, rnor]ul in care acesta acttoneazi' ce mijloace foloseste rt carc su,t caracteristicile lor. cum trebuie sd lle cornbinate ere pcnrru ca prori.sele asrfel obtinut" -;il;;;;;;;"rl'r. w rr s<i ,0u..

iaz:i, organ rzeaza, sllpravegh eazir $ i clec.ide aslrr)ra desfitguririi activitatii sare. liind direct interesat si o realizeze
irr it

cel care

si angajeaza lucratorii. Relevam astt'el cd activitatea de creare a bunurilor economice are loc intr-o firma sau intreprindere. Firma (intreprinderea) este o unitate ecclnomicd cu un anumit specific in activitate, un mod propriu de organizare qi funcgionare a capacitatii de a produce bunuri econourice, Scopul producdtorului este maximizarea proflrtului li de aceea firma are caracter comercial, care se realizeazi prin actiur-ri purtate concomitent in doud sensuri: r aprovizionare, adici asigurarea factorilor de produclie sau, mai general spus, asigurarea resurselor necesare, ceea ce, in raport cu firma insasi. reprezinti intriri;

recupereze cheltuielile thcute qi


',

vdnzarea bunurilor obtinute din activitatea depusi, prin care trebuie s5-gi si obtind ciqtig, ceea ce reprezintd de fapt ieqirile.

',

T'otulitateu elemerfielor de core firntele au nevoic pentru o produce bunuri econonice poartd nuruele de fttctori de producfie.

p.ji",n",

protrt,

A. I}RODUCATORUL
SI FACTORII

In

cele ce untteazd vefi puteo tnvdya:

cLtnt

DE PRODUCTTE

i{r

()

rS uttiz.eaZci p

B. CONTBINAREA
TACTORILOR DE PRODUCTTP

ac'tivitatea economicd tn mod ruttion(tr si eficient;


r:d

rodltcdtorrtl

C. OFERTA

tnodul in c:ure producdtorul ttiiil.eu_ zd ,fctctorii ce pritdttctie pentr, (t obtitte b ttnu.ril e e ltt otrt i c: e.
L,

procltrcdt,t-t(l esre rut rt(itorul ofe rtei

Factorii de produclie sunt de fapt resurse atr:ase si utilizate pentnr a produce bunuri econornice. Bunurile produse reprezinta; la rindul lor, resurse prin care se satisfac in mod direct nevoi individuale ;i colective ale oamenilor sau sltnt utilizate ca factori de productie pentm a se obline alte bunuri. Factorii de producfie si resursele sunt aqadar intr-o interactiune permanenti. Factorii de producfie participa in activitatea economicii atdt cantitativ, cdt qi calitativ. Cdnd volumul producliei, al bunurilor oblinute din activitatea economicd, spore$te, in principal prin lolosirea unor cantititi mai mari de factori de produclie, cresterea economici realizati este de tip extensiv. Dar dacd volumul producgiei sporeste. in principal prin folosirea unoi factori de produclie de mai bund calitate, mai etjcient utiliza{i, creqterea economici este de tip intensiv. In condiliile contemporane, in economia de pia1a, economisirea gi imbunititirea factorilor de produclie constituic preocupiri majore pentru orice producitor. DupI con[inutul si natura acfiunii lor, factorii de producfie se clasitjcd in trei mari categorii: muncd, naturf, ;i capital. t' ---rw"iiii-iip;i:iiiitiii iLitii:ititi idiiiii iii;iiiita-;t ci;fralitaq

'iiii,{

Munca il defineqte pe om qi reprezintd pentnr el o acfiune creatoare. In procesul muncii omul isi folose$te aptitudinile, experienla gi cunoqtinlele pe care Ie posedd. Muncind, omul depune atAt un efort intelectual, cit qi unul fizic. Munca reprezinti factorul activ qi determinant al producfiei, al activitdtii economice in general. Istoria dezvoltirii societdtii este istoria dezvoltArii procesultri de munci, a crqterii rodniciei sale, a rezultatelor obtinute, atat cantitativ, cdt qi calitativ, ceea ce a determinat tendin[a obiectivd de reducere a duratei muncii.

Cind anillizim factorul considerare taptu l cii nu toti ilI,,:;lll l;; ;,nii';,,, i,i;.X::',ii,.,,J.?l ll,;;'_i;;;r,,',i1::l::i: 'rL'rusu' titr Iilr-.sr gdsesc lin rclc de mrnci ir,rnr..ii,
(

tr

fl.i;j'ittti:r: 'i

lr.r*cre si este Lin firctor de produclie cleosebit de restrictiv, peilt^r ca este lirnitat si, totocriti, d_egracrabil, &t it prin poruare, cet si prin exploatare nerationala. nEiu*.., sa este posibila claci se I::ii:-:J3,,::hnologii sorisrica;,-o*
acesr proces esrcr renr
.si

rin nittrtcti Pdmi,tiirl"..ri tl, piin* ,t. apa'


p

influente azti

!{atura c:l de protcl ru: tie s rtl)sLtitr cuzd prirn [irtti:tl, (tpu' re'surs'ele .factdr minerule ;i cosnliL'e ( lturtincti, ,ritrt,,,rri ert,. ) ltr cure ontLtl J'uce aper petttrtt (t prorrttc'e {i c,re
r)e
ie i,ecreie

;t;";mia

Uznra se prezinti sub doui tbme: r tzurafizicit, ce constf, in <leprecierea treptatA a caracteristicilor functionale ale capitalului 1ix, ca urmare a folosirii ;i acliunii ageufilor naturali; . uzura rnorali, inrroluntara, ce apare sub incidenla progresului tehnic qi zr conditiilor pielci care asigurd nra$ini. utilaje etc. noi, mai ieltine decdt cele i'n functitrne 5ilsau cu performantc tehnico-economice superioarc, In felul ar:esta, capitah"rl fix af'lat in tuncliune apare ,,depdr;it" moral in raport cu noile exemplare care se procurd de pe pia(d. Capitalul circulant este tbrmat din bunuri (materii prime, materiale, combr.rstibil, energie, api tehnologica etc.) care participd la un siugur ciclu de productie, sunt consumate sau sunt profund transformate in cursul acestuia si trebuie inlocuite cu fiecare nou ciclu de'producfie.

i1,'i ltt,{i
{
.

i ,j .;
i

: I I
i,--...

t::

,*#*i.*
ln

utilaiele. utilajele, insratati instalati combustibilul, enersia lerrjrica;i;;,.*i . Capitalul tehniJ i;;.;;;::^.

, , pentn.t i : Defltru nl.tti>tzrron obyinerea: .. eCO : l]*. i it..:r'f tl :i,;'ii i. tinAte V1nZtirii. .li : l:il,i ,.!r,lj, ,... ; ,i,,r'.i,, j,,,i,,i,," ricii ra.q:ilitnrr,i"ipr i'(i ii*riri i ; factori de procluclie, contriuuinTi, ,llri"JJl"a rrebuinrelor :rrrr!ii'i: r,,r,..,,i,. urnr.ito, p.olur"l p"",", ci servesc activitarii economic" Jt;";;;;^;;;#d,";il ..',,.u :fi,"l,[,fl.:]1,:=lT^"d,,]il fflJ:i. ;,rr::il:i: lrlt.ili. -j1rrr lr;r i:; i care tbrmeazi fart",.,,i ;';;:::,,;"1 , g ., r 11311r-ttele : :.r-..,'.,,, i..-. nUmlte cqpital ronit,,l te t^ , flumrte ' aceasti categorie s industriale. io,r.
,

); ; fh i;r;rr... r:r;i,, 1.:;. i


r..=
',

i I

acest context au caract

ztceastd interactiune si

Incadrulactiv,itritii tle prod.uctie primari econornlce, oricAt de S interactillnea om-naturI.

\iit l'il."\ i';ii, i'i,iii{"{",\i*i,.\


i_''ri t:i"i
{

ir'i it t _{. t{i


este forma monetara pe care acesta o imbrac[?
+*

tluctie rept.eziniiiri

r:,,iii,irri,,,,tiitllt

De ce producartorul este considerat pu rt6torul of er tei? * Ce raport de milrime trebuie sa existe intre ,,intrf,ri" $i ,,iesiri" pentnl ca firrna sd fie considerati eticienta? d' Care este procedul esential ce
at-ecteazd, capitalul

Care

sllnt efectele uzurii morllle

(involuntare) asupra comportatneutultri

, a
l

fix

?n funcfiune si care

a-gentului economic in calitatea sa de producator? Aceste efecte sunt identice pentru toti agentii economici prodr-rc

f,tori'J

riipi,H::*ff;

i:ul"i r i

i i* i F{l iai' .,f.{}i,\',i


ii
1,1,..i,

;'

iffi1,,'J,J+',ifflif,",x".:: actlvltatea eco

";;

;1,'ll]iiiilliJJ .::.::',1,1''.r,.e

Intocuriti Lrn dosar in care, luind un exemplu de intreprindere (firrna) din oralul dumneavoastrf, (sau sector al Capitalei), si inscrieti pe fise:

de unde

iSi procllri forta

de

munca neces ara;

Hiff;i;;;;

ii

eracri,,nea

seminrere. 5i arielc.

le c_apitalului tehnic se comportd in mod

. Capitalul fix est mstalatii, masini-une utilaje, (cicluri) de producfii lte aite utlllzare. In decursul ani de gi de alte fenomene af'ectat . .. ,_ naturale care ii determrnii uzura. _._. ' Uzara repr"zintd- ;capitalului (btinpntrat imbraca (bdneascd), ;;.b.f";;;;;_i;;^;: i_A..,^x,aeprecierea fix care, sub formd ;;T;;rAi rir*r";;;;;",;l"u(ttutut ltx

;hil;i f #:"f it T:;i;j;#* :;;,;;; icipd la


activitatea

utilizate de respectiva firm[ pentru produce bunuri economice:

. specilicul de activitate a tirmei; . modul de organizare a firmei; . care s Llnt re su rsele atrase q i
'iL

- daca suprafafa de teren pe care este arnplasatd firma este proprietatea


?nchiriatfl; care sunt elementele de capital tehnic pe care gi le procurd firtna gi la ce intervale face aprovizion area cLt
.sa saLl este

alte elemente.

Il. Curnbinarea iarilx'ilul' r!i'

pri;{!ttr-ii*-'

r- -_ "'-- I Combinarea factorilor de produclie este operatia tehnico-economicd de unire I a Jactorilor de produclie tn care cantitatea ;i calitatea fiecciruia sunt in functie de bunurile ce urmettzii a fi produse, de cantitatea acestora Si de alti parametri, I I I astfel incdt eficienla lor sd fie maximd.

Orice activitate economica se bazeazd pe utilizarea factorilor de produclie sau pe combinarea acestora.

Abilitatea intreprinzitorului. Aceasta se concretizeaz,a in capacitatea de utlap;ure rapild ;i eJ'icientd lct conditiile pietei cu urrtxare a priceperii, pregcitirii, isi:Lt.sintei ti tlibdciei intreprinzdtonilui, depdsind momentele dificile pe care le inrpune concurenta. Aceleaqi bunuri 9i servicii pot rezulta insd din modalititi dit-erite de combinare a factorilor de producgie. Agentii economici cautii si gdseasci cele mai eficicnte modalitdti de cornbinare a factorilor de productie. in cadrul acestui proces, r.rn rol irnportant il are 9i substituirea lactorilor de producfie. Aceasta inseamnd tnlocuirea, parliald sau tn tntegime, a wrtict stttt mai multor .factori tle productie cu unul sau ntai multi dintre cei deja folositi stut noi, tn concliliile obpinerii acektrasi rezultote sau chiar a uilot:u mai brme. Substittrirea factorilclr de produclie se bazeazd pe compatibilitatea caracteristicilor cle utilitate si de adaptabilitate a pdrtilor care se combini. in acest sens, calculele de eficienti se retbra la ploductivitatea marginala ;i la rata marginal6 de substitutie. l) Productivitatea marginali a unui factor de produclie (W,,,) exprimd sporul producfie obtinut (AQ) prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv (AX). de ceilalli rdmdrrind nernoditicali.

Acest pru:es rnai depinde. desigur, de natura activitritii economice respective, conctitiile de produclie. abilitatea intreprinzitorultri, managementul 5i marketingul finnci etc.

adoi factori- x si Y, ":1"a1: i9:,.1i1 itatea marginalf, factorutui nro'JLlcttv Y' de Z0 ' c at este producsubstittr tt este a factorului ce il tivitatea rnarginall
substituie?

Cdnd rata marginalf, de substitutie

Proclttc f,tor cantitatea inlocuiascf, u pn't" clin

ide s a de. *:'":1 capital' in Lrtil rzat|)' cu irei Llnitati 'Je S de conditiile cAncl rala - mgginal avea va ce rnarirne substittlire este tle Z' ,
t)

aca

un

dec

cantitatea cie rnllnctl inlocuitl']

20 ax n =lo?w,og*=2 =ro, -rv'W*g_ Rr.s=-\

.,Cf,,ndratatnarginalticlestrbstitufrea cie 5' iar producdoi factort, x $i y, este rnargi;^i; a [acrortrtui substituit
tivitatea

este de I 0lt cat e ste il substituie? marginall ; factorului ce


prodtrctiv

itltea

TEXT TEMATIC
et nu ,,Fiecareindiv.icsestrdduiestesd-gi-intrebuinlezecapitalutastfetincAt cea ry?;;';?;';ioay'^i2^oinerat' piia-'i"a il mdsurd acestu'a in^ce orodusut iici nu '= ,urmdre$te 'n .sti3c'aetiro,uu!r{,i!,Jl!r';' ,a pro*"o[Jii-iitl;"ut puoiic"ii
vedere numat. oromoveazEt. El are in 'Lrrmdrindu'$ido" ini"''iiitiCTu'

''i

7'

si

w,r, =AQ ax
2) Rata marginali de substitufie (R.,) reprezintd cantitatea dintr-un factor de producfie necesari (Ax) pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor

iiti,iect decat atunci Z"' pe acesta din urmd."


econontist

iii

cand in

'.t

1,389. !i-'o'omoveze Actmt


economiei politice
Sntith (1723'1790),

;i filosof

scofiurt' consiclerat "pdrintele"

(-Ay), astfel incit productia sa ramdnd aceeasi. *,,,, = -#

r*,

fu
Majoritatea bunurilor economice E' ;;;t;!-':jl'lgt9*fl bunurl marrar l-1.:*oferti de bunuri ca ofert[

produ;

ti''
t I

se regitsesc pe piatd . . ...,

, Substituirea factorilor de producIie poate avea loc intotdeauna $i in orice


conditii? Argurnentafi rispunsul.

JWi

ril

* Se pot stabili relafii intre slrbstituirea tactorilor de proclucfie $i prodLrctivitatea marginala a unui factor de prodLlctie'J Dacf, rf,spunsul este,,do", Stabilili-le. Daci rf,spunsul este,,nlr", iLrstiflcati-l.

lii
I

n ceea ce s-u produs' o pdrte i stochectz'd saLt i Perisabild' se


rueazd

este *6r

'.-o siib-incicie'rti inai multor irnpre';urart in'*1.::::::::::l1i;ili';;ilui (meaiu producntori etc' economice qi extraeconomt '1'ryr"r 11:I':.H:t:.:; #:"*il."ori ;il";'{;1:tii:;' numarur de

Irj\

li}:ffi""ii"iffifiT:I; "i ;;i;r" ir, acestea, pr";;;;f'lrenteazn ""i


celelalte imprejurrri sunt date'

Dintre

nlut-"lu orerta' Daci in mod


1

q Dacd productivitatea marginala

avea

loc substituirea capitalului prin

mlrncii este de 5.000 de bucdti, iar


productivitatea marginal5 a capitalului este de 15.000 de bucifi. cu ce ratA va

mLlncd?

i ;:|!liffiJ|il"i::il' schimbarea lll actr4Pr ffil'unii,'tii'f::":'..'^-l*:,:",f.*,; cantitatii oterite i'


bun devine ,r,oi

%*%

15.ooo

5.000

-., -'

H:uLH:;"".T':"i.iiTlil"IT:uj i:.ll:':ffi;:r'*^il !
prottli,;;;;;"ducdtorii
existen$ sau

T:qlft":'-:.1'n:',f:::,TLTina

::'.-:l ri'liirii:'

i';lrlrii']t:i.r iilr"t'i:::

*"' "i*:l: "'

4
.|
-)

pentru altii, care i,si reprofileazii activitatea. Din contrii, cffnd pretul unitar scade, prclducdtorii, dc re.,uul i, restrfing procluctia si oferta, iar unii dintre ei abandoneaz'd, respectiva activitnte, orientflntlu-se spre alte
domeni i.

sine motliticarea

atragc d*1-xi slrre Nodificarea


(Kcll-'';i'^=

b.ofertdinelasticai,specificasituatiilor-incargmodificareapreluluiaLtragedupi ot-erite (l < Ke'','-'; 0); in acela;i"t'i'' tto'rnai lentd'..a cantititii ca e modificarea pretLlltll per]trll propne situafiilor c. ,ferta de elasticitate unitarl, a cantiEtii of-erite inteusrtatc atttil'tt cti

in

acela.li se s si

2
I

Grafic. relatia dintre oferta gi pretul

unitar se exprirna sub forma curbei

| 2 3 4 5 6 7
Fig. 4.1. Diagrarua ofertei

o1
(tone)

(diagrarnei) ofertei, o$il cum se prezinta in tigura 4.1. S-a presLrplrs ci la pretul cle

' dc alte inrprejttritri, nttmrte rr,rt d:tt' ofeita tlnlll bttn este determtnati ;i clu n reactitltrcaz.'tr oferta [aiu cit'eva rlintre accstetr ;i modr-tl ccrn,Jitii sau tjictori ai oteftei' r sub inflttcnta lor': r -:^ r^ .,^-. ^^,," r,neo:rtivi). (negativfl)' si marginal - relalie de sens opus - nivelul costultti ttnitar (negativ2t); opus relafie de sens - nivelul taxelor ;i i"'ftl'itetor-I acelasi scns (rrozitira); de r-elatie - niu"tut subventiilor Daca
.,,,r este .'.r,pr-e1u[

l)'

u.m. producltorii ar oteri cloud tone din


rn.d.

-conditiitenaturale(maialesinagricttlturd'si.constnrcfii)-relaticdeacelaqisens

marfa x, patru tone la pretul de 2 Ll.ln.


s. a.

(pozitiva).

speciali prezintl elasticitatea ofertei in functie de pret.


Aceasta se calcurleazi ca raporl intre modificarea relativti sau procerltualf, a cantitirtii

Sensibilitatea clfertei la mcrclificarea imprejurariloi care o determinf, se aprcciaz[ prin elasticitatea ofertei; o importantir

oferite gi modificarea relativa sau procentualf, a pretului Llnitar. folosind


relatiile: Q,* _. Qo*
Q,,* Pr*

Llnzr dintre.

doar , De ce obiect al ofertei sllnt bunurile econollllce?


* Afinnatia ,,o [e rtit iltlllal lt

de

l11ere

aQAP*

Po*

Ke ,,xlPx

Po*

Qo-

(l)

satr

Keqr r,.

: L%Q, A,Zil

estelnatmicadecatcalltitltilelecoltate inrportate" este aclevf,rata sau falsf,'l

;i

(2),

."Cum se explica faptul cii oferta Llntll

rrnLlmir bun este

i rclatic pozitivtl cll

I'o*

rnoclifi c area Prelului?

unde: Ke,r,,r* = coeficientul de elasticitate a ofertei in functie de pre[ la br-rnul x; O,* = ot'erta modificatd;

unitar de 10 lei, producatorii sunt dispuEi sa produci si si of'ere saptamAnal pie{ei 300 kg din marta ,,x". Dacir pretul ar cregte la 12 lei, cantitatea of'erita ar ajunge la 390 kg. F-r+rrri:lu: Presttpunem

= oferta iniliala (precedenta); P,, = pre[ul ruodificat; Prx = pretul unitar inilial (precedent); Do/oO* = modificarea procentuald a cantitdtii of'erite; Do/oP^ = modificarea procentuali a prefului unitar.
Oo*

l,iil

,;tii i
.,',q

111

, il}; il3

)i

l'1 q-1'

'

.Cend

prefr-rl

tlllilar al bunultri X

este

ci la preful

de1.000u.rn./kg,prodLlcf,toriiSLlntdispugi kg' Care ar sf, ofere si s[ vandi lunar 5'0m

b. niveltrl preItrltri? c. nivelul iostului total rnediu? d. nivelul costttlui marginal?

Keo*/p*- 123oo r0
t0

390

300 =

fiotertaltttriirirdacipre[trldevine12.000 Ll.m./kg,ittrcoef.icientuldeelasticitatea -in


otertei

e. niveltrl c:ostultti total'l t. Alegeli gi argLtlllcrltati ritspttn

su

rile

sau:

Keox

/p*

Interpretare: Keo"/p* indici faptul cd, la modificarea pre[ului, of'erta se rnoditici in acelaqi sens, dar mai intens, de 1,5 ori sau cu 507o rnai mult. in practica se intAlnesc trei situafii tipice: a. ofertl elastica, definitd prin faptul ci modif,rcarea prefului (creqterea sau scaderea),
atrage dupd sine modificarea (creqterea sau sciderea) mai intensd a

pecizia intreprinzatorr-rlui de a prodt cJ qi oferi un bun pietei se fundamenteaza pe: a. existerlta cererii?

ttrnctie cle prct este de 1'4'

corecte.

2.

Sirnr-rlagi

ilustriri

activitatea unei firme, cLl cifrice , Pentru a cletnoll stra


1'

alegerea tle la Ptrnctul

cantititii ot'erite

(Keorr,

>

1);

t- ilrt; tt',.aly! "i

.1, Prc*turtiritnteii f ai:trlr'iitii' de productie


Expresia sinteticd a eficientei utilizarii factorilor dc proclticgie este productivitatea, rodnicia sau-randamentul factorilor de productie. Aceasta poatc fi detemrinati Lr nivel-de firmi, ramurir econcmici gi economie nationald. Cdt de mare este rodnicia, randarnentul tactorilor de produc[ie, se apreciazi cri

t
tJ

Nivelul (mf,rimea) productil'ititii se determind ca un raport iratre rcznltatele obtinr"rte de producdtor (produclia) qi elbrturile depuse pentru a obline aceste rezultate (cantitatczi de tactori dc producfie utilizati). Relalia prin care sc expriurit nivelul productivitf,tii este:

ajutorul nivelului productivitifii.

flii#

{#r
unde:

w=a Fi
W

nir,'elul productivitlitii;

F - flactorii (sau fac:torul) de productie


utilizati lutilizat), e,{primati .li ei, dup'2, c'dz.

cltrse,

Acest p ;di )c( les }S id rifi ific c cill$, si i.c( CO)n nt pl rpli rl ic crutlp po al po rte fi gestionat nlrrnai recLu giind la anunlite Pr o( r$ -e instrur ( :C m( 1e nl lte .er sp( spe :oIn eci }C iI fice f ce, de COI] C In crl:sLl ;LI Ll l rr-l I rrlr( $i apreciere, cunoscLlte sLlb denumirea tie 'in indicalrto orite ec( C( ton on 0nf om II ), pri IICI :IC:a are lre, ttit dri irin rirne eiI lor, seuslrl in care evolLreaza.!i raporturile I I:rin nl rfl dintre ei )i la lal r,u UT NI nn mo nor mer entIrdat dart, t,,au )ac itu LIC cai pa acit rcita lte )ir 'Je a sernrrala unde, cdnd ;i clrm trr trebui
ra

pr IC rod ) (ltt ;itroi rrillolr p(otl fi nlum mari d1a aci i arre Io -)c utilizaa ?.[, rea )ctl a e fec cti,va Ir rtrf ta ac [( lor ril ()l )r rtJJc ' lr1rlnlc produc c cti co)nsl NSLI LIIT ,.ll11l I ol rtll tlo )r rir tie,,L^ tI I(X o(lIclfir 'ic' tc cicn Ie 1t.

II

tii ft re eali liz ZA te


ten nt n ntl le

exprimat, dupa caz, in unitltti fizicc naturale (kg, ll, bucziti, t etc.) li unitlti natural-conventionale (kwh, CP etc.) sau unitAti rnonetare (lei, dolari. eLlro etc.), ca valoare a prodLlctiei;

in

rrni[arii t'iz:ice rlitturale

conventionale silsau

in unititi

$i natural-

rnonetar-e (cu

vaioare)i

i = 1. 2, ...) tl = factorii
utili
zLrtr

de prodLlctir-

s[seiini lter Vi vir in td ralpe pen n ntrLr fLI


rt

inteleg )se eff 'rf ftrr rifi( m IC ilfi ica ca[ leia( [cc'l CC'S ;tr tor :r ir stt' tclitci in atr., ttrrriiIsi moclLrl in cai'e pot ti tiile .EZL cele m lai lib bu Lln n(et 9ft rez ). tulta u tatre. ir n ace ilCt )es st( :at aoi rpitr; ca ,in ol Yom r;tudia:
/a.tt

)reg CI ea $tt)I'ea
I

lrel itt tere

el t'it ici cie :ienrfe:i ntili


t

tdrii l'actorilor de productie. pentru

fi

folosigi spre a obtine

(figura 5.1,1. i p.oductivitatea partialir este cea a unui factor de productie, consiclerat u fi productiei ;i ct rtodiJ'icarii ocesteio (r:eiluLri .factori .fiind ('onstanti). l, I origineu
I

se mdreste competitivitatea interni ;i extenrd a prcduselor na[ionale: r se poate ruiri salariul fara a genera inflalie; r se pot diminua pre{-Lrrilc Si se poate rndri salariul real; r se asigttrt cle$terea bunistirii, a stamdardului de viali ai populaliei etc. In teoria si practica economicd contemporanii sunt consacrate douii tbrme rlc determinare qi analiza a acesteia: productivitatea partiali qi productivitatea globala

r I

O prodrrctivitate mui mare are o iurportanfi ccouomici dcosebita, pr;:ntru cf, astf'el: se rcduce costul total mediu (unitar): este atenllati tensiunea dintre ne.roi si resurse:

lr

in tunclie
productivitate

de factorul re(inut, proiluctivitatea parliala se prezinta, dupi caz, ca a muncii, productivitate a capitalului sau productivitate a pamfintului.

A. PRODUCTIVTTATEA FACTORILOR DE PRODUCTTE R. COSTUL PRODUCTIEI C. PROFITUL

fntelegc in cc cotlstd utiliz.ctre(t .f'uctorilor cle productie ;i care este


trnportnntu stt pentru econontia ntoclernci;
curtoctste importanta +'i irnplicatiile deosebite ttle productivitdtii ;i c:ostului

Studiind acest cupitol, veti putea:

GLOBALA

PARTIALA

ca indictttori e(:onomici relevanti.

Medie

'r--v{--

Margina16

PAMANTULUI

Fig. 5.1, Fonnele fundantentale si rtive.lurile cleterutinclrii productit,itcitii

L,'ti

li:,tt t'{-.t t .tttt'iot'i futr de p rothtctitt

5t AQ wlnre = "AL ,

pc!','1!!'nlantil dc ansanrt.rln t factoril,rr Ce productie din a ctir<,r conrtrinare u i-,-'zult.rt electr.rl r-rttl. Nivelul amhcltlr f'orttte ale produr:tivitirtii se exprirna prin praductivitatea medie

Aceitst.l

ltltii

5i prodtrctiritatca marginala.

- productivitatea marginala a capitalului lYKmg - exprinia eficienta ultirtei unititi din capitalut tehnic atras si utilizat iri-ac-tiv'ilatea ec,-rnomici. Se dL'terlriinil ca un laport intrer varietia absoluti a rezultatelor (AQ) Si varialia absolutri a eapitaiului tehnic r-rtilizat (AK,), dupi relalia
- AK, - productivitatea marginald a pimintului WPmg - expriml randamentul
WKrnC

Ilroductivitatea mcdie e.:\priltxLi e.!ictt<'itctteu trLedie obrintftci prin util,iz.area fieL'tirui. .!itttor cle itrotluttie iri lttrte suu tt ttttiu'or (liruti inprewru). Astfel. pnoductil'itatea mt'die a muncii aratd eficacitatea rnedie cu care este ci)nsurlat factortrI munci. Se determind ca raport intre producfia totald (Q) si canritatea totala d* rnunca utilrzati (L). Se poate exprima, dup[ caz. prin nurndrul de salari;.iti. dc ore-munca eic.. clupl relatia '1yg=Y
.

AQ

ultirnei unititi de teren (ha, ar, mp) atras in activitatea er;ononticd. Se determinti ca rapofl intre variafia absoluta a producliei (AQ), exprimata in urnitati fizice 5i/sau monetarLr. $i variatia absolutd a sr-rpraf'e1ei de terert (APl, dupri relatia

Iixcnrplu:

t_

AQ; wpme = .AP

Dacit prestipunem cii uil produciltor (o firrni) utilizeazi zilnic 50 de salariati 5i obtine o pro.llictie tle 6.{)i}0 de br.rc:i{i din bunul X. rezultir ca
1y,- =

Aceirsta inseamnii cri, lrr medie. tiecare salariat lucteizf, cr-r o eficienld (roduicie) de 120 de bur:iti ziirli,: din burrul X. DesigLrl ci intre salariati existh deosebiri snb aspectul caliticarii. ir:derninarii. ittteresulLri. conlpofturirentului etc. Aceste deosebiri condnc- [l o eficientr irotlnicie) iridividu.lli care se va abate. iu sus sau in jcls, tata de medie.

9199 i0

- productivitatea globala marginala WGnrg - cxprima eficienta ultimei uniti'rti din toti tactorii de pr:oduclie utilizati in activitatea econotnici. Se deterrnina ca raport ir-rire varia{ia absc'rluta a rezultatelor (AQ) si viLriatia absolr-ttir a tutLlror factorilot de protJuc[ie (AL + AK, + AP), dupd relafia
wGmg= Ar)
AL +

= i 20

tjc hu.:irti/.;aliu iat/zi.

tni

AP

Produr:tivitatea mcdie a capitalului arata elicacitatea medie cu care este utilizat factotrrl capital. Se calculcazi ce raporl intre rezultatele ob(inute intr-o anurnitai
perioeda (Q) si capitrrlul tehnic utilizat (Ktt. dupir relatia Wt

Dacir productivitatca cre$tc sau scarle de la o periocdi Ia alta se poate atla prin determinarea dinamicii acesteia, calcLrlind inclicele prodr.rctivitSlii (lw) ca raport intre nivelul productivitrifii iu perioada ctrrenti (W,) li cel clin perioada de baza (W,,), dupa tornrula:

- Kt
l-actorii

Irv =

JVI- 1
w'0

1gg

Productivitatca rnedie a pamAntului aratd eficacitatea rnedie cu care este utilizat tactorul pamiinl Se detennina ca raport intre ef'ectul util ohtinut (Q) 5i suprafata totala
cle teren (P.t tblosita pentm obtinerea productiei respective,

care prit intLrenfa prodr.rctivitatea (raurJarnentul)


conditiile pedociirna tice

activitiitii econornice

producirtorului srrnt toute dif'eriti (vezi figura 5.2).


;

dupi rela[ia

*,.P =g

Factorinaturali

concentratia in substanta utila a unui zacamant mineral; abundenta sau rarilatea resurselor de apa etc

Productivitatea mcdie glotrali a tactorilor de productie ne arat.i eficien{a agregata a factorilor de produc{ie utiliza{i. Se determini ca raport intr-e rezultatul total oblinut si totalul ftrctorilor de producfie utilizati (evaluati in expresie valoric:i), dupi relafia

tehnica

si tehrrologiile
d

utilizate

Factoritehnio

combinarea factorilor

e prod ucf ie

modulde organizare

activitatii de produciie

etc

a ws= - L+Kt+P
I'roductivitatea marginali exprima varialia rezultatelor obtinute prin moditicarea cu o nnitate a unuia. mai multora sau a lutrlror factorilor de productie. Ea firnclanrenteazi decizia producitorului privind opottrulitatea qi viabilitatea rnodifiolrii (ctesteru'a sau scdderea) cantititii de tactori cie productie utilizali.
Corespunzitor formelor productivitirtii (vezi figura 5.1), se pot determina qi analiza: productivitatea marginala a muncii ( WLmg) - exprima eficienta ultimei unitfti de muncii in.rplicate irr activitatea economicti. Se detennina c:r un raport intre \ariatia absolutii a rezttltatclor obtinute (AQ) ii variatia cantitatii de nrirncd trtilizata (AL), dupd relalia

gradulde preEaiire

si

calificare a lucrattlrilor:

Productivitatea
(rardamentul)

reialiile dintre sindicate si patronat etc

rnotivatia muncii;

climatul

la

loculde munca;

ciimatul familiai etc

calitatea relatiilor economice cu partenerii externi; nivelui prcductivitatii in celelaite lari etc

Fig. 5.2. F ctrtorii

care inJluenlect:,d procluct it,itate

o ( ron d irme ntul )

{ t;jtii.if i:i

JJ

cadrul formelor productivitatii, locul central il ocupa productivitatea muncii (medie si margiuald), pentru cd factorul munci are rolul determinant irr ansamblul [actorilor de productie.
L.r

t-il.ir i"i;i ) i't.i-it;:l it.iur t i.,\ ,/ i_{.hi}s'{'i,r- { {,,1,t}}i J + Productivitatea este un indicator econo-

'

firmar, 10 salariati rnunceau 6 zile pe saptimAni, 8 ore pe zi, iar rodnicia era cie 4 produse pe orii. in prezent, salarialii lucreazi 5 zile pe a nruncii metlie 7 ore zilnic si obtin aceeasi producgie saptiminala. siptdrninri, Cu cdt a crescut productivitatea medie a muncii?

" intr-o

uric cantittitiv si/sau calitativ? Argu-

mentati rlspunsul.

Care trebuie sii fie relatia dintre dinanrica productivitetii muncii ;i


cliuarnica salariilor'? De ce opttrti peutm rlspnnsul pc care-l considerati corect?

# Cum interpretati, in primul rand diir pLlnct de vedere economic, rezultatLli Lrnei analtze care vA arat[ clr in douii

15"

tlr:

1r:1 gl:"*eIrir:tir.i

trlri, X $i Y, nivelul $i dinzrffiici.r

prodLrctivitAtii sunl diferite'l + Analizati reiatia prodLictivitate-tirnp li ber si colrsecintele acesteia.

tn activitatea sa, proclucdtorul consumd factori de producgie. Acegtia sunt gumparati cle producator de la piati, iar apoi sunt utilizatjffroducitortrl efectueazd deci o cheltuiald. De asemenea, e[ cheltuie;te sentrn a-s(depozita bunurile produse si pentru a le oferi curnpiritorilor.

: |
I

ibk,ti;;tr,,7iun,l,irk1o, iii'1,thfii,iEtii-iieiiiit'prof,urerZa, "-"'--'' "' friTr-,ti J--"-'r- -" -' r'"---" -' --_' -- I-'"'""-"-'

Epffi -'-r-\-''' '

I si vdnzarea bunurilor economice produse de el se nume$te costul productiei.


tr"

{t {

it

fl,lrl

l1 [ ir,

l;

ij. ii t.,'f l,l i_ \'.\'1.


L,:^t:;lri,ri{1;
Ei

dotirile necesare in capital tehnic (masini, utilaje, calburanti, in-qrisdminte, pesticirle etc.), fblose;te in Tu 5lucritori agricoli, fiecare lucrincl in medie l.0f)0 de ore anu1l. si obline o producfie de 3.000 de chintale de cereale. in anul r,, pe acela$i teren si cp acelaqi volum de capital tehnic, dar utilizdnd 6 lucritori agricoli (tirlpul lucrat de un
lucrdtor riunine neschimbat), s-au oblinut 3.800 de chintale de cereale. Sd se determinc: a) nivelul productivitalii medii si marginale a muncii (pe Iucrrtor gi pe or[); b) nivelul pnrcentual al prodLrctivitdfii medii a muncii (pe lucritor ;i pe ora) in T, fati de

"

O societate comerci;rla cu profil agricol, car-e dispune de 100 ha teren arabil

Confectionarea (fabricarea) unlli costum de haine presupLlne efectu area


urmAtoarelor cheltuieli: * rnaterie prima (stof'a) # rnateriale auriliare

=1.500,000 lei

(c[pttr;eald, a[[, nasturi, fermoare etc.)


arnortizarea

Rezolvare:

t,.

a) Wru pe lucrdtor

= ,ffift-=600q/lucrdtor
= 0,6 q/h

= 600 q/lucrtor

utilajelor lor (contribufi la asigurlri sociale Si la ajutoml de $omaj) - 200.000 lei n alre chelruieli (chirii, dobanzi etc.) = 100.000 lei 2.900.000 lei Total
salarii qi asirnilate Producatorul cheltuieste cu desfacerea (distributia) prodlrsului siu pe pia[[

* *

lei lei = 200.000 lei


700.000

Wr,, pe orir =

3.000 q 5.000 ore


3

W,_, pe

lucritor =

.800 q
q/h-rcrator

633,3 6 lucratori =

w,,r pe ord

=m = 0,633 q/h 89 g00q/lucrator. 800q 0,gq/h \r,I.. vvtttg = t l,r.rf,tor'uLl/ruLraLot' Trooo..


h

I Cheltuielile cu tactorii de productie utili zatr gi consurnati trebuie sf, se regAseascA i in pretul de vdnzare al bunurilor economice, pentru a putea fi recuperate qi astfel i continuati activitatea economicd.uP Includerea acestor cheltuieli in preful de vdnzare se face prin costul de producfie. ' , Costul de produclie al unui bun trebuie sd fie mai mic degq1 preful de vdnzare al i bunului respectiv, pentru ca producitoml sd obtind protit/ \- Aceasta condifie il determini pe producdtor si urmlreascd qi sd, analizeze
structura costului producliei (elementele sale componente). Elementele de bazi ale costului producSei, potrivit teglementdrilor in vigoare, sunt: a. cheltuieli materiale de productie (C), care includ cheltuielile cu: r materiile prime; r materiile auxiliare; r combustibilul; r piesele de schimb; r energia; r iluminatul unitalii; r arnortizarea capitalului fix; r reparatiile; r depozitarea etc.;

Total cheltuieli de fabricatie ."-"'-'"*' si de desfacere

= 300.000 lei
3.200.000 lei

) I*L = ffil.100

= I 05 ,5o/o;lw, Llh =0,633.100 = I 05 ,5oh


0,6

5l
l'e

{'' t i I i :.t r

r,:

*,fu

t' t * r' i i r i r d e yt r rt d u t'

li

Ft i'tiitittiitii

5 inCI

2. Costul variabil (CV)

fac c0l'

consumului de factori care, pe termcn scurt, evolueazi in acelagi sens cu modificarea producliei. Cornponente: r nraterii prime: r materiale; r combustibili; r euergie: r salarii directe ale lucr0torilor din produclie etc. Dacil vlriunrul produc{iei este egal cu zero, costul variabil este zero. 3. Costttl total (C'I) este sunlr costului fix gi a costului variabil al productiei

(vezi frgura

5.-1):

CT=61iagY.
r curha costului fix este o linie paralelI cu ax a productiei pentru cd,
Citirea diagramei:

.ri
I

Amortizurea repre:.itttd proce.;ul ecrtnot.ttic de recuperctte treptcttd cheltuielilor ,facute cu c:ctpitaLu! .fir'. Anrorrizarea capitalului fix repreiirrti o sumii de hani ce se include in costttl dc fabricatie al bunului si/sau serviciului prodtrs. / r Consumul capitalului (tehnic) circulant pri:supune includc'rea integrali in fbnna
ie baneasc/. consumul valoricd./ Cantitatea cousumata de capita! circulant. in expresic fizica, pentru obtinereu untri bun econornic este denurrrittr consum specific sau tehnologic./ Totctlitateu cortswnurilttr cle t:apital circulant tmpreunir cu amortizorea cttltitalului fi-r, .formeazd cheltuielile muteriale de producfie.
2, Consurnrrl lactorului munci poare .!'i exprimot ftzic, prin timpul de mwtct clu'ltuit f(:fitnr ohtiuereu mtui l.titt (.'t'i,ito!t'tic tou u ttilregii productii, .ri valoric
srrrr monetar,

transf fiecar se inr pare a

estc ionnat in rezultatele cleosebire de consumul

de dinamica costului variabil.

care are loc o inflr.xiune a ratei de o tendint[ de cl'e.stere; (Je r curlla costului totai proci ucticr pleac[ din acelasi punct (a) cu ceir a costului fix (ceea i:e insearnnii ci, la Q - 0 + CT' = CF), cu o ovoiLtt-ie ulterioani conditionatl
Fig. 5.3. Diu.st'tntit c:uiiurilor
cre.stere $i dirl noLl

irr

rnii'imca sa rinrAne constantl (pe termen sr:urt). inclif'erent cle evolutil prtlductiei: r curba costului variabil porneste din origine, cll o tendinti de crestere, dupl

Dacir 2'','e rlr insa irt I e dc-re natura actiunilor producltorilor care genereaza cht'ltuielilc' respective, costurile se ._grupe az i in alte doua categorii:

".

ltrin ceeu ce cheltuieste productitorul pentntJuctot'ul muncd angujctt. 3. Consumul factorului naturir (panrint) in ticti,,'itutett econondrti este evitlertt si senmificativ, tlar esre .fbdrte g.t'eu de relcvctt - uneori chiar imposibil sub uspect .fitic. De dceea, se Llrtnilreste ruunai yaloric (monetur), prin ceea ca se pLdteste pettru a-l cktbfindi si u-l utilk.tt. Costurile producliei, datl fiind diversitatea klr si din necesitili practice privind programarea, clerularea ;i ralionalitatea procluctiei, sunt grupate pe categorii in lwtcrie fu tliJerite criterii. Dupi rela(ia existenti intre dinamica volumului producfiei si dinamica cheltuielilor facute in acest scop. se dtsting urmitoarele categorii de costuri:
1. Costul fix (CF) include cheltuieiile de produclie corespunzf,toare consumului de factori care, pe termen scurt, nu depind de volumul producliei 5i rimAn relativ neschimbate. Componente: r amortizarea capitalului fi.,<; r chiriile; r incilzirea unitltii; r ilurniuatul unitiitii; r salariile personalului adrninistrativ; r dobAnzile etc. Dacd volumul producliei este egal cll zero, costul tix are o valoare pozitiv5.
.,_--_-_"-"-

r t-osttlri de fahricatie (fire. \'ariabile si totale), ocazionate de obtinerea prodr"rselor pe cars firma le comercializeaza; r costuri de distributie (fixe, variabile si totale), generare de comercializarea produseior, fard de care fabricalia n-ar avea sens, iar prcducatorul ar trebui si-si inceteze activituteil. Indiflerent ci sunt fixe sau variabile. de tabricalie sau de distributie, prtrducltorul, in efortul si.u de a-si geslitrna activitatea cit mai bine, se foloseste at6t de costurile totaie pe care le-am relevat mai inainte, cat si de cele pe unitatea de produs, lcrrnirte diu urmatoarele categori i: r
costul fix mediu sau unitar (CFMt. care
se cleterminf,

prin

raportarea

costulni

fix total al productiei ia volurnul productiei: Cf'M =

r costul variabil mediu sau unitar (CVN{), care se cletermind prin raportarea costului variabil total al producliei la. volumul productiei obqinute:
svN,r
j

S a

-s-Y.
a

i i

costul total mediu sau unitar (crM), ce se calculeazd, ca raportintre costul totai al producgiei (adici CF + CV) si volumul productiei obtinute:

j
J

CTN,I

CT

CF+CF
=
Q

CF
f

aa
t_

CV

= CFM

-F CVN,I:

(1

costul marginal (Crnr), ce reprezinti sporul costului total (AC'T) deterrninat de cresierea cu o unitats a volumului producliei (AQl. Se calculeazi ca rapoft intre sporul costului total (C'f, - CT,,) si spoml de produclie (Q, - Q,):
cr,ro "

+ 250.000.000 u'm. (capital circulant) Lr'tn' 315.000'000 (salariil"); = + 100.000.000 =CT profitul = VT (venirgl total) - CT (costul total) = 400.000.000 Lr.m. 315.000.000 u.m. = 25.000.000 u.m.
CT =
25.000.(X)0 u.rn. (amortizarea anuald)

=l9l'AQ

crr -c'ro
Q, _QN

inteitcleauna producatorii sunt iuteresati sa oblinl productia cu costuri cdt mai mici. ln acest scop, ci analizeazd fiecare element din structura costurilor, stabilind rnisuri dc rt:duccre, iri concordanlir insi cu erigenteie competiliei impuse dc pitrli.

r reclucer:eii stocurilor si dirninuarea cc.,nsumultri de materiale: r reduceiea cheltuielilor cu salariil,: pe Lrnitatea de produs: r micsorarca cheltuielilor de exploatare a utila.jckrr. insta!agiilor ctc.; r scdderea cheituieiilor administrative s.a. Reducerea cheltuielilor trebuic conceputir si realizata frua rleprecierea calitdtii.
in conclitiile ecrinor;i"r .1. piefa, costul unitar este si lirnita interioari p6nir la carc poete cobori pretlrl de vinzare al Llnlli bun economic., firir sf, puni in pericol
actrvit utea zlgentul

de reducere a costurilor utilizate de producator sunt: negocierea urror preturi de curnpirare a factorilor de produclie cit rnai micil Principalele

cii

, [Jn intreprinzdtor cLltloa$te cir prclul Llnitar al bunurrilor pe care le vinde este clc 100 Lt.rrl./buc. Costurile fixe (CF) la lirnru SzI sLlnt de 60.000 u.rt., iar costurile variabile pe unitatea de prodlls (CVM)
sLltlt de 30 Ll.m.
l

Ce cantitate de bunuri trebuie sa


produci Si sA vandf, acest intreprinzdtor pe ntrll a obtine Lln protit total brut de
80.000 u.m.?

ui ecrrnorllic.

*'nn'r,{'itlli
pial[, ragionalitatea activititilor economice cu caracter comercial este excedentul este relevata de proiit. .a*,iu i se mai spune gi beneficiu. Profitul incasir.or tn economia
cie

PROTTLEN,IE

Dti .

R[,T.

LECTIE

lir,,itatca $i

Argrrrnentlti daci $i cie ce proCuc-

* Stabilili si explicati

corelatizr dintre estc

cor^rtLrl prLltJrrctiei sunt irrdicatori de ct.icieirta JsonLrinicii. c Au tr lizat i re iat ir ie rec iproce cti ntre prodLlctir,'itate si cost (mecliu si mar-ginal),
pl'ecLrin \si ii:rplicatiile accstei relatii asLlpra

costril total mediu al producfiei $i costul

Lipsa care se

proritului
incheie
il

reari

;x**:"'3"$"*lJ":':TllJt.lti.tii;

total marginal. Stabiliti care


agerltLrl econcmic producltor?

economice

semnificalia acestei cc)relatii pentrll


n-latematic si econornic - egalitatea dintre costul total rnal ginnl $i costul variabil rnarsinal. "; Dernonstrati

^ urmaresc sistematic, constituind motiva{ia obiectivi a proprietarilor economice constituie criteriul uniti[ilor .upitofrf"i. Maximizarea profitului la nivelul lor' a eticientei de apreciere cel mai important

sl

ffi1:'::["';;;i;"2a.

unitsrile

c,.)nlportlulterttuirri agentui
pr-oducf,tor.

ui

cconomic

Din punctul rle vedere al firmei, dit'erenta dintre incasdrile totale qi costurile totale reprezinti Profitul brut.
P. = L, .-CT = CA - CT = (P in care: P, = nroto Profitului;

CTM)Q,

I, lir" i i.l i,

i i, I{ tu,/-{ } i , \' ,\'i ,\


i.,

I. = incasiri

totale;

CA = cifra de afaceri; CTM = costul total mediu; Q = cantitatea vindutd. Legea-contabilit[1ii qi codul fiscal din fiecare [ar[ reglementeazd modalitatile specifice de determinare a profitului qi
CT = costul total; P = pretul unitar;

utilizeaz[ un capital de 500 de milioane u.m., din care 50Va reprezinti capital t'ix. 1i pliteqte salarii de 100 de milioane u.m., oblinind o produc{ie anualii evaluata Ia 400 de milioane u.m. Dacd amortizarea capitalului fix are loc in l0 ani, sii se determine costul anuai al productiei (CT) Si protitul.
Rezolvare: Capitalul (K) este tbnnat din capital fix + capital circulant.
u.m.

r O iirma oarecare

Capitalul fix = 250.000.000

Dupi ce firma pldtegte impozitul qi profitul net. Profitul net are ca destina
tehnic, constituirea de rezerve financiare, capitalului (acIionarilor)' 'tuta un exemplu de calcul al acestor forme de profit in contabilitatea unei firme care produce un anttmit bun economic.

Capitalul circulant = 250.000.000 u.m. Amortizarea anualfl a capitah.rlui fix este esald cu 250'000'000 u'm'

l0ani

= 25.000.000 u.rn./ an

{j ri!
1. Cheltuielicu maieriile

t:ltrt'ii .i"ttr'liit"itttt' tlt

J7i^i

:t,

: !! 1'

59

prime............... combustibilulgienergia..... 2. Cheltuielicu 3. Cheltuielicu saiariile.,..* 4. Antortizari....-.............."....... 5. incasdritotale............... 6. Profrttil brut [5 - (1 + 2 + 3 + 4)]..... 7. lmpozitulpe profit 25%....... B, Profitul net (6 - 7)........
o

........... ...45 milioane

iei

.......... 5 milioane lei ........ .25 milioane lei


..........5 niilicare lei

A, a inregistrat la sfarsitul anului a produce i .000 de bucdti cin bunul


economico' f i iranciara
:

..........100 miiioane lei ....^..............20 milioane iei


.......5 miiioane iei .............
1

5 milioane iei

Profitul indeplineste mai multe functii: Iiuttctiilc . ii motiveaza pe proprietarii de capital aslli),'a uiiii,:,rr-ii pretitultri acestllia in activit[ti cLr r]a.racter cornercial: iu cc{}il{)riliil . stimuleazl initiativa si acceptarea riscului tli:i p';rtcii cilor tic pintri care iI urrniresc drept scr)p in actiunile lor, r incitd la cresterea eticientei 5i cultiva. spirit',rl de ecor:urnic: r este un criteriu in tunctic de care se deeide alocarea resurselor (factorilor de producfie) pe activititi si firme, orientzindti-le c,.r prioritate spre celr: ruai protitabile, ruoderne ; I este o sursa de finan{are directd sau indirectl a oricdrei activititi. irrclirsiv a celor social-culturale; . asigura autofinantarea, t<.rtalit sau partialS. respectiv o rnininli inCepc:nclentti financiari, absolut necesarit oricdrei firrne competitiyg __ o hlrrtivittil Sislemlll acti\ritItiior motivate de obtinerea protitului poate I t-sir genereze $i abuzuri. L,xistenta insa a LrnLri cadru ie gal p rof itului I descllrajant sllb acest aspect $i a Lrnor rnijlt-ace ipr-rternic p{}'.rtc gttltrit efjciente la dispozrtta statului, intre care Lrrl sistem de irnpozitc i '.il)uz!.triI i ,li taxe care asigurf, o redistribuire corespllnzdtoare a I veniturilor in societate, poate contracara astfel de fenomene.
,

ii cle carc depincl vollrlllLll profitului $i Din anatiza ratelor de profit r-ezttltf, factot grarlul de profitabilitate a firmei, si antllne: irrtr-t'r relatie inclirectl (negativa); o nivelul costului unitar' cLl care prol'itul este intr-o relatie clirectir (pozitiva); o nivelul prefului unitar, cLl care profittll este cu care profittrl este intr-t: rela[ie o volunrul produselor si scrviciilOr vindute' directa (Pozitivi); .vitezaderotatieacapitaluluifolosit,fatl<lecarcprofitulesteintr.oLelatiedirecti. Vitezaderotatieacapitalului(V*)seexprirnifieprindurataunetrota[ii,fieprinnumSrul milioane de lei Sp" t*"'pttt' dacd un capital de lCx) de de rotatii in unitatea at
aretlnnumairdedoudrouliipearr'inseamnacaduratauneirotatiiestedeSaseluni. in unitatea de timp este

'i-p

cu cet dllrato
pr0fitul.

ufier rotatii este mai tnicd,

mai mare qi

cre$te' sporind produclia si deci viteza de rotalie a capitalului tblosit


Reltttie ilrclirectii
()

cu

dt numd'rul de

rotafii

Mflrimea profitr"rlui este variabila de la

firmi la firmi, in timp si in

spalirr.

. Gradul
(R,,).

de prolitabilitate a firmei se expriml cu ajutorul ratei protitului Existi tnai multe metode de calcul al acesteia.
Relatie dircct proporlionale

;a
|-a
t)d

Durata unei rotatii


O

'9

(1J

G'l ol
d
|l.)

'

Ca un raport procentual intre mrua profitului (Pr) si capitalul tehnic folosit (K,).

td
L)

r$ 9-

, R*=3 Kt

!3

'ai

-'O
I

loo

t-

Numarul de rotatii

Pe an

. Ca un raport procentual intre rnasa profitului (Pr) ;i totalul incaslrilor firmei (cifra de afaceri CA).

Relatie directu

R,:& x 100
. Ca un raport procentual intre nrasa profitului (Pr) qi costurile totlle de producfie (Cf; - rata rentabilititii.

