Sunteți pe pagina 1din 92

ACADEMIA DE S UDII ECa OM CE DIN UCUREITI

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI



Admitere 2010

la programele de masterat

Editura ASE Bucur esti 2010

Cuprins

Facultatea de Adrninistrarea Afacerilor 7

(cu prcdare in iimbi straine)

Facultatea de Cibernetica, Statisticii ~i Informatica Ecouomica

• Clbcrnctica economica 33

Statistica §i econometrie 41

• Informatica economica 53

Strategii de dezvoltarc a afacerilor 65

Facultatea de Coruert 75

Facultatea de Contabilitate §i Informatica de Gestiune 83

Facultatea de Economie 97

Facultatea de Economie Agroalimentara §i a Mediului 107

Facultatea de Finante, Asigurart, Banci si Burse de Vaiori.. 1l7

Facultatea de Management

• Administratie publica 131

• Management economic 145

Facultatea de Marketing 157

Facultatea de Relatil Economice Internatlonale 167

Facultatea de Administrarea Afacerilor (ell predare in limbi strain e)

Admitere masterat 2009 Facultatea:

Administrarea Afacerilor (cu predere in limbi strain e) .

3 august 2009

Seria a II-a

Cod grila: AAl C

Codul variantei ( 1 - 6 )

2

3

4

5

• 0 0 0

o

Modulul de specializare

o o o o o

6

Puncta]
2
2.
2
2
2.
2
'2
2
2
2
2
2_
2
2
2_
2
2
2.
irL
Jfl_
)!t.
j{V
1{L-
ilJ_
{_fL
L/'L
J-/Ir
JI1.-
611-
3/2-
1J;1-
'1.11-
?:J11-
3't--
~ -- 1'1 r. a lJ c d e
1 0 0 • 0 0
2 0 0 0 0 •
3 0 0 0 • 0
4 • 0 0 0 0
5 0 • 0 0 0
6 0 • 0 0 0
7 0 0 • 0 0
8 0 • 0 0 0
9 0 • 0 0 0
10 .. 0 0 0 0
11 0 (I) 0 0 0
12 0 0 0 • 0
13 0 0 • 0 0
14 0 0 0 • 0
15 0 0 0 0 •
16 Ell 0 0 0 0
17 0 0 • 0 0
18 • 0 0 0 0
19 0 • 0 0 0
20 0 0 • 0 0
21 0 • 0 0 0
22 0 0 0 • 0
23 • 0 0 0 0
24 0 • 0 0 0
25 0 0 0 • 0
26 0 • 0 0 0
27 0 0 • 0 0
28 .. 0 0 0 0
29 0 0 • 0 0
30 0 • 0 0 0
31 0 0 • 0 0
32 • 0 0 0 0
33 0 0 • 0 0
34 0 0 0 • 0
35 • 0 0 0 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 0 0 0
39 0 0 6 0 0
40 0 0 0 0 0 I'

i

I

t h !

,. '. , ~ «' , !

o

"I! , " ,,:~:,~ ,..~~; - , ,~ 'r. .,~ . J!f t i

AA1 e1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Administrarea Afacerilor (cu oredare in limbi striiirie)

).

TEST-GRILA

Meca~ismele prin care se stabilesc ~i delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala sunt asociate cu functia de: (2p)

a) previziune;

b) evaluare; e) organizare;

d) cornanda;

e) conducere.

2

). Mas~ow a .a~ez~t In varful piramidei necesitatilor umane:(2p)

a) nevoile fiziologice elernentare:

b) nevoile de securitate: '

c) nevoile de afiliere; ,

d) nevoile de stima;

e) nevoile de autorealizare,

3

). . Ansa;r:_blul fonnatillnilo.r si i:lteractiwlilor umane cu caracter organizatoric care apar spontan ~l natur~ mtre .comp?nenlll unei organizatii sunt asociate cu.{Zp)

a) orgaruzarea ierarhica:

b) organizarea formala; ,

c) organizarea functionala:

d) organizarea informala: '

e) organizarea ierarhico-fwlc(ionaliL

4

). ) ALbaahdeZVOItarea teoriei privind motivarea manageriala a contribuit In mod dcosebit:

a r am Maslow; .

b) Michael Porter;

c) Kenichi Ohmae;

d) Henry Fayol;

e) Jack Welch.

(2p)

5

).

Stabi.lirl:adobiectivelor si alocarea resurselor pentru realizarea lor se face prin functia

managena a e: (2p) .

a) control al calitatii:

b) previziune; .,

c) organizare;

d) coordonarea ;

e) antrenare,

6

). Modelul celor cinci forte pent I' di

) P t I) k . mana iza me iului competitional a fost realizat de'

a e er rue er; >.

b) Michael Porter;

c) Abraham Maslow;

d) Michael Hammer; e) Philip Kotler.

(2p)

7

).

AM e1

Sistemul de management bazat pc dctcrminarea riguroasa a obiectivelor pana la nivelul cxecutantilor si pe corelarca rccompenselor cu nivelul de rcalizare a acestora se numeste: (2p)

a) managernentul prin exceptii;

b) managementul pe baza ccntrclor de sarcini;

c) managementul prin obiective;

d) managemcntul prin proiecte;

e) managementul pe baza centrelor de profit.

8

).

Care dintre elemcntelc de maijos nu reprezinta functie sau atribut al condueerii? (2p)

a) previziunea;

b) deeizia;

c) organizarea;

d) coordonarea;

e) control-cvaluarea.

9

). Principalele patru categorii de factori ai mediului economic national care, In opinia lui

M.Porter, influenteaza major obtinerea de avantaj competitiv de catre organizalie sunt: (2p) a) guvernul, structura si strategia organizatici, conditiile factorilor de productie, conditiile cererii, mediul ecologic;

b) concurenta, conditiile factorilor de productie, conditiile cererii, industriile inrudite ~i suportive;

c) concurenta, structura si strategia organizatiei, sansa, conditiile cererii, bursa;

d) produsele de substitutic, structura si stratcgia organizatiei, factorii de product ie, conditiile cererii, guvernul;

e) concurenta, zona maritima, conditiile factorilor de productie, conditiile cererii, industriile inrudite si suportive.

10). Procesul motivarii personalului trebuie sa indeplineasca simultan mai multe caracteristici:

(2p)

a) sa fie complex, diferentiat si gradual;

b) sa tie transparent, omogen si legal;

c) sa fie individualizat, statistic ~i put in costisitor;

d) sa fie direct, legal si complex;

e) sa fie actualizat, simetric si eficient.

11). Reducerea larninimum a distorsiunii, III vederea cresterii eficacitatii cornunicarii, se

incadreaza In categoria urmatoarelor actiuni: (2p)

a) de inforrnatizare a managementului;

b) de asigurare a unei cornunicari clare si concise;

c) de perfection are a managerilor;

d) de perfectionare a structurii organizatorice.;

e) de perfectionare a relatiilor informale.

12). In categoria determinantilor endogeni ai strategici nu includem:(2p)

a) cultura organizationala;

b) potentialul uman;

c) inzestrarea tehnica si tehnologica;

d) configuratia reliefului zonei de amplasare; c) dimensiunea firmei.

13). Obiecti.vele fundamentale trebuie sa tle: (2 )

a) nec~antltlcabile, mabilizataare, abstract- s~mul t •

b) re"hste t hI' ,.a oare; Q. ,e no ogice, restrictive, stimulatoare'

c) reahstc, mobilizatoare camprelicnsl'b'l ·t·' I

d) li ' . 1 C, S irnu atoare:

r~a. iste, educative, incertc, stimulatoare; ,

e) VlzlOnare, sezoniere, punctuale, stimulatoarc.

AA1 c1

14 ).

Pentru fi . b'I .

. a ~ VIa 1, avantojul competitiv trebuie sa fi .

a) semmficallv-cantitativ' re:

b) comensurabil-valoric' '

c) economico-sociaI; ,

d) durabil sau sustenabil.

e) zilnic actualizat. '

(2p)

15). Procesul tipic de management se poate '.' t _ .

" lCS ructura in fW1C(JC ! d 1-

concepute ~l exercitate atribl1te1e sal - t ." " . uc mo u in care sunt

) a e, In rei laze sau eta '. I

a faza tehnico-juridica faza eco . _ f pe pnnclpae: (2p)

b' ' -, nonuca, aza de control'

) faza primara, faza secunda-a, faza tertiara' '

c) faza de c~r:etare, faza de productie, f~za de evaluare'

d) ~aza prev.lz.lOnalii, faza graficii, faza fin alii; ,

e) faza prevlzlOnalii, faza de operalionalizare, faza Iinala.

a) a~~~~va:~~a resurselor umane este folosita in cadrul functiei de:(2p)

b) recompensare;

c) coordonare;

d) promovare;

e) control-evaluarc.

16 ).

17 ).

In organizatia modemii, control-evaluarea de ti co . . _ "_

evaluate axata pe analiza relatiilor: (2p) P nstarativ a disparut, fund mlocuitii cu a

a) de comunicare'

b) de cooperare; ,

c) cauza-efect;

d) de productie'

e) financiare~ ,

18 ).

) Teor~.a}~i A. Maslow pune Ia baza motivarii: (2p) a neceslta(lle;

b) a~teptiirile;

c) expectatiile;

d) recompensele;

e) sanCJiunile.

Facu/tatea: Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi striiine)

AA1 c1

19 ). Pour reussir, uno femme do it Cire 3 fois.. .. qu'un homrne, I p.

a) bonne;

b) meilleure;

c) imaginative;

d) moins

20 ). La remise c'est la reduction accordee par Ie vcndeur

a) pour compenser un defaut de qualite des marchandiscs;

b) pour Ie paiement au comptant;

c) en raison de l'importance de la cornmande;

d) sur Ie montant des factures de l'annee

2p.

21). Jacques et Jean lravaillcnt au service commercial dont vous etes responsable. Un jour,

Jacques vous declare qu'il n'est plus possible de rravaillcr avec Jean. 1. Pourquoi? Parce qu'il ne vous est pas sympthique ou parcc que VOllS avez peur d'obtenir de mauvais resultats? 2. Qu'est-ce que vous voulez dire exaetemcnt? Vous voudriez qu'on lc licencie ou qu'on Ie change de service? 3. Que pensez-vous de ini? Comment le trouvez-vous? 4. Pourquoi dites-vous ca? Qu'est-ce qu'il a fait exactement? A. Eh bien, voila, c'est la 5c fois qu'il se trompe en 15 jours sur l'evaluation dn stock. B. II n'est pas conscieneieux. On ne peut pas lui faire con fiance. C. Non, mais il faut absolument qu'on se reunisse tous les trois et qu'on parle serieusernent du probleme. D. J'en ai assez de lui. Je ne peux plus supporter son mauvais caractere, 2p.

a) 3D, IC, 2B, 4A;

b) 3D, IB, 2C, 4A;

c) lD, 2C, 3A, 4B ;

d) 2D, lC, 3B, 4A

22 }. Le conge de formation. 1. Quelles sont les conditions pour beneficier du conge de

formation? 2. Qu'est-ce que Ie conge de formation? 3. Qui paie la formation? 4. Quelle est la duree du conge? 5. L'employeur peut-il refuser un conge de formation? A. La duree maxirnale du conge est d'un an pour un stage continu a plein temps. B. Avail' 24 mois d'anciennete dans la branche professionnelle d~nt 6 mois dans l'cntreprise. C. Les frais de formation sont a la charge de l'employeur qui doit consacrer, chaque annee, 1, I % de la masse salariale a des actions de formation. D. C'est Ie droit, pour tout salarie, desuivre une formation de son choix pendant les heures normales de travail avec maintien de son contrat de travail. E. Non, l'employeur peut seulement reporter Ie conge, s'il pense que l'absence est prejudiciable a la bonne marche de l'entreprise, Ce report doit etre motive et nc peut exceder un an. 3p.

a) !D, 2E, 3C, 4B, 5A;

b) lD, 2E, 313, 4C, 5A;

c) IC, 2A,3E, 4B, 50;

d) lB, 20, 3C, 4A, SE

23 ). Le Directeur General s'engage Ii tcnir compte par lc personnel, c'est a que reviendra la

decision finale. 2p.

a) des avis formules, mais, lui;

b) mais, lui, des avis formules;

c) mais, des avis formules, lui;

d) lui, mais, des avis forrnules

1\)

Facultatea: Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi striiine)

24 ).

Le role principal d'un consiste [1 stocker les marchandises.

a) fournisseur;

b) grossiste;

c) vendeur;

d) acheteur

25 ).

AA1 c1

lp.

A ~a suite de votre .... du 5 fevrier 2009, nous VOllS confinnons votre .... en qualite de chef de chantier. Ip.

a) engagement, entretien;

b) entrctien, reglement;

c) contrat de travail, engagement;

d) entretien, engagement

26). . A. Veuillez agreer. B. Veuillcz me faire parvenir. C. Messieurs

I'lmportance....... I p. '

a) C+A+D+B;

b) C+B+D+A;

c) D+C+A+B;

d) D+C+B+A

27 ).

D. Etant donne

Devoirs du salarle ou de I' I '} 1 A .. .

. .emp oyeur, . ssurer la secunte du personnel 2. Remettre un

bulletm de sa.lalre 3. ~e.pas reveler les secrets de l'entreprise 4. Etablir un reglement interieur 5. Prendre SOl~ du matenel 6. Respecter I'egalite professionnelle entre les hommes et les femmes 7. Executer Ie travail dcmande 8. Respecter la reglementation du travail 9. Obeir it son patron :? Verser un salaire au moins egal it celui fixe par la loi 2p.

a) Salarie: 3, 1 5 2 7' Employeur: 4 8 6 9 10'

b) Salarie: 1,2: 4' 6' 10' Employe~' 3 ~ ~ 8 9:

c) Salarie: 3,5,7: 8: 9; Employeur: i,;' 4,6,10;

d) Salarie: 3, 5, 7, 1,2; Employeur: 4, 6,10,8,9

28 ). Monsieur, Nous reception de votre lettre du 12 .

fi et VOIlS .. de ..

con lance. 2p.

a) accusons, courant, remercions, votre;

b) accusons, actuel, remerciez, sa;

c) annoncons, courant remerciez votrc:

d) annoncons, actuel, ;emercions: sa '

Fecuttetee: Administrarea Afacerilor (cu predare in Iimbi striiine)

AA1 c1

29 ).

Questionnaire sur Ie personnel d'une cntrcprise. 1. Les relations du personnel avec la direction 2. Y a-t-il souvent des ncgociations 3. L'absenteisme cst-il 4. L'age moyen du personnel 5. Cherche-t-on it ameliorer 6. L'entrcprise connait-elle une tres grandc 7. Existe-t-il un systeme 8. L'anciennete est-elle 9. Le personnel a-t-il la possibilite 10. Les objectifs sont-ils A. sont-elles bonnes? B. les conditions de travail? C. mobilite du personnel? D. avec les representants du personnel? E. rationnel d'evaluation du personnel? F. est-il infericur a 40 ans? O. un facteur important de promotion? H. bien definis? I. en diminution, en augmentation ou

sans ehangement? 1. de poursuivre sa formation au sein de l'entrcprisc? 3p.

a) !D, 2F, 3B, 4H, 5C, 60, 71, 8A, 91, IDE;

b) lJ, 2B, 3A, 4F, 5D, 6C, 7H, 80, 91, 10E;

c) lA, 2D, 31, 4F, 5B, 6C, 7E, 80, 91, lOB;

d) !D, 2A, 3H, 4F, 5J, 6C, 70, 8E, 9B, J 01

30 ). A. Etudiant en BTS Acticn Commcrcialc ~l Paris,je suis conscient du challenge europeen qui

s'ouvre actuellement it nous et je desire vivement amcliorer rna formation par une pratique commerciale it l'etrangcr. B. Je peux vous offrir une experience certaine de l'etude et de la prospection commerciale. Par ailleurs, je parle couramment l'ang1ais (voir CV joint). C. Jean Vaut 237, rue Charenton 750]2 PARIS 32546789 D.Votre annonce refcrencee ci-dessus a retenu toute mon attention car je connais la place de leader que vous occupez en France sur Ie marche du mobilier de loisir. E. Monsieur Arnede Tiard Dirccteur commercial Societe SOLDIFF F. Je vous prie de croire, Monsieur Ie Directeur, a I'assurance de mes salutations distinguees. O. Je me tiens it votre disposition pour vous rencontrer les mardi ou vendredi apresmidi. H. P.J.: CV 1. Objet: demande de stage J.Vos references: annonce 4312AZ5 K.Paris, le 2 fevrier 2007 L.Monsieur Ie Directeur, MJean Vaut 3p.

a) C+M+J+I+H+K+E+L+B+D+A+O+F;

b) C+E+K+.T+I+H+L+D+A+B+O+F+M;

c) E+C+J+I+H+K+E+F+L+D+A+B+O;

d) E+M-I-K+C+L+D+A+B+O+F+.T+I+H

31 ). Si les ventes se developpent, Ie benefice: 2p.

a) doubJera;

b) restera stable;

c) augmentera dans Ia merne proportion;

d) diminuera

32 ). .. renseignements, n'hesitez pas a nous contacter. l p.

a) Pour plus de;

b) Avec des;

c) Moyennant;

d) Dans quelques

Facultatea: Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi striiine}

AA1 c1

33 ). Un respousable politique dont Ie parti cst au pouvoir repond it la critique de

I'opposition: I. Considerons tout d'abord I'evolution des prix .... 2. Un autre exemple est celui de I'investissernent des entreprises ..... 3. Oui, bien sur, ils nous disent, ils no us repetent sans arret, ils veulent nous faire croire que l'econornie du pays est en dcclin, 4. Enfin prcnons lcs chiffres du ch6mage.... 3p.

a) 2, 3, 1,4;

b) 4,1,3,2;

c) 3,1,2,4;

d) 1,4,2,3

34 '), Monsieur Guerard, dircctcur commercialde Acior, telephone it sa secretaire, 1. Bien

sur, Monsieur. Vous partirez en voiture? 2. Allf)! Marielle? lei M. Guerard? Je dois me rendre dans le midi de la France la semaine pro chaine. Pourriez-vous organiser mon voyage? 3. Vous rendrez la voiture a Marseille? 4. Faites, s'il vons plait, nne reservation sur le premier vol de lundi. 5. Tres bien, Monsieur. Je vous prepare tout ca. 6. Louez-moi une voiture confortable, mais pas trop grande. J'aurai beaucoup de kilometres a parcourir. 7.QllCljour comptez-vous partir? 8. D'accord, je passerai le voir. II faudra que j'aille aussi a Avignon, Calmes, Montpellicr. Soyez gentille de m'etablir mon itineraire de voyage pour que je pcrde Ie moins de temps possible.

9. Et pour la voiture, quel modele voulez-vous? 10. Non,je prendrai le T.G.V. it Grenoble. J'aurai encore un client a voir dans cette ville. Je vous fais une note avec mon programme de visite de la semaine. II.Ce sera fait, Monsieur... A propos, M. Domec de Nimes vient de telephoner. II souhaite que vous passiez le voir des que possible. 12. Non. Les routes sont trop glissantcs en cette saison. J'irai en avion jusqu'a Marseille. A l'aeroport je prcndrai une voiture de location. 3 p.

a)7,8, 10,3, 1, 12,2,5,9,4, 11,6;

b) 2,6,1,12,3,7,8,11,10,5,9,4;

c) 9, 3,1,4, 12,2,7,8, II, 10,5,6;

d) 2, 1, 12,7,4,9,6,11,8,3,10,5

35 ). Le conge de formation est... , pour tout salarie, de ........ une formation de ......... pendant les

heures norrnales de travail avec de son contrat de travail. 2p.

a) Ie droit, suivre, son choix, maintien;

b) son choix, maintien, suivre, le droit;

c) le droit, maintien, son choix, suivre;

d) son choix, suivre, maintien, Ie droit

Admitere masterat 2009 Facultatea:

Administrarea Afacerilor (cu predare in lirnbi strain e)

3 august 2009 Seria a JI-a

Cod griJa: AA2 C

Codulvariant~{1 -6)

2

3

4

5



o

o

o

o

Modulul de specializare

0 ~v/
0
0 ~)
.'
0
0 6

Puncta'
2
2.
'2.
2.
2-
2
2-
2-
2
2-
2-
2_
2-
2-
2-
2-
2_
2.
~
Jp
4_
.2...f_
~
q
{'E_
3~
q
1_l!_
'f
7i'_p_
{j._
~
.<_r_
3p
3p
, o

Nr. a b c d e
1 0 0 • 0 0
2 0 0 0 0 •
3 0 0 0 • 0
4 ,. 0 0 0 0
5 0 • 0 0 0
6 0 • 0 0 0
7 0 0 • 0 0
8 0 • 0 0 0
9 0 .4 0 0 0
10 • 0 0 0 0
11 0 • 0 0 0
12 0 0 0 • 0
13 0 0 • 0 0
- 14 0 0 0 .. 0
15 0 0 0 0 •
16 .. 0 0 0 0
17 0 0 ., 0 0
18 ., 0 0 0 0
19 • 0 0 0 0
20 0 0 • 0 0
21 0 • 0 0 0
22 0 0 0 • 0
23 0 0 • 0 0
24 0 • 0 0 0
25 0 0 • 0 0
26 • 0 0 0 0
27 • 0 0 0 0
28 0 0 0 .. 0
29 0 e 0 0 0
30 0 0 • 0 0
31 • 0 0 0 0
32 0 0 e 0 0
33 0 • 0 0 0
34 0 0 0 • 0
35 • 0 0 0 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 -0 0 0
39 0 0 0 0 0
40 0 0 0 0 0 AA2 c1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMlCE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Adminisi·rarea Afacerilor (cu oredere in Iimbi strain e)

TEST-GlULA

). Mecanismele prin care se stabilesc ~i delirnitcaza procesele de munca fizica si intelectuala

sunt asociate Cll functia de: (2p)

a) previziune;

b) evaluate;

c) organizare;

d) comanda;

e) conducere.

2

). Maslow a asezat In varful piramidci necesitatilor umane:(2p)

a) nevoile fiziologice elementare;

b) nevoile de securitate;

c) nevoile de afiliere;

d) nevoile de stima;

e) nevoile de autorealizare.

3

). Ansamblul formatiunilor si interactiunilor umane cu earaeter organizatoric eare apar sponlan

si natural intre cornponentii unci organizatii sunt asociate cu:(2p)

a) organizarea ierarhica;

b) organizarea formal a;

e) organizarea functional a;

d) organizarea informala;

e) organizarea ierarhico-functionala.

4). La dezvoltarea teorici privind motivarea manageriala a contribuit In mod deoscbit: (2p)

a) Abraham Maslow;

b) Michael Porter;

c) Kenichi Ohmae;

d) Henry Fayol;

e) Jack Welch.

5). Stabilirea obiectivelor si alocarea resurselor pentru realizarea lor se face prin functia

managerial a de: (2p)

a) control al calitatii;

b) previziune;

c) organizare;

d) coordonarca ;

e) antrenare.

6). Modelul celor cinci forte pcntru analiza mediului competitional a fost realizat de: (2p)

a) Peter Drucker;

b) Michael Porter;

c) Abraham Maslow;

d) Michael Hammer;

e) Philip Kotler.

7

AA2 c1

. . - bi tivelor panii la nivelul

). Sistemul de management bazat pe dcterminarea nguroasa a 0 rec I c

executantilor si pc corel area rccompcnselor cu nivelul de realizare a acestora se numeste: (2p)

a) managemcntul prin exceptii;

b) managementul pe baza centre lor de sarcini;

c) managcmentul prin obiectivc;

d) managemcntul prin proiecte;

c) managementul pe baza centrelor de profit.

). Care dintre elemcntele de maijos nu reprezinta functie sau atribut al conducerii? (2p)

a) previziunca;

b) decizia;

c) organizarea;

d) coordonarca;

e) control-evaluarea.

9

). Principalele patru categorii de factori ai mcdiului economic national care, In opinia IU(i2 )

M.Porter, influentcaza major obtinerea de avantaj competitiv de catre organizatie sll~t:. p

. . ... ditiile fact ··10· de productie conditiilc

a) guvernul, structura ~I strategia orgamzaner, con 1)1 e lac OIl I .'.

cererii, mediul ecologic; . .

b) concurenta, conditiile factorilor de productie, conditiile cererii, industriile inrudite ~l

suportive; ..

c) concurenta, structura ~i strategia organizatiei, sensa, conditiile cerern, bursa; . . ..

. . ... t··" t .. de productie conditiile

d) produsele de substitutie, structura 1)1 stratcgia orgarnzauct, lac om. ' , ,

cererii, guvernul; . .. .. . ..1

e) concurenta, zona maritima, conditiile factorilor de productie, conditiile cerern, industrii c

inrud ite i)i suportive.

10). Procesul motivarii personalului trebuie sa indeplineasca simultan mai multe caracteristici:

(2p)

a) sa fie complex, diferentiat i)i gradual;

b) sa fie transparent, omogen iii legal;

c) sa fie individualizat, statistic iii putin costisitor;

d) sa fie direct, legal si complex;

e) sa fie actualizat, simetric i)i eficient.

11). Reducerea la minimum a distorsiunii, In vederea cresterii eficacitatii comunicarii, se

incadreaza In categoria urmatoarelor actiuni: (2p)

a) de informatizare a managernentului;

b) de asigurare a unei cornunicari clare i)i concise;

c) de perfectionare a managerilor;

d) de perfectionare a structurii organizatorice.;

e) de perfectionare a relatiilor informale.

12). In categoria detcrminantilor cndogeni ai strategiei l1U includem:(2p)

a) cultura organizationala;

b) potentialul uman;

c) inzestrarea tehnica iii tchnologica;

d) configuratia relicfului zonei de amplasare;

e) dimensiunea firrnei.

AA2c1

13). Obiectivele fundamentale trebuie sa fie: (2p)

a) necuantificabile, mobilizatoare, abstracte, stimulatoare;

b) realiste, tehnologice, restrictive, stimulatoare;

c) rcaliste, mobilizatoare, cornprehensibile, stimulatoare;

d) realiste, educative, incerte, stimuJatoare;

e) vizionare, sezoniere, punctuale, stimulatoare,

14). Pentru a fi viabil, avantajul competitiv trebuie sa fie: (2p)

a) semnificativ-cantitativ;

b) comensurabil-valoric;

c) economico-social;

d) durabil sau sustenabil;

e) zilnic actual izat.

15). Procesul tipic de management se poate restmctura In functie de modul in care sunt

concepute si exercitate atributele sale, In trci faze sauetape p;incipalc: (2p)

a) faza tehnico-juridica, faza economic a, faza de control;

b) faza prirnara, faza secundara, faza tertiara;

c) faza de cercetare, faza de productie, faza de evaluare; d)faza previzionala, faza grafica, faza finala;

e) faza previzionala, faza de operationalizare, faza finala,

16). Motivarea resurselor urnane este folosita In cadrul functiei de:(2p)

a) antrenare;

b) recompcnsare;

c) coordonare;

d) promovare;

e) control-evaluare.

17). In organizatia modems, control-evaluarea de tip constatativ a disparut, fiind inlocuita cu 0

evaluare axata pe analiza relatiilor: (2p)

a) de cornunicare;

b) de cooperare;

c) cauza-efect;

d) de productie;

e) financiare.

18). Teoria lui A. Maslow pune la baza rnotivarii: (2p)

a) necesitatile;

b) asteptarile;

c) expectatiile;

d) recompensele;

e) sancti unile.

20

Facu/tatea: Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi striiine) AA2 c1

19 ). Which of the following sentences expresses the highest degree of probability? (2p.)

a) The supplier must have delivered the goods;

b) The supplier might have delivered the goods;

c) The supplier may have delivered the goods;

d) The supplier could have delivered the goods

20 ). Which of the sentences below best translates the following Romanian sentence: "Imposibil sa fi

schimbat tcrmcnii de livrare ." (3p)

a) They may have changed the delivery terms;

b) They didn't have changed the delivery terms;

c) They can't have changed the delivery terms;

d) They might not change the delivery terms

21). Fill in the following sentence with a suitable verb form: "He he to take our

customers but I don't think he ........ the truth. " (2p.)

a) said; won't try; was telling;

b) said; wasn't trying; was telling; e) had said; had trying; is telling;

d) have said; wasn't trying; was telling

22 ). Choose the correct translation of the following sentence: "Toata ziua am lucrat la planul de

afaceri si Inca nu am terminat, "(2p.)

a) I had worked on the business plan all day and I haven't finished yet;

b) I've been working on the business plan all day and I hadn't finished yet;

c) I was working OIi the business plan all day and it haven't been finished yet;

d) I've been working on the business plan all day and I haven't finished yet

23 ). Which of the sentences below is the correct Indirect Speech version of the following: ';1 won't

change the strategy now; things are going very. well."? (2p.)

a) The manager said she won't change the strategy now; things are going very well;

b) The manager told us she would change the strategy then; things were going very well;

c) The manager told LIS she wouldn't change the strategy then; things were going very well;

d) The manager said she lvon't change the strategy then; things are not going very welJ

24 ). Which of the alternatives (a-d) is the correct Direct Speech version of the following sentence:

"I-Ic said he hoped I'd got the improved version of the Project Proposal."? (2p.)

a) Did YOLI get the improved version of the Project Proposal";

b) I hope you've got the improved version of the Project Proposal;

c) Have you got the improved version of the Project Proposal? ;

d) I hope you will get the improved version of the Project Proposal

25 ). Fill in the following paragraph with the appropriate prepositions: "When I got the

plane, I checked the appendix the end of the report. Now I agree you the

need to cut costs. We can't spend so much money ......... distribution." (1 p.)

a) on, by, with, to, with;

b) in, by, to, on, with;

c) on, at, with, about, on ;

d) in, at, with, to, on

Facultatea: Administr&rea Afacerilor (cu predere in llmbi trot ,\

, S retno) AA2 G 1

26 ). Which of the alternatives (a d)' the .

. ," - IS te correct translation of the following sentence: " Nu vei

obtine cont~actul claca llll vel face cateva concesii" (3p.)

a) You won t get the contract unless you make some concessions'

b) ~ou won't get [he contract unless you don't make some concessions;

c) You will get the contract unless you make some concessions;

d) You will get the contract unless you don't make some concessions

27 ).

Fill in with the appropriate business conce t: " . . . •

. ". p. . '" supervise the banking system' fix the

mlIlllmdum lfnlterest rate; Issue bank notes; control the money supply; influence exchange r~tes' act

as en er 0' ast resort." (2p) "

a) Central banks;

b) Commercial banks;

c) Universal banks;

d) Investment banks

28 ).

Fill in with the appropriate business concepts '''A ' . . .

I "(1 ) . person s money III a bus mess IS known as his

or rer p.

a) account;

b) deposit;

c) fund;

d) stake

29 ). Fill in with the appropriate business concept: " II > • h

hat i . . 1" IS t e part of the profits of a

company t at IS paid to shareholders for each share that they own." (I .)

a) bonus; p

b) dividend; e) interest; d) earnings

30 ). Fill in with the appropriate business concept: "TI diff b

its i sand . . te 1 erence etween what a country pays for

I s Imports an receives for its exports refers to " (2p.) ,

a) aggregate demand;

b) aggregate supply;

c) balance of payments;

d) gross national product

31 ).

Which of the terms (a-d) . li . I I .

. camp res WIt 1 he followlllg definition' "The public's b r f ' d

perceptions about a particular product." (l p.) . e ic S an

a) brand image;

b) brand loyalty;

c) brand-switcher;

d) brand testing

32 ).

Which of thc terms (a d) r . 1

. - comp ies WIt 1 the definition below: "The market dcma id th t

corresponds to a whole ind t '. I d I r a

) k . us ry s p anne eve! ofmarketing expenditure" ? (Zp.)

a mar cet potential; . "

b) market environment;

c) market forecast;

d) market segmentation

Facultatea: Administrarea Afacerilor (Cli predet» in limbi sirsine)

AA2 c1

33 ). Complete the following sentence referring to methods of payment in international trade: "A pro·

forma invoice is the first draft of an exporter's bill to an importer. " (2p.)

a) giving details of the competitors' products and the importer will decide whether to buy or not;

b) containing estimated prices, according to which the importer will decide whether to buy or not;

c) referring to the quantities of products the exporter will buy;

d) containing the prices the importer has accepted to pay

34 ). Catherine Nog established an electronic watch company with six employees in 1979. The

company now has over 500 employees. Read the following text and decide which of the statements (a-d) is true:

"What factors have made your business successful?

First of all, the advent of LCD watch technology in the 1970s created the vast opportunity for us. You see although the Swiss were the first to develop a quartz watch, the support of the Swiss manufacturers was not strong as they overlooked the phenomenal growth potential of the market. They believed their mechanical excellence would keep them leaders of the industry and that the quartz watch was only a gimmick and that it would soon fade out. In fact this poor judgement eventually led to the downfall of some companies. As demand was greater than the supply, therefore it wasn't difficult for me to get entry to this market when I first set up my company.

At the end of the first year the number of employees increased to 20 and we moved from office premises to a factory. Our floor space increased from the original 600 sq ft to 2,000 sq feet by the end of the first year, and the company grew more than tenfold in the next five years.

And then a few years later, prices started to become very competitive as the retail market became saturated. So I had to think about certain strategies to tackle this problem, I had to think up a short-term strategy and develop some long-term planning. Like all our competitors, we developed new products such as giftware and luxury items. For example, we designed products with a time device in them and customers could print their logo on the prodnct for promotional purposes. However, competition became severe. It reached a point that ally product which had a time module in it became less valuable.

In the short term, we had to cut our costs. However, for certain customers who arc less price conscious, I was able to upgrade the quality of our products, for example, by offering better batteries, a longer warranty, etc. We did not want our customers to think we were ripping them off of course if we charged a higher price. For customers who were less focused on quality, we had, of course to reduce our prices: In the end, our customers all thought that our company offered quality products, which were value for money while most of our competitors struggled for survival and cut prices in a very competitive market. Some were even forced out of the market.

On the other hand, we also switched our capacity to producing clocks, cutting our watch production line and training our workers to assemble clock products. Watch production was based on an assembly line. Well we bought components from suppliers and assembled the watches. Clock products involved more components, we bad to make them in house and the company started to install machinery, hire designers and the workflow became more sophisticated and today, we have become one of the best known manufacturers inthe world, with ISO 9001 certification." (3p)

a) The Swiss believed the quartz watch would lead to huge growth in the market;

b) Products with time modules became more valuable;

c) The company cut prices for all the products;

d) Catherine Nag's floor space increased by 1,400 sq it by the end of the first year

Fecultetee: Administrarea Afacerilor(cu predare in lltnbi striiine}

AA2 c1

35 ). Read the text and choose the best sentence (a-d) to complete it. "In business negotiations, good

people skills, mutual respect and trust are absolutely essential. One of the aims of the first meeting

is therefore for the two parties to develop trust and sound each other out. Doing your

homework means finding out as much as you can about the company you are dealing with, about its needs and expectations, and about its negotiating style. It also means defining precisely what you want and what your conditions are, as well as deciding in advance what kind of concessions you are willing to make." (3p)

a) This phase can be made easier if you do your homework beforehand;

b) Let us turn briefly to three serious dangers which often lurk behind negotiations;

c) Obviously, it is easier to reach an agreement ifboth parties take away something from the deal;

d) There are three key issues to bear in mind when making concessions

Admitere masterat 2009 Facultatea:

Administrarea Afacerilor (CU predare in limb; striiine]

3 august 2009 Seria a II-a

Cod grila: AA3 C

Codul variantei ( 1 - 6 )

2

3

4

5

e.

o

o

o

o

MOdulul de spedalizare

o o o o o

6

Puncta]
2
2
2
2.
2.
.2
2
2.
2
2
2
2
2.
2
2
2
2
2
/If'
-1j)
,11'
rip
JP
2..P
if'
J..p
2.7)
:l.P
2..P
)..p
i3p
3p
Jp
Jp
'3f!- --- o

rvr. a

1 0
2 0
3 0
4 •
5 0
6 0
7 0
8 0
9 0
10 .,
11 0
12 0
13 0
14 0
15 0
16 e
17 0
18 e
19 0
20 0
21 e
22 0
23 0
24 0
25 .,
26 0
27 0
28 0
29 0
30 0
31 0
32 0
33 0
34 0
35 0
36 0
37 0
38 0
39 0
40 0 0 c u e
0 e 0 0
0 0 0 e
0 0 • 0
0 0 0 0
• 0 0 0
• 0 0 0
0 • 0 0
• 0 0 0
• 0 0 0
0 0 0 0
• 0 0 0
0 0 • 0
0 • 0 0
0 0 • o.
0 0 0 •
0 0 0 0
0 • 0 0
0 0 0 0
0 0 • 0
0 e 0 0
0 0 0 0
• 0 0 0
0 • 0 0
0 0 • 0
0 0 0 0
4} 0 0 0
0 • 0 0
0 • 0 0
., 0 0 0
0 • 0 0
0 0 • 0
0 0 • 0
(£) 0 0 0
0 • 0 0
• 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0 AA3c1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Adminis'trarea Afacerilor (cu oredare in limbi striiine )

TEST-GIliLA

), Mccanismele prin care se stabilesc ~i delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala

sunt asociate cu functia de: (2p)

a) previziune;

b) evaluare;

c) organizare;

d) cornanda;

e) conducere.

