Ministerul educaţiei din Republica Moldova

Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Economie
Catedra Finanţe şi Contabilitate

R!"EC# $E CURS
e tema%

“Importanţa profitului pentru întreprindere”

&'n cadrul "ntreprinderii S(R() “Babii*+ord”,

Conducătorul ştiinţi-ic
$r( Con-(.pro- Cernica
) ////////

Bălţi. 0120
 Planul

pag
Introducere ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3*4
Capitolul I. Consideraţii generale privind tipologia profitului şi importanţa lui (((((((((4
2(2( +oţiunea de pro-it.natura şi -uncţiile((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4*22
2(0( Formele pro-itului( Masa şi rata pro-itului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((20*25
2(3( ro-itul * motivaţia activităţii antreprenoriale şi ma6imi7area lui((((((((((((((((((((((((((((((((((28*05
Capitolul II. Analiza profitului întreprinderii pe materialele S.R. !"a#ii$%ord” &'
0(2 Anali7a dinamicii şi structurii pro-itului&pierderii, p9nă la impo7itare((((((((((((((((((((((((((08*31
0(0 Anali7a pro-itului din activitatea operaţională::::::::::::::::(31*38
0(3 Anali7a pro-itului din activitatea neoperaţională(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3;*52
Concluzii şi recomand(ri ..................................................................................... )&
"i#liografie ..........................................................................................................)*$))
Ane+e
 I%,R- /C0R0
Actualitatea temei( 'n condiţiile economiei de piaţă problemele ce ţin de determinarea
re7ultatelor -inanciare reali7ate de a<enţii economici şi de anali7a acestora. se consideră a -i
actuale. deoarece -iecare unitate economică tinde spre obţinerea şi ma6imi7area pro-itului. şi nu
spre activarea 9n pierderi( Respectiv. este necesar de a duce o contabilitate strictă şi corectă a
re7ultatelor obţinute &pro-itului=pierderii,. pentru ca să -ie posibilă anali7a acestora. care va
permite stabilirea in-luenţei -actorilor asupra pro-itului=pierderii. relevarea şi mobili7area
re7ervelor de sporire a pro-itului şi a rentabilităţii. e6istente la 9ntreprindere(
Este de menţionat. că măsurarea re7ultatelor contabile se ba7ea7ă pe o comparare 9ntre
c>eltuielile reale e-ectuate 9n cursul unei perioade &unui e6erciţiu, şi veniturile reale produse de
activitatea sa 9n aceeaşi perioadă(
rin urmare. veniturile se anali7ea7ă ca o creare a bo<ăţiei. 9n timp ce c>eltuielile apar ca
o consumare de bo<ăţie reală( 'n consecinţă. re7ultatul -inanciar obţinut permite evaluarea
sporirii sau diminuării bo<ăţiei. deci. e6primă c9şti<ul sau pierderea produse de activitatea
9ntreprinderii(
Este important şi -aptul. că trecerea la economia de piaţă necesită sporirea e-icienţei
activităţii economico*-inanciare a 9ntreprinderii. respectiv a re7ultatelor -inanciare şi a
rentabilităţii. sporirea competitivităţii măr-urilor şi serviciilor etc(
Un rol important 9n vederea reali7ării sarcinii date 9i revine anali7ei activităţii economico*
-inanciare. cu a?utorul căreia se elaborea7ă strate<iile şi tacticele de de7voltare a unităţiloreconomice. se
ar<umentea7ă planurile şi deci7iile conducerii. se e-ectuea7ă controlul 9ndeplinirii lor. se
evaluea7ă re7ultatele -inanciare a 9ntreprinderilor. subdivi7iunilor acestora. se determină nivelul
rentabilităţii atins 9n perioada de <estiune anali7ată şi. prin urmare. se descoperă re7ervele de
sporire a e-icienţei activităţii economico*-inanciare a 9ntreprinderii(
Scopul lucrării( #e7a dată este scrisă 9n vederea atin<erii anumitor scopuri bine
determinate( Scopul acestei lucrări deasemenea este de-inirea strictă a pro-itului pentru
9ntreprindere.precum şi colectarea.9nsoţită de anali7a minuţioasă a datelor cu privire la anali7a
dinamicii şi structurii pro-itului din activitatea -inanciară a 9ntreprinderii(
rin urmare. obiectivele pre7entei lucrări sunt următoarele%
studierea ba7elor teoretice şi practice ale anali7ei re7ultatelor -inanciare a unităţiloreconomice@
e6punerea conţinutului economic al re7ultatelor -inanciare &pro-itului=pierderii,@
-amiliari7area cititorilor cu -uncţiile principale. e6ercitate de re7ultatul -inanciar al
9ntreprinderii@
descrierea importanţei şi necesităţii re7ultatelor -inanciare po7itive@
 pre7entarea tuturor sarcinilor şi surselor in-ormaţionale ale anali7ei re7ultatelor
-inanciare@
-amiliari7area cu te>nici &modele, de anali7ă a re7ultatelor -inanciare. utili7ate 9n practica
mondială. inclusiv 9n Republica Moldova@
aplicarea te>nicilor de anali7ă a re7ultatelor -inanciare 9n practică@
e-ectuarea calculelor necesare re-eritoare la determinarea mărimii indicatorilor de pro-it.
studierea acestor indicatori 9n structură şi 9n dinamică. precum şi anali7a -actorială a lor.
-olosind datele practice ale S(R() “Babii*+ord”(
pre7entarea tuturor propunerilor. menite să contribuie la 9mbunătăţirea stării economico*
-inanciare a 9ntreprinderilor. care activea7ă pe teritoriul Republicii Moldova. 9n special a
unităţii de producţie anali7ate S(R() “Babii*+ord”@
relevarea re7ervelor de ma?orare a pro-itului e6istente la S(R() “Babii*+ord”(
ar<umentarea necesităţii cercetării temei pre7entate 9n lucrare(
Este necesar de menţionat. că pentru atin<erea scopurilor pre7entei lucrări. descrise mai
sus. se vor -olosi raportul financiar al S(R() “Babii*+ord” pentru anii 011 *0122(
Re-erindu*ne la structura tezei. aceasta cuprinde introducerea. 3 capitole şi 9nc>eierea.
inclusiv conclu7ii şi propuneri. precum şi un şir de ane6e(
În capitolul I se re-lectă pre7entarea concepţiei economice a pro-itului 9n condiţiile
economiei de piaţă( Aici se conţine in-ormaţia privind de-inirea. natura. -uncţiile pro-itului(
Capitolul II conţine date privind anali7a pro-itului obţinute de la S(R() “Babii*+ord” 9n
anii 011 *0122( Aici este e-ectuată anali7a -actorială a indicatorilor nominali7aţi şi relevate
re7ervele interne ale -irmei anali7ate privind sporirea indicatorilor de re7ultate(
)a elaborarea aceste lucrări . 9n principiu am -olosit diverse acte normative .deasemnea
unele idei au -ost preluate din manualul Contabilitate şi audit” . ”Ba7ele contabilităţii” etc(
$eci putem spune că lucrarea "mportanţa pro-itului pentru 9ntreprindere este o sinte7ă
a a-irmaţiilor teoretice.precum şi aplicarea practică a acestora(
1n continuare propunem s( prezent(m caracteristica S.R. “"a#ii$%ord”
'ntreprinderea Babii*+ord” din oraşul Făleşti.a -ost -ondată la 0;(1D(2 DD ca
'ntreprindere "ndividuală.9nsă 9n anul 011 sa reor<ani7at 9n Societate cu Răspundere )imitată.şi
a -ost 9nre<istrată la CA20RA 1%R03IS,R4RII 0 S,A, ( &Ane6a 2,
$enumirea completă % S-CI0,A,0 C/ R4SP/% 0R0 I2I,A,4 !"A"II$
%-R ”.
$enumirea prescurtată % S.R. !"A"II$%-R ”
Forma ?uridică de or<ani7are % Societate cu R(spundere imitat(.
+umarul de identi-icare de stat şi codul -iscal % 566*76&66&87).
$ata 9nre<istrării de stat % &9.67.&669
Sediul % 2 $'965:str.2i;ai <iteazul:*)=&:ap.>of.?*:or.@(leşti:Repu#lica 2oldova.
 Modul de constituire % ,ransformare.
!biectul principal de activitate%
Activit(ţi de consultare pentru afaceri şi management
,ip(rirea ziarelor
Alte tipuri de comerţ cu ridicata
Comerţul cu am(nuntul al articolelor şi aparatelor electrice de uz casnic şi
aparatelor de radio
Comerţul cu am(nuntul al c(rţilor:ziarelor şi rec;izitelor de #irou
Alte tipuri de comerţ cu am(nuntul în magazine specializate
Comerţul cu ridicata pe #az( de tarife sau contracte
Reparaţii de articole şi aparate electrice de uz casnic.
Capitalul social % *569)66 lei @
Administrator % "A"II BI%AI A: I %P 69765686)6 58.
Asociaţi % "A"II BI%AI A: I %P 69765686)6 58:cota566D.
Informaţia prezent( este culeas( din e+trasul eli#erat în temeiul art.*) al egii
nr.&&6$E<I din 59 actom#rie &66 privind înregistrarea de stat a persoanelor Furidice şi a
întreprinz(torilor individuali şi confirm( datele din Registrul de stat de la data de G
5 .6&.&655.&Ane6a 0,(
Analiza mediului intern al întreprinderii

Mediul intern al S(R()( Babii*+ord repre7intă ansamblul condiţiilor. activităţilor şi

relaţiilor proprii acesteia( El -ormea7ă cadrul ce trebuie adaptat cerinţelor mediului e6tern (
Ast-el. intreprinderea dispune de un număr de 2 persoane &Ane6a 3,(
!bli<aţiunile şi drepturile an<a?aţilor sunt re<lementate prin Re<ulamentul de ordine interioara a
intreprinderii(
+ivelul de pre<ătire al an<a?aţilor este destul de ridicat. ast-el 9n marea mo?oritate sunt
persoane cu studii superioare(
'ntre an<a?aţi.-iind puţini la numar. sa creat o atmos-eră de prietenie (
Motivarea an<a?aţilor este constituită din salariu. bonuri de masă & a-erente 7ilelorlucrătoare
dintr*o lună,. prime speciale & de sărbători * aşte şi Creciun. iar 9n ca7ul an<a?atelor şi
de D Martie,(
"ntreprinderea dispune de un capital social de 321 511 lei (
"ntreprinderea dispune de aşa resurse materiale%
• Clădire
• Case de narcat@
 • Calculatoare etc(
Resursa in-ormaţională se obţine din e6teriorul 9ntreprinderii. de la or<ani7aţii ce
activea7ă 9n acelaşi domeniu(
Administratorul 9n cadrul intreprinderii 9şi 9ndeplineşte sarcinile şi poartă răspunderea
completă pentru 9ndeplinirea planului. e6ecutarea contractelor. disciplina -inanciară şi de muncă(
)a -el. pre7intă -ără procură interesele 9ntreprinderii 9n diverse 9ntreprinderi. or<ani7aţii.
instituţii. instanţe ?udecătoreşti. precum are dreptul la an<a?area şi concediera lucrătorilor9ntreprinderii
con-orm statutelor de -uncţii aprobate cu acordul or<anelor respective etc(
Conducătorul se a-lă 9n contact direct şi nemi?locit cu muncitorii şi alţi lucrători
e6ecutivi. el este responsabil de transmiterea sarcinilor de producţie e6ecutorilor nemi?lociţi şi
suprave<>erea 9ndeplinirii acestor sarcini(El coordonea7ă cu contabilul şe- cu care semnea7ă 9n
comun acord documentele care servesc ca ba7ă pentru evidenţa contabilă. deci contabilul şe-răspunde
cu 9ndeplinirea Rapoartelor anuale -inanciare. 9ndeplinirea Rapoartelor privind calcularea
impo7itelor. cu tipurile de impo7ite practicate etc(
Contabilul şe- e-ectuea7ă anali7a stării -inanciare a 9ntreprinderii. anali7a veniturilor şi
c>eltuielelor. anali7a sistemelor de salari7are a muncitorilor. cu numărul de personal şi ven itul
anual obţinut de un muncitor 9n cadrul 9ntreprinderii(
e l9n<ă contabilul şe- şi economist. mana<erul conduce şi cu ?uristul 9ntreprinderii. care
pre7intă 9ntreprinderea 9n instanţele ?udecătoreşti(
! prioritate este locul a-lării şi anume pe strada centrală a oraşului l9n<ă piaţă.-iind un număr mai
mare de clienţi ceea ce bine9nţeles aduce un mai mare pro-it(
S(R()( “Babii*+ord”G are inc>eiate contracte cu mai mulţi -urni7ori.administratorul căut9nd cele
mai optimale şi convenabile soluţii pentru ca societatea să obţină un mai mare venit( rintre cei
mai importanţi -urni7ori se numără%
a, SC “")MAHA” S(R() &Ane6a 5,
b, “M(A(I” S(R() &Ane6a 8,
c, “R!MS#"C!M” S(R() &Ane6a ;,
d, “Hila<ro*Com” S(R() &Ane6a 4,
e, "CS “EUR!#ERM IR!U ” S(R() &Ane6a D,
Concurenţa este puternică. 9nsă S(R()( Babii*+ord” ocupă printr*un loc de -runte 9n oraşul
Făleşti( riorităţile ar -i%
a, e6perienţa de muncă(
b, deservire la nivel 9nalt@9n timpul practicii am observat -aptul clienţii răm9n satis-ăcuţi(
c, reţuri convenabile(
Ca şi orice altă 9ntreprindere. S(R()( Babii*+ord” are o anumită cultură şi anume posedă
anumite credinţe. aşteptări. valori care sunt 9mpărtăşite 9n comun de an<a?aţii 9ntreprinderii(
Cultura or<ani7aţională este bine de-inită. ea 9ncura?ea7ă per-ormanţele 9ntreprinderii.
9ncura?ea7ă sc>imbarea. inovarea şi introducerea noului sau sta<narea(
El trebuie să -ie 9n stare să pre7inte 9n aşa -el situaţia superiorilor săi 9nc9t aceştia să
9nţelea<ă nevoile -inanciare ale <rupului de muncă( e scurt -elul 9n care se -oloseşte de resursele
economice poate avea un impact asupra capacităţii sale de a re7olva problemele umane.
culturale. or<ani7atorice şi te>nice(