Fig. 5.4. Relulict clintre vitei,o

cle rotatie cr caltitalului si Ttrtt'fit

rzrmuri qi subramuri,

Rp,:&.,

roo

activitati sau-chiarabandoneazd anumite rate, unii agentr econo;t'i,;i;;*ang ceea ce imprimi mare)' n'rai (ct' profit orofit mai mic) si a."tiia '"' i'itl"# atele
timp' ilttrror activitililor o dezvoltare inegald in

Rataprofituiuiestefbarteimportrrrrtdpcntruorientreastnrcturiiproduclieipeproduse, in crutarea acestei tii"J.r,,,"il cele care ottra o ruta cdt mai inaita'

(cu

,r-

r?i ,:i.'ii;! j

(tl

ir' ..1!:;, . .:

I ii ,;il :

I '

Itrtrnr,rl Sau c',rr Ordinar, rrOrnilrl ^-Ji.^^eCOnOmiC pentfu a

l'rofltul este tormat cri, profit obisnuit ;i din p*rfit s*prirnentar salr protit de mor

ecollOililCe Ilu-i illtti trernlit CLIlI)pf,r area de noi factor:i de: produc[ic. Falilnentul dec:urge din insusi mecanisnlLtl pierlei Si se sanctioneuzi juridic potrivit legislatiei
exlstente.

monopol.

;;;;*;;ffi ilTJffi ;THTTffi ,lil:T:"tll,I:##,1;t,*;ffi *i:i:J:::


::ii.r-l:,.,I Eiri ! dd:lj-

pr oprietarului

Profit - venitul citre_ se cuvine de capitaI pentrLr


dennrnir:e care
se

Lltilizarii
p

ef ic

iente a facttiritor de

componenre:pontLrr,,i:l,"iT:r:i'I;,ilil"J,::,H::f
Profitul legitrrn . tehnice,.oiiro,"
este formar <tin ,enitI.,ri in,

Pr';fitul e'ste u]l collcept dc naturi complexri. i\ccast. reiese i diil insusi firntul c:it rnirir-r-,A.r {\.r iiz\..r-_ ..:
i

' I
I

fgentul economic cale obtine profit suplinrentar il rr \-'L'rrrr' olr[ins si pe cel ttormal; reciproca nu este neapiirlt valahil;.

aportllI stiu la activitatea uuei unitAti ecoltornice cLl caracter comercial. atribuie dif'erenlei clintre incasarile si costurile totale 21le unei firme.

roduc fie.

* Profit nelegitirn

* Profit brut E

Profitul tegitim este suma ce revmc."lui.rr," detine firma ,rt', i,rt."p,_aerea serviciul adus prin activitatea ec nomrci pa .ur.

o clesfir5oari.

":#T.t*1*;;;; pentru

Profit nct partea ciin profiturl brut care rimAne dupi ce :ie platesc impozitul $i alte taxe pe profit:

il Rata profitului

rndrime

;i

Eficienta economlc" rormare u raportului cererii fatir de.of'ertri pe prali -.on.r"rrru, r, de vanzare qi veniturile .onri,*'uro.itor."B"ono,rria

,, ,ug.r,r;.u-*lrr"n"u profituri fie preluate in i,tregime d" ,o.i"tat". cur.urlip-ti,,rlui -conauce ru o'r,,,r, grobarii. si care cete doud componenre^cu greu in se pot iientific". ;;-;; a dezvalui continutul lor, este necesard intotldeauna i*,., _r"irr, mai profundd.

tapt serviciile reare ad.se d: f'rT,, ,,, il;;;i'p,-opriei sare activitali, ci 5i societiigii care beneficiazd de ele' EconomiSti ae prestigi, slslin protitul -rlhni"o_""oro*r". astt'el <Job6ndit ar trcbui scutit de impozit pentru a stimula progr""*f venitur ne'meritat sau profitur n.rJgiti,n ,rrou. insusita de posesomr capitarurui fiirri si fi avut vreo contrilbuti" r" "rr" ,.iiiir*a economica. Acesta ipo." co o sursii de imbogdfire t'iiri cauzi. i, esenld, ,pu". iruurice Allais, laureat ar premiurri pe,r* economie pe r9gg. el ,,are "u, Nobel caracrerul unui venir ;;;r,a,li o,n circu,rstiurfe fav.rabile, independente de beneficiar,., de pJsesorur t".i".,,rri de producfie respectiv' El nu este un rezultat "ai.a a upo.t,tui ri.,nei la activitur"o ci ar unor economii ne-j,stificate de cheltuieli p"nt.,, p.n,."tia mediului inconjurf,tor. ".onon,rcii, practicirii unor preturi de vanzare excesiv de rijicate, .ig,igu.ilo, strprimentare prirejuite de inflatie sau de alte fenomene sociar-economi." .rc. o.';i"i

ri mai ieftine, imbunrtitirea pioaur"t,,.rot. ,ri outir.."o a activititii economlce etc., l, care o o;ro.,,

J..ii'ma p.i, ir,,..,rr..r1uir"#,"til::H

L|r."r'::;1ffi:#l#I:

inL.*a

artora noi, organrznrca s,perioara eforturilor depuse. Acestea sunt de

in raport cu o serie de factori

procentualir cal'e exprimi gradr-rl de profitabilitate er Llnei firme comerciale econornici (cifra de afaceri, capitalul folosit, cosrLrl total etc.). " Profit legitim - venit meritat, care

obtinut ca Ltrtnare a Llnor economii nejustitjcate sau a Llnor situagii care nll tin de activitatezr le-uala a finnei. " l'aliment - situatie determinatl de mecanismele pietei $i sanctionata j.rridic, ca urnlare LL l'aptului c[ agentul economic nu mai rrrL' nicio posibilitate i realfl de contintrare a activititii respectt t'e.

venit rlemeritat,

r)

Autofinantilre

perfectionarca capitaluh-ri tehnic folosind o partrt din profit $i/sau

mlrirea

$i

aporturi suplimentirre alc actionarilor.

se obtine de firrni, ca unnare

gil;.

-f"' I iI'i'ifi':fi.i Eil g,{..H'!'r{ ;'/ 1' lilttt"l{,,\ I{.il,\ :9 i L, ,1{ it-l' I \.i.i,, L{ } Il
,

{,

I. Profitul
poate

fi

este o form[ de venit. Curn motivatir insu$irea acestuia?

5. Cue dintre modalitltile de determinare a profitul ui ii preocrrp[ in mare


mdsura pe actionari'l

ot",t"i_;;:.l,#[;,':i:J:,i,:::,'['j:.if

in confruntlrile concLlren(iale?
fitul net prezinta

2. Explicati ftrnctiile profitlrlLri. Care dintre acestea conditionezrzA $i sLlcceslrl


3. Argumentati de ce pentm firml procea mai mare importanfS.

6. O imagine asupra capacitAtii con-

:i,H,'#;ilil:J:l-:1",*il:,;1,,I."T,,:i
reald de continuare a activitatii.

rirrne, deoarece

,ir"iJii"r.olulia prelurilor de piati cere ca eficienta


inericie,rta",i";;;ffi'';

,.,",?tlll,,""i:'$lT

i;

fjnnei se poate fonna mai in funcfie de nivelul:


curentiale a

ales

4. Pe exernplul unei firme, desprc care

a. masei protitului? b. ratei profitultri in functie de capital?

Falimentur unei firme apare atunci cand aceasta nu mai are nicro posibilitate

aveti cunostinte, otral izati prof itul din perspectiva urmiitoarelor elemente:
mdrime; beneficiari; rnotivafie; functii; risc.

c. ratei profitului in funclie de costul


total'l

a."urtuir.r"-uirni cii incasdrire din vdnzarea bunuriror

d. ratei protitului in functie de cifra de af aceri?

{ iii !:,*.1'i';i,!:'i:r' i i,t'ii t t


t

{i rj

iii{);i

lt t, !i

t,

PRORLtrN,IE DT] REITI,E,CTIE

spccial in domeniul corrlertului?

' Prtlfitul ,si satisfacerea unor nevoi cu caractcr social-nrnan erle colectivitatii. . Culn s-ar ptitea explica orie,tarea ir nLilriero5i intr:eprinzitori de afaceri in

r Aratati
1-lot

nc,legitirn; e,conornic subteranrr: profit net; autofinantare: indeprenclentii finrtnc

cxista ?ntrc: !rr-ui'it tegitim; ltrofit

(argurnentati) Icgirttrrile care

f i.'L"1' .
S,IHCATiISh,t{J [-, COt{C[1 RF], lVT',IAL
iata este Lrn tcnomen care iu viata de r.oltLe zilc:le poate ij intzilnitfl sub nluueloasc l'rtrmc corlcl'etc: targuri, hulc

iarei.

I' l{t ) li L lr i\I

1..

{)L,

t(

f:7.{)L\'-,,\'[

cllltosc urnizitoar.ele informatii, situatia unci firrne Ia finele


Cifia de al'aceri
costudlor rntrteriale in CT =
rutilizat

r Rata pr-ofiiulni in fu,ctie de cifi a crc


ai'accri, colnparatr v
este:
c r.r

pubiiue. r'eteie de rnagaziire, supennailuine,

expozilii cu vinzale. case de comenzi. bulse. tranzactii intrc fir-rne

s.a.m.d.

Practic,

rata rentabili taitii.

200 uril,

iei;

pontlerea

c.sturi salari.le -- 30 mil. lei;

80Vo.

Impozitul pe profit

400

rlil.

capital

a. lnal tnare'] b. ntai mica?


c

ler.

iclentic li'J
f

16%.

. profituI br ut: . profiturl net;

SA se deternrinc,:

cl. i^rl titrctie de situatic-. poate rnare, ai mica salu cgald?

i rn.i

Rispuns:

It-lrmele cunoscute.

'

r.tzr profitului caiculata prin toate

3. Elabor.tr Lrn esc, de .,a-douri


pagini privind relatia protit legitirn, profit

exista atitea piefe cite .:ategorii cle hnnuri sunt supuse tranzactiilor. Indif'erent de fbrmele sub care s.: pru-zintir, piata este epicentrr.rl in -.1u.n1t c_41gi1 gra_y1t9azI a9!iv'i1r4ea g_._qgo*igg c()lltelnporanri. PLodilitji si consunrul .- actete ccouornice fundarrrcirtalc -. dar q;i alte corxi)oncute ele viclii economice gi sociale, sunt intluentate de piirti, de rnecanismul crrncurential, cle niveluI si evolutilr preturilor. Cind pielele firrrclionr:az5 uormal, grafie nrediuhri concurenlial, prefudle sunt corectc. iar libertatea 5i posibilitrilile de alegere ale irgciltilor econon rtci sunt ridicate. Dczvoliarcu ccouotniei ;i Llil trai cleccnt i depirri.l $i dc dezvol tarcer pietelor concLtrentiaie si tiritctionareu lor r'n co

Pentru itriclcgerea problcrnaticii pietei

;i

rlcurcnlial, vont studia:

nelegitim, functiile profitului, econorniir subterani.

,q A. SEN{NII.'ICATIILE PTETEI
-J!

Studiind acest capitol, veti


,nasura
sa:

fi

tn

R. PRETUL

cjtte"!vs9-.t:i#:I,Jir.ttlJlv.ai*si.,Ir"9*!I
g .I::
"

C. IVIECANTSMLTL CONCURENTIAL

cere

"r

o tu

t s."!" *.., :::ttn!: !!l^31 9.1!g,r"y' "


ytfj t:. (!rt .,,"!"::#, "r:!
i
r r,9_

!;
_

c t^y o a I t g.{,! i

I). PIA'I.'A CU CONCURENTA


PERFECTA

,' lor

rc ^ti o!'er!ii.,

.pj'a.( t:Jt!

usL4pr(1 ( ot't otntct ;

;i inqiq!.ery!ek.
-d-

e-rp'licctti (tv(.ttri$ ete tileccutisrnului


-

coniitrenticil;

E. PTE]]E CU CONCURENTA INII'ERFI'CTA

t, tn[cle..qeti cunt .fwrcfioneuzti id e old, (:rt ('ortctn'uttri peqfectg


neaz,ci cele

o piga

mai relevctnte tipuri de piat!, care se intAlnesc ht reulitateu economicd.

[,

!t,tr-i;iri!;;i i-'tliri]iiijrir

{;

-ilXl?il

. Piata este cau[ur produca qr s e orienteazd ce $i cit sf, d":1t-" ut functie tllllctrtr irt 1l) ii st economr economrc bun ',,rrfi1" hani a unui rrarfare i^w "s""1i'-:::1"^Tt::,:i,,..., luarea in bani reprezinta up1"."l:X.:lL tli].,ur".,rr Pretul in d cind nci c atunci atu d or acord e ac fi;;;". sunt tre ;;;*o'ut s"nt'lr

;'-li:I#

H:X'#i

JI;;.';'#ffi
rtirecta sau

delr",uranisu!!rv "''i,i*.".J"''i"*'t*'piaraiodepritratd- : rrrrti I in acest context, piata are un cemp demaniiestarc ex!rcm de $estEafac purt , ,- ^^^^ -- -d...w^ie d nr trebui sa se FoduciE, '":T;,1:Jixi*-*u'.r.*'.t:,":,,:s".^":"-Tf,ff[i:l'.T::ill#,:"x,':iT5 ffiI:i:',ifli::l#:':i::;:;:l,l::,1ffi[:T::.:]T: *' ' ""'i.oiil;"i"'iiJ;"ili;i."};:'iffi "ffit;*;ii 0,,1..,;i',. ;i'"-;-;; ;;4." fiid" ,,,

"' i ;#;:ilH".[#;ilffiilffi:;"i"*;;il;

".,J#ll::ffiJ::'Hii;^1?'1,i"ffi';*il11ffi:f'ilH

'*H1;,:;1:ff'r#xdhi,,u,

inte,,,

i c"

orerta

sc'lu
'lu'luia

i ,"""f;;; *;H#;f;il;;#'="
. consurrul se realizeazir a" +;;,rii

,,,.*',"*

!t'*il;;;

"::101':::."::?::T:':i'l de veriricare qi conrirm,l"


qi deciziitor luate de us"n:11-

'uu

prin chelnrirea

.
i:r: i
,,,,,
I

"""r;;.i;""tru

oblinigg .,rr";;;,;;"n,.rt.ri 'eniturilor tr-si pr.ocura hunurilcr pro'e rirr n.oriror"o actului de vi,ztrre-cumpirare

('P".:*:::::l"l i

. variatiire
pictci

":"ji'lit:: 1 "tt" ^:ull,l-:: i

prin

,',riitlificarca

se asigura reprotlucet'ea hunurilor consurnate

prin ,.*p""iir, cuutliita marfa av.r'rti I l:::::-*,::i'i'j::,i#

gi i lrr calitative

"*-' r- ' I rtl'(ll'lurrrur rrrtas specitice gi utilizarea lor: irrfirmarea orlentarll care PU4Lw ci nnnsrtm Ca I -^ r -- --^r..^+lo*tttt]l: nunic"-:,-ll::.t:":""i:::t::lr:Tt:Ht:i . funcfia de co o se reatizeazi cresterea elicienlei economice care <lcrermin,r determina

calegorii d consumatori

ot':?frilltTli,t,iuui." t*i""-,:::):":".:T,"]:'#ilt#,9,, 11'J il,llll;r l.u.,u,.o procrucliei ;i consumurui pr:!r sI imp rtanta acestora pentru exrsrenra cdE cele mai ,"rJ"#;'ffi;;i;".J:;ffffi;;;i":1..t-;;';;;;J';; ..o.,I-i"e +upr care satisfac rctivitfr rIr\4IaIr . Ti .=.:: n-: if,,fF er cele mai imoortante importante 'cq!'l'- '-'- '-au cale p'g'"t"i tptuitate piaFi "af;;tl in vedercr unei mai bune . s constituie modelele de collsum pe cuiesorii socioproresion iT,IJXiO"n., ""*,""zata $r cunoscutn mediir de viara, de venituri etc., in tuoctie de reactii.le pi;lei la con ;arirea atentl a evolutiei, variabilelor so'le: trT;:;;ilir*
:.-:a1-

i i

**lilI'i:ffiili,,ffiiilH'iH::'1"Jffiffi:".ff.,Ifili;: **"1,1'i*"'**.r"
Prodllse in Plus;

:f1ffffi::ffili#}!ffi"ift#'#:liffi'ffiIil1#; ::il:1il:;;;ili'"i

^'" p" I ...,., a-,- i.. de pe r , ,--^: pacia poPulatieid" ^ mari -i.ri,.onulatiei mai -.,-: lpu.i"iti""' a"

*:1Y":*:""::T"::ffi

l^

*i"o-i"i " t* a"'i'ii lit',".t"'

!i de adaptare a acestora la tetrdinlele un fenonen economic complex, o sifitezi pentu Piatlestc acceplie este, desigur, corecta; dft partiAa; mcepgiiFiecare poaie ti definil rumoi prin considerarea luturor acceptiilor in unitat . Piata este spafiul econornic in care se pozitioneaza to[i
. Iti;rlli

pie! mul Unsut

tnnza.tiilor:

.{ '

pretut;

conrcurenta.

ageflfii economici care in actiunile lor coo pereaz.d $i totodaii se concureazf,. tp"l tazele in care .se pozttio neazl aggllgl economici decurf- r.]in conditiile specifice fiecAltf-a, interesele urmarite $i comportarnentul lor. Ca spagiu econolnic, piata *fe $i o cleterminare fizicd, in sens[rf ca se delimiteazi printr-o lnumitii suprafat[ sau frrnct de pe Glob.

". Burs[ de m[rfuri E

forma

cero;ii ctt

piutnl termen ce relevl intalnirea t. L*" .' oferta Llneia saLl mal rnlultor

marfuri,stabilireapretl"rlui;iacantit[1ilor
care - se schimb[.

L"

1i:rrl'f liiti

fi i i i!,.i i-;l I rl I'1 i.


e

. Piata este locul de intfllnire a agentilor economigi, grupq in ciimp[r[tbri ;i vinziito[,unde fiecare isi exprima cererea, oferta $i conditiile concrete de realizare a, vdnzf,rii-cumpzirar[. Aceastf, intAlnire poate ii fizicd, ,,,fati in l'a[f,", saLt poate fi interrnediati de mijloacele moderne de conrLlniczrre: telefotr. fax, corespondenfri, internet, cataloage, mostre etc.

--

saff;faca o nevoie si la schinrbttlui, prin vinzare-cllmp[rare' Lrn anllmit pret.

'* I\larf[a- bun economic

apt. sa

care este destinat

67

) J

":

''i'l: .i.

lc!cntii'icutr i'r-t'tnclr: dc rc:alt/.are


rc]lrtiilrlil-,t

t!iirl pie lci. Pe cxenrirltrl rinLli b,-rn rlc ciir-c cluriur{-'it\'();.I:;tr-a aveti ner,'oie ziirtic,
.lescric[i cr-rrii se rcali z.eazi ftrnctiile pie[ei

otluclitt-cotlSLli r'r I)l-ut rnterme-

(birrrului respectir' ). Ce accr-:ptii (sernniiicatii) are pentnr


dnmrreavt-tustrir tenlrenul,,priertii"'? Explicati

,Explicati, pe exernplul unei rni-rrf i datr rnoilLrl in cilre variabilcle sale vcrificr dec:iziilc agenfilor economici privirrrl ce cit Si cum s[ produci? " Cal'e sunt ce[e mai irnportante t'rurcti pe c;lre le indepline,ste piala intr-r economie moderna'l n Cum va reprezenta[i durnneavoll\tu rrrodul in care piala realizezrz.'a tuncfia dt

ar permite vlnzarea rnitrfltrrilor procluse , in conclitii cle concttrentf, ii cle preturi lilrcre' cele trel A.)a c*tn rezulta v.riabile are pietei se aflir i, i,terclepe'clenti,
.

din figura de mai jos:

ficcare accelltie.
Ce lonrre (c<tncrcre) cle piatir cunoa;steti'l Cunr 5g: cla.sit'icii piete [e dupii bunurile cilrc l'ac olricctul tr:.rnzuctiili;r in cuclrul lor'l

orientare (distribuirc.) a resLlrselor

p(

activitlti economice'l
Pretul

,rt
{
\\r

\\

Of-erta

TEXT TEMATIC
,,O cregtere a cererii va duce aAt la cregterea prelului de echilibru, cAt gi a cantitdtii de echilibru; o scddere a cererii le reduce pe amdndoud. O cregtere a ofertei sporeste cantitatea de echilibru, dar scade pretul de echitibru; o scddere a ofeftei reduce cantitatea de echilibru, dar cregte prelul de echilibru. Acestea sunt asa-numitele "legi" ale cererii si ofertei." Richard G. Lipsey, K. Alec Chrl-stttl
S e cere:

[.,'ig.

'

ltt tt

t - t' c t-c r e - o.f'r' 1t t' t'

t't

tl

+ '

de purtatorii lor Pe*o in {unctie tre niverur pre[urui, cererea si tiferta exp.mate oferta satisflcute str*ni it't t: pia[i concurenfialI sunt cle regul[ cliferite; cererea li -l'abelul care urmeaza se intampl[ la tiecare nivel al pre[ulL,L

int'tdea*na

egare gi asa

pr:ezrntf, aceste aspecte

in

tnod ipotetic.

Tabelul Cererea, oferta qi pretul la morcovi


(lc rerea si otcrta satisfacute (kg)

6.1

l.

.rti. ,re

reltre;inte grufic ntodificdrile variabilelctr pielei desc.rise tn textul

tle

,7t(lr JtIs..

2. sd cortsideroti tut bun ntatfar oarecare, ce se tranzactioneazd tn localitatea tlurttttt:ttlottsrrd. Pe beq,a r:elor prezentate mai sus de cdtre cei doi autori, puteli tt;tt'i:t'itL ct'o!rtritt preiltlui si (t cct,ttitdlii de echilibru? Argwnentati-vd rclspunsul.

Exces de

oferta
(kg)

tru, *"'i'+:ttttr
Tran r.'aclionetrea I'iecf,rui br-rn rnarfar

prct d iltrettfiett, in tinrp, spatiu ;i de la un agent econontic la altul. irttr-un sistern concurenfial, pregul se formeazd in mod liber, in lunctie de raportul dintre cerere si ofertl. El apaft cit l'iind determinat de pia1a, ct rezLt ltanta a confruntarii
rlluneroaselor cereri si oterte individuale.

irle loc Ia Lln annrnit

Sitr_ratiar

6'2' din tabelul 6.1 este reprezenrutf, grafic in figtrra

e --. .,'f

6t)
-_

-&:

s il

;*

iirtcr-csrrit) i)r(),JLrciltorilor Ii co^rsLnntttc)l'ilor f ii1. pe blza pI ctttltri de cchilibrttsaList'Iictrtc uar:.i ci ae tion erl.ir

sLlnt

bi1:

pret de Fiecare procltrs ltre la tln nloment dat propritrl i*cidentzr in timp_sub echilibrtr. prrrtul de cchilibru se m()dificl

va cre$te sl cererea, lt}f salr n.me1r,r cLrmprrtitorilor ar crLlste, sLlpcrioar-e'. D:'tr (] ectrilibrul ss vlr I'orrna la trrr pre[ $i cantrtLrte situatia poate evoltta si invers'
adesea asLlpr.*. Gur,,e-itlele, aLltoritLtlile publice intervin saLr plai.ary pretLlrilor atet ctirecj fixi,,tJ an,rnite niveluri

nLlmet'()sl

tr.tori: cle cKelnplll, daci venittrrile c[rnrparltortth:i

.
tlc
r:stu se

retr'r i

cchilibru
ctinanric.

rnodificlt in tinrP'

00 200 300 400 500


Q"

rl

600

Q.

ttnor a. pLej (c:ec'u ce perturbI piata, .dr:. asig.tt' atingerca clz, ultirn In accst obiective soci.rre) -, cet rnai ales indirect-

o,\ttl.orititiit: iutct'vin in
rlrttnenirrl
i; r'ttrrrilor nrai :ilcs inciit'cc[. iir

Fig. 6.2. Frinnureu pretuitti tle ai:hilibru pe o pictttt L'on(t.u'uttiuli

cererea si ofertzt exprinrate la pretril de echilibm slr nLr fie perfect egale si una dinfre aceste veriabile sii nu se satisfaci in intregime. Pretul de echilibru (P") este cel la care se realizeazi cel mai mare volum de tranzactii pe piati si cdruia ii corespunde cantitatea de echilibru. La preturi dit'erite de pretul cle echilibru, cererea si ot-erta exprinrate pe piala nu concorda ;i apare, clupir ." t,qI"r figg. r:-_"

Exenrplul cle mai sLrs relevzi c:li pretul de cchiiibru estc tle , ir [ei, 3 iar cererea gi oferta. etiit cele exprimate Fre piatli, cit si i ,iii.i -n,, cele real rzate, sunt egale (q. = 300). in practic:l este posibil cir

prin care ele acloptri ctiferite rn,Isuri cle politici'..,orlonlicii ,Jirectia stir''lflrii saLl reducerii cercril actiorre LrzLt, duplrr ciiz, in poate actiorla asLlpra cerefll szrLl otcrtui. De exerllplrr, Statul maJorind'cr)iturile Llrl,)rsau bu. din:rcel flici.cl achizitii
categorii cle c.usLrnatori (cre exenrplu, pensionarii riivclttl prettlriior in lelul *cestu, cerclcil va crcste si, probahil. si
:*i

i'lucu

ti trrl

ccrcreit $i/sa

tt

busetafii)

ofert:l'

de echilibru. ar pLltce gcnera Dacf, sJ co'tLli-eilzli o ofertir insr"rricic*ti, care

'i'''::::L1-y:_::9::y.:ii

9 Pe o piali in care concurenta este normald, pre[urile piegei tind spre echilibru. De exemplu, dacd pe piatd s-ar practica un pret, P, (vezi figura 6.3), superior pretului de echilibru, cererea ar scddea de la Q" la Q,. Oferta (Q,) ar fi super-ioard cererii, ceea ce va accenttla concurenta dintre ofbrtanfi: prefurile vor scddea, unii producdtori se vor retrage de pe pia{d si oferta se va dirrrinua. Pualel cu reducerea preqului, pe piati vor fl atrasi treptat noi agenfi ai cererii, ceea ce tinde spre reintoarcerea Ia situatia de echilibru. Un pret P. mai mic decdt cel de echilibru genereazd comportamente opuse celor descrise mai iminte. in practica, o asemenea evolutie se inregistreaza, in timp gi ca tendinf[.

i:T

..!," '"

f:_fi

a preturilor, sitLiatii dc penurie (1ips[) $i cre$tere exagerata sporll ea pentru prodLrcritr-rnlor prilne *nele gLlvernul proate acorda facilitand' procluctiei sau poate reclttce Llnele iaxe cJe inrporl, otertei' asigurirea si irnporturilor pentrLl o perioaclf,, crestereet

I ; Venituri reale i cautitatea t.tal.' T-,: id. buntrri marfare pe care' agellt*r cu
i

j,

P,

Importanta pretului de echilibru:

P
D re

., normale pentru proclucerea si consumLrl unui bun Ia un moment dat: . minimi zeazd riscul cdnd actiritoilu
nos-i"fre

o releva conditiiie economice

regLl-

:ec:onotntci o pot achrz'rliona ane*s-tt. tl atre*s-tt rt Ie b ittr rile i ven ittt I " , r -r-:itiUru nivel de P:9J v\-rrtrrv^ ect I tlv de l(rL Pret I i iU - u^ ^ -t fl. i "*-,,1 i\ .',ri.' i,'rrf A -: ofelta -t^!*^ satisfacutei gi cererea ito ctare
Af,.f;

Exces de otertl"'- partea de oterJ'a itatea ceryla., c are,lppitg-:1"g. .grlt


D

reflecta realitzrtea pietei, reduse decit cele normale'

fiind mai

istat de la bJget, cu
,
i

c' Subu."tiilL sume acoid

ate *-' . de titlu gratuitTi

mare volum de vinzd*-i F::::? iasigurS cel lnai

producltorilor gi .nisumatorilor
_o-

se

icltqrpiirlrt (tranzaqp: ! * Exces cle cererel - partea cere-flii


i

Pz

desfirsoara la nivelul pretului cle echilibru;

Q't Qr \( I \(e \{t Qu Qz

.la

\{J Qs

Q,

-'iq. 6.3, ReintottrL'ere(t la pretul tle echilibnt

of-erta
eg al e;

acest ni,,'el de pret, cererea [L tind sd se apropie sall chiar si fie

care dep5;e$te captitatea oferita. Apare cinil preturile practicate fit: i cle regul[
!

nerambursabil, unor agenli econorr\ici (procltrcatori satl consumatori) pentru ia-i stimula sa proclucf, anumite buntrri i sau s[ facat fatlr cresterii prefuritor'

lr{
_..,tg[J$g
r
* (-t: este pr-etul cle echilibru,l
Cc i,rpt-rftantii arc pretrrl tre eciriribnr,l

irri'lr-irlnt.t Dr-t-rtul cJe echilitrrrr.

. r\nalizati f,trr.trtrii (catrzele,t cale pot


li*trlr-itlirircdt_rnre,itrl

pru'tur:le

. I,tc'r,e,tia .,t.r-itiitilor in
.!:' i::;
a

' Cur, p.t in|rue,t. in r:tod irrdrrcct,/

preturiior - e.ste ,;iu ,, dezir*tririr,l ilIl-ae altii. Ar-[u mrrlltati -v1 opip ra. a.-ten[ii ecorlonllct sunt intr-o competitie pennanetrtii pentru it-sl -tdsi Afir,rafi* ."pretul cle echilib.r este interese si e dezvotta relatiile irdecvate real it.irit ior. ircela Izr carc se etecttrcaz.i toatc trantactiiIe" este corecti si.rLr Acest tip dc relatii intre agentii care action eazil pe pinta pentru a-rsi realiz:r fa,li;r.J AtgLunentaf i. propriile interese, astfel incfft libertatea niciunuia dintre ei sit nu lie ,stirbiti. poarti denumirea de concurenti.

cffilii

pentru a-si realiza

interesel

clULq.pLISl

i,t deplinriti.rtea

so, concure:qta existii atunci c0ncl Si

4cQ-[o

e.xprrnrei

cuinpirittorilor. . Pe piata b, uului ,,x,,

llasLu'r perrtru r.espcctiva piaIii ;i Petrtrtt interesele rocltrcitorilor si prin


cei,e rea se

Arraltz,ttti Lronsecintcle urlei asernL)neir

,iici decfit pretur de

hnagirrati-r,;i cr antoritatire frxeazir la trnele bu,uri rnarfare pret,ri rnai

Lt) exr)es de cere re

echiribr,.

b) exces cle c) echilibru.


n)en tati.

ofe rtei ;

lnclicaIi rispLulsul corect si itrg u -

\rl cumpf,ratori;

f-r-rnctia

C_-.,

estr: preIu

ofertr prin firnctio e..

r ra carc

iar 2p* + 9 (uncre p.

_10 -_: p.*,

recrtrnlanda:
c Llrn

3. i,r functie de situatia constatatl Ia pnnctul anterior se dore;te stintnlarea o fer tei. Pentru acest obiectiv
se

,?
.)

.
--a

5i

spilitulde competilie al agentilor economici.

de a stirnula initiativa, creativitatea cupacitatea societiitii -& =-

tntnzacgiile). l ' dcterrrri,a[r prctur si cur-rtrt:rtea cchilitrru pcrutru bunu l ,,x,,.

.sc cfectuc azit


crc

a) rerJucerea taxelor suportate


piiruitori;

de de

Pentru a preveni comportamentul inadecvat si abuzurile unor agenti ccouomici, in toate tlrile existd un cadru legal, adaptabil la realitagi, in cale sunt prcvazute: regulile

producritori;

b) reclucerea Llrlor taxe sLrportate


rnir

2. ciaci auto'ititrire ar t'ixa prc{rrr I* u.ln. pe acelstii piatrr so collstati:


-f
-1

c) argurnentatr
normale de irnport.

desftigurdrii concuren(ei, organismele abilitate sf, o supraveghez-e, sanctirurile care se aplicl celor care o incalci etc. Aceasta inseamni cf, o concurenti liberti este lccea in care se respectl reglementarile legale dar qi unele cutume care s-au fornrat ii sunt recunoscLlte

irea

taxelor.

ca atare de agengii econornici. De aici se desprinde concluzia implicita ca o concurentfl


r

reSpectareglementirilelegale,darsitrneleregu1i@itrisicare
SilAoveait
adewate. .r,

,.liber["

este aceei.r

cilre

L_!

;t

rt

1(7; 23); 2(a); 3(b)


:.
X ,1...t

a-i; Rr,"ar*,W",
cle

Pe pia[ai. rclatiil.. cjintre agentii econornici ernr ^'rr,__

lrurmutive, deta lla I febructrie I I Legislatia rom


l_----------.

iei

nr. 21/1996, ld in tlomeniu es enta este ctrfilot

fr* t* brrrr, "ir iiii,r, i,tu

-+-#.=--+::4:-"

.,o]],u,,1'ri"lj,,.:::tl3'lltn:''
n - 1r r\r r lF.1 ,r -ar. ---,: r -

cf,rora sd le convina calitarea,

lEuropenn, menitd sd asigure o cortcurenyd liberd qi loiaki pe pialo internit u uE.

tr-rrir-f\rr-i

1., *.-.-r--

-r

t.

;;;;';;, ;lliJ,l; ;;;;.';';;;,.


apeleazd la asemenea practici iucalci legea qi pot fi acfionali in justilie la sesizarea celor prejudiciati satr a organismelor abilitate sd supravegheze concurenta.

frtlrli-o-'n

^L:^

-.'

-.-

;;;;;";, ;;,; ';;##:1;:;

'r1 t:

-l
Concuren[a libera, loialei, are rnai rnulte l'unctii:

i .: .
t

s
,-!r

1,

ilLa i- t +I :i;'E-i ["{].a{[i[

fl]tl9'itl{iit
. Nlrltlelul !trirttic. itlcal. al
ct)Ilctrrentei

In felul acesta spore5te eficien[a econornicir, iar nevoile


nrai bine satistacute;

sLnr

, mergindu-se

pani

Virtutile concurentei li potenfialuI de progres al tlcestela surt puse i' evicle.t^ pri, modelul teoretic a!.,cglcule-lt9i perfectc. Acesta sc bazezrzai p. o .serie de caractenstrcl care' "irTffirctiunea lor, constituie mecatlismul perfect de sLlnt: tunctiorlare a pietei qi a concurenfei. Caracteristicile sale
lrr!!.E!^

llertcctc

6 asentii cererii

si of ertei

. Caracteris'
ticile Pictei cu t()Itcuretttii P cr[ec tit ptlt asigura

curenfa salubri zeazi

. Iiutrr'tii
t ltt
c{, nc
!-I

t'il lt t.*i

Iriiirlr. l'nttur rl,:


i't'gl;i i'i: ;1 pin:i
"
i

dife
cu

viata econornicd, eliminAndu-i pe cei lipsiti de eficientir; ' conduce in mod natural la reducerea costurilor unitare,

areO

h
de

vAnzare, acfiuni care


rnpdrdtor.

in ultimd instanta il avantaje azir pe

lillertatea
ik: itctittttc
'si

ac
prodtrcitomlui sI fie saFficate De aceea, organismele abilitate pi in primul rlnd cele menlte si asigure protectia consumatorlllui sunt chemate si vegheze Ia apirarea concurentei si rnentinerea sa in limite rationale.

.
si de a iesi {gJti iata oricf,rur ffiajnqa p. c r1t eqi 4q--g fiti glllt :e-:ilg1"1=1=9=i' t, u,i,{pTtfr 'T,
As
t

crlntlitii

dc

Llgalitate

Pc Piata agentilor cconomici.

lv
fCl

t
:

lor stabilite prin regle


tate

permlre; re $l-I r.!-gtgIg;

agentii pietei in care tjecare are libertatea sii producii, si vdndir gi sd cumpere ceea ?i convine, Ia pretul qi in condiliile pe

in nrod democrat itali li ilcceptate ca

care

are le considerf, cele mai favorabile

i_,r
t
I I t

i i
t I I I

" Ctun poate concurenfa sd stimuleze progresul general? o Pe baza factorilor care influenleazd

* Cnm putefi explica diferenfier'ea


agentilor economici ;i salubrtzarea pietei prin mecanismul concurenfei?
a

or ci o l'rctttl cste constlr in capacrtatga ucestora oe a se uepr.sd r, rrr\rLr rruef $1 ce colls i cl era t ca oricind cle la o tirm[ la alta gi de ler o piat[ la alta, ceea fiind clrt influren leaza m[rimea ofertei. nLl Pentru cf,, pe aceastf, piafa, agentii economici implicafi oferta 5i pot influenla prin acliuni individuale cererea, pe plata' ceea ce Insealllu4 v4' onerc drept drenf ceva CVE - :--..,-.. -t- 6iqrn pial[' apare pentru fiecare dintre er, prelr'rl este .,clat" sau ,,impus" de ,,obiectiv". in mod natural sple gc=lilibru' spre o situafie -"1r"'t-Jioi"-qili iut" si Cjunge prin oscilafiile in cererea' iar cind prelului; cdnd acesta cre$te, este stimulatd oferta gi descurajate si se apropre acestea cererea descurajata ot-erta, asti'el inclt

concurenta, evalua[i dacl


apropiat,

in Rom6nia, ar putea

in viitorul
avea loc

f are s unt premisele economice

scade, este stimulat[ $i sa tindi spre egalizare.

9i

extinderea sau restrdn,_qerea acesteia.

necesare pentru existenta Si functionarea

deauna dinamic'

concuren[ei?

t3.

iif

75

2. Ilustrati grafic situalia pietei bunului X a) se aflii in echilibru;

cAnd:

,. De ce piala cu concLlrenti perlecta

Piata in echilibru - siiuafie in care, la un pref dat, cantitifile cemte ;i oferite sc e-qal LZeazA $i se tednzeazd cel mai ;mare voltrm posibil de tranzacfii.

este consideratfl un model teoretic, ideal'? o Ce rol are caracteristica de atomi-

citate in functionarea pietei

cu

concurenta perfect[? :ir In ce tmprejuriri scdderea cantitltilor cerute $i oferite este insogitl de cre$terea pretului de cchilibrir ?

r':,,],::a r',,1 :':'..',1,,,,.ri

b) pretul practicat pe piata devine 8; c) prelul practicat pe piala devine 6; d) se produc schinrbiri crre conduc la rnlirirea ot'ertei la 45. 3. Inrirginali-vl piata btrnului X atlatl in echilibru. Presupunem ci are loc mirirea cerc:rii $ i reducerea ofcrtei, in aceeast proportle. Pretril si cantitatea de echilibru. in ordine: x) cresc; b) scacl; c) creste; scade; d) creste; constantd; e) scade; cre$te. Risptrns: d, 4. Fata de situatia initialit dc echilibr u. cererea si oferta cresc in aceea;i proportie. Ca rczLlttat, prretul $i cantiiatea de echilibru, in ordine: a) cresc; b) scad; c) constant; creste; d) cre$te; constantf,; e) constante. Rispuns: c.

ci, pe piata bunului X, dependenta cererii (C-) (P,) se exprimi prin funcfiile: prelul unitar cle
Presupunem

li

a ottrtei (O.)

tatl

CXX=40-3P OXI=30+2P
Detenninafi variabile]e (cererea. oferta, prelul) carc caracterizeazi situatia de echilibrLr pe piala bunului X.

,
a

r.'.i.
Situalia de echilibru se caracterizeazi prin aceea ci, la un anumit pret, de echilibru, cantitdlile cerute $i oferite se egalizeazd. Dacd

In economiile reale. cele care tirnctionetzd, ef'ectiv ?n diferite Se intAlnesc numai piefe cu concurentl irnperfecta. Asemenea pie{e intirma una, mai mLllte sau toate caracteristicile ; piefei cu concllrentl perfecti, iar agenlii cererii silsau ofertei, prin actiuni individuale, determin[ sau influenteaz[ pretul , $i cantitatea tranzuctionati.

tari,

C,= O^ => 40- 3 P^= 36 + 2 P*' 5 P* = 10 r"r'nl' P* = 2 u'*' inlocuind preful in tirnc(iile cererii qi ofertei,

Pielele cll corlcurenti imperfecti se prezinti intr-o mare diversitate, niciodatl intr-o formi puri. O prezentare sinteticS, dar simplificati a acestora se prezinti in figura 6.3.

'I'ipologia pietelor cu concuren(i imperfecta


obtinem: Nunrerosi
Numerosi

Tabelul 6.2

c*=o"=34
;r!t, r'rl a ir:_,r"\ r'\, i r_.:J.1

Citiva
piata de oligopol

Unul

piatA monopolisticii
prata de oh_gOpson

UCtiva

ohgopol brlateral
[lOnOpSOn C0ntrzrt

piat[ piat[

de de

monopol nronopol

l]l'
prin funcliile:

iLt' "{i

)i

'i'

contrat

t'

Unul

piat[ de monopson

monopol bilateral

Pe piafa bunului

X,

dependenta cererii gi ofertei fafa de pretul unitar se exprimi

C*=5-3P* O =4P +2.

I Conrentariu i Fiecare tip cle pialci tut ;,lo


'

retild, ctt concurenld imperfectri, reztiltd ditt intersectia tnrci tittii $i al


a agenlilor

cererii ;i oJbrtei

care

participdi
I I

Loil agenli nl.merosi tinde spre Ltpune cci.fiecare

ati,nicitate,l

1. Sa se detertnine variabilele care caractertzeaza situatia de echilibru pe piata bunului X.

Rlspuns: P*= J;

{te , :tndtc(td
!

CXT=Q

=30.

ptctla. lil cottcluzte, poote tnltrctll0 tmlrltcrt pqote tnJtuenlo lilctla. cottctu?.te, pe iriarcout $t tmlrltctt ,ecottorrtictl riclicatd.yi ltot exercita influente intlivitluale asult"a preturilor Si

ecotroniccil --t pulini cu, pietele unperlectc, ptetele cei Pulut, cut.fortil imperfectc, cet ror[al
o forgd

are

cantitdsilor.

a1

Dintre nurneroasele tipuri de pie;e reale, cu concurenti impert'ectd, vom prezcntit continuare citeva: rnonopolistica, oligopol, monopol, monopson ;i oligopson * ele avdnd sernniflicatii deoscbite. o Piata cu concurenti mo atomiCitatea cererlr $l a ofertei. In fara noastrlt, pe pieta mrnfrpofi.sticri actioneazf, in calital.e de otcrtan[i gospodrtriilc tirane.sti, care tirrnize azd ptetei o parte din produclia de cerelle. [e..9ume, tnrcte $i zarzavaturi, prodttse agrozootehtrice $.a., la care se adaug[ cele peste .100.00t) de intreprinderi mici 5i rni.jlocii din sectoarele neagricole (industrie, constructii, comert, prestriri
l I'l

riclicati in oferta totalai.

Fiecar

I
I
I i I

t'i.

eiaga de' oli-uopol este

o piate a interdependentelor, unde

i
i

'

_-**_'l

. t )ligollol ul. i,',, l'rlrllcll (l eIrtlr '.., i; l'i.' iitt'iziilc ;ii :tctiultilc ili':ilclor tlcr o ligo p0l

De pildiu-daci finna A lanseazi pe piala un nou urodel de autoturism, acest fapt poate detennina deplasarea spre produsele sale a unui impor.tant segment al cererii, diminufindu-se clientela gi cererea pentru produsele oferite de lirmele B, C g.a.m.d. in consecinli, acestea vor reac[iona pentru a-qi pastra poziliile pe piafi: pot reduce

bunur-ile pe care le prodLrce, conferinclu-le unele caracteristici chiar.si secLrrldare - prin care se deosebesc dc ale celorlalti.

prefurile, pot lansa si ele modele uoi, i;i intensifici publicitatea, acordi bonusuri spcciale s.a.nr.d. Aceste actiuni pot s[ afecteze atingerea obiectivelor urmdrite de tirma A atunci cdnd a lansat noul moclel. Rezultatul acestor actiuni interdependente
este

proil6 i
I

Conc

cliticil dc anticipat, fiind guvernat de o rnare incertitudine.

.
anLlmitor categorii de cltmpzirltori.
f il

ornte

ffinbLlnca'tevinecitmaibineinintimpinareagLlSttlrilor

ric irrtelegere:

;i preferinfelor

t'tcl, trtrst

Pretul este fixat in mocl autonom de fiecare prodLrcf,tor, Iudnd in considenrre icosturile, Ia care adauga o marJa de cOgtrg c[menslonata in rap()rt cLl sitr,rettilt rle iansamblr-r a pietei li de reacfia cererii la lnodificarea prefului.
Intrarea unor noi producatori pe aceastd pia{i este relativ usoari, pentru cd sunt inexistente sau rednse restrictiile tehnice, economice $i institutionale, iar cumparatorii au largi posibilitili de alegere intre numeroase buuuri substituibile.
PTATA CU CONCURENTA hIONOPOLISI'IC.,\

concLrrentei rclrrentei prin pret: dar aceasta se desfa desfa

Cf,nd intervin asernenea intelegeri se

jloace ca: publicitat publicitat n, fl, acordarea mijloace acordarea (tombole, reduceri de pret, ca cumplritorilor nplritorilor (tonrbole, cir

I
I

o {- lirtcu t'etrtfl ii:tt'c lirnrele de oligo Pol

atractive postv0nzare (organizarea unor activitifi de service diversificate Sil prompte), cu scopul atragerii unei clientele cdt mai numeroase, stabile qi cu for16 economici ridicati. Asemenea in(elegeri sunt supravegheate de autoritalile publice qi sunt reglernentate prin acte legislative. in legislagia romffneascd asernenea in(elegeri sunt interzise daci limiteazd concurenfa, distorsioneazi piala si at'ecteazd bundstarea
consumatorului.

ntrere
r.r

rilor

acela5i tip ierentiate

rrrultiple

i---t
au cu situatie de monopol reprezintf, acel

Marca [irnrei este

Prin actiunile individuale, niciun


agent econornlc nu poate influcnta piata

individualizati
prin caracteristici proprii bunurilor produse, dar usor substituibile - nronopol
Opqiunea

tip@careofeftaunuibuneSteconCentrat6infortaLlnul.
o llolropolul
sa

consunratorului este

hotiritoare

Fig. 6,3. Picrlo monopolisticr\ perceputd nrin3llulisigtr.assrerii, iar oferta.bunurilor de nn anumit gen (autoturisme, televizoare, calculatoare, materiale de constrncfii, electrocasnice, bunuri alimentare prelucrate industrial etc.) este concentrati Ia un numlr mic de producltori cu forta economica _tt4tgati, fiecare

tEffi)"ste

regimLlri de.mocratice sLlnt promovate mf,suri legislative antimonopol, pentru limitarea [endintei de monopolizare a productiei unor bunuri $i reducerea puterii pe care o detin producator ii allati in situafie de rnonopol.

iTpul4 domilgtilpTgjluc3to$luj qs*pta c,qnsqryqtorului. De aceea, in legislafia statelor cll economie de pia[ar $i

.ituttic 0pus,l liberei


c0ncurente

7)

tu i'ur.,"ti" de sitr-ra!ie, monopt'rlul poate fixa preful mdrfurilor la u1 nivel superior pre[ul cclui cle concLlrentI, rar produclia este cea pe care o cere piafa itr funclie de de libertatea lcspectiv. Alteori, rlonopolul fixeaz[ volumul producliei qi lasa pielei cerere-ot'ertf,' a lmp.,ne prelul in futtctie de raportul Alltr-rri cle pietele pe cl re prodr.rctitorii f i xc Lrzd satl irrfluenteaza preturile, existir $i pie[e pe care pretul este,fixlt
.

in practica econornicir, pietele avind carecteristici de monopol sunt lbarte

diverse.

, De ce pe piafa cu concurerltA ntono-

, t

CAn/ l:ttmttrile marfare de wt cutunxit gen suttt ilcliziliortute ,le un silgur cumpdrdtor, iar oJbrta provine cle fu un nutncir ' tnore de'produc(itori, fiecare avChd o .foryct economicti ' recllrsd, piota Se rufine$te mottopsoniCd sLtlt de monopson.

polisticd cc)r-rcLlrenta dintre ofertan[i se destasoari mai ales prin produs? ' Caracterizati piata piinii din localitatea dumneavoastrh. De ce tip de pia;i
imperfecta se apropie? " Identificati patru produse industriale

pentru linritarea tendin[ei de lnonopoh:zarc ;i reclucere a puterii pe care o defin producitoni aflati in situatie de monopol? . Identificati in localitatea dumneavoastri doua-trei prodLtse care se comercializeazir in strttcturi de piata apropiate
Caracte

care

in Romfinia sunt obtinute

$i

comercializate in condiliile care se apropie

de cele monopsonice $i oligopsonice. rrzati-le. Carac tertzatt piata principalelor

aceasta situaIie., preIul este fixat sittt inflLlc'.tltat de cumpdrator datoriti poziliei exclusive $i fortei economice ridicate cle care rJispune. in Rominia, de exemplu, produc[ia cle tutr-rn brut provine cle la zeeide rnii de producf,tori agricoli, clar este achizitionata in cea mai tnare parte de o singurti societate care ii asigur[ fermentarea. Deci piata acestui produs

in

de piata de oligopol. * De ce, in rnod necesar, aLltoritalile qi socrietatea civili trebuie sa actioneze

servicii

person

ale din localitatea

durnneavoastr6.

are caracteristici de monopson.


a

TEXT TEMATIC
,,Contrar caracteristicilor presupuse de modelul concurenlei pertede, in majoritatea domeniilor activitdtii economice firmele su nt inegale... tstoria capitalismului nu este in niciun fel aceea a unei lupte intre un numdr mare de unitdlide dimensiuni giforle egale... Ea este istoria centrelor succesiv dominante, a marilor firme succesiv dominante care antreneazdin drumul lor regiuniintregi ale lumii, populate de unitdli siindivizi relativ pasivi." F rang o i s P e r roux, L' Ec o nontie du XX'e sid c le, PIJF, Paris' 196l' pp' 86- 88

Alteori, se intilnesc piefe de tip oligopson, itl care sLlnt citiva cLlrxpirltori cll fortii economico-finan(:iar[ riclicittat. iar oferta provine de la nLltnerogi producf,tori tttomrzati.
$i in acest cLV pretul este fixat sau inflLtentat de ctttrlparitori. De eKernplu, piata selnintelor de floarea-soarelui pentru ulei sillt a legumelor gi frucrelor perltru conserve, on a cerealelOr pelltrll export, pentru care cumparltorii sunt ci[iva, puternici (fabricile de ulei ori rje consere saLr madi expoftatori), iar of'ertantii - zccile de mii de producatori agricoli, cu fo([ economic[ scflztttf,. Pe aceste tipuri de pia1i, proclucdtoml este cel dezavantajat, cutnpzirittorul fiind cel care isi impune condigiite. Este normal ca $i aselnetlea piefe sA fie supravegheate atent de Consiliul Concllrentei.

Analizafi scest text ;i precizufi: . lu ce fonne cle piatd reala se referd autorul?

. de ce centrele Si marile

exprimd auorul)?

firme dominante se schimbcl (srott

sr,tccesive,

cum

se

Piati cu concurenti imperfecta -

piata sau

,real[ in care, dupi caz, productrtorii

i
i

iindependente, puternice, care actioneazii

iin acelasi domeniu fi convin

asllpra

lcumpiritorii pot exercita intluente ildivi-

i
;

!duale asLlpra prefurilor sau cantit[filor. , Cartel - o intelegere, de cele mai

rnultr: ori cont-identialf,, intre firme'

inivelului prodtrcliei, pre[urilor $i modr-rlr-ri iin care Si cind s[ se moditlce irnpirlirea lpieqelor. Este interzis prin [ege.

8l

A. Banii (moneda)
Biuiii aLi aprii'ut cu nrtrlt tirrrp irr Lir'ina. iii: ui:-it l,Juir'-i existeniei lor s-ari rnotlifici:t pioft.rird. Purlctlll de plecarc rcnil ri apelitia banilor ir fo:rt schimbui. h:itial. schirnbul s-a electtrals u b i'i i'nt ir de t roc. Pe inasiiru anrpiificririi actelor de sctrirnb., din rrecesitttt,l;r
I
.r

. Schimbul
baza

aparitiei

si existentei

tacilrtrlrii accstora, din rlrLtllimea bunurilor nlari'are s-aLr desprins uneier avtnd rolul de intermediar si, totodata, cle

banilor
r Banii sub fornra de bunuri

t,[ h-fi- \
,1'H

etalon pentru misurarea celorlalte. Acestea au fost prinrcl*

{ }h'ili.i'^.L.frf

,'.

torrne tle bani care s-au lixat, dupi caz, asupra unor obiecte, (prr:cunr bur:5ti cie rnetal, piei, bldnuri;, animale $.ii. 1'reptiit, pc ntisr-ua extinderii schimburilor Si evolutici socir:titii. r'olul cle hiuii s a restr0ns la rnetalclc pre[ioase ( riur, lrgint), cJri'r,rr-itli
propri etatil or acestorr.

mArfare

r Aparitia
monedelor de
aur si

conomia de piali functioneazd ca f l-lun sistem de piefe care se

Ulterirrr, din nretalel;' piefiotrse s-a conf-ection;.rt ntoncda, bucati -,tipiza[e" de o i]nunriti greutate, puritaie,si r-iiarc:tte cLr scrnrle distinctivr: pentru a t'i recurioscutc. .,Batcrcil" pr-irnelrlr
ttroncdc: o rrvut ioc, dup[ Hcrodot, in set-:. VII-VI i.II. Si prirctic pina in sec. al Xvll-lea banii aLl eristat iu principai suh fi;rntii de monede clc aur 5i argint. F,lc au tost dif-erite ?n timp si spatitr ca denumire, clinrcnsiuni, continut de rrretal prctios ctc. Pcrrtr,-i tl anzactii micl se l'oloseau in paralel I i rnonedc rlin nlcliiic:

argint

conditioneazd, reciproc. Una dintre acestea este piafa monetarl, in cadrul careia se efectueaza tranzactii cu bani, se face comert cu bani. Pentru a surprinde modul de functionare Ei rolul pietei monetare, vom studia:

orclinare,

A. BANII (MONEDA) B. CEREREA $I OFERTA DE MONEDA


C. REGLAREA MASEI MONETARE

Prin studierea scestei teme se ob{in cutto$tinlele necesare pentru a in[elege fenomene de maximd, complexitate .si
acfualitate pentru otnul modern, precun :

ce sunt banii ^li ce rol tndeplinesc ace;tia in eclnzmie;


'+

? cum funcyioneozci
'e

piata monetorci;

care sltnt tmprejurdrile care fac sd crauscd sau sa scucld cantitatea cle bani

D. DOBANDA

tlin econotnie;
" cine ;i cunt reglea7d, ntasa monetord;
,: c este dobdnda
s

si core sunt fornxele

ale.