2

), Maslow a asezat In varful piramidei necesitatilor umane:(2p)

a) nevoile fiziologice elementare;

b) nevoile de securitate;

c) nevoile de afiliere;

d) ncvoile de stima;

e) nevoile de autorealizare,

3

), Ansamblul formatiunilor si interactiunilor umane eu caracter organizatorie care apar spontan

~i natural intre componentii unei organizatii sunt asociate cu:(2p)

a) organizarea ierarhica;

b) organizarea formala;

c) organizarea functionala;

d) organizarea informala;

e) organizarea ierarhico-functionala,

4), La dezvoltarea teoriei privind motivarea manageriala a contribuit In mod deosebit: (2p)

a) Abraham Maslow;

b) Michael Porter;

c) Kenichi Ohmae;

d) Henry Fayo!;

e) Jack Welch,

5), Stabilirea obiectivelor ~i alocarea resurselor pentru realizarea lor se face prin functia

manageriala de: (2p)

a) control al calitatii;

b) previzinne;

c) organizare;

d) coordonarea ;

e) antrenare,

6), Modelul celor cinci forte pentru analiza mediului cornpctitional a fost realizat de: (2p)

a) Peter Drucker;

b) Michael Porter;

c) Abraham Maslow;

d) Michael Hammer;

e) Philip Kotler.

':2.<;;;

AA3 c1

7), Sistemul de management bazat pc determinarea riguroasa a obiectivelor panii la nivelul

cxecutantilor ~i pe corclarca rccompcnselor eu nivelul de rcalizare a acestora se numqte: (2p)

a) managemental prin exccptii;

b) managernentul pe baza ecntrelor de sarcini;

c) managementul prin obiective;

d) managcmentul prin proiecte;

e) managcmcntul pe baza centre lor de profit.

8

), Care dintre elernentcle de mai jos nu rcprezinta functie sau atribul al conducerii? (2p)

a) previziunea;

b) decizia;

c) organizarea;

d) coordonarea;

e) control-evaluarea.

9

), Principalele patrn categorii de factori ai mediului economic national care, in opinia lui

M'Porter, influenteaza major obtinerea de avantaj competitiv de catre organizatie sunt: (2p) a) guvernul, structura ~i strategia organizatiei, conditiile factorilor de productie, conditiile

cererii,-mediul ecologic; '_

b) concurenta, conditiile factorilor de productic, conditiile cererii, industriile inrudite ~i suportive;

c) concurenta, structura si strategia organizatiei, sensa, conditiile cererii, bursa; , "

d) produsele de substitutie, strnctura ~i stratcgia organizatiei, factorii de productie, conditiile cererii, guvernul;

e) concurenta, zona maritima, conditiile factcrilor de productie, conditiile cererii, industriilc inrudite ~i suportive,

10), Procesul motivarii personalului trebuie sa indeplincasca simultan mai rnulte caracteristici:

(2p)

a) sa fie complex, diferentiat si gradual;

b) sa fie transparent, omogen ~i legal;

c) sa fie individualizat, statistic si putin costisitor;

d) sa fie direct, legal si complex;

e) sa fie actualizat, simetric si eficient,

11), Reducerea la minimum a distorsiunii, In vederea cresterii eficacitatii cornunicarii, se

incadreaza in categoria urrnatoarelor actiuni: (2p)

a) de infonnatizare a managementului;

b) de asigurare a unei comunicari clare ~i concise;

c) de perfectionare a managerilor;

d) de perfectionare a structurii organizatorice.;

e) de perfectionare a relatiilor inforrnale.

12), In catcgoria detcrrninantilor endogeni ai strategiei nu includcm.Cp)

a) cultura organizationala;

b) potentialul um311;

c) inzestrarea tehnica ~i tehnologica;

d) configura Ii a reliefului zonei de amplasare;.

e) dimensiunea firmei.

13). Obicctivelc fundamentale trebuic sa fie: (2p)

a) necuantificabile, rnobilizatoare, abstracte, stimularoarc;

b) realiste, tchnologice, restrictive, stirnulatoare;

c) realiste, mobilizatoare, comprehensibile, stimulatoare;

d) realistc, educative, incerte, stirnulatoare;

e) vizionare, sezoniere, punctuale, stirnulatoare,

14). Pentru a fi viabil, avantajul competitiv trebuie sa JIc: (2p)

a) semnificativ-cantitativ;

b) comensurabil-valoric;

c) economico-social;

d) durabil sau sustenabil;

e) zilnic actualizat.

15). Procesul tipic de management se poate restructura, in functie de modul in care sunt

concepute ~i exercitate atributele sale, in trei faze sau crape principale: (2p)

a) faza tehnico-juridica, faza economica, faza de control;

b) faza primara, faza secundara, faza tertiara;

c) faza de cereetare, faza de productie, faza de evaluare;

d) faza previzionala, faza grafica, faza finala;

e) faza previzionala, faza de operationalizare, faza finala.

16). Motivarea resurselor umane este folosita in eadrul functiei de:(2p)

a) antrenare;

b) recornpensare; e) coordonare;

d) prornovare;

e) control-evaluare.

17). In organizatia moderna, control-evaluarea de tip constatativ a disparut, fiind inlocuita cu 0

evaluare axata pc analiza relatiilor: (2p)

a) de cornunicare;

b) de cooperare;

c) cauza-efect;

d) de productie;

e) financiare.

18). Teoria lui A. Maslow pune la baza motivarii: (2p)

a) necesitatile;

b) asteptarile; e) expectatii le;

d) recompensele;

e) sanctiunile.

AA3c1

Facultatea: Adminlstrarea Afacerilor (cu pre dare in limbi striiine)

19 ). Wahlen Sie die richtige Variante: Einen Bcdarf ... (I p)

a) bedeck en;

b) fullen;

c) beantworten;

d) decken

AA3 c1

20 ). Wahlen Sie die richtige Variante: Eine ... Ware ist der Traum eines jeden Kaufers, aber nicht

immer ist diese leieht zu finden. (I p)

a) preisbedingte;

b) preisbillige;

c) preiswerte;

d) prcisbewusste

21 ). Wahlen Sic die richtige Variante: Wir teilen Ihnen ... Wunsch weitere Einzelheitcn tiber

unser ... mit. (l p)

a) auf, Angebot;

b) nach, Katalog;

c) tiber, Preisliste;

d) bei, Produktpalette

22 ). Wahlen Sie die richtige Variante: Die Versandkosten ... des Bestellers. (l p)

a) Ubemimmt die Last;

b) gehen zu Lasten;

c) tragen die Bclastung;

d) sind ein Laster

23 ). Wahlen Sie die richtige Variante: Mitarbeiter ... ; eine Gehaltserhohung ... ; Arbeitnehmer ....

(2 p)

a) bestellen, befordern, anfordern;

b) vorstellen, fcrdern, befordern;

e) einstellen, anfordern, ubcrfcrdem; d) zustellen, befordern, uberfuhren

24 ). Wahlen Sie die richtige Variante: Werbung soli zunachst die Aufrnerksamkeit ... , dann das

Interesse wecken, das Verlangen herausfordern und schlielilich .... (2 p)

a) an sich lenken, den Verkauf rnitwirken;

b) fur sich beanspruchen, den Ankauf tatigen;

c) mit sich bringen, die Kaufmoglichkeit suehen;

d) auf sich ziehen, den Kauf bewirken

25 ). Wahlen Sie die riehtige Variante: "Kommerzialisierung" ist Synonym fur: (l p)

a) Vermarktung;

b) Marktpositionierung;

c) Verkaufsforderung;

d) Absatzangebot

.lS

Fecultetee: Administrarea Afaeeri/or (eLI predare in fimbi striiine)

AA3 c1

26 ). Wahlen Sie die richtige Variante: Bevor man mit del' Ubersetzung des Verlrags begann, ....

(2 p)

a) sollten einige Termini ubcrprufen werden;

b) musstcn einigc Termini grUndlich uberpruft werden;

e) mussen einige Termini grundlich uberpruft werden sein; d) mussten einige Termini grundlich tiberpnift worden

27 ). Wahlen Sic die richtige Variante: Die besonderc Funktion des "Cash-and-Carry"-Betriebs

liegt im ... Preis, im wei ten .,. und in der umfangrcichen .... (2 p)

a) niedrigen, Variation, Lagerung;

b) hohen, Varianten, Haltung;

c) gunstigen, Sortiment, Lagerhaltung; . d) kleinen, Angebot, Kundschaft

28 ). Wahlen Sie die richtige Variantc: Die Westbalkan-Staaten haben ihre okonomischen

Politi ken so Zll ... , dass Landwirtschaft und andere von der Globalisierung betroffene Wirtschaftssektoren ... fur ... werdcn, (2 p)

a) fuhren, kompatibel, die gesamte Mercosur-Zone;

b) mobilisieren, kompetitiv, das Weltall;

c) orientieren, konkurrenzfahig, die gesamteuropaischc Wirtschaft;

d) rnachen, konkurrenzmaligcbcnd, alle Wirtschaftsgebicte

29 ). Wahlen Sie die richtige Variantc: ... deutlicher Wachstumsaussichten in der Branche will der

Kfz-Hersteller die Produktion ... Ausland verlagern, ... einige Konkurrenten auf dem Inlandsmarkt .... (2 p)

a)Obwohl, in den, wobei, loswerden;

b) Trotz, ins, urn, loszuwerden;

c) Trotzdem, im, wodurch, losgeworden sind;

d) Trotz, in, wahrend, loswerden sollen

30 ). Wahlen Sic die richtige Variante: Es stellt sich die Frage, ... dcr zentralasiatische Kleinstaat

ZUm marktfuhrenden Energiezulieferer wird, ... wir uns zuverlassige Partner finden mochten, ... wir langfristig koopcrieren kormen. (2 p)

a) wenn, weil, mit dem;

b) wie, wo, mit deren;

c) ob,weil, mit denen;

d) wieso, so lange, ohne die

31). Wahlen Sic die richtige Variante: "Die Konkurrenz hat keine Chancen anf diesem neuen

Markt, solange unsere Versicherungsfirma schwarze Zahlen schreibt ", sagte der Geschaftsfuhrer. Damit bezog er sich anf ... (3 p)'

a) die von Verlusten charakterisicrte Geschaftslage der Versicherungsfirma;

b) eine Artikelserie in der Lokalpresse, die leider unbcachtct blicb;

c) einen konjunkturbedingten Wirtschaltszustand in der Versicherungsbranche;

d) die gesunde Gcschaftslagc seiner Firma

Faeuftatea: Administrarea Afaeerilor (eu predare in limbi streine)

AA3 c1

32 ). Wahlen Sie die richtige Variante: "Ohnc Fleill kein Preis" (Sprichwort). Das bcdeutet: (3 p)

a) Alles hat eincn Preis, auch wenn man ihn nieht von Anfang an crhalt;

b) Oft ist man Ileifsig, um den Preis zu bekornmen;

c) Ocr Fleif hat einen Aufpreis, aber er wird nicht immer berechnet;

d) Nur bci cntsprechendem Fleif stellt sich dcr Erfolg ein

33 ). Welche Idee ist irn Text enthalten? Wahlen Sic die richtige Variante: Die Konkurrenz unter

den Mcssegesellschaften im Inland ist groll. Das werden anch die wenigen neu einzustellenden Messcmanager zu spiiren bekornmen. Flexibel, bclastbar und teamfahig sollen sie sein, um sich als Projektmanager durchsetzen zu konnen. Wer sein Geld im Messewesen verdienen will, muss die Dienstleistungen absolut in den Vordergrund stell en - tcilen die Personalabteilungen mit. Die Bewerber sollten also: (3 p)

a) die grolse Konkurrenz ausschalten;

b) Durchsetzungsfahigkeit aufzeigen;

c) die Dicnstleistungen aulier Acht lassen;

d) Projcktmanagement vermeidcn

34 ). Welche Idee ist im Text enthalten? Wahlen Sie die richtige Variante: Im geschaftlichen

Bereich so lite man auf die Versendung von Weihnachtsgrufien per E-Mail verzichten, da ihnen die personliche Note fehlt. Wer sich die Zeit nimmt, eine personliche Weihnachtskarte zu vcrfassen, zeigt dem Geschaftspartner, Kunden, Kollegen oder Mitarbeiter damit seine echte

Wertschatzung. (3p) .'

a) In der Geschaftswelt hat man selten Zeit, Weihnachtsgrufse an Partner, Konsumentcn oder Mitarbeiter zu senden, Aus dicsem Grund verzichtet man auf die elektronische Post;

b) Da man sich die Zeit nimrnt, WeihnachtsgrliHe zu schreiben, schickt man diese per E-Mail;

c) Wer Anerkennung oder Achtung den Geschaftspartnern oder Kollegen gegentiber zcigen mochte, wird kcine Weihnachtsgrulie per E-Mail verschicken;

d) Geschaftspartner oder Kollegcn zu respektieren und hoch zu achten, bedeutet diesen Weihnachtsgrulle mit der elektronischen Post auszurichten

3S ). Welche Idee ist im Text enhalten? Wahlen Sie die richtige Variante: Auch in Deutschland

gibt es inzwischen in Staat und Wirtschaft nicht nur sauhere Geschlifte. Uber die Dimensionen der Probleme, die durch Korrnption entstehen, kann man nur spekuliercn. Doch eines ist allen klar: Korruption ist weder fur die Marktwirtschaft noch fur die Dcmokratie gnt. Zehn lndustriestaaten mochten nun darauf aehten was Unternehmen als illcgalc Gelder zahlen. Korruption ist liberal! da - so die Organisation Transparency International, auf deren Liste im Moment nicht weniger als S4 Staatcn existieren. (3 p)

a) Man kennt die Dimensioncn der Probleme genau;

b) Auch dcutsche Firmen arbeiten mit unerlaubten Methoden und Mitteln;

c) Die Korruption ist in weniger als 54 Landern registriert;

d) Nur die Politiker sind korrupter als Manager

,-,,110,,

Facultatea de Cibernetica, Statistica ~i Informatica Econornica

Cibernetica economica

Admitere masterat 2009 Facultatea: C.S.I.E. 3 august 2009 Seria I

Cod gril3: CSIEl b

Godul variantei ( 1 - 6 l

2

3

4

5

o • 0 0 0 0

Modulul de specializare

o o o o o

P ta]

6

~2 unc

2
2
2
2
Z
2
i
1
2
2
:l
:<,
.z
:G
0<,
~
.;
;).
Z
~
r2
~
:(,
cZ
J..
.z
:G
~
Z
oZ
~
~
.2
~


1- -- Nr. a b c d e
• 0 0 0 0
2 0 0 • 0 0
3 • 0 0 0 0
4 • 0 0 0 0
5 • 0 0 0 0
6 0 0 0 • 0
7 0 0 0 0 •
8 • 0 0 0 0
9 0 0 0 0 •
10 0 0 • 0 0
11 • 0 0 0 0
12 • 0 0 0 0
13 0 0 0 0 •
14 0 0 0 • 0
15 0 0 • 0 0
16 0 0 0 • 0
17 0 0 0 0 •
18 0 0 0 • 0
19 0 0 0 • 0
20 0 • o 0 0
21 • 0 0 0 0
22 0 0 • 0 0
23 0 0 0 • 0
24 0 • 0 0 0
25 0 0 • 0 0
26 0 0 0 • 0
27 • 0 0 0 0
28 0 0 0 0 •
29 • 0 0 0 0
30 0 • 0 0 0
31 0 0 • 0 0
32 0 0 0 • 0
33 • 0 0 0 0
34 0 0 0 0 •
35 • 0 0 0 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 0 0 0
39 0 0 .00 0 0
40 0 0 0 0 0 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Cibernetica. Statistica si Informatica Economica

CSIE1- b2

TEST-GRILA

Nota: fiecare intrebare valoreaza 2 punete

I. Fie problema de programare liniarii: x,+x,+2x,52

2x, +x, +X3 53

(P)

x, :2: 0, x, :2: o,», :2: 0 [max If = lOx, + 9x, + 8x,

L Forma standard a prohlemci (1» cstc: x, + x, + 2x, + x, = 2

a) 2x,+x,+x,+x,=3

x, :2: 0, x, :2: 0, x, :2: 0, x, :2: 0, x, :2: 0 [maxif = lOx, +9x, +8X3

x, +x, +2x, -x, = 2

b) 2x, + x, + x, - x, = 3

x, :2: 0, x, :2: 0, x, :2: 0, x, 20, x, :2: 0 [max if = lOx, + 9x, + 8x,

Xl + x, + 2x, + X, = 2 2x, +X, +X3 -x, =3 c)

Xl 20, x, 2 O,x) 20, x, :2: 0, x, 20

[maxif = lOx, +9x, +8X3

x, + x, + 2x, = 2

d) 2XI + x, + x, = 3

x, 20, x, 2 O,x, ?: ° ~Ilaxll = lOx, + 9x, + 8x,

x, + x, + 2x, - x, = 2

c) 2x, +x, +X, +x, =3

x, :2: 0, x, 2 O,X, :2: 0, x, :2: 0, x, 20 [max if = lOx, + 9x, + 8x,

b Problema duala asociata problcmci (1') cstc:

u, + 2u, = 10 ", + 2u, 2 10

U,+2",210 ", +",29

c) 2u, +u, 28

tI, 20,1.1,20 [min Jg = 211, + 311,

", +", =9

a) 2111+11,=8

ul :2: 0, tI, 20 [minJg = 211, +3u,

11, +11, = 9

b) 2u, +11,28

uJ ;?: 0, 212 ~ 0 [min Jg = 211, + 311,

II, +2u, = 10 11, +u, 29

d) 211, + II, = 8 ",20, ",20 [min Jg = 211, + 311,

11, +2u, 5 10 u, +U, 59

e) 2u, +U, 58

u, 20, 11,20 [mini'S = 2u, -I- 3u,

1. Forma canonica a problcmei (1') estc:

Xl + x, + 2x, 5 2 x, -I- x, + 2x, 2 2

2x, + x, + x, 5 3 b) 2x, + x, + x, :2: 3

a)

~2~~:2:~~20 ~2~~2~~:2:0

[maxlt· = 10xI +9x, +8x, [maxif = l Ox, +9x, +8x,

x, + x, + 2x, :2: 2 2x, + x, + x, = 3 c)

Xl :2: 0, x, :2: O,x, :2: 0

[maxif = lOx, +9x, +8x,

x, + x, + 2x, 5 2 Xl + x, + 2x, = 2

2x, + x, + x, 5 3 2XI + x, + x, 5 3

d) x, :2: 0, x, :2: 0, x, 2 0 e) x,:2: 0, x, :2: 0, x, :2: 0

~ninif = 10xI +9x, +8x, [maxif = lOx, + 9x, + 8x,

:!:. Care dintre vectorii de componente (::J constitute 0 solutio admisibilii pentru problema x,

(P) :

e) Ol

~ Va loa rea optima a functiei obiectiv din problema duala este:

a) gmin =19; b) gmi" =20; c) gmi" =15; d) gmi" =50; e) gmin =10.

§., Componenta u; din solutia optima a problernei duale este:

a) u; = 10; b) u; = 4; c) u; = 2; d) u; = 8 ; e) 11; = 6.

'L. Valoarea optima a functiei obiectiv din problema (P) este:

a)/",,,,=20; b)/mu=30; c)/m",=IO; d)/m", =50; e)/m,,=19.

II. Un consumator are prcferintele ordonate de functia de utilitate U: X c R' ---+ R, U(x" x,) = N, (X reprezinta multimea consumurilor posibile). Preturilc unitarc ale celor doua bunnri sunt PI' respectiv p" iar venitul consumatorului este notat cu R, R > O.

S ~ XC ) (X'(P1,P"R») - ( I . -)'

e noteaza cu PI' F: R = cercrea necompensata wa rasiana , rar eu

X,(p"p"R)

(rp,CP"P',U)) ~ . . ~ . I I .. d

rp(p"p"u) = cercrea eompensata (hicksiana), unde u este mve II mmim e

rp,(PI'P"U)

utilitate dorit de consumator,

Atunei:

f!.:. Vectnrul optim de consum pentru P, = 511.m., P: = 6 lI.m. ~i R = 60 um. este:

a) (~} b) (~} c) (~~} d) (1~} e) (:~J.

2.: Functia de eerere compcnsata de bun 1, 'P,(ppp"u), este:

a) 'P,(ppp,,1I)=2u Ul; b) (P,(ppp,,1I)=2u 1£;; c) rp,(ppp"U)=li~P,p,

VP; fP:

d) rp,(ppp"u) = uJP,;

» ( .)- ~?'

e rp, p"p,,11 - U -.

p,

10. Functia de ccrere cornpensata de bnn2, 'P,(p"p"u), este:

a) rp,(ppp"u) = up,; b) rp,(p"p"u) = 4u (P;; c) rp,(PPP2'U) = u [£;

f; VP,

d) rp,(ppp"u)=2u (P;; e) rp,(ppp"u)=u~p,p,

fP:

lL Functia de cerere necompensata de bun 1, X,(ppp"R), cste:

a) X,(p"P"R)=-2R; b) X,(P"P"R)=pR'; c) X,(p"p"R)=!!_;

». 2

R d) X,(p"p"R) =-; p,

e) X,(p"p"R) =_!_. p,

12. Functia de cercre necompeusara de bun 2, X,(p"p"R), este: 11 a) X,(p"p,,1I) =-; z»,

R d) X,(p"p"R)=~; 1',

b) X,(p"p,,1I) = p, ; R

R

e) X,(p"p,,1I) =-. 2

13. Functia de utilitate mdirecta, notata V(p"p"R), estc:

4R R

a) V(p"p"R)= rr:" b) V(p"p,,11)=--;

"p,p, 2p,p,

211 R

d) V(ppp"R) = --; e) V(ppp"R) = ~.

PIP, 2"p,p,

14. Utilitatea marginala U;~ (x, ,x,) a consumului de hun I este:

d) j;; . 2-,Jx: ,

R'

c) V(ppp"R) =-2-; PIP,

e) 2-,Jx:.

III. Un produditor are functia de productie y(xpx,) = 8X/14X,"4, unde Xl ~i X2 reprczinta cant~tiitile din factorii de p;oductic.1 ~i 2 care au preturilc cgalc cu unitatea, iar y reprezinta cantitatea de bun prod us. I retul unitar al bunului produs este notat cu p.

1d, Cererea optima din primul factorin functie de p, x, (p), ester

. ,

a) x,(p) = : '; b) x,(p)=4p'; c) x,(p)=4p'; d) x,(p)=16p4; e) xtCp)=3p'.

16. Cercrca optima din al doilca factor in functie dep, x,(p), cste: ,

a) x,(p) =: ; b) x,(p) = 's p"; c) x,(p) = l6p'; d) x,(p) = 4p'; c) x,(p) = 4p',

17. Of crt a totala y(p) din hunul produs este:

a) y(p)=4p; b) y(p)=4p';c) y(p)=2p;d) y(p)=?E;e) y(p)=16p. 8

18. Functia profitului n:(p) este: 3p'

a) n:(p)=-; b) n:(p)=16p'; c) n:(p)=4p4; d) n:(p)=8p'; c) n:(p)=16p4. 4

IV. Tehnologia unui producator este caractcrizata de functia de productie F(K,L) = 10L'· K2P, ell a> O,fJ > 0, unde L reprezinta forta de munca, iar K reprezinta capitalul firmci.

19. Tehnologia de productie cste cu randamente constante la scara dad a ~i fJ verifica relatia:

. a) 2a+fJ=3; b) 2a+fJ=2; c) 2a+fJ=l; d) 2a+fJ=0,5; c) 2a+fJ=0,6,

20. Elasticitatea functiei de productie Fin raport cu factorul L arc valoarea 0,8 pentru:

3 I I I 2

a)a=-; b)a=-; e)a=-; d)a=-; e)a=-.

10 5 10 2 5

21. Elasticitatea functici de productie Fin raport eu factorul K arc valoarea 0,6 pentru:

3 2 3 4

a),8=IO; b),8=5; c),8=s; £1),8=5; c),8=l.

V. 22. Intr-o economic inchisii se cunose urmatoarele date pentru anul curent: incJinatia marginala pentru consum esle e = 0,75 iar rata marginala de impozitarc este t = 20% . Multlplicatorul invesritiilor este:

a) 2;

b) 1,5;

d) 3;

"') 1.

c) 2,5;

23. 1ntr-o economic deschisa, conform modelului IS-LM-BP sc cunosc urmiHoarele date pcntru anul curent: inclina(ia marginala pentru consum cste c = 0,85; rata marginala de impozitarc estc t = 20% ~i inclinatia marginala ciitre importuri estc z = 0,18. Atunci cresterea chcltuielilor guvcmamcntalc ell 3 mid. lei va conduce la modificareu deficitului bugctar (LI. BU) ell:

a) + 3 mId. lei;' b) + 6 mId. lei;

c) -1,8 mId. lei; d) + 1,8 mld, lei; c) - 3 mld.Jei.

24. Rata crestcrii cconomicc cste data de:

a) rata cresterii PIB nominal; b) rata cresterii PIB real; c) rata crestcrii consumului;

d) rata cresterii investitiilor; e) niei unul dintre raspunsurile anterioare.

25. Ofcrta agrcgatii pe termen scurt indica:

a) lcgatura dintre productie ~i costuri; b) lcgatura dintre plB real ~i PIB nominal;

c) legatura dintre plB real si preturi; d) relatia dintre cercrc si of crt a;

c) niei unul dintre raspunsurilc anterioare.

::''3

26. lntr-o economic deschisa, III conditii de expansiune economica, devalorizarca monedei nationale conduce la:

a) cresterea importurilor; d) crcsterca exporturilor;

b) crcstcrea sornajului; c) cresterea deficitului balantei comerciale;

e) scaderea productiei,

27. Care dintre urmatoarele rnodificari este specificn unci economii dcschise, in conditit de expansiune econornicii conform modclulut IS, dad scadc rata dobanzli?

a) cresc investitiile; b) scad investitiile; c) scade consumul;

d) scade productia; e) scade taxele totale,

28.~Carc dintreurmatoarcle modificari este specifica unei economii deschise conform modelului IS-LM, In care curba LM este vcrticala, daca va creste rata medic de impozitare?

a) creste PIB; b) scade PIB; c) creste rata dobanzii;

d) creste consumul; c) seadc rata dobanzii,

29. Care dintre urmatoarele modificari este specifica unci economii inchise conform modelului IS-LM, in care crcsc transferurilc catre populatie ?

a) creste PIB; b) Scade PIB; c) scade rata dobanzii;

d) seade deficitul bugetar; e) scade consumul.

30. Echilibrul pc piata muncii se atinge In punctul in care:

a) salariul nominal este egal cu salariul real; b) salariul real este egal cu productivitatea muncii;

c) salariul nominal este egai eu solicitarile sindicatelor;

d) cresterea saiariului nominal egaleaza inflatia; e) niei unul dintre raspunsurile anterioare;

31. Care dintre urmatoarele mlisuri de politica economica nu este 0 masurli prorectionista?

a) Cresterea taxelor vamale; b) Impunerea de cote la import; c) Controlul preturilor;

d) Cresterea subventiilor; e) Controlul cursului de schimb.

32. Care dintre urmatoarele fenomene economice nu conduce Ia crcsterea Inflatiei in conditii de expansiune econornica?

a) cresterea salariilor; b) crcsterea consumului; c) crestcrea cheltuielilor guvernamentale;

d) cresterea impozitelor; e) devalorizarea monedei nationale.

33. ~omajulconjunctural estc generat de:

a) reducerea volurnul ui activitatii economice;

b) imperfectiunea informatiilor de pc piata muncii;

c) dezechilibrul intre structurile ocupa!ional- profesionaJe;

d) asteptarile angajatilor ce au salarii mici; c) variatia anotimpuriior.

34. Intr-o economic deschisa, conform modelului IS-LM-BP se CUIlOSC urmatoarele date pentru anul curent: Inclina(ia marginaBi pentru consum este c = 0,8; rata marginala de impozitarc este t = 20% ~i inclinatia marginala catre importuri estc z = 0,14. Atunci crestcrea cheltulelilor guvcrnamentalc cu 3 rnld, Ici va conduce la modificarea PIB cu:

a) + 3 mld. lei; b) - 3 mId. lei;

c) + 4,5 mid. lei;

d) - 4,5 mld. lei; e) 6 mId. lei.

35. lutr-o economic Inchisii se CUllOSC urmatoarele date pentru anul curcnt: inclinatia marginalii pcntru COIISIlIU este c = 0,9 iar rata marginala de impozitare cste t =113. Multiplicutorul taxelor autonome este:

b) + 2,25;

c) - 2,5;

d) + 2,5;

a) - 2,25;

e) 1.

Facultatea de Cibernetica, Statistica ~i Informatica Economics

Statistica si econometrie

Admitere masterat 2009 Facultatea: C.S.I.E. 3 august 2009 Seria I

Cod griiii: CSIE2 C

Codul variantei ( 1 - 6 )

2

3

4

5

• 0 0 0 0 0

Modulul de specializare

o

o o o o

J/L.. U ~~~~- ,

()_/~.A-jC

Puncta]

6

.2
s.
;2
.2-
),
2
.2
.:2J
.!:_,
2.
.2
b
? --
2-
2
.2
2/
2
"J_
..2.-
Z
-2
..2
2-
.2
,z
.2
2
02-
.2
.2-
-0
-2
..2
:2 ru. a n c (1 e
1 0 0 • 0 0
2 0 0 0 • 0
3 0 • 0 0 0
4 0 • 0 0 0
5 0 0 0 • 0
6 0 0 • 0 0
7 0 0 0 0 •
8 0 0 0 0 •
9 0 0 • 0 0
10 0 • 0 0 0
11 0 0 • 0 0
12 0 0 0 • 0
13 0 0 • 0 0
14 0 • 0 0 0
15 • 0 0 0 0
16 0 0 • 0 0
17 • 0 0 0 0
18 0 0 0 0 •
19 0 • 0 0 0
20 0 • 0 0 0
21 0 0 • 0 0
22 0 0 0 0 •
23 0 0 • 0 0
24 • 0 0 0 0
25 0 0 • 0 0
26 • 0 0 0 0
27 • 0 0 0 0
28 0 • 0 0 0
29 0 0 0 • 0
30 • 0 0 0 0
31 0 0 0 • 0
32 0 0 • 0 0
33 0 • 0 0 0
34 0 0 0 • 0
35 0 0 0 • 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 o 0 0
39 0 0 0 0 0
40 0 0 0 0 0 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Cibernetica. Statistica si Informatica Economid!

CSIE2 cl

TEST-GRIlA

Nota: ficcare intrebare valoreaza 2 puncte

I Indicele agregat(sintetic) al variabilei ealitative, eonstituit eu ajutorul sisternului de ponderare Paasehe se deterrnina conform relatieirsc noteaza eu x faetorul ealitativ, eujfactorul cantitativ, eu 0 perioada de baza si eu 1 perioada curenta) :

2 Pentru 0 serie cronologica de momente echidistante, nivelul mediu al termenilor seriei se calculeaza ea :

a. medie aritmetica simpla ;

b. medie aritrnetica ponderata ;

c. medie geometries simpla ;

d. medie cronologica sirnpla ;

e. medic cronoJogicii ponderata,

3 Intr-o populatie statistica structurata pe grupe/clase) relativ omogene se calculeaza : disp,crsia generalattotala) o 2, media dispersiilor grupelor 0:2 ~i dispersia dintre grupe .15' .

In orice situatie este adevarata relatia :

a. 02 >u2 ;

b. 152 :s; (}'2 ;

c. S2 =a +0:2

d. 0:2 =o +15' C. S' <0.

4 Cc indicator al tendintei centrale nu este afectat de prczenta valorilor extreme:

a. media patratica;

b. valoarea mediana ;

c. media geometrica;

d. media cronologica;

e. media de ordinul 5.

5 La 0 band se analizeaza urmatoarea distributie a debitorilor dupa numarul zilelor de intarzierc a rambursarii creditelor :

Inter:vale de variatie a numarului 5-15 15-25 25-35 35-45 45-55
de zile de intarziere a rambursarii
creditelor
Numarul de debitori 8 22 40 22 8
• " Limlra infcrioara este inclusa In interval.

Valoarea modala a distributici de mai sus este:

a. 225 zile;
b. 40 debitori ;
c. 125,3 zile ;
d. 30 zile;
e. - 40 zile. 6 Pentru 100 de agenti economici a fost analizata valoarea vanzarilor zilnice efectuate in dona sectoare ale unui oras, In unna prelucrarii datclor priviud vanzarile, s-au obtinut urrnatoarele rezultate:

dispersia generalartotala) 0' 2 = 32 media dispersiilor grupelor 0:' = 8 .

Calculand coeficientul de detcrminatic R' se poate afirma ca variabila de grupare(seetorul) influenteaza variatia vanzarilor In proportie de :

a. 12%;
b. 150% ;
c. 75% ;
d. 9,3% ;
e. 8,6%. 7 Daca intr-o scric de distributie toate valorile individuale se multiplica de k ~rie k > 1) atunei dispersia noii serii estc :

a. de k ori mai mica decal dispersia seriei initiale ;

b. de k ori rnai mare dCcat dispersia seriei initiale ;

c. egala cn dispersia seriei initiale ;

d. de k' ori mai mica dedit dispcrsia seriei initiate ;

e. de k' or; mai mare dedit dispersia seriei initiale .

8 Un salariat din eei 200 de salariati ai unci societati comcrciale castiga, In medie, tntr-o luna, 2000 de lei. Stiind ca salariul lunar modal este de 2250 lei, iar coeficientul de asimetrie

Pearson( C", = x - Mo ) al distributiei salariilor este de -0,5, atunci valoarea cocficientului de

a variaticrin procente) este :

a. 120%;

c. -26%;

e.25%.

b. 200%;

c!.137% ;

9 Cand PIB=PIN+2000, afirmatia corecta este:

a. eonsumul intermediar este'2000;

b. capitalul fix existent in pe.rioada de baza este 2000;

c. alocatiile pentru consumul de capital fix (ACCF) sunt de 2000;

d. capitalul circulant consumat in perioada de baza estc 2000;

e. nu se poate compara PIB cu PIN.

Nota: PIB reprezinta Produsul Intern Brut ~i PIN reprezinta Produsul Intern Net.

10 In urrna unui sondaj aleator simplu repetaucu revenire) efectuat pe un esantion ales dintre salariatii unei societati comereiale a rezultat ca vechimea medie in munca a unui salariat este de 10 ani, cu 0 dispersie de 0,1. Pentru a estima veehimea medie a unui salariat la nivelul intrcgii societati cornerciale eu 0 eroare limita (maxim admisa sau probabila) de 0,05 ani ~i eu 0 probabilitate de 99,73% (za/2 = 3) va trebui sa includem in esantion :

a. 101 salariati ;

b. 360 salariati ; e. 30 salariati ;

d. 205 salariati ;

e. 40 I 0 salariati.