Capitolul I. Consideraţii generale privind tipologia profitului şi importanţa lui

 5.5. %oţiunea de profit:natura şi funcţiile lui

Motto%
ro-itul este suportul material şi <aranţia de7voltării proprietăţii private. ba7ă a libertătii
economice şi a liberei iniţiative( Este scopul nemi?locit al acţiunilor economice şi stimulentul
principal al a<enţilor economici(Are rol de p9r<>ie economico*-inanciară.>otăr9toare 9n
mecanismul de -uncţionare al economiei de piaţă.el recompensea7ă e-orturile.talentul.abilitatea
a<enţilor economici competitivi.iar pierderile se penali7ea7ă pe căi care nu pot tina cu le<ile
pieţei(”& ierreConso Iestion -inanciJre,
#ermen de ori<ine latin. pro-itul vine de la verbul pro-icere” care 9nseamna a
pro<resa”.” a da re7ultate”.apoi dob9ndind semni-icaţia de a da”.sau a aduce pro-it”(Acest
-apt.e6plică de ce pro-itul este considerat drept venit sau o -ormă de venit("ntenţia de a da
pro-itului doar sensul po7itiv a -ăcut ca adesea el să se identi-ice cu noţiunea de bene-iciu”(
Relaţia dintre pro-it şi bene-iciu este destul de <enerală.unii autori consider9ndu*le ca
sinonime.alţii apreciind că sunt noţiuni distincte şi di-eră ca s-eră de cuprindere(
K'n ţările cu economie de piaţă.termenul -olosit -recvent pentru bene-iciu este pro-it(Cu
toate acestea.9n multe ţări se utili7ea7ă termenul de bene-eciu.cum este de e6emplu.9n
Franța&bene-ice, sau 9n "talia&bene-icio,L2
ro-itul repre7intă unul dintre cele mai importante concepte strNns le<at de e6istenţa
economiei de piaţă(+oţiunea de pro-it este de-inită şi interpretată 9n -orme variate -iind
considerată .. re7ultatul sintetic -inanciar po7itiv al unei activităţi productive şi principalul
indicator calitativ care e6primă e-icienţa activităţii productiveKL0 (
#ermenul de Kpro-itK poate -i sinonim cu de7voltarea <enerală dacă se ţine cont de
urmatoarele realităţi . stimularea a<enţilor economici&pro-itul -iind mereu insu-icient.9n acest
mod antrenNndu*se pro<resul societăţii,(
$espre pro-it ca şi indicator al e-icienţei activităţii economice s*a a-irmat că Kprobabil
nici o altă noţiune sau concept nu este -olosit 9n discuţiile economice cu o varietate uluitoare de
9nţelesuri de sine stătătoare mai mare ca pro-itulKL3
////////////////
L2 +(Antoniu şi colectiv. Finanțele întreprinderii.Edit $idacica şi eda<o<ică.Buc 2 3.pa< 225(
L0 I> Bistriceanu şi colectiv.Lexicon de France.vol 2Edit $idactică şi eda<o<ică.Bucureşti.2 D2.pa< 35,(
L3 (OePne.Modul economic de gândire.edit $idactică şi eda<o<ică.Bucureşti 2 2.pa< 012,(
! 9ntrea<ă istorie de la -i7iocraţi 9ncoace a tratat numeroase aspecte privind ori<inile
pro-itului.sursele lui de -ormare.-ormele de mani-estare şi modalităţile de 9nsuşire(
 Asupra naturii pro-itului s*au emis numeroase puncte de vedere.multe dintre ele -iind
contradictorii(Fi7iocrații avNndu*i ca repre7entanţi principali pe #ur<ot si QuesnaP.consideră că
pro-itul.care provine 9n totalitate din a<ricultură.se redistribuie 9n -avoarea unor clase sterile('n
vi7iunea acestora.pro-itul este con-undat cu dobNnda(L5
coala economică clasică are numeroase contribuţii la abordarea pro-itului.atNt sub
aspectul conceptului cNt şi 9n privinţa i7vorului şi mărimii acestuia('n teoria economică elaborată
de Adam Smit>.au -ost subliniate motivaţiile -undamentale ale omului.respectiv propriul interes
economic şi bene-iciul social al acestuia($rept urmare.toate acţiunile privind economia şi piaţa
9ncep şi s-Nrşesc prin calculul atent.e6i<ent şi obiectiv al -iecărui element de c>eltuială şi a
-iecărei surse de pro-it(Ast-el.economia clasică considera pro-itul drept un venit ce revine
-iecărui individ de pe urma -iecărui capital pe care 9l utili7ea7ă 9ntr*un proces productivL8 (
'n opinia clasicilor.cate<oriei de pro-it i*a -ost con-erită calitatea de -ormă -undamentală
de remuneraţie a -actorilor de producţie -olosiţi 9n activitatea economică şi anume remuneraţia
capitalului alături de salariu.remuneraţia muncii.şi renta*remuneraţia pămNntului(Este obi<atoriu
a se -ace distincţia 9ntre cele trei noţiuni(
KSalariul: profitul şi renta sunt cele 3 surse primare ale oricărui venit ca şi oricărei
valori de sc>imbKL; (
ro-itul Keste parte componentă a valoriiK -iind repre7entat de venitul obţinut din capital
de către persoana care 9l administrea7ă iar salariul.recompensa muncii( Renta Kvenitul care
provine 9n 9ntre<ime din pămNntK.apartinNnd proprietarului de pamNntL4 (
+assau Senior con-eră cate<oriei de pro-it două semni-icaţii di-erite%ca şi recompensă a
9ntreprin7atorului şi recompensă pentru abţinerea de la consumul capitalului 9n scopuri
personale(
$avid Ricardo.9n teoria sa cu privire la repartiţie şi rentă. a pornit de la principiul că
valoarea totală a unui bun poate -i privită pe două mari componente.una o constituie pro-itul
iarcealaltă.salariul(
HHHHHHHHHHHHHHHHHHH
L5 Fr(QuesnaP.O ser!ation sur l"interet de l"argent

L8 I>( ostelnicu.#lemente de micro$economie . resa Universitară Clu?eană.Clu?*+apoca.0112.pa< 25;

L; A(Smit>.A!u%ia &a%iunilor.vol ".Edit Academiei.Buc.2 ;0.pa< 31

L4 !p citată(

K ro-itul e alcătuit dintr*o parte care repre7intă dobNnda şi aparţine proprietarului şi

surplusulK &A(Smit>, peste ac>itarea dobNn7ii($e aici. $avid Ricardo conc>ide imposibilitatea
măririi salariului -ără o diminuare a pro-iturilor iar opo7itia radicală pro-it*salariu se va re-lecta
asupra ratei pro-itului care nu se poate mări -ără o diminuare corespun7ătoare a salariului(
( Hon(#>uman.economist <erman susţine că pro-itul este un venit re7idual după ce au
-ost imputate dobNnda.asi<uararea pentru risc şi salariul pentru conducere(Acest punct de vedere
se a-lă 9n strNnsă le<ătură cu aşa*numita incertitudine economică .iar pro-itul.po7itiv sau
ne<ativ.repre7intă un venit re7idual deoarece re-lectă norocul ori şansa 9n a-aceri(
'n opinia lui (Sc>umpeter.economist austriac.pro-itul apare de -iecare dată cNnd piaţa nu
se <ăseşte 9ntr*un ec>ilibru concurenţial per-ect.iar cel ce perturbă permanent acest ec>ilibru
concurenţial este c>iar 9ntreprin7ătorul inovator care caută şi implementea7ă 9n producţie soluţii
te>nice noi.punNnd ast-el 9n valoare posibilitatea obţinerii de pro-ituri 9ncă nee6plorate pNnă
atunci(Ast-el.pro-itul repre7intă preţul -uncţiei 9ntreprin7ătorului(
$espre pro-itul inovaţional se vorbeşte că e6istă 9n mod continuu 9nsă nici acest tip de
pro-it nu e scutit de risc şi incertitudini( ornind de la acestă a-irmaţie este de-init pro-itul drept
remuneraţie a 9ntreprin7ătorului pentru riscurile pe care şi le*a asumat(Se ştie -aptul că riscurile
iniţiativelor şi ale deci7iilor sunt suportate de 9ntreprin7ător(
"novarea e considerată o investiţie cu risc -ară niciLD un -el de <aranţie pentru acoperirea
c>eltuielilor suportate de 9ntreprin7ător( entru FranT ni<>t pro-itul inovaţional e6istă şi este
9ntNlnit doar ca o cate<orie importantă de venit.care 9ncorporea7ă de asemenea.o mare do7ă de
risc şi incertitudine(
(Baptiste*SaP a-irmă cu tărie e6istenţa pro-itului şi -aptul că el este meritat(Este primul
economist care a -ăcut distincţia 9ntre pro-it şi dobNndă.-undamentNnd natura pro-itului pe
KserviciileK ce sunt aduse producţiei şi societăţii(!rice 9ntreprin7ător ce reuneşte 9n mNinile sale
capacitatea mana<erială plus capitalul 9şi asumă 9ntre<ul risc al a-acerii(
Această realitate indestructibilă e6istă c>iar şi 9n condiţii de concurenţă puternică din
cau7a incertitudinii. K9n absenţa căreia toţi ar cunoaşte ce este relevant pentru obţinerea de
pro-it.toate sansele de pro-it ar -i e6ploatate şi.9n consecinţă.peste tot pro-itul ar -i e<al cu
7eroKL (

HHHHHHHHHHHHHHHHHH
LD I>e Ana 'rofitul$concept(norme(politici.Edit Economică.Buc 2 D.pa< ;4

L aul OePne.Modul economic de <Nndire.Edit $idactică şi eda<o<ică.Buc 2 2.pa< 2 1

$iscipolii şcolii Mar<inaliste austriece susţineau te7a potrivit căreia pro-itul este o
“recompensă a 9ntreprin7ătorilor 9n calitate de a<ent economic care sati-ace nevoile sociale”L21 (
 ro-itul este mani-estat 9n calitate de a<ent economic ce satis-ace nevoile sociale('n acest
sens.se a-irmă că Krolul principal al oricărui 9ntreprin7ător este nu numai de a aprecia utilitatea
-inală a obiectivelor economice ce şi le -i6ea7ă 9n scopul satis-acerii anumitor trebuinţe sociale ci
şi de a evalua cNt mai e6act riscurile pe care le comportă. ast-el -irma s*ar putea asi<ura
recur<Nnd -ie la -ormele de asi<urare e6istente -ie la constituirea unor -onduri de
re7ervăK&M(Fr( errau6,(
ro-itul 9ndeplineşte o serie de -uncţii%
* de stimulare a iniţiativei. a creativităţii şi de acceptare a riscului@
* de incitare. sporire şi diversi-icare a e-orturilor productive@
* de cultivare a spiritului de economisire@
* sursă de venit pentru bu<etul statului. prin care asi<ură -uncţ ionarea unor activităţi ba7ate pe
nonpro-it. dar absolut necesare pentru de7voltarea <enerală a societăţii(

HHHHHHHHHHHHHHHHHH

L21 "bidem Ferd Bad>uin.)ictionnaire de l"economie contemporaine .Marabout Service.pa< 00

5.&. @ormele profitului.2asa şi rata profitului.