Emiterrea, adica ,.bateiea de monedf,", era reglerrentatit strict ca privilegiu al suverilnului sau al statului. Din sec. al XVI-lea, monedelor aflate in circulatie li s-ar.r adaugat hancur,rtr:le (biletul di: banci sau rnoneda-haftie). Primele bancnote au fcist eu:ise iri Llleniliu p(),'riillLltt-se de la obiceiul cornercianlikrr de u-si pastra pi-'sr.:lc (lc aur;i argir,t il hiinti, l-etttrtt a continna a(-est lapt, bincile enriieau un inscris. un bilet ia ptrrtdtor, pe care erii insclisi valoarea nominali a pieselor depuse. Biletul respectiv confirma depozitui $i ang.ganrentul bdncii de a restitui [a cerere cantitatea corespunzitoare de piese lnctalicc oricui prezenta un asemenea bilet. Cu tirnpul, emisiunea de monedd sub formi de piese mctalice Si bancnote a devenit prerogativa exclusivi a bincii ccrntrale, denumitir ii banca de ernisiune, iar pini la Primul Rdzboi Mondial ele circulau in paralel. Practic" dupa 1920, emisiunile monedelor din metale' prelioase au devenit exceplii, ocazior.urtc de evenimente deosebite, si se efectuau in cantitAti fbarte rnici. Odat[ cLi aceasta. s-a recurs tot nrai rar la convertibilitatea bancnotelor gi monedelor din dit'erite aliaje in metale pretioase sau piese din aceste rnetale. intre cele doui rdzboaie moncliale, mrrlte tilri nu au pr.rtut realiza aceastf, fbrma cle convertibilitate ori au realizat-o numai pa(ial, a.jtrnginclu-sc ca, dupl 1971 (cind qi SUA au luat o asemenr'a misurd), convertibilitatea bancnotelor in metale pretioase si fie elirninatd. in lelul acesta s-a pierclut orice relagie intrc bani Si aur. Desigur, bancnotele se'r'vesc 1;i la curnpdrarea rnctalelor prr-tioase la pre{ul pietei. tiirl ca aceasta sit insemnc convertibilitatea lor in aur.

bancnotelor c0nvertibile in piese de aur si argint

' Aparitia

,9J

Er olutiar tranilor (mcrnedei) a continuat priir aparilia 5i e'.xtinclercu nronedei scripturale (banilor de cont). ,,\cezrsta existl sub trlnrrir uric)r insc-risuri in conturile lltiricruc. zt cirror tnIrirne creste sil-'r'.r -scadc llrin inregistriri-r contabile in tunr:tie de,.iensLrl in cue banii circular ltrec) de la un propiietlu la altul sau dintr-o fonnf, in alta.

in prezent, notiunea

generica de trani (moneda) ,l*sen.,n"aza

n-n.i,,

metalicii, bancnotele. moneda scripturaid si alte instrumente legale avflnd fbrmc , gi denumiri specifice, diferite de la iard la tari. care srint general acceptate ca prdtj intr-un

i:t:::_ t".l.l ::IlIl.5,

:prt,lj.*r*,.

Banii au un rcl covirsitor in economia cle piagA. in acest sens, laureatul Premiului Ntrbel pentrir econonrie Paul Samr.ielson aprecia ci tluxul sau miscarea banilor reprczintd ,,singele care irigd sistcrr,.ui economic". Rolul ecorromic al banilor este pus in evidenlti in special pri:) interrlecliui iuncliilor pe care lc indeplinesc. Astfei. pnn intermediui banilor este misurati activitatea econonlicu, adicti clreltuielile, rezllltatele, flirxurile si stocurile din cadrul o lliulii econonliei, in gcneral, Si pentru {ig.ere agerlt economic. [ i t1 tt" tt I t'i I 1i ;
.i

11___

pentrua-qiindeplinifuncfiile,baniitrebuiesdexisteinsocietate, ;o )Luittttrtttetarit : ibartetrsclr) adicd sd f,re creati qi puqi in circulalie intr-o anumita cantitate. dat intr-o moment la wt in circtila1ie uflatd Suma de bary! (sau economie ;i aparfinAnd diftrilitor agenti economici reprezintd ntasa bdneascci se monetard). Aceasta este fbrmatd din: cr) nutnerar; b) bani scripturuli. Numerarul compune din bancnote 5i monedd metalici (confec[ionatl cel mai adesea din aliaje ae nictret, cupru, aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentali de sumele (inscrisurile) in conturile bancare pe numele agenlilor economici (persoane' intreprinderi, institufii etc.).
este creat de banca centrald, iar moneda scripturold, de banccr alta institutie financiar-bancard tn functiune. orice centrald s,i de Cele doud componente ale masei blneqti (monetare) au acelaqi rol, se pot suplini gi se transformd una in cealalti. De exemplu, daci un agent economic constituie un depozit prin depunerea unei sume in numerar intr'un cont bancar sau Ia casa de

Numerarul

Unitatea etalon tolosita tn mdsurarea activitirtii economice este unitatca bdneascf, proprie fiecarci tari salr zone economicc o li'urrctiilc (leur, dolar. elrro etc.). Banii indeplinesc $i functia de mijloc t-luriiltu' de schimb. Prin intermediul lor se real rzeazi orice viinzetrccumpirare, pe toatLr catcgoriile de pie1e. Prin vlinzare-cumpf,rare se realizcazd uu
schimb de proprietate (tntre cel care degine marta qi cel care detine banii), respcctiv de utilitate economrcir. Banii sunt si mijloc de plati. in sensul cd orice obligatic econc.nticit este evaluutii in nronedl 5i se stinge prin ceclarea sumei corespunzdtoare. in econonriile care f'uncfioneazd normal, banii rnai incleplinesc $i functia de formi a avufiei sub care se constituie rezervele qi patrimoniul agenlilor economici, iar detinerea lor conferi posesorului forli si putere economicd.

l]{,

economii, numerarul se transformd in bani scripturali, $i invers: ridicind o sumd din contul deschis la bancd, moneda scripturali se translorme in numerar, scade masa monedei scripturale gi creqte cea a numerarului. Majoritatea masei blneqti intre 3/4 Si 9/10 - se prezintd sub fbrma banilor de cont, prin intermediul clrora se efectueazd cele mai ample operaliuni, in timp mai scurt Si cr.r cheltuieli mai mici'

Mdrimea masei monetare este determinatd de nevoile de bani pe care le genereaZd tranzacliile din economie qi tn special de volumul bunurtlor marfare, preturile lor ;i viteza cle rota{ie (de circulcrtie) a banilor. intr-o expresie simplificatf,, maritnea masei
monetare se determina prin relafra: (1)

Munde:

t}ANCNOTE

Br\NIl

EXPR ESIE

tvr

fvlON EDA ETALTCA ($VSAU

EXISTENTE

GiINEIt ICA

DIVIZIONARA

iN posEsrn

SIIVTBOL AL

AVUI'IEI CONl;tiRA
I,LITERE

FORVIE $l DENL:IvIIRI DIFERI] ll

IvIONEDA SCRIPTURAI-A
AI-TE tN.STRL]MENTE RECUNOSCI-ITE (-A
NI ON

AGENTII-OR ECONOivltCI

NONFINANCIARI

EC]ONOM IC,.\ I)E,'I'IN,,\TOR I I Lt J I I..OR

ED;\

t]URO

Fig. 7 .1. IJunii -

J'o

nna contenlpo rune

M = masa monetarA; P = nivelul preturilor; Y = cantitatea bunurilor sLlpuse tranzacfiilor; V = viteza de rotagie a monedei. Rezultd c6 M se afld in relalie de acelagi sens cu evolu[ia prelurilor $i a volumului mdrfurilor 9i in relatrie de sens opus cu viteza de rotalie a banilor. Prin viteZa cle rotalie a banilor se infelege numlrul de operaliuni de vinzareperioada' cumpdrare qi de pl61i pe care o unitate monetarl le ona de la De exemplu: agentul X degine o sumd de bani la locale; Y o anumitd marfd. Cu suma primiti, Y plategte Cu sumele bugetari. r|ndu-i, administragia folosegte suma pentru plata salaria[ilor primite, aceqtia, la rAndul lor, achizilioneazd mdrfuri de la agentul Z, care folosegte monecla obginutl pentru a cumpdra de la agentul X anumite materii prime. Rezultd cA, in intervalul de timp luat in calcul, viteza de rotafie a monedei a fost: X -+ Y -+ Administratii --+ Salariagi bugetari -+ Z--s X, adicd cinci opera(iuni, dintre care trei de vdnzare-cumplrare 5i doui de plat6.

BJ

{'iatu ilt()ttgtttt"ti
'I'abelul7.1

85

Yolunrul m:rsei monetare in Rornf,nia


(

ntiliarde lci)
514,4 18.278,1

In RoutAnia. in clecurs cle 15 atti, din decembrie 1990 pflna in deceitrbrie 20(i4, voluinul masei rrtouetare a crescut de pesic
in conclitiile in cire produsul intern brut (PIB) practic volutnul de
1.2-s0 de ori,

B" t-.ercrea

SI

oferta de monedfi
. Continutul Si agenfii pie[ei nl0netare

Decembrie-1990 Decembrie 1995 Decembrie 2000


Decemb rie 2004

185.060,0 644.617,0
R.

Sursa: Ilulerilrcle []li

bunuri finale supuse ftamzactiilor - a crescut doar cu circa Z0To, ceea ce retlect[ unLrl dintre cele nreri grave dezechilibre diri

Piata rnonetard este o picttd cu cotlcurentd irnperfect[t, pe core se tntAhtesc ccrerert si ofertu de nu.tnecld, de bani tn sens generic. Agentii ec'ortrtmici partic'ipcmti pe oceastci piulii stutt purtcitorii cererii, tti otertei Si intentrccliarii, iar trarrttctiile se efectueaz.(t prin intennetliul unui pre! specific', rotu tlobdnzii.

economia
inflationist.

noastrit

dezechilibrul

Cererea de moneda provine de Ia agentii economici care, prin natura activititii lor, se afli in situa[ia ca in unele perioade sa cheltuiascd mai mult clecdt resursele bXneqti

('-Z!='
ii
lt l

-.

NIINIGT-os:\It

lcfi t'*tr,t, trr-i ;il .rr*rtib,l.

I-- . 'rrocltb*"i o *r,i*rn,ir,i

io marfa A se schimbei cu o alta, B., intr-o lonr',rnitd propor[ie, in mod dircc-t. in prezent, epare mai ales in comertu I internatitlnal. sub denumirea de barter,

in;t[r i
I

iuronetat', li i serioziratea autoritdtii enriteute.


o
l^
i

i,r ^,,r. circuli datoritii increderii ?n in conturile bancare

Bani scripturali (bani de cont)

isurne inscrise

sttlr

cind, in lipsa valutei corlvsrtibil.,

parteneri ctin t[ri diterite iSi livre azdl reciproc anumite cantititi tlin rnarfuri dif-crite, diir evallrirte in bani. Se practicir li in tranzactii interne in cazul
i i

ta alte institutii financiare, ca depozite irou solduri in contr,.ii. la vedere apar[rgi juridice. inind persoanelor l'izice I r Valoarea (puterea de cumpdrare lP.o) a unitritii monetare - cantitatea dc

(lichiditatile) proprii. astt-el inc0t, pentru a-gi realiza interesele, trebuie sd recurgd la imprumuturi. in situalia de of'ertangi se afla agenlii economici ale ciror resurce monetare rimdn. intr-o proporfie mai lrare sau mai mica, temporar disponibile, alte institutii frnanciarbancarc cu atribulii de acest t'el (vezi figura 7.2). a ^, . Intdlnirea cererii cu oferta este asigurati prin acliunea pe pia(a monetari a unor agen[i economici - bnnci de toate genurile, case de econorrii. societirgi de asiguriri etc. - care colecteazii disponibilitdtile binesti din ec:onomie pentru a le fructifica,
acorddndu-le celor care au nevoie de ele sub

blocajelor financiare

in lan[, al r-,nori
si
al

;burruri econontice care poaie fi iachizitionata cu o unitate monetard irr iconditii cleterminate de ioc si timp:
I

crrr.e economico-financiare grave

I
i

inflatiei galopante.

bilet de bancd, cu inscrisuri si elemente cle securitate


a LsLv

I Bancnoti

I i

speciale, ernis dc banci. Initial, bancnota exprima angajarnentul bancii emitente de a restitui la cerere o cantitate determinatal cle piese cle aur (argint). in prezent,
i

iagenlii economici o aLl in moneda Ina!ional[. In sitrteza, valoarea banilor (P.o) este in i relatie inversii cu indic-ele gei ]. i\'.
ineral al pretllrilor si se detennini duplr
CD'

clepinde de starea gerleralii a economici li de eficienta ei. de increclerea pe care

fonni de credit. Piata monetarri ttre rolul tle e cotilpenso excedentul r:u tle.fic'itul dc monedd existcnt la diferili ugetili econonici si de a regla cantitated dc trrcncdci din econonie. Compensarea excedentului cu deficitul de monedi a[ agen[ilor economici reprezinti o ;rctivitate cll caracter comercial realizati de bdnci, acestea avind rolul de interrnediar intte cerere 5i oi-ertd. Cererea de monedi provine de Ia intreprinderi - pentru a-gi asigura finantarea activitdtilor economice, de la trezorerie sau tezaur pentru a tinanta det'icitul bugetar (cheltuieli mai rnari decit incasdrilel, de la binci gi alte institulii financiale care au nevoie de creclite si de la populagie - pentru dif'erite proiecte. Ofertantii de monedi .;unt bdncile, casele de ecotromii qi de pensii,
societltile de asigurare. alte institutii financiare cu disponibilitdti temporare, trezoreria sau tezaurul. daci au excedente. populagia qi, in cele din urm:i. Lranca centrald (de
emisiune)

deficittrlui bugetului de stat.


NrAsA girxe,,t.scA

pentru refinantarea bincilcrr care au nevc,ie de credit Si pentru acoperirea

!:l' r:gt_lgj

-" !:"

iatii nlonetare:
iry - rrr\rrvvr\s xLrrvrq,r c' y^etttrilor.

tt_I T1i

= F
lU1

s
a iIJ
I N

DISPTJN IB

ILIT,\TI
:.:.l

s
,JI

BANESTI

'fr.;\
(/ Q)

xrnss Anl pENTRri

\'t,,ltIrICARIi.\ cuN0sI'INTELOR

Ce deosebire existf, intre bancnotele existente pina Ia Primul R[zboi Mondial $i cele contemporalle? . Ce functie indeplinesc banii pe care ii tolositi pentrLr achizitionarea unui bun marfar dintr-un supenrlarket?

z
Z
F h

I}ANCI Dtr T0AI'E CENURILE

ACENTI
ECONON,IICI

&

Ef
I tr
,.i J z.

C:

CASE tltl ECONOtr,lIi SOCIETA,l't DE A.';ICURARE CASE DE PENSII SOCIETA'I'I

't
z
r a

(POPL[-ATlE.
OFERl'A
DE

CRtll)lTE

PIATA IVIONEl-AIIA

C tJRERF,

DE CIiIJDiII:

FIRME. AL'I'E PERSOANE

JURIDICL. S'TATUL
etc)

DoBANZI
PASIVE

F'INANCIARI:

o Indicati principalele torme de bani care s-au derulat si all coexistat de-a iungul timpului.

Argumentati de ce majoritatea

o oDOBANZI A(:1 IVF- SI GARANTIT

masei monetare este format[ din monedi


sc ri

ptura lA.

Fig. 7.2. Piata ntoneturci

86

Piatu ttit)ttetui'ii
Cererea gi oferta de credite sunt influentate de nivelul qi evolutia Si in cre$tere al ratei dobdnzii, cererea cle credite stagneazd sau se reduce. in schimb, posesorii de venituri sunt stirnulati sf, economisea.scd gi, pe aceastf, bazd, cre$te oferta de credite. Daca oferta de credite depf,$este cererea, irr condigiile unei rate date a dobinzi, apare tendinta de reducere a ratei dob1nzii, in a$a fel ca gi aceastf, piaga sii tindi spre echilibru. Acordarea creditelor se face de regul[ pe baza unor garantii a bonitatii clientului, adica a aprecierilor pe care le face

8i

ratei dobfinzii.La un nivel ridicat

I . Trezorerie
iacestora
I

. {

'1'

1'+_r

l"{j

t-l

si oi'et'tit rL' crcditii si raf:r tlul-riri, ii


o

baacir a Stittt,lui iavdnd ca principala functie centrrllizarea fondurilor pr-rblice si gestionzrrea

,_f r i'. t.\ tr i l*I.,NT-ltt r i'{l{{.-{{'\rt{ /


[- xr i_ f {,
'

il.gale. Aceasta, prin


l'(ll\rl iLLlv{-\-flt ii

in

i'{:\i{)q'1'1\:t;.{()R

conforntitate cLl preverlerile

internteCiul

* C-'ar:rcterizati piata tnonetari sau. monedzi ?ntr-cl econotllie'/

si roltil
c1c

trlottitrtitr

banca la care clientul s-a adresat asupra situatiei lui in func[ie de diferite criterii, astfel incAt creditorul sd se asigure fa[[ de o Op.riltii eventualele riscuri pe care le comporta restituirea creditului Si de I'cfilltlllt:l i'c plata dobAnzii in condiliile convenite prin contractul incheiat intre p[rtile participante. Pe baza creditelor primite, solicitantii i5i asigurd finantarea proiectelor pe care doresc sd le rtalizeze. Acordarea de credite reprezintd principalul tip de tranzaclie pe piaga monetard. Ea este o tranzactie de finanfare prin care cei afla1i in deficit bdnesc temporar obgin resursele solicitate. Dar pe pia[a monetard pot sI apar6. Ei operaliuni de refinanfare. EIe se ivesc atunci cdnd un creditor a utilizat resursele baneqti pentru acordarea de imprumuturi si apeleazi ta alte banci qi institulii financiare pentru a obline, Ia rAndul s6u, un credit a cdrui necesitate a apilrut in mod neprevdzut. Prin operaliunile de rehnanlare agenfii economici sunt inclugi intr-o ampld retea de interdependente. Eficienta, disciplina gi punctualitatea fiecarui agent economic participant la operafiuni de refinangare sunt esenliale pentru ca legaturile dintre ei si nu se transforme intr-o succesiune de dificultdgi sau prdbugiri. in functie de durata pentru care se acordd, se disting: credite pentru perioade tbarte scurte, de reguld de pe o zi pe alta, Ia care apeleazd mai ales bancile in relatiile reciproce; credite pe perioade scurte - de la 2la90 de zile - care sunt cele mai frecvente; credite pe termen mediu, de Ia 90 de zile la 2 ani.

si gilf iltrtit

;i

lr..ror.riilor locale, asisurf, executia cle public. lcasa a bugetului I r Ronitate finanr:iara - capacitrretr
I

* Cine sunt pLlitatorii cererii

iunui debitor cle a rafilbLlrsa creditul la iscadenla convenit[. Obtinsrea de profit isi lipsa obligafiilor restante sunt criteriile
I

lprincipale irt tuncfic de care biincile aprcbonitateu linanciard a dcbirorilor. iciazd


L--

cererea si rlterta de credite. * f)ac:ii un solicitant de credite clepunc garanlii, dar nrr are br-rnitate financiatrit, i se acorda un credit solicitat?
rarta dt;b0nzii,

" Explicati interclependentele dintre

. i,, cc constatr operatiunile

cie

refrnantare'/

t' - Rtglat"d';t t-Tliis{}i tri}{ }tq{'fii t"{'


Prin opera{iunile care au loc pe piafa monetari este reglatl cantitatea de monedl solicitnti de desflqurarea activitatilor economice qi social-culturale din cadml unei tlri. Ivlasa monetarl se extinde sau se contracti, in functie de situatiile concrete din economie, prin mijlocirea pietei monetare. I)trpir cum rezultd din tabeluI 7.1, in ultimii 15 ani in Rominia volumul rrrasei rnonetale a avut o evolutie mereu
ascendentd. Piata monetari rerrcfioneaza in directia cre$terii vc)irrmrrltri masei bflneSti irr functie de rnai li]ulte irnprejurdri. celc: lnai

.
tl!

lnrpre.iura ri

ir i_i
t!

importante fiind: a. (:re$terea volumului valoric al bunurilor marfare (produsul P x Y), indiferent ca provill din productia internii Diferenla dintre dobdnzile incasate $i dobdnzile platite dri bdnci se nume$te cd1tig bancar. Prin scdderea din cAstiguli bancar a cheltuielilor (costurilor) ocazionate cle activitcttect'i agenlilor bancari - grupate tn costuri fr*e ;i costuri variabile se obtine profitul bancar.
sau din irnport;

la crcstel't:ia

cilre

d tl

ilsti monctil

l'{:l

o L astigul si pr{)fittll

b. acoperirea deficitului bugetului dc stat prin interventia bancii centrale la


|

sesizarea trezoreriei, care este casieria statului. Daci din diierite motive veniturile bugetului de stat se dovedesc a fi insuficiente in raport cu cheltuielile prevdzute. trebuie completate. iar o asemenea ocazie prilejuie;te cresterea masei monetare; c. sclderea vitezei de rotatie a banilor. VAnzarca unui anumit volum de bunuri

\II}iI{;[,OS.\R
i -- '-'-

'

r Ilanca
-'

unitate economicd ce
reparti zeazd.

icolecte azd,, transferi

$i !disponibilitatile financiare. Acorda


ll II

iimprumuturi solicitantilor care intrunesc

;conditiile de bonitate financiard, pe baza icapitalului propriu al bancii Ei a soldului idintre depunerile clientilor si solicitarile ide restituire din partea acestora.
I

economice aduse pe piati, in conditiile in care viteza de circulafie a banilor scade, atrage in mod inevitabil creqterea masei monetare; d. convertibilitatea monedelor straine in moneda nafionala. Monedele striine, desi sunt convertibile, nu circuli in interiorul altor tiri, nu se substituie monedelor nationale ale acestora. Cdnd banca centrald sau alte bdnci achizilioneazd monede striine de la delinatorii acestora. plitesc cu monedl nationali, ceea ce implica punerea in circulafie a unor noi cantiteti de moned6. care sporesc nrasa monetari;

88

l'irttu iltlnt,tttt'rl

) CupinlulT

8s

c. retincrca dc cirtre anumiti agenti economici, indcosebi <Ie catr.c perpulatie qi intreprirder'i, sub forma de ,.r'ezervir.,, a unor sulnc mai nrari sau mai mici iu irlrnrcriir (bllcte tlc banca si monedi metalici), car.c nu se depun Ia banci sau altr instittrrii tinanciar-baucare. ri sunt practic retrase dirr circulatia bineasci. Acesti j-':tni rdtn;iti io al'irrti cilcullrtiei. pelllru ca nu se chcitiii;'sc decirt raLuttri. poate chiar '-lLt1-':-t arti. constifuillr-l tdiivitilie tiepozile irr alira sistentului linalciar-ba5r-ar. Restu; |lttitt;i'r; citL- Jrunr'rlllisit ilc a-:rentii ecunornici si dt-pus l;l i;iinci, r,levenintl rrrolecllr ictiptLrriiili -qi plrllicipititl Llstlel la circulatia bf,neasr:i. Pentru c:r activitatrra econornicli aii nl.i ile (llt]clati. Inasll lllonetard trcbuie si lie corirplEtali cori-spunzlitor miriniii i'eniturrkir transformaie de un.ii agenfi economici in ,,rszerve... Dincolo ilt: ir.npl'cjllrarile mai sus arnirrtite se allf, si alte l'enomene si procese c\)rnplc;(,j. cri[c rru aui"i(]nt-'azir izi}lat. ci in interactiune cu ur.lelalte. ( rijsiair{ra rr:;.rst:i rnrur,:tare se asi-nura ?n principai prin rrrrnitto;_rrelc opcratiuni: I Operatiuni l. ircorditrea rIe credite. siri'sa crciiirelt,r {) formeaz..r prin care arc loc I crtpitutul :rroptiu al irancilor si :;uirri.:le tenlporar clispcrlibilc. e\cc'jenteie saLt disponlbiiitatilc- irEcntilgr cconorlici. cresterea masei nronetarr) nioliilizate plin sistenrul financiar.-trunitilr-.
u I L t.-I--: ea.l.rr..

Sursa accstlr creditc nu o reprezintd disponihilitlfile bineqti ale altor agenfi cconomici, ci ernisiunea de bani: 3. schimbul valutirr - al rnoitedelor straine convertibile pe monedi na[ionald, schimtr et'ectr"rat in priucipal ile binci. in ultirna instnntir, oferta de-mirnediStrdinf, ccrnvertibiiu eslc achizitionatei Ce banca centraiir. care cedeaz'a mrltlecla nalionala la un pret (curs) collvellit.
Can zel,e crrre

lac necesarlr restringerea

ma

sei nlonetare

surlt

in ntod

speciitl:

a) tlinriitttot'eo v()lLunului voloric' (pr odttsul P r( Y) ol buituriIrtr nrorfore tlin e(:ottomie, indiferent ci provin din activitaterr Llrr)prie sa.u din irnport. Aceaslzt l'ace ca o pafte din masa rrlonetara aflatd in circulritie i;ii clevinri in exces, pe ntru a n Ll pt o voca int'lafie selu alte efecte negative, erl tr ebu ie retl usi din c irculafie; h'S exL:etlenttil buRetur. Daca din dif-erite urotive bugetul stattrltri se incheie ctt venituri care depisesc cheltuielile, excedenttrl riirnine neutilizat in contul trezoreriei piinir cind parlamentul stabile$te prin lege destinatia Sa. tn acest interval, suma reprezentind excedcntul este in atara circtrlatiei, ceea.ce echivaletrzi cu diminuarea
nt:lser rnonetafe, c) c're$terea vitezei de rrtttrtie u bunilor, fatii de care masa monetarit necesard pentrLl tranzactionarea unui voluin valoric dat de mirturi, este invers proportionalE; cl) t'ont,ertibilitatea monetltti ttutionale 1te olte nuutede. operatiune prin care banca centrali si alte bdnci ofera monedc striine convertibile $i solicittr in schimb monedd nationalir. Carrtitatile de monedi nalionaia concentrate in ultimd instanJl la banca celtretlir echivaleaza ctt restringerea nrasei Inonetare allate in circulalie. Cauzele mai sus amintite sunt interdependente qi se manif'estd concomitent cu celL' care pot determinu cresterea masei monetare. Restringerea masei monetare se reatizeazai prin diferite operatiuni specifice de tchnici bancari. Dintre acestea, cele mai rasphndite si uSor de urmirit sunt:

.li.tortrrl cre-dirtdtti itt cre;lerett ntasei monetare c\ie hottirl.tor, Deiltrlt cd uti :rctiit ttdo:ii iit'crrlu! poute spori de nrui nulte ori maso ntonetttrri. Benet'icictrii ,le tredite lrtlosest bunii ttst.lbl primiti pe,ttn. et-si ttchittt,ohligutiile. in felut acest(t, sunrcle ttriniit ie la hriw:i sub Jbrmd de cretlit a.jung tn pose.sia ctltor agcntil ;'r:on!,t'iliL'i si, itt ttr,.l:turu iti ccrre dcestotu le pri.sose.sc., t,or ajwtge tlin ncty la aceeasii bctrt([1 .11i71 ltt ti!lele. Allute tlin nou la bttncii, clisponibilittiyile btitte.sti ltot .fi _fiLkt.sitr,
)(itf i'ru tt('oriot ett tlt itoi (.rcdil(. C-resterca tnasr:i monetare prin acortlarca de cretlite se poate realiza 4e catre si de cirtre orice alta tranca.

hirnc,ir central.i
(-riiirc r-'elelalte

Acordarea dc credite dc cdtre banca centrala statulur si ce i ori al te bdnc i si cle hlinci firnielor. adn:rinistratiitor $i rnc!laieior reprezinta princ ipala ualc ili'lir r-irfLr SDr)fcr:ite nlasa Inonetarii.

tle loi. D': nrajoritatea covArsitoare a acestora bcneliciazir flrntele 5i menajelc-. Decsebit de ridicat este nivelul creditekrr in vaiutd. care la sthrsitut anului 200-l a e.iuns la echivalentul a pcsie 365.000 miliarde de lei; 2. emisiunea monctara ef'ectuaii de banca centrala (narlionala) atLlnci cend
riispor:ibilitatile banesti sunt insuficiente pentru a acoperi solicitarile
cle creclite

in lcla it(.)l]stri. r'ulumui creditelor bancare a sporit in perioacla {ecernbrie l9g0 _ dccembric iU04 de ilproape 600 de ori. de ta 610 miliarde de lei. la 365.1[i7 miliarde

dc lu celeialte biritci si de la adntinistrafia centrali 5i se apreciazii cf, acestea trebuic saLislactrte. Enrisir.rnea monetari efectuati de banca centrald contribuie Ia cresterea masel tnonetare rot prin intermediul creditelor: banii emisi sunr pusi Ia dispozilia si-rlicttantilor (alte hanci si administralia centrali a statului) srib tormrr de credite.

provenite

la banca centrald, de citre administratia centrali si celelalte banci; 3. schimbul valutar al monedei nalionale pe alte monede convettibile, operagiune in care, in ultimi instantd, banca central{ vinde monede strdine convertibile 9i cr.rmpiri rnonedir nationald, pe care o ,,retrage" din circulafie. Cresterea, respectiv diminuarea volumului masei monetare atlate in circulaqie reprezinti o opera[iune de mare responsabilitate din partea sistemului bancar. Reglarea masei monetare se face de catre binci in fr.rnctie de starea economiei fi trebuie si
stimuleze afacerile,

firf, a genera inflalie sau defla(ie.

()

{)

9I
o

In decurs de un or, nivelul

general
se

VariatioP.o =0,926

I
:!

Sistem bancar (financiar-bancar)

----

-----------1

in esentA rata inflatiei). SA


'
,

al prefurilor a crescut cLl 8Vo (aceasta este

- 1- -0,014 Variatia procentuald a P.o(AVo):


AY.P UUY ,- =

ansambl

ul institutiilor dintr-o tarl

rrrtdllLldttr ur lilSLttutrr financiare de uItrult/ credit) i(banci, tl\L)aItut, institutii si utr icore gestion ee'zi;r instrumente[e nronetare Si actio neaz'a in directia influentarii l. ieconomiei prin intermediul monedei i(volumul masei monetare, rata

;Rolul hotdrAtor in reglurea


i*onetare

economia

re

ad fri n inie-rmear ui iiionecic

dernonstreze cd valoarea (puterea


cumpdrare a) unitAgir monetare: a) cre$te cu.. . Vr;

de

I 'schimb valutar ,.onede convertibile


:

are banca centrald, prin ,politica monetma pe cile o pronroveazii.

il

masei

lx100 - 100 = tp
--7,4oh

comerf cu
aparfindnd

b) scade cu.. . o/o; c) rf,mAne neschimbata.


Rezolvare:

1 x100-100 = 1,08

idobdnzrt, exigentele i*puse


iacordarea creditelor etc.) I r Reglarea masei monetare

;diferitelor fari, efectuat la Lln anumit


ide diferite monede.

?ni
i

10.., (curs valutar sau curs de schirnb), iforrnat din confruntarea cererii cu oferta
dimin Llarea general 6.
zr

I lD Hcb =i= =0,926 **


Ptri{

Raspuns: b, scade cLl 7,4To.

!ficarea volumului masei monetare in


ic.ri leconomiei cu scopul de rr influenta

modi-

rfunctie de nevoile. starea gi perspectivele

r Deflatie ',relativ
lpre[urilor,

durahii[ ;i semnificativa

}l}[,I..]Iri
}l
.

lxa ttEZ{

\'.\'l'
* Pe baza datelor din problema de mar slls rezult[ cd in intervalul to-t, valoarea banilor din aceastl [ara: a) creqte cu ...Vn; b) scade cu ,..7o;

ttl ['l',H fiti l',l,lill.!{,\lt{'. t


i\-ilI{i.-Its.\
{_l[iH {)s1'lN'l- L,l
,

t in medie cll lO7o, cantitatea bunurilor marfare s-a dublat, iar viteza
crescu
de rotatie a banilor a crescut cu 207o. SA

t In intervalul tn-t,, preturile au

}R a. cregte?

se determine variatia
necesard a masei monetare

procentual6

I Explicali cauzele care favorizeazd


cregterea masei monetare. . Cum influenteazd, viteza de rotatie a banilor masa monetar'a necesurd denrlarii tranzactiilor care implica moneda?

in intervalul

c) rf,mflne ne,schimbata.
Rispuns: b, scade cu
9,09To.

b. scade? c. rdm0ne neschimbat[? I Cum se asigurl restrAngereir

tn-t,'

Rispuns: cregte cLl 83,3To.


nlaser

banca central[ si celelalte bdnci vind mai mult[ valuti convertibilA decdt cumpdrd, masa
baneasci.:

n C0nd in intervalr.rl t,,-t,

monet are? c Comentafi afirrnafia: ,,Fiecare pop()r are rnoneda pe care o merita."

D, Dohf,nda
Agentii economici care inregistreazd, surplusuri temporare de bani (de lichiditati), adicd economisesc, sunt interesa[i sd le transforrne in depo zite bancare pentru care benefic tazd de dob0nzi, platite de bdnci, numite dobffnzi pasive. Cei care inregistreazd,

. Dob6nda
pasivi si
dobffnda acti vI

Ilrnhlcnrr rcgtlvate . in intervalul t,,-t,, volumul valoric


al bunurilor marfare supuse tranzacgiilor spore$te de la 120 de miliarde u.m. la 186 de miliarde u.m., iar viteza de rotatie a monedei spore$te de la 4 la 6 rotafii.

M, = RY' 'v,6

186 miliarde=31

nrrd. u.m.

variafia procentuala (L,VoMrlM') =


Mr - Mo 3l x 100 -30 * 100 = 3,,37o = Mo 30

mecanismele piefei monetare bincil , se af16 in dubli ipostaz[: plitesc dobdnzi (pasive) pentru sumele atrase gi incaseazd dobanzi (active) de la debitori.

deficite temporare de lichidit[fi se imprumutf, mai ales la banci. Ei sunt debitori (datomici) care platesc dobAnzi (pentm dreptul de a folosi lichiditati care nu le apa(in), incasate de creditori (cei care acordi credite), sub formd de dobdnzi active.

in

in

Sa se determine volumul masei monetare tn, respectiv tr qi variatia procentuala

a acesteia.
fut^= -t)
Pn

Yu-

20 miliarde
4

Rezulta cI masa monetari a crescut


= 30 rnrd. u.m.

v,,

cu

3,37o.

Dobinda reprezinti preful creditului qi este privitd: a) ca rnf,rime relativl , c3 procent perceput la credinrrl de 100 de unitali monetare pe timp de un an; se numepte rata dobf,nzii (d'); b) ca mdrime absoluti, ca sum[ totalf, care se cuvine pentru creditul de o anumitd m5.rime, numita masa dobf,nzii (D).

o Rata

si masa dobflnzii

{t )

v:

{'iukt nt{truet$rti
Un venit pentru creditor

CapitolulT

93

imprejurari: raportul dintre cererea $i Nivelul ratei cloblnzii depincle de numeroase starea conjuncturii economicc' rata intlaliei ;'a' oferta cle credit, riscul plasan'rentului,

Relaliadintreratadobdnzii$iratainflatieiincluceinmodnecesarr]istinctiadintre
Rata dobAnzii d'
sa dobanzii D

Reprezinti

Un cost pentru debitor

dobandanominall(d'n).ceacareesteafisatalasecliLrlgipesite.uldeinternetal influenfa inflatiei' astfel cd intr-o oricSrei banci qi dobanda reati (d'r) care elimind prima aproximatie:

Fig. 7.3. Interpreturea dobdnz.ii

d'r=d'n-i'
in care:
()Va

In practica
Dotliindu
si

bancarA se folosesc doua mecanisme de

sinrllla

dobffndn
cu rlr p r"i s il

determinare a dobdnzii. Fiecare se aplica in conformitate cLl prevederile contractului negociat intre parti. a) Dobfinda sirnpl[, care consti in aceea ca dobAnda se achita Itrnar. semestrial, anual etc. in acest caz se aplica tormula:

i' -

rata inflatiei"

De exemplu,

P=Sxd'X[,
in
care:

forrneazf, up depozit de 10.000 lei cu o ratf, de: 6c/o,, clupz1 un an se obline o sumzi
S,,+(S,,

ii

nominale a dobAnzii de claca preturile cresc allual cu 6Vo, unei rate Aceasta inseamn[ cd dacd se corespunde o ratf, realir a dobdnzii de 2.,8370.
a

clobinzii cle 970, iar rata inflatiei este

f) = masa dobAnzii:

x d'x n) =

10'000 + (10'000

x 0'09 x 1)

10'900lei'

d' = rata dobAnzii; n = timpul in ani. De exemplu, o sumd de 3.000 de lei, depusa (sau imprumutatd) cu l0%o pe timp de $ase luni. conduce Ia o dobAnda:
D = 3000

S = suma imprumutatd (depusa in depozit);

x lOVo x % =

150 lei.

b) Dohffnda compusd bazatd. pe capitalizarea dobAnzii. Aceasta inseamnir ci dobdnda af'erentd perioadei t0 - tr se capitalizeazd. (se adaugd sumei iniliale) astf'el ci aduce la rdndu-i dobdndd in intervalul t, - t, g.a.m.d.

Datoritacresteriipreftrrilor.sumanomrnalsclel0.g00leiareovaloarerealSde 10.283'insensulcaechivaleazacu10.283leidelainceputr-tlperioadei,adic6: Valoarea reall = 10.900 : 1,06 = 10'283 lei investitiile. Dacf, rata dobdnzii Nivelul ratei d.b1nzii intluenleaza economisirea si se de c[edite; in schimb' cererca de credite crste, sunt stimulate economisirea qi of'erta in viitor a ratei dobdnzii' Deciziile 5i recluce, ceea ce poate sa conducd la o reclucere special in funcgie ca debitori qi creditori, se orienteazd in
acliunile agen[ilor economici,

in
S,

acest caz:
Sr

dedobindareald,afacerilefiindcuatAtmaiprosperecucitinflatiaestemairedusd... ilrtr-oeconomie,nivelulrateidobArrziieste.cleregulf,'pozitiv.deoarecebanii decdt banii viitori' prezenfi (ca qi bunurile prezente) sunt mai valoro$i

D= =

suma final[ (fructificati) suma iniliald Su (1 + d')", in care: d' - rata dobhnzii n - timpul in ani (sau fracliuni de an)

Sn, in care: S,

S,,

in

consecinla, dobAnda reprezintd:


So

D=

(l

d')'- So = So [(l + d')" - l] . Dobffnda - suma de bani Pl[tit[ de debitor creditorului Pentru
folosirea capitalului
sdu.
i
I
I
I

De exemplu:
Se acordA un credit de 5.000 lei pe doi ani, pe principiul dob6nzii compuse, cu o ratd a dobdnzii de l0o/o. D = 5000 [(1 + 0,1)'?- l] = 5000 x O,2l = 1050 lei care se plategte (achita) integral la expirarea contractului (doi ani). ln analiza dob6nzii, o importanfd deosebitl prezintd rata dobAuzii. Ea este mai intii un pre[: preful plitit pentru a folosi 100 de unitdti monetare pe timp de un an.

Rata clobfinzii suma Platita de debitor Pentru 100 de unitirfi


de un an.

I i
I

i J Dobflnda Pasiva sulna (sau pl[ti6 cle bancd depunf,torilor. i pro..nrul) ' i . Dobflnda activa suma (sau bancd de la i pto..ntul) incasatf, de
I debitori. -"
I
I

monetare luate cu imPrumut Pe ttmP

I
I

I
I

rv / c'- --:X\ a dobtnzii l^l^A,r.z;i;irninrrati diminuara nominal[ (afi$ata) ^

Rata reala a

dobinzii rata
I

I
1

riJ
I

['i*ts ttt0nttsrd
N"l'
1'.

H.

illti,,\
X"

RI I',[.N'l'R
[N-l'll [ (]R

\'

R.I

C,\

tI l\{}s'l'

IlIi,\

c Care sunt imprejurf,rile care favoriz eaza aparitia dobdnzii? * Ce sernnificatie economicf, are rata dob6nzii in economie? I in ce constd principiul dobAnzii coinpuse? I Ce raport existf, intre rata reald li rata nominal5 a dobdnzii? '
CO St.

o sumd finalfl de 6.655 lei. Rezulta cd


termenul pentru care a fost depusa a fost
de:

a)

ant;

b) 3 ani; c) 5 ani;
d) a, b, c false.

PIA-T'A
fRB;t.drfrl i L"1.-; i\ CAI'IT;\Ltl E'k

Rispuns: b, 3 ani
Pentru un credit contractat pe trei Itrni cu rata dobAnzii de l6Vo s-a pl[tit o dobdnda de 800 lei. IMlrimea creditului a fost de: a) 10.000 lei; b) 15.000 lei; c) 20.000 lei; d) 18.000 lei Raspuns: c, 20.000 lei

DobAnda

in dubla ipostazd,: venit qi


de

,A.

I I .

Relatia dintre cererea si oferta

credite

in RomAnia.

f n strtnsa iegiturd cu piata btuttrrilor. Icu piala lrlonetarf, Si cLr procesele


investitionale din econontic, existti Si funclione azi piata capitalurilor. Pe
aceastl piata se efectueazir tranzactii cLl titluri de valoare sau activc tinanciare (in special actiuni $i obligaliuni). Participanlii sunt emitenrii qi posesorii de titluri de valoare. pe de o parte, 9i defindtorir de capital binesc, pe de altd parte. Prinrii sunt vAnzf,tori, iar ceilalti, agenli ai cererii. In Rorndnia, tbrmarea gi dezvoltarea pielei capitalurilor au reprezentat componente esentiale ale procesului de asezare a sistemuhri economic pe principiile economiei de pia1a. Ciutarea ttnor plasamente bune pentru resursele bineSti 5i nevoia de a asigura mobilizarea re**ursclor tinanciare pentnl a finirnta dit-erite proiecte de afaceri au impus constituirea $i fuuctionarea pietei capitalurilor in sistemul de piele reale.

Semnificatia capitaliz'artr dobAnzii. Suma de 5.000 lei depusf, cu lj%o pe principiul dobAnzii complrse a adus

TEXT TEMATIC
,,Echilibrul monetar are loc atuncicAnd cererea de bani egaleazd oferta de bani. Rata dobAnzii opereazd in aceea1i manierd (ca orice alt pref), in funclie de cererea gi de oferta de bani... Echilibrul monetar are loc atunci cAnd rata dobAnzii este stabilid astfel incdt cererea de bani egaleazd ofetta..."
Richard G. Lipsey, K. Alec Chntstctl, Economia pozitivd

A. CE SUNT

ACTIUI\iTI,E

SI OBLIGATIUI\iILE?

fi

B. FORNIELE PIETEI
CAPITALURILOR

;i iruportLtnla acestora; sti anoliictti rolul, tnecLtnismele fi rnotlul de a frtnctiona ale celor doud .fctnne ale pietei capitulurilor (financiare): pittta prirnura ;i ltitttct secundard; . sri tnyelege;i rolul bursei de valori;
gatiutti, precun't

irt urma studierii acestui capitol vefr tn rudsurd: ^ sci faceyi distinr:tie tntre actiuni ;i obli-

* sit interpretctti informatii economice

C. ROI,UL BURSEI
DE VALORI

pentru a esttma s ensul de mi;care ct cLtrsulLd titltu'ilor cle t'aloare, tn funclie de principalii factori c(tre il determind.

I'iu ttt

t: trgt

ituI tt r!

r, :

97

,1L, {l*:

strnt nctiranile

SI

oilriiilatiunilc?

In econolllia de piat[, principalele societlti ccrnerciarlc, ni;ii ales cele de clirnensiuni nrari, sunt organizaLe ca socictiiti 1rt' actiuni. Capitalul Llilor asemenea tirrne se constituie prip ailitrtsi
unor persoane fizice si persoane iuriclic,e (societ[ti, ilsociartii. organi za[ti etc. ) denumi te geueric actionari. S ub inc it]e r rrtr concLlrentei, a progresului tehnic si a amplificlrri rolului
asemenea capital poate ti asigurat de o singurd persoan{ care sA fondeze o firrni'i mare. In plus, probabi[ ca nici nu doreste sa-si asume singuri riscul unei asenreneil afaceri. De aceea apare necesitatea, dar si intercsul atra-terii rnai multor invcstittrri Ia crearea intreprinderilor moderne.

Actiunea conf'erd defindtorului drcpturi sociale 5i drepturi patrimoniale. Drepturile sociale sunt: - dreptul de a fi informat in Iegdtura cu situatia economico-financiari a firmei; - dreptul de a participa la adunarea generald a actionarilor gi la alegerea consiliului
de administratie: - dreptul de a participa la administrarea firmei $i la controlul gesiiunii acesteiaDrepturile patrimoniale sunt; - dreptul de a-si insusi o parte din profitul societi[ii sub tbrmf, de dividend; - dreptul de a obline o parte din capitalul firmei, in cazul ctnd acearsta este lichidatd;

- in

unele cazuri, suportd acoperirea pierderilor atunci cdnd intreprinderea

cercetdrii ;tiintitice spore$te marirnea caLritalului mipirn nccesar pentru a fonda o societate comerciala vizibilri. Cr.r greLr un

realizeazd o activitate necorespunzAtoare. Exercitarea drepturilor sociale de cltre actionar se realizeazi prin participarea la luarea hotdrflrilor adoptate prin mecanismul votului. numdrul de voturi al fiecdrr.ria fiind proporlional cu numdrul actiunilor pe care le de(ine. HotdrArile aclionarilor se adopta in adunarea generald a acgionarilor (ordinard sau extraordinarir), iar convocarea ei este reglementata de lege.

Actiurlca. titlu pntrintoniul


o

Cu
t,

expre,sie a

tr:!!!

cort.stituite c'ct soc'ietate pe actiuni, .fiecure proprietar actit)1or un nlnnar de ctt c'tipitalttl s'tiltsr.r'is.

purticipdrii ta c'apitalul soc'iul al .firnti:i


1gtu1l1troportiotrcil

Presedintele consiliului de administratie al SC

OLTCHIM SA RAmnicu.

Vdlcea. cu sediul

in

..

il urupi v din valoarea firmei. Ca document, actiunea a apdrut ca un inscris care continea anLrmite clate cle iden tificare:

te un.

RdmnicuV6lcea,str.Uzineinr. l,convoaciadunareageneraldordinarflaactionarilorla<latadeTl aprilie 2006, ora I l:00, la sediul societilii, pentru to[i acfionarii inscri;i in Registrul actionarilor la sfirsitul zilei de 20 aprilie 2006.
Ordinea de zi este urmitoarca: l. Aprobarea situaliilor financiare anuale la 31.12.2005. 2. Aprobarea raportului anual, intocmit in confornritate cu aI.t. 227 , alin.4. din Legea 29712(W+ privind piata de capital; 3. Aprobarea descircirii de gestiune a administratorilor pentru activitatea desthquratd in

- numele firmei ernitente; - data erniterii; - nunliiruI de identificare al titluiui (asociat fieciirei
- .-valQateanominala
s_qS!+l*

Al,Iurrmj ; semn5.tura persoanei autorizate din partea filnei ernitente: elementele de securitate, care au rnenirea cle a impiedica falsificarea documentului.
+E'1q

;*"sJrnlainssd.s-a*&e.,ti,fJu*_

acgiupi):

exercitiul financiar 2005 ;


4. Aprobarea bugetului de venituri $i cheltuieli, precum qi a programului de investitii, pentru

liunc clin capital 4s$ ;':+'*a'e

anul 2006; 6. Aprobarea datei de 17.05.2006 ca datd de inregistrare, pentru identif,rcarea aclionarilor asupra cirora se rlsfrdng hotir6rile adunarii generale ordinare. in cazul in care la data de 27.&1.2006 adunarea generala ordinard nu indepline5te condifile de intrunire, se reprcgramezvi la data de 28.O1.2006, ora I l:00, in acelaqi loc cu aceea-si ordine de zi. Accesul actionarilor indreptdtiti si participe la adunarea generali este permis prin simpla proba a identitSlii acestora, ficutd in cazul acgionarilor persoane fizice, cu actul de identitate, iar in cazul persoanelor juridice qi al aclionarilor persoane fizice reprezentate. cu imputemicirea dati
persoanei fizice care le reprezinti. Reprezentarea acgionarilor in adunarea general5 se va putqface gi prin alte persoane dec6t actionarii, cu exceptia administratorilor, pe bazi de procur[ speciala,
-5.

Aprobarea cre$terii salariale a directorului general al societalii, incepdnd cu 01.02.20O6;

o Actiuni

ntlnli nativc,

actiuni ,,1A p u rt li tt) r" t

Unele actiuni au inscris pe ele si numele po.sesorului. Ele se ntlmesc acjiuni nominative. Daca aceste cloreste sa vflpcla actiunea, tran zac[ia $i numele noului ctetinator trebtrie consemnate intr-un registru special al firmei. I\,Iajoritzrtea acfiunilor su adic[ nu au inscris pe ele numele posesorului; le conferd revin cletinatorilor ior, indiferent de identitatea acestora.

oritatea covfirsitoare a actiunilor supt virtuale, iar evidenta si miscarea lor in urma tranzactiilor sc realize azd. electronic, prin f irme, cle regul[ private, special yzate in evidenta si gestionarea registrului acfionarilor de ia
rnaj

In prezent,

societatile pe actiuni.

conform art.243, alin. 3, din Legea nr. 29712CfJ/' Materialele aduse dezbaterii aduntrrii generale ordinare a actionarilor pot fi consultate la sediul societelii sau pot fi descircate de pe website-ul societatii (www.oltchim.ro - secliunea Aqionariat/ Adundri generale ale actionarilor), incepind cu data de 12 aprilie 2006. Informatii suplimentare se pot ob{ine la sediul SC OLTCHIM SA Rimnicu Vilcea sau la numerele de telefon 0250n\.2(n. int. 3150. 3W5, 0741.549.106, intre orele 8:00 9i 16:0O-

f,i f ";;y:iiriiiii','
99

Pentru calitatea de proprictar asupra unei pnrfi din capitalul societflfii pe actiutri, actionarul obt!l]g. o parte din profitul net al socie&itii pe actiuni numitfi div:ider,T]fvfarinrc.r dividendului este hot:irdld de adunarca generalf, ir acfionarilor fi depinde de situatia ccorlornico-financiara a firnrei si rle
strategia adoptata in ceea ce priveste utilizarea profitului. tr{irrirnea dividencielor oblinutc de un actionar este in tunctie de cota sa dr participrre la capitalul social al firmei.
a

SintezE

ACTIUNEA
Continut
Calitatea $i roltrl

OB[,IGATIUNEA Titlu de credir


Creditor,

Titlu

patrirnonial

definitorului in
gestiunea cmitentului

in

Coproprietar; drept de vot


adunarea generala

tlll participf, la -Qestiune

ii:

speciale poate fi gi nul. Eristi situalii cdnd o societate comerciald sau o administratie publici arc nevoie de mijloace biinegti care depdgesc posibilitalile saie curente. si pentru o perioadi relativ iungf, urmdreste oblinerea unei finanldri masivc in altc conditii decdt cele specitice pie[ei monetare. in aceasti situatie. agentul sau institutia respectivi lanseazti un imprumut pe pia[a capitalrrrilor prin emisiunea de obligafiuni.
Obligaliu n ile (e n g l. b o n tl s) yl:t t i ! u r i cl e .v u !o_u r e c a t'e at e s tti ttrtsojarce Lotui intprtlll!!_ p..q--kryt-tqry",,7ti9!!! !_iJ"!l.,ii:;i;;li!!1e yttt ob|glndu-se ,sd-l runlbursei.e tntr-tut timp determinat rri sri plciteascci detindtorului, pe torttci durata,. A.!!^y_gtlit .ferm (ct,tltonul
i

i I i
,.