11 Componenta sezoniera poate ti detectata pentru una dintre urmatoarele serii cronologiee:

a. Pfls/Iocuitor, valori anuale;

b. PIB/loeuitor, la preturi curente, valori anuale;

c. volumul vanzarilor de apa minerala, valori lunare, inregistrate in perioada 2000-2008;

d. numarul de locuitori ai localitatii Bucuresti, valori anuale la 1 iulie 2008;

e. pretul unei actiuni eotate Ia Bursa de Valori Bucuresti, valori 'inrcgistrate in fiecare minut al unei singure zile de tranzactionare,

12 Daca in anul curent, eomparativ cu.anul de referintatbaza de comparatie), indicii preturilor de consum au fost:

marfuri alimentare: 107% marfuri nealimentare: 105% servicii: 110%

iar structura cheltuielilor de consum in anul de baza a fost: rnarfuri alimentare: 50%

marfuri nealimentare: 30%

servicii: 20%.

Rata inflatiei, in anul curent, comparativ cu eel de baza, a fost:

a. 255,30"10;
b. -3,75%;
c. 111,02%;
d. 7%;
e. 144,60%. 13 Indicatorii macroeeonomici de rezultate(agregate1e) se determine ca indicatori nominaJi(1n preturi curente) sau/si ea indicatori rcali(1n preturi eomparabile sau constante). Calculul in expresie reala se efectucazs/prin dcflationarc) astfcl:

a. Agregat real=Agregat nominal-Alocatia pentru eonsumul de capital fix(ACCF);

A t J Agrcgat nominal industrial

b. grega rea = ---"'--'''----------

Indicele preturilor productiei agricole

Agregat real = Agregat nominal

Indicele preturiJor agregatulUi(deflatorul PIB)

d. Agregat real=Agregat nominal x Indicele pretului agregatului(deflatorul PIB);

e. Agregat real=Agregat nominal x Indiccle Paasche,

c.

14 Venitul personal disponibil(VPD) exprima veniturile gospodariilor(menajelor) ce pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor personale si pentru economisire si se calculeaza astfel:

a. VPD=VP+IMP;

b. VPD=VP-IMP;

c. VPD=VN-fVF+TRG;

d. VPD=VN+CAS+PNS+SV AB;

e. VPD=PIB-IMP+PNS.

Nota: VPD - venitul personal disponibil; VP- venitul personal;

IMP - irnpozire 1i taxe platite de populatie catre guvern; VN - venitul national;

fVF - impozite pe veniturile firmelor;

TRG - transferuri guvernamentale pentru ocuparea fortei de munca; CAS - contributii la asigurarile sociale;

SV AB - soldul valorii adaugate brute in raport cu strainatatea; PIB - Produsul Intern Brut;

PNS - profiturile nedistribuite ale societatilor,

15

Pentru 0 serie de repartitie de frecvente, media patratica se calculeaza ea:

_ [~x;n;·14

c.xp= ~ z».

;

e. xp

16 Indieatorii maeroeconomici(agregatele maeroeconomice) se determina la preturile pietei si/sau la preturile factorilor. Trecerea de la 0 categorie de preturi la alta se realizeaza astfel:

a. pretul factorilor=pretul pietei-impozitele illdireete+arnortismente;

b. pretul factorilor=pretul pictei+impozitele indirecte+subventii;

c. pretul factorilor=pretul pietei-impozitele indirectc nete;

d. pretul factorilor=pretul pietei+subventiile+formarea bruta a eapitalului;

e. pretul factorilor=pretul pietei-subventiile-amortismente,

17 Daca salariul real a scazut cu 5% in conditiile cresterii salariului nominal cu 9 25% care a

fost rata inflatiei? ' ,

a. 15,00/0;
b. 33,2%
c. 38,5%;
d. 0,4%;
e. -7,0%. 18 Indicele agregat(sintetic) al variabilei cantitative, constituit eu ajutorul sistcmului de

pon~er~e Laspeyr~s se determina conform relatiei/se noteaza cu x factorul calitativ, cujfactorul canntativ, cu 0 perioada de baza si cu 1 perioada curenta) :

19 Despre vanzarile a trei produse, cfectuate de un magazin in lunile ianuarie si martie 2008 se

cunosc urmatoarele date: '

Valoarea viinziirilor(mii lei)
Produse Ianuarie Martie
A 300 300
B 500 900
C 1200 1200 Modificarea relativa procentualli(ritmul) a valorii totale a vanzarilor In martie fata de

ianuarie, a fost: ' .

a. -124,35%; b. 20%; c. 1300 rnii lei; d. -470 mii lei; e. 240,35%.

20

Dispersia valorilor unei variabile aleatoare X fala de 0 constanta a este minima cand:

a.a=O; b.a=x;

c. pcntru orice a;

d. a=Lx,;

21. ~atron:u unui restaurant doreste sa realizeze 0 investigatie statistica privind timpul de servire a clientilor sill. Pentru aceasta este selectat aleator un esantion de 64 de clienti rezultind In urma sondajul~i c.a u.n client din esantion este servit in medic, In 20 de minute. Ti~pUl de servire este normal distribuit cu 0 abatere medie piitraticii(abatere standard) de 12 minute.

Intervalul de incredere pentru timpul mediu de servire a lU1Ui client din populatia totala pentru 0

probabilitate de 95,45%( za/2 = 2) este: '

a. (I 53 ; 267) minute;

b. (0; 40) minute;

c. (17; 23) minute;

d. (-12; 12) minute;

e. (0; 60) minute.

22
a.
b.
c.
d.
e. Dispersia ca indicator statistic al imprastieriijvariatiei) se exprima In:

radical de ordinul trei din unitatea de masura a variabilei pentru care se calculeaza; procente;

radacina patrata din unitatea de masura a variabilei pentru care se calculeaza; numarul n lnmultit eu unitatea de rnasura a variabilei pentru care se calculeaza; nu are, de regula, unitate de maslIra eu continut economic.

23 Distributia a 100 de studenti dupa durata saptfunilnala de studiu individual se prezinta astfel:

Tirnpul mediu de studiu al unui student din cei 100 este egal cu:

a. o ore
b. 100 de ore;
c. 12,5 ore;
d. -10 ore;
e. 3,14 ore. 24 In cazul unei distributii de frecvente pe intervale de variatie, frecventa absoluta cumulata

crescator a ultimului interval este intotdeauna egala cu:

a. nurnarul total de observatii;

b. frecventa absoluta a ultimului interval;

c. 333%;

d. patratul frecventelor cumulate descrescator;

e. radacina patrata a sumei frecventelor,

Media aritmetica a patratelor abaterilor individuale ale unor valori de la media lor artimetica

25
este:
a.
b.
c.
d.
e.
26
a.
b.
c.
d.
e.
27
a.
b.
c.
d.
e. coeficientul de variatie; cocficientul de asimctric; dispersia;

mediala; ,

momentul centrat de ordinul sapte.

Dispersia unei variabile altemative(binare) de tip DAINU. este maxima atunci cand:

numarul de raspunsuri DA este egal cu numarul de raspunsuri NU; toate unitatile populatiei inregistreaza raspunsuri afinnative;

to ate unitatile populatiei inregistreaza raspunsuri negative; .'

toate unitatile populatiei inregistreazii fie raspunsuri negative, fie raspunsurt afirmative; toate unitatile populatiei nu inregistreaza raspunsuri negative si afirmative.

Coeficientui de variatie (exprimat procentual) arata:

ponderea abaterii standard in media aritmetica;

cu cate procente cste depasita limita de ornogenitate admisa; .

cu cate unitati de masura este mai mare abatcrea standard fala de media aritrnetica; de cate ori se cuprinde abaterea standard in coeficientui de asimetrie;

cate procente din abaterca standard reprezinta media artimetica,

28 Fie populatia statistica sistematizata In r grupe dupa valorile caracteristieii de grupare X ~i In

in grupe dupa valorile variabilei analizate Y si pentru care s-au ealculat dispersiile: 0"2 - dispersia totala, 0"; - dispersia grupei i, 0'2 - media dispersiilor grupelor, J2 - dispersia dintre grupe. Contributia factorului de grupare X la variajia generals a variabilei Y sc mascara eu indicatorul:

2 ~2. , 82

a. R =,; b. R- =,;

0" 0"

d. Coefieientul de asimetrie Bowley;

J2 c. R2 =1-,; 0"

e. Indicele Gini.

29 Valorile unei variabile statisticeXau fost urmatoarele:", 1,5,30,10,9,7.

Valoarea modala este:

a.30; b.l0; e. I; d.7; e.-I.

30 Daca 0 distributie statistica este simetrica, atunci intre cuartilele sale Q" i = 1 .. 3 exista

relatia:

Q =Q,+Q"b Q2=Q,-Q,·c Q2=~Q,-Q"d Q =(Q,+Q3)2'e Q =Q,+Q31C

a'2 2"22"22"22 "22'

31 Amplitudinea relativa a variatiei variabilei X se calculeaza ca:

Xmox -Xm;n . b X -X. Xn,"" -Xm;n .100',

a. mox mm ·100; c. -''''''-_-''''''-

100 ,. Xmin Xmax

d. Xmox -:Xm;, .100; e. X""" -X .100

X X

32 Un producator de produse cosmetice organizeaza un sondaj stratificat rara revenire pentru

estimarea preferintelor consumatorilor. Populatia statistics este fermata din toate magazinele cu desfacere cu amanuntul din Bucuresti, Aceasta populatie este 0 populatie stratificata dupa marimea magazinelor ~i In plus se cunoaste pentru fiecare tip de magazin procentul magazinelor care comercializeaza aeeste produse.

Tipul magazinelor(stratul) Numar de Ponderea magazinelor care
magazine( N, ) comercializeaza produse
cosmetice(%)
Magazine mici 900 40%
Supermarketuri 80 70%
Hypermarketuri 20 90%
TOTAL N=IOOO Care este volumul esantionuluit») de magazine necesar pentru a aprecia preferintele consumatorilor cu 0 eroare limita (eroare maxima admisibila) I!. = 0,03 si 0 probabilitate de 95,45%( zal2 = 2):

a. n<10;

b. n E (-10;30);

c. n>300;

d. n nu se poate ca1cula;

e. n=243.

33 Intr-un esantion de 100 de persoane, 50% indica lectura drept activitate preferata de petrecere a timpului Iibcr.Tntervalul de iucredere, cu 0 probabilitate de 99,73%( za/2 = 3), pentru ponderea persoanelor ce prefera Ieetura estc:

a. (-20%;-12%);
b. (35%;65%);
c. (1%;120%);
d. (-100%;100%);
e. (2;92). 34 Determinati mediat F}, mediana(Me) ~i valoarea modala(Mo) penlru urrnatorul esanticn:

18,2; 56,9; 24,6; 13,5.

a. x = 21,4; Me = 21,4; Mo = 21,4;

b. x = 28,3; Me = 21,4; Mo ce 21,4;

c. x = 28,3; Me = 1467; Mo = 21,4;

d. x = 28,3; Me = 21,4; Mo nu exista;

e. x nu exista; Me = 21,4; Mo nu exista,

3S Valorile ajustate(pentru estimarea trendului) ale unei serii de timp pot fi, fala de cele

lnregistrate( observate):

a. <;

b. >;

c.

d. <, >, = ; e. nu se pot compara.

Facultatea de Cibcrnetlca, Statistica ~i Informatica Economica

Informatica economica

',_(

Admitere masterat 2009 Facultatea: C.S.I.E. 3 august 2009 Seria I

Cod griliJ: CSIE3 b

Codul variantei ( 1 - 6 )

2

3

4

5

• 0 0 0 0 0

Modulul de specializare

o o

o o o

Puncta]

6

L
L
L
s.
L
L
z,
L
L
z,
L
z,
L
L
z,
L
L
L
L
L
L
L
L
L
L
z.
L
e.
L
Q__
L.
(_
'L
L
C Nr. a b c d e
1 0 0 0 • 0
2 0 0 0 • 0
3 0 0 e 0 0
4 • 0 0 0 0
5 0 0 • 0 0
6 0 0 • 0 0
7 0 0 CD 0 0
8 0 • 0 0 0
9 • 0 0 0 0
10 0 • 0 0 0
11 .. 0 0 0 0
12 0 0 0 e 0
13 • 0 0 0 0
14 0 0 e- o 0
15 0 • 0 0 0
16 • 0 0 0 0
17 • 0 0 0 0
18 • 0 0 0 0
19 • 0 0 0 0
20 • 0 0 0 0
21 0 0 • 0 0
22 0 0 • 0 0
23 • 0 0 0 0
24 0 0 0 0 •
25 0 0 0 ., 0
26 0 0 e 0 0
27 0 0 • 0 0
28 0 0 0 • 0
29 0 0 0 0 C
30 0 0 0 ., 0
31 0 0 0 0 e
32 0 • 0 0 0
33 • 0 0 0 0
34 0 0 0 0 ft,
35 • 0 0 0 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 0 0 0
39 0 0 0 0 0
40 0 0 0 0 0 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Cibernetica. Statistica si Informatica Econornica

Fie labelele: .

angajati (marca number(3), nume_angajat varchar2(35), data_angajarii date, funetie varchar2(15), salariu number(5), id_departament number(3))

si

departamente ( id_departament number (3), denumire_dep varchar2(20) )

Considerandu-se interogarea SOL-Oracle:

SELECT a.nume_angajat, d.denumire_dep FROM angajati a, departamente d

WHERE a.id_departament (+) = d.id_departament; specificati care este operatia co recta ce S8 realizeaza:

a) inchidere tranziliva

b) a jonctiune externa stanga (left outer join)

c) a jonctiune extern a completa (lull outer join)

d) a jonctiune extern a dreapta (right outer join)

e) un produs cartezian

2

Se considera urmatoarea declaratie: union zonal char a; long b: } z;

Marimea in octeti a variabilei z deterrninata cu operatorul sizeof(z) va fi:

a) sizeol(char);

b) sizeof(char) + sizeof(long);

c) declaratia este eroneta;

d) sizeof(long);

e) dependenta de valoarea stocata in variabila;

Fie tabelele:

angajati (marca number(3), nume_angajat varchar2(35), data_angajarii date, functie varchar2(15), salariu number(5), id_departament number(3))

si

departamente ( id_departament number(3), denumire_dep varchar2(20) ). .. Stiind ca exista mai multi angajati in fiecare departament, precurn Sl faptul ca exlsta eel putin trel departamente cu denumire_dep specificata, precizati ce va afisa urrnatoarea interogare SOL-Oracle:

SELECT id_departament, nume_angajat, functie '

FROM angajati

WHERE id departament =

(SELECT id_departament FROM departamente WHERE denumire_dep != 'Vanzari');

a) id-ul departamentului, numele si functia pentru fiecare angajat din departamentul Vanzari

b) ld-ul d€partamenlului, numele si functia pentru fiecare angajat care a generat vanzari

c) va afisa 0 eroare

d) nu va afisa niclo inregistrare

e) id-ul departamentului, numele si functia pentru fiecare angajat, mai putin pentru cei din departamentul Vanzari

4

Se considera tabela: produse (codp number(3), denp varchar2(20), um varchar2(3))

Care dintre urmatoarele variante de specificare a parametrului unei proceduri PLlSQL nu este corecta:

a) (ppararn VARCHAR2(50))

b) (p_param VARCHAR2)

c) (p_pararn IN VARCHAR2)

d) (p_pararn produse.denp% TYPE)

e) (p_param IN OUT VARCHAR2)

5 Structura

struct nod { int val, 'pVal;

este:

struct nod leg; };

a) corecta;

b) eronata, deoarece contine 0 structura in structura;

c) eronata, deoarece contine 0 referire recursiva;

d) eronata, deoarece contine un pointer la int ; ..

e) eronata, deoarece nu s-au declarat varia bile de tipul structum

6 ~

Care din urmatoarele comenzi SOL-Oracle nu realizeaza controlul tranzactiilor:

a) COMMIT

b) SAVEPOINT

c) SELECT

d) SET TRANSACTION

e) ROLLBACK

7

Ce afiseaza secventa de program: y=z=s; x=y==z; printf("ln x=%d",x);

a) X = true;

b) x = false;

c) x = 1;

d) x = 6;

e) x = O.

8

#include <stdio.h>

void mairu) {int x = 31(8117); printf("ln %d ",x): }

afiseaza:

a) 1

b) 3

c) 8

d) 7

e) alta valoare decat cele mentionate

9

Fie supraincarcarile:

void f (int i, int j = 1) {r .. '1} void f (int i) W ... "}

Care din apelurile de rnai jos genereaza ambiguitati:

1) f(1,2); 2) f(1,1);

3) 1(1)

a) 3

b) 2

c) 1

d) 1+2

e) 2+3

Care dintre urmatoarele variante privind scopul norrnalizarli reJatiilor din cadrul bazelor de date relat'onale este corecta:

a) reduce rea complexitatii sistemului informatic

b) inlaturarea anomaliilor de actualizare

c) sporirea vitezei de raspuns la cererile utilizatorilor

d) sporirea calitatii date lor de intrare .

e) verificarea corelatiilor logice dintre atributele relatiei

11 . . In PLfSOL, care dintre urmatoarele atribute ale unui cursor explicit retine numarul total de inreqlstrari parcurse:

a) %ROWCOUNT

b) %FOUND

c) %ROWTYPE

d) %COUNT

e) %NOTFOUND

12

Secventa urrnatoare: int a ~ 10;

int'p ~ &a; printf("%d", *p + 7);

a) este eronata

b) afiseaza adresa variabilei a + 7

c) afiseaza adresa variabilei a + 7 * sizeof(int)

d) afiseaza 17

e) afiseaza 7

13

Dupa declaratia: char test[ 1~"admitere2009"; strlen(test)

a) returneaza 12;

b) returneaza 13;

c) nu se aplica la siruri, aiei operand sizeof'[);

d) returneaza zero, deoarece nu ':3 precizata dimensiunea sirului de caractere;

e) returneaza 0 valoare nespecificata deoarece sirul nu contine terminatorul '10'

14

Ce valoare contine variabila de tip float x, in urma atribuirii: x~4/2 + 3/4;

a) atribuirea este eronata, deoarece presupune conversie;

b) 2.75, caci evaluarea se face in tipul cel mai puternic (float);

c) 2, cad evaluarea S8 face In int;

d) nu sunt permise expresii aritmetice formate doar din con stante;

e) depinde de valaarea anterioara a lui x

15

Se considera tabela: angajati (marea number(3), nume_angajat varchar2(35), datajanqajarii date, functie varchar2(15), salariu number(5), id_departament number(3))

Specificati ee va afisa urmataarea interagare SOL-Oracle:

SELECT MIN(data_angajarii) FROM angajati

GROUP BY id_departament;

a) data angajarii fiecarei persoane

b) eea mal veehe data a angajarii din fieeare departament

c) date Ie de angajare din tabela angajati care contin valori NULL

d) va afisa 0 eraare pentru ca lipseste id_departament din clauza SELECT

e) cea mal veche data a angajarii din toale departamentele

16

Care dintre urmatoarele variante este corecta:

a) orice SGBD implementeaza un model de date

b) doar unele SGBD permit actualizarea structurii de date

c) orice SGBD are implementat eel putin un operator relational

d) oriee SGBD are implernentat limbajul SOL

e) oriee SGBD implementeaza mecanismul de cursor explicit

17

Se considera tabela: clienti (codc number(3), denumirec varchar2(25), localitate varchar2(30)) Specificati ce se intampla cand se utilizeaza urmatoarea comanda SOL-Oracle:

DELETE * FROM clienli;

a) comanda este eranata

b) se actualizeaza tabela

c) se sterge un singur rand din tabela

d) se sterge denumirea tabelei

e) se sterg toate liniile din tabela clienti

18

Programul urrnator:

void incrementare(int *p) {

p ~ p + 1; }

void main() (

inta[J={1,2,3,4); int *p ~ (int*)a; incrementare(p); printf("%d", *p);

}

a) afiseaza 1;

b) afiseaza 2;

c) este eronat deoarece declaratia masivului a nu include dimensiunea:

d) afiseaza adresa celui de-al doilea element din vector; ,

e) este eronat deoarece nu sunt permise conversii de pointeri la initializare;

19

Programul: #include <stdio.h> void f(int k)

{

static int i ~ 1; printf("%d %d ", i, k); i++;

void main() (

for( int i=t; i<3; i++) (

f(i);

}

}

a) afiseaza 1 1 22

b) afiseaza 1 1 21

c) nu este coreet deoarece functia f redefineste variabila i

d) afiseaza 1 1 1 1

e) afiseaza 1 1 1 2

20

Apelul strcpy( "Destinatie","Sursa"):

a) este incorect, caci primul parametru nu este Ivaloare;

b) este corect si copiaza doua adrese;

c) este corect, dar nu poate fl, regasit rezu1tatul, deoarece nu S8 cunoaste adresa destinatiei;

d) este incorect, deoarece adresele con stante nu pot Ii relerite;

e) returneaza cod de eroare, deoarece strcpy nu corespunde prototipului.

21

Limbajele relationale de definite a datelor au comenzi pentru:

a) manipularea date lor

b) intersectia si reuniunea relatillor

c) delinirea datelor si a restrictiilor de integritate

d) proiectia si selectla datelor

e) jonctiunea date lor

22

In PLlSQL, un trigger pe tabela se poate declansa la comenzile:

a) INSERT, DELETE, COMMIT

b) INSERT, LOCK, SELECT

c) INSERT, DELETE, UPDATE

d) INSERT, DELETE, ROLLBACK

e) UPDATE, DELETE, CREATE

23

Considerand ca x este 0 variabila de tip int, expresia x1.=x:

a) atribuie valoarea 0 variabilei x;

b) atribuie valoarea 1 variabilei x;

c) modiliea variabila x cu valoarea rezullata prin ridicarea la putere a lui x cu valoarea x;

d) expresie eronata pentru ca operatorul A nu exista;

e} expresie eronata pentru ca operatorul A nu se poate f.olosi cornbinat cu atribuirea;

24

Fie tabela: produse (codp number(3), denp varchar2(25), um varchar2(3» Se considera urmatorul bloc PLlSQL:

CREATE OR REPLACE TRIGGER prod_trigg BEFORE DELETE ON produse

BEGIN

RAISE_APPLICA TION_ERROR( -20201, 'Stergere nepermisa'); END;

I

Precizati care afirmatie este corecta:

a) ultima linie a secventei de program trebuie sa lie: END prod_trigg;

b) nu este admisa lolosirea lunctiei RAISE_APPLICATION_ERROR in cadrul dec1ansatorului

c) nu este precizat corect momentul de timp al dec1ansarii executiei trigger-ului

d) declansatorul trebuia sa lie definit utilizandu-se clauza FOR EACH ROW

e) declansatorul va Ii creat cu succes

25

Care dintre urmatoarele activitati contribuie la asigurarea integritatii datelor:

a) asigurarea securitatii datelor

b) asigurarea elicientei bazei de date

c) implementarea SGBD

d) salvarea si restaurarea daleJor

e) asigurarea accesului la date a! rnai multor utilizatori

26 Programul:

lon.g lunctie(long "v, int n)

(

static long z;

il(n) (z+=v[n-1]; functie(v,n-1);} return z;

}

#include<stdio. h> void mairu)

{

long vec[] = (1 ,2,3); int nr=3;

printf("ln surna=%d",lunctie(vec,nr»; printf(" suma=%d",functie(vec,nr»;

}

afiseaza:

a) suma=12 suma=12

b) suma=6 suma=6

c) surna=6 surna=12

d) a eroare datorita neinitializarii variabilei statice z

e) 0 valoare reziduala existenta in variabila z

27

Precizati care din urmato~rele cuvinte nu pot constitui identificatori In limbajul C:

a) SUma;

b) an_1872;

c) 2009data;

d) then;

e) _produs.

28

Se considera tabela: angajati (marca number(3), nume_angajat varchar2(35), data_angajarii date, functie varchar2(15), salariu number(5), id_departarnent number(3»

Precizati care este electul executiei urrnatorului bloc Pl/SQL:

DECLARE

CURSOR c_angajat IS SELECT salariu FROM angajati; v_salariu angajati.salariu% TYPE;

BEGIN

OPEN c_angajat;

FETCH c_angajat INTO v_salariu; CLOSE c_angajat;

FETCH c_angajat INTO v_salariu:

END; /

a) va fi invocata exceptia TOO MANY ROWS

b) inregistrarea corespunzatoare prirnUlui angajat va fi parcursa de 2 ori

c) vor Ii parcurse inregistrarile corespunzatoare prirnilor 2 angajati

d) secventa de program este eronata si se va invoca exceptia INVALlD_CURSOR

e) blocul PlISQL S8 va executa cu succes

29

Intr-un bloc PlISQL 0 exceptie se defineste in rnod explicit prin comanda:

a) RAISE nurne_exceptie

b) WHEN OTHERS

c) WHEN nume_exceptie THEN

d) nu S8 poate

e) nume_8xceptie EXCEPTION

30

#inciude <stdio.h> void main()

int s=O, i=3; afiseaza:

while(--i) s+vi; printf("\n %d '',s):

a) 0

b) 11

c) eroare deoarece forma prefixata a operatorului de decrementare nu poate fi utilizata in expresii logice

d) 3

e) 6

31 Functia:

long functie(long "v, int n) {

if(n) return v[n-1j*functie(v,n-1); else return 1;

a) este eronata fiindca nu se refera corect elementele vec!orului

b) calculeaza suma elementelor vectorului v (n-numarul de elemente)

c) calculeaza media geometrica a elementelor vectorului v (n-numarul de elemente)

d) este eronata fiindca S8 reapeleaza la infinit

e) calculeaza produsul elementelor vectorului v (n-numarul de elemente)

32

Care dintre urmatoarele afirmatii nu poate fi considerata drept obiectiv al unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGSD):

a) facilitati de utilizare a datelor

b) inlaturarea anomaliilor de ac!ualizare

c) partajabilitatea date lor

d) redundanta minima si controlata

e) protec!ia datelor

33

o relatie este in forma normala trei (FN3) daca:

a) este in FN2 si nu exista dependente tranzitive

b) este in FN2 si contine cel putin 0 dependenta tranzitiva

c) este in FN2 si nu are dependente multivaloare

d) este in FN2 si are cel putin 0 dependents multivaloare

e) este in FN2 si contine atribute cornpuse

34

Se considera tabela: angajati (marca number(3), nume_angajat varchar2(35), data_angajarii date, functie varchar2(15), salariu number(5), id_departament number(3))

Care din urmatoarele variante de cereri SOL-Oracle va returna 0 valoare numerica:

a) SELECT SYSDATE + 700 120 FROM dual;

b) SELECT SYSDATE + 10 FROM dual;

c) SELECT ROUNO(data_angajarii, 'MONTH') FROM angajati;

d) SELECT SYSDATE - 8 FROM dual;

e) SELECT SYSOATE - data_angajarii FROM angajati;

35

Secventa: nota=5; switch(nota) {

case 4: printf("restanta");break;

case 5: case 6:case 7:case 8: prinlf("promoval"); break; default: prinlf("nimic implicit, totul cu muncal"),break;

}

a) afiseaza: pramovat

b) afiseaza: nimic implicit, totul cu munca!

c) afiseaza: restanta;

d) este eranata, deoarece contine switch care admite doar valori constants: , e) este eronata, deaarece break este incompatibil cu default. ' ,

Facultatea de Cibernetica, Statistic a ~i Informatica Economica

Strategii de dezvoltare a afacerilor

Admitere masterat 2009 Facultatea: C.S.I.E. 3 august 2009 Serle I

Cod grila: CSIE4 a

Codul variantei ( 1 - 6 )

2

3

4

5

• 0 000 0

Modulul de specializare

o

o o o o

Puncta]

6

2
~
2
Z
Z
,,Z
2
Z
1,-0
I~
IZ
12
- 7
GJ
Z
12
12
Z
1,,6
2-
2.
2
2
.2
:u
,2
.);
2
..2
-6
};
.2
--0
.2
Z
--2 Nr. a b c d e
1 0 0 0 .. 0
2 0 0 0 .. 0
3 0 0 0 .. 0
4 0 .. 0 0 0
5 0 0 .. 0 0
6 • 0 0 0 0
7 • 0 0 0 0
8 .. 0 0 0 0
9 0 0 0 .. 0
10 0 • 0 0 0
11 0 0 • 0 0
12 0 0 0 0 •
13 0 0 • 0 0
14 • 0 0 0 0
J5 0 0 0 0 •
16 .. 0 0 0 0
17 • 0 0 0 0
18 0 .. 0 0 0
19 • 0 0 0 0
20 0 0 0 • 0
21 0 0 0 .. 0
22 • 0 0 0 0
23 • 0 0 0 0
24 0 .. 0 0 0
25 0 0 .. 0 0
26 .. 0 0 0 0
27 0 0 • 0 0
28 0 0 0 0 •
29 0 .. 0 0 0
30 0 0 0 • 0
31 0 • 0 0 0
32 0 0 0 0 ..
33 0 0 0 0 •
34 0 • 0 0 0
35 0 0 0 • 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 0 0 0
39 0 0 0 '0 0
40 0 0 0 0 0 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Cibernetidi. Statistica si Informatica Economica

TEST-GRILA

Nota: fieeare intrcbarc valnreaza 2 puuetc

I. Un eousumator are preferintele ordouate de functia de ntilitate U: X c R' -* R, U(x"x,) = In x, + lux, (X reprezinta multimea cousumurilor posibile). l'retu;ile unitare ale celor doua bunuri suut p" respectiv p" iar vcnitul consumatm-nlui este uotat eu R, R > O.

S t "X( (X'(PI'P"R»)

e 110 eaza eu PI' Pi R) = X ( ') cercrea necompensata (walrasiana), iar eu

, p"p"R

( ) ('P'(PI'P',U»)

'P ppp"l1 = ( ) eererea eompensatii (hicksiana), undc u este nivelul minim de

~ ~,P2'U ,

utilitate dorit de eonsumator.

Atunei:

L Functia de cerere necompensata de bun 1, XI (PI' p" R), este:

R a) XI (ppP2,R) =-;

PI R d)XI(PI,p"R) =-; Zp,

b) X, (ppp"R) = ~ ;

. 1

e) X,(PI,P2,R)=-.

PI

b. Funcria de cerere necompensata de bun 2, X2 (PI ,p"R), este:

R a) X2(PI,P"R) =-;

P2

R d) X,(ppp"R) =-;

2P2

b) X,(PI,p"R) =~ ;

R e) X,(PI,P2,R)=2;

1 c) X,(ppp"R)=-.

P2

J:. Vectorul optim de consum pentru PI = 2u.m., P2 = 5 u.m. ~i R = 100 u.m. este:

a) G~} b) G~l e) G~l d) G~} e) GJ·

1, Functia de cerere compensata de bun 1, 'PI (Pl'p"u), este: a) fPl(PI,p"u)=e" [P;; b) fPl(PI,p"u)=e"I' [P;;

yp:_ yp:

c) fP,(ppp"u)=e"~PIP'

d) 'PI (PI ,p"u) = e" p,;

e) fP,(PI'P"U) = 2e"I' tp;

yp:

~ Functia de cercre compeusatli de bun 2, fP,(ppp"u), estc:

a) rn ( ) _ "~" b) ( )" ) ( ) U/2~1.

a nPI'P2'u -e -, ffJ,PI'P"U =ep,; c fP2PPP"U =e -,

~ ~

e) ffJ,(pl,p"u)=e"~PIP'

§,_ Utilitatea marginala U;'(x"x,) a consumului de bun 1 cstc:

1 2

a)-; b)~; c)2xl; d) XI'; e)xl+x,.

Xl Xl

1. Utilitatea marglnala U;, (xl,x,) a consumului de bun 2 este:

1 2

a)-; b)-; e)2x,; d) x,'; e)xl+x,.

x, x,

l!:. Rata marginala de suhstitutie a bunului 2 cu bunul1, RMS21 , este:

x '

a)..2; b)2x,-; c)3~; d)-\-; e) (x,+x,),.

XI Xl X2 X2

9. Functia de utilitate mai sus mentionata este:

- a) strict descrescatoare In raport eu Xl; b) strict descrescatoare lu raport eu X2; e) convexa;

d) concava;

e) niciun raspuns anterior.

II. Tehnologia unui pruducator este caracterizatli de functia de productie F(K,L) = 10Lali0 KP120, eu a> O,fJ > 0, un de L reprezintli forta de munca, iar K reprezinta eapitalul firrnei,

10. Elasticitatea funcriei d~ productie Fin raport eu factorul L are valoarea 0,5 pentru:

a)a=2; b)a=5; c)a=10; d)a=20; e)a=4 ..

l1_ Elasticitatea functiei de productic Fin raport eu factorul K are valoarea 0,8 pentru:

a)fJ=IO; b)fJ=4; e)fJ=16; d)fJ=20; e)fJ=5.

12. Tehuologia de pruductieeste en randamente constante la scara daca a §i fJ vcrifica relaria:

a) 2a+fJ=60; b) 2a+jJ=40; c) 2a+fJ=10; d) 2a+fJ=30; e) 2a+fJ=20-

13. Norma tehnica de substitutie a faetorului K prin factorul L ester

L aL 2a K a 2 L' 3L'

a) K_; b) 3K'; c) pI:; d) (3' K2; c)"K"

III. Un prodnd.tor arc functia de productie y(x"x,) = x,I/'x,'/], unde XI si X2 reprczinta cantitatile din fadorii de productie 1 §i 2 care au preturile egale eu unitatea, iar y reprezinta cantitatea de bun prod us. Pretul unitar ill bunului produs este notat eu p.

14. Cererea optima din primul factor in functie dep, x,(p), este:

3 3 3

a) x,(p)=L;b) x,(p)=L;c) x,(p)=L;d) x,(p)=p3; c) x,(p)=2p'.

27 9 3

15. Cere rea optima din a! doilea factor in functie de p, x, (p), este: 3 a) x2(p)=3p3; b) x,(p)=2p3; c) x,(p) = ~ ;

, p3

d) x2(p) = ~ ; e) x,(p) = -27 .

16. Of crt a totala yep) din bunu! produs este:

2 2

a) y(p) = ~ ; b) y(p)=f; c) y(p) = fo;

2

d) yep) = ~ ; c) yep) = p2 .

17. Functia proiitullli Jr(p) este:

, 2

a) Jr(p) = ;7; b) n(p) = ;7;

c) n(p)=_E_; d) Jr(p)=2p2; 27

c) Jr(p) = 3p3_

18. Dad p = 3 um., atunci profitul total estc:

a) Jr'=2; b) Jr'=I; c)tr'=5; d) Jr'=10; e) 7['=7.

19 Daca 0 distributie statistics este simetrica, atunci intre cuartilcle sale Q" i = 1..3 exista

relatia:

a Q =Q,+Q3'b Q2=Q,-Q3·C Q,=~Q,-Q"d Q _(Q,+Q3)2. 0 =y,+Q'Jr

• 2 2" 2 2" 2 2' . 2 - 2 ' e. _2 2 .

20 Amplitudinca relativa a variatiei variabilei X se calculeaza ea:

a. Xmax - X mln •

b. Xma.x - .• :rmin .100'

_Ymin '

C. Xm<lX - .. Kmin .100; Xmax

100

21 Determinati mediaf f ), mediana(Me) si valoarea modala(Mo) pentru urmatorul esantion:

18,2; 56,9; 24,6; 13,5.

a. x = 21,4; Me = 21,4; Mo = 21,4; b.· x = 28,3; Me = 21,4; Mo = 21,4;

c. x = 28,3; Me = 1467; Mo = 21,4;

d. x = 28,3; Me = 21,4; Mo nu exista;

e. x nu exista; Me = 21,4; Mo nu exista.