@ormele profitului
 ro-itul se determină potrivit unei metodolo<ii o-iciale. care este re<lementată 9n mod di-erit de
la o ţară la alta( 'n acest sens. 9n teorie şi practică. putem 9ntNlni mai multe -orme ale pro-itului%
a, profit legitim*normal sau legal+ * este cel reali7at 9n conţinutul respectării prevederilorle<ale@

b, profitul nelegitim*nelegal+ * se reali7ea7ă ca urmare a 9ncălcării 9n mod deliberat sau nu. a

le<alităţii sustra<erii de la plata impo7itelor@

c, profitul admis$ re-lectă punctul de vedere o-icial cu privire la mărimea şi dinamica

pro-itului pe ramuri şi subramuri. pe cate<orii de mărimea -irmelor@

d, profitul de monopol *cunoscut su denumirea de supraprofit de monopol+ * este obţinut.

de re<ulă. de către -irmele care cNşti<ă şi 9şi menţin o po7iţie de monoplo pe piaţă. pro-it
care este mult mai mare decNt cel obişnuit&le<itim,@

e, profit nea,teptat $ apare ca un cNşti< neaşteptat. datorat unor con?uncturi economice şi

politice -avorabile@

-, profit minimal *normal sau economic+ * suma remuneraţiilor minime pentru di-erite
aporturi productive ale 9ntreprin7ătorilor( Este -ormat din multe remuneraţii distincte%

salariul 9ntreprin7ătorului@

dobNnda la capitalul propriu al 9ntreprin7ătorului@

c>iria pentru clădirile proprii@

dividendele plătite acţionarilor@

renta pentru pămNntul proprietate al 9ntreprin7ătorului@

<, profitul pur $ eventualele di-erenţe po7itive 9ntre pro-itul brut şi cel minimal ( care este
obţinut datorită iniţiativei. abilităţii .competenţei or<ani7atorice('n concepţia lui aul
OePne.pro-itul 9n sens restrNns poate -i de-init ca venitul total minus costul total&dacă
includem 9n costul total toate costurile posibilităţilor.atNt costul implicit cNt şi costul
e6plicit( ro-itul pur este o marime re7iduală şi dacă pro-itul normal este e<al cu
7ero.pro-itul pur se suprapune pro-itului brut(L22 Sursele pro-itului pur sunt%
productivitatea personală a 9ntreprin7ătorului@

rente de care acesta bene-icia7ă@

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH
L22 aul OePne.!p cit.pa< 010
>, profitul rut *sau total+ $ pro-itul obţinut 9n urma unor a-aceri&cuprinde inclusiv impo7itul
pe pro-it,
ro-itul brut. repre7intă di-erenţa dintre veniturile totale şi respectiv.c>eltuielile
totale.ecartul dintre ci-ra de a-aceri şi remuneraţiile productive. altele decNt cele ale
9ntreprin7ătorului(

$acă din pro-itul brut sau total se scad ta6ele de pro-it.ramNne profitul
net>economic?care repre7intă di-erenţa dintre pro-itul brut şi c>eltuielile cu impo7itul pe
pro-it.este pro-itul obţinut de 9ntreprin7ator peste pro-itul normal.se reali7ea7ă numai atunci cNnd
9ncasările 9ntreprin7ătorului sunt superioare c>eltuielilor totale&e6plicite şi implicite,(

$acă e6istă pro-it net.atunci investiţiile sunt pro-itabile( ro-itul net e6istă numai pe
termen lun<.iar pe termen scurt se obţine numai pro-it normal &mediu, ('ntreprinderile nu pot
obţine numai pro-it net.limita minimă a pro-itului cu care ei pot continua este pro-itul normal(

$acă pro-itul lor este mai mare ca pro-itul normal.re7ultă o investiţie nerentabilă.adică
pierdere('n le<ătură cu conceptul de pro-it net.se vorbeşte şi despre profitul admis&-iind o
mărime a pro-itului stabilită instituţional prin deci7ia autorităţilor statale.mai e6act.politica
statului 9ndreptată spre destinaţiile pro-itului net obţinut 9n diverse sectoare de activitate(

utem adău<a ca şi o nouă -ormă a pro-itului.profitul #rut de e+ploatare.9nsemnNnd di-

erența po7itivă a veniturilor re7ultate din activitatea proprie.ci-ra de a-aceri şi remunerarea
aporturilor productive.costurile totale@

i, profitul conta il *oficial( legislati!( statistic+ $ e6cedentul de venit net peste costul
contabil(

'n ţara noastră. impo7it pe pro-it plătesc re<iile autonome. societăţile comerciale. societăţile
a<ricole. instituţiile -inanciare şi de credit. or<ani7aţiile cooperatiste şi persoanele străine care
des-ăşoară activităţi 9n RomNnia@
?, profitul economic* repre7intă di-erenţa dintre venitul total al -irmei şi costurile de
oportunitate ale tuturor intrărilor. utili7ate de acesta 9ntr*o perioadă de timp( CNnd se -ace
teoria <enerală a pro-itului. se are 9n vedereacest tip pro-it(
 T, profit normal &minimal. economic, * minimul de pro-it pe care o -irmă trebuie să 9l
obţină. pentru ca aceasta să rămNnă 9n -uncţiune@

l, Mai putem vorbi si despre profitul ino!ational .care cuprinde anumie riscuri si
incertitudini(Un asemenea pro-it datorat inovatiei.va avea drept rivali pe termen lun< o
serie de imitatori(L 20

Supraprofitul $venituri nete ce depăşesc costurile totale de oportunitate(Con-orm unei concepţii

mai noi. 9n societăţile pe acţiuni moderne. maimulte cate<orii sociopro-esionale obţin pro-it
pentru că ele e6ercită anumite -uncţii de 9ntreprin7ător%
membrii consiliului de administraţie * sub -ormă de dividende. ?etoane de pre7enţă etc(@
acţionarii * sub -ormă de dividende@
*salariaţii superiori &mana<erii, * sub -ormă de participare la pro-it.<rati-icaţii etc(@
salariaţii * sub -ormă de participare la pro-it sau dividende &atuncicNnd sunt acţionari la
societatea respectivă,@
9ntreprinderea 9nsăşi * 9n ca7ul pro-iturilor nedistribuite şi constituite sub -ormă de
re7erve(
Mărimea profitului poate -i relevată prin%
masa profitului*suma absolută a pro-itului@
rata profitului**care poate -i%
a, rata comercială*pro-itci-ra de a-aceriV211@
b, rata economică*pro-it=activele totate ale -irmei&proprii şi 9mprumutate,V211@
c, rata financiară*pro-it=activele propriiV211@
d, rata renta ilită%ii*pro-it=costV211(
2asa profitului este suma totală dobindită sub -ormă de pro-it de un a<ent economic. de
o ramură sau de o economie a unei ţări ( Ea se stabileşte ca di-erenţa po7itivă dintre venitul
obţinut prin v9n7area bunurilor reali7ate şi costul lor( Masa pro-itului se poate calcula de
asemenea. pe produs &bun sau serviciu,. ca di-erenţă 9ntre preţ şi cost constituind un reper -oarte
important pentru selectarea nomenclatorului de produse al unei unităţi economice(
'rofitul se o %ine în general( în întreprinderile sau decătre firmele care in!estesc capital în
industrie( construc%ii( agricultură( comer%( ser!icii( ănci( societă%i de asigurări ,i alte domeni

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH
L20 >ilip OardWicT. o>n )an<mead.Ba>adur >an."ntroducere 9n economia politica
moderna.edit olirom. "ași 0110.pa< 3 0(
5.*. Profitul $ motivaţia activit(ţii antreprenoriale şi ma+imizarea lui

E6istenţa pro-itului. obţinerea lui de către 9ntreprin7ători ridică şi problema ?usti-icării acestuia.
ca o -ormă de venit distinctă a societăţii( $eşi unii deni<rea7ă pro-itul. consider9ndu*l un c9şti<
imoral obţinut de clasa capitaliştilor nu pot -i ne<li?ate -uncţiile pe care le 9ndeplineşte acesta 9n
cadrul societăţii( Considerat de mulţi specialişti drept motor al societăţii noastre. pro-itul
constitue motivaţia obiectivă a 9ntreprin7ătorilor şi proprietarilor -irmelor( “Motivaţia
producătorului este perspectiva pro-itului. pe care caută 9ntr*o perioadă nespeci-icată de timp să*l
ma6imi7e7e”(
'n această perspectivă putem spune că toate -irmele * indi-erent de mărimea sau -orma lor
* 9şi or<ani7ea7ă şi des-ăşoară activitatea sub semnul pro-itului. urmărind pro-itul care de departe
se pre7intă ca -iind criteriul cel mai important de apreciere a activităţii <lobale a acestora şi.
desi<ur. sin<ura sursă de de7voltare a lor( rin aceasta. pro-itul contribuie şi la satis-acerea 9n
perspectivă a unor nevoi potenţiale de consum de bunuri şi servicii. constituind acel element ce
impulsionea7ă pe 9ntreprin7ător 9n or<ani7area producţiei de noi bunuri şi servicii(
$esi<ur. noi nu ne propunem a ?usti-ica e6istenţa pro-itului. plecăm de la realitatea
concretă şi anume de la e6istenţa pro-itului 9n societate. de la -aptul că acesta serveşte. la r9ndul
lui. la satis-acerea unor necesităţi economice( Cu alte cuvinte. nu punem 9n discuţie caracterul
moral sau imoral al pro-itului. ci punem 9n discuţie e-ectele bene-ice ale pro-itului. sau mai bine 7is.
ale obţinerii acestuia. e-ecte ce se sinteti7ea7ă 9n -uncţiile pe care acesta le 9ndeplineşte 9n
societate(
'rincipalele func%ii ale profitului sunt următoarele-
Funcţia de motivare a -irmelor. luate 9n ansamblu. ca entităţi economice şi ale 9ntreprin7ătorilor.
şi proprietarilor -irmelor respective( ro-itul stimulea7ă iniţiativa economică at9t a proprietarilor.
c9t şi a 9ntreprin7ătorilor. el determină acceptarea riscului de către 9ntreprin7ători. şi prin aceasta.
contribuie la stimularea producţiei de bunuri(
Funcţia de creştere. ce pune 9n evidenţă -aptul că pro-itul stă la ba7a creşterii producţiei. a
de7voltării -irmelor. a apariţiei de noi 9ntreprinderi etc( El repre7intă sursa principală a
acumulărilor pe ba7a cărora se constituie investiţiile. sursa de ba7ă a creşterii economice(
Funcţia de control asupra activităţii -irmelor( El este un adevărat barometru pentru -iecare -irmă.
indic9nd nu numai e-icienţa 9n <eneral ci. pentru -iecare etapă din viaţa 9ntreprinderii. nivelul
e-icienţei. permiţ9nd ast-el e-ectuarea de comparaţii şi anali7e pro-unde asupra rentabilităţii
-irmei( Se poate aprecia că pro-itul este indicatorul principal de care conducerea -irmelor ţine
seama 9n elaborarea politicilor şi strate<iilor lor economice( El <enerea7ă şi imprimă tuturor
participanţilor la viaţa economică un spirit de economisire care se transmite de la nivelul
conducerii -iecărei -irme p9nă la ultimul salariat al acesteia( Mai mult. acest spirit de economie
depăşeşte porţile -irmei. -iind parte a comportamentului oamenilor 9n societate(
$esi<ur. toţi 9ntreprin7ătorii sunt interesaţi 9n a obţine pro-it şi. dacă se poate. c9t mai
mult pro-it( Cu c9t pro-itul obţinut este mai mare. cu at9t rentabilitatea. e-icienţa -irmei este mai
mare( 'n cadrul -iecărei -irme se determină volumul pro-itului obţinut 9ntr*o anumită perioadă.
care este cunoscut şi sub denumirea de masa pro-itului( Ca o de-iniţie putem spune că masa
pro-itului este suma totală dob9ndită sub -ormă de pro-it de o -irmă. 9ntr*o anumită perioadă de
timp( entru -irmă cunoaşterea masei de pro-it nu este su-icientă. ea urmăreşte să aprecie7e şi
<radul de pro-itabilitate 9nre<istrat. respectiv <radul de rentabilitate a a-acerilor -ăcute( "ată de ce.
-irma raportea7ă masa pro-itului la costurile -ăcute pentru obţinerea acestuia 9n perioada
respectivă. obţin9nd procentual <radul de pro-itabilitate. sau rata pro-itabilităţii( Aceasta se poate
determina at9t la nivelul -irmei. c9t şi pe produse sau <rupuri de produse reali7ate de -irmă. sau pe
diverse activităţi des-ăşurate de ea( Rata pro-itului. respectiv dimensiunea ei. dă in-ormaţii
e6trem de utile 9ntreprin7ătorilor despre mersul a-acerilor -irmelor respective 9ntr*o perioadă sau
alta( $esi<ur. toţi 9ntreprin7ătorii au. pe ba7a cunoaşterii ratei pro-itului. posibilitatea de a -ace
anali7e asupra activităţilor des-ăşurate de -irme. precum şi de a stabili strate<ii care să
urmărească ma6imi7area pro-itului. deci creşterea ratei pro-itului(
'n le<ătură cu ma6imi7area pro-itului trebuie să avem 9n vedere că ne re-erim la pro-itul
total( +e aducem aminte că 9n condiţii normale. acesta este constituit din pro-itul normal şi
pro-itul economic( ro-itul normal ne apare. aşa cum am vă7ut. ca alternativă a 9ntreprin7ătorilor.
ce deţin -actori 9n proprietate. -aţă de situaţia dacă ar 9nc>iria -actorii respectivi( $acă plecăm de
la premisa că nici unul din 9ntreprin7ători nu are posibilitatea de a in-luenţa mărimea c>iriei
pentru nici unul dintre -actorii de producţie. re7ultă conclu7ia că ei nu au. de asemenea. nici o
in-luenţă asupra mărimii pro-itului normal( $eci7iile lor 9n sc>imb in-luenţea7ă mărimea
pro-itului economic. şi deci. dacă o -irmă acţionea7ă pentru ma6imi7area pro-itului total. o -ace
ma6imi79nd. de -apt. pro-itul economic(
a) Maximizarea profitului în perioada scurtă.
$acă privim cu atenţie <ra-icul din -i<ura nr(2 care cuprinde curbele venitului mediu.
venitul mar<inal. a costului mar<inal şi a costului mediu * curbele costului includ şi pro-itul
normal * constatăm următoarele%
Firma va obţine un pro-it economic la orice producţie 9ntre punctele A şi B. deoarece
pentru aceste producţii. venitul mediu este mai mare dec9t costul mediu. care include şi pro-itul
normal( Firma poate opta pentru producţia care 9i asi<ură pro-itul ma6im -olosind in-ormaţiile
date de mărimea venitului mar<inal. şi a costului mar<inal( $acă presupunem că -irma 9şi
măreşte producţia cu o unitate suplimentară de produs. se va 9nre<istra o creştere a costului
mar<inal. a ei. c9t şi a venitului mar<inal obţinut( $acă venitul mar<inal este mai mare dec9t
costul total mar<inal. venitul total va creşte mai mult dec9t creşte costul total. şi deci creşterea 9n
producţie duce la creşterea pro-itului economic( Aşa deci. -irma obţine venit prin creşterea
producţiei atunci c9nd venitul mar<inal depăşeşte costul mar<inal pentru toate creşterile de
producţie p9nă la punctul C şi deci. este -iresc ca producţia -irmei. 9n -inal. să atin<ă acest punct( Ce
se 9nt9mplă dacă -irma e6tinde producţia dincolo de punctul C. unde costul mar<inal depăşeşte
venitul mar<inal( 'n acest ca7. orice unitate adiţională de produs va adău<a mai mult la
costul total dec9t la venitul total şi. deci. ca o consecinţă pro-itul va scădea(
'n conclu7ie. producţia -irmei * mai bine spus volumul de producţie al -irmei. care asi<ură
ma6imi7area pro-itului * este cel de la punctul C din <ra-ic( Cu alte cuvinte. maximum de profiteconomic
este atins la acel ni!el al produc%iei la care !enitul marginal egalează costul marginal.
C9nd producţia -irmei atin<e punctul C. costul mediu este $ şi costul total este dat de
!CV!$( Henitul mediu este E şi. deci. venitul total este !CV!E şi pro-itul economic este
&!CV!E,*&!CV!$, care este. de -apt aria $EIF. 9n cadrul desenului de la -i<ura nr(2 este
>aşurată(
Formularea de mai sus prin care se e6primX ideea cX pro-itul este ma6im atunci c9nd
venitul mar<inal e<alea7X. costul mar<inal nu este su-icientX( $upX cum observXm 9n -i<( +r( 0.
acest lucru se 9nt9mplX atunci c9nd producţia atin<e at9t punctul Y. c9t şi punctul Z(
$acă producţia -irmei este la punctul Y şi -irma va produce 9n continuare o unitate
adiţională de produs. pro-itul economic al -irmei va creşte datorită -aptului că costul mar<inal
este mai mic dec9t venitul mar<inal( $acă producţia -irmei este la punctul Z şi -irma va produce
9n continuare o unitate suplimentară de produs. pro-itul ei economic va scădea. deoarece costul
mar<inal va depăşi venitul mar<inal( $eci. aşa cum am vă7ut şi anterior. Z este punctul la care
producţia ma6imi7ea7ă pro-itul( 'n conclu7ie. pro-itul economic este ma6imi7at atunci c9nd
venitul mar<inal e<alea7ă costul mar<inal. iar curba costului mar<inal este 9n creştere(
$eci. dimensiunea ma6imă a pro-itului economic al -irmei. 9n perioada scurtă. depinde de
mărimea venitului mediu şi a costului mediu(
 l cost mar<inal
u tti
n
e
v
iş
l
a
n
i I
< E venitul mediu [ venitul mar<inal
ar
.m
u
id $ F
e
m
producţia care asi<ură pro-itul
ts ma6im
o
C
producţia
A C B
@ig.5 Costul mediu(marginal ,i !enitul &sursa%>ttp%==>tmlim<2(scribdassets(com=4prl?5ppc18-Dv8=ima<es=25 *
F
82iD<bu
45rca3D24(?p<,
a) Profitul în perioada lungă
ro-itul normal este considerat ma6imum de c9şti< pe care 9ntreprin7ătorii. proprietarii de
-actori. 9l pot obţine dacă ar utili7a -actorii lor de producţie 9n alt -el( $acă -irma produce. de
e6emplu. un bun oarecare A. obţin9nd un pro-it economic. po7itiv atunci toate celelalte direcţii
alternative de utili7area a -actorilor de producţie. vor aduce un venit mai mic proprietarilor lor( 'n
acest ca7. toţi posesorii -actorilor de producţie 9n discuţie vor dori să*i utili7e7e pentru a produce
bunul A şi nu pentru altceva( $upă cum ştim. 9n perioada lun<ă toţi -actorii pot -i trans-eraţi de la
o utili7are la alta. şi deci. 9n e6emplul nostru. numărul -irmelor care pot produce bunul A va
creşte. iar numărul -irmelor care. prin utili7area aceloraşi -actori. vor produce alte bunuri. va
scădea(
l
. a cost mar<inal
l n
i
a
n
i r<
< a
r m
a venitul mar<inal
l
m u
t
t i
s n
o e
C v