Deoarece profiturile realizute de firrna difcrii cle la o pcrrioaclii

la alta. mdrimea cliviclendului este ,si ea varizrbila. Tocmai ,le aceea actiunile sunt titluri cu venit variabil, care in situatii

Veniturile pentru

titularul titlului

Dividende - depind de marimea profitului firmei


gi de cota de participare
a

Dobin

zi fe rme,

P[

[t

ite in mod

obligatoriu cie emite-nt sub forma


cuponul ui

ac[ionarului la capitalul socitrl al firmei Riscurile asumate de detindtorul


Plasament riscant: - nu primegte dividende in
Plasarnent cu risc redus sau zero: - riscul de neranrbursarc nu existl in

titlului

cazLrl
real

in

care firma nu

tzeazi profit

- pierderi clnd firma e.ste


lichidat[
Exi sta cit funcfio neaza

cazul unei garantii de stat; - in cazul lichidiirii firmei, creditorii au prioritate in fata actionarilor.

:;.?:{lr.l! *..irl.ili-

l{

"

l. l-t,':
gi ,"

i; t

timp

f i rm a

Linritata,

pind Ia

scadenta

Obligaliunea este un inscris-tip care conttne: - numele emitentului: - cuponul sau rata cuponului (exprimatd ca o cot[ procentuali din valoarea nominald ce urmeazi. sd fie pldtiti la anumite inorvale detinr'rtorului obligatiunii): - scadenta - momentul expirdrii imprurnutului 5i al retragerii obligatiunii (datd la care ea va fi rf,scumparati de ernitent); - valoarea nominalI - suma inscrisd pe titlu. pe care delindtorul o acordl sub fbrml de imprumut emitentului ;i pe care o va incasa la scadenti;

t.

econonrico-financiare ale firmei oportunit[tii investitiei de capital.

sl
.

apilel _pocia! * yg_lylqlll" J"9 ts] -.dq capital de .g-qlg"_.ailpg"le o :"-gglgllJ9:


_

Quprind-e;. iapitalul.-subscris

cle

actio-

nari sau asociati |u iqtiintarea Socie@tii'

o Active financiare lnscrtsurl emise in conditiile legii $i care au capacitatea poten[iala de a a{qqg venit pe .te-r.nlen lung- Cele mai cunoscute
lsunt: ac[iunile, obligatiunile, titlurile de
irentf,.
I

- semndtura persoanei autorizate de emrtent; - imprimari speciale, pentru a impiedica talsificarea (elernente de securitate).
Obligafiunea poate

aporturile pe p.aIcul.q, titlurilp emise pentru profitulilp, . c-epit q\iZ?"r9." $i


le"^dsti"nule - de,. re ze rve _-#^i\utra-+'r+i' '_

.
,

fi nominativi, daci este inscris pe ea numele defindtorului. sau ,,la purtAtor", dacf, nu are inscris pe ea numele detinltorului.

)hiigirl iuari
{li
i te:t t i ,, L'
{}.1
,

I;,'.i

r,ir!1t;i tit:

l;r tlijj-titi.ili_,

Detinatorul unei obligatiuni este numit obligatar. El arc calitatea de creditor fafa de emitent $i dreptul de a primi un venit numit dobdnd[, dal. nu are drepturi $i responsabilitati privind activithtea emitentului (debitorului).

Cupon - Ys*[tt-fer.m la care are dreptul deginf,torul unei obligatiuni sau al unui inscris financiar; dobdnda fermf, ob[inuta de obligatat. , Dividend - gqfit (bgnefigiy)" net ce revine pentru o acfiune .emisa -de "o
societate anonima dp capitalufl. Mari-

o c i e t a te

anoniml (pe actiuni) capital este divizat in al carei societate

'

Societate

actiuni (titluri de proprietate liber transferabile) $i in care asociatii (ac[ionarii) sunt responsabili fatf, de
angaj amentele cunoscutd formzi

societ[tii in limita
de societate in ff,rile

aportului lor Ia capital. Este cea mai dezvoltate. Ea presupune un numar minim de acfionari $i un capital minim stabilit prin lege sall statut.

De aceea, obligaliunile sunt titluri de credit cu vpUilcert 5i de reguld !ix, Prir,cipalii ernitengi de obligaliuni sunt administragiile publice locale (administralia centralA gi cele locale), iar scopul emiterii este fie acoperirea deficitului bugetar, fie finanlarea unor investitii imp<lrtante pentru comunitate.

mea sa difera substantial de la o perioadA la alta $i este principalul criteriu de apreciere a performantelor

! tj{1

{r

i,.i itt c tt g: it rt I u r t :', i'

l0l
purtitorii ofertei sunt emitenti de titluri - in sunt posesorii de calitate de vanzltori -, iar purtitorii cererii practic: economii - in calitate de cumplrltori -q care clevin se specifice inr.rtitori. intilnirea ior si derularea operatiunrlor
pe acea-sta piat[,

l* l' ii i'. Ii ,\ Ii I l'l'. \-l' E{ 1 YIiIi{i'1{_ \ttir \ t-{ i\{ is I'l N-l'I, {.{ iit
I

i'iir

3t;i-i:.'ll.L
n'

. :

I'}articipa rrti i

il*:, it;:,l{.ii,\'t
iD

, Ce sunt titlurile de valoare? r Aseminari si deosebiri intre


si obliga[iuni.

Suntefi posesorul unor economii

pe

(Societate de valori rcahzedz[ prin intermediul bancitor gi a SVM

r Cursul iprettrlt r;rlurlkrr i

actiuni

care dorili sa [e plasafi in titluri pe termerr lung. Preferafi plasamentul in actiuni sau

Mobiliare).

a Care sunt factorii de care depinde m[rinlea dividendului']

in obligaliuni? De

ce?

B. fol'ITlelc picte'i capitaltrril$r


o Pil tit
Piata capitalurilor este spatiul economic in care se intilnesc se contruntii cererea si oferta de itctive financiare - ai ciror Si r:it Iriialul'ilrll' purtatori sunt: o ;\ g*ntii - emitenlii si posesorii de titiuri - in calitate de vAnzf,tori: ttc{)n{)n}ifi - definatorii de economii - in calitate de curnpdrdtori. to ri tl i 1; u t't:l Piafa capitalurilor se constitr-rie deci din ansamblul ('{:'rcrii si tfci'tri operatiilor cu active financiarc pe termen mediu si lung. Ol'erta provine de la cdteva mari categorii de agenli economici: - statul si colectivitatile locale - care au nevoie de finanldri pe termen mediu $i lung pentru sustinerea cheltuielilor lor gi acoperirea deficitului bugetar; - societifite comerciale private; - firmele de stat - care au nevoie de finantarea investitiilor in diferite sectoa!'e economice (energie, transporturi, servicii comunale. industrie aerospa[iali g.a.); - bincile $i societitile financiare. Cererea provine de la cei care economisesc: agenlii economici care dispun de economii - pel'soane fizice sau juridice - gi doresc s[ le fructifice sub form[ de plasament (investi;ii) financiare, prin achizitionarea de titluri. Pe pia[a capitalurilclr, intfllnirea detinatorilor de titluri cu detin[torii de capital bf,nesc (economii) uu se real rzeaz'A in . lnterunediarii mod direct, ci prin intermediul bdncilor. al agenlilor de schimb $i al altor institutii financiare. Degi, la fel ca in cazul oricarei alte piefe, prefurile sunt Si aici

Specific acestei Piete este valoarea lor nominal[ (suma el nu se negociazl Si tlu se pietei primare se Prezinta in
i I

taptul ci pretul titlurilor - ilr.imit curs - este egal clr inicrisir pe titlu) si este un prei lerm. Cu alte cuvinte, modifica pe clurata emisiunii. Schernatic, mecanismul figura 8. 1
.

TransferuI dq le3gr;e-[a3ggi-lI emitentii de titluri

--

Titlu ri de valoare
Piata

V
Nevoia de finan[are a

investiliilor

Emisitinea de

titluri
dc valc-:are

Oterta

PrirnarLt

'franzacqii la valoare n(rnlinald


rt i
I

,- _ -l lrl:t!1.:,!c1c_tuturi_c3,1.p()ses()rtl dc L'collonlll

I'

r r-,:.r-.-: ..

- - - -l

Fig. 8.1. Pitfia prinnrd a cctpitctlttrilitr

Piata secundara
emise anterior.

capitalurilor este cea pe care

se vand Ei se cumpara

titlurr

mobiliare (actiuni, obligatiuni $.a.), in calitate de vAnzatori'

Pepiagasecundari,purt5toriioferteisuntdetinitoriidetitltrri
de economii, cumpiratori- opetori#t; ffi;;;;.

iar

definatorii qi cumplrare se efectueaza prin agenfii de schimb (numili agenli . -, reprezentanti ai unor societdti ca actioneazi care de bursd). Acegtia sunt profesi"onisti

i
I

Particip,ntii

lor' respectlnd reguli frnanciare (SVM) sau ca indepenclenli Ei executd ordinele clienlilor g. t*t"*"J!testt $i uzante clare, ferrtle, bine-cunoscute'

V
Piala primarf,
de titlu?i

_EEfr rrr -;;;;;I

Posesori de

o F ortncle pictui callitill rrrikn"

determinate,

in ultim[ instanti,

de raportul dintre cerere gi oferta,


En'riten! de titl ur

formarea lor este sensibil diferita in cazul titlurilor nou-emise. respectiv al celor care nu se mai afl[ la primul act de vinzarecumparare.

Posesortt
de TransfEl economll de titldl'i de vin Cerere
de

t\
Dre

Piafa
secLlndari (bursa gi tranzac!tt sub alte

O.\

t
I

Piata capitalurilor are doul forme:

posesorl
de

'tg

- piata prinrar[; - piaga secundarii.


Piafa primari a capitalurilor este cea pe care
nou-emise.
se

TranzacIii

ltlun

titluri
A

forme)
Specul

atori

Transter de resu rybgesti

_?

-q\

vind qi se cumpf,ri titluri


Fig. 8.2.
Meccutismul

Transter de tith-rri

"E

acoperlre

pielei capitalurilor

1il2

F-

J; r'. i.*'

,.1

103
este speculator

Principala institulie din cadrul acestei pie[e este bursa de valori. Datoriti importan{ci deosebite pe care o are pentru tuncfionarea economiei, activitatea bursei este controlata public 5i reglementati strict prin prevederi legale. diferite insl de la lard la tara. In gc-neral. aceste reglemeatdri se referf, la: - conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca titlurile unui emitent sa aibi acces la bursd;

(rnai mic)

hausse" (sau .,bull", Ia Bttrsir din Nerv Yrirk)' va pierde' De aceea' se Cel care intuie$tc evolulia reali a cursului va ci5tiga' celiilalt poate atirma ca obiecttrl tranzactiiior in. cazul 3ogrrrtiunillJ i.:t:T:.,']"t:'.::::,t:-1,: ': practicl' operaliunile u"ticipirrile privi*d evolulia cursurilor'

- urnleaz[ si reai rz.ez.e un ce$tig ciin aceasE diierenta; el

,,d la

i' [ffi;';;;;;ulrir",'.i re'enindu-le o concretc' tnecanisrne forme $i o-,,.,or" ,ln.i"tut. de tdffi;tt*.*

- regulile la care se supun operatorii; - genurile de operafiuni $i mecanismul regularizarii - ofganismele de condncere $i atributiile fiecdruia.
o ('ur'.url lrursirr"
I I

acestora;

Protrlema fundamentala a tranzacfiilor la bursd este formarea pre(trlui, cursului sau cotafiei titlurilor. Acesta poate fi sensibil prttrrl titlu r"ili,r diterit de valoarea lor nominalA, fiind intlLlentat de nllmerosi tl*,'r'riltitrr facrori economici si extraeconomici. ro1 semnificativ il au: Dintre ace$tia, un - situatia economico-financiarf, a firmei emitente (relalie pozitiv{); - mlrimea veniturilor anterioare aduse de titlu 5i perspectivele de viitor (reia1ie pozitit'a); - rata dobdnzii pe piala mouetard (relatie negativa); - rata intlafiei (relalie pozitivd); - conjunctura intern[ si interna[ionali (relatie pozitiv[); - previziunile privind evolu[ia firutei emitente (relalie pozitiva); - a5teptdrile in ceea ce privegte evolufia de ansamblu a econonriei. Toti ace5ti factori determind stabilirea in fiecare moment a unui anumit raport intre cererea qi oferta pentru un anumit tiflu care, la rdndul lui, duce la fonnarea unui anumit curs (pre1;. La bursa, tranzacfiile se pot realiza prin doul genuri de operafiuni:
I

pondere importantii din totalul tranzactiilor trursiere' ca formd a piegei in Rominia funclioneazi 9i sistemul de tranzactionare RASDAQ, de tranzacgionare a actiunilor' creat secundare, extrabursiere. Este un sistem electrcrnic dc valori Bucuresti' in 1996. enrise cle societdti pe actini care nu sunt admise ia Bursa l'1,',;;::1i1,-:!li:!' :, , lrl' , i';il:lli:iil'.i

I
i

; ... ? t -,-, .-^r--lx ?t, /.t ^,l,,tn creur(u ctt oclulci ij'innnciard .ftmclanrentald

burca, intntelesul acfurai ul lentrcruilul:. ccttinliit rtcrtd lu Ar*'et-s,'irt I 5l I ' r:onsiclerat(i este Bu,.s, se inrpune (;il o institutie L'onwr('iclci si'
"

p*tta

ct'< tsttr:

tiitluri ob-linectu d antunitd cantitute tle orc iit o dtild precizltd trt c'rt
0L'c'stor ritluri !e Puteau

de lct htntlrct (Roycil Ercluutge )' itt I 554'' \" t urrulr)r

oL'tlinert't d( nurf(i, ticlt

i
i,

Pu la ] 860, bcrnc:herii si ttt'$Lt'\ttsrii din


BrrrurrSti se intAhwttu la Llcrnril cu Tei pentrx o:
.

ji

htirtii de valoat'e ,,dcoPe ttili:ctte ?n colitate de:


T' i clu

tel

e:$igltraLr p

:rfuce tranzctc'yii pe' bctttt Lttlot- infttntrct\ii venite iie

cupitule ilo Constttrttirtr>pol si clin marile i rtccidentllc.

tut
c
:

v-ilit sigur
r{-:

ei 1bti

i,

u Ne

ionlilo r, o ofe

rttl

:,
\

- operafiuni la vedere; - operafiuni la termen. Operafiunile la vedere sLlnt cele in care cedarea titlurilor . {-}glt'r:rtirrrar de cdtre vinzdtor $i plata sumei cle cdtre cutnpf,rf,tor se la 1 tdcrt reallzeaz'|a in momentul incheierii tranzactiei (sau in cel mult dotrd zlle lucrdtoare) $i la cursul existent (afigat). o {-}1ti:ratiu:ri Operatiunile Ia termen sunt cele in care, Ia momentul incheierii la [trmrn tranzactiei, se convine asupra componentelor ei numar de titluri,
{ s

seL.ollil XVII, proprieterii de ptimhrt care' ohtinecut rentd in rtrez clin Jup()ttiu obisruittlt sd' marfLt tn nwrile centre cotnercictle si'. icleytZ,ite1,e , sa o v,Atuld pe beltt Lmor doc'urnente tle ieSto:,it

iu

ltosibilitcfiet tle o obtit ric'hctelor ccitre terli lct tt Yullureu orelilui cres
,

lsursa:

loan PoPa' ,,

nuntite ,,fichete tle orez". Cei c'are cfittpdrilt

carir ctet'

pcr:t: litti r

curs
t

dar executarea propriu-zis5 a contractului urrneazl sf, aittii loc ulterior, la o data convenit[ de pa4i, nurniE zi de lichidare sau scadent[; de reguld, termenul este de o lund (nicioCatf, mai mare

-,

agent de Llursi care j tuc reazd, ca angajat al Llnei firme de, ibrokeraj sau ca inclependent $i execut6i

* Broker

iorcli.el; in bursd in contul clientilorl


itO.numirea englezeasca.
i

posesor la altul, dint mare rapiditate, in , mente cat mai avantai riscurilor. in sPecial i

pina la

1989,;

de trei luni).

ioUf,"r). Pentnt serviciile

efectuate prirneSte,
; ,

* Indicele Dow J din Nerv York. calcu actiunilor emise de conlpanii america
Bursa de Valori din
i

Specific operafiunilor la termen

- vinzitorul

este caracterul lor speculativ: (care de reguld nu degine titlurile in momentul incheierii tranzactiei)

mizeazd, pe faptul ca, pdnd la scadenfi, cursul titlurilor va scddea. urmind sd le achizigioneze de pe piald la cunul existent $i sd le cedeze cumpdrdtorului la cel convenit

1 " Cotare - admiterea, inscrietea unui: presupune indeplinirya, ; titlu la cota bursei a anumitor conditii i de catre furna eniltelt6
i,f.
i

de t-irrna Dorv Jones

(mai mare): el este un speculator ,,i la baisse" (sau ,,bear", la Bursa din New Yorli); - cumpiritorul (care de reguld nu dispune de lichidi6ti in momentul incheierii tranzac[iei) mizeazd, pe faptul c6, pdna la scadenfd. cursul titlurilor va cregte, dar intrucit le va primi de la vdnzator la cursul convenit in momentul incheierii tranzac(iei

performantA economico-financiarf,., a : Fixarea cursurilor in cadnrl trnei $edinte

'
j

in anul 1884.
din Tokio.
,.-;

- .,csPitaluri fierbin1i". i la un icapitaluri speculative care trec de


,' ,,Hot money"

bursei.

'

Crah bursier

cLrmulativa a

titlurilor

cotate la

.!:it"'.-l

t01

{'

irttri

t'tr

p ita I uri ! i,,


I{.{ ) tt l. Ii

t05

RI PIiNI'IT t.I VEtttrrlC,tlt[,A t'I rNosT'IN'[ Ii [.{)


IN'I'ITF.II.I
t],,

\t li

lll:,

ItXi,Zt)l .1',\'l-

r Comparati piata secundara a capitalurilor cu cea monetarx din


urmitoarel e perspec:l.i ve:

. Prin ce se deosebesc cele clclui forme ale pietci capitalurilor?

. Cum evolue azd cursul pe piata secundard daca rata dobAnzii scade? il Cum
evolufia cursului de pe piata secundara? . Cdnd castiga cumpdrdtorul intr_o

r O institutie bancard detine 400 de


obligaliuni publice, care aduc trimestrial un cupon de l0 lei fiecare. Rata dobdnzii practicata pe piala este de 2O%. Aceastd banci intentioneaza sf, negocteze qi sf,

econonrici si climatul social-politic

influen leazd, conjunctura

. Detineti suma de 10.000 lei disponibilfl timp de un an. Aveti


urmdtclarele posibilitati de plasarnent: a) depozit bancar, d' = l)Vo,, b) achiziti a a zece obligaliuni de stat, curs = 1.000 lei; cupon semestrial 45 lei;

- obiectul tranzactiiior; - agentii; - pre tul.

cum par[torul ui?

tranzaclte bursiera ,,la termen,,? Dar. vdnzatorul? de unde provine c6Etigtrl

vind[ obligafiunile pentru cI


de lichiditati.

are nevoie

Care este pretul minim unitar de ofertd

Probleme rezolvatc
Daci rata dobdnzii cre..ste, in mod norntal, cursril titlurilor cle pe piata
o
sec

la care banca lanseazf, aceste titlr,rri pe pia[a secund ard? . Ctrponul unei obligatiuni (V) este egal cu 50 [ei, iar rata anuald a dobdnzii (d') este de l0o/o.

este posibil[ cre$terea cursului cu 6Vo peste un an; c) achizilia a 100 de actiuni emise de

firma X: clividend probabil (pe baza


anticiparilor consiliului de administratie
qi ale analistilor financiari) 12 ler/acfiune. Care este, dupd criteriile dumneavoastrf, de valoare, solutia (solutiile) cea mai bun[ de plasament? Argunrentafi
-

t'inanciarf,

undard:

a) cl'e.ste:

dobf,nzii va genera cresterea ofertei de titluri qi sciderea cererii de titluri, cec.a ce se va ret-lecta in scdderea cursurilor

Determinati pre[ul (cursul) obliga[iunii (C).


Ce preg va avea obligaliunea dacd rata

dobdnzii creste la

ZOVo?

b) scade; c) nu este infl*entat de evolutia ratei


dobAnzii.

(preturilor) acestora.

C. Rolul trtrrsei de valori


Bursa este o institulie specificd economiei de pia1i. S-a apreciat cd bursa ar fi ,,sanctuarul" capitalismului. Ceea ce ii este specific este in primul r0nd faptul ci tranzactiile cu active financiare se desfdgoard in mod organizat, in conditii de liber[ concurenti 9i transparenfd. fiind supravegheate de autoritAtile publice. Toate pie{ele sunt supravegheate de autoritdli pubtice sub aspectul respectdrii reglementarilor legale, derr bursei i se acordd o atenfie speciala datoritd fluiditatii operafiunilor qi a impactului economico-social
pe care le are.

Raspuns:

b.

. O obligatiune
fix (V) de 140 Lr.rn.

aduce un venit anual

Argumentare:

Daca celelalte condigii rlmdn


gerlera reducerea cererii de titluri,
neschimbate, cresterea ratei clob0 nzri va deoarece depozitele bancare clevin mai

Care este in mocl normal cursul ei (C) pe piata secundari, in conditiile in care rata dob0nzii (d') esre de IOVo?

profitabile prin d'binzile pe care le aduc. ca urmare. unii detinf,tori de

in active financiare. Deci, poten[ial,


cererea de titluri de valoare va sciclea. in acelasi timp, este posibil ca o parte dintre detindtorii cIe titluri sa prefere transformarea lor in lichiditati, pentru a le fructifica sub forma de clepozite bancare. Deci oferta de titluri va cre$re.

economii vor prefera sd le fructifice prin depozite bancare in locul plasame'tului

Rezolva re: Teoretic, cursul unui titlu (C) este dat de venitul pe care il aduce sub formd cre dividend sau cupon (v) cap italizat la dob0nda zrlei (d'):
Cursul (C) = 00

Functionarea bursei:
inainte de sedinta bursieri
Se form eazd,

In timpul qedintei

Dup[ sedinti
o Publicarea cursurilor

oferta tranzactrt
cotarea titlurilor

din ordinele date de


vdnzdtori de active financiare procentul dobanzii (d)
admise care au nevoie de

zilei
Operare in

registrul

lichiditati
Se torm eazd, cererea

Deci

in concluzie, cre$terea

ratei

C - 140 I 0,10 sau I40 x 100 / 1.400 u.m. Rispuns: C = 1.400 u.m.

l0-

ac[ionarilor o Achitarea sumelor si transferul titlurilor

din ordinele date de curnpf,rltori de titluri mobiliare definatori de lichiditati

!itr, Bursa de valori joaci un rol important cicoarece constituie unul dintre circuitele de finimtfl'e a activitatilor economice, alaturi cle bdncile comerciale si de bugetul public. in

', : j
,-,.1j.

':
,'

"i

li"'' '

'1-

! tt

pe termen

meditt, intre unu si zece

ultimi instaniA, trursa este o modalitate de a atrage economiile - surph"rsr"rl cle disponibilitaqi b:inegti - qi de a le orienta catre solicitanfii de capitaluri pentru investifii.

anl;
u

Ro lul primlr(li(tl al pieyei financiare este de a osigJffct J'inantarect pe te rrnett 'lung a firmelor ;i in specicil a inv,estitiilor pentru ertintlere $i modernizare si de a ,permite o mobilitute sporitd a capitulurilor.

Ofertl publica de cumparare -

- pe termen lung, peste zece ani. Randamenttrl unei obliga[iuni (R)

proceCura prin care o societate propune

in mod public actionarilor altei societiti

o i;tir-,:1

Prin modul de forrnare a cursului $i de informare a ceior care economisesc $i detin titluri, prin nlecanisrriul incheierii
tranzactiilor, bursa este torrna de piatfl reala care se apropic cel nrai mLllt de modelul pietei cu concllrentd pertecta.

pe care ea dore-ste si o control eze sd cumpere actiuni la un pre[ sLlperior

,r,Joia
tombrie

cursului la vedere, astfel incdt sa devina acfionar majoritar.


* Randamentul unui titlu - criteriu de apreciere a eficienfei unui plasa-

neagri6'5 ziua de 24 oc1929, cind cursurile s-au prAmili-

busit la Bursa din New York gi 13


oane de titluri au fost ,,aruncate" pe

Bursa de valori asigur[ transformarea operativa, intr- un tennen scurt, ? capitalului binesc in capitalul real (si invers), mobilizarea rapidi a unor irnportante resurse pentru

piatiAcesta a fost ,,semnalul" marii crize


1929-1933.

ment in titluri.
calcule
azrd

din

i ' I

activitatea de investitii. Din ccntrl, operatiunile speculative submine az\, investitiile reale; ele sustrag econr)miei reaie
importante c'apitaluri bf,ne,sti, care .se constituie ?n .,bani flc-rlrinti" sau .,cApitaluri speculative". Prin impactul psihologic pe care il creeaz/a asupra operatiunilor la vedere, operatiunile speculatir,'e pot influenta evolutia cursr.rrilor si alte etecte negative asllpra vietii

t Randamentul unei
dupa relafia:
Dividend

actiuni

se

* ,,Lunea nea gra"

tombrie 1987.

cind

- ziua de 19 ocBursa

din New

100

York a suferit o prabuqire asemdnltoare celei din lg2g (care insa nri a mai fost

Cursul actiunii

'fitluri

de stat

instrutnente de

economice. Bursa este o piaf5 indispensabili pentru transferarea unor capitaluri individuale de la o societate pe acfiuni la alta sau dintr-o tari in alta. De pildd, dacd agentul economic X deline sub forrud de actitrtti un capital de 100.000 u.m. la finna A si dore;te sd-si plase:e ceryitalul la finncr B, poate realizu acest lucnt prin interruediul bursei: vinde acgiunile pe care lc cleyine, ittr ctt cctpitalul bdnesc oblinut cumpdrd actiutti la finna B, care prezintd pentrlt el intere$ sltorit.

clatorie emise si garantate de stat. Pot fi:

- pe termen scurt, sLlb un an, nllmite bonuri de tezaur; t

urmat[ de o $rzA la fel de amplA), antrenAnd $i celelalte burse din lume, cu exceptia ielor din Extremul Orient. s NYSE abreviere pentru New York Stock Exchange. PrinciPala bursfl din New York.

posibilitatea de a dispune de maioritatea voturilor in adunareir o ii,ii:,::iiir; i-t generala a actionarilor, deci posibilitatea practic[ de a desemna '1 :1 1'... . .'-''1,i i.i;. t consiliul de administrafie. Aceasta se realizeazd, fie prin achizitii .-i,,-' :-',, ii:iii;; treptate, de cf,tre un agent economic, ale titlurilor unei anLlmite firrne, care sunt oferite spre vdnzare de diferiti detinitori, fie ',-,.i ;,-; {;i i:i'li rapid, prin operatiunea numiti ,,ofertf, publica de cump6rare".
r,'

Bursa favorizeaza procesul de concentrare a puterii economice, controlul asupra unor societati pe actiuni asigurfindu-se prin definerea pachetului actiunilor de control. Prin pachetul de cotltrol este desemnat numf,rul (sau procentul) minim de actiuni care ii asigurd detindtorului

i 'I l- '::'.. - . . ; t. i i.t

1. 119

-'+J s i.

r'i:.itii ii
i'i ''. 1?'* l

t-t.
':

l'. t
1 'I

i 1211r

* in ce constf, rolul bursei de valori?


* De ce capitalurile speculative submineazd, procesul investilional?

atributelor decizionale din cadrul unei societlti pe actiuni.

" Explicati

rolul bursei in concentrarea

* Ce imprejurf,ri pot genera un crah


bursier?

* Piata financiarf,, in special bursa, poate influenla gradul de ocupare a fortei


de munca? Argumentati-va rf,sptrnsul-

Bursa este totodati un barometru extrem de sensibil al stirii economiei. volumul tranzacliilor 9i evolugia cursurilor reacfionind brusc, uneori cu anticipa[ie. la modificarea conjuncturii economice si a altor fenomene social-politice. Adeseori. scdderea bruscd a cursurilor este semnalul unei crize, dupd cum cre$terea lor este anticiparea unui reviriment.

li),ri

nitt

L:

it p it{ t I u

ri

I it

i"

TEXT TEMATIC
,ce este bursa in sensul contemporan al termenului? Este locul unde se intAlnesc intermediari calificali pentru a negocia intre ei vatori mobitiare, adicd valorifiduciare reprezentand o fracliune din proprietatea dintr-o societate sau drepturile rezultate dintr-o operaliune de credit cu o colectivitate.:, Alfred Collins

\
t+

tr

ti
,"\

PI.\TA h,I[j

f.%

1,:iu-r

cererii si ofertei numai atunci cdnd este snlariatd. Piata muncii relevd relatiile

dintre purtitorii cererii ;i ofertei de muncl realizate potrivit reglementarilor existente, prin care se stabilesc (negociazd) conditiile de angajare gi mirimea salariilor care se consemneazl intr-un act oficial denumit generic contract de munci.
incheierea unui contract de munci atestd, c:el pulin la momentul respectiv, o anumitd concordantd de interese intre purtdtorii cererii gi ai ofertei de ntuuci, exprimate in mod liber de ei 9i in forme specifice. Pentru piaga muncii, modul de a func[iona diferi, sub numeroase aspecte, de la fari [a tard, in funclie de reglementirile na{ionale sau zonale caue trebuie respectate, de tradi-tii, de specificul activiutilor realizate cu muncd salariatd etc. De aceea,

piafa muncii nu trebuie considerati nici unica $i nici unitar6, ci

trebuie analizatd gi interpretatd in functie de loc. timp, activttate etc, Inlelegerea caracteristicilor 5i funcgiondrii pietei muncii presupune si analizlm:

A. CEREREA $I OFERTA
DE MUNCA

Studiind aceastd temd, veli avea


posibilitatea
sd.'

B. FENOMENE NOI
PE PIATA MUNCII

e tnyelegetri rnodul tn clre existCi {i funclioneazd pict{u nxuncii, pentru a pLttea acliona tn nruLl concret; i3; clmoasteti tendintrele schimbdrilor pe piola mtfficii de care trebuie sa lineti seama,

C. SALARIUL

ce este salariul

D. CONTRACTUL DE NIUNCA

si cctre este evoltttia sa; ;i cunou$teli senxnificttgia contractului de muncd .si a relaliilor pe care acesta le implica pentru purtdtorii
cererii ;i ai ofertei
cle munca tn

Romdnia.

r)ii,it+.

.,r.rri,ii;li:'j iiir!.i1,:,Ll

llt
.\

t*o

'4--r,.:fi

t-';=*it

:;

qztr

.l'r

: i 1. r::1

-r'".

'1

1r

Ceea ce se cere $i se oferf, pe piata muncii sau, alttel splls. obiectul acestei piefe il fonneazf, murlca, fapt care implic[ in mod direct omul. Desigur, omul este mai mLllt decdt o marfa. Pe piat[ nu omul este acela care se curnpArfl Si se vinde, ci

si ai ofertei de muncd, indeparteazd si diminueazd rttLr,lrrrird"p.ti"'zd de obi$nuintele,.concureyl a pictei Prelsr muncii.

spontaneitatea functiondrii libere

t"^"]':,:i.",:;"11t:::]i " cererea sr clt'erta de muncd s-a dezvoltat o amplS acestei caracteristici care' altcteazd dereglernentare' pentru-a reveni la valenlele

;t;;

concurentiale benefice ale pielei tnuncii' piata muncii poate funcfiona normal clacd urmiitoarele

;1"

r '\prupierea I liiilrl niuncii de


nrinimum de

munca efectivi. Precizdm cd, cererea de muncd este diferita de nevoia de muncf, existentfl in economia unei t[ri sau intr-o activitate anume, a$a cum oferta Ce muncd ditera de munca pe care o poate presta populalia unei 1[ri sau anumite segmente ale sale. Muncile din activitlgile casnice, cele realizate de studenti, militari in termen gi alti nesalariali nu fac obiectul cercrii gi otertei. De aici rezulti ca ceea ce se cere si se ofera pe aceastei piaga nu este munca in general, ci, de fiecare datf,, o muncti anume (croitor. electrician, electronist, chimist etc.). Si pentru cd munca nu este toat[ de acela;i fel, nu este omogend, vor
exista atAtea piefe cdte feluri de munci se realize azd, sub forrnf, salarialf,. Evident. aceste piefe pot evolua intr-o perioada data foarte diterit una de alta.

conclitii'largrecunoscutecaviabilesuntrespectateinmodlrrrlrnalitate i'rPlici un I

adecvat:

I - asigurarea neingrdciitf, a dreptului la rnunc6: I - interzicerea muncii fortate; - asigurarea disciplinei in tnuncf,; - asigr'rrarea protecfiei in munci; de munci; - resf,ectarea th'eptului la odihni si refacerea capacitagii - perlecfionarea pregitirii $i reconvers.ia-profesionald; legii; - respectarea libertaqii cle asociere in sindicate' potrivit - respectarea dreptultri la grevd'
CiV;lrn
.;iiZi,Sei':fii7; i;r*i;;;A

conditii

.-,i"il'it"i

ii

i'j:1?;
i

riiit
. ..:-

,,'cl-i")f*:i !.u'ntl'i

,lii.r: t,uittu"i.
r.i.;1
;

ir.,'

r'. _.' ' . r t '. 1:., ti;;l

:;i rj;.1 riii; i'i:r{r-.-.L


'l :) trrrlr!l

muncd $i de salarizare etc.), precum gi oferta de munci (identificarea celor in cdutarea unui loc de muncd, aptitudinile, preg[tirea 9i exigenfele lor etc.). in acest sens, existd Agenlia Nalionala pentru Ocuparea gi Formarea Fo4ei de Muncd ale cirei filiale au imp0nzit 1ara, iar publicitatea de toate felurile are un rol deosebit de important. Transparenta ca preocupare rdmdne ins5, intrucdt se acordd locuri de muncd pe criterii care nu lin de piala muncii, sunt trucate
concursuri pentru ocuparea diferitelor locuri de muncd, diferite clasze ale contractului

'i,"il;i:Si.;i,i.*:

Cererea $i oferta de munci nu sunt determinate direct de pia[a muncii. Cererea cleriva din nevoia de bunuri care se pot obtine r ecurgdnd la munci salariatd. Oterta de rnuncd are la bazd procese demografice, care condi[ioneazd, dinarnica populatiei,'generatiile de tineri nu se nasc pentru ci parintii lor ar avea in vedere taptul cf,, peste un numar destul de rnare de ani dupfl naqtere, ei ar putea deveni salariati. Conditia esentiala pentru funcfionarea norrnalf, a pietei muncii este transparenfa. Desigur, in fara noastrd s-au fdcut progrese mari pentru a face cunoscutf, nevoia (cererea) de muncS salariatl (locurile de muncd disponibile, modul de ocupare a acestora. firmele la care acestea existf,, conditiile de

,,rl,"tr'ri,"i:,itr"rrrro l';:,ti;,';,,';;;;i;,";;;;orrii, pe

i1

i",d'-,yi':::':-li:i,:i.!:::,:X i;:,'I::r,t"f:';,!t"ii" de diferite sub atte forme indirecte' ru'*me tte nnnctt
atAt cererea'

n";;i;i;i7i;l"i*?,,ii,

CaTttiiciri'

l!:!"^u^:nl:{r':::,

atipice t?xi'r'te' attprce' titttp, mixte, l'ron,rri. ne produse, orodttse, pe titrtp, \ grnl(ri, pe

de muncl nu au mobilitate perfecti'

O particularitate este si t'aptul c[

cit

$i ot'erta

ca oamenii mobilitatea ofertei este evident mai redusd pentru in care qi localitatea lirma munca, nu-qi schiflrbd cu u$urintd

Se apreciazii

ci

lucreazi, se ata$eazd de merliul economico-social, nu dispun de o uneori nu beneficiazf, cle avautaje economice, au sanse bund informare asupra locurilor de tnuncd disponibile' persoanele in vdrsta qi general. in etc. minime de ocupare a posturilor disponibile purtdtori ai ofertei de muncS' temeile au o mobilitaie mai redusd fala de ceitalti

chiar

dacd

I i ,

r Nloclul de crprimare Qi rilt,bilitatea : i trcrii $i ofertei d" munca i

cererii de munc6, pentru c5 aceasta Existd ins6 qi tactori care diminueazd mobilitatea

presupunedelocalizareaunitf,liloreconomicesauaactivitdlilorexistentesau
cuvolumulpielei,apropiereadefactoriideproduclie.depiatadedesfacere,costurile
de transPort etc. caracterlstrcl: Cererea $i oferta de munci mai au qi alte

apreciabile care trebuie corelate amplasarea celor noi, ceea ce inseamnd investitii

de muncd sunt confidentiale. Multimea reglementArilor legale existente pe piata muncii, rnai mult sau mai putin contradictorii, multimea condigionarilor adoptate in diferite activiEti sau de firme privind incadrarea in munc5, scara de salarizare, desfacerea contractelor de muncd etc. limiteaz[ $i altereazd concurenta dintre purt[torii cererii

a)seformeaziintimpindelungat.ofertadenruncf,presupunetimppentru cre$tereaqipregdtireanoilorgeneraliideoameni.Potrivitdreptuluimunciidin Romdnia,angajareainmuncdestepermisdnumaicelorinvdrst[depeste15ani. din cererea de alte bunuri' C6t prive;te cererea de muncd, pentru cd este clerivatl altora noi' ceea ce gi aparilia implicd extinderea unitalilor economice existente serealizeaz[' acestea iar investitii prin care se creeaza noi locuri de muncd'
genereazd

cu importante capitaluri 9i presupun timp;

iti

l'iata ttttrnrii
cererea 9i oferta de rrruncri sensul cregterii sau sciclerii, sunt: orele suplimentar-e.

ll_l

se adapteazd, pe termen scurt,

b) au ca obiect munca, ce s-a dovedit a fi singurul factor de productie variabil pe termen scurt- Nlodalitaille prin care, la nivelul firmei,

in

cerere qi ofertd, se destdgoard in manifestd pe ansamblur unei economii sau pe segmente mari de cerere Ei ofertli determinate de particularitrtile tehnico-econonliL.e ale activitaulor. in cadrur acestei faze se formeazii condifiile generale de angajare a salariaEilor, se contureazi principiile care actioneazri la stabilirea salariilor si o anumita tendintii de stabirire a salariilor ra nivel inalt sau scazut. A doua fazi reprezintd o contrnuare a celei dintdi 9i constd in intalnirea cererii cu oferta de nruncf, in termeni reali, in funcgie de conditiile concrete ale firmei gi ale salarialilor sdi. c.r.."u re

doui trepte sau faze. prima si

diminuarea prograrnului de munE;[, munca temporard, mllnca cu orar redus Si atipic, S0rrrajul tehnic, desfaceroa contractului cle muncd etc.: c) satisfacerea ror este, in generar, o probremi de urgenti. pentru a-si onora obligaliile contractate, o firmii trebuie sii-si asigure tbrfa de munci necesari cdt rnai repede. o persoand i'-situalia de salariat trebuie. ra rdndul s6u, si se angajeze cit mai repede pentru ci nu are din ce trdi; d) sunt perisabile. Munca existii numai in mdsura in care omul realizeazi efecti' o activitate economicd. Dacd nu este angajat sau este, dar in timpur programurui angajatul, din diferite motive, nu rucreaza,-rrun"u pe care ar ti putut s-o rearizeze este o pierdere; atdt cererea, cat si oferta corespunzdtoare muncii care nu au fost depuse (realizate) rdrnAn nesatisfdcute. Piafa muncii, ca expresie a raporturiror dintre

= tn L-e sens trebuie interpretata torntarea cererii si ofertei cle mllnca? EvalLlati argumentat transparenta

$i adaptab ilitatea cererii f i ofertei de mLrnci intr-un caz pe care il cunoa$teti


', De ce se inrpune o reglementare a furrctionirrii pietei muncii? ,1 Ce inseamnd cA piafa muncii are

u Curn motivali rnobilittrtea cererii Si ofertei de rnuncf,'l ,- Identificati .si analizati caracieris-

ticile pietei muncii. ,- in ce const,t caracterul perisabil al ofertei de ruuncd? h Explicagi cLrrl ftrnctioneazi piata mullcll.

caracter eterogen?

r Se realizeaza tema cu elevii clasei respective. Se va folosi uu ziar de publicitate sau nrai multe, se va calcula numarul de cereri qi oterte pe domenii si activitigi, se
vor comenta (interpreta) semnilicagiile acestora $i se vor forrnula concluziiModalitatea de realizare concreti se stabile$te de profesor.

.r.'t; i.t::;,;, lr' o Cererea si oferta de niunci la momentul zilei.

i.il,-,. '

caracteristicile cererii si ofertei de muncd actioneazd concomitent in totalitatea lor gi au ca rezurtat o dinamicii specific[ piefei muncii, care se resimte in intreaga dezvolrare economico-sociali a ur"i gari utat p" rermen;.il ;,-;i;; termen tung.

nevoite 9i aspiraliile ror, de sirualia sociari ii ."ono,,i"i respectiv. Din confruntarea cererii cu ot'erta de muncd, la acest nivel, se determind mf,rimea gi dinamica reale ale salariului fiecdruia.

numirul de ore suplimentare pe care ac< epti sd Ie realizeze sau nu salariatii in func[ie-de

dimensioneazd precis ca vorum qi structuri pebaza""";;;i;;;i" angajamenre asumate de firme. iar oferta se delimiteaza "r*. de muncd. 9i ea pornind a" u p.ogramur

Ei.

t't,r {i*a}filr..{lr"

lira* 3}*' Epil"atit Itlf,3 lltlii

";..,;ffiil;

Piata muncii, prin natura sil, reflect5. schirnbf,rile din meditrl economic Si induce, la rAndul siu, anumite influente asupra acestuia. in conditiile actuale, cdncl relatiile clintre tlri se dezvolta tot mai mlllt, interactiunile dintre econornie $i piata muncii se intensifica si se diversific[ in mod eviclc'nt. Sub inflLlenta acestora, pe piata mLlncii se pot sesiza schimbari deosebit de importante, dintre care mentionAm: o cererea de munc[, generatd multe vreme aproape in exclusivitate de cresterea economicd si cererea de bunuri interne.

. Activitatea iltilll0rnica isi []lirlr amprenta


.,r

;1

t"ii

asu pra rteri stic i Io r pictei muncii,

dar este si inUuentatl de aceasta

o Piafa

reguli, in acelagi fel. r Piata unitarl a muncii _ piatl a muncii nafionali gi/sau internationala care are aceea$i structurd $i aceleasi

in continut gi funcEiondnd dupi

muncii la nivel nagional qi internafional, considerara in totalitate la fel (omogena)


aceleagi

unici a muncii _ piatd a

reguli de

fr.i
j
!

$i permisive ale

nu prin reguli, ci prin rimitere admisive

sau segmente care se diferen[iazd intre ele

mod deosebit de tari, zone

acestora.

i
:

meserii, pe structuri

Pietele cele mai unitare sunt cele p.

ocupationale

i
I

derivi de acum tot mai mult din cererea externi de bunuri ca urmare a dezvolErii schimburilor economice internalionale qi globalizdrii economiei. Oferta de munci are qi ea aceea;i tendint[, dar evolueazd mai lent in aceastd directie; o structura cererii de muncl se deplaseazi rapid in favoarea creqterii muncii calificate in mod deosebit in tdrile dezvoltate, dar nu numai acolo. Odat6 cu aceasta a crescut simtitor oferta de munci de acest gen datoritd dezvoltarii invafamdntului superior in toate tarile. in activitatea economic5. munca bine pregdtitl (calificat6) este mai greu gi mai pulin substituibilS de cltre capital, pe cind munca necalificatd este mtrlt mai substituibild atat de capital, cdt si de cea calificat[;

l5

, :

schirnhririle calitative din structura pie;ei mLrnL-r1 aLr cleternrinat aparitia unei noi clasificlri a acesteia cu c?lracict' ciual (dou5 sectoare): good .iobs (locuri cle muncl bune) .si batl .iobs (locuri de munca rele.t. Aceasti, cJasificare estc aplicalriki atAt la nivel general, cAt si in cadrui firnrelor. Prinu:!
sectot :ie caractertzeztzd, piin insuflicienta otertei de muncf,. iar a[ doilea. prin excedent de oterta,

a o realiza in firmei sale sau de potentialul client pentru a-i prelua comanda 1i condilii cAt mai bune; r stabilitatea ocuparii fortei de munci, deqi doriti, a devenit practic imposibili problema securizirii in contextul actual. De aceea se pune din ce in ce mai rnult

Aceasta nu inseamnd sd se diminueze far"ursot.ri profesional al salariafilor. active salariale protec[ia necesari vietii in decursul asigure se ilexibilitatea, ci sd

a crescut instabilitatea ocuparii locurilor de muncir. , , Instabilitatea rlesemneazl fnptul ca o(:uparea unui loc rlr , rrurca este limitati in tinrp, Acea.sta nu decurge neaparat clin ,Jorin[a proprietarifor de a-i face pe salarriati s[ accepte salarii mai mici, ci qi din transtormiirile tehnice, tehnoiogice. organizaliorrale gl economice care au loc in cacirul firnteior. Instabilitatea genereazd insecuritatea locului de muncit numai tlac:ii persoanele afectare nr.r glsesc aite locuri de nrunca, iar acest fapt survine adesea iii conditiile unui sornai ridicat. Experir'ntii mai arata cit ocnparea rnultor locuri ric inunCa tetlpr,:rare este ttn selnllaI negativ' pentrtl an.qajatgi-i. Instabilitatea afecteaz'a in mod deosebrt tinerii (p0na la 26 de ani), mai vf,rstnicii (peste 50 de ani) Si pe cei cu experienlu
iirsuficientii pentru ocupitrea unor categorii de lclcuri de nruncii. r flexibilitatea muncii ca factor de productie cre$te foartc rnrrlt datoritA cliversificarii or;li'clor de rnuncei, c!irninuiirii s[c)curilor de prodLlsc. fabricate pentru a prr:duce chiar lit rllonlentul cind apare cererea, adaptirii activitatilor pl'octuctir, r: la cresterea, diversificarea si modificirea rapid[ a nevoilor, lii progreseie stilntei ;i tehnicii etc. Flexibilitatea muncii presupurle adaptarea acesteia Ia schimb[rile care decurg din rnediul ecq;nomic care se remodeleazil continuu. Formele concrete ale f'lexibilitltii sunt: a) ansajarea cu contracte pe tirnp determinut cet mai scurt (angajare temporar[); b) angqiarea cu ntunca la

contra efectelor negative ale flexibilitdtii' se vor apropra Piata muncii este in prezent extrem de dinamicd; formele remarcate noi care vor altele vor apdrea ele, de alaturi nuanla, vor $i, de maturitatea lor, se unei mai bune direclia acum in pinf, fEcuti Pasii preocupiri. crea, la rdndul lor, noi ne realitelile dar importan[i, de lipsili desigur, sunt, nu funcliona.ri a piefei muncii asigurarea condigiilor obliga sd finem seama perrnanent cd in sfera acestei pie[e intrd lumii. populaliilor a covirsitoare majoritalii a p"niu o existentd normal[

apta rapid $i f[ra orfei de munci loi


i

piefei muncii -,
dimi-

politica guvernului. C)rice schimbare i Adeptii iinsar stlrneste cotltroverse. AdePItt linsii stnrne$te

-^"*-,_,

lnoor"o $omajului i o Insecuritatea pe pia[a muncii -r


;

, osigurAnd

iacestei masuri aprecr3;zd ci favorrzeazd' jcregterea economica si este menitf, sa de la clesfiintare i creeze sau sd salv eze
I

locuri de muncir. Adversarii


u...u

sdi

lin.opocitatea de a asigura celor afectati inrtabilitate alte locuri de mullca cel

iO.
i

itdrziu pdna la expirarea protecgieii lasigurate prin ajutorul de $omaj i

i I

domiciliul angajatorului pentru anumite zile din sirptdmAna $i/ sau ore din diterite ztle; c) angajare la tirme cu timp partial lri orar modular se;zonier sau siptdmanal; d) angajarea cu orar aleatoriu anunlat de angajator cu I 0-48 de ore inainte; e) individualizarea muncilor pe salariali in tunctie de exigentele postului, precum si de interesul 5i participarea angajatului
etc.:
este

i I 1..'

^!! /-^ (Pe muncii -:^1^\ -ttPiata)

-i

. Ocuparea fortei de munce i ! ftrr,.rr'.6.r /^n.r.n ry.'itentli 2 e.xgrciterii


I

trebuie rea\Lzatd prin compromis'

I i

ca factor de Produc- ! genfelor de conrpe- i


r.r" l--l--:

^-: concom itentd a exercitdrii asigurarea loc I unei activitafi remunerate li a unui trecut in ideal ,,uo 10. muncd. Modelul
I

1..

^i ai lUoOificarea gradului de flexibilitate l;rncii este rezultatuI unui anumitl

ti

ale angajatorilor.
l^ fl^-:l^:l:fafa

singur loc de mLtnca' fix. garantat $l i stabil" in raport cLl realit6file actuale nu imai poate fi sus[inut nici practic,, nici
teorettc.

constrdngerea comerciali asupra volumului structurii qi realizarii muncii in creqtere evidenta. Producgia este din ce in ce mai direct pilotatd de client, iar

cornpetifia dintre producdtori pentru preluarea cererii gi satisfacerea cliengilor induce stres, responsabilitati sporite, extinderea manifestirii creative a salariagilor si toate acestea sunt factori esentiali de intensificare a muncii. Confruntat cu cererile clientelei, salariatul are mai pugine posibilitdti de a-si negocia ritmul de munci, orarul $i locul de muncd sau intreruperile in muncd. Constr6ngerea de naturir comercialf, are tendinta sI se extindd in toate sectoarele qi la tot mai multe funcgiuni. ConrLrnicatiile moderne il pune din ce in ce mai des pe salariat vizavi de clientul

r_'J
r

{_t{

jN{)S:tI}-l'Fll,{)R

Care sunt cauzele care au determinat noi fenomene pe piata muncii in ultimele
decenii?

Din punct de vedere personal, care fenomen actual de pe piata muncii il apre{D

* Flexibilitatea muncii ca factor de producfie este un fenomen pozitiv, negativ sau neutru? Argumentatl. Exemplificafi cum acfione azd'
consftangerea comerciala asupra factorului

'

muncf, pe o

situatie realI din mediul

ciati in mod deosebit? Puteti explica de ce?

dumneavoastra social.

117

PROtsI.,Ei\,IE DI-.] RtrT'LECTTE

insemna nerespDctarea principiilor econonriei de piati. nu s-ar justifica in raport cu ele $i ar fi de naturi antieconomica. Treptat, s-a conturat concluzia cii atit mririmea salariului, cfft gi diferenfele

si avenr vizavi iJe flcxibililatea muncii? . Cu in este bine s;"i caractcrizltm

. Ce. atirudine ar trebui

aciucc- in sprijinii pLurctului cle vec!cre propriu?

explicatii pLltent

loctrrile de muncri rele (bud .jobs)?

f-'c
I

ri;t$
a ; li.,,:'i,..