22 Coefieientul de variatie (exprimat procentual) arata:

a. ponderea abaterii standard in media aritmetica;

b. eu cate procente este depasita limita de omogenitate admisa;

e. en cate unitati de masura este mai mare abaterea standard fala de media aritrnetica;

d. de cate ori se cuprinde abaterea standard In eoefieientul de asimetrie;

e. cate proeente din abaterea standard reprezinta media artimetica,

23 Dispersia unci variabile altemative(binare) de tip DA/NU este maxima atunei cand:

a. numarul de raspunsuri DA este egal eu numarul de raspunsuri NU;

b. toate unitatile populatiei inregistreaza raspunsuri afinnative;

c. toate unitatile populatiei inregistreaza raspunsuri negative;

d. toate unitatile populatiei inregistreaza fie raspunsuri negative, fie raspunsuri afirmative;

e. toate llllitiilile populatiei nu inregistreaza raspunsuri negative si afirmative.

24 Fie populatia statistica sistematizata In r grupe dupa valorile earaeteristicii de grupare X ~i In

m grupe dupa valorile variabilei analizate Y ~i pentru care s-au ealculat dispersiile: 0"' - dispersia totala, 0";2 - dispersia grupei i, (f2 - media dispersiilor grupelor, 8' - dispersia dintre grupe. Contributia faetorului de grupareXla variatia gencrala a variabilei Y se mascara en indicatorul:

2 0'2 2 82 2 82 • •• ., •

a. R = -, ; b. R = -,; e. R = 1 - -,; d. Coeficientul de asimetrie Bowley; e. Indicele Gini.

0" 0" 0"

2S Un producator de produse cosmetice organizeaza un sondaj stratifieat rara revenire pentru

estimarea preferintelor consumatorilor. Populatia statistics cste fermata din toate magazinele cu desfacere cu amanuntul din Bucuresti. Aceasta populatie este 0 populatie stratificata dupa marimea magazinelor ~i In plus se cunoaste pentru fiecare tip de magazin procentul magazinelor care comercializeaza aceste prod use.

Tipul magazinelor(stratul) Numar de Ponderea
magazine/ N, ) magazinelor
care
cornercializeaza
produse
eosmetice(% )
Magazine mici 900 40%
~l!permarketuri 80 70%
Hypermarketuri 20 90%
TOTAL N=lOOO Care este volwnul esantionuluim) de magazine necesar pentru a aprecia preferintele consumatorilor eu 0 eroare Iimita (eroare maxima admisibila) LI. = 0,03 si 0 probabilitate de 95,45%( zal2 = 2 ):,

a. n<lO;

b. n E (-10;30);

c. n>300;

d. n nu se poate calcula;

e. n=243.

26 In cazul unei distributii de frecvente pe intervale de variatie, frecventa absoluta cumulata

crescator a ultimului interval este Irftotdeauna egala cu:

a. numarul total de observatii;

b. frecventa absoluta a ultimului interval; e. 333%;

d. patratul frecventelor cumulate descrescator;

e. radacina patrata a sumei frccventelor,

27

Distributia a 100 de studenti dupa durata saptiimanala de studiu individual se prezinta astfel:

Timpul mediu de studiu al unui student din cei 100 este egal cu:

a. o ore
b. 100 de ore;
c. 12,5 ore;
d. -10 ore;
e. 3,14 ore. 28 Daca tendinta legaturii dintre doua varia bile se exprima printr-o functie neliniara atunci

intensitatea legaturii se poate masura prin :

a. coeficientul de corelatie liniara partiala;

b. coeficientul de asimctrie Pearson;

c. coeficientul de variatie ;

d. coeficientul lui Bowley;

e. raportul de corelatie.

29 Ce indicator al tendintei centrale nu este afeetat de prezenta valorilor extreme:

a. media patratica;

b. valoarea mediana ;

c. media geometrica;

d. media cronologica; c. media de ordinul 5.

30

Valorile unei variabile statistice X au fost urmatoarele: 7, 1, 5,30, 10,9,7. Valoarea modal a este:

a.30;

b.10;

c. I;

d.7;

e. -I.

31 Intr-o populatie statistics structurata pe grupe( clase) relativ omogene se calculeaz; : A •

dispersia generalaitotala) a' , media dispersiilor grupelor (f' si dispersia dintre grupe 15 . In once situatie este adevarata relatia :

a. 51 > 0-2 ;

b. 15' Sa';

c. 15' = 0" + (f'

d. (f' = a' +0'

e. 0' < O.

32

Dispersia ca indicator statistic al tmprastieriitvariatiei) se exprirna In:

a. radical de ordinul trei din unitatea de masura a variabilei pentru care se calculeaza;

b. proccnte;

c. radiicina patrata din unitatea de masura a variabilei pentru care se calculeaza; _

d. numarul z inmultit cu unitatea de masura a variabilei pentru care se calculea7..a;

e. nu are, de regula: unitate de masura cu continut economic.

33 Un salariat din cei 200 de salariati ai unei societari comerciale ca~tigii, In. med~e, 1ntr-o luna,

2000 de lei. Stiind ca salariullunar modal este de 2250 lei, iar coeficientul de asirnetne

Pearson( Co, = x - Mo ) al distribujiei salariilor este de -0,5, atunci valoarea coeficientului de

0' variatiefin procente) este :

a. 120%;

b. 200%;

c. -26%;

d.137% ;

e.25%.

34 Daca valoarea coeficientului de corelatie Iiniara Pearson( IXY ) este egala cu valoarea raportului de corelatiers'), atunci:

a. se poate estima un modellogit Intre cele doua variabile;

b. cele doua varia bile sunt corelate liniar; e. poate exista corclatie, dar neliniara;

d. eel inai bun model este un model exponential; c. cele doua variabile sunt distribuite lognormal.

35 La 0 banca se analizeaza urmatoarea distributie a debitorilor dupa numarul zilelor de intarziere a rambursarii creditelor :

Intervale de variatiea numarului 5-15 15-25 25-35 35-45 45-55
de zile de intarziere a rarnbursarii
ereditelor .
Numarul de debitori -
8 22 40 22 8 *Llmlta inferioara este inclusa In mterval.

Valoarea modal a a distributiei de mai sus este:

a. 225 zile;
b. 40 debitori ;
c. 125,3 zile;
d. 30 zile ;
e. - 40 zile. Facultatea de Comert

,

Admitere masterat 2009 Facultatea: COMER! 3 august 2009 Seria I

Cod gri/a: COM1 b

Codul variantei ( 1 - 6)

2

3

4

5

• 0 0 0 0 0

Modulul de specializare

o o o o o

Puncta]

6


'-- 1----








- 1----









- --











I---- --
I---- -- Nr. a b c d e
1 0 0 0 0 0
2 0 4lI 0 0 0
3 ID> 0 0 0 0
4 0 0 0 e 0
5 0 l'> 0 0 0
6 0 @ 0 0 0
7 0 0 ® 0 0
8 0 0 0 e 0
9 0 0 0 ., 0
10 0 Cf) 0 0 0
11 @ 0 0 0 0
12 ~ 0 0 0 0
13 0 0 0 e 0
14 0 0 0 0 (/l)
15 0 0 @) 0 0
16 $ 0 0 0 0
17 0 CI> 0 0 0
18 0 «i> 0 0 0
19 0 e 0 0 0
20 0 0 0 @ 0
21 0 0 0 0 ~
22 @ 0 0 0 0
23 0 0 0 0 ~
24 0 ~ 0 0 0
25 0 0 • 0 0
26 0 0 ~ 0 0
27 CI> 0 0 0 0
28 0 G> 0 0 0
29 0 0 0 iii> 0
30 0 0 0 0 0
31 ~ 0 0 0 0
32 0 0 @ 0 0
33 0 0 0 0 GJ
34 0 0 0 0 .,
35 41> 0 0 0 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 -0 0 0
38 0 0 0 0 0
39 0 0 0 0 0
40 0 0 o 0 0 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009 Facultatea: COMERT

COMl bl

TEST GIULA

Nota: Fiecare intrebare valorcaza 2 punete

I. Printre elementele de individualizare ale intreprinderii nu se nurnara:
a) nurncle intreprinderii;
b) capitalul social;
c) nationalitatea;
d) sediul;
~ e) sigla.
Angrosistii cash&carry sunt acei angrosisti eu servire lirnitata care:
a) comercializeaza 0 garna Iimitata de bunuri pentru care lndeplinesc si functiilc de tran
vanzare: de exernplu, comercializarea laptelui, a painii etc.;
b) folosesc 0 metoda de vanzare cu autoscrvire (liber service) practicata intr-un depozit
unde clientii detailisti ~i utilizatorii profesionali aleg marfurile, platesc in numerar, la pi
j~i asigura singuri transportul cumparaturilor facute;
e) i~i vand produsele prin magazine de consignatie;
d) presteaza foarte pujine servicii ~i l~i expediaza marfa prin posta sau cu diferite mijl
transport (camioane);
e) exportatorii.
3. Din categoria bunurilor imateriale care constituie marta fac parte:
a) asistenta, consultanta, informatiile, serviciile;
b) asistenta, consultants, hardware, serviciile;
c) combustibilii, consultanta, informatiile, serviciile;
ell asistenta, informatiile, revistele, serviciilc;
e) consultanta, inforrnatiile, revistele, serviciile.
4. Drepturile cu privire la marca nu se sting daca:
a) inceteaza activitatea intreprinderii;
b) marea nu este folosita eel putin cinci ani de la inrcgistrare;
c) expira data de protectie;
c1) are loc transmiterea drepturilor CLI privire la marca, altei lntreprinderi;
e) llLI se efectueza formalitatilc de reinnoire a drepturilor.
5. Cum pot fi definite serviciile din punct dc vedere al marketingLIlui?
a) activitati al caror rezultat este nematerial si dcci nu se concretizeaza intr-un prcdus cu
existents de sine statatoare
b) activitatea oferita la vanzare care produce avantaje ~i satisfactii lara a antrena LIn schii
sub forma unui bun
c) activitati ale caror rezultate sunt omogene si tangibile
d) acele activitati econornice care nu sunt nici productie industriala, nici rninerit, nici
agricultura
e) schimbari In conditia unci persoane sau a unui bun, care sunt rezultatul activitatii, pe
comanda, a unei alte unitati economice
6. In ee categorie se inscriu servieiile de corner], reparatii, personale:
a) servicii care nu admit rnigrarea cererii
b) servicii care permit migrarea cercrii
c) servicii care impun migrarea cercrii
d) servicii care nu admit migrarea ofertci ~i a cercrii
e) niei una dintre aces tea sport ~i

de gros ecare si

oace de

nb fizie

baza de

t

!

1

I

I

I

I

( J

I

COMl bl

---------~------,

7. Intreprinderea modern a este tot mai mult 0 conStruC\ie abstraeta Iorrnata din:

a) persoane;

b) cladiri;

c) interese;

d) produse;

e) active.

8. Care este plata la care 0 firma nu poate ave a aeees, caci aceasta estc -depcndenta de un eoncurent, pe motiv de 0 legatura juridica sal! economica puternica:

a) plata de bunuri complement are;

b) piata bunurilor substituibile;

c) piata de bunuri industriale;

d) piata "captiva";

e) piata invizibila.

-T.-Nu constituie un avantaj al sistcmului de codificare EAN pentru cornercianti:

a) gestionarea eficienta a stocuri lor;

b) inregistrarca operative a datclor refcritoare la marfurile vandute;

c) urmarirea interesului cumparatorilor penlru prornotii;

d) cunoasterca structurii pe categorii a cumparatorilor;

e) emiterea automata a comenzilor de marfuri.

r----w Dupa natura ·beneticiarului (utilizatorului) serviciile se clasifica in:

a) matcriale si nemateriale

b) intermediare si finale

c) marfa si ne-rnarfa

d) de piata si non-market

e) transferabile ~i netransferabile

11 Productivitatea relative a muncii In domeniul serviciilor se obtine raportand:

a) ponderea serviciilor In PIB la ponderea serviciilor In populatia ocupata (PO)

b) ponderea serviciilor ill PO la ponderca serviciilor In PIB

c) valoarea PIB din servicii la PO In servicii

d) cifra de afaeeri la numarul de lucratori

r- ..<1P_Qplllatia ~)cupa!i\ 13 valoareaPIB din ser::icii . . . -,'-----~---j

12 Efeetele pozrtrve generate de seetorullMM intr-o economic se concrenzeaza Ill:

a) gcncrarea unui mare nurnar de locuri de munca;

b) rcducerca preturilor bunurilor de consum ea urrnare a cresterii productivitatii;

c) reducerca numarului eompetitorilor pe pietc;

d) crestcrca gradului de mecanizare ~i automatizarc a proceselor eeonomice; c) conccntrarea produetiei.

r--i3ro·in punct de vedere merceologic, trasaturile si Insusirile unui bun care 11 partlculanzeaza In raport cu alte bunuri ~i Ii confera capacitate de satisfaeere a unor trebuinte umane sunt:

a) functii;

b) parametri;

c) caraeteristici;

d) proprietari;

1---:-;_".1.it_19i(;(itoc_:.cric.. -;--:-:----_._--------;--;--::--:--:-;:::

14 Prornovarea de catre guverne a unor programe de educatie si informare a consumatorilor cu

privire la sanatate, nutritie, prod use pcriculoase, etichetarca produselor, lcgislatia si modul de obtinere a despagubirilor reprczinta:

a) un deziderat al organizatiilor obstesti;

~J»_lJ_l_l.Efincipiu allcgislaliei curo~lvil1d p~otceti~~<::!~sul11a~~riI_cJt:;__ ~ ~

COMl bl

----------------- _------------ --------------

e) 0 masura prccizata in legea consumatorilor;

d) un angajamcnt al partidelor in carnpaniile electorate;

e) un rineipill director al_ONU cll_g0_-vire ~rotccti~ eonsumatorilo.:;_r.:__ _

15 Cererea ~i oferta de servieii formeaza:

a) sfera servieiilor

b) seetorul tcrtiar e) plata serviciilor

d) sectorul servieiilor

e) economia servieiilor

Asanarea intreprinderii aflate In crizii se poate realiza:

a) numai cu resurse proprii;

b) cu sprijinul creditorilor prin iertarea de datorii;

c) prin lichidare;

d) prin credite suplimentare pc termcn scurr;

e) prin moratorilL

17 Acronirnul ISBN are legatura eu dorneniul:

a) standardelor;

b) carlitor; e) marcilor;

d) certificarii;

e) etichetarii. _ _ _~

18 In sectoarele de scrvicii cu efccte externc negative este necesara interventia statului prin:

a) reglementari administrative

b) reglementari tehnice

c) controlul prcturilor

d) nationalizari

e) nu este necesara -,--;-------;-:---;--:--=----;-;--------------1

19 Reprezinta 0 caracteristica a sucursalelor unei societa]! cornerciale:

a) personalitatea juridica proprie;

b) autonornia economics si decizionala limitata;

c) patrimoniul propriu;

d) finantarea proprio a actlvitatii; c) asocierea,

20 Ordonarea produsclor dupa aparitia lor constituie principiu al clasificarii:

a) alfanurnerice;

b) combinate;

c) aleatoare;

d) nesistematice; e sisternatice,

21 Printre teoriile economice care de-a lungul timpului au incercat sa justifice interventia statu lui in sectorul serviciilor se nurnara:

a) teoria rnonopolului natural si a pietelor contestabile,

b) teoria concurentei distructive,

c) teoria efectelor exteme pozitive,

d) teoria efectelor externe negative,

e) toate cas unsurile sunt corecte:.:._c~---------~-~------------- 22 La sfarsitul perioadei de leasing, solicitantul are urrnatoarele optiuni:

a) sa cumpere obiectul de leasing la valoarea reziduala care este rnai mica decat valoarea initialu; sa prclung_~scii contractu I de leasing; sa inceteze raporturi!e contractunlc;

COM! bl

b) sa curnperc obiectul de leasing la valoarea reziduala care cste - rnai miZi\decat valoarea ini(iala; sa prelungcsci\ contractu I de leasing; sa prelungesca raporturile contractuale;

c) sn curnpere obiectul de leasing la valoarca ini(iala; sa prelungesca contractu I de leasing; sa inceteze raporturile contractuale;

d) sa cumpcre obiectul de leasing la valoarea reziduala care este rnai mica decat valoarca ini(ialii; sa inccrezc contractu] de leasing; sa inceteze raporturile contractuale;

~ls1i_lncctcze sa_plateascii rat~ _

i---n Criteriile de clasificare a hartiei utilizatc In domcniul ambalajelor sunt:

a) compoziiie, destinatie, volurn;

b) destinatic, gramaj, umiditate;

c) cornpozitie, gramaj, reciclabilitate;

d) destinatie, transluciditate, pirostabilitatc; c) cOl11~i!ie, dcstina(ie, gramaj.

I~ Tn scns specific, oferta de servicii este reprezentata de:

a) productia de scrvicii destinata comercializarii pc piata

b) capacitatea organizatorica a furnizorilor de servicii de a satisface In anurnite conditii de calitate, structura si termene cerintele beneficiarilor

c) nevoia de servicii manifestata la piata

d) totalitatea tranzactiilor cu servicii

e) utilizarea de servicii In scapul satisfacerii trebuin1elor de_consll__n~ _

25 Constituie clement al funcriei de transport a ambalajului:

a) posibilitatea aranjarii facile In stiva;

b) precizarea ccrintelor de manipulate;

c) optirnizarea raportului velum f greutate;

d) asigurarca rezistentei la variatia parametrilor de pasirare;

e) indicarea riscurilor de opera\ianalizare.

26 Caracteristic pentru 0 intreprinderc mica este:

a) diviziunea accentuata a rnuncii;

b) facilitatea obtincrii crcditelor;

c) expunerea mare la rise; eI) cota mare dc piata;

c) numarul mare de 8C(ionari. _

27 0 intreprindere de se-rvicij a realizat 0 cit'ra de afaccri de 100 rnii lei cu un nivel al chcltuielil?r de 80 mii lei, din care 75% cheltuieli variabile si 25% cheltuicli conventional con stante. In aceste conditii nivelul rclativ al cheltuielilor a fost de:

a) 80%

b) 125%

c) 25.000 lei

d) 75.000 lei

/-- ,,-; _c) Nu se poute calcula _

28 Pot fi inregistrate marci ace lea care:

a) contin irnaginea unei persoane notorii;

b) au caractcr distinctiv;

c) contin aluzii la teme disputabile;

d) contin insemne ~i ernblerne apartinand altar !ari;

____ ~gera originea ~rafica a martii_ ~ __ -: __ , : . ._ . "

29 Care sunt accle bunuri de consum pe care consumatorul, 111 procesul de sclectic ~I achizitie, Ie cornpara din punctul de vedere al adecvantei, calitatii, prctului si stilului?

'-- __ ~J:.tin_uri lej.'" Uz_~ll_r~nl_; ~------

COM1 b1

---~----------------

b) bunurile de lux;

c) bunurile industriale;

d) bunurilc intermediate;

e) bunurile cu defccte_:__

30 Negustorul este:

a) 0 persoana care are cornertul ca profcsie (Ia plural poate desernna, in mod generic, reprezentantii profesiei celor care sc ocupa cu comcrtul);

b) 0 intreprindcre al carei obiect de activitate principal cste cornertul;

c) lucrativ, eel care urrnarcstc obtincrea de profit;

d) orice persoana iizica saujuridica care desfasoara acte $i fapte de corner] (in sensjuridic); _£)_ orice p~r:_s()_ana car~ cumpiirii sau vinde ceva.

t---:31 Semnificatia de "produs al agriculturii biolcgice" rezida ill conditiile:

a) lipsei elementeior chimiei de sintcza in fabricate ~i limitarea utilizarii de ingra'laminte ~i pesticide;

b) folosirea rcglcmcntata a clcmentelor chimice de sintcza ~i interziccrea folosirii pesticidclor;

c) libertatea folosirii ingrasamintelor chimice si folosirea judicioasa a pesticidelor;

d) foiosirea cumpatata a pesticidelor ~i a arornelor naturale;

_. _!}_J.nterdiC\ia folosirii lngrii§iimintclor ~i folosirea limitalii a aditivilor. . _

32 Terrnenul de rccuperare a investuiei se calculcaza ca:

a) raport procentuallntre vaioarea investitiel ~i profitul anual estirnat a se realiza

b) raport lntre citra de afaceri anuala previzionata si valoarea investitiei

c) raport intre valoarea investitiei si profitul anual cstirnat a se realiza

d) raport intre valoarea investitiei si cora anuala de arnortizare

e) raport lntre profitul anual ~i chcltuielile eu amo,.:r:.:ti.:::z:::at:_:·e:_:ac.._ _

33 Din scetorul tertiar nu fac parte: .

a) Cornertul eu ridicata ~i eu amanuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor ~i a bunurilor personale ~i de uz gospodaresc

b) Hotelurile si restaurantele

c) Transportal, depozitarea ~i comunicatiile

d) Intermedierilc financiare

---::-c e) Constructii!~ . . . . __

34 Printre indicatorii ce exprima eficienta sociala a serviciilor nu se numara:

a) numarul de unitati de servicii ia 1.000 de locuitori,

b) numar de Iocuitori la un medic,

c) nurnar de studenti la i 00.000 locuitori,

d) tirnpul necesar efcctuarii cumparaturilor,

f---: e) l£rl11enul de re~!J}cral~aj_Il,:~(iiici _ _ .. . _

3S Punctul forte al partcncriatului angrosist-dcrailist consta in faptul ca:

a) poate oferi un avantaj competitiv viabil;

b) nu poate oferi un avantaj complemental' viabil;

c) nu poate oferi un avantaj competitiv viabil;

L_ ~? ~~~:~~~I1~~~vc~r~~~t~ornp~:~:~ar val~~~ . _

Facultatea de Contabilitate

.

~l

Informatica de Gestiune

PunctaJ Nr. a b c d e
1 0 0 • 0 0
2 0 0 0 • 0
3 0 0 0 0 •
4 0 0 • 0 0
5 • 0 0 0 0
6 • 0 0 0 0
7 0 • 0 0 0
8 0 ., 0 0 0
9 • 0 0 0 0
10 • 0 0 0 0
11 0 ~ 0 0 0
Admitere masterat 2009 12 0 0 • 0 0
Facultatea: C.I.G. 13 0 0 • 0 0
3 august 2009 14 '0 • 0 0 0
Seria I 15 0 0 0 • 0
Cod grili:i: CIGl b 16 0 • 0 0 0
17 0 0 • 0 0
18 0 • 0 0 0
Codul variantei { 1 - 6 } 19 • 0 0 0 0
2 3 4 6 20 • 0 0 0 0
• 0 0 0 0 0 21 0 • 0 0 0
22 0 • 0 0 0
Modulul de s~ecializare 23 0 0 .. 0 0
24 0 • 0 0 0
o fit_:- 25 0 0 0 • 0
O~ 26 0 0 0 • 0
0 ~~~ 27 0 • 0 0 0
0 28 0 • 0 0 0
0 29 0 0 .. 0 0
30 0 0 0 • 0
31 0 0 0 • 0
32 0 0 0 0 ..
33 0 0 • 0 0
34 • 0 0 0 0
35 0 0 • 0 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 0, 0 0
39 0 0 0 0 0
40 0 0 0 0 0
8!l CIGl bl

ACADEMIA DE STUDn ECONOMICE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Contabilitate si Informatica de Gestiune

TEST-GRILA

1. Situatia stocurilor de materii prime In cursu I lunii septembrie este urrnatoarea: 01.09. Sold initial 60 buc.x 30 lei/buc; Intrari: 04.09. 40 buc.x 40 lei/buc, 18.09.50 buc.x 45 leilbuc.; Iesiri: 12.09. 70 buc, 25.09. 60 buc. Care este valoarea iesirilor din 25.09. si a stocului final In

conditiile utiliziirii metodei LIFO: (2p.)

Valoarea iesirilor Valoarea stocului final

2.200 lei 1.200 lei

2.550 lei 900 lei

2.550 lei 600 lei

2.500 lei 900 lei

1.850 lei 3'70 lei

a. b.

e.

d.

e.

2. Care din urmatoarele formule contabile nu este in concordanta eu explicatia data? (2p.)

a. 2131 105 300lei Inregistrarea rezervei din
reevaluare
b. 301 401 300lei Achizitie de materii prime
din import
c. 397 7814 300lei Anularea unei ajustari pentru
deprecierea marfurilor
d. 691 441 300lei Plata impozitului pe profit
e. 5121 419 3001ei Incasarea avansului de la
clienti 3. 0 societate comerciala achizitioneaza materii prime pe baza facturii: pre] de cumparare 15.000 lei, remiza 1 %, scont de decontare 2%, TVA 19%. In conditiile utilizarii metodei inventarului permanent si a contabiliziirii scontului dedecontare la momentul facturarii, precizati formula contabila privind achizitia materiilor prime: (2p.)

a. 14.553 lei 301 401 17.021 lei
2.765 lei 4426 767 297 lei
b. 15.000 lei 301 401 17.468 lei
2.765 lei 4426 767 297 lei
c. 14.850 lei 601 401 17.615 lei
2.765 lei 4426
b~ !

t f

! I

!

t

t

I

f

t

f i

il

I ! !

I

CIGl bl
d. 14.850 lei 601 401 17.318 lei
2.765 lei 4426 767 297 lei
e. 14.850 lei 301 401 17.318 lei
2.765 lei 4426 767 297 lei 4. Societatea comerciala ABC achizitioneaza un echipamcnt de extractie a petrolului. Pentru achizitia ~i punerea In functiune a acestuia, societatea a efectuat urmatoarele cheltuieli: pretul de curnparare al echipamentului 45.000 lei, cheltuieli cu amenajarea amplasarnentului 8.00? lei, cheltuieli dc montaj 6.000 lei, cheltuieli cu reclama pentru lansarea produselor 1.500 lei, piese de schimb inlocuite 7.000 lei pentru a reduce substantial durata procesului de extractie, Potrivit lAS 16 Imobilizari corporale, costul de achizitie al echipamentului se recunoaste in

contabilitate: (2p.) .

a. 67.500 lei 2131 404 67.500 lei
b. 59.000 lei 2131 404 59.000 lei
7.0001ei 6024 3024 7.000lei
c. 66.000 lei 2131 404 66.000 lei
d. 60.500 lei 2131 404 60.500 lei
7.000 lei 6024 3024 7.000 lei
e. 59.000 lei 2131 404 59.000 lei 5. In cursu I exercitiului N, 0 societate comerciala a efectuat urrnatoarele tranzactii: incaseaza 20.000 lei din vanzarea unei cladiri, incaseaza 1.500 lei din vanzarea marfurilor, incaseaza 2.800 lei din emisiunca de actiuni, acorda un imprumut pe termen lung In valoare de 4.000 lei, plateste 1.000 lei pentru achizitia de materii prime, plateste impozit ~e profi~ 800 lei~ achizitioneaza autoturisme la .un cost total de 60.000 lei, din care 20.000 lei fac obiectul unui contract de leasing financiar, iar restul sunt platiti In numerar In cursu I anului; incaseaza dobdnzi ~i dividende totale in valoare de 600 lei, din care 200 lei provin din activitatea de exploatare; restituie aporturi In numerar 5.000 lei. Care este valoarea fluxului de trezorerie din activitatea de investitii? (2p.)

Valoarea fluxului de trezorerie

din activitatea de investitii

a. -23.600 lei

b. -24.000 lei

c. -64.000 lei

d. +24.000 lei

e. +20.000 lei

6. 0 societate comerciala detine un mijloc de transport achizitionat la data de 20.12.N la costul. de achizitie de 10.000 lei, durata de viata utila 10 ani, metoda de amortizar.c liniara, La s~r~Jtul anului N+3, mijlocul de transport este reevaluat, valoarca justa stabilita fiind de 8.40? lei, Care

CIG1 b1

sunt inregistrarile contabile care se vor efectua la sfarsitul anului N+3, conform lAS 16

Imobilizari corporale, In conditiile reevaluarii prin metoda valorii nete: (2p.)

a.

3.000 lei 2813 2133 3.000 lei
1.400 lei 2133 lOS 1.400 lei
3.000 lei 2813 2133 3.000 lei
1.400 lei 2133 105 1.400 lei
1.200 lei 6813 2133 1.200 lei
3.000 lei 2133 2813 3.000 lei
1.400 lei 105 2133 1.400 lei
3.000 lei 2133 2813 3.000 lei
1.200 lei 6813 2133 1.200 lei
1.400 lei 105 2133 1.400 lei
3.000 lei 2133 105 3.000 lei
1.400 lei 105 2813 1.400 lei b.

c.

d.

e.

7. Care din urmatoarele formule contabile exprima 0 operatic coreet inrcgistrara? (2p.)
a. 8.000 lei 378 4428 8.000 lei
b. 8.000 lei 6814 397 8.000 lei
c. 8.000 lei 397 371 8.000 lei
d. 8.000 lei 4428 378 8.000 lei
e. 8.000 lei 6814 371 8.000 lei 8. SC ABC vinde un program informatic la pretul de 10.000 lei, din care 10% reprezinta servicii de asistenta tehnica asigurata In urmatorii 2 ani, dupa implementarea acestuia. Potrivit lAS 18 Venituri, recunoasterea serviciilor de asistenja tehnica In al doi1ea an se contabilizeaza astfel: (2p.)

a. 1.000 lei 411 704 1.000 lei
b. 500 lei 472 704 500 lei
c. 500 lei 704 472 500 lei
d. 500 lei 411 472 500 lei
e. 1.000 lei 411 472 1.000 lei 86

CIG1 b1

9. Conform Cadrului general IASB, 0 datorie reprezinta:

(2p.)

a) 0 obligatie actual a a entitalii, proven ita din evenimente trecute, ~i prin decontarea careia se asteapta sa rezulte 0 icsire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

b) 0 obligatie viitoare a entitatii;

c) 0 obligatie actuala a entitatli, provenita din evenimente actuale, ~i prin decontarea careia se asteapta sa rezulte 0 iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

d) 0 obligatie actuala a entitati], provenita din evenimente trecute, ~i prin decontarea careia se asteapta sa rezulte 0 intrare de resurse care lncorporeaza beneficii economice;

e) 0 obligatie trecuta a entitatii, provenita din evenimente trecute, si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte 0 intrare de resurse care incorporeaza

beneficii economice. .

10. 0 societate comerciala detine la 01.07. N un sloe initial de produse finite In valoare de 40.000 lei.

In cursul Iunii a efectuat urmatoarele tranzactii: obtine prod use finite la cost de productie 30.000 lei ~i vinde produse al carer cost de productie este de 18.000 lei. Stocul final de produse finite constatat la inventariere est'; de 52.000 lei. In conditiile utilizarii metodei inventarului permanent,

precizati care sunt formulele contabile: (2p.)

a) 30.000 lei 345 711 30.000 lei
18.000 lei 711 345 18.000 lei
b) 30.000 lei 345 711 30.000 lei
c) 40.000 lei 711 345 40.000 lei
52.000 lei 345 711 30.000 lei
18.000 lei 711 345 18.000 lei
d) 40.000 lei 711 345 40.000 lei
30.000 lei 345 711 30.000 lei
52.000 lei 345 711 52.000 lei
e) 40.000 lei 711 345 40.000 lei
52.000 lei 345 711 52.000 lei II. Pentru 0 societate comerciala se cunosc urmatoarele informatii la 31.12. N: costul de productie al produselor finite aflate In stoc 30.000 lei, pretul de vanzare estimat 50.000 lei, costuri estimate necesare vanzarii produselor finite 10.000 lei, In situatiile financiare la 31.12.N,

stocurile de produse finite sunt evaluate la valoarea: . (2p.)

a) 10.000 lei;

b) 30.000 lei.

c) 40.000 lei;

d) 60.000 lei;

e) 50.000 lei.

CIG1 b1

12. Conform Cadrului general lASB, caracteristicile calitative ale situatiilor financiare, sunt: (2p.)

a) reprezentarea fidela, prevalenta economicului asupra juridicului, neutralitatea,

prudenta, integralitatea;

b) inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, neutralitatea;

c) inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, eomparabilitatea;

d) inteligibilitatea, relevanta, eredibilitatea, integralitatea;

e) inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea.

13. 0 societate comerciala evalueaza marfurile la pretul eu amanuntul, adaosul eomereial prae~ieat, 30%. In cursu I lunii, achizitioneaza marfuri conform facturii care cuprinde: pre] de cu~pararc . 60.000 lei, rabat 10%, TVA 19%. Pretul de vanzare eu amanuntul afisat de magazm este: (2p.)

a) 92.820 lei;

b) 93.798 lei;

c) 83.538 lei;

d) 70.200 lei;

e) 89.538 lei.

14 0 societate cornerciala realizeaza 0 constructie In regie proprie, pentru care a efectuat

. urmatoarele cheltuieli: cheltuieli directe 300.000 lei; cheltuieli indirecte 250.000 lei, din care variabile 150.000 lei si fixe 100.000 lei; cheltuieli administrative 40.000 lei. Societatea utilizeaza 80% din capacitatea de productie. Precizati formula contabila de obtinere a

constructiei: (2p.)

a) 212 722 550.000 lei
b) 212 722 530.000 lei
c) 345 711 590.000 lei
d) 212 722 570.000 lei
e) 212 722 450.000 lei exes bl

15. Stocurile sunt definite de LAS 2 Sloe uri, astfel: (2p.)

a) active detinute numai pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

b) active sub forma de materii prime, materiale ~i alte consumabile ce urmeaza a fi folosite In procesul de productie;

c) active In curs de productie ce urmeaza a fi vandute pe pareursul desfasurarii activitatii extraordinare;

d) active detinute pentru a fi vandute pe. parcursul desfasurarii normale a activitatii; In curs de productie, In vederea vauziirii pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urrneaza a fi folosite In procesul de productie sau pentru prestarea de servicii;

e) active stocate de entitate.

16. Care dintre urmatoarele categorii de utilizatori de situatii financiare sunt interesati Indeosebi,

de informatiile privind perforrnanta capitalului investit: (2p.)

a) publicul;

b) investitorii;

c) angajatii;

d) clientii;

e) concurenta,

17. SC ABC define la 31.12.N un stoc de marfuri la valoarea contabila de 80.000 lei. Datorita recesiunea economice, valoarea acestora a scazut Ia 65.000 lei. Care este tratamentul contabil

adecvat? (2p.)

a) 607 371 15.000 lei
b) 397 7814 15.000 lei
c) 6814 397 15.000 lei
d) 371 607 15.000 lei
e) 601 301 15.000 lei 18. Imobilizarile corporale primite de catre entitate eu titlu gratuit, se evalueaza la: (2p.)

a) co stu I de achizitie;

b) valoarea justa;

c) costul de achiziiie sau valoarea justa;

d) costul de productie;

e) co stu I de achizitic, costul de productie sau valoarea justa.

CIGl bl

19.0 societate comerciala achizitioneaza un utilaj. Pentru achizitia ~i punerea in functiune a acestuia, soeietatea a efectuat urmatoarele cheltuieli: pre] de cumparare 30.000 lei, cheltuieli de montaj 7.000 lei, onorariile inginerilor care monteaza utilajul 4.000 lei, valoarea reziduala 22.000 lei. Potrivit lAS 16 Imobilizari corporale, valoarea amortizabila a utilajului, cste: (2p.)

a) 19.000 lei;

b) 41.000 lei;

c) 22.000 lei;

d) 37.000 lei;

e) 30.000 lei.

20. In cadrul Situatiei fluxurilor de numerar, tranzactiile cu nurnerar sunt grupate In urrnatoarele

activitati: (2p.)

a) exploatare, investitii; finantare;

b) exploatare, financiare, extraordinare;

c) exploatare, investitii, extraordinare;

d) exploatare, investitii;

e) exploatare, finantare, financiare.