producţie
! Y Z

Fi<ura 0
@ig.& Costul marginal(!enitul
marginal&sursa%>ttp%==re-loW(scribd(com= 3u?\-ouWW7dp?d=ima<es=ima<e*20(?p<,

@ig.& Costul mar<inal.venitul mar<inal &sursa% >ttp%==re-loW(scribd(com= 3u?\-ouWW7dp?d=ima<es=ima<e*20(?p<,

 utem desprinde o conclu7ie -oarte importantă şi anume că 9n perioada lun<ă numărul
-irmelor care produc un bun oarecare se va mări. dacă -irmele respective obţin pro-it economic
po7itiv( "nvers. dacă -irmele care produc un bun oarecare. 9nre<istrea7ă perderi & adică pro-itul
total este mai mic dec9t pro-itul normal ,. atunci treptat. treptat. ele vor renunţa la producţia
bunului respectiv. iar numărul lor. tot treptat. va descreşte( 'n acelaşi timp. preci7ăm că nu se
9nre<istrea7ă sc>imbări 9n numărul -irmelor care produc un bun 9n condiţiile 9n care pro-itul este
la nivel normal. deoarece pentru aceste -irme nu e6istă motivaţia nici de a ieşi. nici de a intra 9n
ramură(
b) Efectele intrării sau ieşirii firmelor din ramură
$acă 9ntr*o ramură oarecare se va 9nre<istra. la un moment dat. o creştere a numărului de
-irme care produc un anumit bun &deci va avea loc o sporire a cantităţii din bunul respectiv,
atunci vom sesi7a o modi-icare a costurilor şi veniturilor tuturor -irmelor care produc acel bun(
Acest -apt se datorea7ă următoarelor%
a, "ntrarea unui număr 9nsemnat de -irme 9n ramură are ca e-ect imediat creşterea o-ertei
la bunul produs 9n cadrul ramurii. şi 9n mod -iresc. scăderea preţului de v9n7are( Henitul mediu.
ca şi venitul mar<ina ale -iecărei -irme va scădea. deoarece v9n7ările se vor -ace la noile preţuri@
b, "ntrarea 9n ramură a noilor -irme va duce la creşterea cererii de -actori de producţie.
utili7aţi pentru producerea bunului respectiv( 'n aceste condiţii. preţul -actorilor va creşte şi deci.
9n mod corespun7ător. va creşte şi costul total al -iecărei -irme(
Scăderea venitului şi creşterea costului vor avea ca e-ect reducerea pro-itului -iecărei
-irme. aşa că intrarea noilor -irme atrase de mărimea pro-itului economic va reduce nivelul
acestui pro-it( 'n aceste condiţii. motivaţia pentru noile -irme de a produce bunul respectiv va
dispărea. dar numai atunci c9nd pro-itul economic al -iecărei -irme 9n parte va scădea. 9n perioada
lun<ă. la 7ero(
În concluzie- numărul -irmelor poate să crească 9ntr*o ramură oarecare p9nă ce pro-itul
economic va scădea la 7ero(
Fiecare -irmă 9n parte va renunţa la a produce un bun. dacă nu va obţine pro-itul normal(
'n acest ca7. -irmele vor ieşi din ramură sau de pe piaţă. in-luenţ9nd printr*o ast-el de acţiune. at9t
costul c9t şi venitul. dar 9n sens invers dec9t am vă7ut mai sus( $eci. pentru -iecare -irmă venitul
va creşte din cau7a reducerii o-ertei şi. pe această ba7ă. a creşterii preţului de v9n7are. şi costul va
scădea deoarece cererea de -actori va descreşte şi implicit se va reduce preţul lor( Aşadar. pro-itul
-irmelor care vor răm9ne 9n ramură va creşte şi -irmele vor continua să e6iste p9nă ce pro-itul
total al -iecărei -irme se e<alea7ă cu pro-itul normal &-i<( nr(3,(
 l a l
a n
i se deplasea7ă
n
i <
r costul mediu
<
r a
a 9n sus
m lm pe perioada
l u
t
u
t i lun<X se deplasea7ă
s n
e
o 9n ?os se deplasea7ă
c. .v venit mediu [
u u
i
i
d
e edse deplasea7ă venitul mar<inal 9n sus
m m
l 9n ?os
l
u u
t
t i
s
o en producţie a producţia b
C v

producţie care asi<ură pro-itul ma6im

producţia c

@ig. * Costul mediu( costul marFgii<nuarla( !3enitul mediu ( !enitul marginal &sursa%
>ttp%==ebooTs(unibuc(ro=StiinteA$M=platis=ima<ini=8*5(<i-,
"ntrarea şi ieşirea -irmelor 9n şi din ramură implică următoarele aspecte% 9n perioada
lun<ă. pro-itul total al -iecărei -irme e<alea7ă pro-itul normal@ pro-itul supernormal este 7ero şi
costul mediu e<alea7ă venitul mediu(
'n -i<(3 <ra-icul c. sunt ilustrate curbele costului şi venitului pentru -iecare -irmă. atunci
c9nd piaţa cu concurenţă per-ectă se <ăseşte 9n ec>ilibru 9n perioada lun<ă( 'n această situaţie.
reţinem trei condiţii%
a, -iecare -irmă va produce 9n condiţiile celui mai redus cost pesibil ei( Costul mediu al
-irmei este dat de curba costului mediu 9n perioada lun<ă@
b, -iecare -irmă 9şi ma6imi7ea7ă pro-itul economic produc9nd o producţie pentru care
venitul mar<inal este e<al cu costul mar<inal@
c, pro-itul supernormal este 7ero. nu e6istă tendinţa -irmelor de a intra şi a ieşi din ramură
şi deci costul mediu este e<al cu venitul mediu( 'n plus. pentru o -irmă per-ect competitivă.
venitul mediu este e<al cu venitul mar<inal(
Aceste trei supo7iţii re-lectă -aptul că. 9n condiţiile 9n care piaţa per-ectă este 9n ec>ilibru
pe termen lun<. costul mediu va -i e<al sau este. cu costul mar<inal. pentru toate -irmele( Costul
mediu este e<al cu costul mar<inal. la cel mai scă7ut punct al curbei costului mediu( Această
e<alitate. ve7i şi <ra-icul c din -i<(3. pune 9n evidenţă producţia. volumul acesteia la care costul
mediu este minim. şi deci. pro-itul este ma6im(
"mportanţa reducerii costurilor pentru -iecare -irmă numai trebuie dovedită( Cert este că
prin reducerea costurilor. -iecare -irmă * dacă celelalte condiţii nu se modi-ică * 9şi sporeşte
veniturile şi. prin aceasta. <radul de pro-itabilitate( 'n acelaşi timp. prin reducerea costurilor. se
9nre<istrea7ă. nu numai la nivel de -irmă. ci şi la nivel de societate. o economisire a resurselor care
au 9n condiţiile contemporane. caracter de resurse limitate. reali79ndu*se ast-el o -olosire
raţională a acestora. paralel cu de7voltarea altor activităţi care pot consuma resursele
economisite( $acă avem 9n vedere interesul strict limitat al -irmei. reducerea costurilor 9nseamnă
creşterea <radului de competitivitate a produselor şi posibilitatea de a intra 9n competiţie cu un
atu deosebit de important. ceea ce nu poate dec9t să asi<ure succesul 9n a-acerile -irmei(
Pe scurt, factorii principali care determină acţiunile de reducere a costului sunturmători
2( Halori-icarea mai bună a -actorilor de producţie. ceea ce duce la economii şi. implicit. la
creşterea veniturilor dacă preţul de v9n7are nu se modi-ică( Creşterea veniturilor -irmei şi deci şi
a pro-itului permite ma?orarea -ondurilor destinate de7voltării. introducerea noului. creşterea
competitivităţii produselor@
0( Caracterul limitat al resurselor. ceea ce implică creşterea raţionalităţii şi responsabilităţii
9n utili7area acestora( Acest -actor 9n<reunea7ă accesul -irmei la resurse. -apt ce o determină să
acţione7e. 9n primul r9nd. 9n direcţia reducerii consumului intern de -actori de
producţie@
3( +ecesitatea creşterii rentabilităţii. respectiv a e-icienţei activităţii -irmei. re-lectată 9n
mărimea pro-itului(
Raportul cost * preţ * rentabilitate pune 9n evidenţă -aptul că la preţuri constante.
rentabilitatea -irmei creşte prin micşorarea costului( 'n plus. reducerea costului constituie ba7a şi
pentru reducerea preţurilor de v9n7are. deci. pentru asi<urarea unei competitivităţi ridicate prin
preţ a produselor -irmei( 'nţele<em cum costul şi dinamica lui constituie un element esenţial 9n
strate<ia concurenţială a oricărei -irme şi un element esenţial 9n cadrul succesului de a-aceri al
-irmei(
ornind de la aceste considerente. toate -irmele. toţi a<enţii economici sunt interesaţi 9n a
<ăsi căi şi mi?loace de acţiune 9n vederea reducerii costurilor( $esi<ur. aceste căi şi mi?loace di-
eră de la -irmă la -irmă. corespun7ător particularităţilor speci-ice -iecărei -irme. pornind de la
procesul de producţie şi termin9nd cu modul de conducere. sau de concepere a conducerii -irmei(
#otuşi. indi-erent de particularităţile locale. se desprind o serie de căi de acţiune 9n direcţia
reducerii costurilor care au un caracter <eneral. deci se pot aplica 9n cadrul tuturor -irmelor(
Aceste căi vi7ea7ă raţionali7area consumului -actorilor de producţie şi a c>eltuielilor le<ate de
-uncţionarea -irmei( Aceste căi se pot <rupa ast-el%
a, căi de reducere a c>eltuielilor materiale. deci de reducere a consumului -actorilormateriali
pe unitatea de produs. ce vi7ea7ă reducerea consumurilor speci-ice de materie primă.
materiale. ener<ie &9mbunătăţirea normării. per-ecţionarea te>nolo<iilor. reducerea pierderilor 9n
operaţii de manipulare. transport ş(a(,. aprovi7ionarea cu materii prime. materiale etc( de calitate
şi. 9n mod ritmic corespun7ător necesităţilor productive. re-olosirea materialelor recuperabile.
utili7area la un nivel ridicat a capitalului -i6 etc(@
b, căi de reducere a c>eltuielelor oca7ionate de -actorul muncă. ce au 9n vedere o normare
ştiinţi-ică a muncii şi stabilirea cu mare răspundere a necesarului de salariaţi pe cate<orii de
pre<ătire. v9rstă ş(a(. -olosirea unor metode moderne de pre<ătire şi per-ecţionare a acestora.
creşterea productivităţii muncii@
c, căi de reducere a aşa * numitelor c>eltuieli administrative. ce au 9n vedere
raţionali7area activităţii de conducere 9n cadrul -irmei. reducerea unor c>eltuieli <enerate de de-
icienţe 9n conducere. &amen7i. penali7ări. locaţii,. raţionali7area c>eltuielilor le<ate de pa7a şi
securitatea -irmei. protocol. poştă. tele-on. tele<ra- ş(a(
$esi<ur. aceste căi <enerale se vor particulari7a 9n acţiuni concrete 9n cadrul -iecărei
-irme. corespun7ător condiţiile speci-ice acestora şi concepţiei de absamblu a conducerii -irmei
asupra costului( )a aceste căi se mai adau<ă acelea care sunt particulare la un moment dat
-iecărei -irme( $e menţionat că nu e6istă -irmă. 9ntr*o economie liberă. care să nu urmărească cu
mare atenţie costul şi care să nu acţione7e cu toată -orţa 9n direcţia micşorării acestuia(
roblema pro-itului 9n condiţiile pieţei imper-ecte vi7ea7ă numai strate<iile alese 9n
cadrul di-eritelor -orme ale unei asemenea pieţe pentru ma6imi7area pro-itului( +atura şi
conţinutul lui răm9n aceleaşi ca 9n ca7ul pieţei per-ecte. de asemenea. elementele lui structurale
nu se modi-ică(
a. situa%ia de monopol
'n ca7ul monopolului. ma6imi7area pro-itului se obţine atunci c9nd costul mar<inal este
e<al cu venitul mar<inal &-i<( nr(5,( roducţia Y ma6imi7ea7ă pro-itul supernormal. deoarece
venitul mar<inal e<alea7ă. aşa cum se poate observa din <ra-ic. costul mar<inal( Monopolul va
vinde produsele din preţul Z( Costul mediu al monopolului care include pro-itul normal este ](
ro-itul supernormal total al monopolului este Z]V!Y respectiv este dat de aria ]ZH^(
'n perioada lun<ă. tentate de c9şti<. şi alte -irme doresc să intre pe piaţa mpnopolului 9n
ideea de a obţine un pro-it economic ridicat( Această dorinţă este stăvilită 9nsă de barierele
ridicate de monopol care sunt. dacă nu imposibil. -oarte <reu de trecut( $eci. monopolul va
obţine 9n perioada lun<ă pro-itul supernormal( $atorită dominaţiei 9n ramură. preţul la care
vindem monopolul. produsele proprii 9i asi<ură o dimensiune substanţială a pro-itului supernormal. -
apt ce 9i determină pe unii specialişti să*l de numească pro-it ridicat de monopol(
 Costul mediu al monopolului 9n perioada lun<ă este mai redus dec9t 9n perioada scurtă(
Acest lucru se e6plică prin -aptul că 9n perioada lun<ă monopolul poate sc>imba cantitativ toţi
-actorii de producţie. incusiv pe aceea care 9n perioada scurtă sunt -icşi(
Această sc>imbare urmăreşte procurarea de -actori calitativi superiori care să permită
monopolului să 9nre<istre7e costuri mai scă7ute şi. deci. să*şi mărească pro-itul( $e aici putem
desprinde conclu7ia că monopolul are posibilitatea să obţină un pro-it supernormal mai redicat
9n perioada lun<ă -aţă de perioada scurtă(
!li<opolul apare c9nd piaţa este aprovi7ionată de mai multe -irme. -iecare -irmă -iind
su-icient de mare ca acţiunile ei să aibă e-ecte importante asupra v9n7ărilor şi pro-iturilorconcurenţilor(
'ntr*o asemenea structură de piaţă. -irma oli<opolistă 9şi ale<e strate<iile privind cantitatea
produsă. preţul. promovarea v9n7ărilor etc(. 9n -uncţie de in-ormaţiile pe care le deţine cu privire
la strate<iile concurenţilor(