'i:ii.rii,;1

'

Pentru contrillutia la realizarea muncii ca factor dc productie, posesorul sau primeste o suma de bani, {}

remuneratie, denumita salariu. Privit clin pLlnctul cle vedere al deslasurirrii activ iti-itir eUi)Ilotlticc, aciicd irl tnpttrltti ci itctivitaiea cconomici"r presgpLprLl cortrbirlarca f actorilor clt., productie din carc ntunca nn lipsestt:. salariul reprezinta un cost, o conrponenti a collsuruului total dc factori dc producfic pentnr obtinerea unui anumit bun economic. Daci se ar.; insi in vedere fapttrl cii orice activitate se finalizeazi in bunuri economice. care. pril pre[uri pe piat5, se transfonni in lrani, in venit, iar acesta se inrparte intre toti cei carr-r au contribuit la realizarea sa, salariul reprezinti renitul celor care au contribuit. prin munca depusa, Ia obtinerea rezultatelor respective. i !:t: . i ::1: Din accasta situatie, in care salariul este, pe de o partc"

r'.ii: ;,i:

,.r.':i

; costriarpedealtipartcrvcnit,sedesprindeconcluziacacl

depindc dc munci, dar 5i de rezurtatere obtinute, iar mirirnr.r stabili numai Ia nivelul firmci. pentru t.r numai aici se po.rte cultoilste concret care este contributia, akituri <Ie ceilalti fact<lr.i de productie. la rezultatc, la realizarea venitului.
sa concretii pcnl.ru fiecare salariat se poate

Salariul este o mirime perrrranerrt supusl unor procese contradictgrii tlt: ;i dc apropiere-egalizare, de la o persoani la alta. Diferentierea are la bazi mai inmi calititile, aptitudinile fbarte diferite de la inclivicl la individ ale salarialilor. la care se adaugi caracterul muncii - grea sau uEoard., de zi sau de noapte, metJiu toxic sau nu - r'ezultatelc obfinute, cantitatea de munci. rispunderea etc., proprii
diferenfiere llecdruia. Diferenlele de salariu fundamentate pe asemenea aspecte, de regllIt,-n;.r sunt contestate nici de salariati qi nici cle firnrele la care acegtia iunt angajali.

dintre salarii trebuie astfel statrilite irrcAt sii plstreze permanent vii incita{ia la muncS si aspiratia la ridicarea pregatirii, ca determinante pcntru obfinerea unui salariu mai mare, ca urmare a cresterii productivititii muncii. Salarir.rl virriazir pe liri, domenii. firme qi persoane. Pe tcrmen lung, mdrimea salariului nominai are tenclinta generali cle creitere. in aceastir privinla un rol important revine cresterii cheltuielilor cu instruirca $i calificarea, transportul 9i'hrana, locuinta, odihna etc. pe care Ie au salariatii. Lhr alt factor care aclioneaza in aceea$i directie este cresterea produetivitirlii. a rezultatelor obtinute prin munca salariagilor. Cu cit acestea sunt rnai mari. cu at6t posesorii factorului de producfie muncd se consideri mai indreptdlili sii primeasci un saiariu utai tnare. Din punctul dc vedere al salariatului, suma de bani pe care o primcqte atunci cind lucreaza constituie salariul nominal. Dupi re(inerea impozitului pe salariu qi a altor taxe legale, cect ce rimflne este salariul nominal net. Aceasta este de fapt sutna cle bani pe care o primeqte efectiv lucriitonrl saiariirt pei]tm mulca prest.tti. Salar'iul norninal esie o componente a cd;tigului nominal - alituri de alte elemente cum sunt: veniturile obtinute pentru timpul lucrat suplimentar', sporurile, premiile etc. j \;lI:i:'iliI it{irrlinal Cistigul nominal este tormat din veniturile blinesti totale inca.sate de un salariat pentru aportul sar-r la itctivitatea o \l.rrime:r economic ir. -- ;i :lyi rrliri nrinim De o irnportanta deosebita in econornie este salariul I lrt l'-.i r{r}ciiltate ctste minim garantat legal. Acesta cste salariul fixat pe cale lcgala i;-rr i:,;' iir stallilit:rte pentru a garanta salarialilor din categoriile clefavorizate 'n,i{tiitl;r. {lr rcspect un venit norninal care sa corespund.i minimului de f"u t r-r rl c sir lari.lti i subzistenti, determinat concret-istoric, in cadrul utrui mediu r{ t!'l -, r.trizllti, {l il r s i economico-social dat. Pe rnf,surir ce societatcer evol ueazd,, 1tliit'cSlc il minimul de subzistenti creste, deci salariul rninim garantat griilrrille zl legal, care trebuie sir acopere acest minim, spore$te. ilc{ no ltli e .
!
}

Veniturile salariale in Ronrffnia in


Indicatori
lndicelc prclurilor
de

pe abelu
le9 )

unor mdsuri complexe se pot apropia sau chiar egaliza anumite condilii de munci pentru dif'erite grupuri de salariati, dar daci se are in vedere ansamblul elementelor de diferenfiere, nu se poate ajunge la o situalie care si justifice egalizarea salariilor. Salariatii nu acceptd to[i inegalitatea dintre salarii atunci cAnd, dupl opinia lor" au o contributie egah sau sensibil apropiatd la et'ectuarea nruncii. Or, aceasta rrr

j i'ircrrrri Apropierea -,,egalizareat'salariilor poate surveni numai rir rliii'r'i:rtir:-c j in rnasura in care elementele de difcreriliere dispar sau sc :;i illli,;l:,{i'.' ; restr6ng. Astfel, prin ridicarea calificdrii se pot climinua ;i rliut'iii'r i anumite diferente caritative dintre salariali, prin promovarsl
o

u.nr.
r/c

tg{xl

l99l
707 r.e

1995

1996

t$7
3i.0i(,.9

l9eB

lfit0
767

2IX)I

2002

zfi)3

lu)

9 35-1.-r

r2 e83.4

5?.6?4,2

7-1 721i.0

750.21)0,7

2t2.291.O

consum Irrdicele cagtigului

vrlarial
real Captigul

(x)

59.-l

(''O.5

i2.7

56

_l

58.2

56.0

58,6

615

618

69,5

srlarial
mtrnirial

letl
salariu

3.414

l4 r.95l

ll

171

321 169

612 086

t.$+2.?14

R7l(

,r39 t38

1()19.424

t26.8rs

4. 163.6 l 3

npdiu net
Iurur

Sursa: Artuarul Statistic al Rorrtittie i, 2004.

i lq
Cantitatea de bunuri materiale gi de servicii de consum personal care poate fi cumparati, la un moment dat, cu salariul nominal net reprezinti salariul real. Acesta dit'era si el de la o perioada la alta gi de Ia o piali la alta. Salariul real este determinat-de mdrimea salariului nominal, cu care este direct proportional, si
de nivclul preturilor bunurilor economice de consum personal, cu care este invers

ffia1ilors.rupentrurealizarei9:.i"-"'''o-]l.::.eiauntrivenit individual, s-au mai constituit salariul


minim. considerat

fillli; ;'*#; #;.


Salariul social este n

..ro.Jit, ,u*,

pe langa salariul .,r r.olariatilol salariatilor globalir tuturor sarariut colectiv cste atribuit in sumf,
care societatea.

uneifirmecaparticiparelarezultatelesale(Iabeneficiu.lsauprinclit'eritea\facil]l1l s6u, tl acordd pentru a Spon

proporfional. in dinamici, salariul real este ilustrat de indicele salariului real, care
arstle[:

se determinii

Fe cadrul acestora care sau nurnai ale unor grupuri din veniturile u,or categorii J" ,,otrrioti bolile prot.esionale, nrari, cum sunt accident.l, .i. ,no,,ci, se confruntd cu dificuitirti cauz'i riaca nu sunt ajuta[i' cArora nu ie pot face fald cei in gomajul etc.,

in

ansamblul

I.* = fR, *loo =

sRo

lt*
I pc

xtoo,

Marimea$iclinanricasalariuluisuntinfluentatedenumerosiallifactori,maiales gradul de organlzare in sindicate 5i capacitatea cu caracter indirect, cLtnl Sunt: capacitatea
sindicatelor tle a obiiire ciqtig de patronale dialoga cu ttnitatea econlmicl'.Srganizaliile salirriafilor rle s se organrza 5i a
cauzd

pentrulevendic'irile=t"]:'i:1lt*t

in care: SR,- salariul real in perioada curenti; SR,,- salariul real in perioada anterioard; Isx = indicele salaritrltii nominal; frc = indicele prelului bunr.rrilor de consum.
{'-xtltiph,;

sau(si)cuorganelespecializatealestatuluictrprilejtrldestlsurSriiacorr]uri.lor.ol:":i=":] grevistd munca, legislatia cu privire la migcarea migratia i'temalionalil tb.t..i cle revendicatirrd din fiecare tard ctc'

St

in luna septembrie 200-i, un angajat la firma X avea un salariu nominal net tle noulr rnilioane de lei. Presupttnem cii o pereche de pantofi costa 4,5 milioane de lei. in luna septembrie 2006, acelagi salariat a obfinut un salariu nominal net de 13.5 milioane cle lei. in luna septembrie, o pereche de pantoFr costl 6,75 milioane de lei.
Salariul real 4.5 milioane Salariul real
6,7

? 1 i"' I"lti ii.1 ii{ I=1 '\'l'l{{ {, I'lriq.-{{ \!il;.r / I rii i '1
-

in

septembrie 2005:
pereche pantofi
2006:

" $i;;iu - veniii;sLtiit 'de 'alatiaii depusa' pentru - ., munca Salariu nolninal - sttma de bani

' ",1i5 I r,,

i':-i'i'

9 milioane lei

pluttit[salariattrluipentruactivitatea

leill

2 perechi de pantofi

depusa. Dupa ce se pltitr:sc irnpozittil pe sulariu $i lrlte taKe, ceea ce rlmirne

in septernbrie

13.5 miiioane lei

.rt" salariul nominal ilet' a4 Salariu real cantitatea de

' Ce irnportanta arc in econolnie salariul in calitate de venit si in calitate de cost? , Ce este salariul nominal? ' Ce este castigul salarial nominal? .' Curn se explicii cele doua tendinte

5 milioane/

pereche pantofi

2 perechi de pantofi

bunuri mxteriale si cle servicii de constlm personill care se poate, clllnpf,ra cLr salariul notninal net' la
l

contraclictorii din evolufia salariilor? n Cum se explica existenta salariultri colectiv li a saiatritrlui social?
u

'

In septembrie 2006 fafi de septembrie.2(X)5, salariul real nu s-a modificat. Calculul indicelui salariului real se poate realiza astfel:
13,5 mil.

niveiul existent al pre[ttrilor bu*urilor


l0nstrru.. de constlm. + QAStiS

Ce este salariul real? * Care sunt sittratiile teoretice


real'J n

in care

lei . 9 mil. lei 6,75 mil. Iei 4,5 mil. lei

9 9

100

lAoflo,ceea ce inseamni cd salariul real nu s-a modificat.

bineqti totale incasate de LlIl sttlariat (salariul tarifar nomina[' sporurl' etc-). premii *uCiqtigreal-cantitateadebunuri
materiale si de servicii de consum care se poate cumpara ctt caStigul nominal
(net). '
o

nominal

venittrrile

poate sd creasc[ salariul


= Ce

factori inclirec[i pot influenta mitrimeasidinarnicasalariuluinominal? "'Ce tactori apreciali c[ au determinat salariului real irt [ara noastrd in
scdderea
''-

Ce este ciStigLll real?

Cctntitatea de bunuri materiale si de servicii de consum care se poctte cumpdra cu ajutoral cd;tigului nominal net, tntr-o anumitd perioacld determinatd, se nutneste cd;tig Feal.

r-ritimii zece ani?


Cg rePrezintA salariul minim

intr-o

Salariu minim

Revendicdrile privind cresterea salariultri au ca punct de sprijin nu atht mlrimea

, fixat

pe cale legal[ pentru a garanta


necesi-

salariul nominal

si dinamica salariului nominal, cit pe cele ale salariului real, asupra cdruia
actioneazd si factori care nu tin de fiecare salariat.

salariatilordincategoriiledefavor]]|Zate

poate societate Si pe baza cAror elemente fi stabilit? * Ce raport este intre salariul real si

' un venit bf,nesc corespunzdtor


,Jaulqt
d.e-

cistigul

real?

lgbzlelglt3,

121

PRORI.,EiVIE

le au cu privire la a:;igurarea medicata si socialf, a salariafilor


lor. de a fixa salariile cum cred ca le este mai hine, de a interzice grevele etc.. iar salariatilor le permite sf, se sustrag[ de la plata impozitelor pe venit, pierzAnd insa tqatelelglalte avantaje proprii angajarii le..rale. inclusiv dreptul th pensie, in anumite conditii. intAllilea cererii $i ofertei pe piata muncii ;i tranzactiile care au loc intre subiectii (purtitorii) acestora, in cazul cAnd reugesc, se finalizeaza 5i se consfinfesc prin incheierea unui contract de angajare. denumit tn practica curentf, contract de munc[Acesta reflectf, acorrlul de voinfe exprimate liber (conventia) clinrre parron (angajator) Oi salariat (angajat) Si convenit cu prilejul interviului pentru ocllparea locului de munc5. Pentru a fi valabil, contractul de muncir trebuie s[ respecte toate prevederile legale i^n vigoare ;i s[ cuprindd, in plus, condigiile de munca Si cle angajare nedeterminate precis prin normele juridice

DE REFLECTI
u Raporlul dintre ir-nporlanta pe carc o acordf, intreprinziironrl salar-iului in calitatc: cie cost Si CL.II pe care O acordii posesorul trlrtei de munci ?n calitatc cle venit. ,; f)intre tottte c.izurile teoretice
cle

Angajarcir

f.ira contract dc

productivititii rnarginale a rnuncii, ,Si cLl inflatia din econornie.

' Ntrir,'elul si rlinanrica salariului nonri_ nal trebuie corelate cll evoluIia
dar.

nruncir il avatrtajeaza Pe

anga.iator rnai nrult decit Pe

spc-'r-irc

a salariului re:ll, carL. credcti

cra

este ct:a mai potrivita cale pentru etapa actuala ?n lara uoastrri'?

li

. Er,'olulia dif'erita a salariului norninal a c0.:tigurilor totale in bani intr-o tari. . C0nd salariul nominal cre;te mai

anga.jat .5i ii plascazzl Pe

incet fatir de o perioadf, anterioard, situatia salariului real se poate irnbunAtziti'J

amiindrli in sfera comportamentului ilegal. sanctionat Prin

{=t--

ri,:t"l::lt l"{': l ti_,, .i1 .

le ge.

+ Atunci cAnd preturile bunurilor cle c:onslrm scad cll ZO%, iar salariul real
scacle

cu lA*,, sal;rriul rlornina[: a) cresfe cu ...; b; :;cirde crr ...; c) nu se rno{ifi.d.

* Ce

se intArnpll daca

salariul nominal sporeste clr

intr-o [arii
lOOo/o, iar

Rezolv are:
ISR

ISN , c0 unrlc:
IPC

ISN=ISRxIPC
ISN = 0,90 .< 0,80 - 0,lZ ISi.,i = 727o, ceea ce inseamni cl salzrriul nominal scacle c' 28o/o fi\\o/r, 72%), adicd revine la un indice de lToh.

salariul real scade cu 50To? " Anali za[r, pe baz.a datelor din tabelul ref-eritor la evolutia veniturilor salarialc din Rorn6nia in perioada 1990-2001, c are sunt c au zele sare aLl determinat aceasti situatie.

existente, precum gi alte drepturi pi obliga[ii care il privesc at0t pe patron, cdt Si pe salariat. Astt'el, pot fi prevdzute: . orele suplimentare ce pot fi etectuate de salariat gi modul in care vor fi remunerate; . moclul in care. este organizat-a munca pe schimburi - acolo
tunde este cazul;

o Contractul cle

muncl este o
intelegere

liberir

intre participantii care au

executarii muncii pe timpul noptii sau in anumite momente speciale ale perioadei de ntuncf,; o conclitiile in care se executf, munca iu zilele de sarbitori Iegale program, remttnerare etc.;

. regulile

purtat un dialog'
au negociato Contractul dc

moclul de salari zare nivelul salariului minim, salariul lunar Si/sau sapt[mAnal, orar, sporuri care Se acordl qi tn ce situatii, sub ce formd se plateqte, cuantumul salariului in situalie de gornaj tehnic etc.; profesionalf,, de perfec[ionare a calific[rii;

s[ respecte totrtc
legale

munca tretruie

Preved eri I c

. condiliile
o

cle promovare

in muucf,, de reorientare

precizeze, in plus, drepturi si

si s[

obligatii
nedeternrinatc
exact Prirr
normele

{ },

{ i:eii'ii r"' j t,: qi;:

-E

jiaii j iau.-.*
Si

. ce anunte constituie conflict

si

functionarea pielei muncii, este determinata de semnarea contractului de angajare. Orice alt mod de a depune o muncl
face asemenea angajiri. odatd ce admit o astfel de angajare. salariatul ;i firma respectivi se antrene azd intr-o relafie interzisi si pedepsita de lege, salariatul ramine la discretia conducerii firmei, pierde o mtrltime de drepturi cu privire la asigurarea de ;omaj' protectia muncii, asigurarea ingrrjirii medicale. Acest gen de func[ionare a piefei muncii este denumit ,,mLrncr la negru" salr ,,piatd neagri a muncii ", care ofera firmelor posibilitatea de a se sustrage de la plata obligatiilor pe care
salariati este ilegal, at0t pentru angajat, cdt pi pentru firma care

Pentru orice salariat. ocLlparea unui loc de rnuncd, astfel incat beneficieze de avantajele pe care Ie pot asigura existenta

cum se rezolvl acesta; cum se asigurd protectia muncii Si rdspunderile angajatului/


de muncd si

juridice

angaj aioru 1ui. Drepturile gi rdspunderile care decurg din contractul de munc6 ii determina pe semnatarii acestuia sd supravegheze indeaproape

existerlte.
o Intereselc

respectarea sa. Aspiratiile patronului gi angajatului, atdt la incheierea contractului, cAt gi pe parcursul reahzdrii sale, sunt

deopotrivf, comllne, pentru a Se real rza munca

in

mod

corespunzdtor, ca o conditie fara de care niciunul nu gi-ar putea implini interesele, gi contradictorii (opuse), pentnt cf,, in mf,sura

semnatariltl r contractului dc mttnca sunt atfft


comune,

cfft si

in care interesele unuia dintre participanfi sunt mai bine satisf6cute f[rf, o motivafie economicf, relevantd, celllalt va fi
afectat negativ

()puse' contradictori i-

in mod nejustifrcat.

In conditriile actuale s-a schimbat profuird qi statutul muncii. Contractul cu durati nedeterminatfl, sirnbol al stabilitAtii locului de nruncd. si al salariatului cu statut negociat colectiv tine de trecut. in cdutarea flexibilitatii, angajatorii (firmele, administratiile etc.) au dezvoltat sistemul coutractelor pe tirnp determinat, angajarea pe timp partial $i cu dttrata muncii adaptatei la nevoile lor. De asemenea, au prolnovat autofolosirea muncii, adicl munca independenti care este in mare marsura explesia aparitiei t1e noi tirme, in mod deosehit individuate, cu predilectie in sfcra serviciilor.

ii

*B ? e1

contract de munc5? este o competitie? Argumenta{i rdspunsul. ,, Care sunt principalele condilii pe - ce avantaje ccnferd senrnatarilor sn care un patron le impune celui pe care il contract de munci pert'ect legal?

'

De ce este necesard incheierea

unr.ri

"

Considerati

c[

relagia argajator-angajat

1r

angajeazi? ' Ce i$i doreqte cu prioritate

. Cine 5i cum este avantajat sau cleza-

un

salariat vantajat cu prilejul prr:starii de munc:d in

au loc continuu, dar nu linear, ci ctt

E enomenele $i proce seie care I ' formeazf, economia oriclrei tI.ri fi intimplitoare.

de la patronul siu atunci c6nd se

angajeazi? mod ilegal?

fluctuagii care pot

TEXT TEMATIC
,,Piala munciia fost afectatd de dezechilibre atit la nivelul raportuluidintre populalia acffve gi populalia inactivd, cilt siin rata de ocupare (...). Degi persistd dezechilibre intre ofertd gicerere pd anumite segmente ale pielei muncii, precum gi un nivelincd redus alspecializarii profesionale, capitalul uman are o capacitate ridicatd de adaptare la standardele pieleiforlei de muncd europene."
Sursa: Srraregia nalionald de dezvoltare econotnicd a Romfrniei

sezoniere, dar gi ciclice, repetabile cu o anumitl regularitate, chiar dac[ aceasta nu se poate incadra in termene riguroase. Pentru a cunoa;te Si intelege cum evolue az'a economia unet tlri in timp, sensul, intensitatea;i eficien[a transformlrilor care se produc in viafa economicd de ansamblu, ca ;i modul cum se manifestd evolu(ia principalilor parametri economici, este necesar si studiem:

Pe baza acestui text analizati: ' influenlele pe care le poate avea asltpia pietei munc'ii fiecare contratlictie mentionatd; - tn ce credeti cd ar putea consta adaptarea .foryei de muncd clin Romania la standardele europene (in general sau pe anumite seg,nente).

A. urrLrzAREA

vENrrulu

veti avea "uo'ate, ,r!;,1;;:rrrlur,o, observuti cLtttt se Pot releva


rez.ultcttele

B. CRE$TERE $r DE,ZVOLTARE
ECONOIVIICA

activitafii la nivel macroeco-

nomtc;
tnyetege1i

cum se utilizeazd venitul

national pentru cottsutn

fi

investi{ii;

C. FLUCTUATIILE MACROECONOMICE

' interpretati semniJicatiile cre$terii Ei de zvoltarii econonic e ; cunoa$te[i ce fctctori pot susline cre;terea ;i dezvoltureu economicd a
unei lciri;
sesiz.ati
ec

ciclicitatea tn evolutia vietii

onomice.

Indicatorii macroeconomici
btttturi lor econorllice, participantii la producerea lor obtin veniturile ce li se cuvin. corespunzrtoare serviciilor aduse de fiec are. Formarea acestor venituri
vAn zarea
este

Prin

Bunurile economice finale care sunt inch.rse in calculul acestor indicatori pot tl r preturile pietei (preturi curente de piatd); r prefurile factorilor de (cheltuielile produc{ie fdcute cu rernunerarea factorilor implicali in obtinerea lor). Preturile piefei sunt mai mari decdt preturile tactorilor. Ele includ atAt impozitele directe (cuprinse in preturile lactorilor de produclie gi pldtite de producdtor), cdt Si impozitele indirecte (TVA, accize, respectiv obligalii fiscale) pkltite de cumplr[tori.
evaluate in:

relatiile ce se creeazd, ctt ocazia pldgii impozitelor si taxel'r lir


buget.

econolnice, apoi in sfera distribugiei lor,

rezLtltatul LInlli proces care incepe pe piara factoril.r cle productie, se contintrii in produclia pi.,piiu-zisi a bunurilo'

ii

se finalz.eaz.i prin

expresie valorici sub

La nivelul economiei natjonale, reztrltatele acestui proces format din nenumdrate activitati pot fl deterrninltc in

real tzd,rii

denumirea cle agregate economice. Pentru calculul acestorzl se ftne seama numai de bunurile finale, aclica cle bunurile care sunt destinate productiei si/sau consumului, care nu nrai suportd transformrri prin preluctare, ci intrfl clirect in procesul

'umai formi de indicatr>ri cunoscuti sub

Produsul intern brut (PIB) reprez.intd expresio valoricd bru.td curentd e proclucliei de btuuri cccttunnice finale create in tlecursr.tl unei perioade, de regulii ;_un ett, dy ry-entii economici c-are it! d9s-f_.tt-;oard activitatea tn.interiorul ydrii'consumului Bunurile cuprinse in acest indicator sunt destinate: privat (personal); consumului public (guvernamental): formirii brute a capitalului tehnic (inlocuirii bunurilor de capital fix scoase din functiune si cresterii volumului acestora, precum gi sporirii stocurilor de capitai circulant): exportului net (diferenga dintre valoarea exportului si valoarea importului). Proclusul national brut (PNB) este e.\presict valoricd brutci,
:

administratiilor. Pornind de la faptur


(produce) at0t

economice ale unei tari di.stingem mai intci:

in tara cle origine, cat gi in alte [ari, nlr,rai in fara de origine sau numai intr-Lrna sau rnai multc alte [[ri. pentru a retlecta asemenea situatii, in calculul rezultatelor

lor finare specil'ic f irnrelor, menajeror ri ci uniragite economice pot acfiona

cui'entc-t, de piatd, a bunurilor econontice finale produse cle agentii econotnici natictncr!i, da regulcl, irt decttrsul unui on. Se calculeazit: r adiugind [a PIB productia finala brutf, a

agentilor nationali ce iSi desfasoarf, activitatea in strdinatate Si r scazAnd productia finala brut[ a agentilor strflini ce iSi
dcstAsoarf, activitatea

in interiorul garii.

Proclusul intel'n net (PIN) este valoareu addugatd netci tn pretttrile Jat:torilor (c'Ancl nlt cuprincle intpotitele indirecte nete ) .:i tn preturile pietei (ciind cuprinde ,ri impozitele indirecte nete). Se calculeaza elinrinind din PIB consumul de capital fix
(CCF): PIN = PIB

CCF.

Produsul national net (PNN) este valoarea adciugatd netd realizatci tntr-o {arci, cu luarea tn considerore o solclului A1+;

rleniturilor factorilor de productie nationctli tnc:asate clin strciincitote si ctl celor plcitite strdincitalii. Se calculeaz[ etiminind din PNB consumul de capiral fix (CCF): pNN = pNB - CCF.
referi la bunuiit nnutG ate de agentii economici care isi desfa;oard activitatea in interiorul tarii respective
a.
se

intern,

ntcti nume;te si venit

Exprirnut tn preturile factorilor, produsul negiona! net se

nafional

(PNNpr).

(rezidenti).

Utilizarea venitului pentru consum


Rezultatele activitatii economice sunt, desigur, bunuri
b. net, indi.oro fix (arnortizarea) productiei finale.

a.

productiei finale.

capital fix (amorti zarea) in carculur

brut, indicatorul include consumul

de

economice care se transformd in bani prin vdnzare - cumpflrare,

capitalului

in calculul

lnteracyiunea proclus tt'ttern, produs nu[ional

iar pentru participantii la producfie, acegti bani reprezintri venituri. Rezultatele activitltii economice, productiei, in aceaste optici sunt deci veniturile. in mf,sura in care obtin venituri si in funcfie de mdrimea acestora, agentii economici dintr-o tarf,, considerati in ansamblul lor, le pot folosi pentru

!-:

n-T

a-si asigura cele tlecesare existentei, adic[ pentru consum si pentru a produce, pentru dezvoltaren activitnfii economice. Este de refinut cf, aceastf, implr[ire a venitului este posibilA doar la nivelul unei t[ri. La nivelul unui agent economic, luat
separat, s-ar putea ca venitul sdu sd acopere numai consumul, iar uneori sd nLl tie suficient nici pentru acesta. Evident, sunt si agenfi econornici cu venituri mari si foarte mari pentru care

Asa cum rezult[ din figura 10.2' odatf, cu cre$terea venitllrilor asistdm la scdderea ratei rnedii a consumului.

Rata medie a consumului

(.)

Diu relatia incliilatiei medii


consum rezllltil func[ia consllmLrlui:

.spre

C- CXV.
Lri un volunt dat al venitului, cu cet rata medie a consunrului este mai mare, cu atat este mai micl partea destinatl economiilor.
Fig.

utilrzarea unei parti din venit pentru prodtrcfie nu este o problemf,. Partea din venitul de care dispun agenlii economici pe care ei o folosesc pentru satisfacerea trebuintelor reprezintd consumul. in acest sens, consumul se erprimi prin valoarea bunurilor qi serviciilor achizigionate de menaje $i administratii publice pentru satisfacerea directi a nevoilor umane, atit individuale, cdt gi colective. Partea din venitul de care dispun agentii economici ce depiqeqte mlrimea consumului reprezinta economiile. Acestea sunt de fapt sumele care pot fi folosite in scopul producgiei gi care existi intotdeauna la nivelul unei ldri intr-o mdsuri mai mate sau mai micd, dar nu si Ia nivelul fiecdrui ergent economic.

Venitul disPonibil(V)

10.2. Interclepenrlen,ta dintre evolutict t,enitultti si rctttt meclie o L:otr'sturrului

Mdrimea cheltuielilor pentru consum depinde de numeroqi factori: mdrimea saiariilor; modificarea raportului <lintre bunurile prezente 5i burnurile viitoare (determinatd de schimbarea puterii de cumpdrare a banilor Si de existenla unor riscgri. ca cle exemplu riscul de a trai prea pulin pentrtt a beneticia de bunurile viitoare)l moclificarile politicii fiscale, care pot restringe sau lirgi cererea de consuml rnoditicarea a5teptarilor in ceea ce privegte raportul dintre venitul actual Si nivelul

DeciV=C+S,
unde:

viitor al venitului; tendinfa oamenilor de a folosi venitui, de reguld, pentrtr mentinerea nivelului de trai cu care s-au obisnuit; inclinalia spre economisirea diferenlei dintre venitul si cheltuielile determinate de nivelul de trai obiqnuit; tendin[a de crestere a
diferentei dintre venit $i consum, pe misurd ce oamenii realizeazd venituri mai mari etc. Economistul engle: J. M. Keynes consiclerd ca existci tt lege

V = venitul; C = consumul: S = economiile.


Raportul tlintre consum

psihologicd fundamentald, potrivit ccireio, cemd venitul

se

consumului saa inclinatie medie spre consum (c ). Ea exprimd partea din venit care se cheltttie;te pentrl. co,tsutn intr-un interyal de tintp Si tntr-un anumit spatiu
socioeconomic.

;i

venit este cunoscltt sub denumirea de

rati

medie a

modificri, d.e regula ;i fu metlie, oamenii tnclina :;ci'si rnodifice cot"tsumul in acela;i sens, dar cu mai putirtDe exernplu, la o cre$tere a venitului, AV, are loc o crestere
a consumului, AC, dar AV > AC, astfel

inclt raportut *

AC

este

t i- tit Iilit! :r;ili{il'i:,tl}i.r l -:irliiilt care srtl;l'lllcazLl ilr r'rlll UtiliZif fl; 1::''ir'*

$'czultittului

Deci, E =9
(

pozitiv, dar subunitar.


Raportul
procente (7OVo),
AC AV este numit

inclinatie marginali spre consum

rticl'a ci' ti't i'r'grilli. cffncl s{:


j"r.iiiiL't vCnitul
.ri{-'

1){rlltt'U CQnstll

i:

Acest parametru C ) se poate exprima in ca numdr zecimal (0,7) sau sub forma de fractie (7110).El este
de regul[ o

(c') sau rat[ marginala a consumului. El ne aratA cu cat va


creste consumul la o cre$tere cu o unitate a venitului disponibil-

rotltrcu
t !,)ii'.i
a..

'{i

riirlii.'inSii iil
li tlii.lstlI'ii,
1

mlrime pozitivi, dar subunitari. seama de faptul c5, pe misure ce venitul Tindnd

De
eviclen

cre$te sau

scade, consumul

se extinde sau se contract5, dar intr-o propo(ie

mai micl, atunci, in condiliile sporirii venitului, inclinatia medie spre consum are tendinfe de reducere, iar cdnd venitul scade,
inclinatia medie spre consum cre$te (vezi figura 10.2).

venitului intre consum $i economii: AV=AC+AS,


unde:

ia marginali spre consum liaza cum va trebui impirfit sporul urrnetor al


asemenea, inclinaf

tt^:.;,i.i ,il ii,.

i,ii" (:elxl bi' tll., i',.''..t1: f'trtfitr-f

ir illll1'c'{i il .i trrn\ttlntii ,:,ti'rIl'.li lc::i"

AC = sporul consumului;

dar datoritl comportamentului indivizilor $i altor cauzo,

AS = sporul economiilor. CAnd se recluce venitul, de regulA se reduce qi consumul'

.'

i;;i

;r',ir' i

r.,

129

consumul se reduce in mai micai md.suri. in aceastii situatie. scdderea venitului pe o perioadf, indelungatii poate avea ca rezultat o depSgire a venitului cle catre consurn. nu la nivel cle individ 9i institulii. ci chiar gi la nivel guvernamental si sociai. -numai

tn aceastd situafie, economiile 9i investitiile, la nivelul unei economii nafionale, nu pot t'i decdt egale, ele reprezentAnd un excedent de venit peste cheltuielile de
collsum.

dezeconomisire, cu economii negative.

Astful: cfrnd consuntul e.ste superior,enitului, (tp,re J'enomenul

de

S=I
Pentru a determina cAt reprezinta partea economiilor in totalul venitului, se calculeazi rata medie a economiilor sau inclinatia medie spre economii.

Pentru a contracaii acest f'enomen, indiviclul si cclectivitatea recnrg la folosirea economiilor (fondurilor) acumulate anterior sau fac datorii pentru consum.

Utilizarea venitului pentru investitii


Venitul de care dispun agentii economici clintr-o lard necheltuit pentru consum. adici economiile, se folosegte in cele din urmi in productie (econoinie; sub form{ de investitii.
Econctmiile se trun.sformd
?n

-S
Acest paramettu se expriml in procente (307o) ori sub formd de fractie (3/10), fiind de reguld o mdrime pozitivi. dar subunitar[. Din relatia inclinatiei medii spre economii rezultd lunc[ia economisirii: S = s x V.
inclinatia medie spre s consum este egald cu I inclinafia medie spre economii Si inclinafia
I

capitalului tehnic in fi.urcliune.

investifii, cotttribuirrcl lrt sporireu si mtxlenti:ureu

l sau 10O.

Agadar, venitul se transforml in cheltuieli pentru consunl echipament de producgie li capital circulant - pentru investilii

si cheltuieli pentru (vezt figura 10.3)

5+E-l(100)

V-C+I
Prin INVESTITII se intel refacerea si dezvoltarea acestora care au ca rezultat marirea capitalului tehnic
?n

Din rela{ia func{iei de economisire rezulta cf, economisirea este crescdtoare in raport cu nivelul venitului. Pentru a evidenlia variatia economiilor in funcfie de variatia venitului, se determind rata marginali a economiilor sau inclinatia marginali spre economii (s'). Aceasta exprimfl cu cit sporesc economiile (AS) la cre$terea cu o unitate a veninrlui (AV).
i

functiune.

Daci avem in vedere sursa de finanfare

a investifiilor, deosebim.

^/\
a. INVESTITIA NETA (ln) reprezintd partea din venit cheltuiti pentru formarea capitalului tehnic,

Inclinatia marginal[ spre economii, de regula, este o mf,rinre pozitiv5 (rnai rnicd decit inclinatia marginala spre consum).
1.

;i

subun

itard,

b. TNVESTITTA DE INLOCU|RE este


reprezentata de cheltuiala fdcutd din amortizare (CCF) pentru inlocuirea bunurilor de capital fix scoase din funcfiune ca urmare a deprecierii lor.

adici pentru cresterea volumului capitalului

fix si

cregterea volumului stocurilor de capital circulant.

Corelafia care se fbrmeazd in procesul derularii activitifilor economice dintr-o fari intre venit, consum, investilii, producfie, venit, consum q.a.m.d. este reliefatd de principiul multiplicatorului. Acesta exprimd interacfir.rnea care se realizeazd intre cre$terea venitului si cresterea investitiilor, sub forma unui coeficient de amplificare (k), care ne aratd cn cit sporeste venitul viitor la cre$terea cu o unitate a investitiilor.

Fig. 10.3. Sursele

de

finunlare a investitiilor

tatete dil'erite ale aceluiasi proces economic.

La nivelul unei tlri care nu are relafii economice cu strdinatatea, economiile si investitiile nete sunt considerate in mod necesar mdrimi egale, reprezentancl doar

AI Multiplicatorul investiliilor arata ci, atunci cdnd are loc o sporire a investiliilor fap de situafia iniliald, venitul va creste cu o mdrime de k ori mai mare decit sporul investiliilor. Investitia este procesul economic fundamental care provoaci o creEtere a venitului, de unde decurge o noui crestere a consumului qi a economiilor, un nou imbold de a injecta in economie noi factori de productie. Prin implicatiile lor, investiliile au un puternic efect de antrenare in toate sectoarele economiei, asupra tuturor agengilor economici. Cresterea investitiilor,

k=

Av

1.1

itrtr-il structurS corespunzdtoare, poate avea ca rezultat: crearea de noi locuri de munci: inlocuirea 1i modernizarea echiparueutului tehnic de productie;

promovarea unor tehnici si tehnologii moderne si cficiente; sporirea ofertei de bunuri si servicii, cliver":;ificarea si imbunitatirea calitdtiil contlitii mai brrne de mnnci si utr standard de viatai sLrperior pentnl cetf,teni ctc. Destisurarea concurerrfei in economia de pi.r1a transformi investitiile intr-un factor hotardtor de promovare a progresului tehnic $i, pe aceasta bazi, de crestere si

Venitul nalional creat de agenfii economici ai unei Eri a ibst in irnul t, de l0.O0O mld. u.m. gi reprezintd o crestere de 25% fatd cle artul t,,. in anul t(,, rata economiilor a tbst de l1c/o. iar in t,, inclinalia marginala spre consum a reprezentat 0,8. Determinali daca cifrele de mai sus confirml aciiunen legii psihologice fundamentale a inclinatiei marginale spre economii.
Iti-zr.rir :l: , :
100x 10.000 mld. u.rn. = 8.000 mld.

dcrzvoltare econonricS.

t25
J ;ir.i,!j i -.,r4,.:

Lr.m.

S^

, Produsul intern (bruI s;au net), exprimit valoarea bruti. sau neta iI: procluctiei cie bunuri ecenottlice' i'irrale create in interiorul unei t{ri, tn decursul,
unei perioade. de requla Lln zln,
r1e

,decursul un'ui on, ?n interionrl tarii in alara ei.

saLr

" = loo x8.000=l.200mld.u.rr].

[5

Consumul este relevert prili


: cheltuielile cu achizitioruu'ea bunurilor .Si scrviciilor cle ciitre ttrertaje Si administratii in vecLirea satir;facerii directe ii

C,, =

ioti
net),

V,,- S,,= 6'800 mld' u'nl' AC = 0,8 x 2.000 mld. u.m. - 1.600 mld. u.m. C, = Cu + AC = 6.800 + 1.600 = 8.400

S,=V, -C,=1.600
AS = 400

4 Produsul national (brr.rl sau

:rlevoilor de viettd, indivicluatle


co

Si

reprezirttl valt,rlrct brutli salr nct;li a, produc[iei cle bunuri ecoiloinice finalc,
create cle agentii econolnici nationaii in,
'

Icc tiv e.

Dinarnica economiiior

AS
S,,

* t00

40(l
1.200

x 100

3:1,-jgt,

carrl se [ar, pentru Ittrrnarea ti


cl

e'.4_v12ltg_{_eg

btt!1ryilp_f

d_*-. c-irpi_t

4l . tglr qi c

Datele confimra legea psihologicfl fundarnentarli a inclinatiei marginale spre economii, pentru cf, dirlanrica economiilor (33,37o) este superioar:ir dinarricii venitului (257o).

,h I iiE i J r''

l'Iit
i) {i

i1ll,lih,1,\
{:i. {:l ;f- {

) i,

i'

-1"

. Luincl

clrc,pt criteriu de ierarhizare

ecoiiomlsrre sau de clezecononrisire'l


Argumentati rdspunstrl.
Llnrlr iirtreprinziitori s;traini care isi orgamzeazir

nivelul eficientei activititii econtinrice intr-o perioadd dutI, care este ordinea in
carc asezati indicatori i tnacroecoilonl ici? * Ce conclirzii r;e desprind din analiza

# Activitatea economicii a

I Pe baza datelor statistice ale tarii noastre prezentate in tabeltrl aldturat, determinati Si analizafi: a) ponderea consumului final in PIB
$1

Ani
995 2000
1

PIB

Consumul
inal (m ld. lei)
f

Form area

(mld. lei)
72.1 35,5

bruti de capital fix


(mld. lei) 154.24,9
151 .947 ,2 526.55 5,I

803 7s3,1

58.662,4 692 532,9

procluctia intr-o

corelatiilor dintre venit, con:iurn


ecclnornii

alti larii dec1t cea dc

Si

c.r'igine influen[eazd nive-lul indicatorilor

,' Explicati cnnl sc

macroeconomici din tara respectivi'l


Argumentati rdspunsu[.

b) ponderea formarii brtrte de capital tix in PIB.

2004

2.387,914,3

2.066.381,0

m{rdificl

TEXT TEMATIC
,,Volumul investiliilor este influenlat de doud feluri de riscuri: "riscul intreprinzdtorului sau al celuicare ia bani cu imprumut; riscul celuice dd bani cu imprumut... La acestea se poate adduga gi o a treia sursd de riscuri, i anume o posibild modificare nefavorabild a valoriietalonului monetar."
J.M. Keynes

cheltuielile pentru consum sub intluenta factorilor obiectivi si subiectivi.

? Pe ce criterii s i indicatori

se de

'! Cum expticati comportarrlentul


formulate de J.M.

funclamenteazf, decizia cle a investi?

u Cum se explicir procesul

Lirnan r-orlt'orm legii pshihologice fundarnenterle

'' in apreciati clr sc manifest:i un fenomen de

Keynes'? tara noastrd, in perioadar tranzitiei,

multiplicare a venituliri sub influentzt modificarii investitiilor?


* Analizati efectul de antrenare inttlnit in cazul activitritii investitionale.

ts
r se poate vorbi de cre$tere economici numei dacd produclia exprimati printr-unul sati mai multi indicatori semnificativi creste mai repede dec0t populalia, astfel incdt producfia medie reali pe locuitor (calculatd prin eliminarea influenfei modificaril prefurilor) se mirqte de Ia o perioada la alta; r t'enomenul cresterii economice este semnificativ sub aspect economico-social numai daci este infiptuit in mod deosebit pe termen lung; . cre$terea economici este un fenomen foarte complex 9i poate fi realizatir numzri prin politici adecvate acestui obiectiv. Pentru a caracteriza in mod adecvat cresterea economicd se folosesc gi alte criterii de analiza. Dintre acestea, cel mai des folosite sunt: a. capacitatea de a induce efecte asupra intregii populatii. Astfel, se pot distinge:
crestere economicd pozitiv6, cind PIB real pe locuitor creste; evolutie economici negativi (descregtere economicd), cind PIB real pe locuitor scade. Aceasta survine, de exemplu, cind PIB real cregte, dar mai incet decAt populatia. Cea mai gravi situaSe pentru o tari existi atunci cind PIB real scade, iar populatia

Problemele cre5terii 5i dezvoltarii economice preocupI tot mai nrttlt lttmea Stiintifica, politicile statelor nafionnle ;i organismele internationale. Astitzi, aceste preocupail strnt determinatc de o serie de fenomene si procese ecouornice, socialumane gi ecolo-qice care ingrijoreazA corrunitatea internationald, cnm sunt
subdezvoltzirea, siracia -si polnarea. Aceste probleme s-ari pus inca din prima treime a secolului al XX-lea, dar concepttrl de cre;tere economici a devenit Lln instrurnent etectiv operativ in a doua treime a aceluiasi secol.

Cresterea economica desenrneazi dinamica ascendenti

: ' , ,

produsului intern brut real pe locuitor, considerata ca rezultat al lactorilor ce intluenteaza marimea sA, inclusiv a mediului economico-social in care are loc. in teorie Si in practici, pentrn ar releva crepterea econornici se folosesc indicatori specifici: PIN pe locuitor. PNB pe locLtitor, PNI{pf (venitul national) pe locuitor etc. Folosirea general rzatd, a PIB se explica prin faptul c'a pentrtt orice tarit este determinanti activitatea economica ce se real rzeaza in spetiul propriu, indiferent cui apartiue proprietatea asLlprlt factorilcr de producfie. La aceasta se adaugf, contribr-rtia FIVII
Si a Bancii Moncliale, care alr standardtzat modul cle calcLrl
5i

r r

crelte;

b. natura contributiei factorilor la obtinerea PIB real. iir acest sens existf,: r creitere economici extensivi, c0nd cel rnai mare aport revine sporirii cantitdtii (volumului) de factori de produc{ie utilizali; r crestere economicd intensivi, cind cel rnai mare aport din sporul PIB il are cre$terea eficienlei folosirii factorilor de producgie.
Tabelul 10.1 Evolrrtia produsului intern brut in Rominia in perioada 1995-2004
Nr.

, , 1
j

cle folosire a PIB pentru analize ;i comparatii internationale. Cresterea economic[ reflect[ starea li dinamica activitatii economice. iar f'actorii care actione a,zd, astlpra acesteia sunt

Ani

crt.
1

lndicatori
Produsul intern brut (mld. lei, preturi curente) Ritm anual % PIB/locuitor (mii lei/loc.)

995

2000

2004

72.135,5

803.773,1

2,387.914,3

'

de fapt Si factori ai cresterii economice. PIB se exprim[ in termeni nominali si reali. PIB in termeni

71
3.1 E0,4

21
35.826,4

8,3
113.675,0

norninali

sALl

PIB

nominal este forma de exprimare valorica

in pre[uri curente, practicate in perioada de calcul. PIB in termeni reali sau PIB real este torma de exprimare valoricl in preluri constante sau comparabile, adicd in pre[urile existente intr-o perioadi anterioara, luata in calcul ca baz'a de ret'erintd PIB real dintr-o anumitd perioada (t,) se poate determina prin implrfirea PIB nominal al perioadei respective la indicele general al preturilor bunurilor ce intri in calculul acestuia (IGP). Evident, PIB real elirnini influenla modificdrii
preturilor (creqtere sau scddere) asupra valorii PIB pentru perioada de calcul, cttrentd. Desigur, cre$terea economici implici probleme a ciror rezolvare constituie o preocupare majord a multor $tiinte, qi de fapt in ultima instanld a tutllror $tiintelor. Experienla acumulatd pini acum in domeniul cregterii economice atestl cd: r relevanta ltiintific[ a preocupirilor privind cre$terea economicd este cea mai ridicati gi utilitatea lor operativ-aplicativa este cea mai mare daci se circumscriu la

Sursa: Raporful Anual 2004, BNR.

in doua perioade to $i tt, PIB nominal (in preturile curente ale fiecf,rei perioade) a fost de 5.915 mld. u.m., respectiv 18.595 mld. u.m. in t, fafa de to, indicele general mediu al pregurilor bunurilor gi serviciilor luate in calculul PIB a fost de 3O7Vo. r PIB real al perioadei t, are valoarea:
prBfot

Iii,lr:i:.r

', =Pl,rr IGP -18'595mld'u'm'=6.057m1d.u.m. 3,O7

--^minal

r r

in t, fa16 de tu, dinamica nominal5 a PIB a fost de:

nivelul economiei nafionale;

l8.595mld.u.m.xt00= 314.32o. 5.9l5mld.u.m.

t _1-t

J.i..

tn t, fafir de

t,,,

dinamica rcald a PIB a tbst de

!9]l*11'-t 5 9[5ruld.u.m.

xtoo=t02.4c/o.

Datele arati cir cea mai mnre parte din cresteree PIB in t, latii de t, s-a realizat datoritir crcsterii preturilol buur,rriior si serviciilor luate in calcr-rlul indicatorului a-qregat. Din cresterea nominali absriiutir a PIB de 12.680 rnld. u.m. (18.59-5 - 5.91-s;.

inlluenra cresterii preturi!or a fost


rcale a fost cle 1 .120/a

cJe

98,887;

iffix100

I, Iar ponderea cre.sterii


I

Fenomenelc $i procesele economice dintr-o tari. adica economia unei tirri, sllnt intotdeauna specifice in comparatie cu
celelalte economii nationale, ceea ce insearrrni czi intensitatenr si sensLrl desfzisurIlii. modul in care evollreaza si tormele in care se
realr zetz;a,

i;*x

loo
J

prezentultri, fara a compromite posibilititile de satisfacere a trebuintclor generatiiltrr viitoare. Aprecierea acestei clezv,rltdri se realizeazd, prin indicatorul dezvoltirii umane (IDU).

cantitative ale acesteia. exprimate prin PIB real pe locuitor. De aceea, dezvoltaren economicd presupune crestere economlca. In ultimele decenii, oameni politici realisti 5i oameni de stiinta din foarte mglte [iiri au lansat imperativul irecerii omenirii la un nou tip de clezvoltare. pe care ilLr denumit-o dezvoltare umani durahili. O asemenea viziune are caracter global si se baz.eazd pe necesitatea reconcilierii dintre actuala dezvoltare econrxrici. sarf,cia mondiala si mediu, itstfel incit sii se realizeze ploeresul uman nrr numai in citeva locuri 5i pentru citiva ani, ci pe intreaga planet[ si pentru un viitor indelungat. in vederea unui viiior comtlrt mai bun, pentl-u toate generatiile care coexisti si se succed la viatd, viziunea dezvoltdrii umane durabile rispunde necesititilor

dinrensiunile $i calitatea rezultatelor obtinute.

in felul sau specific, transforrnari (cantitative, structurale si calitativc) care, in ansamblul lor, o fac si avanseze economic, sa asigure conditii mai bune de existenti si si conserve sau sa amelioreze mediul, inseamnl ci s-a dezvoltat ccononric, a realizat dczvoltarea economica. Nu toate tiirile reusesc dezvoltarea econonfci intr-un orizont de timp dat, iar cele care reusesc se inscriu in
parametri dit'eriti. In virtutea interdependentelor economice reale dintre tirri, dezvoltarea. chiar daci are loc intr-o anumit[ tara, este o dezvoltare deschisa, aflati in relatii economice cle schimb cu cea realizata in alte tdri. Dezvoltarea economicd este, desigur, rezultanta transtbrmflrilor realizate, dar nu toate acestea sunt pozitive sau pozitive in aceeagi mdsuri. Pentru a caractertza dezvoltarea economlca a unei tlri se tolosesc indicatori economici care exprima nivelul producfiei nationale reale pe locuitor, modificirrile stnrcturale care alr loc in profil de rarnura si teritorial, nivelul de trai al poplrlaiiei li eficienfa utiliz[rii factorilor de productie etc.

repartizarea acestora ;i etectele economico-sociale induse asttel, conditiile naturatre $i econonrico-sociale de care dispun etc. reprezintai o realitate proprie, ce ar plrteii t'i intAluita in alte tari nLrmai ?ntimplitor. f)acl, in decursul unei perioade, o tara, prin f'cnomenele si procesele care formeaz[ economia sa nationald, realize azd)

Cresterea econornic[

c:ste Ltn con-

icept macroeconornic ce caritcte rtzeazd


iascendenta a produsului intern bnri pe !locuitt-lr al unci tiiri ?ntr-o anurnita lperioada de timp. i - Dezvoltarea economica estc un

,ale oamenilor sub influenta conjugatA


',2,

iin expresie cantiiarrvri dinamica

unui ansamblu de factori interni si

. * Indicatorul dezvoltarii umane i(IDU) un nou indicator sratisiic


.colnpozit, iolosit pentru a mi.sura
,progresul economico-social corespLrntzltor dezl,oltlrii umane durabile. care ise compune din trei inclicatori partizrli:
lsperanta rnedie de

ex terni.

ifenomen milcroeconomic $i sociai ce ;surprinde ansarnblul transformdrilor

;calitative care se produc la nivelul Llnei ,economii, inclusiv in conditiile de viati

ipozitive cantitative, structurale

$i

viatii la

de instruire a popula[iei $i prodLrsul


intern brut pe locuitor.

na5tere, rata

Dezvo[torro eionomicld eite i*u,ntiiei dattT re:,tiltatului ' de artsantblu al schimbdrilor preponderent poz,itit,e ce survin '.,tn econonxia Ltnei lari tntr-o perioctdci ctnutffi, retiltat ce se 'coracterizeaT,d prin indiccttori ogregati superiori ca niy,el
,

perictadei anterioare.

economicf, sLrrprinde transformdrile cantitative, structurale Si calitative care intervin in economia Lrnei tflri, cresterea economicf, evidentraz'a doar aspectele

in timp ce clezvoltarrea

Cum se explicl aparitia preocuparilor pentru studiul cre.sterii economice? ,- Ce exprima cregterea economici? - C ilre este indic atoru I m acroeconomic cel rnai potrivit pentru a mdsura cre$terea economicA a unei tirri? ,- De ce in misurarea cresterii economice trebuie sd tinem seama de evolufia populafiei din fara respectiva?
o,

,* Ce deosebire este intre creste re.a^ economica reala Si cresterea econonricf,

nominala?

'Ce avantaje considerali cir poate avea cre$terea economicd intensi vd?
=

Ce dezavantaje considerali cd poate

de 1990, in RomAnia,

avea cresterea economicd extensi v iL? . Cum explicati cd, in anul 2001 f ata ,
dinarnica nonri-

In ce conditii apreciafi cf, se reali


sandtoasa?

zeaz;'d

o crestere economici

nald a PIB era mai mare decat dinamica realA a aceluiasi indicator?

* Ce semnif icl un PIB real al unei perioade mai mari decit PIB nominal al aceleiasi perioade?
econonrica cu cregterea economic[? r| Ce indicatori putern folosi pentru

ts
dezvoltarea economicd a unei tari?

i.t:;,i':,,ix!

lii

137

r Ce rela[ie este intre dezvoltarea

etc., relevd

. 9. exprim d, dezvoltarea econornic[? ', In ce raport se afla dezvoltarea

economicd Si progresul economic? .* Cr.rm explicati preocuparea multor oarneni de stiint[ $i oarneni politici pentru

problemele dezvoltirii umane durabile? . C-'e cuprinde indicatorul dezvoltarii


u

releva cantitativ. structural si calitativ

mane

PROBLENIE DE REFLECTI
umarle durabile.