21. Care dintre urmatoarele afirrnatii este adevarata In eonformitate eu lAS 12 "lmpozitul asupra rezultatului"? (2p.)

a) In eazul veniturilor In avans, baza fiscala este egala cu valoarea contabila a veniturilor in avans diminuata eu valoarea veniturilor ce vor fi impozabile In perioadele urmatoare;

b) diferentele nefavorabile lntre valoarea contabila si baza de impozitare a datoriilor sunt considerate impozabile;

c) un activ de impozit amanat trebuie sa fie contabilizat pentru reportul inainte de pierderi fiscale, in masura in care nu este probabil sa se dispuna de beneficii impozabile viitoare, asupra carora vor putea sa fie imputate aceste pierderi fiscale;

d) dad! valoarea contabila a unui activ este mai mica decat baza sa fiscala, difcrenta temporara este irnpozabila;

e) diferentele temporare deductibile vor genera sume impozabilc In determinarea beneficiului impozabil al exercitiilor viitoare, atunci csnd valoarea contabila a activului (datoriei) va fi recuperata (decontata);

22. Care dintre urmatoarele categorii nu reprezinta active curente, in canfonnitate cu lAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare"? (2p.)

a) active destinate sa tie vilndute sau consumate In cadrul ciclului de exploatare al lntreprinderii;

b) active destinate a fi realizate intr-o perioada ce depaseste l21uni dupa inchiderea exercitiului;

c) active detinute, in mod esential, pentru a fi tranzactionate;

d) active destinate a fi realizate In urmatoarele 12 luni dupa inchiderea exercitiului;

e) active care fac parte din categoria lichiditatilor $i echivalentelor de lichiditati;

23'. Care dintrc urmatoarele afirmatii nu este conforma cu IAS 37 .Provizioane, datorii eventuale ~i active eventuale"? (2p.)

CIGl bl

a) valoarea provizionului trebuie sa reprezinte cea rnai buna estimare a costurilor necesare stingerii obligatiei actuale la data bilantului;

b) acolo un de efectul valorii timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezinta valoarea actualizata a cheltuielilor necesare pentru stingerea obligatiei;

c) se vor inreglstra la provizioane daar acele obligatii generate de evenimente viitoare care sunt dependente de actiunile viitoare ale lntreprinderii;

d) daca provizionul ce trebuie estimat irnplica 0 gama larga de elemente, se va tine cont de ponderea tuturor rezultatelor posibile cu probabilitatile de realizare a fiecaruia;

e) un provizion pentru restructurare este constatat atunci cand tntreprinderea este angajata In mod irevocabil In restructurare;

24. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata In conformitate cu lAS 16 "lmobiliziirile corporale"? (2p.)

a) durata de utilitatc a unei irnobilizari corporale estedefinita In functie de utilitatea asteptata de la activul respectiv;

b) stabilirea duratei de utilitate a unei imobilizari corporale se bazeaza pe prevederile

reglernentarilor fiscale in vigoarc;

c) durata de utilitate a unui activpoate sa fie rnai scurta decat viata sa economics:

d) calculul amortizarii nu se face totdeauna tinand cont de anii de utilizare;

e) estimarea duratei de utilitate a unei irnobilizari corporale este 0 problema de judecata profesionala;

25. Care dintre urmatoarele afirmatii este conform a eu lAS 37 .Provizioane, datorii eventuale ~i active eventuale"? (2p.)

a) datoriile eventuale ~i activele eventuale se contabilizeaza ~i se prezinta distinct In bllan];

b) datoriile eventuale se contabilizeaza dar activele eventuale nu pot fi contabilizate din motive de prudenta;

c) datoriile eventuale si activele eventuale se contabilizeaza dar in bilan] se prezinta diferenta dintre totalul datoriilor eventuale ~i totalul activelor eventuale;

d) datoriile eventuale si activele eventuale nu trebuie contabilizate, dar ele fac obiectul informarii In anexa;

e) datoriile eventuale si activele eventuale se contabilizeaza si se prezinta distinct in situatia variatiel capitalurilor praprii;

26. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata In conformitate eu lAS 16 "Imobilizarile corporale"? (2p.)

a) valoarea amortizabila a unei irnobilizari corp orale trebuie sa fie repartizata, In mod sistematic, pe durata sa de utilitate;

b) metoda de arnortizare trebuie sa reflecte ritrnul ~i modulin care sunt consumate avantajele econornice viitoare ca urmare a utilizarii activului;

c) cheltuiala privind amortizarile fiecarui exercitiu trcbuie sa afecteze contul de profit si pierdere, exceptand situatia In care ea este incorporabilji in valoarea contabila a unui alt activ;

d) amortizarea economica se determine conform reglementarilor fiscale In vigoare (de exemplu, prevederile codului fiscal);

e) pe masura ce avantajele economice relative la un activ sunt consumate, pentru a reflecta acest consum, valoarea contabila a activului se reduce;

27. Care dintre urrnatoarele conditii privind cantabilizarea veniturilor din activitati ordinate care provin din vanzarea de bunuri: nu este In confonnitate cu lAS 18 "Veniturile activitatilor ordinate"? (2p.)

CIGl bl

a) ~ntrepr~nderea a tra?sferat la c~mp~riitor principalele riscuri si avantaje incrente proprietatii;

b) intreprinderea continua sa fie Implicata In gestiune, asa cum aceasta 11 vizeaza In mod normal

pe proprietar si In controlul efectiv al bunurilor ccdate; "

c) rnarimea veniturilor activitatilor ordinare poate sa fie masurata In mod fiabil:

d) este p~obabil ~a Intreprindere~ sa oblina. avantaje economiee viitoare asociat~ tranzactiei;

e) costurile angajate sau de angajat, care vizeaza operatia, pot sa fie masurate In mod fiabil;

28. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta 0 componenta a costului de achizitie, In eonformitate eu lAS 16 .Jmobilizarlle eorporale"? (2p.)

a) onorariile euvenite arhitectilor si inginerilor;

b) cheltuiclile dedemarare a exploatiirii;

c) cheltuielile de amenajare a amplasamentului;

d) pretul de cumparare;

e) cheltuielile de instalare;

29. Care dintre urrnatoarele afirmatii nu este In conformitate cu lAS 18 .Vcniturilc activitatilor ordinare"? (2p.)

a) venituril~ d~n ac;ivitiili.ordina~e trebuie sa fie evaluate la valoarea justa a elementelor primite sau de prirnit de intreprindere m nume propriu;

b) red~ve~tele sunt contabili~~e, ~? rnasura In care Indeplinesc conditiile generale de constatare a veniturilor, pe baza contabilitatii de angajarnente, conform realitatii economice a contractului:

c) cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii poate sil fie estimat In mod fiabil

ve.nitul trebuie recunoscut doar in limita cheltuielilor recuperabile; ,

d) pnn;ele. de ram burs are. s.unt cO,ntab~lizate la venituri, la nivelul proratei dobanzilor angajate;

e) dobanzile sunt contabilizate, In masura in care Indeplinesc conditiile generale de constatare a

veniturilor, In functie de timpul scurs; .

30. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata in eonformitate cu lAS 16 .Jmobilizarile corporale"? (2p.)

a) reev~luiirile tre~uie s.a fie efectuate eu 0 regularitate suficienta, pentru ca valoarea contabila sa nu difcre semnificativ de cea care ar fi fost determinata prin utilizarca valorii juste la data lnchiderii exercitiului;

b) un activ nu poate sa fie reevaluat In mod izolat, reevaluarea trebuind sa se aplice la ansamblul bunurilor din aceeasi categorie;

c) rezerva din reevaluare cuprinsa In capitalurile proprii poate sa fie transferata In mod direct In

rezultatul reportat, atunci cand rezerva din reevaluare este realizata: ' ,

d) transferul rezerve~o~. din ~eevaluare la re~~ltatul r~??rtat treee prin'contul de profitsi pierdere;

e) frccventa reevaluarii depinde de fluctuatiile valorii juste a imobilizarilor corporale care au fost reevaluate;

31. Care dint~e urmatoarel: ~firmalii nu este In conformitate cu IAS 2 "Stocurile"? (2p.)

a) repartizarea cheltu~eltl.or gen~~ale fixe de productie In costurile de transformare este bazata pe capacitatea normal a a instalatiilor de productie;

b) tehnicile de evaluare a costului stocurilor, ca de exemplu metoda costului standard sau metoda pretului de vanzare cu amanuntul, pot sa fie utilizate, daca acestc metode conduc la rezultate aproprate de cost;

e) cost~I .. stocurilor de elemente .care, In mod obisnuit, nu sunt eonfundabile ~i de bunuri sau servicu produse sau prestate sr afeetate proiectelor specifice trebuie sa fie determinat printr-o idcntificare distincta a costurilor lor individuale;

CIGl bl

d) co stu I altor stocuri decal cdc care sunt identifieabile trebuie sa fie detenninat prin utilizarea metodei "costul mediu ponderat", a metodei "ultimlll intrat-primul iesit" sau a metodei "primul intrat-primul iesit";

e) la inchiderea excrcitiului, stocurile trebuie sa fie evaluate la costul lor sau la valoarea lor realizabila neta, daca aceasta din urrna este mai midi;

32. In conformitate cu lAS 7 .Tabloul fluxurilor de trezorerie", efectul variatiilor cursurilor llchiditatilor ~i echivalcntelor de lichidita]i detinute sau datorate: (2p.)

a) este prezentat doar 1n note, fara sa afecte tabloul fluxurilor de trezorerie;

b) este prczentat In tab lou I fluxurilor de trezorerie la activitati de exploatare;

c) este prezentat In tabloul fluxurilor de trezorerie la activitati de investitii;

d) estc prezentat In tabloul f1uxurilor de trezorerie la activitati de finantare;

e) este prezentat in tabloul fluxurilor de trezorerie separat de fluxurile de trezorerie generate de activitatile de exploatare, de investitii ~i de finantare;

33. Care dintre urmatoarele fluxuri nu sunt aferente activitatilor de investitii, In cazul unei Intreprinderi industrialc: (2p.)

a) incasati care decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie ~i Imprumuturilor acordate

terti lor;

b) plati privind achizitia de titluri de la asocierile in participatie;

c) incasari din emisiunea de imprumuturi obligatare;

d) platilc implicate de imobilizarile produse de intreprinderc pentru sine;

e) incasari care decurg din vanzarea de irnobilizari corporale;

34. Care dintre urmatoarele caracteristici ale inforrnatiilor contabile nu este considerata principala In conformitate cu cadrul conceptual international? (2p.)

a) neutralitatea;

b) inteligibilitatea;

c) fiabilitatea (credibilitatea);

d) relevanta;

e) comparabilitatea;

35. Care dinire urmatoarele practici nu reprezinta 0 consecinta a apliciirii postulatului independentei exercitiilor? (2p.)

a) practicarea unci contabilitatr de angajamente;

b) utilizarea eonturilor de regularizare;

c) interzicerea contabilizarii evenirnentelor posterioare inchiderii exercitiului dar anterioare inchiderii conturilor; .

d) necesitatea calculului amortizarilor ~i provizioanelor la sfarsitul fiecarui excrcitiu;

e) mentionarea In anexa a cheltuielilor si veniturilor privind exercitiilc anterioare;

Facultatea de Economie

l

Nr. a b c d e
1 0 0 • 0 0
2 0 0 0 • 0
3 0 • 0 0 0
4 0 • 0 0 0
5 0 • 0 0 0
6 • 0 0 0 0
7 0 • 0 0 0
8 0 0 • 0 0
9 0 0 0 • 0
10 0 • 0 0 0
11 0 0 0 • 0
Admitere masterat 2009 12 0 0 • 0 0
Facultatea: .ECONOMIE
3 august 2009 13 • 0 0 0 0
Seria a JJ-a 14 0 0 0 0 .,
Cod grila: ECONl b 15 0 • 0 0 0
16 0 0 0 • 0
17 • 0 0 0 0
18 0 • 0 0 0
Codul variantei ( 1 - 6 } 19 0 • 0 0 o·
2 3 4 5 6 20 0 0 • 0 0
• 0 0 0 0 0 21 • 0 0 0 0
22 0 0 0 0 .,
Modulul de sQecializare 23 0 0 (Iii 0 0
24 0 0 0 • 0
0 25 0 0 0 • 0
0 26 0 0 • 0 0
0 27 fill 0 0 0 0
0 28 0 0 0 • 0
0 29 ., 0 0 0 0
30 0 0 ., 0 0
31 0 • 0 0 0
32 0 0 0 • 0
33 0 0 0 • 0
34 0 0 0 • 0
35 0 0 0 • 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 0- 0 0
39 ' 0 0 0 0 0
40 0 0 0 0 0
3'3 ACADEMIA DE STUDJI ECONOMICE ADMITERE MASTEltA T 2009

ECONI bI

TEST-GRILA

I. Curba care a rata combinntiilc de bunuri pc care cconomia poate sa Ie produca la un moment dat utilizfiud resurscle disponibilc este (2p):

a) functia de productie;

b) eurba expansiunii productiei;

c) curba posibilitatilor de productie;

d) Iinia bugetuIui;

e) curba de indifercnta.

2. 1ntr-o economic de plata, alocarea resurselor se realizeaza prin (2p):

a) deciziiIe guvernului;

b) deciziiIe administrative;

c) tehnologiile de productie;

d) sistemul de preturi;

e) plan.

3. 0 economie produce doar doua bunuri X si Y. In cazul in care curba posibilitatilor de productie este 0 curba concava fata de origine (2p):

a) costul de oportunitate pentru bunul X In raport cu bunul Y este constant;

b) eostul de oportunitate pentru bunul X in raport cu bunul Y este crescator;

e) eostul de oportunitate pentru bunul X in raport cu bunul Y este dcscrescator;

d) economia este ineficienta;

e) costul de oportunitate este crescator pana la un punct, apoi descrescator.

4. Enuntul "Pentru a fi competitive, intreprinderilc rornanesti ar trebui sa investcasca In tehnologie avansatii" este 0 afirmatie (2p):

a) pozitiva;

b) norrnativa;

c) empirica;

d) explicativa;

e) descriptiva.

5. Faptul ea productia creste mai repede la nivelurl reduse ale utilizarl] faetorilor de productie ~i mai lent la volume considerabile ale facrorilor de productie utilizati, se datoreaza (2p):

a) randamentelor de scara crescatoare;

b) randamentelor de scara descrescatoare;

c) randamentelor de scara constante;

d) ineficientei utilizarii factorilor de productie;

e) diferentei de productie fala de alte firme.

1)00

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ADMITERE MASTERAT 2009

ECONI b l

6. Se caracterizcazii prin eficienta alocativa (21'):

a) concurenja pcrfecta;

b) monopolul;

c) oligopolul;

d) monopsonul;

e) concurenta monopolistica.

7. Pe piata eu concurcnta monopolisticii, cehilibrul pe terrnen scurr prcsupunc (2p):

a) Vmg=Cmg ~i Vmg>P;

b) Vmg=Cmg ~i Vmg<P;

c) Vrng=Cmg ~i Vmg=P;

d) Vmg=Cmg=P si P=CTM;

e) Vmg>Cmg §i P=Cmg.

8. Un monopolist l~i maximizeazii profitul atunci cantl (2p):

a) costul total mediu este egal eu incasarea rnarginala;

b) costul variabi! mediu este egal cu incasarca marginala;

c) costul marginal este egal cu incasarea marginala;

d) costul total mediu estc minim;

e) lncasarea total a este maxima.

9. Care dintre urmjitoarele afirmatli este falsa? (2p)

a) barierele legale la intrarea pe piata constituie 0 cauza a forrnarii monopolurilor;

b) structura costurilor monopolului natural evidentiaza importante economii de scara;

c) un monopol poate obtine un profit rnai mare impunand preturi diferite pe segrnente diferite de piata;

d) pretul este 0 variabila exogena in conditii de oligopol;

e) pe 0 piata de oligopol producatorii pot practica concurenta prin pret,

10. Dad 0 industrie este dorninnra de lin singur producator, una din u rmjituarele rei alii este adevarata 'in situatia de echilibru (2p):

a) pretul este mai mic decat incasarea rnarginala;

b) pretul este mai mare decat costul marginal;

c) incasarea rnarginala este egala cu incasarea medic;

d) Incasarile marginale sunt negative;

e) pretul este egal eu incasarile marginale.

II. Vflnzarea unui produs pentru care pe plata sunt reprezentate mai multe marci, de catre un nurnar mare de producatori caracterizeaza plata (2p):

a) eu concurenta perfecta;

b) de monopson;

c) de oligopol;

d) monopolistica;

e) de monopol,

ACADEMIA DE STUDU ECONOMICE ADMITERE MASTERA T 2009

ECONI bl

12. 0 pia("- de monopol este ineficicnta dcoarece (2p):

a) pretul este rnai rnic deciit costul marginal;

b) incasarea marginala cste mai midi dedit costulmarginal;

c) pretul este rnai mare dccat costul marginal;

d) incasarea marginala este mai mare dedit costul marginal; c) costul marginal este egal ell eostul fix mediu.

13. Calculul produsului intern brut dupa metoda cheltuielilor nu ia in considcrare (2p):

a) indemnizatiile de soma];

b) exportul net;

c) consumul colectiv;

d) consurnul individual;

e) variatia stoeurilor.

14. Ce tranzactii gencratoare de bunuri §i servicii nu sunt luate IU calcul la determinarea PIB (2p):

a) detinerea unui al do ilea serviciu, nedeclarat;

b) jocurile ilegale de noroc;

c) munea prestata de imigrantii ilegali;

d) primirea de bacsisuri nedeclarate integral;

e) toate cele de mai sus.

15. Produsul intern brut efectiv este mai mic dedit eel potential. Pentru crestcrea produsului intern brut la nivelul sau potential, J. M. Keynes rccornanda (21'):

a) cresterea cotei rezervelor obligatorii ale bancilor cornerciale;

b) cresterea cheltuielilor guvernamentale;

c) cresterea ratei dobanzii;

d) reducerea cheltuielilor guvernamentale;

e) diminuarea deficitului bugetar.

16. 1ntr-o economie lnchisa, consumul personal de bunuri ~i servicii plus consumul de stat de bun uri ~i servicli plus investitiile brute rep rezirrtii (2p):

a) POB;

b) PIN; e) PNB;

d) PIB;

e) VN.

17. Sornajul natural descrie acel nivel alsornajului la care (2p):

a) productia economiei corespundc nivelului potential;

b) are loc accelerarea inflatiei;

c) sornajul frictional este nul;

d) somajul structural este nul;

e) somajul tehnologic este nul.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICU; ADMITlmE MASTERAT 2009

18. Sornajul apareatunci dint! (21'):

a) cererea este mai mare decat oferta pc piata muncii;

b) cererea estc mai midi dedit oferta pe plata muncii;:

c) cererea este egalii eu oferta pe piata muncii;

d) exista exces dccerere pe piata muncii;

e) piata muncii este In echilibru.

19. Difcrenta dintre indicii Laspeyres ~i Paasche este data de (2p):

a) referinta temporals a preturilor;

b) refcrinta ternporala a cantitatilor;

c) nivelul de dezvoltare al economiei:

d) modalitatea de esantionare; ,

e) orizontul temporal (scurt, mediu, lung).

20. Legea lui Okun corcleaza (2p):

a) modifiearea preturilor cu modificarea salariilor;

b) modificarea efectiva a preturilor cu rnodificarea lor anticipata;

c) rata somajului ell productia;

d) rata somajului cu iluzia monetara;

e) rata somajului cu modificarea salariilor.

21. In conditiile inflatici neanticipate (2p):

a) creditorii pierd, iar debitorii cii.~tiga;

b) creditorii ciWiga, iar debitorii pierd;

c) atilt debitorii, edt ~i creditorii pierd;

d) atilt debitorii, cat ~i ereditorii ca~tiga;

e) puterea de cumparare a banilor creste.

ECONI bl

22. Inflatia are efcctc negative asupra (2p):

a) agentilor economici care-si convcrtcsc disponibilitatile banesii In valute stabile;

b) debitorilor;

c) agentilor economici cu venituri indexate la inflatie;

d) agentilor economici care iau rnasuri pentru a contracara instabilitatea preturilor;

e) agentilor economici care au venituri fixe.

23. Cea mai relevantii masura a inflatie] are In vedere (2p):

a) deflatorul produsului intern brut;

b) deflatorul consumului individual;

c) indicele prcturilor de consum;

d) indicelc preturilor marfurilor alimentare de COIl sum;

e) indiccle preturilor rnarfurilor nealimentare de consum.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ADMITERI~ MASTERAT 2009

24.

Nu poate fi considerat un principia al globlllizarii (2p):

a) sectorul privat este sectorul principal al cresterii cconomice;

b) debirocratizarea statului;

c) liberalizarca comertului exterior;

d) cresterca restrictiilor pentru investitiile externe; c) liberalizarea pietelor de capital.

ECONlbl

Nu poate fi considerat un beneficiu evident al globalizlirii economici(2p):

a) noi oportunitati pentru dezvoltare;

b) alocare mai buna a resursclor;

c) accesul facil la pietele de capital;

d) extindcrea crimci organizate la nive! global eu atingeriIn sfera politicului, afacerilor ~i politici;

e) difuzie rapida a inovarii,

25.

Una dintre urrnatoarele nu reprezinta 0 cauza principala a problemelor CII care se confruntli tarile in dezvoltare (2p):

a) nivelul educationalredus;

b) piete financiare imature;

c) sistcmele legale adecvate;

d) abundenta de forta de rnunca calificata;

e) nivelul ridieat al inegalitatii veniturilor.

26.

Principalii piloni ai strategiei adoptate de tlirile In tranzitie catre o : economic Iunctiunala de piata au fost (2p):

a) privatizare si liberalizare;

b) protectionism si liberalizare;

c) privatizare ~i protectionism;

d) protectionism si autarhie;

e) autarhie ~i privatizare.

27.

o economic poate pr?duce 1000 unitati diu bunul X ~i 50 din Y san 800 unitati din bunul X si 70 din Y. In cazul in care costul de oportunitate al productiei de bun uri Y (in raport cn bunul X) este crescator, care dintre urmatoarclc cornbiuatii de bunuri X ~i Y 1I1l poate fi un punet situat pe curba posibilitatilor de productie pentru cconornia respectiva? (2p)

a) 940 X si 60 Y;

b) 930X~i60Y;

c) 920X~i60Y;

d) 890 X ~i 60 Y;

e) 910X$i60Y.

28.

ACADEMIA DE STUD II ECONOMICE ADMlTERE MASTERAT 2009

ECONlbl

Se considera functta de productie Y = 10· KO.' • LO•6, unde Y estc productia, K reprezinta eapitalul, iar L cstc forta de munca. Randamentelc factorilcr sunt (2p):

a) dcscrescatoare atat pentru K, cat ~i pentru L;

b) crescatoare atat pentru K, cat si pentru L;

c) con stante atat pentru K, Gi\t ~i pentru L;

d) crescatoare pentru K si descresciitoare pentru L;

e) descrescatoare pentru K si crescatoare pentru L.

Un monopolist are eostul marginal dat de relatia em" = 4· Q, unde Cmg cste costul mar~illal, ie r Q este productia. Monopolistul se eonfruntli eu 0 cerere data de relatia P = 30 - Q, un de P este pretul, In scopuI maximizarii profitului, productia trebuie sa fie (2p):

a) 3;

b) 4;

c) 5;

d) 10;

e) 20.

Consurnul populatiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul guvernamelltaI 6%, iar investitiile 22%. In aceste conditfi (2p):

a) exportul a fost mai mare.decat irnportul cu 8 punete procentuale din produsul intern brut;

b) exportul a fost rnai mic decat irnportul eu 8 puncte proccntuale din produsul intern

brut;

c) exportul net a fost pozitiv, reprezcntand 8% din produsul intern brut;

d) exportul net a fost nul;

e) balan]a comerciala ~i balanta serviciilor au fost, curnulat, excedentare.

29.

30.

31.

ImportuI de bun uri depinde dc produsul intern brut conform relatiei 1M = 100 + 0,1· Y, unde 1M reprezinta importul, iar Y, produsuI intern brut. Dad exportul net de bunuri este 50, iar produsnl intern brut, 500, atunei exportuI de

bunuri este (2p): .

a) 0;

b) 50;

c) 75;

d) 200;

e) 25.

32.

Dad 'in perioada To-T" prcturile au crescut de 2 ori, iar In perioada T1-T2, de trei ori, atuuci rata inflatiei In T2 fata de To este de (2p):

a) 100%;

b) 200%;

c) 300%;

d) 500%;

e) 600%.

33.

ACADEMIA DE STUDII ECONOl\lICE ADMITERE MASTERAT 2009

ECONl bl

34. 0 firma ce actioueaza in conditii de concurenta perfccta urrnareste maximizarea profitului obtinut din productia bunului X. Prctul pietei cste de 50 um; functia costului total are forma CTM = lS/Q + SQ. Deterrninati productia optima si nivelul profitului aferent acesteia (2p):

a) 10 ~i 140;

b) 15 si 110;

c) 10 si 250;

d) 5 si 110;

e) 5 §i 250.

35. Consumul personal de bunuri si servicii este 200 miliarde u.m., consumul de stat de bunuri §i servicii 40 miliarde U.I11., investitiile brute 30 miliarde n.I11., consumul de capital fix 10 miliarde u.m., exportul 6 miliarde u.m., iar importul 4 miliarde u.m, Produsul intern brut, produsul intern net si investitiile nete sunt, in miliarde u.m, (2p):

a) 276; 266; 10;

b) 274; 264; 10;

c) 276; 264; 20;

d) 272; 262; 20;

e) 276; 266; 20.

Facultatea de Economie Agroalimentara ~i a Mediului

Admitere masterat 2009 Facultatea: E.A.M. 3 august 2009 Seria I

Cod grila: EAM1 b

Codul variantei L.1....:JU

2

3

4

5

• 0 0 0 0 0

Modulul de specializare

o o o o o

Puncta]

6

2-
IZ
Il-
IZ.
J.
z_
e
l
1
~
J.
l.
l
1.
I~
&
I------ r-
1.
;t
,
Z.
%
1.
!z._
I
A-
I.
2-
I.
I-
2.-
12-
12-
Z
L
1'1 r. a 0 e
1 0 0 • 0
2 0 0 0 • 0
3 0 0 0 • 0
4 • 0 0 0 0
5 0 0 0 0 •
6 0 • 0 0 0
7 0 0 0 0 •
8 0 0 • 0 0
9 • 0 0 0 0
10 0 0 • 0 0
11 0 0 • 0 0
12 0 0 0 • 0
13 • 0 0 0 0
14 0 • 0 0 0
15 0 • 0 0 0
16 0 0 0 • 0
17 0 0 • 0 0
18 0 • 0 0 0
19 0 0 • 0 0
20 0 0 0 0 •
21 • 0 0 0 0
22 • 0 0 0 0
23 • 0 0 0 0
24 • 0 0 0 0
25 • 0 0 0 0
26 0 0 0 0 •
27 0 0 0 0 .,
28 0 • 0 0 0
29 0 • 0 0 0
30 0 0 0 0 •
31 0 • 0 0 0
32 0 0 0 0 •
33 • 0 0 0 0
34 • 0 0 0 0
35 0 0 • 0 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 Q 0 0
39 0 0 ·0 0 0
40 0 0 0 0 0 EAM1 b1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI ADMITERE MASTERAT AUGUST 2009

). Ansamblul de ramuri, care formeaza structurade productie, influen\eaza rezultatele de prcductie si

profilul exploata(iei prin (2p):

a) modul in care este utilizat capitalul de exploatare;

b) metodele de combatere a bolilor ~i a daunatorilor;

c) modul in care este utilizat capitalul de exploatare, cat ~i prin intermediul veniturilor pe care Ie qenereaza:

d) condi(iile ce trebuie respectate la transportul produselor intrate pe flllera;

e) intermediul veniturilor pe care Ie qenereaza

2). Tendinta de simplificare a structurii de produc(ie nu este generata de ac(illnea unor factori, cum at' fi

(2p):

a) adaptarea stricta a structurii la condi(iile, de diferite feluri, existente in exploata(ia agricola;

b) proportionarea rationals a ramurilor;

c) accentuarea procesului de specializare a exploata(iilor agricole;

d) atenuarea caracterului sezonier al produc(iei agricole;

e) practicarea, de catre unele exploata(ii, a aqriculturiicu timp partial

3). Dupa gradul in care asigura continuitatea proceselor de munca, in exploata(iile agricole se intalnesc

rarnuri (2p):

a) aflate In rela(ii de condltlonere:

b) lnso(itoare;

c) de baza:

d) in care procesele de munca au un pronun(at caracter sezonier;

e) concurente

4). Adaptarea profilului la noile cerin(e aparute se realizeaza mai user in cazul exploata(iilor In care acesta

este (2p):

a) cerealier sau legumicol;

b) pomicol;

c) viticol;

d) cerealier ~i pomicol;

e) legumicol ~i viticol

5). Specializarea exploata(iilor agricole nu are printre avantaje (2p):

a) omogenitatea procesului de produc(ie;

b) cresterea calificarii foriei de rnunca;

c) asigurarea unor produc(ii omogene ~i In cantita(i mari;

d) 0 mai buna punere In valoare a unor condi(ii naturale;

e) vulnerabilitatea mai mare a exploata(iei, accerruandu-se riscul unor pierderi partiale sau totale de recolta

6). Pentru a apara interesele producatorior agricoli sunt create intreprinderi (2p):

a) familiale;

b) cooperatiste;

c) artizanale;

d) de stat;

e) comerciale

EAM1 b1

7). Printre factorii care influenleaza formarea \>i manifestarea spiritului intreprinziitor nu se rsqasesc (2p):

a) factorii familiali;

b) nevaia de realizare de sine;

c) factorii educa\ionali;

d) cultura econornca ~i qenerala;

e) particularita(ile lntreprinderilor agroalimentare

8). Majoritatea func(iilor sunt indeplinite de ~eful intreprinderii in cazul sistemului de produc(ie (2p):

a) manufacturier;

b) industrial;

c) artizanal;

d) cooperatist;

e) manufacturier ~i cooperatist

9). intreprinderile din industria allrnenlara sunt incluse in aceasta rarnura in func(ie de (2p):

a) destina\ia produsului flnit obunut;

b) amplasarea teritorialii a intreprinderilor;

c) modulln care se asigurii diferite utilita\i necesare proceselor de produc(ie;

d) raportul dintre preqaiirea tebnlca ~i rnaterial-orqanizatorica a produc(iei;

e) structura capitalului intreprinderilor

10). Printre factorii care solicita crearea de noi intreprinderi nu se reqasesc (2p):

a) lupta impotriva sornaiului;

b) mersul ascendent al economiei;

c) reglementarile financiare;

d) punerea in valoare a unor resurse;

e) cresterea gradului de ocupare a foriei de munca

11). Nu reprezintii 0 dimensiune a gamei de produse alimentare (2p):

a) larqimea;

b) lungimea;

c) adancimea:

d) profunzimea;

e) omogenitatea

12). Cea mai spectaculoasa dezvoltare ca ambalaj au cunoscut-o (2p):

a) cartonul ~i hartia;

b) metalul;

c) sticla;

d) materialele plastice;

e) lernnul

EAM1 b1

13). Subcalitatea produselor agroalimentare poate fi definila prin urrnatoarea rela(ie (in care, Q = satisfactia

adusa de produs/satisfac'ia dorita de clienl) (2p):

a) 0<1;

b) 0=1;

c) 0>1;

d) 0<0;

e) 0>0

14). Metodele de analiza a calila\ii produselor alimentare se clasllica in doua mari grupe (2p):

a) fizice ~i chimice;

b) organoleptice ~i de laborator;

c) chimice sl biologice;

d) principale ~i secundare;

e) tehnologice ~i biologice

15). Calilalea partiala a unui aliment constand in satisfacerea nevoilor fiziologice necesare exilen\ei

oamenilor esle (2p):

a) igienica;

b) nulrilionala ~i dletetica;

c) orqanoleptica:

d) de folosiro;

e) comerclala

16). Organismele care, prin utilizarea unei surse de energie nebioloqica, au capacitatea de a produce

substanle organice pornind de la substan(e anorganice sunt (2p):

a) carnivorele mari;

b) bacteriile ~i alte organisme inferioare;

c) zooplanctonul oceanic;

d) producalorli primari;

e) producatonl secundari

17). Conform legii Iactorilor de crsstere (2p):

a) fiecare specie prezinta limile de toleranla in raport cu loli factorii ecologici, intre acestea diferenli"lnduse domenii de carenta, optim ecologic ~i exces;

b) cresterea factorilor nulritivi conduce inlotdeauna la sporuri proportion ale ale recoltei;

c) creslerea factorilor nutritivi nu se traduce prin sporuri proportion ale ale recollei, ci prin cresteri lot mai mici;

d) sporurile de recolta sunt invers proporlionale cu cresterea factorilor nutritivi;

e) cele mai mari recoite se oblin atunci cand faclorii ecologici sunt In exces

18). Conform legii lui Gause, condi(ia pentru ca doua specii sa existe lnlr-o ni~a ecoloqica este (2p):

a) rela\ia de prada-pradator;

b) segregarea ecoloqica;

c) coevolutia;

d) relalia qazda-parazit;

e) apropierea filogenetica

EAM1 b1

19). Radialia solara si forta gravita\ionala a altor corpuri ceresti sunt componente ale mediului (2p):

a) orografic;

b) edafic;

c) cosmic;

d) geofizic;

e) geochimic

20). Un factor eheie pentru menfinerea capacitiilii de autoepurare a ape lor este (2p):

a) asigurarea echilibrului intre intrarile ~i lesirile de potasiu;

b) prezenta plantelor superioare;

c) volumul mare al nectonului;

d) realizarea de dragari period ice (eel pulin de doua ori pe an);

e) asigurarea echilibrului intre intrarile 9i ieslrile de oxigen

21). Cauza originarii a aparitiei externalitatilor de mediu este reprezenlata de (2p)

a) imposibilitatea aproprierii tuturor variabilelor funcliei de producfle ~i de consum;

b) lipsa de culturii econornica a producatorilor ~i consumatorilor;

c) natura antagonista a intereselor producatorilor ~i eonsumatorilor;

d) incoerenla politicii economico-sociale;

e) tendlnta de globalizare a sistemului socio-economic

22). Externalitatea de mediu reprezinta un efect care trebuie sa lndeplineasca urmatoarele cOhdi\ii (2p):

a) efectul nu este reflectat de mecanismul plejei;

b) efectul nu esle refiectat in legislalia economico-socialii;

c) efectul trebuie sii aiba un nivel cat mai apropiat de zero;

d) lntre partile implicate in gestionarea efectului sa existe un acord;

e) efectul trebuie sa reprezinte exclusiv 0 paquba de mediu

23). Economia mediului are ca prineipale direc\ii de dezvoltare (2p):

a) fundamentarea politicii de mediu;

b) identificarea rela\iilor structurale ~i func\ionale ce caracterizeaza dinamica eeosistemelor apartinand eapitalului natural;

c) fundamentarea posibilitatilor de integrare a eapitalului natural in relelele ecologice regionale ~i globale;

d) fundamentarea capacltafii de suport a eapitalului natural;

e) evaluarea posibilila\ilor ~i stabilirea limitelor de substituire a capitalului natural cu eel antropic

24). Atunci cand suportul cu ajutorul carula un efect se transform a in externalitate de mediu este un factor

de productie, aceasta se lncadreaza in urrnatoarea tipologie (2p):

a) externalitate tehnoloqica;

b) deseconomie de productlo;

c) externalitale reversibila;

d) externalilate negativa;

e) deseeonomie de eonsum

EAM1 b1

25). Principalele forme de externali'af de mediu sunt (2p):

a) economii de productie ;

b) externalitali tehnologice;

c) externalitali reversibile;

d) externalitali negative;

e) externalitaf margin ale

26 ).