cost mar<inal

Z cost mediu pe perioada

scurtă inclu79nd pro-itul
normal

]
venitul mediu [ cererea
^
producţia. v9n7ări
! Y
venitul mar<inal

@ig.) Cost marginal( cost mediu pe perioada scurtă incluzînd profitul normal ( !enitul
Fi<u m rdaiu(5!enitulmarginal&sursa%>tp%=WWW(scritube(com=-iles=economie=34;/po7e=ima<e122(<i-,
me

!trategiile desc"ise ale oligopolului sunt

a, competiţie prin preţ( Firma 9şi atra<e cumpărătorii vNn79nd la un preţ mai redus dec9t
revalii săi( $esi<ur. această strate<ie nu se aplică permanent. ea atra<e reducerea pro-itului( $upă
ce atra<e un număr su-icient de cumpărători. -irma va ridica preţul la nivelul -irmelorconcurente. 9n deosebi
9n acele perioade c9nd se instalea7ă “solidaritatea” 9n cadrul ramurii@
b, competiţie 9n a-ara preţului. care vi7ea7ă calitatea bunurilor produse. calitatea
serviciilor postv9n7are prestate * dacă este ca7ul * reclama. v9n7ările 9n timpul sărbătorilor etc(
 $esi<ur. po7iţia -iecărei -irme depinde de strate<ia adoptată ca şi de “solidaritatea” din
cadrul ramurii( $e pildă. dacă numai o sin<ură -irmă ma?orea7ă preţul de v9n7are. 9n perspectiva
obţinerii unui pro-it mai mare. atunci e6istă riscul să i se reducă procentul de v9n7ări 9n -avoarea
celorlalte -irme( 'n sc>imb. dacă toate -irmele din ramură se 9nţele< să ma?ore7e preţul de
v9n7are. atunci -iecare -irmă 9şi păstrea7ă cota de participare la piaţă. c>iar dacă pe totala ramură
se poate 9nre<istra o scădere a cererii(
$e aici. se desprinde o conclu7ie -oarte importantă şi anume că pro-itul -iecărei -irme
oli<opoliste depinde de modul de ale<e şi combina strate<iile. de rapiditatea de sc>imbare a
strate<iilor. de rapiditatea de a obţine in-ormaţiile şi de a le utili7a( ornind de aici. se poate
aprecia că oli<opolurile au posibilitatea de a obţine un por-it supernormal mare. unele -irme
a?un<9nd c>iar la nivelul pro-itului de monopol( $e aici şi tentaţia de a intra 9n ramură. precum şi
e-ortul celor e6istenţi 9n ramură de a opri avNntul noilor veniţi( entru acest lucru se aplică
di-erite strate<ii. de re<ulă. aceleaşi. de către cei e6istenţi de?a 9n ramură( Aceste strate<ii se
re-eră la reducerea preţului de v9n7are. ştiindu*se că mai 9ntotdeauna noii veniţi au costuri mai
mari şi că reducerea preţului este <reu suportată de către aceştea. uneori -iind c>iar imposibilă
pentru ei( Se apelea7ă la reclamă. obli<9nd pe noii veniţi să c>eltuiască -oarte mult pentru
reclamă. ceea ce duce la scăderea pro-itului( Se limitea7ă accesul la patente( Se ne<ocia7ă cu
sindicatele pentru a -i baicotaţi noii veniţi etc(
$eci şi 9ntre oli<opolurile din aceeaşi ramură concurenţa poate lua -orme distru<ătoare(
Mobilul este pro-itul. mărimea lui. dar obiectul este 9nlăturarea concurenţilor( $acă o -irmă
oli<opolistă este capabilă. prin di-erite căi &preţ. calitate. noutate te>nică etc(, să*şi -orţe7e revalii
să se retra<ă. atunci se stabileşte situaţia de monopol care duce la creşterea de preţ şi obţinerea de
pro-it supernormal ridicat(
În concluzie se poate spune că. 9n situaţia de oli<opol. pro-itul -iecărei -irme depinde de
deci7iile luate de către toate -irmele din ramură( !li<opolurile sunt capabile de a obţine pro-ituri
mai mari 9n condiţiile de 9nţele<ere dec9t 9n cele de concurenţă( ! 9nţele<ere oli<opolistă se poate
rupe dacă una din -irme consideră că poate obţine un pro-it mai ridicat prin concurenţă dec9t prin
ne<ocieri( Arsenalele de concurenţă sunt bo<ate 9n mi?loace de acţiune dar toate sunt costisitaore.
a-ectea7ă pro-itul( Ale<erea luptei desc>ise se -ace numai atunci atunci c9nd se 9ntrevăd re7ultate
compensatorii pierderilor. deci c9nd se mi7ea7ă pe ma6imi7area pro-itului(
 Capitolul II. Analiza profitului întreprinderii pe materialele întreprinderii S.R.
!"a#ii$%ord”

&.5 Analiza dinamicii şi structurii profitului >pierderii? pîn( la impozitare

,a#elul 5. Analiza structurii profitului *pierderii+ perioadei de gestiune pînă la

impozitare al S./.L 01a ii$&ord2
Indicatori Anul & 656 Anul & 655 A#aterea > :$?
Suma. lei onderea Suma. onder Suma. onder
._ lei ea. _ lei ea. _
A 2 0 3 5 8 ;
2(Re7ultat din activitatea ;84;5; 211 D332 ; 211 `24888 1
operaţională % pro-it&pierdere, 1
0(Re7ultat din activitatea de * * * * * *
investiţii % pro-it&pierdere,
3(Re7ultat din activitatea &023, 1.130 * * *023 *1.130
-inanciară % pro-it&pierdere,
5(Re7ultat e6cepţional% pro-it * * * * * *
&pierdere,
8( ro-itul &pierderea, perioadei ;84533 211 D332 ; 211 `2484; 1
de <estiune p9nă la impo7itare 3
Sursa-ela orat de autor în aza /aportului pri!ind rezultatele financiare*Anexa 34 ,i Anexa 33+

Reieşind din in-ormaţiile pre7entate 9n tabelul de mai sus. se poate constata că 9n anul
0122 S(R() ”Babii*+ord” a obţinut pro-itul perioadei de <estiune p9nă la impo7itare 9n mărime de
D332 ; lei spre deosebire de anul 0121 9n care 9ntreprinderea anali7ată a 9nre<istrat un pro-it p9nă
la impo7itare 9n mărime de ;84533 lei( rin urmare. se poate uşor observa că 9n anul curent
indicatorul studiat s*a mărit considerabil şi anume cu 2484;3 lei( Această ma?orare a -ost
condiţionată de in-luenţa po7itivă a re7ultatului din activitatea operaţională. care a dus la
ma?orarea indicatorului studiat corespun7ător cu D332 ; lei
Anali79nd structura pro-itului &pierderii, perioadei de <estiune p9nă la impo7itare se poate
constata că%
* ponderea re7ultatului din activitatea -inanciară 9n pro-itul perioadei de <estiune a
constituit 9n anul 0122 1_ spre deosebire de anul 0121. 9n care ponderea acestuia 9n
pro-itul contabil a -ost 1.130( rin urmare. 9n anul 0122 se observă o pondere nulă.ast-el
abaterea re7ultatului din activitatea -inanciară constituie *1.130(
 $eci. e-ectu9nd anali7a structurală a pro-itului &pierderii, perioadei de <estiune p9nă la
impo7itare. se poate conc>ide că structura acestuia 9n anali7ă 9n anul 0122 este reuşită sau
-avorabilă. deoarece re7ultatele obţinute din activitatea de ba7ă. c9t şi din activitatea
neoperaţională sunt e6primate prin pro-it( rin urmare S(R() Babii*+ord” trebuie să releve toate
re7ervele posibile de ma?orare a tuturor re7ultatelor. şi să elebore7e toate măsurile necesare
pentru prent9mpinarea pierderilor. ceea ce o să contribuie 9ntr*o mare măsură la 9mbunătăţirea
structurii pro-itului contabil(
E-icienţa activităţii economice a 9ntreprinderii. indi-erent de ramura economiei naţionale
9n care activea7ă 9n mărime absolută repre7intă ceea ce se obţine 9n plus -aţă de c9t s*a c>eltuit 9n
activitatea des-ăşurată. adică pro-itul net( 'n această direcţie. pro-itul şi rata rentabilităţii sunt
indicatori sintetici calitativi prin care se e6primă raţionalitatea politicii economico * -inanciară a
a<entului economic(
! re-lectare veridică a mărimii re7ultatelor -inanciare 9nre<istrate pe parcursul perioadei
de <estiune şi pre7entarea unei ima<ini clare asupra situaţiei economice*-inanciare a
9ntreprinderii o o-eră Raportul privind re7ultatele -inanciare. care repre7intă şi cea mai
importantă parte a Raportului -inanciar( Raportul privind re7ultatele -inanciare contribuie la
reali7area obiectivelor rapoartelor -inanciare prin de7văluirea articolului privind pro-itul net şi
pierderile. care este important pentru evaluarea activităţii anterioare şi pro<no7area activităţii
viitoare a 9ntreprinderii(
"n-ormaţia inclusă 9n Raportul privind re7ultatele -inanciare. pre7intă nu numai o relatare a e-
icienţei activităţii 9ntreprinderii. dar şi o-eră o caracteristică a capacităţilor. abilităţilor şi
cunoştinţelor de care dispune conducerea unităţii economice respective( $oar 9n urma anali7ei
raportului dat se poate determina dacă mana<erii sunt capabili de a previ7iona evoluţia pieţelor. a
preţurilor. a cererii consumatorilor şi inteli<enţa acestora 9n diri?area -actorilor de producţie pe
parcursul perioadei de <estiune(
'n pre7ent Raportul pre7intă re7ultatele -inanciare se 9ntocmeşte trimestrial cu total
cumulaţi de la 9nceputul anului de <estiune prin metoda speciali7ării e6erciţiului şi re-lectă o
caracteristică <enerală a următorilor indicatori%
• venituri@
• c>eltuieli@
• re7ultete -inanciare(
Con-orm le<islaţiei 9n vi<oare a Republicii Moldova. 9ntocmirea Raportului privind
re7ultatele -inanciare se ba7ea7ă pe o serie de calcule intermediare ale pro-itului sub aspectul unor -
eluri distincte de activităţi ale 9ntreprinderii% operaţională. de investiţii. -inanciară şi
e6cepţională(
 'n con-ormitate cu prevederile S+C 8 .. re7entarea rapoartelor -inanciare.. Raportul
privind re7ultatele -inanciare include 28 indicatori care re-lectă veniturile. c>eltuielile şi
pro-iturile reali7ate 9n cursul perioadei de <estiune şi perioadei corespun7ătoare a anului
precedent(
Caracteristica activiăţii de ba7ă a 9ntreprinderii des-ăşurată 9n ba7a statutului este dată de
primii opt indicatori ai raportului( Următorii patru indicatori re-lectă re7ultatele 9nre<istrate de
către a<entul economic ca urmare a des-ăşurării activităţilor neoperaţionale. cum sunt% activitatea
de investiţii. cea -inanciară şi cea e6cepţională(
! importanţă deosebită se acordă ultimilor trei indicatori <enerali7atori care redau e-
icacitatea şi rentabilitatea activităţii des-ăşurate 9n ansamblul de 9ntreprindere(
Raportul privind re7ultatele -inanciare se 9ntocmeşte potrivit unui -ormular unic aprobat
de către Ministerul Finanţelor” al Republicii Moldova( #e>nica de 9ntocmire a Raportului
privind re7ultatele -inanciare constă 9n completarea -iecărui r9nd 9n ba7a rula?elor a-erente
conturilor de venituri şi c>eltuieli din clasele ; şi 4 ale lanului de conturi contabile. acumulate
şi re-lectate pe parcursul perioadei de <estiune 9n Cartea Mare” desc>ise la conturile respective(
'nre<istrarea re7ultatelor -inanciare po7itive * pro-iturile. se e-ectuea7ă cu ci-re obişnuite.
-ără parante7e. iar cele ne<ative * pierderile. 9n parante7e(
'n continuare vom reali7a o anali7ă -inanciară pe ba7a Rapoartelor -inanciare a S(R()( Babii*
+ordGG(
Ast-el. -inanţarea activităţii 9ntreprinderii se e-ectuea7ă din contul mi?loacelor proprii şi
celor 9mprumutate. inclusiv din emiterea de acţiuni. obli<aţiuni şi altor >9rtii de valoare.
prevă7ute de le<islaţie(
'n ca7ul insu-icienţei mi?loacelor circulante acţionarii au dreptul de a transmite
9ntreprinderii mi?loace băneşti proprii pentru un termen stabilit şi 9n mărime -i6ată(Anali7a
re7utatelor -inanciare a intreprinderii se reali7ea7ă pe ba7a Raportului privind re7ultatele
-inanciare . 9n ca7ul dat pe anul 011 &Ane6a +r( ,(