'

Raportul dintre starea actuali a economiei rom0nesti si exigen[ele dezvoltarii

ilii.{ Ii ; i

1"','ri,1',
1

in mod evident faptul cd activitatea economica la nivel de firmri, ramurd, economie nafionala sau chiar economie mondiali. cunoaste perioade de expansiune qi de contractie care se succed cu o anumitd regularitate, denumite stiintific fluctuafii economice ciclice* in economie, ciclicitatea caract erizeazd acea forma de e I iri;;ii'C CiCltr migcare a activititii economice dintr-o tarl in care se succed i .i riiiolittic are alternativ perioadele de expansiune cu cele de contractie ilurata si - ";. . 1:lcitutile s:rle intr-un anumit interval de timp. Aceasta este vizibili prin fluctuafii , :i i"t:*! rteosetresc ale activit[tii economice in ansamblul sdu, adic[ prin sporirea i: iiilt ctlel:f lte tiu, concomitenta a produc[iei, veniturilor, ocllpArii forfei de muncd f iF i'r-' ilu itvut loc etc., urmat[ de stagnarea sau descregterea acestora. irr ircccitsi tarl i*prejuriirile care genere azd, ciclicitatea economicd sLrnt ';:ru irt alte tirri. numeroase $i, in timp, &u fost explicate in mod difent, in tuncfie sunt de ' ii'?,ii'i!c de curentele de gdndire care le-au abordat. Dincolo de toate ,il ,,:t"ittii scurta, acestea, se poate aprecia insf, cf,, in ultimf, instantd, ciclicitatea ,::i:rlir si lungir.

trii'' {ti,/{.rl,.r,,

I Elaborati, pe baza cunogtinfelor

pe

care le aveti, Lln set de criterii si indicatori economici, social-umani gi ecologici care

de reahzarea unei dezvoltari umane durabile in RomAnia.


n

apreciati c5. trebuie folositi pentru caracteri zarea activitagii si vieIii din localitatea in care studiati. " Nominalizati problemele grave care apreciati cd, in prezent, ne indepirteazd
Anii
1 1 1
1

procentuala anualf, a PIB real al RomAniei in perioada 1995-2004, prezentatd in tabelul de mai jos, analizati si explicati cauzele evolutiei favorabile si nefavorabile:
lnvestifii in PIB

Pe baza datelor referitoare la variatia

este determinati de modul specific de evolutie a eficienfei iltlintitatea (randamentului) utiliz[rii factorilor de productie. Astfel, factorii , i ri : :: i r,i rclcvir un de producfie de o anumitf, calitate Si strtrcturf, cunosc, intr-o t-.ti'ietl illare de combinare datd, o perioada in care eficienta utilizirii lor are o ; r ll c.::';'i,titfC Chiaf evolutie ascendentd, asigurind expansiune si prosperitate i i1r'i.: ricl tr rile ,-;i;* i.lt ;)ltt'ttl din economica. Urrneazf, un timp in care randamentul factorilor t.i; ..'t:;isl L'ilt cgorie. respectivi stagneazi sau chiar scade, iar activitatea economici cunoa$te o anumitd contractie, se confruntd cu dificultdgi, impundndu-se inlocuirea sau ameliorarea calitativa a factorilor, schitnbarea unor structuri ale economiei (tehnice, tehnico-economice, organizatorice etc.) care devin deplgite.
,

PIB real % 71

Consumul finaliPlB
('/"1

(/rl
21,4 23,0 21,2

Ponderea sectorului privat in PIB (%)


45,3 54,9 60,6 61,4 63,7 65,6 68,0 69,4 70,4

Fazele migcdrii ciclice se condilioneazi reciproc $i, in unitatea lor, pregdtesc premisele care asigurd activitdlii economice continuitate, schimbari calitative ;i progres. De aceea,

995 996 997 998 999

81,3 82,6 86,4 90,3 88,8 86,2 85,2 84,0 84,9 86,5

39
-6
1

-48
-1 2

182
17,7

ciclicitatea reprezinti forma de evolufie fireasci, normali, a activitilii economice, a dezvoltirii unei economii nationale sau chiar a economiei mondiale in ansamblu. r Care sunt fazele ciclului economic? Ciclul economic reprezint[ perioada de la inceputul unei contractii a activitetii economice de ansamblu pAni Ia inceputul celei urmitoare. Este tormat din rnai multe
f
ECESIUNE
PANSTUNE

2000
2001

21

18I
20,7 21,3
22,2

aze (cu denumiri


vor-

57
51
5,2

diterite in literatura de
specialitate Si in
D

2002
2003

2004

83

221

birea curentA), fiecare

Sursa: Anuarul Statistic al Romfiniei,INS, 2005.

{.,. lilurtr.l atiili: lllilctr{}rrcGrurnlice'i,


XIX-lea, a demonstrat in termene riguroase.
ondulatorie, ci. pe langd fluctualii sezoniere, intdmpldtoare, accidentale, cunoaqte gi fluctualii care se repetd cu o anumitd regularitate. chiar daci aceasta nu se poate incadra Evolufia unor indicatori economici, cum sunt volumul producfiei, cifra de afaceri, rata profitului, produsul intern bru! rata inflafiei, rata qomajului, volumul investi(iilor

definind o anumitA stare a economiei. Un ciclu economic ideal


poate fi reprezentat sub

Analiza de ansamblu a activitifii economice, incepAnd cu deosebire din secolul al ci aceasta nu are o evolutie uniformE, lineard, ci fluctuantd,

formd grafic[, in care pe ordonatd este sur-

PERIOA

prins volumul

sau

ritmul productiei (sub forma unlli indicator


sintetic), iar pe abscis5,

Fig. 10.3. Ciclul econonic

timpul (figura 10.3).

1.1
I

ii

.,

cadrul miscarii ciclice este. eviclenta ntui intAi taza cleexpausiune (intervalr-rl A-ts, respectiv C-D), in care, pe fondul Lritui proces investi[ionel interis, cresc procluctia, produ.sul intei'n t-rrut. gradul de ocLlpat'c a fortei clc tltttitcii, salariile. pr-cfiturile 5i vinziirile etc. l-f-sto o pcrioadI de afaceri prospct'e. cie credit ieftin. de crestere a cursulni titlurilor de valoare etc. Expansiunea nu dure- at,a la nesflirsir. pentrti cd in econonrie se face sirntite actiunea Lrnor fiictori ciire iricep s-o frineze (?ncetinirca cre$terii sau chiar scaderea procluctivitatii, reducerea ratei profitulrri, aparilia Llnor tJezechilibre etc.), czr expresie a epuiz.drri sau a lirnitarii poten[ialului eficientei factorilor de produc[ie sau a moclalitetilor utilizate pentrr.r combinarea acestora etc. Aceastir tazd se caracte rtzea'z'a prin cresterea inccrtitudinii plasanrerrtelor in titluri de valoare. f-luctuatiile cursuriior aL'cstora, scnrnpirel ..{i restriingerea creciitului si a invcstitiilor, care atesti epuizarea unrii anumit potenfial de expal]siune a dezvoltirii. Pe parcursuI unui ciclu econonric sunt.sesizaLrile in rnod clar dou[ iilostaze, tlouri stlrr distincte pe care le parcLrr.-qe econornia: recesiunea (manifestlrile de crrz'a economicd Si clepresiunea). cLrnoscuta qi suh denumirea Ce contractier si boomul (reluarea cre$terii econonrice, indicatd dc int-lexiunile

in

ample $i programele de mf,suri anticiclice aLr deve'it tot mai alcf,tuite anticiclice politici ca. cLrnoscLlte rnai coerente, tiincl si de monetar[ politica in principal clin trei componentc: fiscala' politica publice $i credit, politica cheltuielilor politica monetarl $i de credit are ca instrumente rata

diferenfiat, dobfrnzii. creditul si masa monetari. Ele se aplica in funclie de fazele ciclului econornic. Astfel, in boomul prelungit se recomanda majorarea ratei dobanzii $i se impun restricfii suplimentare la acordarea cle credite, i ar controlul mdsuri au asupra nlasei monetare devine mai riguros- Aceste investitiilor a cons*m de ;i ca efect frinarea cererii cre bunuri de bunuri economice' In faza de ofertei a baz'a, aceast[ pe $i, recesiune se urnriresc reducerea ratei dobtnzii, sporirea volumuhri cle credite $i a masei monetare, stimulind astfel

l: .i l.; ,, r.lii:
:r:i

i_.

l- I

r-l

it:itsl-?t"i,L: i:rtcr1'ritlii: *l siilttlltl i

tl i tf fl i " -,: ;: ;-l,.ili pttl " li ii


l-"- r.

i-

iri L'iltll1{tllli": 1-:l'ilr i--ii;'i-' .',i :',;',' Lj t* iti 'l;ii1 5if SC' ,1:i: lllttltj :lt,'
r i"i
r.
,.

A ii C) si expansiunea. in perioada de boorn, economia are irr general o evolutie tavorabili, fenomenele pozitive fiincl
preponderente; situatia este opusi in conditiile recesiunii. cdnd aspectele negative si unele dezechilibre sunt vrzrhiie .,cLr ochiui

liber", iar insatisfacgiile sociale, nemultumirile gi gradul ridicat de incertitudine afecteazd pe scard largi agen{ii economici, lumea afacerilor. dezvoltarea econonrici in general. in realitate, evolufiile sunt rnr,rlt mai nuangate gi complexe, iar un model general, unic, al ciclului economic nu exist[; nu se intAlnesc doul cicluri economice identice prin durata sau configuratia fazelor, nici in aceeagi tarl $i nici in tiri diferite.
o realitate a oricdrei economii contemporane, iar fiecare fazf, a

cererea de bunuri $i investigiile, fa'orizand majorarea ilir r ii itia'ilnr 5i productiei gi a graclului de ocllpare a fortei de munca' t tli:tr. i riiiiiiiiit{-'ii politica cheltuielilor publice se axeazd, pe admiterea unul ,:.,ixij.iitliL. i' faza de anumit deficit bugetar, bazat pe maJorarea' in stat - chiar printr-o emisiune recesiune, a ctreltuielilor Lf""tuot" de Ia bugetul de cererea globald 5i, prin aceasta' de monetarf, suplimentarf, - cu scopul de a se m6ri cheltuielile publice a se impulsiona produclia gi trecerea la faza de expansiune. stat, investifii cu caracter suplimentare sunt orientate in special spre achizitii de astfel incdt masa monetarS etc., publice social-cultural si invcstitii in intreprinderi suplimentard sa aib[ acoperire in bunuri economice-reale' . ,^:^:. in politica fiscall consti in a utiliza pirghia fiscald in scopuri anticiclice' Astfel' a impozitare de (gradul faza de recesiune, se recomandi reducerea fiscaliti$i
-

;,i i", ii i_,f it { i l'r":

venituri agenfilor economici' veniturilor $i de taxare a consumttlui), ldsdnd mai multe investiliile. in faza de boom se ceea ce are rnenirea sd incurajeze cons*mul 5i

procedeazadereguldIamajorareafiscalit5tii'pentruafrdnacerereadeconsum.Sr incasari suplimentare investifiile private. In felul acesta se asigur6, printre altele, 9i

Dincolo de toate aceste aspecte, este de retinut faptul cii evolulia ciclicir reprezinti sa are un rol specific mult mai bine delimitat decdt in trecut. Asttbl. in taza de expansiune sunt satisfircute foarte repede unele aspiratii de progres economic, iar recesiunea restabilitir cu utr pre[ mai mare sau mai mic, unele echilibre in economie asigurAnd restructurarea qi reinnoirea factorilor de produclie, ca premise ale dezvoltdrii in perioada unnltoare. + Existi modalititi de atenuare a Eocurilor ciclurilor economice? De$i evolutia ciclicd are o determinare obiectivi, agentii economici gi guvernele intreprind mdsuri pentru atenuarea undelor ciclului economic - in special ale recesiunii - gi ale efectelor negative pe care le genereazd aceasta. Asemenea masuri se fundamenteazi pe adevirttri formulate de Stiinta economica. pe cunoaqterea interdependentelor din cadrul economiei si pe o informare promptir si reald asupra evolutiei activitdlii. Prima mare realizare in acest sens apar[ine economistului englez

labuget.meniteSaacoperedeficiteleaclmulateinfazaderecesiune.Abordatein legdturalorreciprocd'politicacheltuielilorpubliceqipolitica.Iiscaliformeazd pin[ Ia inceputul anilor '70, politicile monetare si de potitica bugetara a staiului. c.eolt,prec,mqiceafiscaldaufostpromovateinmodcorelat,cuscopuldeainfluenla a in sensul creqterii' pentru cererea agregatd, in functie de fazele ciclului - fie temporizdrii' sau expansiunea, fie in sensul stabilizdrii sau
determina relansarea

pentruafrinaexpansiuneaeconomiei'Eleaufostdenumitepoliticieconomlce cerere, sau politici de tipul "stop and go"' co

ca

policy"' 70 s-a recurs Ia programe anticiclice denumite "mix Primele bugetare' ovarea diferenliatd de mdsuri monetare $i

J. M. Keynes gi dateazf, din deceniile patru-cinci ale secolului XX. Ulterior,

vizeazdmenfinereasubcontrolaprefurilor,ainflatiei'iarcelelalte,relansarea activitdfiieconomiceqiacoperireadeficituluibugetar,prinmisuricares6mentrna fi Stapanita, controlata. inflatia in economie intr-o formd moderatd, care sd poatd

? Ce este crclicitatea din economie?

o Cu ce indicato' economici si sociali putem caracterrza faz,ele unui ciclu economic ?

ciclrrl cconomic,J " cnrn se explica aparitia ciclicitatii ln vieta economicl'l ; Ce faze are Lrn cicln economic?

,, Ce reprezinta

ciclulr-ri econornic?

rnonetarii .si de credit in raport cu fazele

Cum se recomancll a

fi

politica

* Cum
2

crizet economice?
:i:r? o -.t ia.,. , j l..ri.j ,,. I

se poate produce,l.pd.sirea

fiscala a unlri stat in raport ciclului economic?

cheltuielilor publice in faza de I eceslLlne a ciclului economic'? * Cum se recomandi a fi politica

Cum trebuic slr fie politica

ci

fazere

: i

* Pe baza datelor cri, tabelur de mai jos, cLr privire la RornAnia, reprezentati
lndicatori
Produsul intern brut anuale (%) Consum final anuale (%)

grafic evolutia indicatorilor economici si


Anii
1996 1997 1998

interpretati moclul in care au evoluat.


1

sociali din perioada lgg6_2004 Si


999 2000

economier uner tflri sutt l)acfiunea conjugatd a unui ansamblu de factori favorabili si nefavorabili ce

E volu[ia

piele trece prin situatii de echilibre


2001

inflnenteazd, cererea $i oferta de pe diteritele


sAr.r

2002 51

2003

2004
8,3

variatri variatir

39 70

-ol
-43
17

-48
11

12 -25 -48
118

21

57 63
10,1

52 69
9,1

total

14 55
10s 457

49
8,2 8,4

103
10,1

Formarea brutd de capitat fix variatii anuale (%) Kara gomatutur (%)
Ptlo
I \sLu tttrturtul

57
6A 388

57
104 521

dezechilibru, de tensiuni normale sau normale intre nevoi si resurse. Pentru a cunoaste aceste stAri relative care survin in evc'rlutia unei economii $i, mai ales, pentru a infelege semnificalia managemenl.ului guvernamental in directia provocdrii transfornririlor de sens, normale si de dorit pentru agentii economici ce se concureazd pe diferitele piege, este necesar sf, studiem: Studiul acestor fenomene macroeconomice Si sociale vd va ajuta la:

inflalini

Sursa:

n"ffi BNR, 2001. TEXT TEMATIC

1/u,

/01 \

89
154

8,8

4s8

7.4

34s

o,l
119

22s

153

A. ECHII-,IBRE St DEZECHILIBRE ix pcoNovrrE


B. CEREREA AGREGATA SI OFERTA AGREGATA C. PRINCIPALELE DEZECHILIBRE MACROECONOMICE INTERNE
CI. INFLATIA c2. $ONTAJUL

, tnlelegereu raportului dintre echilibrtt

si clei,echil.ibru tn evolutia unei econotnii:

Pe baza textului de mai.jos, relineli elementele definitorii pe,tru conceplia lui Keynes cu privir-e Ia ciclicitatea din e"oro-i"

. ,,Printr-o migcare ciclicd nu inletegem insd numai cd ten descendente, odatd dectansrt", ta nesfargit sunt rdstumate in cele din^urmd Avem iniiaire gifailut;i' regularitate a surcesiunii in timp a d'uiaiailig"iriif, 9i Existd insd gi o altd caraciertstiaa numim

ir-ii iiiir\tta

, cttttoa;terea semniJicatiei trecerii, pe cliferitele piete de la dezecltilibru de nedorit la echilibru;i trpoi lu dezi:chilibre de clorit;
identificarea locului si rolului diferi-

i'iiii'""

iri-

telor piege tn ftmctionarea unei economii; . adaptarea conxportamentelor individuale pe diferitele pieye tn functie cle crrttic:ipcirile pe cure le face{i tn calitate de t,iitori ctgenli econolnici;
analiza polit ic il o r
tnac

roecononxic e

o r i c e rt u c t u a ! i e a i n v e st i i i t o r c a re ! &: corespunzdtoare a inclinaliei dpre coisim;aArg?,

extrem de comprexe,

ii;;e af,\i:t"rfi" a gradutui de.ocupare. De aceea, rltrydat asuo;;;;;;;i;'iiidl,iiiii"iiJZiJirna


este.

:3 : T{;r3{::tr i7"'l'ir3!;ffi:,"

core se promoveaz.d din perspectivct tltdilagementului clezechilibrelor, ctimipiele


nudrii .factorilor de risc ruajor pe cliferitele ,Ti ctsigtrrtirii premiselor pentru o bunci functionare a sistemului economic ttt ansamblul scirt.

investiliitor, fie ate eficienlei marginate,

foartg pi;in piooaoi!

fie fiiiinui, ,oii a"iiiG"i&iu."


toate fructualiire,

innuente are insesi

J.M. Keynes

t4_i

,j*,

* $',"i:I f,iii h,H"{:'

,sI

cAt mai bine: producdtorii

in economia de piali toli agenlii ecouomici urmiresc sf,-si realizeze interesele si-gi maximizeze profitul, iar consumatorii si-gi satistacir

trebuin[ele. Echilibrul economic apare ca o stare proprie piegei care se creeazd prin actiunea agenfilor economici potrivit intereselor lor de v6nzatori sau cumpdriitori. Acesta se caracterizeazd printr-o tensiune normala infe cererea gi of'erta de buntrri. bani, capitaluri $i muncd. Fiecare dintre aceste patru domenii constituie de fapt o piata Si, ca urmare, raportul cerere-ofertd si normalitatea tensiunii sale au in mod inevitabil anumite caracteristici distincte la o pia[{ fagi de celelalte. Cu toate acestea. echilibrul pe oricare domeniu se formeazd in strdnsd legdtur[ cu celelalte. Considerate in unitatea Si interdependenta lor, la nivelul unei 1ari, activit[1ilor economice gi pielelor specifice acestora le este propriu echilibrul economic national sau echilibrul

Aseneneadezechilibresemaipotiritilnigiintrevenituriie:.lrrillctttttl Sicheltuielilebugetrrluidcstat.intreincasirilesiptdliiedin:]'jlcstiJull oglindite ' ':'-ri'hilibru cadr.ul relaliil<ir comerciale internationale ale urrei t[ri. comercial clezechilitrr'-rl "iro.zitiv"' pri*a"r..t,ilibrul bugetar 9i ' pozitivc, in anunrite condilii, Sunt Si situatii cic dezechilibre care pot ti c,,siderate tjste lnd mare declt ofefia de normale 5i cle tlorit, ca cle exernplu, cind cererea tie muncd

t ui mare de,c-dt ot-efta cle bani. ilcasiuile bugetare sunt mai munc5, cel'erea de bani "r," ntayi decit cheltuielile mari clecat chelt,.rielile bugetaie, veniturile din exporftlri swlt nlai
pentru importuri etc. Fiecerre cli

prin prisma tunctionalitatii di politicilor macroecotrclmice si Dincolo de toate acestea' apreclere trebuie consideratf, intotdeauna la nivel

economic (general).
I

o ii iir
i-'rli
1i

ii .ri.il+:
Si
:1.r-

I Echilibrul economic este starea spre core tincl piala i bunurilor, monetarii, a cctpitalului f i a mLtncii, precum ,si
i:

?i)!llir:f

;,:.1"ir-11',tl

ii!.t i.

I r, ,l.i;1=,'.it i.i * i'l ti;.,.';lii r!iir-.J l,,tt"i. -i *"I;i.i-ii-,.i ;. : j,ij iiir l:i 1-:,i:il:;1lli.-; iir -i-'l;;il.ii:
r

i niaya nationald tn ansatnblul scitr, atunci chnd cererea este l, egala cu oferta sau cdnd diferenta dintre ele nu depd;este 1 limitele considerate norntale, nesentni.ficative pentru u. ', genera dificulta{i de o anumitd gravitate.

I,

i 1: i=:': i,-r '::.;.:' . i. i , :-i.l i;.:]i.it';'..;i r:,.t *:1;1.i ':];u.:i. t!ir:.,.*.,! ai{ii i.irjl

i,l,
i- jr

iitit',

1rt.l'.-i,
, .....;l rl;ir-'Iili-

i ^,. : " :l.: . i.-i:..'i1-

ir,i' i. i.iiiit,;i:it.'i
1'1-t

r.I,'
"

i;l

i ",'-e-:?{lii

nr I l'

1i;::1.

ilii iIi ilillt'l-' ;i


i-;11:i:i'{

llntii
l-ii jr'-ri.

ii-iI i:;tr-t: =i l.:l'i:tt lt


L'. t\f{

r*r-,i'tl'r,',j
'-)r)'lr;r,rt.'
j'i:q \

intrucit deciziile agentilor economici slrnt in funcfie de evolu[ia raportului cerere-oferta de pe pie[ele pe czrre ei actioneazii, rezultd ca real Lzatea echilibrului economic se bazeazd, pe compatibilitatea (concordanta) deciziilor luate de diferiti agenti ecorlomici $i pe necesitatea plrstr[rii valabiliHtii lor in timp, atata vreme cAt nu intervin factori perturbatori. Dezechilibrele in econornie sunt stirri de tensiune intre cererea $i oferta de pe diferitele piefe, ca de exemplu: pia[a bunurilor economice, piafa monetar[, piata rnLlncii etc. Agregate la nivelul unei economii, ?ceste dezechilibre parfiale se reflectd in modul de func[ionare a intregii vieti economice $i sociale, ret-lectat prin citiva parametri esentiali ai viabiliEtii sistemului economic, cum sunt: indicele preturilor de consum (tPC), rata inflatiei, rata $omajului, indicele veniturilor reale ale populafiei etc. Atunci cAnd cererea de bunuri economice este mult mai
mare decAt oferta, inseamna ca se intregistreazd, un dezechilibru

anormal, nedorit de agentii economici, cu consecinfe negatrve asupra cre$terlr pretllrilor, ca tendintfl fireasca a piefei de a apropia sau echilibra cererea cll oferta. Cdnd ofertele pe piaga muncii sau pe piafa monetard sunt mult mai mari decdt cererea, in termeni specifici, se produc dezechilibre ,,negative", anormale, de nedorit de agengii economici. prin consecinlele pe care le genereazd asupra cre;terii

gomajului qi a infla$ei.

li[l i economie, ceea ce este percepllt tlegativ pelltru anumltl ag nr,r,.i r]ecit Prin tnvers st pentru allii' pozitiv ti poate sau este economici irniturile o perioadf, ce este, cie eremplu, pozitiva la rtn moment dat pentru i i,,.ru,rn[ un sau permanent o cel:ere cle bani mai mare. deciit oferta? ' .:. l)l,lgfiLitr t i.'; :lii hugetart :;r'l'itit ^r-.-*,-,r ^rr^x Consecintele pozitlve se contureiizit in special la ofertalnti, adicf, irtlica un ia cei care au bani. Mulfi sau putini. ctti sunt cei cu bant' vor i '" i:::::l:::l' , iricasa clobinzi rnai mari, tor ei vor putea face investitii si vor li ..litgativtt. itceste cu produse hr.neficiarii veniturilor ce se obtin. Bunurile dobrinda. este mal investitii ,vor ti mai scumpe insii. pentru ci ,,prepl banilor". adica celor t' b"l'-:] buz*narele in mare. Cu*rpiratorii bunuiilor respecti,e vor transfera care au nevole Cei br'rnuri. acete Ia rnai mulgi bani. pentru cd aitf'el nu pot ave t acces investitiile, diminua vor i$i cle bani, la dobrinzi mari, vor rata numcroase oporlunitati, va fi bunuri de oterta muncai' de nu vor mai crea sau vor crea foarte puline locuri o loc va avea lung sau rneclitt scurt, at'ectatd negativ din lips6 de investitii. Pe termen genereazd ce ceea bani, celor cu favoarea r-edistribuiri sensibila a bogdtiei in societate in ti considerate i;;;i;ri sociale. incasariie 1a. buget mai mari decit p1[1ile ar ptttea_ unor datoreazd se. cd situatia pentru cumva pozitive pe termen scurt sau mediu bugetului' elabordrii momentul [a estimate fatd cle cele rezuhate mai bune in economie, pozitive in titilizat corespunzator. surplusul de incasdri la buget induce efecte diversitatea prin dimensiunea, dezechilibrul apreciem sd economie. Asadar, se impune sens (pozitiv/ anumit un cle efectelor preponderenla prin sale, si sensul consecintelor pennanent in vedere negativ), de durata lor, cle natura-qi intensitatea acestota, avdnd ciJchiar pozitiv fiind, un dezechilibru are si anumite e[ecte negatlve. Dezeclrilibrele economice, dincolo de anumite dimensiuni de consiclerate ,,controlabile", atecte'dza grav toate categoriile . 1]i:;i:cltilibrele piefe, precLlm $l economia in ansamblu, ele manitestindu-se :t i.,Iilti}',e sunt sub for ma inflcttiei, ;onrujului $i tnrduttitirii conditiilor tle victld i r i I .iiirl, solnzfjul (r,ezi $i figura I l.l ). 'iirl teorettc ' autiitirea Con4itiile echilibrului economic, tn general, au calacter , uilllitiiltlr de din cloud motive majore: a) egalitatea cererii cu oferta se realize'azd r iattrnumai ,,in mare", ca tendintd. $i nU in SenS matelnatlc, Cum S-a economia presllpLls, pentrlr a face inteleas[ icleea; b) in realitate,
;

t 15
Forme ale

i
()ttrta slobala> Cererea globalar
(Presirrnei
Ol'crta glohalir < Cercrea globaLt

TT

I],8,\

RI I'tiN

IT

echilibrului

V EI{IF'ILl.,\ItE,\

(ItiNOS'l'[N'l'11L0R

(Absorbrie) Oterta dc tnuncii > > Cererea de muncii

. De ce echilibru l u nei economii


trehuie interpretat ca tendinta'l ' Ce echilibre macroectlnomice trebuie urmlrite de rnanagementlll
gLtvernarltental?

. Ili cc conditii rin dezechiliLrru ,,negatir"'poate sa coltstituie o prcllri:;i


farvorabili pentru o funcrionalit:-rtc
norntzilii tr cc()nonriei'/

m
|
Venituri le (irrcasirile)
clin stririniitate =
lrr

(Somq)

. Arritati c0ncl uit


,,pozitiv"
porrtc

dezechilibrr-r

Oferta de nlonedd >


i

*,,n",rri
donrcniul
relatirlor

> Cererea de monedi (Intlatie) Excedent sau deticit


al balantei cotnercialc
5i de

r De ce dezechilibrele in economie trehuie interpretate ca,,negative" sau


.,pozitive"',)

sii reprezinte o situra[ie

=Chelruielile

intemationale

pliti

Fig. 11.1. Echilibrul

;i

dezechilibrul in ecottomie

B.

nefavorabild pentrll economie? o Dati exemple de dezechilibre ,,negt_ttivc-" din econot-ilia Romi.niei dc dupi 1990.

Cererea agregata si oferta agregati*

nu se afli niciodati in starc de echilibru, decit poate din intAmplare. intotdeauna vor
exista surplusuri, de o parte sau de alta. tn conditii normale de flnclionare, piala niciodata nu este ,,goliti" de bunuri economice, a$a cum ar trebui sf, se intdmple cdnd cererea este egald cu oferta gi toate bunurile respective s-ar vinde. Piatra ccrre funclioneazei bine este intotdear.ma plind de md$uri! Din produse vor exista intotdeauna stocuri. iar din resurse vor exista rezerve. care rf,mdn in afara raportului cerere-ofertd, dar ca niste conditii ale realizdrii corespunzatoare a acestuia. Conditiile echilibrului economic se realizeazd ca tendinfd, trecind prin situalii de dezechilibru, determinate de modificarea limitelor resurselor qi tehnologiilor, restricfiilor bugetare ale consnmatorilor de bunuri Si servicii, greqeli de politica economicd generala pe termen lung sau mediu, necunoa$terea sau neintelegerea mecanismelor pie[ei etc.

Aceste douii rnarimi se determinl si se urmiiresc, cle regula, Ia nivelul econorniei unei tiri sau al economiei nationale. Atit calculnl, cit si supravegherea evolutiei lor sau eventLlalele intervenIii cu caracter corectiv sunt actiuni complexe Si trebuie realizate cu acuratete pentru a evita efectele nedorite.

Intelegerea problemelor echilibmlui dintr-o ecouomie presLlpune studierea corclatiei dintrc producfia interni reala si cheltuielile totale prcvazute. In cadrtrl unei economii, cheltuielile totale, globale saLl agregirte (Da) sunt formatc din:

In concluzie, tendinta obiectivi de realizare a conditiilor de echilibru trece, in via(a economic5, prin stiri de dezechilibru mai restr6nse sau mai ample, a ciror depigire necesitS, la nivelul agenfilor economici gi al economiei, strategii adecvate de utilizare a mijloacelor gi de atingere a scopurilor, lisdnd alternativele posibile sa
se concureze

r cheltuieli estimate pentru consum 1C); r cheltuieli estimate pentrLt investitii (I), r cheltuieli guvernamentale estimate (G): r export (E).

o Pentru necesi-

tatile promov[rii unor politici


economicc adecvate Ia nivelul economiei nationale, este
necesar calculul cererii qi ofertei

Suma acestor cheltuieli totale este expresia reitli a cer.crii agregate (Da), globale, din economie. Dar = C + t + G + E Oferta agregat[ (Ya) de bunuri materiale $i scrvicii este

in conditii normale pe piatn. Rolul puterii publice este de a dirija qi de la inviorarea activititii agentilor economici Ei Ia protejarea puterii de veghea a cumpirare a consumatorilor, de a permite ca maximizarea profiturilor si se realizeze in conditiile imbundtitirii calititii vie(ii consumatorilor.

fornrati din productia interna ph.rs importul (x). r Atunci cflnd oferta agregata este egala, in linii generale. cu cererea agregati, economia este consideratl in echilibru. Rezultd urmatoarele corelatii: * AS,+ FBKf = Ib; plB + X =

agregate atet
prospecti

l'

=f+lb+G+E; PIt] - c + Ib + G + EN; EN - E - X; EN = exporr ner.


Ftlrrrrarea

(pentru perioada
viitoare), cflt $i
(

Vuliatia

brutl
r c;.rpitalului fir (FUKf)

. Echilibrul economiei i l--l


I I l.

este starea
. t

i
!

irelativd, dinamicd spre care tinde dintre diferitele piete iinteractiunea .^. i ispecifi.., din economia unei [5ri, prin
apropierea-eg alizarea cererii agregate i

! '

Dezechilibrul economiei stare iuno.*alA, ,,negativf," $i de neclorit de

stocul
i i (+-

ilor

AS,)

retroactir' pentru perioada trecuti ).

i.u oferta agregatd, ca elemente


11113.-

ce

! agenlii economici, care se conc retizeazdi iin cre$terea inflatiei $i/sau a $omajului, li, reducerea veniturilor reale ale
I i

Expor turi (E) Consum (C + C)

zoltarea gi imbundtitirea

icetlgenilor, in scdderea competitivitatii Iproduselor $i serviciilor p; piat[ $il ' !ir.q,.re; datoriei externe etc

Fig. L1.2. Lc'hilibrul gloltal

1i;

'{':;ilii;llul I I

117

riiriilcl .i r;ir:r'!.i -iri;': I ;rgrrrxltt. itt I tcot!!i{!tir. r','r'irrL i i riitj


r,r.!:iiilil'rr{:ri
!iir"rtl i

! r f)eca oferta agregata este mai ntic:i decfit ce'rere?l ceelr ce cor cspLrnde unei stari cle ahsorbtie, titti agregatii, :

. ,\tr.rn{ii ( i}ir{l
ii':; rii

1:i*u.,l{+t'}.

I i

lrl iltr lrtttctio-

ililrc ii ilcestOrit
llLl nt'c
1l;.11)nf

purtirtorii cererii luali inrpreutiii (menajelc. iirrrtele. guvernui -ti stririnirtatea) iru venituri 5i pot cheltui pentru a-si satistacr trebLrinlele pe bunuri materiirle si servicii mai urult clec:iit produce in mod curent econurnia. Firmele ot-eltante, observ0nd c:ii r,ind ttlt cc produc sau cri ai'putea si viuda cantittUi inai rrl;ui decir ccrle produse in niod cLrrent, iSi vor spori prc)ductia. contribuind astfel la realizarea echilibrului dintr e prociuctia nationala si cheltuielile totale.

'f' I ?r'l It[',li,\R{ I'liN l't{t i [;.rEI{.'Ii' \ltli,\ / 'J


r'{;\(}5T1\Tfi,L()R
Ce reprezintI cheltuielile totale (globale, agre-qate) intr-o economie
+

national real fata de cheltgielile

venitul ' in ce situafii se poate af]a totale es-

nationala /

it;rltit rlt

?t

i'l:t{i;iit siisirtt r I iil; r{iut: u{'ltiliilrirl cr t'r re *grtf a I tr

este mai mare decf,t cererca agregati, ceeir ce corespunrie Llnei sterri tle presiune, aprr torte in economie care pot restabiii acest ecltilii;r'tr. l-\-rtfci. firnrele, observiind cij o parte din prodLrctia lor nu se vLI vinde,
sporinciur-[e -stocurile, nLl \,/or accepta ca aceastf, situatic sii persiste prea rnLrlt. Ele ./or reducc nivelul productie i de Lrunuti nrateriale li de servicii pina cAncl acells[a vir e-gala \/olllnrlii a ccrerii. In acest tel sr) \,'a restabili echilibrul dintre prccluctiu reala Si cel'erea respectivd.

r Dac[ oferta agregatri

s Ce cuprinde producfia nationalA real[ (oferta global[, agregata)? " Prin ce se caracte rizeaz'a starea de echilibru la nivelul venitului national?

tinr ate? o Care este conclitia de echilibru pe piata . ^monetara? in ce constA caracterLll relativ satt

absolut al echilibrului economic'J

PII()BI,Ii}I,\ lil,, Ii [:l Z( ) [. \"\-l'


" Pe baza datelor din tabelele jos, calculafi $i interPretati:
cle mai

oferiit itflrcfllltii
f

5tu

nr.tctls:"1{'i}

intcn ttttitt de

stuttrlui. cilrc se rcalize:rzii prin ruasurilc pronlo-

rtqlarr' rlin purtclri

a) cererea agregata $i evolutia ei;

b) oferta agregatti si evolutia ei; c) exportul net $i evolLUia sa; cI) ponderea datoriei externe in PIB.

piag are o importanli deosebita pentru realizarea echilibrului de pe piata monetarii. Echilibrul pietei ntonetare este asigurat atunci cind cererea (Dm) ;i oferta de bani (Ym) sunt egale gi ambele laturi ale egalitatii sunt in concordantf, cu cererea si of-erta de bunuri economice: Ym = Din. Dacd se iau in calcul cei mai importan[i tactori care acfioneazd asupra tennenilor egalitdtii. n:lasa monetard (M), viteza de circulalie (rotatie) a banilor (V), volumul global al tranzactiilor de pe pia(d (Y) qi nivelul general al pre[urilor (P), aceasti condigie
de echilibru devine: MV = PY. unde: MV = oferta reala de bani; PY = cererea reald cle bani. O conditie de echilibru similarf, existir gi pe piuya muncii. sub forma egalitf,lii cererii (D,_) cu ot'erta de locuri de muncd (Yr): Y, = Dr.

nvanA in vedcre cd bunuril economice se schirnhii, st: I vind 5i se cunrpar[ pe bani, cri oluntul si ntiscarea benilor I legate de cererea $i oferta de pe pia[a bunurilc,r' strlins sunt I vatt dc guienr. i economicc, se ajunge lir concluzia cit echilibrul de pe aceasta

Utilizarea PIB
rnld. lei Preturi curente
Utilizare

Ani
1

Consumulfinal
58.662,4 692.532,9 2.137.013.7

lnvesti[ia bruti
17.510,0

Exportul
(mil. EUR)
6.1 12

995

2000 2004

156 491,1 549.997,8

11.273 18.935

Sursa: Anuarul statistic ui Ronftnei, INS ,2005.

Formarea PIB
lndicatori
Ani
PIB

(rnld. lei pre! curent)


1

lmport (mil. EUR)


7.327 13.140 24 258

Datoria externi a Romdniei (mil. EUR)


4,284,0
1

Rezervele

interna!ionale brute ale RomAniei (total mil. EUR)


2,051

995

72.135,5
803.773,1

2000 2004

1.162,6

5 205
13.144

2.463.716,5

18.119,6

Sursa: Ruport anual 2004, BNR.

htINIGLT)S,\R

i
1

Cererea agregata (Da)

icheltuielilor totale care se estimeazd, a

sunra
se

o Oferta agrega tti (Ya) reprezin ti


prroductia internA realf, de bunu ri tm ateriale $i de serv icii obtinute si c-t I !n I
t

C. PrinciPalele dezechilibre macroeconomice interne*


Printre fenomenele de dezechilibru, inflatia 9i gomajul sunt deosebit de importante' De aceea, trebuie si le inlelegem gi sd qtim cum pot fi menlinute in limite controlabile economice' Si contracarate, spre a ne bucura de binefacerile dezvoltdrii vom studia: sens, acest in

ra aj utorul lI

importuh.ri.

Lc*!r9I$Jli,-

- =- **-

L-_

118

f'-r'/t i ii!,: i-tr :;i ifi' :,t:t lti lifu ru

it

yr.:r ;t it

tn

;;

t19
Rata inflatiei este krarte utiiei pentru comparatii pe tan. perioade pentru stabilirea obiectivelor politicii monetare, a miuimii zone, si
salariilor: Si pensiilor sari itrclexarea ilcestora etc.

Crestercir gen e raliz:"ttli


a

Cr. Inflatia
Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei, carc poatc fi sesizat prin doua tendinte majore, qi anume:
crestet'ecl ,( etwruliz,tttri, setnibild de c'uttlttirtre a buttilrtr.
a

o l]uterea de
ct"rnl p:lrare a banilor scade

evitlentii

preturikrr

pretLtrilor si sc'dclerea putcrii

Intlagia apare cind. indif'erent clin ce cairzir. in raport cu un rnoment sau cu o perioatlil din trecut, se formeazi o ciifbrenli intre volumul masei monetare si cantitatea de bunuri supuse vinzdrii" iar in cazul cd exist;i, aceasti dilbr"entir crc$te astf'el incAt pretr.rrile cresc gi valoarea banilor scade. Efectul poate fi rezultatul unor imprejurdri variate:

Scaderea puterii de cumplrare a banilor sau a unitatii monetare, cealalt[ fatetzi a inllatiei, are loc concomitent cLl cresterea pre[urilor, ct]nstir, in esenta, in scaderea cantitAfii de bunuri care pot ti cump[rate cu o unitate rnonetara si se exprim[ sub forma indicelui puterii de cumparare a hanilor (IPCB).

atunci cf,nd i ntlatia creste

in cilre: IU = ntesa n-Ionetard;


Irlxturtplu: in anul 2000 (momentul t,), lnasa monetard in circulatie era de 100.00U de miliarde de unitrili rnonetare, tiincl superioard anr"rlui precedent cu 20.000 de miliarde
u.m.. iar inclicele general al pregurilor era de 1557o tala de anul
1,,.

o Impre.iurfri gcnerate rt c inflatie

r r I

cre$tc cantitatea cle bani, lar cea de bunLlri este constanta: :icade cantitatea de brtnuri, iar cea de bani este constanti: cresc cuntitatiie celor doi [ermeni, dar banii nlai mult deciit
tnf,rtr.t

IGP = indicele general mediu al preturitor.

r r
o

rile: creste r:antitatea de bani. scade cea a mirfurilor: scad cantitIlile celor doi rernteni, dar banii mai pufin.

I preturilor si *rt.rl j irr,atiei !

lndicerc

'imensiunea Nivclul inflltiei il putem rcleva recurgind dircct Ia cele dou[ consecintc majore pe care acesta le are sau la elemente colaterale, indirecte, numai parlial semnificative. Prinra fatetl a irrflaliei este cresterea generalizata, substantiali a preturilor, care

inflatiei

IPCBint,=w -80'64vc\'

l55Vu

=80'6470

Aceasta inseamni ci puterea de cnutpiirare a unei unitili monetare in tr reprezintd 80,64% rlin cea existentf, ir.r to san ca a scizut in t, lali de tn cu l9,36cic(l00Vo -

cauzele inflatiei
o

mdsoari inflatia prin indicele general mediu al preturilor (din economie) - IGp. Pc'ntru un bun cconotnic, indicele pretului (Ir) se calculeazi ca un raport procentual
intre pretul slu actual (p,) si cel existent la
r.rn

Intlatia, ca oriuc f'enomen conrplex, este gelterata de cauze multiple. cunl sLlnt cresterea excesivi a credituluri, acoperirea

lntlatia are

cauzc nrultiple

airumit moment din trecut (p,).


too

i,

=#

too =

###"

= tz5vo

Despre pretul bunului respectiv spunem cii a crescnt cu 25ck, a crescut la 125c1. sau a crescut de 1,25 ori. Pentru economia unei tdri, aprecierea infln{iei se face pe baza ratei infla[iei. Aceasta

reprezintd, de fapt, indicele general mediu al prelurilor, calculat ca raport intre valoarea bunurilor finale incluse in PIB sau PNB in pregurile anului curent (tr) $i valoarea acelorasi bunuri la preturile anului anterior (t) minus l, daci se exprimlr ca numir intreg sau zecimal, sau minus loOo/o, dacd se exprimd in procente. In teorie 5i practicl, pentru a exprima inflafia, se consideri c[ mai relevant este indicele preturilor bunurilor de consum sau indicele prefurilor de consum.
Tabelul
Indicele preturilor de consum in RomAnia
7071 g
33 076,9

det'icitelor bugetare qi ale balan[elor de plali externe, cresterea costltrilor, cresterea salariilor tdra acoperire in sporirea productivitalii muncii, sc[derea productiei de bunuri materiale qi scrvicii sau rimflnerea in urmi a acesteia fatii de evolutia masei monetare etc. Pentru inlelegerea inf'latiei. cea rnai mare impclrtant[ o are curloa$terea modului sf,u de declansare $i desfd$r"rrare. in acest sens. punctul de pornire il reprezinta dezechilibrul 'Spirala pe care it march eazil inflatia intre masA monetarl excedeni nflationisti

tara si volumul bunurilor gi serviciilor.

ll.1

masil monetare cauzele care genereazrd acest dezechilibru, excedentul de

Incliferent

de

o Excedent de

52.624,2

111 767,'l

237.504.5

recedent = 100

masi monetar[ de care dispun agentii economici reprezinti, de fapt, o cerere de bunuri $i servicii nesatisfacut[crcstci'i a\ sulurilrlc ---=---t:::].u" ctll)lprrurc a salirriilor

Sursa: Artuttrul stutistic ul Romfrniei, 2()0t si 2005, Rrtprtrt ttttual 2004, BNR.

ActivitAtile economice existente pot avea sau nu capacitatea de a spori volumul bu-

Fig.

I 1.3. Spirulu

inllutie'salurii

nurilor si serviciilor la nivelul cererii

!51
1sfJ

{-lr-'t"L'i'r:

tii'

irunu ri lt{i} tt ti lt r ir,'l'


iI

progresul te'hnico-$tiinlifir: lent etc. volumul bunurrilor si serviciilor riimine iir nrrur masei monetare, aceastn situiriie determinir o crestere a prelulilor si scirtlerea proportionali a pr.rterii de cumparare a banilor. concretizinrl astfel prezenta inflatlei. Elasticitatea ofertei, cresterea sau sciderea volumului fizic al hunurilor economice in raport ctr variafia veniturilor, deci cu disponibilititile blneSti existente in economie (in proprietatea agentilttr economici), este decisivi pentru instalarea stirii de intlatie. ln af,ari de mecanismul descris, care este propriLr intlatici o Inftrati* di
inr prl

t:5 ll t i s i':i:.: rl t

il

nesatist'ticute. Cu cit reactia de aclaiptare a ofertei la nivelul $i strllctLrra cererii este de mai scurtd duratzi, cu atdt se restabileste rnai repede echilibrul. Darcd. din diterite motive - insut'icierrta t'actorilr:r de proctuc[ie, imposibilitatea de a rnirri eficrenta k:l',

carr:

si le isi convertesc Cisponibilitatile blnesti in monedele mai stabile ale altor [6ri cfutiga intlucAt ei tlantaiati, si sunt nationala ruoncdi trausfornt[ 6upl-i irn tin:p ia a nronedei straine (mai micd)' dif'erenta clintre rata iullatiei internc (rnai rnare) 9i cea cii ele ac{ioneazd in sensuri pentru iar mult rnai 1ung5, Lista et'ectelor intlaiiei este rnstabilitdfii cre;terea ;i prin cautan febrile prin ctil'erite, se rastidng asupra vielii ecottotnice de sau o \litrtll'i clc iile a_gentilor trctlrlonlici i,r-' a dirlintta etectele sale negative
a se sllstrage
aceste cautliri s-alr niisclrt politici si mlsuri economice mari grLlpe: cle o ,lLrrc c,-)nrple:iittr.e, care sc pot impar[i in d'urd
lor'.

Din

ilr'r;i,.lrii;: fAtl"f dC
L

l'cut:

ir in{laticri

preturilor $i a) de aperare sau protectie a agentilor economici impotriva cre$terii al inflatiei control si sc[clerii puterii cle cLtrnpr=rr'rre a banilorl b) de diminuat'e (antiinllationiste).

rt

lor intrd irr calculul indicelui prelrrrilor tarii importatoare. Dacf, pretul bunurilor importate este nrai uiere decdt in trecut sau decit in tara importatoare, consumul acestor bunuri itr ecrrnomia importatoare va avea ca urmare cresterea costurilor. Se ctrirsidera cal () economie este sdndtoasd Si evolueazi in parametri normali atunci cinr! ritmul de creste!'c qi structura PIB si/sau PNB pe locuitor evoiueazd in pas cLr masa ll-ronetn|a din ecclnonrie (aflatir in posesia agenlilor economici). Politici si rnasuri de protecfie sociala gi antiinflafioniste

in[erne, generate cle procese care Au loc in economla Llnet tltn. extsta sl rrecanlsme ale inflatiei importate ce se interfereazii cll cele clintiti. an)ptificinct tenomenul intlationist. i,r acest sens, i]tentioniiin ca atit bunuriic economice importate. cA[ gi prcturile

Dinprirnagruplderrr.isur.i,ceamaiinrportantiiprindimensiunilesaleeste, flra indoiala, indcxarca. Aceasta constituie o crestcre procentuall sau in sume qi pensiilor' absolute a vcniturilor ageulilor economici, indeosebi a salariilor cresterea sautotal partial acopere lunar, trimcstrial sau semcstrial, astfel incfit si Din inflatie' de generate banikrr, a preturilor gi scirderea puterii de cumparare
dobirnzilor aceastii grupd mai f,-,. parte si [t[te mlsuri, ctrm sunt: creqterea

plitite

acordarea dc cornperisafii fentru icongmiile pastrate la institutiite financiare, si alte categorii ale pensionari pentru salariati, ie cirtre stat $i iltreprinderi rnentinc constante le pentru a produse unor popula{iei, subventionarca prefurilor sau - pentru a creste nrai lent etc. in n doua grupa se cuprind mdsuri care, pril natura lor, contribuie Ia retacerea

Inflalia are consecinte econonrice care afecteazi direct sau indirect intreagii
societate. iar, cum s-a pLltut ren'lerca mai inainte. si relatiile economice externe ale unei lari. Consecintele sunt recep[ionate in primul rind de agenlii economici atiali in

echilibrului ecorlomic- deteriorat de inflili", tlctionand concon'liter,t atLit asr-tpr: rnasei mortetare, cat si astlpra
volumtrlui bunr-rrilor $i serviciiiol'.

. .\ I lsuri
iir-

rii:itiituare

este diferit. intrucit pr()pa-sarea cre$terii prefurilor nu este uniformd in timp gi pe domenii, iar situatia lor economici la momentul impacnrlui este si ea diferita. Adesea se apreciazii ca cei mai loviti de efectele inflatiei sunt agenfii economici cu venituri mici gi fixe. pentru ca ace$tia nu pot compensa pe seama altora pierderile lor provocate de cresterea in timp a prefurilor. Sub incidenla inflatiei cad, in al doilea rAnd, economiile agenlilor, pentru ca puterea de cumpiirare a banilor scade qi, odati cu aceasta, resursele lor se diminueazir

. I situalia cle curnpiritori, pentru cd ei trebuie sir facd ta15 cregterii "'" i preturiior determinate de infla1ie. De9i, in ansarnblu, reactia lor . .:"'.".-""" rntliltlel i .rt. negativd. modul in care ,,primegte" fiecare valul inflationist

hi c()lltrrll Asupra rnasei monetare se ilctioneaze pentru diminuare prin: :ri inllrrtiei I cresterea ratei dob.tnzii creditelor acorclatc de biinci; r nrdsuri care contribuie clirect la restringerea masei monetarel r ,jngheprea'' (men[inereir la acelasi nivel) a salariilor qi preturiklrl r echilibrarea bugetr'rl'-ri cle stat si a balantei de pldii externe etc' Dintre masurile care vizeazi sporirea bunurilor economice, cel mai tjecvent

utilizate sunt:

de bunuri 9i dezvoltarea activit5tiior productive cu scopul de a mdri oferta servtcll; t dezvoltarea proclLrctiei cle noi hunuri $i servicii; r schimbarea aclapterea structurii activitdfilor economice in vederea aproPierii

in mod relativ. Dar inflafia nu actioneazi numai intr-un sens, cel al efectelor negative. Numeroqi agenti economici, in conditii de inflatie, pot obfine avantaje substanfiale. in aceasta situalic se atlI ilebitorii, care la contractarea creditelor primesc sume ce reprezintir, in func[ie de pregurile existente atunci, o anumitir putere de cumpdrare, iar ia restituire sumele respective reprezinE. in conditiilc
prelurilor rnajorate de inflafie. o putere de cumpdrare mai micf,. Agenlii economici

otertei de volumul si structura cererii de butruri econontice. Desigur, se mai practicit si alte misuri, dar niciuna nu are o

$i

aCliUne ,,purlr". aCiC[ nU Se repercu teaz'a nLlmai asupra unuia cliltre cei cloi termeni ai clezechilibrului ;i nici nLr are numai efecte de un zrnumit gen (pclzitive Sal.t negative). De aceea, impotriva inflatiei se prornoveazir intotdeauna ,,pachete de masuri", care trebuie astfel concepute incAt si se completeze cflt mai bine, pe

termen mediu 9i lung.