Un larg proces de comunicare pentru a obtlne idei, puncte de vedere ~i judecali de valoare necesare unei bune fundamentari a nivelului ~i structurii obiectivelor, se reqaseste in cazul urmatoare'or func\ii ale managementului (2p):

a) organizare;

b) anlrenare-rnotivatle;

c) control-evaluare;

d) deproductie:

e) de previziune

27). Realizarii unor legiituri ale intreprinderii cu diferite componente ale mediului ambiant serveste

comunicarea (2p):

a) ascendenta;

b) operallonala lnlerna;

c) multlaterala;

d) lnlorrnala;

e) operatonala extern a

28 ). Comunicarea pe care 0 are rnanagerulln afara relaliilor de subordonare impuse de structura

orqanlzatorica este 0 components (forma) a comunidlrii (2p):

a) reciproc directe;

b) inform ale;

c) oblice;

d) unilaterale directe;

e) operafionale externe

29). Riscuri, cum ar f lnteleperea insuficientii, lrunchiata ori deforrnata a mesajului, se reqasesc, mai cu

searna, in cazul comunlcaril (2p):

a) scrise;

b) verbale;

c) nonverbale;

d) inforrnale ~i scrise;

e) regasita sub forma de ordine, dispozitii, solicitarl de informafii

30). Comunicarea verbala este favorizata de capacitate a omului de a (2p):

a) acumula cunostinte de specialitate ~i culturale;

b) se perfectiona profesional;

c) lucra in echipa;

d) coordona procese transformatoare In subsistemul operational allntreprinderii;

e) arlicula euvinte

EAM1 b1

31). Pima la lneeputul anilor '80 se distingeau urmatoareie tipuri de produse alimentare (2p):

a) de elita, superioare, inferioare;

b) de elita, de consum, intermediare;

c) de lux, superioare, inferioare;

d) de lux, de consum, intermediare;

e) superioare, intermediare, inferioare

32). Alimentele de ealitate cuprind pe cele (2p):

a) ecoloqice, dietetice, de lux;

b) ecologiee, biologice, de lux;

c) dietetice, festive, de lux;

d) biologiee, festive, de lux;

e) biologice, dietetice, festive

33). in sistemul de gestionare a prospetirnf alimentelor, stocarea dinamica a productlei inseamna

respectarea principiului (2p):

a) primul intrat - primul iesit;

b) primul intrat - ultimul ieslt;

c) ultimul intrat - primul iesit;

d) pre\ul mediu ponderat;

e) calitatea medie

34). in cadrul unei game de produse alimentare, produsul reglator este cel (2p):

a) care corecteaza varialiile sezoniere ale incasarilor realizate de celelalte prod use;

b) cu eel mai mic cost;

c) cu eel mai mic pre];

d) eu eea mai buna caliltate;

e) 1mbunata\it

35). Caracteristicile de calitate care se refera la aptitudinea produselor de a-si realiza fune\iile utile de-a

lungul duratei lor de via\a sunt (2p):

a) tehniee;

b) psihosenzoriale;

c) de disponibilitate;

d) economice;

e) de ordin social

Facultatea de Finante, Aslgurari, Banci ~i Burse de Valori

...

......

__ =- __ .u_ Bill" '.!IIlIii .

... _1'" _ _=_ , __

Puncta Nr. a b c d e
.,1. 1 0 0 • 0 0
.)_ 2 0 0 0 0 •
2 3 0 0 • 0 0
.z 4 • 0 0 0 0
01 5 0 • 0 0 0
;Z 6 • 0 0 0 0
02- 7 0 0 • 0 0
.b 8 0 • 0 0 0
~ 9 0 0 • 0 0
~ 10 • 0 0 0 0
o'L 11 • 0 0 0 0
Admitere masterat 2009 -2 12 0 0 0 • 0
Facultatea: F.A.B.B.V. ot ------~13 -D-----O~-O-----O-.
3 august 2009 :z_ 14 • 0 0 0 0
Seria a II-a J., 15 0 0 0 • 0
Cod grila: FINl b J_ 16 0 0 • 0 0
.2 17 0 • 0 0 0
,2 18 0 • 0 0 0
Codul variantei { 1 - 6 1 2 19 • 0 0 0 0
2 3 4 5 6 :L 20 0 0 O· 0 •
• 0 0 0 0 0 ~ 21 0 • 0 0 0
22 0 • 0 0 0
Modulul de s~ecializare d, 23 0 • 0 0 0
,2 24 0 0 • 0 0
0 ~ 25 • 0 0 0 0
0 J. 26 0 0 • 0 0
0 d.. 27 0 0 0 • 0
0 .2 28 0 0 0 0 •
0 29 0 0 0 • 0
30 0 0 • 0 0
31 0 • 0 0 0
32 0 0 • 0 0
33 • 0 0 0 0
34 0 0 0 0 •
35 0 0 0 0 ..
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 o· 0 0
39 0 0 0 ·0 0
40 0 0 0 0 0
~~q ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Finante. AsiQurari. Banci si Burse de Valori

TEST-GRILA

I. Nerambursabilitatea surnelor alocate ~i cheltuite este un principiu pentru:

2p.

a. impozite direete;

b. taxe consulare;

e. eheltuieli bugetare;

d. imprumuturi de stat;

e. intrari anuale de eredite extern e.'

2. Potrivit valorii prezente nete (VPN) vor f luate in considerare numai proiectele pentru care: 2 p.

a. VPN<O;

b. VPN este minim;

c. VPN areaceiasi valoare eu valoarea prezenta (VP);

d. VPN este intre -1 ~i 0;

e. VPN>O.

3. Faetorii sociali care influenteaza resursele financiare publice presupun:

2p.

a. 0 anumita evolutie a produsului intern brut menita sa determine diminuarea veniturilor impozabile;

b. cresterea preturilor, accentuarea fenomenelor inflationiste ce genereaza reducerea resurselor din irnpozite;

c. redistribuirea resurselor in scopul asigurarii nevoilor de educatic, protectie si asigurari sociale, sanatate.

d. cresterea numarului populatiei active si sporirea numarului contribuabililor;

e. sporirea productiei ~i a veniturilor prin masurile de politica economica, sociala sau financiara,

4. Subiectul impozitului este:

2p.

a. persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata impozituIui;

b. persoana juridica care stabileste efectiv cola impozitului;

c. materia supusa irnpunerii;

d. impozitul aferent unei unitatlde impuncre;

e. vcnitu! sal! averea din care se plateste impozitul.

12-0

FINl tn.

Facultatea: Finante, Asigurari, Banei Oji Burse de Valori

FINl bl

5. Dobanda la lmprurnuturile de stat reprezinta:

2p.

a. serviciul prestat de 0 institutie publica in schimbul surnelor contractate;

b. pretul pe care statul il plareste creditorilor sai pentru folosirea surnei lmprumutate;

c. clernentul tehnic al imprumuturilor de stat ce po ate fi negociat si dupa lncheierea conlractului de imprurnut;

d. parte facultativa a contractului de imprumut; c. suma pe care 0 Incaseaza statui de la creditori.

6. Deterninati modificarca absoluta a cheltuielilor publiee (CP) In perioada 2008-2009 stiind ea

CP2oos=8600 u.m. ~i CP2oog=8500 u.rn. 2 p.

a. -100 u.m.;

b. 17100u.m.;

c. 8500 u.m.;

d. 8600 u.m.;

e. -0,98.

7. Deterninati modificarea ponderii in PIB a veniturilor publice (VP) In perioada 2008-2009 stiind ca VP2oos=240.000 u.m., PIB2oos=800.000, VP2oo9=310.000 u.m. ~i PIB2oo9=1.000.000

u.m. 2p.

a. 31 punete procentuale;

b. 30 puncte proeentuale;

c. I punct procentual;

d. 200.000 u.m.;

e. 70.000 u.m.

Facultatea: Finan~e, Asigurar-i, Banci ~i Burse de Valari

FIN1 b1

8. Beneficiarul asigurarii este: 2p.

I. intotdcauna persoana fizica sau juridica care poate incheia 0 asigurare obtinand calitatea de asigurat

2. intotdeauna persoana fizica sau juridicacare po ate incheia 0 asigurarc fara a

obtine calitatea de asigurat

3. persoana care are dreptul sa incasczc indcmnizatia de asigurare

4. intotdeauna 0 persoana distincta de contractantul asigurarii

5. notiune specifica ,in special, asigurarilor de pcrsoane

Varianta corecta cste:

a. 1+4+5

b. 3+5

c. 1+3+5

d. 2+5

c. 3+4+5

9. Riscul asigurat este:

1. fenomenul a carui actiune este inregistrata in cat mai indelungata

mice eveniment generator de pagube

posibilitatea de distrugere a bunurilor de catre fenornene imprevizibile evenimentul a carui producere nu depinde de vointa asiguratului sau a beneficiarului asigurarii

fenomenul care are 0 anumita regularitate in producere si un grad de dispersie in teritoriu cat mai mare.

2p. evidenta statistica pe 0 perioada

2. 3. 4.

5.

Varianta co recta este:

a. 1+2+3

b. 2+4+5

c. 1+3+4+5

d. 2+3+5

e. 1+2+5

10. Antcselectia riscurilor :

1. este un principiu de baza ,de respectarea caruia activitatii de asigurare

2. consta in preocuparea asiguratorilor de a selecta riscurile pe care Ie acopera in

ideea de a lc alege pe cele cu probabilitate marc de producere

3. apare in mod evident la asigurarile facultative

4. este 0 modalitate de a influenta oferta pe piata de asigurari

5. posibilitatea practicarii accsteia poate conduce la diminuarea spiritului de prevedere al diferitelor categorii de pcrsoane

2p.

depinde buna desfasurare a

Varianta corecta este:

a. 3+5

b. 2+4+5

c. 2+4

Facultatea: Finan~e, Asigurari, Banci ~i Burse de Valori

FIN1 b1

d. 2+3+4

e. 2+3+5

11. Un contract de asigurare incheiat pentru suma de 2150000 urn face obiectul unui contract de reasigurare ex cedent de suma asigurata la care plinul de conservare este de 50000 um.Participarea unui reasigurator cste de 150000 um .Excedentul de sum a

asigurata care se cedeaza in reasigurare este: 2p.

a. 42 plinuri de conservare

b. 43 plinuri de conservare

c. 3 plinuri de conservare

d. I pi in de conservare

c. 40 plinuri de conservare

12. Un contract de asigurare in suma de 6200000 urn face obiectul unui contract de reasigurare ex cedent de dauna la care prioritatea este de 200000 um.iar rcasiguratorul nivel I acopera partea de dauna care sc incadreaza intre 200001 si 1000000 um;nivelul II acopera partea de dauna cuprinsa intre 1000001 si 3000000 um,iar nivelul III partea de dauna care depaseste 3000000 um.Prcducerca riscului asigurat genereaza 0 dauna

evaluata la 3500000 um.Raspunderea reasiguratorului nivel IIIeste de: 2p.

a. 600000 urn

b. 400000 urn

c. 200000 urn

d. 500000 urn c. 300000 urn

13. Fondul de siguranta: 2p.

l. este un indicator care se cornunica CSA incepand eu exercitiul financiar

corcspunzator anului adcrarii Romaniei la UE

2. are 0 limita minima stabilita prin normc legale

3. nu este corelat ca nivel cu marja minima a asiguratorului

4. valoarea minima a acestuia este stabilita prin nonnc legale diferentiat

5. valoarea minima a accstuia este stabilita prin norrne legale exprimata in euro

Varianta coreeta este:

a. 1+2+3

b. 3+4

c. 2+3+4

d. 2+3+5

c. 1+2+4+5

14. Dcspre intcrcsul asigurabil se pot face urrnatoarele afirmatii: 2p.

a. cste un element care conditioneaza valabilitatea contractu lui de asigurare

b. aparitia acestuia nu este detenninata de existcnta riseului

c. accast clement sc confunda cu prejudiciul pc care il sufera asiguratul daea sc produce riscu I asigurat

d. mice rise cstc urmat in mod obligatoriu de un intercs asigurabil

e. nu este legat de asigurat si/sau contractantul asigurarii

"'2~

Facultatea: Fin ante, Asiguritr), Barrel ~i Burse de Valor!

FlNl bl

IS. Cash flow-ul disponibil (CFO) este expresia rnonetara a cash flow-ului de exploatare (CF expl)

rezultat dupa:' (2p.)

a. acoperirea cheltuielilor cu arnortizarea

b. acopcrirca cheltuielilor cu dobanzile

c. suportarea cheltuielilor cu impozitul pe profit

d. finantarea cresterii economice (1\ Imobilizari + 1\ Active curente nete) c. finantarea activitatii extraordinare

16.1n legatura cu ratele de structura a capitalurilor se pot formula urmatoarele afirmatii: (2 p.)

I. sunt indicatori de exprimare a riscului;

2. exprirna profitabilitatea intreprindcrii;

3. pot fi calculate ca pondere a datoriilor totale In total pasiv;

4. se calculeaza ca raport intre datoriile totale si citra de afaceri;

5. pot fi calculate ca pondere a datoriilor totale fata de capitalurile proprii

Raspunsul coreet este:

a. 1+2+3

b. 2+3+4

c. 1+3+5

d. 3+4+5 c. 2+3+5

17.Simularea difcritelor marimi posibile in viitor ale fiecarui factor determinant pentru fluxurile de trezorerie generate de un proiect de investitii, in conditiile pastrarii nemodificatea celorlalti factori si determinarca valorii actuale netc (V AN) pentru fiecare situatie posibila, se realizeaza In cadrul: (2 p.)

a. analizei In mediul cert

b. analizei de senzitivitate

c. arborelui de decizie

d. tehnicii scenariilor

e. tehnicii Monte Carlo

18. Coeficientul de capitalizare bursiera (PER = Price to Earnings Ratio) este: (2 p.)

a. raportul dintre dividendul per actiune $1 cursul bursier al actiunii

b. raportul dintre cursul bursier al unei actiuni a intreprinderii si profitul net per

actiune

c. expresia directa a profitabilitatii lntreprinderii

d. raportul dintre capitalizarea bursiera si activul net contabil e.' expresia valorii economice adaugate

19. Rata rentabilita.\ii financiare poate fi descompusa in urrnatoarcle componente (sistemul Ou

Pont): (2 p.)

1. rata marjei nete

2. rata de lichiditate general a

3. rata de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri

4. rata de solvabilitate patrirnoniala

5. rata de structura a capitalurilor Raspunsul corect este:

a. 1,3,5

b. 1,2,3

c. 3,4,5

d. 2,3,4 c. 2,4,5

Facultatea: Finante, Asigurari, Banti.'ji Burse de Valori

FIN! st

20. 0 intreprindcre rC,alizeaza 0 cifra de afaceri anuala de 12.000 mii lei eu cheltuieli variabile aferen~e de 80%. ~n conditiile In care cheltuielile fixe de exploatare s~nt de 1.400 mii lei, iar cl:eltUlellle financiare eu dobanzile de 600 mii lei, pragul de rentabilitate global va fi de (mii

lei): . (2 p.)

a. 2.400

b. 60.000

c. 9.600

d. 1.000 e. 10.000

21. Dcspre trei proiecte de investitii ncconcurente aveti urmatoarele informatii:

Proicctul Costul initial al investitiei (To) (mii lei) Valoarea actuala neta (VAN) (mii lei)

(2 p.)

3 20.000 5.000

1 10.000 6.000

2 15.000 18.000

Ie:ar~iza_li c.ele trei proiecte, de la eel mai perform ant la eel mai putin performant, in functie de criteriul indice de profitabilitate:

a. 2,3,1

b. 2,1,3

c. 1,2,3

d. 1,3,2

e. 3,2,1

! I

Facultatea: Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

FIN 1 b1

22 ).

Daea rentabilitatea aetivului fara rise (Rf) erestc eu 1 %, iar rentabilitatea asteptata a portofoliului de rise minim (V) situat pe frontiera Markowitz se reduce eu 2%, atunci indicatorul BETA al portofoliului pietei (M): (2 p.)

a) creste eu 1 %;

b) nu se modi fica; e)scadeeu 1%;

d) ereste cu 2 %;

e) ereste eu 3%

23 ).

Prima unei optiuni PUT de tip european, avand ea aetiv suport 0 actiunc care plateste dividende, creste daca: (2 p.)

a) ereste cursu 1 bursier al actiunii suport;

b) creste volatilitatea aetivului suport;

c) seade pretul de exercitiu;

d) seade volatilitatea activului suport;

e) seade indieatorul BETA al activului suport

24 ).

Pe 0 piala coteaza un numar de 2009 de active finaneiare., Se presupune ca rentabilitatea asteptata a tuturor aetivelor creste eu cate 9%. In aceasta situatie rentabilitatea asteptata a portofoliului de rise minim (V) situat pe frontiera Markowitz: (2 p.)

a) nu se modi fica;

b) scade cu 9%;

c) creste cu 9%;

d) creste cu 3%;

e) scade cu 3%

25 ).

Se considera 0 optiune PUT de til? european, avand ea aetiv suport 0 aetiune care plateste dividende eu 0 rata q = 1 %. In cazul in care atat eursul activului suport (S), cat si pretul de exercitiu (E) erese cu 5% sa se precizezc care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata: (2 p.)

a) prima optiunii creste eu 5%;

b) prima optiunii nu se modifiea;

c) prima optiunii seade cu 6%;

d) prima optiunii ereste eu 6%;

e) prima optiunii seade eu 4%

Facultatca: Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

FIN 1 bl

26 ).

Politica stabilizata de dividendpresupune: (2 p.)

a) obligatia de plata a dividendului ea 0 variabila reziduala;

b) variatia anuala a dividendului in functie de variatia profitului si de rata de distribuire stabilita;

c) evitarea diminuarii dividendului in eazul deteriorarii situatiei finaneiare a emitentului;

d) posibilitatea redueerii dividendului conform cu nevoia de retinere a profitului pentru autofinantare;

e) stabilirea unui dividend ea diferenta intre profitul obtinut si necesarul pentru autofinantare

27 ).

Alegeti afirmatia eoreeta referitoare la indieele BET: (2 p.)

a) este indiee oficial al pietei de capital din Romania calculat si publieat numai in moneda nationala;

b) refleeta tendinta de ansamblu a eelor mai lichide 25 de aetiuni tranzaetionate la eategoria I a BVB;

c) a avut ea valoare de start 10.000 de punete de indiee;

d) se constituie ca suport pentru tranzaetiilc eu prod use derivate;

e) este un indice bursier de generatia II calculat ea media aritmetica simpla a cursu lui actiunilor eomponente

28 ).

Pentru 0 optiune avand ea suport 100 actiuni X, optiune ee aduce eumparatorului sau un rezultat de 2.000 u.m. in cazul unui curs de piataal titlurilor suport de 680 u.m. si un rezultat de 5.000 u.m, daea titlurile suport au un curs de piata de 710 u.m., punetul mort este: (2 p.)

a) 710;

b) 680;

c) 310; eI) 580; e) 660

FacuItatea: Finante, Asigurari, Bane! ~i BUI'se de Valeri

29 ).

FIN I bI

Dupa efectuarea testelor de rezistenta la factori de rise, structura fondu~lor pro?rii la nivelul unei institutii de credit din Romania este urmatoarea: (1) fonduri proprn de baza Cll valoarea d~ 20 miL lei, (2) fond uri proprii complementare cu valoarea de 25 mil, lei. Care dintre masurile urrnatoarc este adecvata pentru obtinerea unui nivel al ratei de solvabilitate de lOla sura, in conditiile in care valoarea ponderata Ja rise a

activelor si elementelor extrabilantiere este de 500 miL lei? .

a. vanzarea unui pachet de creditc ipotecare a carui valoare ponderata la nsc este de 50 mil lei;

b. cresterea capitalului social eu 2.5 mil, lei; .

c. vfinzarea unui pachet de eredite de trezorerie in valoare de 75 de mil, acordate unor intreprinderi mici si mijlocii;

d. cresterea capitalului social cu 5 miL lei;

c. mentinerea nemodificata a structurii bilantiere si a angajamentelor date (2 p)

30 ).

Despre institutia de credit ASB se cunosc urmatoarele informatii: ~~e:t~! de ?arghie 10, rata de solvabilitate 12 la suta, rata profitului lOla suta, rata utilizarii activelor 20 la suta, Nivelul rentabilitatii financiare este:

a.0,36;

b.0,28;

c.0,2;

d.O,OI;

Facultatea: Finante, Asigurart, Biinci §i Burse de Valori

e.0,3

(2 p)

FIN I bI

33 ).

In cadrul operatiunilor derulate de institutiile de credit se includ: 1) activitati de creditare; 2) formareafondurilor proprii; 3) acordarea de imprumuturi pe gaj de efecte pub lice; 4) achizitia dc actiuni; 5) constituirea depozitelor; 6) operatiuni de refinantare. Care dintre aces tea sunt operatiuni de activ?

a.l+3+4;

b.3+4+5;

c.2+5+6;

d.2+4+5;

e.1+3+5 (2p)

31 ). Riscul de rata a dobanzii se incadreaza in categoria riscurilor:

a. comerciale;

b. finaneiare;

c. de contrapartida;

d. operationale;

e. de gestiune interna

(2 p)

34 ).

Variabilele care pot fi avute in vedere ca obiective intermediare de politica monetara sunt:

a. cursul de schimb;

b. rata dobanzii de piata;

c. agregatele monetare;

d. nivelul creditului in econornie;

e. niveluI deficitul ui de cont curent Nu este valabil un enun]

32 ).

Care dintre urmatorii indicatori de prudenta bancara sunt utilizati la nivelul cornponentei privind adecvarea capitalului din eadrul sistemului de rating CAAMPL: (1) rata generala de rise; (2) ponderea creditelor restante si indoielnice in total. active; (3) rata de solvabilitate; (4) rata rentabilitatii activitatii de baza; (5) raportul dmtre active curente si pasive curente; (6) gradul de acoperire eu provizioane a riscului de credit; (7) capital propriu/total active. Alcgeti combinatia corecta,

a.2+4;

b.4+6;

e.3+7;

d.1+4;

e.5+6 (2 p)

(2 p)

35 ). In cadrul instrumentelor indirecte de politica monetara se incadreaza: (1) creditele de refinantare; (2) plafonul de eredite; (3) mecanismul RMO; (4) creditele directionate; (5) facilitatile permanente; (6) activele lichide obligatorii; (7) operatiunile pe piata deschisa, Este corecta combinatia:

a.1+2+5;

b.3+4+6;

c.2+5+7;

d.2+4+6;

e.3+5+7 (2 p)

, ...nIIII!III!I---~.---~".

Facultatea de Management

Administratic publica

Puncta] Nr. a b c d e
1 • 0 0 0 0
2 0 0 0 • 0
3 0 0 0 • 0
4 0 0 0 0 •
5 0 0 • 0 0
6 0 0 0 0 •
7 0 0 0 0 •
8 0 • 0 0 0
9 0 0 0 • 0
10 0 0 0 0 •
11 0 0 0 0 •
Admitere masterat 2009 12 CD 0 0 0 0
Facultatea: Management
- Administretie Publica 13 0 .8 0 0 0
3 august 2009 14 0 • 0 0 O.
Seria a JJ-a 15 0 0 0 0 •
Cod grila: MAP1 a 16 • 0 0 0 0
17 0 0 41) 0 0
18 0 0 0 • 0
Codul variantei ( 1 - 6 1 19 0 0 0 • 0
2 3 4 5 6 20 0 0 • 0 0
• 0 0 0 0 0 21 0 0 0 • 0
22 • 0 0 0 0
Modulul de s~ecializare 23 0 0 0 • 0
24 0 0 • 0 0
0 25 .. 0 0 0 0
0 26 • 0 0 0 0
0 27 0 0 0 0 ..
28 0 0 0 0 •
29 .. 0 0 0 0
30 '. 0 0 0 0
31 • 0 0 0 0
32 0 • 0 0 0
~- 33 • 0 0 0 0
34 0 • 0 0 0
t 35 • 0 0 0 0
~~ 36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 0 0 0
39. 0 0 0' 0 0
40 0 0 0 0 0
I\).~
" ACADEMIA DE STUDrr ECONOMICE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Management - Administratie Publica

MAPl al

TEST-GRILA

1. Aratati care dintre urrniitoarele cornbinatii reprezinta definitia notiunii de stat:

I. statul reprezinta 0 chintesenta a puterii politice, 0 adevarata personificare a acesteia 2. statui cste ansarnblul autoritatilor publice care asigura guvcrnarca, adica aparatul prin care se realizeaza directionareasocietatii

3. statui desemneaza maniera in care sunt rezolvate treburile curente cu caracter public, procedeele folosite pentru rezolvarea acestora si modul in care sunt gestionate serviciile publice

4. din punct de vederefunctional, statul semnifica activitatea de stabilire a mijloacelor necesare pentru satisfacerea intereselor generale, a scopurilor avute In vedere

5. din punet de vedere organizational, statul reprezinta instrumentul pus la indemana sa realizeze, adica ansamblul institutiilor care sunt respcnsabile cu aplicarea deciziilor adoptate.

6. statul reprezinta un set de institutii identificabile ca facand parte din sfera publica

7. statul este 0 organizare politica a societatii, deci a unei populatii in limitele unui teritoriu istoric recunoscut de comunitatea intemationala, In care puterea si libertatea se infrunta si coexista pentru asigurarea prosperitatii fiecaruia ~i a binelui comun.

Indicati varianta corecta:

a) 1,2,6,7

b) 1,3,5,6

c) 2,4,6,7

d) 1,2,5,6

e) 3,4,6,7

2. Aratali care dintre urmiitoarele afirmatii se refera Ia regimul deconccntrat :

a) in regimul deconcentrat, colectivitatile locale au dreptul la patrimoniu propriu necesar indeplinirii atributiilor administrative determinate prin Icgile de organizare b) deconcentrarea implica dreptul subdiviziunilor teritoriale ale statu lui de a-si edicta normele generale si obiectivele de conducere

c) deconcentrarea presupune dreptul colectivitatilor locale de a-si alege singure administratorii

d) deconcentrarea nu reprezinta 0 reforma dcfinitiva sau ireversibila

e) prin deconcentrare, intereselecetatenilor sunt considerate ca fiind identice si sunt satisfacute prin regulamente uniforme pe tntreg teritoriul

3. Arata(i care dintrc urmatoarcle afirrnatii nu rcprezinta argumcnte in favoarea adrninistratiei politizate In rcgimurile pluralistc:

a) existenta unei astfel de administratii permite partidelor sa-si sporeasca numarul militantilor

b) printr-o astfel de administratie , se evita constituirea unui corp de functionari pcrmanenti , legati de privilegiile lor

c) 0 astfel de administratie permite unui numar mare de cetateni sa aiba acees la functiile publice, prin rotatie

d) in !ipsa unei astfel de administratii, continuitatea actiunii administrative risca sa aiba de suferit din cauza schimbarilor de personal

e) adrninistratia politizatii rezolva eel putin partial problema finantarii partidelor

4. Arata]] care dintrc urmatoarele afirmatii sc refera Ia caracteristica de continuitate a adrninistratiei

a) nevoile publicc , altele decat apararea nationala sunt satisfacute prin intermediul administratiei civile

b) aceasta caracteristica faciliteaza transmiterea ordinelor prin verigile organizatorice succesive, repartizarea responsabilitatilcr ~i supravegherea executarii

c) aceasta caracteristica asigura coeziunea si disciplina adrninistratiei

d) aceasta caracteristica este determinata de multitudinea si complexitatea sarcinilor carora administratia trebuie sa Ie faca [ala

e) aceasta caracteristica este deterrninata In parte de faptul Gii administratis este realizata pe langa reprezentantii alesi ai populatiei ~i functionariternporari , mai ales de functionari perrnanenti care formeaza corpul functionarilor publici

5. Arata!i care di~ltre urmatoarele afirmatii reprezinta definitia statclor region ale

a) statele regionale sunt acelea care nu poseda decal un cenlru de putere politica si guvernarnentala

b) statele regionale sunt acelea care se reprezinta singure In relatiile intemationale, sunt constituite din statele membre care si-au pastrat uncle prerogative ale suveranitatii interne si, mai ales, puterea legislative

c) statele regionale sunt acelea In care nu exists decal 0 singura ordine constitutional a, acea a statului central originar, iar Constitutia acestuia deterrnina statutele si atributiile organelor locale, dar dupa principiul federalist al unei repartitii orizontale a cornpetenjelor legislative ,

d) statele region ale sunt acelea In care se creeaza 0 dedublare a adrninistratlei, prin suprapunerea celor doua nivele administrative fara, Insa, sa existe 0 lcgatura organics intre acestea

e) statcle regionale sunt acelea care sunt formate din rcgiuni independenle

6. Arlita(i care dintre urrnatoarele afirmatii nil repreziuta caracterlstici ale reglmului bazat pe descentrnlizarea administrativa:

a) fiecare organism din ierarhia administrative trebuie sa aiba personalirate juridica, capacitatea de a fi subicctiv activ ~i pasiv de drepturi si obligatii recunoscute prin lcgile de organizare

b) statul trebuie sa acorde unitatilor sale teritoriale anumite drepturi de putere publica, care sa nu constituic Ins11 concesiunea unui drept de autoguvemare, autoritatile centrale ale puterii executive rezervandu-si dreptul de a supravcghea activitatea autoritatilor locale, exercitand asupra acestora un anum it tip de control

c) colectivitatilc locale trebuie sa Ii se acorde dreptu] de a-si alege ele insele administratorii, organele insarcinate cu gestiunea intereselor locale

d) colectivitatile teritoriale trebuie sa aiba dreptul de a avea un patrimoniu necesar lndeplinirii atributiilor administrative determinate prin legile de organizare

e) interescle ~i nevoile cetatenilor, pana in cele mai mici amanuntc, sunt considerate de catre puterca centrala ca fiind identice, In acelasi tirnp si in orice punct al teritoriului statului

7. Ariita]! care dintre urmiitoarele afirmatii referitoarc la prlneipiile autonomiei financiare a colectivitatilor locale nil sunt adevarate :

I) Pe ~at posibil, subventiile acordate colcctivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate finantarii unor proiecte punctuale.Atribuirea de subventii nu trebuie sa aduca prejudiciu libertatii fundamentale a politicii colectivitatilor locale In propriul lor domeniu de cornpetenta,

2) Colectivitatile locale trebuie sa fie consultate asupra rnodalitatilor de atribuire a resurselor ce le revin prin redistribuire,

3) In scopul finantarii cheltuielilor de investitii, colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, fara.ingradiri, la plata internationala de capital uri.

4)Cel put in 0 parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din taxele ~i impozitele locale pentru care acestea au puterea de a fixa rata de -impozitare, In mod liber, flira 0 lngradire din partea statu lui

5)Colectivitatile locale au dreptul, In cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii suficiente de care ele pot dispune In mod libcr, In cxercitarea competentelor lor. 6) Sprijinirea colectivitatilor locale mai sarace din punct de vedere financiar necesita punerea In functiune a unor mecanisme de redistribuire financiare sau a unor rnasuri echivalente destinate a corecta echitabil efectele repartitiei ilegale a resurselor potentiale de finantare, cat si a sarcinilor ce Ie revin. Asemenea mecanisme sau masuri nu trebuie sa reduca libertatea de a opta a colectivitatilor locale In domeniul lor de responsabilitate.

7)Resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa fie proportion ale cu competentele prevazut de Constitutie sau de lege.

8) Resursele financiare de care dispun colectlvitatile locale trebuie sa fie de natura suficient de diversificata ~i evolutiva pentru a le permite sa urrnareasca, pe c1it posibil, evolutia reala a cheltuielilor bugetare aflate In competenta lor.