#abelul $. Analiza rezultatelor financiare pe anul 5446*Anexa &r.6( pag.7+

"ndicatori Cod erioada de <estiune erioada corespun7ătoare a
rd( anului precedent
Henituri din v9n7ări &;22, 121 305820D 5D24443
Costul v9n7ărilor &422, 101 05D0123 3D122 0
ro-it brut &rd(121*rd(101, 131 4;3228 212;8D2
Alte venituri operaţionale&;20, 151 0502; 512;;
C>eltuieli comerciale &420, 181 0D2104 23 ;34
C>eltuieli <enerale şi administrative 1;1 0D 2D 034 0
Alte c>eltuieli operaţionale &425, 141 3D250 3 550
Re7ultatul din activitatea operaţională 1D1 24D055 ;3 43
%pro-it&pierdere,
Re7ultatul din activitatea de 1 1
investiţii%pro-it&pierdere,
Re7ultatul din activitatea 211 &52;58, 845D
-inanciară%pro-it&pierdere,
Re7ultatul din activitatea economico* 221 23;8 ;585D4
-inanciară%pro-it&pierdere,
Re7ulatul e6cepţional%pro-it&pierdere, 201
ro-itul &pierderea, perioadei de <estiune 231 23;8 ;585D4
p nă la impo7itare
C>eltuieli &economii,privind impo7itul pe 251
venit
ro-it net & pierdere netă, 281 23;8 ;585D4

Bilanţul contabil pentru acest raport anual -inanciar re-lectă po7iţia -inanciară a 9ntreprinderii la
un moment dat. de e6emplu la s-9rşitul e6erciţiului -inanciar( E6erciţiul -inanciar 9ncepe la 2
ianuarie şi se 9nc>eie la 32 decembrie. cu e6cepţia primului an de activitate. c9nd aceste 9ncepe la
data 9n-iinţării entităţii economice(
$easemenea 9ntreprinderea 9n -iecare trimestru al anului 9ndeplineşte şi Raport Statistic(nr(8*C
Consumurile şi c>eltuielile 9ntreprinderii”('n acest raport se includ date despre anumiţi
indicatori 9n perioada de <estiune totală şi 9n special pe trimestru precum şi date re-eritoare la
stocuri şi la date despre personal(
#abelul %. Analiza rezultatelor financiare pe anul 5434 *Anexa &r. 34(pag. 7+
"ndicatori Cod erioada de <estiune erioada corespun7ătoare a
rd( anului precedent
Henituri din v9n7ări &;22, 121 5811430 305820D
Costul v9n7ărilor &422, 101 32 30D3 05D0123
ro-it brut &rd(121*rd(101, 131 231455 4;3228
Alte venituri operaţionale&;20, 151 4853 0502;
C>eltuieli comerciale &420, 181 0543 ; 0D2104
C>eltuieli <enerale şi administrative 1;1 34D143 0D 2D
Alte c>eltuieli operaţionale &425, 141 32D44 3D250
Re7ultatul din activitatea operaţională 1D1 ;84;5; 24D055
%pro-it&pierdere,
Re7ultatul din activitatea de 1 1
investiţii%pro-it&pierdere,
Re7ultatul din activitatea 211 &023, &52;58,
-inanciară%pro-it&pierdere,
Re7ultatul din activitatea economico* 221 ;84533 23;8
-inanciară%pro-it&pierdere,
Re7ulatul e6cepţional%pro-it&pierdere, 201
ro-itul &pierderea, perioadei de <estiune 231 ;84533 23;8
p nă la impo7itare
C>eltuieli &economii,privind impo7itul pe 251
venit
ro-it net & pierdere netă, 281 ;84533 23;8

#abelul &. Analiza rezultatelor financiare pe anul 5434 *Anexa &r.33(pag 7+

"ndicatori Cod erioada de <estiune erioada corespun7ătoare a
rd( anului precedent
Henituri din v9n7ări &;22, 121 88240D1 5811430
Costul v9n7ărilor &422, 101 3D00358 32 30D3
ro-it brut &rd(121*rd(101, 131 2; 5 38 231455
Alte venituri operaţionale&;20, 151 D882 4853
C>eltuieli comerciale &420, 181 3; 0;D 0543 ;
C>eltuieli <enerale şi administrative 1;1 514050 34D143
Alte c>eltuieli operaţionale &425, 141 34D1 32D44
Re7ultatul din activitatea operaţională 1D1 D332 ; ;84;5;
%pro-it&pierdere,
Re7ultatul din activitatea de 1 1
investiţii%pro-it&pierdere,
Re7ultatul din activitatea 211 &023,
-inanciară%pro-it&pierdere,
Re7ultatul din activitatea economico* 221 D332 ; ;84533
-inanciară%pro-it&pierdere,
Re7ulatul e6cepţional%pro-it&pierdere, 201
ro-itul &pierderea, perioadei de <estiune 231 D332 ; ;84533
p nă la impo7itare
C>eltuieli &economii,privind impo7itul pe 251
venit
ro-it net & pierdere netă, 281 D332 ; ;84533
&.& Analiza profitului din activitatea operaţional( a S.R. !"a#ii$%ord”
$at -iind -aptul că pro-itul perioadei de <estiune p9nă la impo7itare pentru 9ntreprinderile
de producere este compus din pro-itul din activitatea operaţională. apare necesitatea unei anali7e
mai pro-unde a acestui indicator. inclusiv a -actorilor care au contribuit la modi-icarea lui 9n
dinamică(
Re7ultatul din activitatea operaţională o-eră utili7atorilor rapoartelor -inanciare o ima<ine
-idelă privind mărimea pro-itului obţinut de 9ntreprindere 9n perioada de <estiune din tipurile de
activităţi determinate de statutul acesteia. care 9n -ond ordinare şi se re9nnoiesc 9n continuu(
Re7ultatul din activitatea operaţională este o parte componentă a pro-itului perioadei de
<estiune p9nă la impo7itare. şi 9n mod direct in-luenţea7ă mărimea acestuia( Anali7a separată a
pro-itului din activitatea operaţională ne permite depistarea evoluţiei nesatis-ăcătoare a lui sub
in-luenţa diverşilor -actori. precum şi posibilitatea 9nlăturării momentelor ne<ative pentru a
-avori7a evoluţia lui pe viitor(
 $eci. pentru a anali7a mai detaliat in-luenţa asupra re7ultatului din activitatea
operaţională. se utili7ea7ă metoda balanţieră. lu9nd ca ba7ă următoarea -ormulă%

RA- J P" A<- K C; C-2 K C;3.şiAdm. K AC;-P.

unde RA- repre7intă re7ultatul din activitatea operaţională%

P" * pro-itul brut@
A<- * alte venituri operaţionale@
C;C-2 * c>eltuieli comerciale@
C;3.şiAdm. * c>eltuieli <enerale şi administrative@
AC;-P. * alte c>eltuieli operaţionale(
$in -ormula pre7entată anterior se observă. că mărimea pro-itului obţinut din activitatea
operaţională depinde 9n mod or<anic de dimensiunea veniturilor şi c>eltuielilor( rin urmare. este
evident. că -iecare parte componentă din -ormulă are o anumită in-luienţă asupra re7ultatului
obţinut de 9ntreprindere din activitatea de ba7ă( $e e6emplu. ma?orarea pro-itului brut sau a altorvenituri
operaţionale condiţionea7ă sporirea indicatorului anali7at. -iind 9ntr*o dependenţă directă cu
acesta. creşterea oricărui tip sau articol de c>eltuieli din -ormula pre7entată duce la reducerea
re7ultatului operaţional şi invers. acestea -iind 9ntr*o dependenţă indirectă cu indicatorul studiat(
'n continuare se pre7intă anali7a -actorială a pro-itului din activitatea operaţională. e-
ectuată 9n ba7a datelor concrete re-lectate 9n raportul privind re7ultatele -inanciare şi ane6a la
raportul privind re7ultatele -inanciare. 9ntocmite de S(R() Babii*+ord” la -inele anului 0121
&Ane6a 21,( 'n tabelul de mai ?os se pre7intă anali7a -actorială a re7ultatului din activitatea
operaţională(

#abelul '.Analiza factorială a profitului din acti!itatea opera%ională a S./.L 81a ii$
&ord2
Anul 011 Anul 0121 Calc Acţiunea
Indicatorii acţiunii -actori
-actor lor &`@*,
A 2 0 3 5
Profit #rut 7*55' 5*6 ))9 '))**) '))**)
5.Alte venituri operaţionale: total 0502; 4853 *2;;43 *2;;43
"nclusiv%
2(2($in v9n7area altor active curente. cu * *

e6cepţia produselor &lucrărilor. 0502; 4853 *2;;43 *2;;43

serviciilor, şi măr-urilor2(0($in
* *
arenda curentă
2(3(Sub -ormă de amen7i. penalităţi şi
despă<ubiri
2(5(Alte venituri operaţionale

&.C;eltuieli comerciale: total 0D2104 0543 ; *33;32 *33;32

"nclusiv%
* *
0(2( rivind ambala?ele şi ambalarea
produselor şi măr-urilor@ 058804 02 2 ; *0;332 `0;332
0(0(Alte c>eltuieli comerciale(
*.C;eltuieli generale şi 0D 2D 34D143 DD288 *DD288
administrative: total "nclusiv%
3D5 5821 ;;21 *;;21
3(2( rivind u7ura mi?loacelor -i6e@ * *
3(0( Reparaţia mi?loacelor -i6e ;0;D 2;8041 ; 110 *; 110
3(3($e 9ntreţinere a personalului
administrativ şi de conducere@ 0;;;4 0523; *0832 `0832
3(5("mpo7ite. ta6e şi plăţi cu e6cepţia
impo7itului pe venit@ 2 11 * *2 11 `2 11
3(8( entru donaţii şi 9n scopuri de * *
bine-acere şi sponsori7are@ * *
2;81D3 25388D *02808 `02808
3(;( rivind protecţia muncii@
3(4($e deplasare@
3(DAlte c>eltuieli <enerale şi admin(
3D250 32D44 *;0;8 `;0;8
).Alte c;eltuieli operaţionale: total
"nclusiv%
* *
5(2($in v9n7area altor active curente. cu
e6cepţia produselor -inite@ 0204 * *0204 `0204
5(0(Sub -ormă de amen7i. penalităţi.
3;128 32D44 *523D `523D
despă<ubiri ac>itate şi alte -eluri de
* *
sancţiuni@
* *
5(3(A-erente plăţii dob9n7ilor pentru
credite şi 9mprumuturi@ 24D055 ;84;5; 54 510 Y
5(5(A-erente produselor rebutate@
5(4(Alte c>eltuieli operaţionale(
/ezultatul din acti!itatea opera%ională-
profit9pierdere
Sursa- ela orat de autor în aza Anexei la raportul anual pri!ind rezultatele financiare
 Reeşind din in-ormaţia pre7entată 9n tabelul 8. 9n anul 0121 la S(R() “Babii*+ord” se
observă ma?orarea re7ultatului din activitatea operaţională cu 54 510 lei('n <eneral
9ntreprinderea pre7intă re7ultate -avorabile(
Ma?orarea re7ultatului din activitatea operaţională 9n anul 0121 a -ost cau7ată de in-
luienţa po7itivă sau -avorabilă e6ercitată asupra indicatorului re7ultativ de -actorul direct
pro-it brut”. de -actorii indirecţi c>eltuieli <enerale şi administrative” şi alte c>eltuieli
operaţionale”. care s*au micşorat. respectiv mărit 9n anul curent -aţă de anul precedent cu 855335
lei. DD288 lei. ;0;8 lei(
Calculele e-ectuate ne arată că micşorareaa c>eltuielilor <enerale şi administrative şi.
respectiv creşterea pro-itului din activitatea operaţională. a avut loc datorită creşterii c>eltuielilor
privind impo7itele. ta6ele şi plăţile cu e6cepţia impo7itului pe venit sare. a c>eltuielilor pentru
donaţii şi a celor privind alte c>eltuieli <enerale şi administrative. care au dus la micşorarea
indicatorului anali7at corespun7ător cu 0832 lei. 2 11 lei. 02808 lei(