52

3'i

r!t.tr,r'/l

ilihru

it! et,ottotiiir,

1-{-i

C,. gomajul
Existii ntai rntrlte nrorlalitdti de a cielini 5ourajul si. ?n functie de ele. rnai rnuitc. tilrme tlt: colnenstll'tue. TOa'.e aceste deiinitii caracterizeazir insii sonra.iul ca o stare negativr a econouriei carc. al'ecteaza o parte tlin populatia activi disponibilr prin neirsig*rarea locurilor de munci. Someri toni toti cei apti de munci, dar care nu giisesc de lucru. Ei reirrezintii un surplu:; de fbrfr de muncd in raport cu nu,rirrirI cekrr angajati i'n cor*li1il cle rentabilitate inrpuse cle economia de piagd.

cu sciderea duratei (qomaj parfial);

siptlminii

de lucru si diminuarea corespunzdtoare a salariului

r durati - perioada de la momentul pierderii locului de muncd sau dirninuarea adtivitiitii depuse pAnd lir reluarea normali a muncii; r structura sau conponenta pe categorii de vdrstd, nivei de calificare. sex. rasi etc. $omajul se formeazf, pebaza a doui mari procese: a) pierderea locurilorde munci de catre o parte n populatiei ocupate; b) creqterea ofertei de munci prin realizarea, de
cdEe noile generagii, a vdrstei legale pentru a se putea angaja 5i afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncd. dar inactive pAna la momentul cdnd decid sd se angajeze. In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determini, se

inin<l seama de linriteie unor a\ernenea del'initii, itevine clar faptul ci rndsurarea cit mai apr()ape cle realitate. Potrivit acestei inierpretari, sunt considerati someri: persoanele concediate si ftirir alt loc tle mttnc5: persuanelc in ciutarea primului loc de muncd (absolvenli ai il:r'atanrtntultrr secundar. profcsional. universital.); persoanele (de re-sula temei) c;'tre' tiupi o intrerupere volunterar a acti!'itdtii. solicith reluarea acesteia; persoanele octtpilte cti timp partial. temporar sau sezonier. eilate in cautarea ur-rui loc de munci ctr tlLrp coutplet; persoanele care si-au pier<lut clri au renuntat la statutul anterior (lucrirtor independent. patron. hrcrirtor t'anrilial neremunera:) si cauti pentru prima datal un loc rle muncfl salaritt.

n-au fost satisficute pSna ta sfhrsitur fiecarei luni, indiferent riacl solicitri locuri de muncii permanente sau temporare. cu timn de munca partial sau deplin si daca au loc de munca, dar cautii altul mai adecyat aspiratiilor proprii. Foarte cunrtscutii este si definilia somaiului clati cle Biroul Inter.natiotral rl Muncii tBIvtr - organizarie crin sjsternu! Natiuniro;'il1;: 1':"r1.:t:'ffi:;::l :l"Y:H: contnaratii. str'rdii si analize du prolil pe baza infbrrnatiilor furnizate cle tarile membre. ar'6ncl cra scop mai h,.rna cunoaste:'tr atiit a fenornenului, cfrt si a experienlei in comhaterea sir. Potrivit acestei d.'finitii, estr somer oricinc are rnai rnult de l4 ani si indr:-pline$te concomitent urmitourelL' c()ilclitii: este flpt de muncd: nu munceste: este tlisponihil pcntru o lllunc{i saiaiiarti sau nesalariatiu cautii un loc cle ntuncir. Aplicarca acestor criterii ailu':c nrrrlte clurificilri. clar nu inlirturil total riscul de a erclude din riinclul sonlerilor irnunlits pr'i:ioane care cle fapt rr-au unde rnunci.

cle este prai mare clecit ccrereu a" rrrullcit *un"A


o Oferta

muncl

I I I I I | I

Potrivit acestei definitii, sunt someri toti cei carc au tnregistrate cereri tle anga.iare sau toti cei ale ciror cereri

distin-e mai multe forme sau genuri de qomaj, dintre care se mentioneazd: a) gomajul ciclic sau conjunctural, cauzat de crize;i conjuncturi defavorabile, trecitoare, dar care se repetd la intervale de timp mai lungi sau mai scurte; b) qomajul structural, determinat de modificarea structurii economiei pe activit[ti, ramuri Si subramuri sLib incidr:nta evolutiei ncvoilor, crizei energetice sau a altor o I-'rtlcL'se factori; c) somajul tehnologic, format ca Llrmare a inlocuirii gtncra f1)ii t-c rIc vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si a resffangerii locurilor

de munca prin reorganrzmea Lrnor activitati sau firme.

q{i

rila.i

5ttntaiul'i nu este decnr o proLrlem.i de estimare

o Ctrracteristici

raporturui procentuar dintre numiirul sonrerilor (S) si populatia ocupati (pO), iar alteori ca raport ranort intre numarur e,rmeriror ,r

se poate exprima absolut I nut:dt.ai --si ale qomajului | ;:1 'somerilor .relativ - ca rata a somajului (Rs), carcuratii uneori sub rbrma

Sonrajul se caracterizeazd prin: nivelul la care a ajuns, ceea ce

r;o;,,iiiiffi; ilTrirffiiJil,ii:""
rlool -' = po xlOo' ' Rs. PO
S

Cel de-al doilea proces genereazf, $omaj din caLrza stf,rii . I;rlrnxil dt economiei, care, prin nivelul dezvoltdrii, dinarnicS, structurf, $i :t{ } nt il"i alte caracteristici, nLr poate asigura crearea de locuri de muncl in pas cu cre$terea of'ertei de muncd. $omajul este considerat, in primul rAnrl, o expresie a dezechilibrelor existente. in prim-plan este situat dezechilibrul de pe piata muncii; gomajul se iveqte cind pe aceastd piafir oferta este superioard cererii. tn conditii de echitibru, pe piala muncii orice individ care clorcgte sir se angajeze la nivelul salariilor practicate atunci gdseste un loc de munci si nu va exista gomaj involuntar, adicl nu vor exista oameni care si nu se poatl incadra in munci daci urmiresc un astfel de obiectiv. Poate exista insf, qomaj voluntar, oameni care nu sunt angajati pentru ci nivelul ridicat al salariilor, impus prin negocieri colective, determini diminuarea cererii de munci, pentru ci apreciazi nivelul salariilor practicate ca fiind neremuneratoriu sau pentru alte motive. in al doilea rind este amintit dezechilibrul pietei bunurilor Si serviciilor, qomajul t-rincl astfel considerat consecinta unei productii de bunuri economice int'erioare cererii. Ratiunea majord a acestei insuficienle a ofertei tine de inexistenta sau insuficienta capaciti-rgilor de producgie. tn acest context, gomajul decurge din insuficienta resurselor destinate capitalului ca factor de produclie, in raport cu mina de lucru disponibilS. Analiza gornajului, ca expresie a dezechilibrelor economice, conduce la concluzia cd dezvoltarea economico-socialii echilibrata nu este insogitd neapdrat de lichidarea somajului, dar creeazd condilii pentru a fi men[inut sub control.
Rata Somajului in Rominia, in perioad a 1994-2004
Ani
1

Rs=--S -

994

995

996

1997

998

999

2000

2001

2002

2003
74

2004 6,3

lndicatori
Rata $omaiului (%)

intensitatea cu care se manifesta. daca prcsupune pierderea locului de muncd si incetarea rotala a activitatii (somaj totar) sau numai diminuarea activitilii depuse,

109 stctti.slice ele

95

66

89

103

118

84

6,2

84

Sursa: Anuarele

RontAniei,

;,999, 2002, 2005.

Diminuarea ,sonrajului si a efectelor sale $onrajul pune cloui rnari problcme, foztrtc actuule prin diinensirinile- rsi inrplicatiile lor: pe termert scurt, garantarea
unui venit nrinirn pentru gomeri, iar pe termen mediu -si luirg, asigurarea locurilor de munci pentru rliminuarea acestui
t'enoingn.

O mare importzmtA au dobindit in ultimii ani misurile pentru trecerea la noi frlrme de angajare: pe timp parfial sau cll orAr

I , ,i'r,

nedetermillata), stagii pentrtr operatii specifice de foarte scurt timp etc. De reguld, asemenea mf,suri au ca rezultat asiguratea *nor salarii maimici, determinf, scir,Jerea costttlui salarial al firmelor;i
acceptate 5i praoticate de aceste-e.

de

aceea sunt

Modalitatea cea mai utilizati de garantare a unui vcnit minim pentru qomeri este ajutorul sau indemniza{ia dc gomaj. Ponderea acesteia fatii de saleuiu gi perioada penti:rr
care se plSteqte difera pe tari. Cine l'lu reu$este si se angajeze in perioada pentru care se acordd indemnizatia de somaj igi pierde dreptul de a o incasa; acelasi L"rcru este valahil qi pentru cei care se angajeazd inainte de expirarea perioadei respectivc. Garantarea r.rnui astfel de venit constituie o preocupare pentru toate guvernele. organizagiile profesionale li sindicale, pentru ci realizarea sa intimpind rntu'i diticultdti. cum sunt: limita fondurilor care pot fi uiilizrte ir: acest scop. necesitatea practicarii unor sisteme de acordare cdt mai echitabild, nemuitumirile celor carc contribuie la formarea fondurilor respective qi trebuie sd dea sume tot mai mari. necesitatc'a stabilirii unui asemenea nivel pentru acest itjutor, incAt si nu genereze suficientl sau multumire in rdndul gomerilor, ci sa-i incite pennanent la incadrarea in munca.

Diminuarea sensibili a qomajului rdm6ne, desigur, rezultatul

realizirii

qomajului

irii si calificirii,

carc vizeazl Ia care se

active sau Prin rePatrierea

Ac[iunile care vizeazd solutionarea problemelor qomajului formeirzd obiectul unor reglenrentiri care, in ansamblul lor. sunt cunoscute sub denumirea de politici sau misuri pentru dirninuarea ;omajului (vezi figura il.4). Dintre acestea se remarca in mod deosebit cele care tintesc $omajul, pregatirea, calificarea qi orientarea celor care cauti un loc de munc[, pentru a putea face fati noilor tehnici $i tehnologii; facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi
intreprinderi
care ot'er[ locuri de rnunc'a: dezvoltarcel activitziqilor
$i

Pentru toate organizatiile sindicale, este deosebit de irnportant[ men[inerea locurilor de munca pentru cer care lucreazf,,, iar aceasta constituie adesea obiectul tlnor negocieri colective foarte dificile cu patronatul. Statul intervine in aceastA problemI indirect, prin mf,suri de reglementare (legi) ' Obiectivul pastrarii locurilor cle mLl ncf, fi gurea zd, in revelldic[ri le tuturor sindicatelor.

Masurile pentru diminuarea $omajului si ameliorarea condiliilor cle viata ale celor afectati de $omaj, dar $i ale celor activi prin

publice, clt toate c[ in acest dorneniu se pLlne conconriteut


problenta rationalizarii torlei de mlulcd.
1. Reducerea duratei (saptEmanaie) a rnuncii.

2. Repatrierea imigranfilor.
3. Programe de rnunca cu timp redus si atipice. 4. Scdderea vArstei de pensionare.
RAT IONAL IZAR EA

l.
a
POLITICA

pentru acordarea cre$terea indenrnizatiei sau ajutorului de $omaj, prelungirea perioadei odihn6, cre$terea de acesteia gi asigurarea unor conditii mai bune de asistenfl sanimra $i gi cea a femeilor salariilor, inldturarea rnarilor discrepante clintre salarizarea barbatilor sprijin toarte Lrn de etc. figr,rreazii si ele printre revendicirile sindicale care se bucura

lndemnizafii (ajutoare) pentru


somerilor.

larg.

2. Orientarea indemnizatiilor
somerilor in viata activi.

MUNCII ADAPTAREA LA MEDIUL


ECONOM IC pregatirii (calificarii) fo(eide munca 2. Cresterea productivitdlii, recucerirea pietelor interne si externe.
1. Adaptarea

EZVOLTAR EA

FoRTET

ECONOMICO-SOC IALA

i'-i:'
,1

DE MUNCA

"--"''"'
u

,iEili*-it,{.}t\{i
:'lI':?l"r[1-r't''!
-1

'11

i: 'r:.;

--_-

--.-

i
,

Inflatia al economiei, care se; .ansamblu ,i cre$terea generahzati,, prin manifest[


;continuf, a pre[urilor $i scdderea puterii , de cumpArare a banilor $i a veniturilor
i
i
.' :

este un dezechilibru de ii

i;"-To*uJui

;;t;

,n" dezechilibru'
'!-a'|F'i'--.J#_r"l

i macroeconomico-

social, caracteri

zaL

iprin existenfa unLri excedent de ofertS.' id. muncf, ce nu-$i glseSte ocLlp area
iadecvatA, ca urmare a unei
scazute. imuncd t,
;
--. .,-.,--

cereri de

Fig. 11.4. Politica de diminuare a somctjului ;i de utilizare a foryei

cle muncd

l'.jt1"9:-4_-ylqglgl____"

_*__-._,_._r

1.{Ir

!',;'J t

iiiitt'i i ;i,

iu

-.,:,i.

;! ! ii lt

ri ! { fi !,!,,{)tt t t

iti.! ;

{\; i.1{i_ii i, I{{ i,l:\ 1,lt{. I i,_'ii I 3. j i ,ra it. i_ ,t


t'i"art 1". 1i'a.I I'','{
: ,. t r i .1 : f

v'tIi
i_.r-ii

e Curn se explici aprtritia intlagiei? u Prin ce indiczrtori apreciem intensi_

E Care sunt
te

tatea inflatiei? " Ce semnitica[ie are spirala inflatiei _


arii ? " Cum poate fi tinutl sub control inflatia? 'Cum apreciali politicile din tara noastrf, de combatere a inflatiei?
sal

rnporan

formele ;omajului

con_

ii Ce dezechilibre economice exprima qomajul?


* Care .sunt prinr:ipalele mdsuri pentru dinrinuarea gomaj ului?

:4'e'.\,'E'{-l
4

E.,

Cum se pot garanta locurile

cle

raportati dumneavoastra la actuala inflatie din [ara noastrf,?


* Cum se explica formarea poma.jului?

Cum

vi

muncd pentru cei af-lati in activitate? * in ce constri superioritatea investigiilor I'ati cle alte mrsuri pentru climinuarea gonrajului'J

lN t{,il#hi {}h,[t [][{ 1.{'il.A':*


H=

l-rI'
l'1"
tfl+.

PROBLENIE, DE REF'LECTIE s Infla(ia, ca obiect al negocierilor dintre sindicate, guvern Si patronat. * Consecintele inflatiei pentru bogati

si

sdraci.

. Somaj ul, ocuparea cle inal td productivitate si cu salarii adec vate pentru implinirea bun[starii Llmane. o $omajul si perspectivele tinerilor in fara noastri in etapa actualE.

un rol consiclerabil. ce decurge din insagi natura lor. Statul reprezinti administratiile publice qi este format din ansamblul institutiilor politice qi de guvernare ale unei [iri, autoritnfile centrale qi locale, precum gi institutiile publice create de acestea, pentru a da curs doctrinelor din care se inspira qi valorilor ce corespund

n f n economiile joaca
Istatele

Ittr tiri

de pia[a modcrne.

majoriteti: clectoratului.
Amplitudinea Si intensitatea prezentei statului in econoinie aLl reflectat in timp alternantele doctrinelor pre[erate, schimblrile regirnurilor politice si ciclurile (periodicitatea)

,!)
I

,{ i.,) ,+..

}
"rt

i, tr
jl

Y,'

i.,:?.i:,

'\ Y ri

e\?.' I: tl rs \ r r.' { .i'


trt, :.1.{ {,4,ri.,.i

' ln leglturl cu economia unei tf,ri se cunosc urmdtoarele inforrnatii statistice: + PIB al anului t,, in preturile respectivului an, este de 100.000 de miliarde u.m.; u IGP in t, fa[I de ro este de L70Vo: * IPC in t, fafi de to este cle lgOVo; * masa monetara folosita pentru tranzactionarea bunurilor in 150.000 de miliarde Lr.m.
t

alegerilor generale. Toate acestea ne permit sd observf,m cd prezenfa statului in economia fiecirei tlri are caracteristic i specifice care in esenta lor se asearnirnii adesea cu cele etle altor state. Pentru a cunoaste si ingelege in ce constar-t rolul $i semnificatiile prezentei statului in economiile tdrilor in condiliile actuale. in capitolul acesta vor fi analizate: A. IPOSTAZE ALE PREZENTEI STATULUI iN ECONOMIE
Studiirtd acest capitol, vefi putea sd:

este

de

mnnc5,. Grupati cererile, respectiv ofertele dupi:

c) puterea de cumparare a banilor in functie de IGP; d) PIB real. * Monito nzali timp de o saptamdnl unul dintre coticlienele locale si notati toate anunturile de cereri $i oferte de
domeniul de activitate; nivelul de calificare cerut/oferit. Ce concluzii se desprind din anahza

l. cuttoG$teti J'urmele prezentei


stcttul,ui tn econctmie, care smfi scopLtrile ctce.steiu ;i tn L:e ntdsttrci .se rettli:.eaz.ci;

B. STRATEGII, POLITICI

$I

TNSTRUMENTE

ECONOT{ICE

Si ceea ce poate sd fctca .statul clento-

2. tnyelegeyi ce.eq ce trebuie sd facci

Se cer: a) rata inflatiei calculata cu IGp;

C. BUGETUL DE STAT

b) rata intlagiei calcularf, cu IpC;

comparativd a cererii Si ofertei de munc6?

cratic tn econltnia cle piaYa: 3. analiz,ct{i s;i evalua[i strute I i ile, poiiticile ;i instrurnentele folosite de stat tn dorueniul economiei.

r59
lpostazele prezcn(ei statului in economie se bazeazir pe realitatile economice, sociale qi politice din tiecare tara. Astfel, prin modalitatea de a funcliona li limitele lor, pielete obliga statul sa. intervin'i pentru a realiza alocarea resurstlor nemarfare pe care ele n-o pot tiice ser-r pentru a restabili concurenla alterat[ prin intiactiuni pe iare ele nu le pot sauctiona. Existenta unor nevoi i:olective obliga de asemenea statul sii se implice in proclucerea san asigurarea bunurilor corespunzdtoare. in plus, odatii cr.r dezvoltirrea, sporesc nevoile dc servicii si bunuri trentarfare. in special penrru educatie, iar cAnd acestea nu sunt rentabils pentru invesfitorii privali, trebuie iatisfacute cle stat. Urhanizarea atrage, la rdndul situ, cregterea interven$ilor de
reglementare $i mdte$te costurile administratiilor publice. Prezenla statului in economie, de;i este necesari, nLl corespunde intotdeauna qi obiectivelor urmirite. Statul rezoh,i atlesea annmite probleme mai prost decdt agenlii privali, uueori genereazir iniustilii, etaleazl rigiditati care impiedici arlaptarea la schimbare $i greutaiti care jeneazd initiativele creatoare de bog{tie Si locuri de munc6De aceca. an apirut reacfii advelse la prezer-rfa sa in economie 5i. oriclnd devine posibii, se actioneazf, pentru privatizarea cliferitelor segmente sau activitdti realizate de stat. Uleori, reactiile adverse au lost radicale. Astfel, pornincl de la doctrina potrivit citreia economia clc piala este incompatibila cu prezenta statului in economie, s-a sustinut excluderea statului din viata economici, provocind diticultdti evolu(iei ulterioare. Statul trebuie sa se implice in econornie atdt c0t este nevoie in perioada si in conditiile date. Limitele impliclrii statr.rlui in economie sunt impuse de: r raportul de interese dintre cc'i pro si contra acesteia: r proprietatea privatl care prin natura sa presupune libertatea de actiune; r {elirnitarea pecisd 5i corecti a st-erei cle acfiune pentru toate verigile organelor o { r: rpXictlrett adnrinistratiei publice de stat. in econornie, implicare gracllrl de a statuitri ,l, :i iir t: c0Il()Oricare ar t'i : ,' i:rtl\ insotita se at'li capitaliste societltii ta baza trebuie retirlLlt ca qi ntu,junsuri ri,: func[ionare o determitte privatar, capabilu sa proprietutea i'r:::{ttii ildverse. nationale. econcfmiei ansambtului eficientir, c-oereotl a
,
,r

cle

Modalit[tile sau formele prezengei statului in economie sunt fapt acfiunile pe L:are acesta le reali zeaz.a ca agent'-economic sau mai precis ca un grup mare de agenti economici

specialtzali pe diferite domenii de activitate. Asemenea aciiLrni, desi sunt extrem de conrplexe, din punct de vedere economic. inseamnd procluc[ie si ocupare cle forta de nturicd. in acest sens, statul este producitor-anga,iator. n La nivel macroeconomic, statrrl realizeazd, servicii a c5.ror necesitate deriva din ansamblul economiei unei tlri. pentru a asigura cadrul juridico-legislativ necesar si buna tunctionare a acestuia, ameliorarea Lrnor dezechilibre generale, dezvoltarea economicd, inlaturarea unc)r diticultili ce afecteazi segmente majoritare ale populafiei etc. Pentru a crea cadrul normal al activitlgii economice, statul isi asumf, rolul de titular unic de emisiune de monedf,, promoveazd in mod democratic legi -Si alte reglernent5.ri ce trebuie respectate de tofi a,-qentii economici gi impune aplicarea lor, realtzeaz'a toial sau parfial infrastructurzr

necesari activitatii economice (Sosele, c,f,i ferate, retele de comunicatii etc.), garanteaz'a si protejeazd proprietatea, asiguri condiliile pentru exercitarea liberei inigiative, redistribuie veniturile percepind impozite ;i taxe de la agentii econornici cu venituri peste un anllrnit nivel, acorddnd ajutoare $i subvenfii pentru altii indreptatiti de situagia lor, asigurir secLrritatea Si
apdrarea tarii etc.

In aceastd ipostazd, nu se include condilia statului de proprietar (in totalitate) sau coproprietar al unor firme-intreprinderi, biinci, societali de asigurare etc., intrucdt acestea sunt unitAli economice autonome, iar activitalile lor au caracter comercial, sunt realizate chiar de ele Ei nu de componentele structurale ale statului. in timp, prezenta statului in economie ca producdtor-angajator a cunoscut perioade de extindere qi de recul. in ultimele decenii este evidentd tendinta restrdngerii acesteia, dar pe misurd ce economia se dezvoltd qi devine mai complexd, iar autonomia unitdtilor economice pe baza proprieHtii private se consolideazd, se afirmd prezenta statului ca regulator public in economie. Aga au apirut autoritAti de reglare independente tot mai numeroase: Consiliul audiovizualului, Consiliul concurenfei, Autoritatea de reglare a comunicaliilor electronice gi poqtelor etc. Aceste institufii administrative intervin in mod profund in funcgionarea activi6tilor de a caror reglare sunt rlspunz[toare gi trebuie adesea sd confirme compatibilitatea comportamentului diferililor agenfi economici cu normele regldrii activitdtii din domeniile lor sau sa impuni sancfiuni pentru nerespectarea normelor respective.

" La nivel microeconomic, statul asigurd servicii nemartare pe care Ie presteazd pentru indivizr sau gnrpuri locale prin intermediul administraliilor publice locale (primarii, pret-ecturi altele), furnizeazd. gratuit bunuri de folosin[[ colectivd locald. Si

,1..

'

ii"i

iit [0rme

l"Lldicale.

'

e g;;;;i;t p..fi politice $i d. institutiilor lunramblul autoritatea: dintr-o Iard, iguvernare

' Siat -

"o.nurnir

icentrald $i local6, precum $i institutiile i ipublice create de acestea, pentru a da i icurs doctrinelor din care se inspira si i
I

ivalorilor ce corespund majoritltiil


:electorale,. Dlntre acestea tac parte

iintotdeauna pre$edinIia

'mentul, guvernul $i ministerele,

[lrii,

parla-

E
F.'+-

! {;i}

Stutttl ?n t{'()n{ttnin de itirfi&


*-!

*t...

l$ i
' i i 4.n i='r""t
- :,4

cei
eai
:t

iltlllCfl-t"
o Ill'ezentll

*;'

icirculafiei mijloacelor de transport,l liturrinatul public, apdrarea etc

Prezenta statului in economie este un fenomen complex, care se derule azd, in mocl organizat, coeteut, in caclrul unui sisteur lormat clin strategii, potitici 5i instrttmente economice.

statulrri

i+:

i-,il(iIt{}t"? 1i i

if-t '/ ,ci '

?u'l'It t li.,\t{I P{.1}i'fIq.ii


\' titttF'tc^'\I*tr.{ c tii\i {)5"1-1N'['[.]L0lt,
Considerati

o Strategiile econornice reprezinta obiectivele care urmeaza sa fie indeplinite pe termen mediu si lung considerate determinante pentru realizarea intereselor vitale ale forfelor politice qi sociale dintr-o tara, pentru programul lor potitic. De exemplu, strategia nationalf, de dezvoltare
economica a Rom0niei pe termelt mediu, sustinutf, de toate fo4ele politice din tari, are ca obiectiv fundametttal ,rcreareA unei economii de piafn funcfionale, compatibile cu principiile,

l;, r;;{lt'ltllttirtr ii
qtratcgiilttr
qi

r,,,iiticilor pri n
folosi rc
i.

ii

rIrtrrnnentelot'
t't: o no nt I ('{"

ci implicarea statr-rlui irr econornle constttLlre o necest tate

r Ce arg-rrmente aveti pentru a sus[ine


ca prezenta statului in economie nll este intotdeaLrna o solutie iclealu'.) Exempliticati. n Care trebuie si fie atituciirtea stittului

il

obiectiva? Justificati riispunsul pe care

Care sunt modalitalile i*plicirii in econourie prin care se asigura functionarea mai bunf, a acesteia in
statului

dati.

fata de agentii economici care


respect6 regulile comerciale?

nLl

localitatea in care aveti domiciliul? il Cum poate statul restrAnge (limita) fenomenele negative, aparute pe piafa, care altereazd concurenta?

o Enumerati cAte trei abateri ale unitatilor economice de la regulile


compoftarnentui pe care ar trebui sa-l aiba.

concurenfei si ale cumpdrdtorilor de Ia

normele, mecanismele, institutiile si politicile tiniunii Europene". Strategiile sunt necesare ir-r viala ecortomicf, pelttru cit ,,fixeazd" ceea ce este dtrrabil si de irnportanff, generalf,, iar, pe o asemeneA bazd., agenfii economici li fortele politice isi pot orienta si concepe nrai bine acfiunile lor. Cu toate acestea, din variate motive, nu toate tiirile dispun de strategii ,,in ac[iune" seu gata de a fi pllse in practica. Ceie utai dezvoltate tari au si cea mai bogata experientf, in elaborarea Si apiicarea

Itdecvatt
o iitrntcgiil.

tj{- i, ii { r}l1igg ftlCVt-.;

rihiectivcl*
-

*r ! t i

ruhilt"

.\

rli: irlrpUrtatti;i
ga

rtrt'itlii derlSC iii1lt 1ic terln+.'r3


zi,,:,{iiu Si ltulr;"

strategiilor ecoltomice, fapt confirmat de rezultatele foar[e bune pe care le-au obtinut. Dup[ sfera dc cuprinclere. strategiile econontice pot fi: a) generale sau nafionale - rellr]esc ansanrblul obiectivelor

. in tinrp.
strategi i l.'
i;:i'r]tt0ttricg sunt

considerati c[ implicarea statului in viata economica: a) este nelimitatd, dar bine-venita; b) trebuie sd permit[ realizarea normala a intereselor; c) este lirnitata; d) presupune respectarea unor reguli de cdtre agenfii econonrici;

intr-o economie m oclerni.

Necesitatea implicarii statului in functionarea ecorlomiei are caracter: a) predominant subiectiv;

pentru economia unei tiri intr-o vrzlune unitara,, Pe coirlponentele avute in vedere; b) pe domenii sau sectoriale - prevld obiectivele pentru
runnl sau cdteva domenii sau sectcrAre ale economiei considerate

adaptate lu
situatii
existe
rr t

lr
e.

b) predominant obiectiv;

c) predominant aleatoriu. . Limitarea implicarii statului in


economie este determinata de: a) nivelul cererii I

e) trebuie rcahzatd, prin pirghii economico-financiare; f) presupune rezolvarea unor pro-

b) nivelul ofertei; c) existenfa 9i ponderea proprietAtii private;

d) autonomia organelor administratiei de stat;


e) optiunile rnajoritagii agentilor economlcl; 0 existenta bugetului de stat.

bleme grave cu care se confrunta


economia respectiva; g) este inadmisibila, daca presllpune Si interdiclii; h) este posibil[, dar nu este de dorit.

deosebit de importante pe termen lung. Dat fiind orizontul de timp al strategiilor economice, in decursul realizdni lor pot surveni adaptdri, preciziiri, modific6ri potrivit situagiilor noi care apar, progresului tehnicilor de previziune in economie 9i in functie de eficienga instrumentelor economice la care s-a recurs. Obiectivele operalionale in ceea ce au ele cel mai profund rf,mdn insd valabile pi pot fi aduse la indeplinire de forfe politice diferite, potrivit modului lor specific de a acliona. Politicile econornice exprimi in esenfi tintele ce trebuie . Politirril*: atinse in economie, precum qi mijloacele necesare realizarii *i*{}rtontice au si Ior. Se baz eazd, pe doctrinele for[elor politice care detin puterea,

adaptate la condigiile existente, Si pe interesele Si valorile comune electoratului, care au sus[inut fortele respective sf,

cit

carlrc tr r'

istoric evident.

acceadl la putere. Fornluleazd obiectivele strategiilor


economice si identifica mijloacele necesare realizarilor.

i ft7

I {t-'l

Instrumentele sau nri.jloacele economice sunt resurse de toate genurile, procedee tehnice, modalitlti de a actiona la cal'e se recrlrge pentru a aduce la indeplinire tintele stabilite

(-

- prin p<lliticile ect)I'totttice. Sunt depenclente direct de stai'ea econorniei si dc poteniialul tehnic:o-$tiintit'ic al celor ce le
cvalue'azd, Si

le folosesc. Bugetul de stat (format clin bugetul central si bugetele localc), creditul, sistemul de impozitc si taxe, rcstrictiile vamale tarifare si netarifare, programarea
ecorlonrica etc., precllm .!i resursele de toate genurile care sunt nrobi lizate ui orientate cu aj utorul lor conr;tituie asenlenea

- perioada, duratai a unei strategii saui valabilitate iA. ipolitici economice, a unui plan sau al :..'
iunei programdrt

, Orizont de

timp

insl.rumente sau mijloace. Preocuparea statulu i pentru elaborarea Si real tzarea rle progrante L'conomice pe ansamblul econorniei sau pe clomenii du' mare irnportatrtir a clevenit o realitate deterrninata de

, ,. Obiectiv operational scop ce onomice, itrebuie d pentru iav0nd id.rrol si lung, vitale ale lintruci
itortelor politice si sociale.

econolrlice.

I j

Tinti - obiectiv. scop prtrv(rzLrL rrr politica sau programarea econornicd, ce! trebuie realizat. Programare economicd - elabo' rare a u nor p I an uri s au progrante d e
,dezvoltare nationald, zonald sau locald, ipe anumite domenii sau sectoare. in

a:

lr"derea rezolviirii unor probleme


i social-economice

foarte importante, cu

'implicatii

arnple.

iumultireil si profunzinrea dificulthtilor din econornie, irl cortditiile cre$terii interdepenclentelor rlintre t[ri. A apf,rut din nevoia acutf, de a asigura cocrcnIa. coirrpatibilitatea ..si conrpletnentaritatea in actiunile agentilor economici de tolrtt-r genurile, relevfind prezenta statului ca regtrlator public in
nrod cAt se poate de evident. Prin elaborarea programelor. constituirea Si alocarea resllrselor necesare acestora. apoi prin urmS.rire a realizarii prevederilor stahilite, statul dezvolta diterite

f't /
J

i -* : i,.s'Il iili t'i t i' i.r t^i"\i, i p 1.


"

l- 1

''

j-

l:'i

l-i ! ,

PROBLENIE DE REFLECTIE

'r

n In ce con sti Lltilitatea strategiilor pentru economia unei tarri?

activitf,ti care solicita forta de muncd adecvat preg[titn. clovedindu-se a se implica gi ca producator-angajator. Programarea nu inrplici obligativitatea din partea
agentilor economici de a urma o anumitii cale sau de a renunta la libertatea lor de actiLlne. Are caracter orientativ-informativ er:onomice care ar fi bine s[ fie utilizate Ei la care se recLrr-qe pentru a stiutula inscrierea agenfilor economici in tendintele de evolufie a economiei retinute prin programe ca fiind cele mai indicate. Progruunared, ca formd a prezenlei statului tn economie, nu este noud. S-a dezvoltat foarte mult dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, mai ales tn Fran[a, Spania, Belgia, Olanda, i Anglia, Japonia $,a. in aceste ldri au fost tnfiinyate organisme : statale specializate, investite cu atributii tn acest sens.

c Pe ce baze se poate elabora politic[ econornica viabiia?


+

* ldentificati, sub aspectul contirlLltului, diterentele existente intre caracterul orientati\', incitativ si in[orlltativ al
programdrii.
.E

Identificati in economia Rominiei

trei obiective posibile pentru elaborarea unor strategii sectoriale.

marea economicd pentru diferite


categorii de agenfi economici?

Cle avantaje ar putea oferi progra-

1i, de regula, incitativ, contine recornand[ri qi mijloztce

n Care considerati ca pot fi cele mai mari neajunsuri ale politicilor economice aplicate in RomAnia dupa 2000? a Sub ce formf, considerati ci s-a im-

plicat cel mai activ statul romAn in


economie dupa 2004? Explicati de ce.

.
reste:

Programarea economicd nu urmi-

a) ridicarea competitivitatii; b) combaterea inflatiei;

In prezent, progralnarea economicd se practicf, in toate lArile cu economie de piafd, insd in modalititi diferite pi cu rezulrate diferite,
Programarea econonricir nu reprezint[ o alternativd la mecanismul economiei de piafd. Ea se constituie intr-un element complementar al pielei pe care se sprijini 9i pe care incearci si o apropie de o funclionare normald, mai eficienti.

c) ie$irea din crtz'a; d) diminuarea liberei initiative; e) inlaturarea efectelor negative

o Programarea economicf, are: a) un caracter eminamente obiectiv; b) un carActer eminamente subiectiv; c) un caretcter aleatoriu; d) atat o determinare obiectivi, cAt Si
Llna subiectiv[; e) o tendin[i de diminr-rare a interventiei statului in economie. Alegegi raspunsul corect. Argumentati-I.

ale

polu[rii.
Alegeti rdspunsul corect.
Ar-.eumentati-1.

L. #d t'.

E*.

TEXT TEMATIC
,,Din punctul de vedere al reformei. rolul statului este dubtu. Administralia de stat constituie una dintre componentele majore ale probtemei; tot ei insd ii incumbd un rol centralin remediere. Ea este o cauzd a dezvoltdrii inegale, a inegalitaliiin distribuirea venitutui, a repartiziirii financiare a resurselor

Cheltuielile bugetului de stat au urnrirtoarele destinatii: a) servicii publ ice geflct&lu-,

incompetente. gitotugi, administra[ia de stat trebuie sd fie pivotut remedierii...,,


John Kentteth Galbraith, ,Stiintra econot?ticci ;i irtteresltl pttblic,, Editura Politicf,, Bucurcsti, I982, pp. 3 t l- _125

fubtice, a degraddrii mediului inconjurdtor i a unor reglementdri fictive sau

b) irparare. ordine publica Si slguranta: c) acfiuni social-culturale; dt servic ii de dezvoltare puhlicii, e) actiuni econonrice; D alte actiuni; g) impntmllturi acordate Si alte plati.

Atit in etaborarea, cat :si in execritia bugetului, se rrrmareste echilibrarea celor dou[ p[rti - a veniturilor ctr cheltuieliie. In general. in teoria $i practica econornicit sc consider[ cd un

Pe baza acestui text, precizali: . ce semntlicagie i se conferd preienlei statuhri in econonie? . care sunt neajunsurile preientei statului:?n economie la care se face referire? t cum se pune ?n qtiinta ecorutmicd si tn p:ractir:d problenru interientriei statultti tn economie?

buget echilibrat exercite un efect neutru asupra economiei. Daca insa totalul cheltuielilor depirgeste verritr"rrile, bugetul este deficitar. Pentru a sustine totusi cheltuielile fArI acopenrc in venituri, sfatul recurge fie la imprumLlturi (internr: si externe). fie la emisiune de bani fara acoperire in bunuri Si servicii (inflatre). fie la amdndoui solutiile. imprumuturilc ficute pentru acoperirea deticitutui bugetar reprezinti

datoria public5. Efectele deficitelor bugetare asupra econonriei difera in functie de mirimea si durata lor. Cincl deficitul se manit'esti pe termen scurt si nu are dimensiuni prea
rnari, poate avea anumite efecte stimulativc, dar dacd se perpetueazd timp indelungat sau daci este rnare, are efecte negative sigure. in cazul in care veniturile depdqesc cheltuielile. bugetul este excedentar. Peste un anumit nivel, considerat minirn, excedentul bugetar are efecte negative asupra economiei, intrucat lasi nefolosite sau amdnii folc.rsirea pentrlr mai tArziu a unor resurse financiare care ar putea contribui la sporirea producliei de bunuri si servicii. Ceringele economice qi sociale tot mai numeroase qi mai mari cdrora statul trebuie sd le t'ac[ fa@ au determinat o tendinti de cregtere a resurselor financiare mobilizate gi folosite prin buget. Calea de asigurare a acestor resurse o constituie cresterea frscalitirtii (impozitelor). Impozitele mai mari diminueazd insi resursele pe care agentii economici le-ar folosi pentru consunul perst'rnal, pentru a-si largi investiliile qi a crea noi locuri de muncf,. Invers, diminuatea impozitelor ar face irnposibili realizarea unor programe econonrice si sociale guvernamentale sau locale, ceea ce ar atrage numeroase

Este principalul mijloc _ Prin intermediul

'

Bugetul de stat reprezinti un tablou. o baranti cu doui pn4i venituri gi ch,ertuieri -. fiecare dintre acestea fiind detariati pe capitore. adica pe surse de venituri 5i obiective ae cnirtuieli. se
stabiie;te de regurd anticipat pe un an (care poate si c<lincitli sau nu cu cel calendaristic). Veniturile si clieltuielile sunt in funcfie de evolulia care se estrrneaza cd o va avea economia.

sau instrument utilizat in politica economicd in toate tdrile. sdu. prezenta statului in economie dobdndeste caracter generar.

'

executiei bugetului de stat in Romdnia, veniturile acestuia se compun din:

Potrivit metodologiei oficiale cle elaborare gi urmirire

a) venituri fiscale:

o:#ffi',,"".f,*:::,";j.;#;
Romdniei, al regiilor autonome erc.; c) venituri din capital - diu valorificarea unor bunuri ale statului;

Incidenfele impozitelor qi taxelor asupra economiei conduc la concluzia ci sistemul lor trebuie astfel conceput incit si asigure un anumit echilibru intre veniturile care Ie rimf,n agenfilor economici dupi impozitare ;i cele preluate
de stat,

nemullumiri.

'' ' :'::tl''r :::': .' :'

si-i stimuleze pe cei care ac[ioneazii in economie pentru a realiza venituri tot mai mari gi si aduca la bugetul de stat sumele de care acesta are nevoie. in fara noastni, in ultimii ani, bugetul a tbst permanent defrcitar. ca urmare a mai multor cauze, dintre care re[inem: evolu(ia economiei nalionale sub
nivelul estimErilor luate in calculul veniturilor bugetului. utilizarea veniturilor bugetare pentru realizarea unor obiective cu eficienfi sc6zu6, cresterea exacerbatd a costurilor

d) incasdri din ranrbursarea imprumuturilor

acorclate.

I {t7 i
':
r.r

- ,!i,
I

tli

a,.

;i aplicate, evaziunea fiscald si economia subterani. Bugetul de stat este aprobat anual de parlamentul tdrii la propunerea guvernului $i devine lege. iar execu[ia sa este obligatorie. Realizarea urrui buget excedc-ntar este un t'enornen pozitiv, determinat de faptul cir economia {irrii a evoluat in anul respectiv cu rezultate mai bune decit se prevdzuse.
sociale ale reformei inadecvat concepute

o Sc[clerea impozitelor percepute de la agen[ii economici determina: a) cre$terea salariilor; b) cre$terea posibilitatilor: de realizare a Ltnor programe sociale guvernamentale; facute de agentii econolllici;

poate sa aPu[ datoria Publica? a) cirnd veniturile sLlnt mai lllari dec6t

c) positrilitatea cresterii investitiilor d) reducerea numflrului locuril'or de


a

i , Yenit fiscal - sunra incaszrtii la bugetLrl

'

iA. stat sub turmi de irnp ozlt sau taxf, ce ir. aplic[ direct asupra venitului agentilor leconornici li rie irngrzit indirect ce se aplica iasupra conslrmului 1or. i " Venit nefiscal - surnii incasatzi la

ibusetul cle stat nlr ca irnpozit,


iobligalie srabilirar pe alte baze.
Llcle

ci

Evaziune fiscal[ - sLlstragerea de la :plata irnpozitelor gi taxelor cdtre stat. , .., Economie subterani - activitatile economice clandestine $i ilicite care se ,sustrag de ia plata impozitelor gi cele ale :cdror dimensiuni $i efecte sLrnt .-qreu de
4

cheituielile bugetuiui de stat; b) clnd statul recurge Ia inlprunttttiln pentrtl acoperirea deficitului brrgetar; c) cand cheltuielile tnai mari decAt veniturile sunt sus[ipute prin emisiune de bani fara acoperire in buuuri economice;

munca: e) crearea posibilitatilor de realizare

d) carrd ntl la populatie:

se

itrcaseaz[ impozitele de

unui buget excedentar. o in care dintre situatiile de mai jos

e)cAndsefacinvestitiiprivateinalte
tdrt.

ca

evaluat.

I ' . Accize - taxl ptartitii cle consumatori.

rtiilor b[nesti pe care $i le asumA statul


cAnd contrac teaz'd inrprumuttrrile interne ,gi/sau extenre.

in preturile Llnor

ci-lrora este depusir

PROITLEVIE

DE REFLECTIE
+ Existn dou[ modele generale cle inrpozitare. r.rnul progresiv (odata cu cresterea veniturilor contribuatril ilor cre$te Si impozitul), iar altul cll impozit unic (pentru tofi contribuabilii, incliferent de venitul reali zat). - Care considerati ci este cel mai bun
model
?

q Cum pot influenfa impozitele economia nationala? 4 Influenta cheltuielilor bugetului de stat asupra economlel. & Multitudinea impozitelor si taxelor practicate

in Romdnra. , Functiile datoriei publice in

econo-

mia modernd.
Cu ce rezultate, cum ar fi bine sd se incheie executia busetului de stat intr-o tari? * Semnificatia evolufiei ponderii (Vo) deficitului bugetului general in produsul
u

- Care credeti cd este modelul cel nrai des tolosit in Europa'? - Care credeti cir ar fl modelul potrivit pentru RomAnia?

- Ce este bine daca


model
?

se aplica primul

- Ce ar putea ti rdu daca se aplica al


doilr:a model?
1

intern brut al Romdniei in perioada 19952A04, care a evoluat astfel:


2000 2001

995 2,9

996

997

998

999

2002

2003

2004

41

39

41

40

35
1991

34

34

15

59

Sursa: Calculat dupa Anuarele statistice al Ronrdniei,

,2002,2005.

Schimburi economice intre persoane sau grupuri de persoane din dif'erite giri au avut loc din cele mai vechi timpuri, dar se consideri cd piafa mondiali a inceput sd se tbrmeze in secolul al XVI-lea. De existenta sa propriu-zisd se vorbegte de-abia de la sff,rqitul secolului al XIX-lea qi inceputul secolului al XX-lea, cdnd schimburile au cuprins toate [drile si au atins dimensiunile, regularitatea gi diversitatea care le-au impus ca atare. Existenfa pielei mondiale se datoreazd. mai multor cauze, dintre care mentiondm:

a) diferentierea inzestririi naturale a

permite larilor si facd schimb atfft cu factori de produclie, cit $i cu bunuri oblinute din transformarea lor; b) nici o fari nu poate s5-qi asigure toati gama bunurilor, in permanentd crestere. de care are nevoie. astfel incdt, in acest scop, trebuie si recurgd

firilor

cu factori de producfie. Aceasta

la schimburi cu alte tdri; c) diviziunea internafionali a muncii - specializarea diferitelor economii nafionale in producerea anumitor bunuri cu eficienti ridicati obliga ldrile si facd schimb pentru a-qi satisface mai bine trebuinfele. Existenfa $i dezvoltarea rapidi a piefei mondiale decurg din avantajele gi posibi[tn(ile pe care aceasta le oferi fiecirei firi participante.
De ce este

necesari participarea

cLl cxterionrl. Sr-rb:;tanta &cei.irfi- i-*latii o

la piata mondiald?

irr rnod cieosebii rchiurtrui. Schinrhurilc dc bnnrrri, servicii Ii cel)itahiri dintrc agentii econornici din toate tlrile form eaz.i pia&r nrondiala. Pentn-r a intclege importar:fa si rroc[ii in cure ac:earstA functioneazii. vom stuclia:
1'orrnL'irZi

Pentru o
aprovrzronare

mai ieftini

Pentru a accede la ceea ce nu produce

Pentru a ob[ine

Pentru a extinde

Pentru a valuta

ob[ine

produse
9i

pie[ele
de desfacere

necesara

tehnologii noi

importului

Fig. 13.1.

Necesitatea

participdrii la piaya mondiald

A. I'ORNIELE PIETEI
N,IONDIALE
.si

Studiirtd ucest capitol, veli putea: .td inrele geti si .rd ,iolositi notiitnile
L'tt L'(.lr( ,11' Opere,LZd pe pritttCt ftlon(liLld

Schimburile de pe piala mondiald se realizeazi in conditii de concurenfi, prin confruntarea cererii cu oferta agentilor economici din tari diferite. Acestea sunt
de asemenea afectate de

lt. C0MERTUT
INTERNATIONAL

pe czntpoilentele sule;

s(t ttci tttsusiti princiytolele c,riterii de o.prc t' ie re u e.t'i c'ientei cot nertului e.yt(,- rior ,Ii u rrtctdului tn cui'c fimc.tirsnto;d picttcr

discriminlri qi restricfii pe care Ie practici anumiti agenli economici intre ei sau le promoveazd. oficial tdrile din care ei provin, din motive
politice, economice, militare, sociale
Piaga

etc.

vdlttltu't\ in luro no0.\tr(t.

C. PIATA VAI-UTARA

mondiali nu este unitarf, gi nici omogena. tn functie de caracteristicile bunurilor care formeazi obiectul schimbului, distingem: a) comerful internatio-nal - schimburile de bunuri gi servicii care au loc intre agengii economici din toate tirile; b) piafa internationali' a capitalurilor - ansamblul plasamentelor de capital realizate de agengii economici in alte liri decdt cea proprie, sub forma investiliilor directe, imprumuturilor gi cumpdrdrilor de titluri de valoare etc.; c) piafa mondiali a muncii - migragia intemafionali, temporard sau definitivd, a fortei de munci, cu scopul de a se angaja ca salariati; d) piata interna-tionali a schimburilor valutare - totalitatea schimburilor de monede nationale sau ale altor 1i{ri pe care le fac agengii economici din toate ldrile intre ei; e) piafa produselor gi tehnologiilor de virf - schimbul de bunuri de

inaltd tehnicitate dintre agengii economici din toate larile; f) piala mondiali a schimburilor clandestine qi ilicite (sau piala mondiali neagrl), practicate cu bunuri

ti

interzise vinzirii-cumpdriirii libere saLi cu bunnri sustrase regimului vamal, taxaiii si impozitdrii prcvizute de acesta. Pentru agentii ecoi-romici, ca si pentru tiriler din care acegtia provin. este foarte irnportantA cunoa$terea tuturor tbrrnelor pietei mondiale, dar mai ales a celor in carcs-au irnplicat ciirect. ir. acest sens, sunt fbane serrrnificative: capacitatea cle absorblie (cumpdrare) a plclei, el'aluarea influengei dit-eritelor t'enomene economico-sociale si politice, cunoasterea concurenfilor si produselor lor etc.

2. stimulativ pentru exporturi, urmdrindu-se rnajorarea 9i diversificarea acestora prin subvenfii directe gi indirecte (prime de export), scutiri de impozite pe veniturile
din export. credite de export cu facilitdti etc.: 3. litrer-schimbist, prin care se are in vedere asigurarea liberei circulatii a marfurilor in cotnertul international, ceea ce presupune inldturarea taxelor existente $i a altor restricfii. Evolulia comertului international in ultimele decenii este marcatd de citeva caracteristici: a) cresterea sa mai rapida decAt a producfiei gi produsului intern brut; b) concentrarea sa in firile dezvoltate, si in special in SUA, Germania. Japonia, Fran[a si N1area Britanie; c) inmultirea reglementlrilor care obstrucfioneazi exporturile qi/sau importurile, precum si a reglementirilor privind stimularea deschisd sau mascatd a exporturilor; d) accentuarea concurenfei intre participanti; e) cregterea firi precedent a numirului intilnirilor si negocierilor bilaterale, zonale gi internationale consacrate inllturdrii barierelor care afecteazi comer[ul international; f) ierarhizarea tlrilor dupa performantele economice Qi miiestria tehnologicl pe care le-au atins. Toate acestea explici de ce. in ultimele decenii, s-au depus eforturi foarte mari pentru constituirea unor organisme si promovarea unor rnisuri cu vocatie mondiald qi gegionatd care sd faciliteze comertul internafional. in acest sens se remarcd constitr.rirea Organizagiei Mondiale a Come4ului (OMC) la Marrakech (in Maroc) la 15 aprilie 1994, organizatie care are 117 [5ri membre Ei oferi cadrul permanent pentru negocierea diferendelor dintre tiri cu privire la libertatea come(ului qi pentru arbitraj, prin constituirea unui organ de apel ale cdrui recomanddri sunt irevocabile. Participarea ldrilor la come(ul internalional se realizeazd prin exporturi 9i impor-turi. Balanfa comerciali este tabloul ce redi, pe de o parte, exportul, iar de cealalti parte, importul in valori totale si pe grupe de mirfuri, cu scopul de a cunoagte situagia tdrii in acest domeniu. in imaginea de ansamblu a unei economii, importurile se integreazi in resurse al{turi de produsul intern brut, iar exporturile, in necesitSli,
trebuinge sau destinatii. Balan[a comerciald externa poate fi: r echilibrati - cind exportul este egal cu importul; r deficitari - cdnd exportul este mai mic decAt importul, generdnd datorii externe care se pot stinge prin diminuarea rezervelor valutare sau contractarea unor credite. Deficitul apare in special din cauza competitivitdfii scdzute a produselor; r excedentard - c6nd exportul depdqeqte importul, ceea ce inseamni cd fara respectivd a vdndut mai mult decdt a cumpf,rat qi a obginut un surplus de venit in valutd. Excedentul este determinat in principal de nivelul inalt al productivitatii, costurile mici qi calitatea buni a mdrfurilor sau, mai succint spus, de competitivitatea ridicata a produselor. Balanla comerciald externi poate fi echilibrati, excedentard sau deficitard nu numai pe ansamblu, ci gi pe firi partenere. Este rafional ca aceastd balang s5 fie echilibratd, daci nu in fiecare an, cel pulin pe o perioadi de cdtiva ani. Relatiile economice dintre agentii nafionali gi cei din alte tfi presupun transferuri de
sume bdnegti care se reflectd in balanla de pHli (exteme) gi sunt snrdiate cu ajutorul acesteia.

. Care sunt caracteristicile cele mai ' Care sunt cauzele care au detenninat constituirea pietei mondiale? importante ale mediuiui economic pe , in ce constau motivitiile participdrii .u.i il ."pr.rinti piala mondiala'? agenfilor economici din dilerite tari lir Care sunt prioritf,tile cunoasterii
piata

Care sunt formele pietei mondiale? actioneazi in cadrul sdu'l

mondiali?

pielei mondiale pentru cei

care

:, ;

:isri{-

i.iiil

iA}ir-i.ig,,{A}iiAi.i;

international s-au concretizat intotdeauna in adoptarea unor reglementilri nalionale specifice pi realizarea unor asorduri cu alte tiri, al cdror continut poate fi: 1. protecfionist, prin care piaga interna este apdrati sau protejata de concurenta
intemafionali. folosindu-se taxe vamale ridicate, plafonarea importurilor si alte obstacole.

schimhul sau comertul cu bunuri gi servicii dintre toate frrile formeaza comerful interuational. Nlirimea acestuia este relevati, de regLrld, prin cxporturile (importurile) mondiale. in cadrul comertului internafional, sumi valoricd a bunurilor gi serviciilor exportate de toate t[rile este aceeaqi cu a importurilor lor. Exportul reprezinta vdnzarea de bunuri gi servicii produse intr-o {ari citre agenfi economici din alte tari. Importul este cumpdrarea de citre agentii economici dintr-o tari de bunuri si servicii produse in alte tari. Exportul, ca gi importul, poate fi: r vizibil, ceea ce inseamnd cI obiectul tranzacfiilor il formeazd bunurile tangibile; r invizibil, cAnd obiectui tranzacliilor il formeazd serviciile. fn prezent, se extind mult mai rcpede schimburile de servicii, brevete si licenfe, turismui, transportul qi consignatia internationald, asistenta econornicf, si tehnico-stiintific5, adicf, schimbul de bunuri invizibile. Interesele tdrilor Si ale agenlilor economici nafionali care participd la comerlul

Taxele sau tarifele vamale sunt sume pldtite de consumatorii nalionali gi incasate de stat, calculate procentual la valoarea fiecdrui bun importat Ei adrugate pre[ului de vinzare al acestuia, mirindu-I, astf'el incat frdneazi importurile. Plafonarea consta in
stabilirea cantitdtilor maxime admise pentru importul unor bunuri sau categorii de bunuri. Multe tdri mai recurg adesea la exigenfe de calitate, de protec{ie a mediului ambiant sau de asigurare a stirii de sinitate a consumatorilor, care sunt greu de indeplinit de

cdtre exportatori si limiteazd, de fapt, importurile;

Balanfa de plAfi reprezin&i ansamblul sumelor (creanfelor) pe care le primeqte o fari qi al pla$lor sale in relafiile cu exteriorul, in cursul unui an, ca unnare a opera$unilor comerciale, financiare ;i monetare dintre agenfii rezidenti qi restul lumii.

pliti. care pliti din transferuri de capitai, investitii si alte operatii. Fiecare componentI- (clenurnita capitol, post sau pozilie) a balanlei de pllti poate fi:
Balanta comelciali-r este cea mai importantd componentii a balantei de

I'ROtsLE,N,IT-.]

mai cuprinde incasdri Si

DE I(ET'LECTIE
Avantaje si dezaviltttaje ale sistcnrelor pr()tec'rir-lnist, stirnulativ pLllltrlt exporturi si liber-schirnbist. (l6rnsecintele balarrtei conterciale
deficitar"e asLrpra independentei unei econonrii rtatioiiale. Corelatitt dinti'e eficienta cornertului

activir, cflnd incusiirile din exterior depisesc pla$je; r pasiv[, cind incasdrile sunt nrai rnici decit platiie; r echilibrttir, cdnd incasirile sunt egale cu pldtile. Cornerlr.rl exterior este evaluat in mod rational pe baza ef icientei sale, a raportului dintrc et'ectele obginute gi eforturile depuse. Efecteie imediate ale courertulr.ri exterior sUnt veniturile realizate din export gi bunurile sau serviciile obtinute prin import. Eforturile sunt, cheltuielile in monedd nalionald ff,cute pentru realizarea exportului 9i in valut[ pentru realizarea importului. Pentru determinarea eficienlei comerfului exterior se apeleazir la un numdr mare de indicatori. Renrarcdm mai intii cursul de revenire ia export (C,") si cursul de revenire la import (C,.).

exterior si proccsul cle crestere economicd.

Elaborati un eseu (l-2 pagini) pe tema: ,,Efectul come(ului exterior asupra dezvoltf,rii economiei nafionale, o provocare pentru Romlnia Ia momentul integririi in Uniunea Europeand."

JO

. _ lrc _P,+C. p.
in
care:

l,-*F:
,,Cotttinent" erporti o marflf, cu 2U0 de rnilioane a c:Lltnparat-o pe cllre de lei Si mai cheltuiegte Pentrtt

-y"ffu-,

P = pretul produsului pe pia{a interni (in lei); C. = cheltuielile de circulafie pAnir la frontieri (in Iei); P" = pretul in valuti, la frontierd, al rnarfii vindute sau exportate.