Alegeti cornbinatia corecta :

a) 1,6

b) 2, 8

c) 4, 5

d) 4, 7

e) 3, 4

8. Arlitati care dintre urrnatoarele aflrmatli este adevarata:

a) subventiile reprezinta transferuri financiare flira scop bine precizat

b) neocorporatismul este sistemul in care to ate interesele sunt organizate ~i In care guvemul negociaza cu toate interesele afectate In toate stadiile elaborarii si implcrnentarii politicilor publice

c) participarea activa este 0 relatie In dublu sens , In care cetatenii furnizeaza un feedback catre guvem In legatura cu 0 anum ita problema asupra careia Ii se cere sa-si exprime opinia

d) administratia politizata In regimurile pluraliste poate rezista mai bine influentei grupurilor de presiune

e) dimensiunea material a a autonomiei financiare a colectivitatilor locale consta In reounoasterea liberei puteri de decizie a autoritatilor locale, putere care nu trebuie irnpiedicata de un control prea strict din partea statului

9. Arata(i care dintre urmatoarele afirrnatii caracterizeaza modelul triunghiului de fier: a) politicienii §i functionarii de cariera colaboreaza In procesul de formulare a deciziilor, avand interese comune sau opinii similare In legatura cu guvernarea

b) politicienii sunt obligati sa apeleze la colaborarea hirocratilor si, de cele rnai multe ori, sa Ie accepte punctele de vedere

c) eolaborarea intre functionari ~i politicieni se realizeaza sectorial, pe domenii sau departamente, intre sectoare putiind aparea competitii sau chiar conflicte cuprivire la alocarea resurselor (a celor bugetare, cu precadere)

d) deciziile politice sunt adoptate de liderii politici, functlonarii de rang lnalt ~i liderii grupurilor de presiune, care incearca sa-si atinga fiecare propriul interes

e) cei care au rolul principal In adoptarea deciziilor sunt politicienii, functionarii fiind redusi la rolul de simplii executanti

10. Aratali care dintre urrnatoareleaflrmatii reprezinta al patrulca nive! al participarf cetatenilor la nivel local:

a) controlul cetatenesc asupra adrninistratiei

b) informarea cetatenilor

c) receptarea opiniilor publicului

d) consultarea cetatenilor

e) planiflcarea In comun

1l. Aratati care dintre urmlitoarele afirrnatii referitoare la principii de rcpartitie a competentelor intre stat~i colectivitatile locale nil este adevarata:

a) transferul competentelor nil implica retragerea nici unei atributii a colectivitatilor descentralizate, dirnpotriva , ele Ie confera acestora atributii noi

b) transferul cornpetcntelor trebuie sa fie.completat printr-un efort paralel de desconcentrare a atributiilor care continua sa intre In responsabilitatea statu lui

c) transferul de competente trebuie sa fie definit In functie de vocatia principal a a

fiecarui nivel de colectivitate .

d) transferul de competente nu trebuie sa perrnita unei colectivitati sa-si exercite tutela asupra altei colectivitati, orice control ierarhic fiind exclus

e) transferul de competen]e trebuie sa-i permita statului sa se consacre rnai mult misiunii sale de control asupra colectivitatilor locale

12. Arata]] care dintre urmatoarele afirrnatii nu rcprezinta tactici ale grupurilor de interese sau presiune pcntru a-si aparaproprlile intcrese ~i pentru a Ie promova prin intermediul politicilor publice:

a) posibilitatea de institui anchete , de a formula intrcbari ~i interpelari

b) amenintarea cu violenta sau distrugerea

c) acordarea de sprijin In campaniile electorale

d) initierea unor campanii de informare publica

e) utilizarea puterii economice

13. Arataji care dintre urmiitoarele coruhinatii reprezintii venituri proprii ale colectlvitatilor locale:

a) transferurile financiare, taxele, tarifele ~i redeventele pentru serviciile furnizate de adrninistratia publica, impozitele si taxele locale

b) impozitele si taxele locale, taxele exclusive, tarifele si redevcnjele pentru serviciile furnizate de administratia publica si veniturile obtinute din exploatarea bunurilor care formeaza patrimoniul colectivitaplor locale

c) irnpozitele si taxele locale exclusive, subventiile de Ia stat, veniturile care provin de la institutii aflate sub autoritatea administratiei pub lice locale

d) veniturile objinute din vanzarea unor bunuri din proprietatea privata a colectivitatilor locale, impozitele partajate , tarifele si redeventele pentru serviciile furnizate de adrninistratia publica

e) impozitele ~i taxele locale exclusive, subvcntiile, donatiile ~i sponsorizarile

14. Aratati care dintre urmiitoarele aflrmatii reprezinta definitia uotiunii de autonomie im perfecta:

a) autonomia imperfecta se manifesta atunci cand fiecare organism din ierarhia administrativa are personalitate juridica, capacitatea de a fi subiectiv activ si pasiv de

drepturi $i obligatii recunoscute prin legile de organizare '

b) autonomia imperfecta se manifesta atunci cand dreptul de decizie al autoritatilor locale emana, printr-o concesiune din partea statului, In favoarea colectivitatilor locale c) autonomia imperfecta apare atunci cand dreptul de a edicta norme generale de catre autoritatea local a emana de la lnsa~i colectivitatca locala. Ea este sinonirna cu guvernarea directs

d) autonomia imperfecta se rnanifesta atunci cand colcctivitatile teritoriale au dreptul de a avea un patrimoniu necesar indeplinirii atributiilcr administrative determinate prin legile de organizare

e) autonornia imperfects se manifesta atunci cand colectivitatilor locale Ii se acorda dreptul de a-si alege ele insele administratorii, organcle lnsa;cinate cu gestiunea intereselor locale

15. Aratali care dintre urmiitoarele afirmatii reprezinta forma cea mai libcrala a controlului asupra colectiviratllor locale:

a) atunci cand organul de control are dreptul de anulare a actelor organelor controlate

b) atunci cand organul de control are drept de aprobare a actelor organelor controlate

c) atunci cand organul de control are dreptul de a-si substitui vointa sa vointci organului control at

d) atunci cand un act atacat de catre organul de control, In fata unui judecator independent, se suspend a de drept pana la solutionarea definitiva a cauzei

e) atunci cand un act atacat de catre organul de control, In fata unui judecator independent, se aplica In continuare pana la solutionarea definitiva a cauzei

16. Arata!i care dintre urmatoarele afirrnarii nu reprezinta scopu ri ale consultarilor gllvernului Cll publieullarg:

a) furnizarea de.informatii anumitor categorii de grupuri care au expertiza In domeniul respectiv

b) sprijinirea guvernului In a media interescle opuse

c) identificarea efectelor ncintentionatc ~i a problcmelor ridicate de 0 propunere de politicii publica

d) preintampinarea reactiei publicului fala de propunerea de politica publica •

e) stimularea dezbaterii publice cu privire la propunerea de politica publica, care pcate mari intelegerea si acceptarea propunerii

17. Ariita(i care dintre urmatoarelc aflrmatii uu reprezinta trasatur-i ale unui stat modern ~i democrat:

a) are capacitatea de colecta venituri banesti, prin impozite , In scopul de a finanta activitati pub lice

b) reprezinta suveranitatea sau puterea suprema , care ia decizii pentru Intrcaga lara, avand capacitatea sa realizeze anumite scopuri " fiind ultima autoritate pentru to ate legile

c) el este un element de suprastructura, un organ de dorninatie a unei elase sociale asupra alteia

d) l~i extinde suveranitatea peste lntreg teritoriul si peste to]i indivizii , In mod ega I , indiferent de pozitia social a sau de cea oficiala detinutii In stat

c) reprezinta un set de institutii identificabile §i recunoscute ca facand parte din sfera publica

18. Modclul rctelelor de influenta (issue networks) a fost elaborat de catre:

a) Guy Peters

b) Max Weber

c) Woodrow Wilson

d) Hugh Heclo

e) Sabatier

19. Exlsta mai multe etape ale procesului decizional strategic din institutia publica sau autoritatea adrninistrativa, Ilitrc care ~i cele enumerate In continuare:

I. documentarea

2. definirea obiectivului decizional si a modalitatilor de realizare

3. selectarea §i analiza informatiilor

4. initierea deciziei

5. conturarea §i analiza alternativelor decizionale

6. adoptarea deciziei

7. urmarirea aplicarii si respectarii deciziei

8. formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei

Identificati varianta care reuneste succesiunea corecta a etapelor procesului decizional strategic din institutia publica sau autoritatea adrninistrativa:

a) 1,2,3,4,5,6,7,8

b) 4,1,2,3,5,6,7,8

c) 4,1,3,2,5,6,7,8

d) 4,2,1,3,5,6,7,8

e) 1,4,2,3,5,6,7,8

20. Un clement important In proccsul de implementare a deciziei de management public si de urmarire a executarii ei este:

a) finalitatea

b) realismul

c) oportunitatea

d) rigurozitatea

e) aplicabilitatea

21. Care din urrnatoarele cauze asociate procesului decizioual din institutiile publice nu influenteaza blocajele In functionarea sectorului public:

a) obiectivele decizionale nerealiste

b) lipsa de concordanta tntre cerinte/nevoi si continutul deciziei

c) atentie SC3zUta acordata alocarilor de resurse

d) lipsa formei scrise a continutului deciziei de management public ejmodalitatile nereaJiste de implementare a deciziilor

22. Care dintre urrnatoarele variante nu confine 0 trasatura a functiei publice din perspectiva dreptului administrativ:

a) drepturile §i obligatiile In realizarea competentei pot fi stabilite pe cale bilaterala

b) drepturile ~i obligatiile sunt atributii ale functiei publice, ea si cornpetenta

c) continuitatea prin care se realizeaza competenta unei autoritati publice

d) existenta unui complex de raporturi juri dice intre cei investiti ~i institutia sau autoritatea care i-a investit

e) caracterul Iegal al investiturii

23. Pentru derulatea corespunzatoare a activitatilcr de prcgatirca ~i perfectionarca prcgatirii functlonarilor publici este necesara parcurgerea mai multor pasi, intre care ~i cei mentionati in continuare:

I. identificarea cerintelor incluse in procesul de invatare

2. planificarea programelor de training

3. precizarea obiectivelor activitatii de training

4. alegerea furnizorului de training

5. identificarea ~i definirea nevoilor de training 6, desfasurarea efectiva a training-ului

7. imbunatatirea ~i extinderca activitatii de training

8. evaluarea training-ului

Identificati varianta care contine ordinealsuccesiunea corecta a pasilor care ar trebui parcursi pentru derularea activitatilor de pregatire si pcrfectionarea pregatirii functionarilor publici

a) 1,2,3,4,5,6,7,8

b) 3,1,2,4,5,6,8,7

c) 5,3,1,2,6,4,7,8

d) ~, 1,3,2,4,6,8,7

e) 1,5,3,4,2,6,7,8

24. Eficlenta In organizatiile din sectorul public exista atunci dnd 0 institutie publica sau autoritate administrativa reuseste sa :

a) consume bani mai putini din bugetele.instltutiilo- ~i autoritatilor pub lice

b) consume toti banii alocati potrivit bugetele institiutiilor §i autoritatilor pub lice

c) realizeze ~i sa fumizeze serviciile pub lice corespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ asigurand 0 gestionare corecta a resurselor alocate

d) realizeze doar serviciile publice pentru care exista 0 nevoie social a majora

e) of ere 0 diversitate de servicii pentru a satisfaceIa nivel acceptabil cele rnai multe solicitari

25 . .Eficieuta institutiei publice este influentata de multiple aspecte, Care din variantele de mai jos nil contine aspecte relevante cu influenta majora asupra eficientei institutiei publice:

a) culturale

b) sociale

c) politice dj juridice e) tehnice

26. Profesionalizarea managementulul public presupune:

a) crearea ~i dezvoltarea perrnanenta a unui sistem unitar de training pentru functionarii publici ~i pentru reprezentantii politicului

b) participarea la programe de master

c) obtinerea unei diplorne de licenta

d) participarea la programe de specializare

e) obtinerea unei diplome de studii medii

.~------------...,.....,..---------

27. Existii mai multo catcgorii de perforrnante ce put 11 avutc In vcdere In institutiile publice. Care din urrnatoarele variante nu confine perforrnanre din categoriile mentionate mai sus:

a) perform ante financiare

b) perforrnante bugetare

c) performante manageriale

d) performante politice

e) perform ante sociale

28. Care din urmatoarele enunturi nu apartine continutului curcntului intitulat New Public Management:

a) atentie deosebita acordata fundamentarii ~i realizarii obiectivelor

b) accentul pus pe responsabilitatea individuals a managerilor publici

c) orientarea catre piata serviciilor pub lice

d) introducerea indicatorilor de performanta pcntru masurarea realizarii obiectivelor

e) atentie deosebita acordata promoviirii in functiile publice

29. In continutul rnisiunii institutiei publice este importanta nominalizarea:

a) beneficiarilor de produse ~i servicii

b) resurselor financiare de caredispune

c) managerilor publici

d) responsabililor de indeplinirea misiunii

e) functionarilor de executie

30. Valorile si aspiratiile dintr-o institutie publica formeaza:

a) filosofia institutiei publice

b) obiectul de activitate

c) imaginea institutiei publice

d) strategia institutiei publice

e) viziunea

31. Pentru a cunoaste si a imbunatali imaginea institutiei publice, reprezentantii managementului public initiaza urmatoarele actiuni:

a) cercetari de marketing social

b) festivaluri ~i sarbatori tematice

c) intaluiri cu reprezentantii altor institutii similare din strainatate

d) simpozioane si mese rotunde

e) parteneriate eu agentii economici

32. Intr-o lnstitutie publica modern a relatia manager publlc-functionar dc exccutie este 0 relatie:

a) ierarhica, de tip sef-subordonat

b) de cooperare, de tip sef - eolaborator

c) de teciprocitate, de tip seviciu-contra serviciu

d) de amicitie

e) formals

33. Continutul misiunii unei institutii publlce isi pastreaza valabilitatea pe:

a) 0 perioada lunga de timp

b) 0 perioada medie de timp

c) 0 perioada scurta de timp

d) 0 perioada de timp clar precizata

e) 0 perioada relativa de timp

34. Profesionalizarca managcmcnmjut public este determinata de:

a) experienta functionarilor publici

b) formarea si perfectionarea resurselor umane

c) perspectivele de promovare a functionarilor

d) salarizarea functionarilor

e) disponibilitatea resurselor umane pentru schimbare

35.. Adrninistratiile occidentale aloca din eosturile eu resursele umane pentru pregatirea si perfectionarea lor", aproximativ:

a) 5%

b) 10%

c) 1% d)2,5% e) 3%

Nota: Fiecare subiect este notat cu 2 puncte.

Facultatea de Management

Management economic

Admitere mesceret 2009 Facultatea: Management - Management economic - 3 august 2009

Serle a II-a

Cod grili!J: MANl C

Codul variantei ( 1 - 6 )

2

3

4

5

• 0 0 0 0 0

Modulul de specializare

o o o o o

6

Puncta!





























I---- --_ Nr. a b c d e
1 0 0 • 0 0
2 • 0 0 0 0
3 0 ., 0 0 0
4 • 0 0 0 0
5 0 • 0 0 0
6 0 .. 0 0 0
7 • 0 0 0 0
8 0 • 0 0 0
9 0 0 • 0 0
10 • 0 0 0 0
11 • 0 0 0 0
12 0 0 • 0 0
13 0 ., 0 0 0
14 0 • 0 0 0
15 0 • 0 0 0
16 • 0 0 0 0
17 0 .. 0 0 0
18 0 • 0 0 0
19 • 0 0 0 0
20 0 • 0 0 0
21 0 ., 0 0 0
22 • 0 0 0 0
23 0 • 0 0 0
24 • 0 0 0 0
25 0 • 0 0 0
26 0 0 • 0 0
27 ., 0 0 0 0
28 0 0 .. 0 0
29 0 0 0 0 •
30 '. 0 0 0 0
31 0 0 • 0 0
32 • 0 0 0 0
33 0 0 • 0 0
34 0 0 0 • 0
35 • 0 0 0 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 0 -0 0
39 0 0 0 0 0
40 0 0 0 0 0 Cod 9ri1a: MAN1 c1

ACADEMIA DE STUDII.ECONOMICE Admitere masterat: 2009 FACULTATEA: MANAGEMENT

). Previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea si control-evaluarea sunt functii ale

managementului. Care din variantele de mai jos reprezinta alte functii ?

a) prognozarea;

b) planificarea;

c) niciuna;

d) motivarea;

e) comunicarea

2)_ Printre trasaturile definitorii ale strategiei se aflij ~i 0 parte din aspectele prezentate in

continuare:

1. se bazeaza pe abordarea corelativa a orqanizatiei ~i mediului ambiant;

2. solicits diminuarea firmei In ceea ce priveste active Ie fizice, activitatile realizate §i salariatii utilizati;

3. la baza abordaril se afla principiul echiflnalltatil;

4. necesita scaderea rolului manaqerilor de nivel mediu §i inferior;

5. se bazeaza pe cresterea In profunzime si/sau largire a cunostintelor firmei;

6. reflecta interesele cel putin ale unei parti a stakeholderilor. .Care din combinatiile de mai jos Ie reflecta cat mal exact?

a) 1-3-6;

b) 1-3-4;

c) 1-2-5;

d) 1-2-3;

e) 1-5-6

3). "Setul de decizii §i actiuni, concretizate In formularea si implementarea de planuri proiectate

pentru a realiza obiectivele orqanizatiei" reprezinta:

a) strategia;

b) managementul strategic;

c) politica;

d) alianta strateqica;

e) managementul operational

4). Obiectivele fundamentale:

1. au in vedere orizonturi de un an;

2. au In vedere orizonturi de 3~5 ani;

3. se refera la ansamblul activitatilor organizajiei sau la componente majore ale acesteia;

4. se refera dear la profit §i la maximizarea sa; .

5. sunt prima components operationala a strategiei organizajiei;

6. sunt prima cornponenta operationala a politicii orqanizatiei.

Care din comblnatii este corecta ? -

a) 2-3-5;

b) 1-3-5;

c) 1-3-4;

d) 2-3--4;

e) 2-3-6

Cod grila: MAN1 c1

. 5). Obiectivele fundamentale (strategice) pot fi:

1. economice;

2. politice;

3. sociale;

4. tehnice §i tehnologice;

5. cuantificabile;

6. necuantificabile;

7. tactice;

8. curente.

Care din cornbinatille exprima corect tipologia acestora ?

a) 1-2-3-4;

b) 1-3-5-6;

c) 1-2-3-5;

d) 1-3-7-8;

e) 1-5-7-8

6). in cateqoria deterrninantilor strategiei se includ:

1. proprietarul;

2. determinantul politic;

3. cultura organizajiei;

4. factori ecologici;

5. potentialul uman;

6. factori de management;

7. managementul superior;

8. determinantul socio-cultural.

Care din cornbinatli reflecta corect determlnantll endogeni ?

a) 1-2-6-7;

b) 1-3-5-7;

c) 2-3-4-8;

d) 1-3-5-6;

e) 2-4-6-8

7). "Facititeaza crearea si dezvoltarea unei culturi de lntreprindere competitive" este un avantaj

al:

a) strategiei;

b) restructurari ;

c) externalizarii ;

d) rnetcdoloqizarii manaqeriale:

e) managementului bazat pe cunostinte

8). "Rlscul cresterii inflatiei" este un risc:

a) financiar;

b) economic;

c) comercial;

d) politic;

e) al fabricatiei

Ek

: I. .- .!fI;' .,111

l ,. _ -. " '''''. ¥.,":

Cod grila·. MAN1 c1

g). Se dau urmatoarele elemente:

1. structura orqanizatle! este rnultietajata;

2. profesionalismul deosebit de ridicat al factorului uman;

3. orqanizatia este foarle complexa din punct de evdere procesual;

4. grad ridicat de descentrallzare;

5. apelarea la reguli, norme, normative, proceduri etc. obligatorii;

6. accentul pus pe rezultate;

7. specializarea functlonala ingusta;

8. comunicarea informala este regula, iar cea forrnala exceptia;

Care din combinatlilc prezentate evidentiaza corect caracteristici ale birocratiei profesionale ?

a) 1-2-3-4;

b) 2-3-4-5;

c) 2-4-6-8;

d) 5-6-7-8;

e) 4-5-6-8

10 ). «"Varful strategic" implicat nemijlocit in fundamentarea ~i elaborarea strategiilor globale ~i

parjiale apartlne "centrului", respectiv orqanizatiei mama» este 0 caracteristica a orqanizatiei cu:

a) structura divizionala;

b) birocratie profesionala:

c) birocratie mecanica:

d) structura rnatriceala:

e) structura lerarhica sirnpla

11). Care din variante exprima componente ale managementului resurselor umane ?

a) modelarea culturii orqanizatlonale;

b) identificarea ~i cultivarea relatiilor cu stakeholder; semnificativi ai orqanizatiei ;

c) asigurarea resurselor umane necesare orqanizatiei;

d) cresterea potentialului resurselor umane;

e) "umanizarea" crqanizatlel

12 ). Unul din rolurile forrnularil misiunii orqaruzatiei se regase~te printre elementele prezentate

in continuare. Va rugam sa-l ldentiflcati.

a) implica la eforturi de autodepasire;

b) permite in\elegerea continutului de catre manageri, executanti si ceilalti stakeholderi;

c) stabileste un ciimat, 0 armonie qenerala a orqanizatlei;

d) ia in considerare interesele asteptarile stakeholderilor;

e) ia in considerate posibllitatile efective de realizare

13 ). Tn cadrul bugetelor centrelor de gestiune sunt incluse obiective:

a) fundamentale si derivate I;

b) derivate II ~i specifice;

c) derivate I si derivate II;

d) specifice §i individuale;

e) derivate I §i specifice

Cod grila: MAN1 c1

14 ). Una din influentele managementului pe baza centrelor de profit asupra perforrnantelor

metodologico-manageriale generale este redata mai jos. Va rugam 5-0 identificati.

a) contribuie la calitatea deciziilor adoptate;

b) contribuie decisiv la amplificarea caracterului stiintlfic al managementului exercitat la toate "palierele'' sale;

c) prornoveaza 0 metodologie riquroasa, ce poate fi integrata in metodologia de reproiectare a componentei metodologice a managementului;

d) asiqura cresterea gradului de solutionare decizionala a problemelor cu care se confrunta firma;

e) contribuie la descentralizarea manaqeriala §i economica din interiorul firmei

15 ). Folosirea bugetului - la nivel de firma si centre de gestiune - da consistenta unei

caracteristici definitorii a managementului pe baza centrelor de profit. ldentificati-o din enumerarea de mai jos:

a) dimensiunea rnanaqeriala ;

b) dimensiunea economica ;

c) complexitatea decsebita;

d) dimensiunea rnotivationala:

e) dimensiunea participativa

16 ). Bugetele de tip economic se defimiteaza in functie de criteriul:

a) criteriul de intocmire; ,

b) natura obiectivelor urmarite:

c) modul de diferentiere a veniturilor:

d) variatia cheltuielilcr:

e) periodicitatea intocmirii

17 ), Se dau urrnatoarele elemente:

1. Fiecare manager are sarcini, competento §i respcnsabilitaf clare pentru rezolvarea abaterilor pozitive si negative (exceptii):

2. transmiterea informatiilor ce reprezinta exceptii in mod selectiv, ascendent;

3. stabilirea obiectivelor si a celorlalte aspecte de caracterizare a domeniului supus urrnariri! informationale;

4. asigurarea realismului obiectivelor, norrnelor, normativelor etc. functie de care se deterrnina

abate rile; ,

5. precizarea limitelor de toleranta si intervalelor de variatie a rezultatelor;

6. rationalizarea sistemului informational al firrnei:

7. ur;"arirea operativa a realizarllor, compararea lor cu obiectivele, norrnele, normativele etc, prestabllite ~i identificarea cauzelor generatoare de abateri pozitive si negative;

8. adoptarea de decizii de corectie sau actualizare, centrate pe cauzele generatoare de excepiii.

Care din combinatiile reflecta etape ale utilizarii managementului prin exceptii ?

a) 1-2-3-5;

b) 3-5-7-8;

c) 2-3-4-5;

d) 3-4-5-6;

e) 1-3-6-8

Cod 9ri1a: MAN1 c1

18 ). Cind sunt investigate succesiv cel putin doua activitati, tinand cont de relatiile cauza-efect

dintre acestea, se recornanda 0 diagnosticare:

a) generala;

b) plurifazica sau in cascada;

c) partials:

d) rnonofazica, directa:

e) specializata

"Cuprinderea de informatii cu grad de agregare diferit, in functie de pozitia ierarhica a

beneficiarului acestora" arata de ce tabloul de bord trebuie sa fie: ..

a) sintetic;

b) consistent;

c) accesibil;

d) echilibrat;

e) expresiv

19 ).

20 ). "Expozitia virtuala de prod use" este expresie a:

a) outsourcingului informational;

b) dematerializarf lnformatiei,

c) proliferarii sistemelor de cornunicatf bazate pe Internet §i Intranet;

d) expansiunii comertului electronic;

e) scrutarii infcrrnationale

21). Se dau urmatoarele elemente:

1. ex1ernalizarea activitatilor

2. dezvoltarea de complexe relatil cu stakeholderii

3. conturarea intreprinderii virtuale

4. informatizarea sarcinilor de rnunca §i a preqatirii inforrnatiilor.

Care din variantelede mai jos exprirna tendinte in conceperea 9i functionarea sistemului organizatoric ?

a) 3-4;

b) 1-2;

c) 1-3;

d) 1-4;

e) 2-3

22 ). Promovarea si utilizarea managementului prin obiective, a managementului prin proiecte 9i

a managementului prin exceptii genereaza avantaje, reqasite printre elementele de mai jos:

1. cresterea realismului obiec!ivelor orqanizatiei 9i ale t:omponentelor sale;

2. posibilitatea rezolvarii un or probleme complexe in intervale de timp mult mai reduse;

3. depistarea operativa a unor atu-uri 9i vulnerabilitaf ale domeniilor supuse urrnarirli;

4. dezvoltarea unui climat de creativitate;

5. facilitatea contactelor de specialitate (tehnice, 9tiintifice, manageriale);

6. rationalizarea sistemului informational;

7. arnpliticarea nivelului de motivare a resurselor umane;

8. crearea unor premise favorabile pentruformarea de manageri profesionisti;

9. rationalizarea sistemului organizatoric.

Care' din variantele prezentate in continuare sunt avantaje ale managementului prin obiective?

a) 1-4-7;

b) 2-5-8;

c) 3-6-9;

d) 1-2-4;

e) 4-7-9

'T,iLt

". II., ,'_" ,'I'

Cod 9ri1a: MAN1 c1

23 ). Promovarea 9i utilizarea managernentului prin obiective, managernentului prin proiecte 9i a

managementului prin exceptii qenereaza avantaje, regasite printre elementele de mai jos:

1. asigura delimitarea §i dimensionarea mult mai riquroasa a obiectivelor la nivel de componente procesuale si structurale

2. posibilitatea rezolvarf un or probleme complexe, in intervale de !imp mult mai red use

3. depistarea operativa a unor atu-uri §i vulnerabilitati ale domeniilor supuse urrnaririi

4. creeaza 0 noua stare de spirit, 0 noua atitudine fala de rnunca

5. facilitatea contaclelor de specialitate (tehnice, stiintiflce, manageriale)

6. rationalizarea sistemului informational

7. asiqura armonizarea intereselor econornice ale unor stakeholderi

8. crearea unor premise favorabile pentru forma rea de manageri profesionisf

9. rationalizarea sistemului organizatoric.

Care din variantele prezentate sunt avantaje ale managementului prin proiecte ?

a) 1-4-7;

b) 2-5-8;

c) 3-6-9;

d) 1-2-4;

e) 5-8-9

24 ). Promovarea §i utilizarea managementului prin obiective, managementului prin proiecte §i a

managementului prin exceptil genereaza avantaje, reqasite printre elementele de mai jos:

1. asiqura delimitarea §i dimensionarea mutt mai riqurcasa a obieclivelor la nivel de componente procesuale §i structurale;

2. posibilitatea rezolvarf unor probleme complexe, in intervale de timp mult rnai reduse;

3. depistarea operatlva a unor atu-uri §i vulnerabilitaf ale domeniilor supuse urmaririi;

4. creeaza 0 noua stare de spirit, 0 noua atitudine fata de munca;

5. facilitatea contactelor de specialitate (tehnice, §tiin\ifice, manageriale);

6. rationalizarea sistemului intorrnatlonat,

7. asiqura armonizarea intereselor economice ale unor stakeholderi;

8. crearea unor premise favorabile pentru forma rea de manageri profesionlsti;

9. ratlonalizarea bugetului de timp al managerilor.

Care din variantele prezentate sun! avantaje ale managementului prin exceptii ?

a) 3-6-9;

b) 2-5-8;

c) 1-4-7;

d) 1-3-6;

e) 5-6-9

25 ). Elementele prezentate mal jos constituie etape ale aplicarii unor sisteme si metode de

management:

1. documentare preiiminara:

2. stabilirea obiectivelor fundamen!ale;

3. s!abilirea obiectivelor, normelor, normative, standardelor etc. functie de care se urrnaresc rezultatele obtinute in domeniile conduse;

4. stabilirea modalitattlor de control;

5. elaborarea bugetelor pe centre de ges!iune;

6. analiza viabilitatil manageriale si economice;

7. formularea de recornandarf

8. precizarea limitelor de toleranta 9i a intervalelor de variatie ale rezultatelor la nivelul carora se inregistreaza abateri;

9. evaluarea rezultatelor ~i recompensarea salariatllor.

Arata]! daca pozitiile 1-2-3-4 apartin in ordine: _

a) managementului prin obiective -managementului prin proiecte - managementului prin exceptii - diaqnosticarii;

Cod 9rila: MAN1 c1 b) diagnosticarii - managementului pe baza centrelor de profit - managementului prin excepif -

managementului prin proiecte; .' .

c) dlaqnosticarii - managementului pe baza centrelor de profit - manaqernentului prtn proiecte -

rnanaqernentului prin exceptii ; .' ..

d) managementului pe baza centrelor de profit - managementulUl prtn exceptu -

managementului prin proiecte - diagnosticarii; . .

e) managementului prin proiecte - managementului prin obiective - manaqernentului pnn exceptii - diaqnosticarf

26 ). Elementele prezentate rnai jos constituie etape ale aplicarii unor sisteme §i metode de

management:

1. documentare prelirninara;

2. stabilirea obiectivelor fundamentale; _

3. stabilirea obiectivelor, normelor, normative, standardelor etc. functie de care se urmaresc rezultatele obtinute in domeniile conduse;

4. stabilirea rnodailtatilor de control;

5. elaborarea bugetelor pe centre de gestiune;

6. analiza viabilitatii manageriale §i econornlce:

7. formularea de recornandari: _

8. precizarea limitelor de toleranta §i a intervalelor de variatie ale rezultatelor la nivelul carora se lnregistreaza abateri;

9. evaluarea rezultatelor '§i recompensarea salariatilor;

Arataf daca pozitille 4-3-5-7aparlin in ordine: . _ ..

a) rnanaqementului pe baza centrelor de profit - managementului prin exceptli - dlaqnostlcaril - diaqnosticarii; . _ ..

b) managementului prin exceptii - managementului prin proiecte -diaqnosticaril - diaqnosticarll;

c) managementului prin protects -managementului prin exceptii - dlaqnosticarli - dlaqnosticanl;

d) managementului prin proiecte - managementului prin exceptii - diaqnosticarii - managementului pe baza centrelor de profit ;

e) managementului prin proiecte - managementului prin exceptii -managementul pe baza centrelor de profit - diaqnosticarii

Cod 9rila: MAN1 c1

27 ). Elementele prezentate mal jos constituie etape ale apllcaril unor sisteme §i metode de

management:

1. documentare prelirninara:

2. stabilirea obiectivelor fUndamentale;

3. stabilirea obiectivelor, normelor, normative, standardelor etc. functie de care se urrnaresc rezultatele obtinute in domeniile conduse;

4. stabilirea rnodalitatilor de control;

5. elaborarea bugetelor pe centre de gestiune;

6. analiza viabilita\ii manageriale §i economice;

7. formularea de recornandart;

8. precizarea limitelor de toleranta §i a intervalelor de variatie ale rezultatelor la nivelul carora se inregistreaza abateri;

9. evaluarea rezultatelor §i recompensarea salariatllor.

Care din etapele de mai sus nu apartin managementului pe baza centrelor de profit §i managementului prin exceptil ?

a) 1-4-6-7;

b) 2-3-5-8;

c) 3-5-8-9;

d) 2-5-8-9;

e) 2-3-5-9

28 ). Elementele prezentate mai jos constituie etape ale apllcarii unor sisteme §i metode de

management:

1. documentare prelirninara;

2. stabilirea obiectivelor ;

3. stabilirea obiectivelor, normelor, normative, standardelor etc. functie de care se urrnaresc rezultatele obtinute in domeniile conduse;

4. stabilirea mcdalitatilor de control;

5. elaborarea bugetelor pe centre de gestiune; 5. analiza viabilita\ii manageriale :;;i economice;

7. formularaa de recomandari;

8. precizarea limitelor de toleranta si a intervalelor de variatie ale rezultatelor la nivelul carora se inregistreaza abateri;

9. evaluarea rezultatelor :;;i recompensarea salariatilor:

10. stabilirea obiectivelor fundamentale;

11. determinarea nevoilor informatlonala ale managerilor;

Care din variantele de mai jos exprirna prima etapa a managementului prin exceptii ?

a) 1;

b) 8;

c) 3;

d) 10;

e) 11

29 ). Care din tipurile de sedlnte de rnai jos se delimiteaza dupa "amplasarea participantilor :;;i

mijloacele de comunicare utilizate"

a) sedinte de informare - de explorare;

b) sedinte de annonizare - sedinte decizionale;

c) sedinte virtuale - sedinte eterogene;

d) sedinte de informare - sedinte decizionale;

e) sedinte virtua!e - sedinte ciasice

30 ). Cele patru caracteristici ale liderului sunt:

a) viziune - realism - curaj - etica;

b) viziune - misiune - etica - curaj ;

c) viziune - realism - etica - iniliativa;

d) viziune - curaj - creativitale - etica:

e) viziune - realism - creativitate - curaj

Cod 9,.ila: MAN1 c1

31). Tripla semnlficatie a managementului se reqaseste lntr-una din variantele de mai jos. Va

ruqarn s-o identificatl:

a) proces de management - sistem de management - generator de eficienta:

b) centru de decizie - sistem de management - disciplina §tiinlifica;

c) activitate practica - centru de decizie - disciplina §tiinlifica;

d) activit ate practica - centru de decizie - arta;

e) proces de management - sistem de management - disciplina §tiinlifica

32 ). Tipuri de culturi orpanizatlonalo sunt:

a) toate variantele sunt corecte:

b) turn Eiffel ;

c) incubator;

d) racheta;

e) familie

33 ). Variabila functie de care cultura de tip "turn Eiffel" se caracterizeaza prin "roluri specifice

bazate pe interacfiunl'' este:

. a) autoritatea;

b) rnodul de gandire §i Invatare;

c) relatiile lntre salariati;

d) atitudinea fala de oameni;

e) molivarea si recompensarea

34 ). Modul de efectuare a schirnbarilor de tip "lmprovlzatle'' este specific culturii orpanizatlonals:

a) familie;

b) turn Eiffel ;

c) racheta:

d) incubator;

e) nici 0 varianta nu este corecta

35 ). "Precizia 9i siquranta, dinarnismul sl caraclerulprospectiv" exprima cerinte fala de:

a) inform alii;

b) dale;

c) decizii;

d) actiunl;

e) metode de management

Nota: Toate lntrebarile au acelasi puncta] (2 puncte)

Facultatea de Marketing

!

Admitere masterat 2009 Facultatea: MARKETING 3 august 2009

Serle I

Cod griii:i: MKl C

Codul variantel ( 1 - 6 1

2

3

4

5

e 0 000 0

Modulul de specializare

o o o o o

~~r)L~

Puncta]

6

e
e.
-0
.f_;
ot
$
!2,
s.
~
- --
,{,
.fL
J__,
~ r--,--
If_,
s.
d__;
.b
JJ
L
s:
.:u
e.
~
!L-
j_
1&
~
s.
!0
e
!L
.2_
.
'-U
;J-
.t
I--- --
I--- -- Nr. a b c d e
1 0 • 0 0 0
2 • 0 0 0 0
3 0 0 • 0 0
4 0 0 • 0 0
5 0 • 0 0 0
6 • 0 0 0 0
7 0 • 0 0 0
8 0 • 0 0 0
9 0 0 0 • 0
10 0 0 0 • 0
11 0 • 0 0 0
12 0 0 0 • 0
13 0 • 0 0 0
14 0 0 0 • 0
15 0 0 • 0 0
16 0 0 0 • 0
17 • 0 0 0 0
18 0 0 • 0 0
19 • 0 0 0 0
20 • 0 0 0 0
21 0 0 • 0 0
22 0 • 0 0 0
23 • 0 0 0 0
24 0 0 0 0 •
25 0 0 0 .. 0
26 0 • 0 0 0
27 0 0 0 • 0
28 ., 0 ·0 0 0
29 0 0 0 .. 0
30 0 0 0 • 0
31 0 • 0 0 0
32 0 0 • 0 0
33 0 0 0 0 0
34 0 0 • 0 0
35 0 0 0 • 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 Q 0 0
39 0 0 0 0 0
40 0 0 0 0 0 MKl ci

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009 Facultatea: Marketing

TEST-GRILA

1. Conectarea intreprinderii la dinamica mediului este:

a. 0 functie prernisa a marketingului;

b. 0 functie mijloc a marketingului;

c. 0 functle scop a marketingului;

d. exclusiv functia de comercializare a firmei;

e. 0 functie de investiqare a pietei ~i consumatorilor.

2. Marketingul turistic face parte din: .

a. marketingul serviciilor;

b. marketingul social;

c. marketingul bunurilor de consum;

d. marketingul ecologic;

e. marketingul industrial.

3. Cota de plata caracterizeaza:

a. dinamica pietel;

b. structura pietel;

c. capacitate a pietei;

d. gradul de saturatie al pietel;

e. schimbarile pietei.

4. Aratati care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate oportunitati, in cadrul analizei SWOT efectuate de 0 anumlta intreprindere: (1) experienta intreprinderii, (2) ritmul rapid de dezvoltare a pletel, (3) politica guvernamentala, (4) notorietatea marcii, (5) gradulinalt de acoperire a pietel !inla, (6) potentialul amplu al pietei:

a. 1,3,4;

b. 3,4,5;

c. 2,3,6;

d. 2,4,5;

e. 1,3,5.

5. Dimensiunile pietei intreprinderii sunt:

a. aria, cornplexitatea, structura;

b. aria, structura, capacltatea:

c. omogenitatea, localizarea, tipologia;

d. volumul, dinamica, trendul;

e. structura, volumul, capacitatea.

6. Marketingul face parte din familia ~tiintelor:

a. economice;

b. politice;

c. exacte;

d. naturii;

e. tehnice.

AGo

MKl c1.

7. Strategia diverslflcarii sortimentale verticale a gamei de prod use presupune:

a. marirea numarulul de Iinii de produse;

b. prelungirea in .amonte" sau .aval" a unei linii de prod use; "

c. dezvoltarea gamei de prod use in directii conexe structurii de baza;

d. cresterea calitatii liniilor de prod use. . ..

e. cresterea nurnarului de sortimente ale aceluiasi produs Tn cadrul lintel de

produse. . .

8. Care dintre urrnatorii factorii nu reprezinta 0 cornponenta a mlcromediuiul de

marketing al Tntreprinderii:

a. furnizorii de servicii profesionale;

b. leqislatla fiscala;

c. furr.izorii de capital;

d. concurentil;

e. clientii.

9. Printre partlcularitatile specifice serviciilor in raport de bunurile fizice se

nurnara:

a. stocabilitatea;

b. durabilitatea;

c. omogenitatea;

d. intangibilitatea;

e. distributia fizlca,

10. Aria terltoriala 'delimiteaza marketingul in:

a. micrornarketing "i rnacromarketing; .

b. marketingul in domeniullucrativ ;;i marketingul Tn domeniul nelucraliv;

c. rnarketingul bunurilor de consum ;;i marketingul industrial;

d. marketingul intern ~i marketingul international;

e. marketingul serviciilor "i marketingul bunurilor de consum.

11. Cumparatoril unui produs la un moment dat forrneaza:

a. plata teoretica a produsului;

b. plata efectiva a produsului;

c. plata potentlala a produsului;

d. plata relativa a produsului;

e. plata absoluta a produsului.