Analiza profitului #rut al CAP !"asara#ia”

$eoarece pro-itul brut ocupă ponderea principală 9n re7ultatul din activitatea
operaţională. la următoarea etapă de anali7ă se recomandă a e6amina c9t mai pro-und mărimea
absolută a acestui indicator. inclusiv sub aspectul estimării e-ortului propriu al colectivului de
muncă 9n obţinerea lui(
ro-itul brut &pierderea <lobală, repre7intă di-erenţa dintre volumul venitului din vNn7ări
şi costul v9n7ărilor. modelul de calcul -iind%
Profit #rut J <enitul din vînz(ri K Costul vînz(rilor
Anali7a pro-itului brut 9ncepe cu anali7a structurală a pro-itului brut după ramuri. care se
pre7intă 9n continuare. -olosindu*se ane6a la raportul privind re7ultatele -inanciare a
S(R%)”Babii*+ord” pentru anul 011 *0122 ( "niţial se pre7intă <ra-ic evoluţia pro-itului brut(
 Dinamica proftului brut
1800000 1694935
1600000
1400000 1307449
1200000
proftul brut
1000000
763115
800000
600000
400000
200000
0
2009 2010 2011

@ig.& 0voluţia profitului #rut al CAP “"asara#ia”

$in dia<rama pre7entată se observă că pro-itul brut obţinut 9n anul 0122 a crescut -aţă de
anul 0121 şi anul 011 respectiv cu 3D45D; lei şi 32D01 lei(
'n continuare se e6aminea7ă strucura şi dinamica pro-itului brut cu a?utorul tabelului de
mai ?os(
#abelul (.Analiza dinamicii profitului rut o %inut de S./.L 81a ii$&ord2*Anexa 6(
Anexa 34 )
%r. d=o Indicatorii Sursa de Anul &669 Anul &656 A#aterea
informare > $?
2 A 0 3 5 8[ 5*3
2( H9n7ări nete rd(121. -(nr(0 305820D 5811430 2088;15
0( Costul v9n7ărilor rd(101. -(nr(0 05D0123 32 30D3 422041
3( ro-itul brut rd(131. -(nr(0 4;3228 231455 855335
Sursa- ela orat de autor în aza /aportului pri!ind rezultatele financiare
$in tabelul pre7entat observăm. că mărimea pro-itului brut obţinut de S(R() Babii*
+ord” 9n anul 0121 s*a mărit comparativ cu mărimea acestuia obţinută 9n anul 011 cu 855335
lei(
 Ma?orarea pro-itului brut 9n perioada curentă a -ost cau7ată de in-luenţa po7itivă a
-actorului direct v9n7ări nete. care s*a mărit 9n anul 0121 cu 2088;15 lei şi a dus la ma?orarea
indicatorului studiat cu aceeaşi sumă( Concomitent sub in-luenţa po7itivă a -actorului indirect
costul v9n7ărilor la -el sa ma?orat 9n anul 0121 cu 422041 lei(
Ast-el. putem conclu7iona. că -irma anali7ată dispune de re7erve interne privind
ma?orarea pro-itului brut 9n mărime de 2088;15 lei. adică pe seama ma?orării v9n7ărilor nete(
Este necesar de menţionat. că mărimea e-ectivă a pro-itului brut se modi-ică sub in-luenţa
următorilor -actori%
• modi-icarea volumului de v9n7ări nete@
• modi-icarea costului v9n7ărilor nete@
• modi-icarea preţului la producţia v9ndută@
• modi-icarea structurii şi sortimentului producţiei v9ndute(

&.* . Analiza profitului >pierderilor? din activit(ţile neoperaţionale

 Mărimea pro-itului &pierderilor,. 9n mare măsură. depinde şi de re7ultatele obţinute de
9ntreprindere din activităţile neoperaţionale. adică din activităţile de investiţii. -inanciară şi din
evenimentele e6cepţionale(
Hom aprecia mărimea şi structura pro-itului &pierderilor, din activităţile neoperaţionale
ale S(R() “Babii*+ord” 9n comparaţie cu reali7ările anului precedent(

#abelul .Aprecierea în dinamică a mărimii ,i structurii profitului *pierderilor+

din acti!ită%ile neopera%ionale
"ndicatori Anul 011 Anul 0121 Abaterea
Suma. onde Suma. onde* Suma. ond
lei * lei rea. _ lei e
rea. _ rea.
_
2 0 3 5 8 ;[5*0 4[8*3
2( ro-itul &pierderea, din * * * * * *
activitatea de investiţii
0( ro-itul &pierderea, din 52;58 31.5D 023 1.130 *52530 *
activitatea -inanciară 31.58
3(Re7ultatul e6cepţional% pro-it * * * * * *
&pierdere,
#otal pro-it &pierdere, 23;8 211 ;84533 211 801D35 Y
Sursa- ela orat de autor în aza /aportului pri!ind rezultatele financiare
$in calculele e-ectuate re7ultă că din activităţile neoperaţionale S(R() “Babii*nord” at9t 9n
anul de <estiune. c9t şi cel precedent a obţinut pro-it 9n mărime de ;84533 lei şi respectiv 23;8
lei( 'n anul precedent pro-itul a -ost constatat. 9n special. din activitatea -inanciară(
'rofitul *pierderea+ din acti!itatea de in!esti%ii repre7intă di-erenţa dintre veniturile şi
c>eltuielile din operaţiunile le<ate de ieşirea activelor nemateriale. materiale şi -inanciare pe
termen lun<(
Anali7a pro-itului &pierderii, din activitatea de investiţii &ca şi din alte activităţi
neoperaţionale, 9ncepe cu aprecierea modi-icării mărimii acestora 9n dinamică şi a cotei acestora
9n suma totală a pro-itului &pierderii, p9nă la impo7itare şi a pro-itului &pierderii, activităţii
neoperaţionale(
'n continuare. se anali7ea7ă structura re7ultatului din activitatea de investiţii. -olosindu* se
tabelul de mai ?os 9ntocmit 9n ba7a unui e6emplu 9ntruc9t 9n table nu sunt pre7entate datele
respective(

#abelul *. Analiza structurii rezultatului din acti!itatea de in!esti%ii

 Indicatorii Anul &669 Anul & 656 A#aterea Rezultatul
a#solut( influienţei
A 5 & * )
2(Henituri din activitatea de 383D2D 0 00;8D 08;DD51 `08;DD51
investiţii. total
"nclusiv%
2(2(din ieşirea activelor materiale
pe termen lun<@ 2152;4 20881 02350 `0235D
2(0(din ieşirea activelor -inanciare
pe termen lun< * 04D052D 04D052D `04D052D
2(3(din dividende@
2(5(din dob9n7i@ ;1D;8 * *;1D;8 *;1D;8
2(8(alte venituri
* 202D; 202D; `202D;
2DD4D; 0858 *2D;052 *2D;052
0(C>eltuieli din activitatea de 8104;0 5D;0;0 *2;811 `2;811
investiţii. total
inclusiv%
0(2(privind ieşirea activelor pe
termen lun< 5580;0 5D;0;0 52111 *52111
0(0(alte c>eltuieli
84811 * *84811 `84811
3(Re7ultatul din activitatea de *25D 55 053;3 ; 08D8323 Y
investiţii% pro-it=pierd(

Reeşind din datele pre7entate 9n tabelul de mai sus. se poate constata că 9n anul 0121
re7ultatul din activitatea de investiţii s*a ma?orat cu 08D8323 lei 9n comparaţie cu anul 011 (
Anali79nd structura re7ultatului din activitatea de investiţii. se poate spune că 9n
componenţa acestuia intră două elemente şi anume%
* Heniturile din activitatea de investiţii@
* C>eltuielile din activitatea de investiţii(
rin urmare. datele din tabel atestă următoarele%
2( 'n anul 0121 s*a obţinut venituri din activitatea de investiţii 9n sumă de 0 00;8D lei. ceea ce este
mai mult comparativ cu anul 011 cu 08;DD51 lei( Creşterea considerabilă a veniturilor date a
avut loc datorită ma?orării veniturilor obţinute din ieşirea activelor materiale pe termen lun< cu
02350 lei. a veniturilor obţinute la ieşirea activelor -inanciare pe termen lun< cu 04D052D lei.
 veniturilor din dob9n7i cu 202D; lei( Concomitent sub in-luenţa diminuării veniturilor obţinute
din dividende cu ;1D;8 lei şi a altor venituri cu 2D;052 lei indicatorul anali7at s*a redus cu
aceeaşi sumă &;1D;8`2D;052,(
0( 'n anul 0121 c>eltuielile din activitatea de investiţii spre deosebire de anul 011 s*au micşorat cu
2;811 lei. ceea ce a dus la ma?orarea indicatorului anali7at cu aceeaşi sumă( Această reducere s*a
datorat micşorării -actorului alte c>eltuieli cu 84811 lei(
#otodată. trebuie să accentuăm că sub in-luienţa ne<ativă a -actorului c>eltuieli privind
ieşirea activelor materiale pe termen lun<. indicatorul de c>eltuieli s*a ma?orat cu 52111 lei. ceea
ce a dus la diminuarea indicatorului re7ultativ cu aceeaşi sumă(
'n conclu7ie putem spune că 9n anul 0121 -aţă de anul 011 se observă depăşirea
veniturilor investiţionale asupra c>eltuielilor corespun7ătoare( rin urmare. -irma 9n cau7ă
dispune de re7erve interne privind ma?orarea re7utatului din activitatea investiţională 9n mărime
de 52111 lei. adică pe seama diminuării c>eltuielilor investiţionale şi 05421; lei
&;1D;8`2D;052,. pe seama ma?orării veniturilor investiţionale(
e l9n<ă re7ultatul din activitatea de investiţii a obţinut şi re7ultat din activitatea
-inanciară(
'rofitul *pierderea+ din acti!itatea financiară repre7intă di-erenţa dintre veniturile şi
c>eltuielile din operaţiunile a-erente modi-icărilor survenite 9n mărimea şi structura capitalului
propriu şi 9mprumutat(
'n continuare. se anali7ea7ă structura re7ultatului nominali7at(
#abelul +. Analiza structurii rezultatului din acti!itatea financiară

"ndicatorii Anul 011 Anul 0121 Abaterea &`.*,

Suma. onde Suma. onde Suma. onde
lei rea. _ lei rea._ )ei rea. _
A 2 0 3 5 8 ;
2(Henituri din
activitatea -inanciară. 035 332 215. D 00;;31 253.38 *D3100 3D.34
total
inclusiv
2(2$in di-erenţe de 05 0 1.22 214041 ;.4 21544D ;.;D
curs valutar
2(0$in subvenţii de 01 33;8 3.85 22 ;58D 48.;4 *D ; 14 *24.D4
stat
2(3(Alte venituri 083545 ;08D2 ;1.D
22.33 41 214 5 .8;
 0(C>eltuieli din 2223 2 5. D ;D838D 53.38 843 ;4 3D.34
activitatea
-inanciară.
total "nclusiv%
0(2privind 3320 1.28 285 1.8D 8D50 1.53
di-erenţele de curs
valutar
0(0(Alte c>eltuieli 21D14 5.D3 ;4;015 50.44 8;D208 34. 5
3(Re7ultatul din
activit( -inan( 0034 51 211 28D1 82 211 *;8; D Y
ro-it =pierdere