Finla

cle irnport de

Acest indicator exprirnd in esenti cheltuiala interna cu care se obline cl r.rnitate valut;ud. Dacd C," este egal sau mai mic decAt cursul de schimb al monedei nationale, operatiunea este eficientd. Este unul dintre criteriiie de inlocuire a marfurililr nerentabile la export cu altele rentabile pi de luare a deciziilor privind irnbunltatirea sh'ucturii come(ului exterior. Un alt indicator este cursul de revenire la import (Cri).

transportuI acesteia irtcf, 8 rnilioane de

l0 rnilioane der lei; cursul de schirlb oficial al tlonedei nzrfionale este cle 39.500 de lei per eLrro. Se cer: cursul de reveni re la export; cLirsLll de
rev'enire [a

lei. Din vfln 'zaLrea sa incaseazli 5.000 cle eLrrr). Cu aceastd sttml irnpclrtd o tttarfa pe care o vinde, lal iutern, cu Ztjt) cle
tnilioane cle lei, din care. se acopera taxele

sunt eficiente operatiunea de eKport si


operatiunca de import.

irnport; sd se aprecieze daca

P' *T' c., "Pi,,

TEXT DE COMENTAT
ffebuie sdiie produsd in concentrdiiasupra anumitor

in care: P, = preful produsului pe piata interni (in lei); Ti = taxele de import percepute pe rnarfa respectiva (in lei); P," = pretul de import, in valutd, al m[rfii respective la frontiera. Cu cAt cursul de revenire la import realizat (incasdrile in lei din valoriticarea produsului importat in economia nafionald ce revin la o unitate valutarir) este mai mare, cu atat este mai avantajos importul. CAnd C, este mai male sau egal cu cursul
monedei nationale, operafiunea este eficientd. Ehcienla comertului exterior are o arie mai larga de cuprindere, intrucdt se exprimd si prin efectul exportului qi importului (insumate) asupra cresterii economice, prin
contributia sa la dezvoltarea de ansamblu a economiei na{ionale. Come4r.rl exterior are un aport major la modificarea structurii materiale a produsului intern brut, pe care o adapteazd trebuinfelor exportind bunuri produse peste necesitdlile inteme si importAnd altele pe care nu le produce in cantitdlile cerute sau deloc. Agadar, eficienta comertului exterior trebuie abordata atdt prin prisma ef'ectelor directe. c6t gi prin prisma celor indirecte,
mediate sau agregate. Ca urmare a acesfui fapt, se poate considera ca un criteriu totaliza-

unciiconduce mai degrabd cdire sistemulunei produclli specializatg gi, ca atare,.incomplete in rapoh cu ansamblul nevoilor uheildi. in acest mod se creeazd qi se menline

,,Numaigradulproductivitd lard mdrfui

dacdaceasta
[...]" .Tendinfa

le atAt de variate, la a cdror producere a muncii. prea miciiproductivitdli cauza din renunld

Conceplia noaitd condice la o dependenld reciprocd gi la o spiiinire a

popoarelor [...]." ' Noi recom'anddm protecfra numai pentru articolele de mare productivitate a muncii (a cdror prodictivitaie aferenti depdse1te prductivitatea medie aldii), cu exciuderea de la proteclie a tuturor celorlalte.' Mihail Manoilescu, ,,Fo4ele ttctyionale productive si comerlul erterior'

'

Teoia proteclionismului

;i a schimbului

internayionctl"

tor al eficientei comerfului exterior aportul sau la cregterea produsului national net.

Pe ce criteriu trebuie sd se decida duca o marfd trebuie produsd ?n tarri salt importatci? 2. In ce activitdli (productii) este bine sd se specializeze o tarci pentru a participa c'u bune rezultete lu comeryul internayional? 3. Care octivitcili economice trebuie protejate impotriva concurentei externe ;i de ce?

l.

mai mult:i tnonedi l-littional5 pentru a infra in posesia ei. Itnportatorr.rl, dorind sa evite o asemenea situalie. va cumpira irnediat pe piala la ternren suma necesari in enro, la cursul existent si cu termen de predare peste 90 t1e zile, c6nd o va lolosi tlirect pentm plata datoriei.

de expirarea celor 90 de zile si atunci, in a gg-a zi, sd curnpere pe plata la verlere surna in ertro nscesatii. intre tirnp insi. cursul euro poate si creascir, si el va trebui sil pldteascd

{ . l'i::lir \:tiiti;ti;r'
Relatii de toate genurile care au loc intre ageufii economici din ldri cu monede diferite

in general. cursul la tennen este mai ridicat decdt cursul la veclere. Diferenga riscului este mai mare pe piala la terrnen. In Rornania, piafa schimburilor valutare se prezinti in ipostaza dc piati liberi, liber negociate pe tot timpul zilei. Prin intermediul pietei libere actuale. monecla na[ionald se af]d in regim de convertibilitate interni, limitata in principiu la operatiuni de conr curent. Limitarea
schimbul de monedd nriionala pe aite valute se et'ectueazd in princijd pentru agenfi economici rezidenti, il timp ce pcntru nerezidenti persoane fizice nu este permis decat in anumite conditii. Odatii cr.r intrarea in UE insi, monecla noastrir sc va negocia si pe
se refer[ si la caracterul intent al convertibiliutii, ceea ce inseamnrr cd moneda nationald se poate schimba numai in inteiorul grii pe valuta care a ajuns aici pe dit'erite c5i. iar

unde se efectueaza direct operatiuni de vf,nzare-cumpdrare de valute, la cursuri

fac necesard convertibilitatea intre aceste monede. Astfel, cererile si ofertele pentru
fiecare moneda convertibild sunt consecin[a normald a schimburilor de bunuri qi servicii. a miqcdrii capitalurilor in cdutare de plasamente profitabile, a deplasarii turiqtilor si a transferf,rii averilor intre tari etc. Cererile $i olertele de diferite monede se intdlnesc pe

piafa valutari. Piata schimburilor valutare consti in esenta in vffnzarea-cumpirarea banilor care apartin diferitelor tiri. Operaliunile de pe piala schimburilor valutare se fac aproape in exclusivitate prin intermediul bincilor. Banii in nunlerar delin un rol nesemnificativ pe aceasta pia6. Bdncile opereazii pe aceastA piap fie pe cont propriu, fie in contul cliengilor. Cererea gi oferta isi au sursa nu numai in activitdlile bdncilor si ale clienflor ior, ci 9i in intenliile
speculative sau de apdrare ale agenlilor economici impotriva consecinfelor negative pe care le-ar putea avea pentru ei modificarea cursurilor diferitelor monede. Institufiile financiare care cump6rd 5i vdnd valuta oblin profit din diferentele existente intre cursurile de schimb de pe diferite piege (1ari sau centre) silsau din dit'erenlele dintre ratele dobdnzilor practicate pe piegele respective. Prin confruntarea cererii cu oferta diferitelor monede se formeazi cursul valutar sau rata de schimb valutar, care este pretul unei monede exprimat in alti monedi. Variabilitatea cursului de schimb in ftinctie de cerere 9i ofertd chiar in decursul unei zile induce pentru agenfii economici incertitudinea cu privire la sumele pe care le au de incasat si datoriile lor in monede strdine, mdrind riscul schimburilor valutare. Oscilagiile foarte mari ale cursurilor sunt percepute ca o frdna in calea schimburilor valutare. Pe piafa valutari se realizeazd, doud mari genuri de operafii: la vedere si la termen. Piata la vedere consta in vdnzlri qi cumpdrdri ale diferitelor monede care trebuie livrate efectiv in cel mult doud zile lucrdtoare de la data realizdrii tranzactiei sau contractului. Piata la termen reprezintf, vinzlri pi cump6rlri de diferite monede care au loc la cursul existent in momentul contractirii, dar care se finalizeazi prin livrare qi plata efective la o dati ulterioard, fixatd atunci cdnd partenerii qi-au asumat angajamentele. De exemplu, cazul unui importator englez care cumpdrd bere de la Stuttgart 9i trebuie s-o pldteascd peste 90 de zile in euro. Pentru a pldti in euro, importatoml englez trebuie mai intdi sd cumpere suma corespunzdtoare. El ar putea a$tepta pdnd cu doud zile inainte

pielele din alte lari devenind astfel pe deplin convertibili (si in afara t6rii). Pirrta vah"rtara din lara noastrii se compune din: l. piafa varrrtari interbancari pe care opereazi bincile comerciale pe cont propriu sau in nume propriu qi in contul

clientilor. intrucit clientii acestor banci sunt fiinre

piata interbancard este rezervati persoanelor juridice. B,incile conrerciale actioneaza pe piala interbancarir cAnd ordinele de vinzare-cumpdrare primite cle la clicnti clepi;esc sub aspect valoric posibilitdtile lor sau indicd cursuri neconcorclante cu ale lor, astfel incfrt trebuie si se adreseze altor binci pentru a le realiza. Pe piata valutarii interbancard se pot face vinzdri 5i cumpariri de valutd la veilere 5i la termen. Bincile participante igi anunte un curs propriu la vdnzare gi la cumpdrare. Acest curs se tbrmeazii in funcgie de cererea gi ot'erta proprii fiecrirei banci, dar nu este rupt nici de cursul oficial si nici de cursurile celorlalte bdnci care acfioneazi pe piala interbancard, intruc6t clientii isi pot alege orice bancd la care cursul le este cel mai convenabil gi, in plus. bancile vdnd si cumpft'.{ unele de la altele. in condiliile acestei pie(e, agen[ii economici pot retine integral incasarile in valutd din operagiuni de export, vanzdtorii qi cumpdrrtorii de valutd pot depune oricdnd in decursul zilei de lucru ordine ciue vor fi executate, iar Banca Na[ionald are rolul de
reglementare gi supraveghere. fiind totodata obligati sI stabileascl si sa publice cursul oficial. Acesta este un curs mediu ponderat, calculat pebazatranzactiilor care au loc zilnic pe piala interbancarf,. Cursul oficial nu este obligatoriu pentru agengii economici,

de dit'erite genuri, se apreciazd cd

schimb - gi numai rezidente - dacd cumpdrd valut[ de la casele de schimb. Piata valutari acttrald a tbst conceputd ca un pas spre realizarea convertibilitrlii monedei nafionale in conditii mai bune.

ci orientativ; 2. piata caselor de schimb valutar, rezervati vAnzirii-cumplririi de valuti pentru persoane fizice rezidente gi nerezidente dacd vdnd valuti caselor <Ie

' Pe bttztt schemei care urm eazd',


identificati pe ce cii politica economicf, a altor tari poate infltrenta cursul monedei
:

cum influen

teaz/a

stabilitatea puterii

de cLtmpf,rare a banilor cursltl de

nafionale;

schinrb al mottedei nationale; ce relatie existf, intre cursul monedei nafionale gi int1a1ie.

't,4

'u ,* i{

''-*i {
Puterea de cumPdrare
a banilor stabila

ig,t

...}Hi"a

&

-Arfl.hf,.'+,

"q

Econorniile tirrilor sunt implicate ciin ce in ce rnai rtrult ?ntr-rin []rr-]ces; dc intensificare a relatiilor intcrnationale
Balanla de plali Paritatea puteriide cumparare a banilor

pcntru '.1 rispunde ntai bine necesit[tiior care alr deve nit nrai n Lrille roilse si rnlii

echilibrati sau
excedentard

Curs de schimb favorabil, moneda este apreciata

mari. in fclul acesta. nenLlri-riiratrI-l a.ctivitziti econonticc. procluctia li iliatl, aItiidatir lclcale saLr zonal-natiillrale, depitsesc tot rnai rnult spallile nationale si unititilor crconornice ttin tari dit'erite.

participirii

Fig. 13.2. Determinarea externci

,si

internd a r:ursului valutar

Aceastii tendin[a, existentd totusi de mr.Litd vreme, este releyata de faptul cii, dupir 1950, cotnertul internalional a crescut de 2,5 rrrai rapiC rlecit PNB al planetei, iar in ultinrii treizeci de ani, investitiile stt'iiine clirectc. cleditele internationale $i plasanrentele pc' pielele financilre externe au crescut si nLai muirPentru inielegerea acestui proccs. a t'orrnelor si importantei r,ale. r,<lm studia:

Purcurgfind flL'as't capitol, ve{i avea


posibilitcttea
sci:

A.

INTEGRAREA ECONOMICA UNIUNEA EUROPEANA


GLOB ALTZAREA

.,stutliuti t;orttittutttI re:!utiilor proprii ct(tivitulii ec()n()t'ttice f n stutliul integrdrii


,ri irt c'rulrul .l'onnelor proprii acesteia;
u r,(i ittsu:;iti ltrirtciTtale:lc tn(rnente

B.

ole
:ic7

istctriei,fonndrii
t'cfil
i:,rLt

(Jnir uti

E.uropena,si

s'einni.fit'rtt

iu

r: ri.stc

tttei

uceste ict

C.

pe nt

ru Ronitititt:

ECONOMIEI

* trttr:legefi si.f'r, ltt.;iti rttttiunile


.rpec'iJ'ice

globu

iz,d

rii

ittegrririi curop(rle, c1t,si ule ccononti e i

Ie;irea actir,'itatii economice dincolo de caCrul iccal Si de frontierele nationale a inceput prin contactele dintre unitzrtile econoniice apartinfrncl .li t'eritelor t.iri. Nrv'elul dezvoltflrii, starea trarnsporturilor Si ct)ntLrriicafiilor aLl fiicut ca tenonrenul acestir si se manifeste mai intii intre tari vecine, din aceeasi zon5. Ulterior, aceasta s-a extins pe o arie geografic[ din ccr in ce mai mare, astfel incfit, in prezent, S-B glohalizat. Procesul nu a cuprins insf, toate tlrile si zcinele lunrii in aceeagi mdsurd. Dacl
aveln in veclere rnoclul de manilestare si intensitatea participirrii.

din 1932, s-a realizat Uniunea vamald Belgia-olanda-Luxemburg,

obiectiv addncirea integrarii, astfel inc6t sd se constituie o uniune economica. Aceasta

care avea ca

acester

actiunile firmelor, dar


tu

t[rilor in procesu] internertion aliziirii, se pot strllcttrra pe dor-rIt tendinte

li

ele economiilor

si finan asigura
acestor sd functioneze at6t timp cAt a fost necesarf,.

ndarnentale.

a)
sau

de integrare economici
ansamblul sau;

multe tiiri realizeazii un spa[iu economrc comun mai eficient

ansamblul proceselor prin care doui sau mai s'.tb anumite aspccte

in

b) de globalizare a economiei - procesul prin care actele ecottomice, economia devin expresia participarii la un sistem cle relatii care au ioc la scard mondiali (globali).

Cu cat numdrul statelor participante la integrare se m[reste $i cu cat intensitatea integrarir creste, cLr atet se contLlre*zil mai mult necesitatea unor structuri orga nizatorice si.juritlice permanente, inzestrate de statele respective cu autoritatea
avansate de integrare, structurilor cle acest gen li se confera un caracter supranational; ca urntare, eie devin autonorne in raport cu statele participante. acestea din urnte renuntancl in rnod deliberat [a exercitarea unor atribufii ce le reverlearl ca
superioal'e celor de pana atunci. corespunzAtoare ducerii Ia indeplinire a colabordrii si c6opertirii specif ice procesrrlui de integrarc. Uneori, in formele ioarte

:::i

:: : i: ..:. :! ,. ,, .
:"::
.,

: r

actiune promovatA intr-un anumit context reprezintd integrare, iar in altul, globalizare'

Vecinatatea statelor tacrliteazi integrarea economiei;


granitele comune si apropierea reprezlntd, factori importanfi in
acest sens. Dar, pe l0ngd acegtia. mai trebuie sa existe $i interese sconomice;i politice comune sau convergente pentru ca internationalizarea sa ajun.-tf, la parametrii de astdzi.

state independente. spre e realiza perfornllnte eccnomice

este interstatali.

tn aceastd forma iltegrareil

Canct dezvoltarea economiilor unor tiiri din aceeasi zon5 geografica Si a relatiilor dintre ele a atins un nivel ridicat si un anumit grad de complexitate, au apdmt 5i interese economice Si politice comune sau convergente, Iegate de addncirea colaborarii ;i cooperarii dintre ele pe plan economic, social, cultural, politic. intr-un asemenea context istoric favorabil s-au creat numeroase torme de integrare, difcrentiate dup{ intensitatea pe care o au. Astfel, integrarea poate implica intreaga economie sau numai anumite segmente ale acesteia;i doar suh uuele aspecte. in primul caz, se spune ca integrarea este globali, iar in cel de al doilea, ci este sectoriali sau pe anumite produse. Asemenea exemple sunt Uniunea Belgiano-Lr.rxemburgheza, Asociafia Europeand a Liberului Schimb, Pia[a Comunii devenita astazi Uniunea Europeani, North American Trade Agreement, Asociapia Latino-Americand de Dezvoltare pi Integrare etc.

- orientiirile 5i practicile generatoare de eficienfi in spatiul td,rilor integrate aLr reflexe discriminatorii in relafiile cu celelalte tari, genereazi avantaje unilaterale. rntegrarea, in general, si cea interstatali, in speciar, au un efeci murtiplicator
asupra eficientei in spatiul tarilor membre qi asigurI

Integrarea $i structttrile sale s-au format intr-un context general complex, insotit de controverse $i dispgte pentru cir: - prin continutui lor, afecteazd, raportul cle interese existent in momentul integrlrii intre agentii economici rezidenti. modifica perspectivele lor in rnod diferit, plaseazd competitorii din tiecare tara pe o noue grili de start tata cle aceste perspective, aduc cu ele problema renun[arii la anLlmite atribute ale independentei tlril or, iar in cele din urmd, aproape la toate; - sunt insotite de renunfiri, costuri 9i avantaje aproape imposibil de distribuit in nrod echitabil pentru toate tdrile participanre la integrare;

totodatl cele mai bune

con(litii pcntru stabilitatea si integritatea lor, ceea ce lacc cir iiccstea sii ?rezintc interes petitl'Ll tot tnai rn u Ite tiri Perf'cctionirren pe [)ftrcurs, rcntedierr--.1 Lu]or dificurltati. concilicre a Llr)or iutcrcse $ i efortliri, in nt irsura in cal c illr loc. pclt spori atrtr:tivitatea intugrarii ca rnod clc rea I tzLLte a
.

d) uniunile ccottottrice, ciu'e surlt piete colrrun.: ce rciilizclzii iir plu, artttonizttrelr politiciltr c:crlttot.tticc itatitirtt[e atit i.g austnrhlLt cil si:,r'ctoriui iericrgtti,;. nlortetar, egrar. inilttstrii:1, sr:c:i:rl ctcJ. Politica Ag;'ir-rrizi {1,;nrurrii (Pi\{l) si Ncur.t Politicir
,A.gr-iccrlii

a UE sunt c()risidcratc e\cnrf,lc <le pirliLicri ricctoi'irla al'moniz-atu. Uniunea utoncterJt, adicir arrnoniz-arcir politicrlor rntlnetlrr.' si riili:zui'err rint:i nrrlncde cornture
LI

e(lc)

notrt le,l colrtcmptu'iine.

(l,niue), Ll[)urc ci:i i] ctlrtciitic

r) integrilI'eil ecouiitnirii totalu,

unci ttnirrni ceoirrirrtri-:c: ciu u q;ste t" on:;i,lui iltri

ri

inirlt grnd

'

Asociatia Europeana a Liberului Schirrrb (AELS) a fost creatd prin acordul

de la St.ickirolm la I9 noiembrie [959, seninat apoi in c'apitalele ti.rilor participante , - Marea .tsritanic, Norvegia, Suedia, Elve{ia, f)anemarca, Austria si Portugalia. A rintrat in vigoare Ia l5 aprilie 1960. in nrartie 196t. la AELS se asociazi Finlanda, care devine membrf, deplind in 1963, iar in 1969 aderii gi lslanda. Dupa intrarea r\,[arii Britalii si a Danemarcei, in 1973. in Comr.rnitatea Econornici Europeanf,

i
I

cai'acterrntL pritt urtificlircli pr>litiu:ilrlr t':ctllloiiriuc tle lilrsrrnrhlrr. strucf r-ti'i.rle sr-ib conc[itt-'et'ca un()r uuLor'i Iijti supranatir.'irlric, f) integrarea politica si sociala, clrr.- r:onr1:icteez-ii inte'.grlr"eir et'orrornicii toteilir

i
I

se drrninrreazd num:irul lirrilor rnentbre ale AELS; in 1986 intra in CEE si Portugaliit. iar in 1995 au mai intrat Austria. F'iulanda Si Suedia, in AEI-S ram6nind 5i nrti pritiiri nrembri. intre tinrp insir, in 1990. a aderat Liechtenstein. Este apreciatir ca o zonA cle comert liber, care nu a ajuns la stadiul cle uniune vamald pentru ci nir a adoptlrt tarifirl exterior comun (unic) falir de lirile tct'tc. Este condusd cie Consiliul statelor membre. care poate lua decizii numai cu unaninritate de voturi. Printr-un acord incheiat de AELS cu Comunitatea Economic{ Europeand in mai 1987 sLr creL'azd o zond de cornert liber de dimensiuni rnult mai mari. denumitai Spatiul Economic Europcan (SEE). Dupa ce in t994 s-a semnat la IVlaastricht

priir crearea de irrr;titutii (strucluri) coiltunL', carc preilLu din eotnp.rt;ntelc statelrlr Darticipante, avirrd atrihutii tot mai aurpic in clomeniil,. soeiir.lc;.i politicc. Etcctul crc:sterii el'it:ientt'i ccouol.uice irr i;rocestil illcgririi r t ' ii:sotit $i do nlte t-etrirutcue, prr:cLun: intensiiicarea c()njul'enhli iir intcrioml lr);l()r piirtc nrr.it'iiJ, crcsterea puterii cie neg,-rcie re a grirpiirilor interllirlir'lnistc. ir ansliri rnirrilc stluctunllc pelltnr a. atctrtta dif-erentelc clintrr'z-r-,nclc sp.itirrlui intcgrai, cii,t!: rlc\,i11 itctttn tniti vizibile etc.
ooliticiic

r".iitu.irriirrll

Intcrnatiottatizarca ccunornici
trttnslbr-t't r.[rca intr-o
rr

iiht:r ir, cflrc rllrii,: ittelllbrc si-att


itrntunizirt legisilitii le r,iiitutlu ntriiotrale si aLt ti(l{)l)tat Lrii i;ii'if i atititl cotltLtn t'l-ttii dc tliriie torir:. ,, Piittlt coITt un,l tltti'.tt':c vittltal it care asigru'li i;-i ittt,-:r'lor lit;t:r.t cii'cttlatic 1 hrir-riirilgr si serviCiillr. ir lr)rtci clc rrti incli si ;t crrliitu!r-triior.
Uniurre ecollonricl - piirtti conrtttrr--t ' cc real tr,eaz'..t in pltrs Lil'lll0ttizelre zt : politicilor ccononr ice ttaiic;ti;ilc atat pe

ice irriii cli: ecl,:Iaite te-rri o pr-(rtliciLiii {.t liuc,rtri stat. p Uniuni) vrllrlalii - z:unli dc t'otnet-t
c-eu;"rt)r'.1

irc:ordul cle constituire a Unir"rnii Europene, SEE iqi ldrgeste obiectivele in directia constituirii unci pie.te comune in stare sI asigure libera circulagie a mdrftrrilor, a fortei rle rnuncd;i u capitalului.

t,tf rnai rr.]l,l'ua ccorlonriei clirrtr-urt tnsaur:blu dc acte trrrcule sau nrltionirle in acte care c:;prirriii participarea unit;rtilor' geonornicr din nt;li m'.llte tttri.
lLisr.rr-ii

'+ Globaliztrca ecooorrici - proces clc intensitatc sporiti prin ccil'c eLrc)nomia ca activitate clevirle erpresia

lnteglarea econoniiclr rlintrc state 1'loate luzr dilerite torrne. Dirpa gritdul dtr inte grarc, se drsti rrg: a) zonele de cotncrt liber, in ctue taxcle vainale;i restrictiiic
cantititt.ive in caelrul sctrimburilor dintro tarile nrenrbre ale zonei sLlnt stipriruatD, clar poiitieilc externe ale fiec:zilui stat fata de

participirrii fuctorilor' (le productie si

de

cclr:iaite tari riiniin libere. r\Sociatia Eurclpo:.rnlr u Lit'lemlr,ri Schirnb a lost ntr-rlt timp o asctncnea zonii: b) unitrnilc vamale, care sunt z-orle rlc corncrt [ibcr ce,si-au anltonizitt legislatiile vanrirle nationale si aLt arloptat Ltn tarif t,anral cotnLtn t'ati cle tririlc ter[u'. Cotnun itatea Economic:ir Eurttpcanii a t'ost o uniunc vamaia; c) pietelt contunei care sunt. cle fapt, uniuni vamale care arsiqurii in irttrrrior libera cire ulatie a mirrfurilor,, a fortei cle tlr.tucd li a capitalurilor. Comunitatea H,r:ononric[ Europeanir nLl;.r fost cc.,nsiderati a li o piaga comunti deplini pentrLl cd ntr asigura in totalitate libcrtatea de circula[ie a capitalurilor.
Itr.:estea

piatl lu scura nrondiala. a Integrarc ecotrornica glohala sau integrare cai'c intplicii: totala econorniile tirrilor perrticipante iir' ' ansrlrnbltrl lor. cu scctoarele, rrurlurile si sLlhramurile pc cure le aLl. # lntegrare economica scctorial:i proces de' integrare in r-:irre estc arltl'enat rlLrmLli Lrnul sau cirteva sectuare ale

I + Intcgrare ecolrornica deplinzl 'integrarcl cle cel Iltai inalr gracl. ' cirritctenzatii llntr trnit icltr.:it politic ilorecorlorrlice dt'. ;lnsillnbltr. sectorialc si ..,trttctLlrale. sub conclucerea Lli'lor ttLttc)ri

a.nsanlhlrrl ecorl()ruir:i. cet si scctorial, ar end o moneclll coltlullit (tinir:li).

economiilor, ilr uneor-i numari activitiitilc clirr care sc obtin anun'rite prrclduse. + Tona de cornert libcr sau de liber' schinrll fr:rnrf, d: integrare caracterizatii prin suprinrare;r taxelor,

triti

, Integrrlre politicir si sociallr

sLrprunaIiotralc.

t'rlrrrir. cat-rr r. olllpleteitzit i ntt'qrtlreil econontiuit deplirt:.i pi'in crcirrca de


structuri (in:titrrtii ) colt ltit)e, crztrc prelZLLI dirr crtntpctentclc statelt:r paiticipltrite, L*,f,nd atribLtiii tot i.rilil amnle in dorneniile sociaie

fiind

sLlpLrsc

controlului aut,lritiitilor uati<lnale;

'

varnale si a restrictiilor cL.rltitattive in, schinrburi le dintre tirile rnembre,'

ri politice"

tariior rntei-esats de realrzarea rttte-triirii, iar ap;i conlirr,.te ar urru in decursul u .Care sunt ceic nt;'ti relcvattte fenomr-'ne penii Lr iirterrtrlionalizarca economtci'.) ,, Ce forme concrcte are i n te rn atronal i zarea economiei
':-

o ef-ectcrle pozitive iittrerraizute de initiatqrri arr fost peruepute *si aprcciztte bine de rnajclritatua popLrlariei

l8-1

integrare Ui clespre care se spune ca sunt


rt-'zu ltat
u

acestc.ia'l

integrar

Lr ^ func(iona.i i; ' crxtstenta Llnei vOittte politicc, foztrte priternice tlerdicate

Pc excrnplul unci tiui, identitrcati efectele econornice poz.itive induse de intc-urarea


sa.

'

ii; experlenla

li

collt'irntarea

posilriiitirii upei inregriri

* Dupf, ce criterii sc pot distinge intre ele formele integririi econ(rrnics?

Ce forme imbracd inregrarea errono-

, Ce procese ini;otesc in rnocl inevitabil integrarea economicra a diferitelor


tirri']
",

micil'l Ce efecte colaterale foarte importante determina integrareu econonrica?


Ce semniflcatie considerati cd au ef'ec-

in decursul integrlrii

Ce controvcrse si disputc ali ztpitrut


econom

iilor

diteritelor tlri? * Care sunt electele pozitive cele mai importante pentru tiirilc participante la

tele coiaterale ale integretrii econornice indicate ca riispllns la intrebarea de mai inainte'/

Estc ccil mai avansata forma de integrare. ISi ilre originea ?ntr-o itlce lansat[ clupi Prinrul Rlztroi Mondial, in l9?1. potrivit c:5reia o E,trropi divizata genereaza conflicte, idee carel s-a revigorat dupa al Doilea R[zboi Nlondial $i a cf,pAtat cotltur real. Constituirea sa a avut loc prin Tratatul tle la Roma, setnnat Ia 25 rrrartre l95l ui intrat in vigoare la I ianuarie 1958. Stettele sernnatare au fost: ISelgia, Frarrta, Germania, Italia, Luxemburg, Cllanda. Ulterior, au mai aderat: Marea Britanie, Danemarca si Irlanda (la I ianuarie 19731, Grecia (la I ianuarie 198 1), Spania si Portugalia (la I ianuarie 1986), Austria, Finlanda Si Suedia (la I ianuarie 1995). Ulterior, au mai devenit membre ale UE (2004) Ungaria, Polonia, Republica Ceh6, Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru si Malta, iar Romflnia qi Bulgaria iSi preg[tesc primirea pentru 2007. Are caracter interstatal. De asemenea, are caracter deschis; unele tlri sunt in curs de aderare, altelese preg[tesc pentru inceperea tratativelor in acest sens, in timp ce un alt grup de tari au ca obiectiv asocierea gi/sau depLrnerea optiunii de
ade r are
.

crearea -rlr.i,,"rr"'r*" ".o,ro-i".principal prin a<loptarea *nei monede unice si o.,n'.i.-.rrruri fixe in interior. ca urmare, in 1998 s-au nominarizat cere,nsprezrce {iiri care participii ra uniunea economici si monerard. ele indeprinind rrei criterii fundanrentile cu privire ,, o.i,.urio**"i: datoria publicri qi infla1ie, care trebuie.i ,,".rit.,,ere in lnumite rimite, s_a adoptat moned. unic. denumitd eu'o, care a de'enit efectivi drn 200r, 5i s_a creat Banca Erropeanir, menirf, sii .ealizeze poritica *;;r";;;;;#";; iecizilor luate. Tot in 2001' consiriLrr Europea, o a."ir p.egitirea unei noi etape a reformei institugionale a uE' r'izand integrarea _____o.srvs poiiticii ptIlI .u." si se clcpd5eascri tbrma statuluil.,\/rrLrv(r p'.in Laltg natiune si si se pror,oveze o ,,constitutie a,_irop"and,,
l

in cadrul careia sfl se realizeze libera circulatie a bunuriror.si sen,iciilor- "n*ur. capitarurilor gi persoaneror. Tratatur de la Rorna a tbst actuarizat in r9g6 printr-un u.li',.,I .unor.ut sub denumirea de ,,Actur ttnic"' ce deschidea noi perspectrve pentftl piata comLrni care se crease deja. in acest sens, obiectivur devenea t]niunea tconomica si N{onetari . in rgg2,comunitatea Economicd Europeani d:yir: uniunea ru.of"rna. pri,rr-un trarat care-r inrocuieste pe cel de la Roma' iar obiectivur trevine

ciirbunelui ''si otelului (cECo). ce urmarelr crearea uuei picrte corlufle pentru cele La constituire, principalul obiectiv prevdzut in Tratatul de lzr Ronra a fost crearea, trlind la sfirqitul anLrlui 1992, a unei piete
rloua produse.

lntegrarea piefelor

Liberalizarea

schimburilor
de bunuri (nefin.)

comerciati

I .o*r*- |

politici I

Mobilitatea factorilor gi

firmelor.
Reguli de

lnstitufii de coordonare
a

politicilor

eccnomice

I 9i I politici I monetari I unicd I

Monedi

politicilor
conjuncturate,
Rscate 9i

sociale.

futoritate

Uniunea economtca gt monetara

Forrnarea Uniunii Europene a fost favortzata de: o existen[a unui moci de viatii relativ asemf,nitor, avAnd la bazl, acelasi tip cie civilizatie in majoritatea f[rilor europene;

Sursa: Adaptare rlu

Fig. 14.1. Fozele tjE rte lrt ttl.trtritie pAnd tn prezettr

'4.-

,\-l

.'{1.=:.

Etapele integrririi ccononrice

in Uniunea Europeanir

Llniuuea E,urtpcanii estc iu prczent in ,;tupa integrirrii politice. care asigurd curstittlirea corrrplet': sau dcplinc perrtrr.r tiriie rttctnbre. S-au lacut de.i+ antrnrili pagi in clirec[ia integriirii socialc si s-err eluborat proicctr- de unificare h l'isctlitaiii. dar punctele rle iedere ale t;irilor pe acr:'ste problerne suut toarte clilerite. intrucit inseqi situaliile lor strnt tbarle dit'crite. In lcest sen), irnn()lliziilte punctelor de vedere si obtinerea consensultti rimin preocnpiiri ale :itl'nctrrril(.,r integrationisite proprii Uniunii Europene ltctuale. Pe parcurs. stnrcturilc organizirtoricc si juriclice au eloluat spre o retea institutionalf, adccvatii procesulr.ri iriLegrririi. Uuiulrea Europeana arc stn.lcturi organizatorice, econonrice si p<llitice proprii. cu anumite caracteristici supranationale. Institutiile care fonneazd nucleul mccani.srnului de func[ionare a tiniurrii ll,uropene suut:

lnci unituri

identitltii europene, ciu'e se cleosebe$te de cea a ferilor membre. Drumul parcLirs pAna acum este marcat de numeroase impliniri, care demonstreazd cd modelul de integrare ales este
viabi[, iitr c-onsccvcl)ta $i creativitatea celor care l-au pus in aplicare i-au asi-eurat succesul. Revelatoare sutlf sLlperioritatea modelului conlunitetr fata de rnodelul AEI-S (ceea ce l-a fircLlt acceptat de lnai rlrulte state foste mernbre ale AELS), progresele evidente realizate de economiile f[rilor comunitare, concretizate in diminuarea costltrilor $i cre$terea nivelului general al eficienfei, supletea rnijloacelor folosite pentnr atingerea obiectivelor.

al tarilor tnentbre. Statcle care fac prute clin Uniunea EuropeanA nu au pLlterea autononra rle decizie asupra unor domenii cedate, care formeaz;d, obiectul sLtveranititii cclmune $i substanfa

iiit.

(-

..t.-+ . illJrr ir L;

tt,l,:
j
.

Iiuropc:.1n.

tloredii ri.ii

Petttrtt {,-,r'
ca
r":
.

cea nrai inalta atitoritate, in care [irile membre sunt rcprezentatc la ccl rnai inait uivel (sctj dc -ctatc $i gr.rverne). Stabileste obiectivele politice cele niai inrpclrtante; . Consiliul liuropcan dc N'Iinistri - principala institutie cu prrtcre cle dccizie. Aclopti decizii cu unanimiiate cle voturi sau, in frrnclic clc sitrratie, c:u mirjoritate calificatd sau ma.joritate simplii. Fiectrc tftrtr arc un nunrirr de voturi propot'donal cLl potentialul rlc(itionlic $i dcnto-urat'ic. Reuneste rnini5trii tlrilor lnen-rbt'c lte ct()incnii cle Ctlnrpetcniri. A:.,tiel, Consiliul ,,cconorliet'in:.rntc" r'cL(ncstc mrniltrii pentrll econoinie. Consiliul agricol reuneste nrinistrii I--cntru ftgricultura etc.: o C--omisia Iiuropcani este institutia exec:utivl, care are ohligatia de a reprczcntil erclusiv interescle contunitare. Pune

tarile

Consiliul Europcan

Europeanf, vizeaz.6, nu numai realizarea obiectivelor decise in ultimii arli, ci $i extinderea sa potrivit unei strategii aclaptate conditiilor actuale. tn acest context se inscrie Si acclrdul cll RoffrAnia, intrat in vigoare la 1 ianuarie
1995 $i ctre prevede eliminareir restrictiilor cantitative $i tarifare

In perspectivir, Uniunea

devenit nr r.i: i ale tllr. f f".', I

'

la fluxurile de mtitfuri dintre [ara noastrd si Uniunea EuropeanA (in arnbele sensuri) potrivit trnui calendar convenit, Iiberalizarea graduala a circulatiei serviciilor. capitalului Si persoanelor,
zumoniz.area legislatiei romineSti cu cea comunitare etc. La acesta

in

alllicar-e ctcciziilc. col'ltrolcAzii rL-spectarea legislafiei c:otuunitare.

Purlamcntul Fluropeiln este forrnat din menlbri alesi prin vot dircci cle (-"ctlit'irlii statelor LTniunii. Are conlpetente laugi, printre carc: aprohii acordLirile internationale ale Uniunii Europene., controleazi bugc'tiil c:omunitar. unnareste apiicarea politicilor
corllLlnltarc:
\c
li.:r"

se adaugd acordul de inc-heiere a negocierilor pe domenii (capitole) pentru intrarea in Uniurrea Europeana prin care se stabilesc obligatiile $i avantajele Romdniei specifice perioadei tranzitirrii care, potrivit prevederilor, ar putea sd inceapA la

rlil ii j avanl.il,iclril- ,'


u

I iernuarie 2001

Cll I. {

:';'

Intrarea Romdniei in Uniunea Europeand la aceastA dat['devine posibila prin ?ndeplinirea principalelor conditii prevlznte in acest
SCN S:

bcnci'iutr:,

controleii;,-lr

jurisclictiile nationalc.
o
11,:

este n,"rnrit5 dc Consrliul European $i inulizarca corrturilor Uniutlii; . Curtea dc .trustitie, care vegheaz.i la re.spectut'ea legislatiei contunitare $i regleazn litigiile intre statele membre. institutiile conlurlitare. asocii.rtii $i intreprinderi, persoane particulare $i
I

. Curtca de Conturi

. asigtrrarea

stabili tetii institutiilor care garan teazd, buna

UniLlnea [-'uropeilnd este o formulf, de integrure profund

originalii. dcosebit[ f at[

If

de toate celelalte aflate in curs de realizare. Curtea de JLtstitie cle la l,nxernburg o apreciazd, ca o ,rorganizatie' interstatala autonomri", ceea ce inseamnl c[ ordinea juridiclt comunitarri. aclica ansarnblul cle regr.rli si componente care-i sllnt proprii se deosebeste de ordinea juridicri internationalir si de cea

functionare a democratiei. asi-slurarea suprema[iei legii, drepturilor omului $i respectului tata de minoritati; . incorporarea in propria legislatie Si aplicarea sistemului de norrne conlunitare - decrzrt, directive $i regulamente - adoptate pind in momentul aderf,rii; . recunoa$terea obiectivelor stabiiite pentru realtzarea uniunii economice $i monetare Si promovarea actiunilor necesare in

a fbSt il],ilL ;,; la L;niti:;i


Eurtlpc.l.{.

' Rtl:l: il

,.

,-

Si a prclj;,ri i' aderart, ir

prin

nego(: i{-,r

,,

incc[]ti i, irt anul ){):1t:


ef

nationall, ca este o ordine iuridicil noLlf, pe baza clreia


functioneazir institutiile conrLrnitare. Inte-{rarea europeana corespunde caracteristicilor specifice

dreptului comunitar cilre prirneaza asupra dreptului national

directia indeplinirii lor; . existenta unei economii de piali func[ionale, capabile sa facd fatd presiunilor concurentiale din cadrul pietei interne unice, fapt ce implica apropierea de nivelul dezvoltirii tarilor mernbre ale UE. Consensul de acfiLrne a forfelor politice in directia atingerii acestui obiectiv $i asllmarea de cltre populafie a aceleiagi opfiuni au fost ;i rf,rndn, desigur, determinante.

asigurata uLtii:., prin indellli r:;r


Un0f
C{}El

' Intt'iat"i- 'ji ectivri in 1. ' i P0il i"" "


ii l

.r

'

allsT;i:i'.-,

ollligii!i,.

tE7

.{vantaje asociate monedei unice: . canzate de disparilia ratei de schimb

a monedei
Organi zalii economice interstructtrri org antzatorice Si juridice, institutii care se constituie prin acorduri intre doua sau mai multe state cu interese economice;i politice comune sau convergente, in vederea protejlrii qi reabzdrii acestora. ''Armonizarea politicilor economice proces de apropiere qi apoi de uniformizare a politicilor economice din

nation

ale prin

acloptarea egalizarea

statale

sau con vergente.

diterite fari in vederea real rzdrlt unor rnterese economice ;i politice comune

monedei unice;

cat.rzate de

apropierea

convertibile ;i in special intre dolar, euro, yen gi lira sterlind. Alcatuiti un dosar ,,Moneda unici european[" ;i retineIi informatii cu

privire

putin diferite de cdtre cei care


compatibile gi complementare.

convergente - interese care conduc cdtre aceea$i finalitate prin recurg erea la cai Si mijloace mai mult sau mai
au

,Interese economice Si politice

ratelor dobinzii din tarile memtrre ale LIE; . disparitia costurilor de tranzactie pentru operatiuni de schimb valutar; o determinate de diminuarea segmentirii piegei financiare qi liberalizarea deplin[

.
.

la:

aparilia euro Si adoptarea acestei


inc:rederea de care se bucurf, aceastf,

monede de noile

![ri

membre

ale UE;

moned[ si de ce;
mondiala;

. rolul acestei monede pe piafa

a nriscarii capitalurilor pe piaga intraeuropeana: . eliminarea riscurilor ca o [ar[ sir adopte

asemenea interese. Sunt interese adesea

o politic I

nnonetarf, necooperantd c u partenerii Si tavorabil[ ei in mod exclusiv; . redistribuirea rolurilor intre monedele

. ce avantaje generale poate aduce euro pentru t[rile membre ale UE; . cum este vdzutd, aceastd monedf, de

rom0ni.

,'

grupari integrationiste, ce caracteristici


consideragi c,a
Europene?
" Cdnd

In raport cu celelalte forrne

de

ii su,t proprii

Uniunii

propnl mecanismului de functronare Uniunii Europene?


", Ce argumente

;i in ce conditii putem consis-a format gruparea integrationistd, denumitf, la propriu Uniunea


dera

ci

ave[r pentru a sustrne viabilit atea Uniunii Europene ca grupare integrationi st[?

Procesul prin care economia ca activitate devine expresia participdrii la un sistem de relalii intre unitdtiie economice s-a globalizat, cuprinzdnd in prezent toate economiile nationale.

r i,r;r,i,lizare'
i'1i'llollllcl

Europeanf,?

Care sunt principalele componente ale structurilor organizatorice si juridice

adrnisd in Uniunea Europeana? " ln ce situatie se ina in pre zent Romdnia tafa de Uniunea Europeand^

" Care sunt pnncipalele conditii ce trebuie satisfdcute de o tard pentru a fi

in mod deosebit dup{

mai importante pentru Romdnia


argumentati de ce. Costuri asociate monedei unice:

" Folosind tablouI costurilor si avantajelor asociate monedei unice (euro), alegeti pe acelea pe care le consideragi cele
$i

nationale pentru competitivitatea


generate de pierde rea autonomiei politicii monetare nafionale; . pentru susfinerea cheltuielilor de
produselor interne pe piafa europeand; . pentru a anihila efectele negative

ir: uitimul 1985, odati cu pribuqirea rlccenitt. comunismului, gi este adesea perceput ca expresie a :' : r ltrcepttt modernizlrii ;i viitorului bazat pe tehnologii de virf, su lie capitaluri qi locuri de munci bine calificate. Multe guverne : puterttit sunt acum preocupate sd adopte strategii prin care economiile :i lor sd se inscrie in procesul modernizdrii prin intennediul , :.: iitr:stat6. globalizdrii. Aceastf, percepere are uneori un caracter radical. dar a inceput sI fie qi puternic contesta6 din cauza dezavantajelor pe care le induce mai ales pentru 15rile mai pulin dezvoltate.

Ia adoptarea euro; . pentru acoperirea efectelor deva_ lorizlrii sau supraaprecierii monedei

. pentru contrac ararea tendinfelor speculative cu moneda nafionali pdna

. pentru a susfine cheltuielile emisiunii monedei euro.

din baterea monedei nationale:

inlocuire a monedei nafionale cu euro; . pentru a suplini veniturile realizate

Globalizarea, sau mondializarea cum i se mai spune in anumite t6ri, este pentru anumili anali;ti procesul prin care produclia qi schimbul se elibereazd de constrdngerile impuse de frontiere gi de distanfe, piefete se globalizeazd (mondializeazd), iar reglarea se realizeazd prin func[ionarea piefelor qi de cltre instanfe mondiale. Globalizarea pune capdt interna[ionalizf,rii, care este un proces similar sub aspect tehnico-economic, dar care are loc in contextul recunoaqterii pertinenfei frontierelor nafionale gi a controlului asupra circulatiei mdrfurilor,

oamenilor qi capitalurilor.
Factorii cei mai importan$ care au acfionat in favoarea globalizirii sunt:

liberalizarea circulaliei bunurilor qi serviciilor intre tdri: diminuarea evidentl a costului transporturilor $i telecomunicagiilor, dezvoltarea si modernizarea acestora; - liberalizarea mai ampli a piefelor de capital nafionale pi internafionale.

1,Sq

Asemenea deschiclcri ai.r simplifi,:a', inr,,esfitiile soc:ietati loi-

mondiali
internationala
m u ltinationala

comerciale iicoitl rrilcle..le rloreair s;i guserru ccle

Inili mici
raftsnat,CIn
F

costtrri ;i riscuri, tlar aLl contribuit i'ri rtI,.)d csential Si lu generaiizarea sau glollalizarea concrrrentei. Globnlizarea Dcononriei este uu termcn care releva o renlitate complexir: . intcnsificarea si diversificarea schimburilor economice dintre f6ri. grupur:i de tiri si unitlti economice din toate tirrile lumii; . dezvoltarea fira precedcnt a investitiilor straine directe; . globalizarea pietelor de bunuri si de factori cle productir.l . apari[ia ;i inmultirea firmelor, indeosebi industriale, carc isi desf'iqoara activitatea simultan Ia scari mondialii. etaleazii strategii giobale de produclie pe haza diviziunii interrrurtionale a muncii. comercialit.eaz,ir la standalclc si cu rnirci mondiale, isi lanseazir produscle simnltan pe rnai rnultc pie1e, plin integrarea aportuir.ri firmelor specializate in rnarketinq, creatie, puhlicitate, expertize ccntabile 5i
financiare etc.
mentinerea

ig.

dupii grtttlttl 1.1.2. L.-lctsi,fIt.ui-cLr ttttt^ept'itrclerilor a prodltttir':i ,si ttreiei lo''

,lc ;rtrtrttlittli:'ure

a intretiue procesul

in

eautarea de profit

pe meleaguri srrriine'

asemeuea situalie elste inca [oarte in<lepdrtata.

o va . iar globaliz.arcir

..;. .:i:rt" "ciiunile llrulti

contitrua 5i, probabil, se va

firmel" Un lol deosehit iu procesul glohaliz[i'ii il au iqi are nrultinltionale $i trattsnationale, al caror capital in concontitent originea iu nrai mutte tari si care actioneaza provin din diferite tiri. Cca rttai tl-llie parte a acestor filrnc

intensifica'

siltl

'.,,': ' : ,r:. .. tii,"

ltli;

,t fi rrii.

Din punct de veclerc eLroll()mlc. scopul glrrhalizarii il constituie profitul 5i in activitatc a lirmelor, precum si dezvoltareir lor. in contlitiile in care

cresc tbarte tnult cheltr.rielile cr.r cercetarea-dezvoltarea, durata de viatir a produselor se diminueaza simgitor, a devenit necesarfl o fetca tlelisi cle parteneli, cxigentcle de

atr-irs' Ele tirrile dt:zloltiite (SLIA, Unitrnea Europeanl 5i 'laptlnia;' "'r'"rttrritent' actioneazir' pot contritrui la tlezvoltarca tconomiilor in care :i ':' ierea si distribuirea r'''1ltcstilreil' producliei 5i in special prin apurtui dc. ct,itll. cl'c$tereil iusa si aspecte unl,i: venituri (salut'ii. impozite si tare). Iixist[ in nu corespu.cl ne'apf,rat nevoilor tarilor ncg:rtive: investitiile si oiiectul activiutii l'r

'i l '"lirc lc-u

calitate sunt tbarte mari si viteza de reactie la seinnalele pie[r:i se tnareste. Prin globalizare se capteazi numeroasele avanta.ie ce rlccnrg din diferentcle

este tbarte lirnitat pentru c6 cele mat care actionelizi, aprtrtui in tehnologii avatlszttL' pot si nu m[reasca producfia' dar ii il)t.ilpiexc sunt rezenrate [Lriier tle prcrvcnienla, tthstacolc *cononrice qi politice pentru inl,rcriicsc pc pioduci,toiii locali. pot constitui

carc existi intre economiilc tarilor lumii, acestea constituind de l'apt sursa profiturilor. in cdutarea si plstrarea acestor avar.rta.ie s-u rJezr,oitat nxrbilitatca gcogrulica a intreprinderilor - delocalizarea (mutarea) krr siru a tjliirlelor lor qi pregdtirea posihilit5lii de a fi prezente in orice punct geografic sau ecolomir; al planctei in functie de'
avantaiele care apar (calilicarea sau lipsa de calificare a forfci de rnuncS. clistan[a satr apropierea, salariile scizute sau mai dit'erenfiate, lacilit[tile de co-.nunicare etc.). Forla

tirrile in care actl0neaza'

i'etinute 5i in strrcina globalizdrii Asemene:r irrgurnente pro si contra sultt actiunile cresterea evirlenti a opoziliei fati de ecc,flonrioi, iar in ultimii ani se observit

si Dczvoltare Economicd Si de promoviite de Orgarrizatia pentru Ctroperare OrganizalialvlonclilUraCotnerlultti'careprinnlttu'akrrpotaveaefectenegative'

de munci este si ea asociatl intreprinderii ncrn:ade si, ca urmare, isi pierde in rnare
mdsurd stabilitatea domiciliului

ii

apafienerlta la un mediu so-

,r

,:: :

,,i :: ii, ; :.:t:'"


.:.
r ,,

cial, la un univers de relatii delinritat prin apropierea geograficir. Se considerl ca globalizarea economiei va fi lirrmal incheiata atunci cAnd bunurile $i serviciile, capitalul 5i munca vor circula pe deplin liber, iar guvernelc si autoritatile locale din orice tari vor trata in mrxl egal toate finnele, fhra dcoschire de nafionadiferentele dintre ei:onomiile turilor lunrii vclr lrjrrrlge ia o asernenea
situatie incflt nLl vor mai

- intretrliale pnnderi mari in clit'erite 1ziri. sau sucurs.le implantate .i originea pi,,r, in Unii autori apreciazd, capitalului lor. este clin turi diferitc,
Firme multinationale
care acltotreaza c:u

t'enomerlelor

Transuationat - culiiicaii!-q 5i proceselor ecollomrce a cdror existenfd- '.scapd" determindrii

naiionale $i care au aclesea efecte nesative .r,.pro uno, liri qi pozitive asupa dig*'

ti generatoarc

de avantaie sutlciente pentm

l9t
Care sunt argumentele pro qi contra

,' Cum este perceputl glob altzarea economiei in diferite tari $i de diferite

actitrnilor realizate de firmele mtiitinafionale gi transnationale? , Anali zalr cei mai importanfi f'actori care f avoriz eazi globali zarea economiei"
, Ce

TEXT TEMATIC
bld, care

confinut are tenomenul nornadis-

co ve

faintreguttanlatProcesului

Prgduclie"'sau integrarea

ii Permite

sd se

grupllri sau forfe sociale?

nrului economic specific globalizdrn?

l.
' in anul 2000, Organizafia pentru Cooperare si Dezvoltare Economic5, din care fac parte cele mai dezvoltate tf,ri, a
elaborat $i negociat proiectul pentru
,,Acordul multilateral asupra investigiilor", care a fost aprobat, dar nu se aplica inca. Referitor la acesta, prezentdm un extras din articolul profesorului John McMurtry de la Universitatea din Guelph, Ontario, Canada:,,Corporafiile transnationale mo-

*t'!."8"
zare a piefei, larg acceptat cir fiind modelul ideal cle existentd a tuturor
societf,tilor de azi."
(Sursa: Aclevrirul econornic, nr.27 /1998)

2.

verticald; Exemptificafi firme cu integrare orizontald ldsau ^' exemplu tn ftecare integrare a" *iiit constd tn ce iclenti.ficati Descrieyi,
integrare lmte ca etccmplu? avannje credeli cd aduce fiecare dintre formele de

d- Larousse/HER 2oo0' P' 338

a) identificafi fonnele de realizare


global rz.'irti economiei

la care se fac

referiri in citat;

lului,

bile sunt eliberate, prin prevederile

b) linind cont de continutul capitopreci zati ce obstacole ar putea apdrea in calea giobaliz'arn;

acordului, de orice obligafie de a se apleca in fata vreunui alt interes, organism guvernamental sau cetf,fenesc. Ele obtin astfel acces nelimitat la toate
piefele, resursele, subvenfiile Si bunurile celor 29 de t[ri implicate. Ceea ce face acest acces neingradit unor corporatii

c) indicafi ce rol se atribuie globalizdrh economiei in societatea viitoare;

d) identificati unit[tile economice

purtltoare ale globali zil..ri si nrodul in care acestea ar putea acflona. s Utili zdnd informatii din presa

economicd

;i literatura de specialitate, elaborafi dosarul unei firme multinationale care acfione az'a Si in RomAnia.

(firme, n.n.) axate pe profit este expresia absolutizat[ a programului de globali,