12. Latimea canalului de marketing prin care este distribuit un anumit produs

reprezinta; •

a. nurnarul de secvente ale itinerarului de distributie pe care II parcurg

marfurile:

b. numarul consumatorilor finali ai produsului oferit de firma producatoare:

c. rnasura apropierii de punctele efective de consum;

d. nurnarul unitatilor prin care se aslgura distribuirea unui produs Tn cadrul fiecarel faze (secvente) a rutei de distributie:

e. nurnarul producatorlfor din cadrul industriei.'

13. in cadrul tipologiei strategiilor prornotionale, strategia concentrata rezulta in

urma utilizarii criteriului dediferentiere:

a. modul de destasurare in tirnp:

b. pozitia fa\a de structurile pietei;

c. obiective glob ale ale activitatii prornotionale:

d. rolul activitatil prornotionale:

e. pozitia fata de dinamica pletei,

MK1 c1

14. Pentru determinarea pragului de rentabilitate este necesara calcularea cantitatli

critice de prod use ce trebuie vandute. Gantitatea critica este raportul dintre:

a. costurile fixe si dlferenta dintre'pre\ullinitar :;;i costurile fixe;

b. pretul unitar :;;i diterenta dintre costurile varia bile :;;i costurile fixe;

c. pretul unitar :;;i dlferenla dintre costurile variabile :;;i profit;

d. costurile fixe :;;i diferenta dintre pretul unitar :;;i costurile varia bile;

e. costurile varlablle :;;i diferenta dintre pretul unitar :;;i costurile fixe pe unitatea de prod us.

15. Cand incertitudinea este qenerata de faptul ca efectele actiunilor avute in vedere depind de evenimente asupra carora nu se dispune de nici 0 lnforrnatie, universurile in care se plaseaza luarea deciziilor de marketing sunt:

a. sigure;

b. aleatoare;

c. nedeterminate;

d. antagoniste;

e. probabilistice.

16. Largimea gamei de produse este data de:

a. numarul de produse distincte pe care Ie contine 0 linie de prod use;

b. gradul de apropiere al produsului de consumatorul final;

c. distanta dintre eel mai bun ~i cel mai slab calitativ produs al gamei;

d. nurnarul de linii de prod use ce compun 0 anumita gama de prod use;

e. numarul de sortimente ale acelulasi produs in cadrul liniei de prod use.

17. in mod fundamental, analiza strategiilor de preturi este bine pus a in eviden!a de:

a. strategia pretului inall;

b. strategia pretului capcana;

c. strategia pretulul umbrela:

d. strategia preiului minim;

e. strategia pretului unic.

18. Gonstituie 0 specializare a marketingului social:

a. marketingul bancar;

b. marketingul agricol;

c. marketingul educational;

d. marketingul transporturilor;

e. marketingul direct.

19. Printre principalele aspecte subliniate in deflnltiile cercetarf de markleting se

nurnara:

a. rolul cercetaril;

b. caracterul informal;

c. particularitatlle instrumentelor de cercetare;

d. extiilderea utllizari instrumentelor non-proiective;

e. caracterul subiectiv.

20. Ca tip principal de cercetare de marketing, cercetarea care vizeaza identificarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat, definirea variabilelor "i a ipotezelor care vor fi investigate este denumita:

a. cercetare exploratorie;

b. cercetare instrumentala;

c. cercetare descriptiva;

d. cercetare explicativa;

e. cercetare predictiva.

MK1 c1. 21.ln c~drul cercetarilor cauzale, printre metodele aplicate de specialisf se inscrie

urmatoarea:

a. observarea;

b. reuniunea de grup;

c. testul de plata standard'

d. grila Kish; . ,

e. grila Kelly.

22. Din faza de realizare ~ procesului de cercetare de marketing face parte:

a. identiflcarea obiectivelor cercetarli:

b. prelucrarea informatlltor: '

c. elaborarea ipotezelor; ,

d. alegerea surselor de informatii:

_ e. stabilirea bugetului :;;i proqrarnarea in !imp a cercetaril.

23.ln cad~ul :valu~rii contributlel lnforrnatiei in procesul decizional, criteriul care

refJecta masura In care inforrnatla descrie corect realitatea este urrnatorul:

a. acuratetea;

b. actualitatea,

c. suflcienta;

d. disponibilitatea;

e. relevanta.

24. Tipu,~ de raspuns .acord total" / .acord" / .Indiferent" / .dezacord" / .dezacord

total este caracteristic urrnatoarel metode de scalare:

a. scala lui Stapel;

b. diferentiala sernantica;

c. metoda cornparatiilor perechi;

d. metoda ordonarii rangurilor,

e. scala lui Likert.

25. Printre avantajele comparative ale informatiilor primare in raport cu cele

secundare, se inscriu urmatoarele: .

ca • costul obtlnerii;

b. timpul de obtinere;

c. gradul de omogenitate;

d. obiectivitatea lnforrnatiilor:

e. gradul de lncertitudine. '

26. Discutiile focalizate de grup au urmatorul avantaj:

. a. pot aparea cu u§urinta efecte de polarizare: .

b. permi~e int~le.gerea unor mecanisme care 'produc, sustin sau anihileaza

anumite opmn sau atltudini:

c. informatiile s~nl reprezent~\ive statistic pentru colectivilatea anallzata;

d. un~le gru~un pot ~dominate de un lider care monopolizeaza discutia:

e. ca~l!a!ea lnforrnatiilor obtinute depinde in foarte mare masura de ablhta(lle de comunicare ale moderatorului.

27. Ga metoda de cerce~are dire~ta, observarea are urrnatorut dezavantaj:

a. fur~lzarea de. Informal" despre comportamentul efectiv;

b. ob!lnerea de inforrnatil ce nu pot fi verbalizate cu usurlnta:

c. evitarea anumitor erori sistematice datorale moderatorului/operatorului de interviu;

d. predictibilitatea scazuta a unor comportamente;

e. absenta problemelor legate de primirea raspunsurilor.

MKlcl

28. Unul dintre principalele dezavantaje ale sondajului personal este urrnatorul:

a. lipsa caracterulul anonim (anumite lnformatil de identificare a

respondentului sunt necesare in procesul de validare, pentru 0

eventuala recontactare);

b. clarlflcarea si detalierea raspunsurilor;

c. utilizarea de mostre :;;i ajutoare vizuale;

d. feedback-ul operatorului;

e. gradul de completare a chestionarului.

29. in cadrul procesului de elaborare a chestionarului unui sondaj statistic, principiul conform caruia chestionarul este divizat pe sectluni in functia de aspectele abordate, se nurneste:

a. principiul .palnlei":

b. principiul determinarii;

c. principiul scindarii;

d. principiul sectlonarii:

e. principiul rnasurarii.

30. Printre principalele criterii care pot sta la baza analizei comparative a observarii

:;;i sondajului se numara:

a. completarea grilei;

b. codificarea;

c. utilizarea indicilor de cuantificare;

d. situatiile de utilizare;

e. definirea unltatii de analiza.

·31. Sondajele prininter~eptarein spatil cornerciale au, avantajele caracteristice

sondajelor personale.in plus; au 0 serie de puncte forte specifice, printre care:

a. durata mica a.interviurilor;

b. monitorizarea operatorului;

c. gradul mai mic de comoditate pentru respondenti:

d. e§antionarea nealeatoare;

e. recontactarile.

32. Printre metodele probabilistice de esantionare se nurnara:

a. e;;antionarea pe cote;

b. e;;antionarea rnetanurnerica;

c. e;;antionarea stratificata:

d. esantlonarea prin metoda "bulgarelui de zapada":

e. e;;antionarea non-nurnerica,

33. Printre metodele folosite in esantionarea sirnpla aleatoare, se nurnara:

a. esantlonarea prinmetoda tragerii la sorti:

b. e;;antionarea sistematica;

c. e;;antionarea stratlflcata:

d. ei?antionarea de grup;

e. ssantlonarea rnultistadlala,

34. Caracterizarea tendintei centrale in cadrul analizei informatlilor obtinute cu

ajutorul scalei proportionale se realizeaza prin calcularea indicatorului:

a. coeficientul propensiunii marginale;

b. coeficientul Z allui Kendall;

c. media geometrica;

d. abaterea medie patranca:

e. media armonlca.

MKl cl

35. Ca.racterizarea. varia~iei in. cazul inforrnatlilor obtinute prin aplicarea unei scale

ordinals se reahzeaza cu ajutorul urrnatorului indicator:

a. abaterea standard:

b. varianta; ,

c. abate rea medie;

d. centilele;

e. amplitudinea variatiei,

NOTA:

Raspunsul corect la 0 intrebare este evaluat cu 2 puncte.

_________ .....t

I.

Facultatea de

Relatii Economice Internationale

, ,

Admitere masterat 2009 Facultatea: R.E.I. 3 august 2009 Seria a JJ-a

Cod grila: REll C

Codul variantei ( 1 - 6 1

2

3

4

5

P n tat

6

U C J
.1.-
L
.t.J
.t
J..,
,'0
c1/
fJ-
~
tZ
r2J
~
z.
t1.- ___ ----- ---
.;v
rYv
s:
~
s:
~
02.-
.7..J
J..-
J..
J._.
.z,
J..
.l,
.2J
.t
.L
00
~
r:2..J
ol_, • 0 0 0 0 0

Modulul de specialiiare

o o

,~-------- ..... .------- .. --,--.-----------

Nr. a b c d e
1 0 0 • 0 0
2 0 0 • 0 0
3 0 0 • 0 0
4 • 0 0 0 0
5 • 0 0 0 0
6 0 0 • 0 0
7 0 0 0 0 •
8 0 0 • 0 0
9 0 • 0 0 0
10 0 0 0 • 0
11 0 0 0 0 •
12 0 0 0 • 0
13 0 0 • 0 0
14- -0-- ()- - • -0---0-
15 0 0 • 0 0
16 0 • 0 0 0
17 0 0 0 • 0
18 0 0 0 • 0
19 0 0 • 0 0
20 0 0 0 0 •
21 0 0 • 0 0
22 0 • 0 0 0
23 • 0 0 0 0
24 0 • 0 0 0
25 0 0 • 0 0
26 • 0 0 0 0
27 0 • 0 0 0
28 0 0 0 0 •
29 0 • 0 0 0
30 • 0 0 0 0
31 • 0 0 0 0
32 0 0 • 0 0
33 0 0 • 0 0
34 0 • 0 0 0
35 0 0 0 • 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 0 0 0
39 0 0 0 0 0
40 0 0 0 0 0 Facultatea de Relatii Economice Internationale Academia de StudH Economice

Admitere Masterat 2009

). Pentru compara[ia internationala dintre !ari sau grupe de lfui, PIB trebuie exprimat In:

2p.

a) preturi administrate;

b) preturi internationale;

c) preturi constantc;

d) preturi de referinta;

e) preturi de productie

2). In calculul Indicelului Dezvoltarii Umane (lDU) intra: 2p.

a) cornpozitia PIB;

b) populatia;

c) speranta medie de viala la nastere;

d) energointensivitatea pe produs;

e) indicele preturilor

3). Intre instrumentele de politica monetara se numara: 2p.

a) cresterea impozitelor;

b) reducerea cheltuielilor bugetare; . .. _.

c) stabilirea unui nivel al rezervelor obligatorii ale bancilor;

d) reducerea consumului guvernamental;

e) cre~terea taxelor vamale

4). Indicele GINI masoara: 2p.

a) nivelul inegalitalilor de venit dintr-o economic;

b) eficienta medic dintr-o economic;

c) stabilitatea preturilor intcrnationale;

d) raportul de schimb;

e) dinamica veniturilor

5). Triunghiul incompatibilita!ilor presupune, intre al~de, ~a nu pot coexista: 2p.

a) un curs de schimb fix si mobilitatea perfecta a capltal~lor;

b) curs de schimb fix ~i 0 politica cornerciala de liber scJumb;

c) politica monetara autonoma ~i curs de schimb flotant;

d) politica monctara si politica fiscala restricti~e;.

e) curs de schimb fix si politica monetara restrictiva

REI1 c1

6). Care dintrc afirmatiile dc rnai jos ~ste a~cvru:ata: 2p. " _ . ..

a) resursele Bancii Mondiale sunt mal man decat ale FMI , pentru ca lanlc contribuie cu cote

pa.rti mai mari; "., ..

b) Banca Mondiala acorda credite doar \fuilor sarace, pe cand Fondul doar tarilor 111 dez:oltare,

c) in cadrul Grupului Bancii Mondiale exista 0 institutie care acorda credite intrcprindcnlor

private; . ,... _ ., . .. d) Fondul Monctar International acorda, in principal, ajutoare in situatn de urgcnta ~1 111 situatn

de post-conflict;

e) FMl este 0 institutie privata

REI1 c1

Facultatea de Relatii Economice Internationale

7). CFI actioncaza in [arile in dezvoltare avand ca scop:

a) finantarea programelor de macrostabilizare;

b) finantarea balantei de plali externe;

c) reducerea saraciei;

d) reducerea decalajelor de dezvoltare;

e) sprijinirea sectorului privat

2p.

I I I

I

I

I

I l

I

!

.,

I

I ! i

i

8). Cotelc parti ale \arilor membre ale FMI determina: 2p.

a) compozitia programelor convenitc cu Fondul;

b) mecanismul de votare;

c) numarul de voturi care revine tarilor membre;

d) structura Consiliului Guvernatorilor;

e) termenul de rambursare a imprumutului

9). Asistenta financiara, principala functic a FMI, consta In: 2p.

a) realizarea de consultari periodice intre tarile membre si specialisti ai Fondului;

b) acordarea dreptului unei tari membre de acumpara moneda proprie altei lfui rnembre, in schimbul monedei nationale;

c) pregatirea gratuita de specialisti in domeniile specifice de expertiza ale FM!;

d) acordarea de consultanta pe problerne financiare ~i monetare;

e) acordarea de asistenta din partea Fondului cu privire la elaborarea politicii valutare

10 ). Tragerile in cadrul transelor de credit sunt conditionate de : ·2p.

a) ponderea DST In totalul cotei pfuji a !fuii in cauza;

b) nevoia de finantare a jarilor solicitatoare;

c) ponderea devizelor convertibile In totalul cotei parti a lfuilor respective;

d) indeplinirea conditiilor econornice de catre tarile care solicita un imprumut;

e) nivclul de indatorare externa a tarilor respective

11). Pentru incalcarca regulilor privind concurenta (art.81 si 82) Comisia poate aplica amenzi

care pot reprezenta piina la: 2p

a) 50% din cifra de afaceri totala realizata In anul financiar precedent;

b) 40% din cifra de afaceri totalri realizata In anu! financiar precedent;

c) 30% din cifra de afaceri totala realizata In anul financiar precedent;

d) 20% din cifra de afaceri totalarealizata In anu! financiar precedent; c) 10% din cifra de afaceri totala realizata in anul financiar precedent

12 ). Nu fac parte din categoria practicilor comerciale restrictive (Art.S!) acordurile, deciziile, etc.

prin care: 2p

a) se fixeaza, direct sau indirect, preturile de vanzare sau cumparare sau alte conditii de comerciaJizare ;

b) se limitcaza sau controleaza productia, pietele, dezvoltarea tehnologica sau fluxurile investitionale;

c) se Impart pietele de desfacere sau sursele de aprovizionare ;

d) se utilizeaza resurse ale statului, care confera un avantaj Iirmei/firmclor bcneficiare ;

e) se conditioneaza incheicrea unor contracte de acceptarea unor prestatii suplimcntare, fara legatura cu obiectul contractului.

Facultatea de Relatii Econornice Internationale REI1 c1

13 ). Una dinurmatoarele caracteristici I1U este specifica unei firme aflate intr-o pozitie dominants

~~~:~ .

a) Impunerea, In mod direct san indirect, a preturilor de vanzare san curnparare san altor conditii de comercializare ;

b) Limitarea productiei, pietelor, dezvoltarii tehnologice sau fluxurilor investitionale ;

c) Impartirea pietelor de des fa cere sau a surselor de aprovizionare ;

d) Aplicarea unor conditii inegale In cazul unor tranzactii echivalente, determiniind dezavantajarea unor parteneri comerciali ;

e) Conditiooarea incheierea unor contraete de acceptarea unor prestatii suplimentare, fara legatura eu obiectul contractului.

14 ). Printre principalele ancore ale politieii comunitare In domeniul concurentci nu se includ si :

2p

a) Practicile comerciale restricitive ;

b) Abuzul de pozitie dominanta ;

c) Dezvoltarea sustenabila ~i competitiva ;

d) Politica privind achizitiile §i. fuziunile ;

e) Politica privind ajutoarele de stat.

15 ). Conform reglementarilor comunitare, nu fac parte din categoria ajutoarelor de stat care "pot fi

considerate compatibile cu piata interna" urmatoarele categorii de ajutor de stat:

a) ajutoare destinate sa favorizeze dezvoltarea econornica a regiunilor care se confrunta cu un nivel de viata scazut san cu 00 soma] ridicat;

b) ajutoare menite sa faciliteze realizarea unui proieet important, de interes european cornun;

c) ajutoare destinate sa perrnita dezvoltarea unitatilor economice din centrul si estul Europei afectate de tranzitia catre democratic si economi~ de piata ftlllcti~nala ; , d) ajutoare menitesa faciliteze dezvoltarea anwnitor activitati sau regiuni economiee, atunci cilnd nu soot alterate conditiile comerciale §i de concurenta comunitare;

e) ajutoare destinate sa promoveze cultura §i conservarea patrimoniului cultural.

16 ). Aranjarnentul Multifibre a fost asimilat ca instrument de protectie netarifara: 2p

a) masurilor de retorsiune;

b) acordurilor privind comcrcializarea ordonata;

c) Iimitarilor voluntare la export;

d) interdictiilor la import;

e) achizitiilor gnvemarnentale

17 ). Un produs poate fi importat la nivele diferite ale taxelor varnale atunci ciind sun! aplicate: 2p

a) taxe specifice;

b) achizitii gnvemamentale;

c) masuri compensatorii;

d) contingente tarifare;

e) licente individuale specifice

Facultatea de Relatii Economice Internationale REI1 c1

18). Instrumente de politica comerciala care au 0 dubla natura, tarifara si netarifara, sunt: 2p

a) licentele automate;

b) limitarile voluntare la export;

c) impozitcle indirecte;

d) taxele de prelevare;

e) subventiile

19 ). Nu este corecta afirmatia: 2p

a) Taxcle vamale mentin o legatura automata intre preturile interne si cele practicatc pe piata internationala;

b) In timp cc taxcle vamale, ca regula, au la baza nediscriminarea, contingentele 0 fac posibila si o accentueaza;

c) Licentele neautomate soot folosite pentru produsele liberalizatc la import, eererea de import fii~d acceptata intr-un termen prestabilit;

d) In cazu1 contingentelor de import transparenta este afectata;

e) Contingentele soot stabilite In functie de presiunile diferitelor grupuri de interese si de interesele de politica extema ale larii importatoare

20 ). Taxele compensatorii soot aplicate: 2p

a) ca 0 masura de retorsiune lmpotriva dumpiogului;

b) ca 0 masura de compensare fala de achizitiile gnvernarnentale;

c) ca 0 masura de compensare a valorii marfurilor In varna;

d) ca 0 masura de retorsiune impotriva limitarilor voluntare la export;

e) In niciunul din cazurile enumerate

21). . Intr-un contract de viinzare intemationala, conditia de livrare "franco fabrica" presupune: 2p

a) cheltuieli minime suportate de catre cumparatorul international;.

b) cheltuieli minime suportate de catre ambele parti contractante;

c) cheltuieli minime suportate de catre vanzatorul international'

d) riscuri minime suportate de catre cumparatorul internaiional;

e) cheltuieli si riscuri minime suportate de catre cumparatorul international

,

22 ). Conditiile de Iivrare Incoterms 2000 au W} caracter: 2p

a) obligatoriu in comertul international;

b) facultativ in cornertul international;

c) obligatoriu numai intre parteneri din lad ale Uniunii Europcne, deorcce au fost desemnate de catre Camera de Corner] ~i industrie de la Paris;

d) obligatoriu In cazul In care eel putin unul dintre parteneri este dintr-o lara a Uniunii Europene;

e) obligatoriu in comertul international, ~Iterior anului 2000

23). Conform grnpei "F"de conditii de livrare, vanzatorul trebuie sa: 2p

a) sa livreze marfurile unui ci'irau~ numit de catre cumparator;

b) puna marfurile la dispozitia cumparatorului In spatii proprii;

c) suporte transportul intemational, iar In anumite cazuri inclusiv asigurarea marfii;

d) livreze rnarfurile celui mai ieftin caraus pe care II gaseste;

e) livreze marfurile celui mai ieftin ci'iri\u~ pe care 11 gaseste si sa le asigure

Facultatea de Relalii Economice Inlernalionale RE11 c1

24 ). In vedcrea determinarii costului la export, cheltuielile de aprovizionare sunt determinate de

formula:

a) pretul de achizitionare a materiilor prime + cheltuielile directe de aprovizionare + cheltuielile indirecte de aprovizionare + taxele vamale + costul garantiilor;

b) pretul de achizitionare a materiilor prime + cheltuielile directe de aprovizionare + cheltuielile indireete de aprovizionare - taxele vamale + costul garantiilor;

c) pretul de achizitionare a materiilor prime + cheltuielile directe de aprovizionare + cheltuielile indirecte de aprovizionare - taxele vamale;

d) pretul de achizitionare a materiilor prime + cheltuielile directe de aprovizionare - cheltuielile indirccte de aprovizionare + taxele varnale + costul garantiilor;

e) pretul de achizitionare a materiilor prime + cheltuie1ile directe de aprovizionare -I- chcltuielile indirecte de aprovizionare

25 ). Recalcularea pretului, prin aplicarea de metode de acoperire a riscului de pret, nu se face

automat In cazul inserarii: 2p

a) clauzei de indexare a pretului;

b) clauzei pretului escaladat;

c) clauzei de revizuire a pretului;

d) in nicio situatie;

e) c1auzei de indexare a pretului, daca nu este stipulat altfel

26 ). In vederea acoperirii riscului de pret, In cazul contractului de vanzare intcmationala, In cazul

livrarilor In transe esalonate in timp: 2p

a) se practica metoda rediscutarii periodice a pretului;

b) se insercaza clauza marfa, conform transelor de marfa stipulate in contract; c) nu exista 0 metoda specifica de acoperire a acestui tip de rise contractual;

d) se tine cont de clauza valutara;

e) se reziliaza contractul in cazul in care nu se ajunge la 0 intelegere

27 ). In cazul unui contract de vanzare internationala, conform conditiilor de livrare lncotenns

2000 din grupa F, transportul principal cade in sarcina: 2p

a) exportatorului;

b) importatorului;

c) nu este precizat exact;

d) oricareia dintre parti;

e) exportatorului In cazul in care transportul se face pe calea maritima

28 ). Intr-un contract de vanzare intemationala, in ceea ce priveste pretul ambalajului, in cazul in

care in contract se stipuleaza clauza "neto": 2p

a) Vanzatorul va calcula separat pretul ambalajului;

b) Vanzatorul va calcula pretul ambalajului la pretul unitar al marfii;

c) Vanzatorul va calcula pretul ambalajului la pretul global al marfii;

d) Vanzatorul pretinde un pret minim pentru ambalaj;

e) Vanzatorul nu pretinde nimie pentru ambalaj, costul acestuia fiind cuprins in prctul marfii

Facultatea de Relalii Economice Internalionale

RE11 c1

29 ). Daca in valoarca acreditivului se folosesc cxpresii precum "aproxirnativ" sau "circa", atunci

se admite 0 marj a de: 2p

a) + / - 5%;

b) +/-10%;

c) +/ -15%;

d) -I- / - 20%; e)+/ -100%

30 ). Valabilitatea acreditivului reprezinta tcrmenul lirnita pana la care: 2p

a) exportatorul trebuie sa prezinte documentcle la ghiseele bancii unde este domiciliat acreditivul;

b) exportatorul trcbuie sa livreze marfa;

c) exportatorul trebuie sa prezinte docurnentelo la ghiseele bancii importatorului; d) importatorul trebuie sa preia marfa din port;

e) exportatorul incaseaza contravaloarea marfii li vrate

31). Deschiderea acreditivului se face: 2p

a) pe baza disponibilului In cont al importatorului sau a unui credit acordat de band acestuia;

b) pe baza disponibilului In cont al importatorului ; c) pe baza disponibilului In cont al cxportatorului; d) cu 21 de zile inainte de livrarea rnarfii;

e) pe baza unui credit acordat importatorului

32 ). Posesorul cambiei obtine de la banca, inainte de scadenta, suma inscrisa pe titlu, mai putin

dobanda si comisionul ban car, prin: 2p

a) andosare;

b) avalizare ;

c) scontare;

d) forfetare; e) girare

33 ). In cazul acceptului commercial, debitorul platii este: 2p

a) banca importatorului;

b) banca cxportatorului;

c) importatorul;

d) cxportatorul; c) un tert

34 ). Dezavantajul principal al ordinului de plata 11 reprezinta: 2p

a) cornplcxitatea;

b) rcvocabilitatea;

c) costul;

d) adaptabilitatca; c) tchnicitatea

Facultatea de Relatii Economice Internationale REI1 c1

35 ). Dad! In acreditiv nu este precizat terrncnul de predare al documentelor la banca, acesta este:

2p

a) 30 de zile de la emiterea documentului de transport;

b) 15 zile de la emiterea documentului de transport;

c) 17 zile de la emiterea documentului de transport;

d) 21 zile de la erniterea documentului de transport;

e) Nelimitat

Admitere masterat 2009 Facultatea: R.E.I. 3 august 2009 Seria a II-a

Cod grila: REI2 b

Codul variantei ( 1 - 6 )

1 2 3 4

5

6

Punc~
__i _Q_
. ~ 6
I J
_1 1_
_A. ~
_.cl ~.
~ b
~ I~
,1, 16
;) liD
:l
~
~ io
~ :
'b
~ I~
,ro
0'01/0
J, 1 b
~I~
~ I~~
~ III:;>
J. .~
J I~
~ IrD
.. A ~p
.2 ~ =
-2., ~
.,z l
.!L
,h '0
;)., .D
J, b
j, h
31J
II rx r. a u c u e
. 1 0 • 0 0 0
2 ·0 0 .. 0 0
3 0 0 0 • 0
4 • 0 0 0 0
5 • 0 0 0 0
6 0 0 .. 0 0
7 0 • 0 0 0
8 0 0 0 .. 0
9 • 0 0 0 0
10 0 • 0 0 0
11 0 0 • 0 0
12 • 0 0 0 0
13 • 0 0 0 0
14 0 • 0 0 0
15 0 b 0 • 0
16 0 0 .. 0 0
17 0 • 0 0 0
18 • 0 0 0 0
19 0 0 • 0 0
20 • 0 0 0 0
21 0 0 • 0 0
22 0 • 0 0 0
23 0 0 0 • 0
24 0 0 • 0 0
25 0 0 0 0 0
26 . • 0 0 0 0
27 0 • 0 0 0
28 0 0 0 .. 0
29 ., 0 0 0 0
30 0 0 0 .. 0
31 0 0 • 0 0
32 • 0 0 0 0
33 0 • 0 0 0
34 0 0 • 0 0
35 0 0 0 • 0
36 0 0 0 0 0
37 0 0 0 0 0
38 0 0 0 0 0
39 0 0 0·' 0 0
40 0 0 0 0 0 • 0

o

o

o

ModulU! de specializare

o o o o o

o

RE12 b1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009

Facultatea: Re/atii Economice Internationa/e

TEST-GRILA

). Fill in: "It's a complete ... of time". (lp)

a) run;

b) waste;

c) spend;

d) worth

2). Fill in: "Economists forecast a downturn in the business ... ''. (1 p)

a) plan;

b) class;

c) cycle;

d) card

). Fill in: "We had to ... a lot of time getting to know the Saudis before we could get down to

negotiations". (I p)

a) invest;

b) give;

c) spare;

d) spend

4). Fill in with the correct verb form: "I knew that he ... waiting for our reply". (I p)

a) was;

b) is;

c) had;

d) would

5). Choose the correct question tag: (2p)

a) Let's purchase new equipment for our office, shall we?;

b) Let's purchase new equipment for our office, don't we?;

c) Let's purchase new equipment for our office, are we?;

d) Let's purchase new equipment for our office, do we?

6). Which of the terms complies with the following definition: "Insufficient supply to meet

demand". (2p)

a) storage;

b) obsolescence;

c) shortage;

d) inventory

RE12 b1

7). Which of the terms complies with the definition below: "When customers refuse to bay the

products of the company they disapprove of for ethical or political reasons". (2p)

a) consumer panel;

b) consumer boycott;

c) consumer confidence;

d) consumer profile

8). Complete the blanks by choosing the appropriate words from the ones given below: "As

nearly everyone knows, an executive has practically nothing to do except to decide what is to be done; to tell someone to ... it; to listen to reasons why it should not be ... ; why it should be done by ... else, or why it should be done in a different ... ''. (3p)

a) did, excuses, up, register;

b) doing, do, anyone, way;

c) do, doing, no one, manner;

d) do, done, someone, way

9). Fill in: "I'm afraid it failed to ... expectations". (2p)

a) live up to;

b) get on to;

c) put up with;

d) get down to

1 I

10 ). Choose the right adverb to start the following sentence: " ... we have thought of new methods

to increase our profit". (3p)

a) last month;

b) lately;

c) currently;

d) every month

11 ). Choose the correct modal verbs to fill in the following dialogue: "A: We could prevent this

whole mess if you'd just offer them a 2% increase on their basic wage. So, why don't you?B:

Look, I ... if! ... , but I can't". (3p)

a) should, might;

b) would, can;

c) would, could;

d) could, would

12 ). Fill in with the right prepositions: "Y cah. I mean I don't want to interfere ... your selection

procedure, or anything. It's ... to you to make ... your own mind ... the sort of person you want for the post". (3p)

a) with, up, up, about;

b) with, in, on, in;

c) over, in, in, at;

d) with, over, in, in

REI2 b1

13 ). Insert the sentence that fits best in the text below: "We worry about unemployment and the

loss of manufacturing industry in the advanced industrial countries only because we don't look at the larger social developments. The US, for example, no longer depends on heavy industry for employment to the extent that it once did: After a country's people are supplied with the physical objects of consumption, they go on to concern about their design. They go on to an enormous industry persuading people they should buy these goods ..... And these are the things that are extremely important. Paris, London, New York and so on do not live on manufacturing; they live on design and entertainment". (3p)

a) They go on to the arts, entertainment, music, amusement - these become the further, later stages of employment;

b) I don't think it is possible to stop this progressive change in the pattems of human consumption;

c) Ibis is related to a larger fact that has attracted VCIY little discussion;

d) One is not sure about the latest subject

14 ). Choose the summary which best expresses the main idea of the following text: "Every IBM

employee's ambition is apparently to become a manager, and the company helps them out in this area by making management the company's single biggest business. IBM executives don't design products and write software; they manage the design and writing of software. They go to meetings. So much effort, in fact, is put into managing all the managers who are managing things that hardly anyone is left over to do the real work.

This means that most IBM hardware and nearly all IBM software is written or designed by the lowest level of people in the company - trainees. Everyone else is too busy going to meetings, managing, or learning to be a manager, so there is little chance to include any of their technical expertise in IBM. IBM has layers and layers of management to check and verify each decision as it is made and amended. The safety net is so big at IBM that it is hard to make a bad decision. In fact, it is hard to make any decision at all, which turns out to be the company's greatest problem and the source of its ultimate downfall". (3p)

a) Even if it has lots of employees, IBM manages to stay competitive and remain one of the most important IT companies;

b) With every IBM employee ambitious to become a manager, with multiple layers of management delaying decision-making and with very few people preoccupied with the actual hardware and software, IBM becomes slow and uncompetitive and this will be the source of foreseen downfall;

c) IBM helps its employees' ambitions to succeed in their career by structuring its activity on multiple layers of management;

d) Although actual work at IBM is done by trainees, the quality level of the company's products is undeniable

REI2 b1

15 ). Fill in with the correct words below: "In times of ... when there is very little money about,

for example during an economic ... , people often stop buying all but the essentials. This then leads to one ... after another as companies find it more and more difficult to sell their products. Some companies may be forced to engage in ... , the unfair practice of selling goods at ridiculously low prices in overseas markets". (3p)

a) failure, shortage, triumph, slump;

b) boom, slump, disaster, hardship;

c) disaster, dumping, slump, surplus;

d) hardship, slump, disaster, dumping

16 ). Choose the correct translation ofthe following sentence: "Suntem obisnuiti sa platim taxe

mari", (3p)

a) We used to pay high taxes;

b) We are used to pay high taxes;

c) We are used to paying high taxes;

d) We used to paying high taxes

17 ). Choose the correct translation of the following sentence: "La vremea aceea s-a crezut ca el a

furat documentcle'', (3p)

a) He has thought to have stolen the documents at that time;

b) He was thought to have stolen the documents at that time;

c) He thought to have stolen the documents at that time;

d) He had been thought to steal the documents at that time

18 ). Fill in: "He said the company ... a good profit last year". (2p)

a) made;

b) did; -

c) has reached;

d) had aimed

19 ). Fill in: "When you ... , I'll introduce you to my new secretary". (2p)

a) came;

b) will have come;

c) come;

d) will come

20 ). Choose the correct question: (2p)

a) Who told you about the new project?;

b) Who tell you about the new project?;

c) Who did tell you about the new project?;

d) Who telled you about the new project?

21). Fill in: "If you possess something, you can say that you ... it". (Ip)

a) owe;

b) owner;

c) own;

d) belong

RE12 b1

22 ). Fill in: "If you have to reimburse or repay someone, you .... money". (lp)

a) own;

b) owe;

c) yield;

d) possess

23). Fill in: "A person who has borrowed money is a ... ''. (lp)

a) creditor;

b) owner;

c) loaner;

d) debtor

24 ). Fill in:" In many markets there is a finn with a much larger share than its competitors, called

a ... ".(lp)

a) monopolist;

b) multinational;

c) market leader;

d) market competitor

25 ). FiJI in: "The main reason for outsourcing is to ... ". (lp)

a) save time;

b) create jobs;

c) reduce costs;

d) push up share prices

26 ). Fill inr" ... is the market in which workers compete for jobs and employers compete for

workers". (lp)

a) labor market;

b) mass market;

c) free market;

d) domestic market

27 ). Fill in: " A ... involves amalgamating or joining together with another company". (2p)

a) collaboration;

b) merger;

c) development;

d) mix-up

28 )_ Fill in: "These excellent figures suggest that the company is .... ". (2p)

a) ailing;

b) paralyzed;

c) vital;

d) in good shape

RE12 b1

29 ). Fill in: "That's the last time I go on a business ... to Canada in January: I waited two days in

the airport for the snow to stop". (2p)

a) trip;

b)joumey;

c) travel;

d) school

30 ). Choose the correct question: (2p)

a) What she docs in her new position?;

b) What does she in her hew position?;

c) What she do in her new position?;

d) What does she do in her new position?

31). Fill in: "He is '" manager we have ever had". (2p)

a) the most better;

b) the more good;

c) the best;

d) better

32 ). Choose the correct sentence: (2p)

a) Not many people attended the Annual General Meeting.;

b) Not some people attended the Annual General Meeting;

c) Not most people attended the Annual General Meeting.;

d) Not any people attended the Annual General Meeting.

33 ). Which of the terms complies with the definition below: "The amount of money being spent

on consumer goods and services, which fluctuates with recessions and booms". (2p)

a) consumer confidence;

b) consumer spending;

c) consumer behaviour;

d) consumer money

34 ). Which of the terms complies-with the definition below: "A small amount of a new product

given to consumers to encourage them to try it." (2p)

a) coupon;

b) initial trial;

c) free sample;

d) cash discount

35 ). Choose the best equivalent to the following sentence: "You don't have to write the whole

report all by yourself." (3p)

a) You mustn't write the whole report all by yourself.;

b) You can't write the whole report all by yourself.; e) You will not write the whole report all by yourself;

d) It is not necessary that you write the whole report all by yourself