Folosind in-ormaţia pre7entată 9n tabelul se poate constata că 9n anul 0121 se observă

reducerea considerabilă a re7ultatului din activitatea -inanciară şi anume cu ;8; D lei(
$atele din tabel atestă că reducerea indicatorului anali7at 9n anul 0121 a avut loc datorită
micşorării veniturilor din activitatea -inanciară cu D3100 lei. inclusiv a veniturilor din subvenţii
de stat cu D ; 14 lei( #otodată. datorită ma?orării veniturilor din di-erenţe de curs valutar şi a
altor venituri respectiv cu 21544D lei şi 41 214 lei dicatorul anali7at s*a mărit cu aceeleaşi sume(
Concomitent. sub in-luenţa ma?orării c>eltuielilor -inanciare are loc diminuarea
veniturilor obţinute din activitatea -inanciară la -inele anului 011D cu 843 ;4 lei. inclusiv a
c>eltuielilor a-erente di-erenţelor de curs valutar cu 8D50 lei şi a altor c>eltuieli cu 8;D208 lei(
Anali79nd re7ultatul din activitatea -inanciară 9n structură se poate constata următoarele%
*9n anul 0121 ponderea veniturilor -inanciare s*a ma?orat cu 3D.34_. inclusiv a
veniturilor din di-erenţe de curs valutar cu ;.;D_ şi altor venituri cu 5 .8; _ -aţă de anul 011 (
totodată se observă diminuarea ponderii veniturilor sub -ormă de subvenţii de stat cu 24.D4 _
* re-erindu*ne la structura c>eltuielilor -inanciare. se poate spune că 9n anul 0121
ponderea acestora a crescut cu 3D.34_. ceea ce se caracteri7ea7ă ne<ativ( Această creştere a -ost
determinată de creşterea ponderii c>eltuielilor privind di-erenţa de curs valutar cu 1.53_ şi a
altor c>eltuieli cu 34. 5_(
Ast-el. putem constata că 9n anul 0121 se observă depăşirea veniturilor -inanciare asupra
c>eltuielilor -inanciare( 'nsă. totuşi. -irma anali7ată dispune de re7erve interne privind creşterea
indicatorului anali7at 9n mărime de ;8; D lei. adică pe seama ma?orării veniturilor -inanciare şi
diminuării c>eltuielilor -inanciare(
 Analiza form(rii şi repartiz(rii profitului net al S.R. !"a#ii$%ord”
! importanţă deosebită 9n cadrul anali7ei pro-itului o are anali7a reparti7ării pro-itului
net( )a această etapă se determină dacă este oare po7itiv din punct de vedere economic re7ultatul
net obţinut de 9ntreprindere 9n urma des-ăşurării activităţii economico*-inanciare şi care sunt
direcţiile de reparti7are a pro-itului(
Este evident că -ără a anali7a -ormarea pro-itului net nu poate -i e-ectuată anali7a
reparti7ării acestuia( $e aceea. 9n continuare. se pre7intă anali7a -ormării pro-itului obţinut de
CA ”Basarabia” la -inele anului 0122(
'rofitul net constituie unul dintre indicatori economici de ba7ă. care caracteri7ea7ă
re7ultatele -inale ale activităţii economico*-inanciare( Acesta e6primă e-icienţa utili7ării 9ntre<ii
averi. ceea ce 9nseamnă luarea 9n calcul a tuturor veniturilor din orice sursă şi a tuturorc>eltuielior e-
ectuate pentru orice domeniu. care. le<al. pot -i atribuite aceleeaşi perioade de
<estiune(
$in punct de vedere cantitativ. acest indicator constituie di-erenţa dintre pro-itul
perioadei de <estiune p9nă la impo7itare & I ", şi c>eltuielile privind impo7itul pe venit
&C>i=v,. modelul matematic -iind%
'& : '';'I < C=i9!
ro-itul net al perioadei de <estiune. ca re-lectare a rentabilităţii 9ntre<ii activităţi
des-ăşurate de 9ntreprindere 9n cursul anului. urmea7ă a -i reparti7at con-orm re<lementărilor 9n
vi<oare( $e aceea. anali7a pro-itului 9n cadrul notei e6plicative trebuie -inali7ată cu e6aminarea
acestuia. aprecierea direcţiilor principale de distribuire a pro-itului net(
Anali7a pro-itului net se e-ectuea7ă 9n ba7a datelor re-lectate 9n planul de a-aceri. bilanţul
contabil şi ane6a la acesta. 9n raportul privind re7ultatele -inanciare şi ane6a la raportul privind
re7ultatele -inanciare. 9n raportul privind -lu6ul capitalului propriu. statutul 9ntreprinderii.
precum şi 9n ba7a di-eritor acte normative re-eritoare la modalitatea reparti7ării pro-itului(
! importanţă deosebită 9n cadrul anali7ei re7ultatelor -inanciare o are anali7a -ormării
pro-itului net &pierderii nete,(
ro-itul net &pierderea netă, repre7intă unul dintre indicatorii economici de ba7ă. care
caracteri7ea7ă re7ultatele -inale ale activităţii economico*-inanciare(
'n continuare se pre7entă anali7a re7ultatului net al S(R() “Babii*+ord” . -olosindu*se
tabelul de mai ?os(
#abelul -. Analiza formării profitului net al S./.L 81a ii$&ord2
&9n lei,
Indicatorii Sursa de Anul &656 Anul A#aterea
inform &655 > :$?
 A & * ) '
ro-itul &pierderea, perioadei de rd( 231 ;84533 D332 ; `2484;3
<estiune p9nă la impo7itare -(nr(0
C>eltuieli &economii, privind rd( 251 * * *
impo7itul pe venit -(nr(0
ro-it net &pierderea netă, rd( 281 ;84533 D332 ; `2484;3
-(nr(0
Sursa- ela orat de autor în aza /aportului pri!ind rezultatele financiare
Con-orm datelor re-lectate 9n Raportul privind re7ultatele -inanciare S(R() “Babii*+ord”
a obţinut la -inele anului 0122 pro-it net 9n sumă de D332 ; lei. care este e<al cu po-itul contabil
deoarece 9n perioada dată 9ntreprinderea anali7ată. ca şi toate 9ntreprinderile cu statut de persoane
?uridice de pe teritoriul Republicii Moldova. a -ost scutită de plata pentru impo7itul pe venit( E
de menţiomat. că 9n anul 0121 9ntreprinderea anali7ată a 9nre<istrat pro-it net 9n sumă de ;84533
lei( $eci. la 9ntreprinderea anali7ată se observă o ma?orare a pro-itului net 9n anul
0122comparativ cu anul 0121 cu 2484;3 lei(
Această ma?orare se datorea7ă creşterii pro-itului p9nă la impo7itare 9n anul curent cu 2484;3
lei(
Este necesar de menţionat. că pentru anali7a detaliată a pro-itului net &pierderea netă, e
nevoie de a studia -ormarea pro-itului impo7abil &pierderii -iscale,. care di-eră de pro-itul
&pierderea, contabil cu mărimea di-erenţelor permanente şi temporare şi este re-lectat 9n
$eclaraţia cu privire la impo7itul pe venit a persoanei ce practică activitatea de antreprenoriat(

Concluzii şi recomand(ri
 !bţinerea de către 9ntreprindere a unui re7ultat -inanciar po7itiv atestă capacitatea ei
intersecă de a utili7a 9n mod e-icient -actorii de producţie. iar 9n condiţiile stricte ale economiei de
piaţă pro-itul repre7intă o condiţie a supraveţuirii respectivei 9ntreprinderi şi a evitării
-alimentului(
'n lucrarea dată am e-ectuat o anali7ă metodolo<ică asupra pro-itului şi mediului intern al
9ntreprinderii ba79ndu*mă pe date de la 9ntreprinderea S(R()( Babii*+ord” din oraşul Făleşti(
'n urma anali7ei am determinat tipurile de resurse utili7ate de către 9ntreprinderi. a
structurii or<ani7atorice. a culturii or<ani7aţionale precum şi a problemelor şi a căilor de
soluţionare a acestora(
Am reali7at o anali7ă asupra 9ntre<ii activităţi a intreprinderii. a situaţiei -inanciare pe
ba7a Raportului privind re7ultatele -inanciare(
entru ca 'ntreprinderea S(R()( Babii*+ord” să obţină 9n viitor un pro-it mai ridicat
dec9t cel 9nre<istrat 9n anii precedenţi consider că principala direcţie spre care trebuie să se
oriente7e a<entul economic ar -i crearea unei politici de marTetin< prin care sar reduce la ma6im
c>eltuielele( Aceste obiective pot -i reali7ate prin următoarele metode%
2( er-ecţionarea activităţii de aprovi7ionare care constă 9n contractarea -urni7orilor care
o-eră condiţii mai avanta?oase din punct de vedere al preţului de v9n7are şi de
transportare a materialelor(
0( Controlul ri<uros asupra e6ecutării sarcinilor de muncă şi acordarea premiilor salariaţilor
pentru ai coentiresa 9n reali7area unui lucru e-icient şi calitativ(
3( Reducerea c>eltuielilor <enerale şi administrative care poate -i reali7at prin aprobarea
unor deci7ii -undamentale 9ndreptate 9n vederea reducerii consumurilor materiale de
birou. de ener<ie electrică. de 9ncăl7ire. restructurării personalului administrativ şi
creşterii <radului de in-ormare şi control asupra derulării operaţiunilor economice ce au
loc 9n perioada de <estiune(
5( Micşorarea c>eltuielilor comerciale şi altor c>eltuieli operaţionale. care poate -i atins
printr*un studiu min?uţios al pieţei. 9n deosebi al sectorului de piaţă pe care se pre7intă.
prin cunoaşterea cerinţelor actuale ale consumatorilor şi caracteristicile de mani-estare a
concurenţilor(
 "i#liografie
2( Adoc>iţei. M(. Finan%ele întreprinderii în economia de pia%ă. #ipo<ra-ia Mitrea. iatra
+eamţ. 2 5. 381 p<(
0( Ale6andru +ederiţă 0Conta ilitate ,i audit II2.C>işinău 0113. ;51 pa<(
3( Ale6andru +ederiţă +oul sistem contabil al a<enţilor economici din Republica Moldova
vol( "”(C>işinău 2 D. 50 pa<(
5( Andronic B(C( er-ormanţa -irmei. Editura olirom. "aşi. 0111
8( Antoniu +icolae 0Fina%ele întrepriderii2. Bucureşti 2 3(
;( AtTinson "loPd( Economics. Ric>ard $( "rWin "nc(. OomeWood. "llinais. 2 D0
4( Avare >(. RavarP )(. )e<ros I(. )emonnier ( Iestiunea şi anali7a -inanciară. Editura
Economică. Bucureşti. 0110
D( Balanuţa H( Anali7a <estionară(*C>(% F(E( (”#ipo<r(Centrală”. 0113
( Bistriceanu I($(. Adoc>iţei M(+(. +e<ea E( Finanţele a<enţilor economici. Editura
economică. Bucureşti. 0112
21( Bistriceanu I($( şi colectiv de autori )e6icon de -inanţe Credit( Contabilitate şi
"n-ormatică Financiar*contabilă( Hol( "( Editura $idactică şi eda<o<ică( Bucureşti. 2 D2
22( Bo?an !( 01azele Conta ilită%ii2(Bucureşti 2 4. 34; pa<(
20( Bran aul 0Fina%ele întrepriderii2.Bucureşti 2 0*2 3(
23( Bucur "( Contabilitatea % noul sistem şi e6perti7a contabilă”(Bucureşti 2 4. 3D5 pa<(
25( Bărbulescu. C(. #conomia ,i gestiunea întreprinderii. Editura ASE. Bucureşti. 2 8. 851
p<(
28( Corneliu "( Analiza economico$financiară( "aşi. 2 8(
2;( Cornescu H( Costul ,i !eniturile în economia de pia%ă( Editura "MC!( C>işinău. 2 0
24( Cornescu. H(. Mi>ailescu. "( . Management general . Editura Actoni. Bucureşti. 0112. 051
p<(
2D( $obrotă +iţă( Economie politică( CopPri<>t. Editura Economică. 2 4
2 ( Economia politică( Holumul "( Editura orto Franco( Ialaţi. 2 2
01( o>n ( Ialbrait>( tiinţa economică şi interesul public( Editura politică. Bucureşti. 2 D0
02( Ieor<e Stra( Curs de economie politică( Editura librăriei Remus Cio-lec”( Clu?. 2 34
00( I>eor<>e "( Ana ro-itul( Editura economică( Bucureşti. 2 D
03( Iorincu I( Mic dicţionar al economiei de piaţă( Editura orto*Franco( Ialaţi. 2 2
05( OePne aul. UniversitP o- ^as>in<ton #>e Economic ^aP o- #>inTin<” 9n traducere la
Editura $idactică şi eda<o<ică ( Bucureşti. 2 2
08( "ş-ănescu Aurel . $ia<nosticul 9ntreprinderii 9n di-icultate( == #ribuna economică. 2 4.
nr(0D. p( 25*28
0;( Mat>is. R( )(. +ica. ( C(. Rusu. C(. Managementul resurselor umane. Editura
Economică. Bucureşti. 2 4. 351 p<(
04( +ederiţă. A(. #iriulnicov. +(. aladi. H(. Iavriliuc. )( Recomandări practice la raportul
privind 9ntocmii ea notei e6plicative la raportul -inanciar anual( == Contabilitate şi audit.
2 . nr(5. p(51*45(
0D( +iculescu. !(. Herbancu. "( . Management. Editura Economică. Bucureşti. 2 . 341 p<(
0 ( +iculescu. !( . Management. Editura Economică. 2 4. 035p<(
31( lămădeală. + $ia<nostciul şi estimarea patrimoniului 9ntreprinderii şi e-icienţei utili7ării
activelor 9n conte6tul restructurării activităţii de producţie( == Contabilitate şi audit. 2 .
nr(;. p(5D*82
32( Nntea. (. $eaconu. A( Bilanţul -inanciar 9n dia<nosticul -inanciar al
9ntreprinderii( == Finanţe. credit şi contabilitate. 2 4. nr(4*D. p(5*21(
30( Staicu Florea . dia<nostic inern premisă a investiţiilor unei -irme(== #ribuna economică.
011;. nr( 23. p( 2;*2D(
33( fgh j(k( k h h f gq g fg ( (% h f fghg fg h . 2 ;
35( qh ( h f h h ( wh g x g yz {. 0112
38( wh | h} ~( ( k h • } fg € }g fg ‚ €‚ }g }( f % ƒ
ƒ
“„ h ”. 2
3;( w … ( (. h †(k(. ‡ • h w(k( € (ˆ … h ‚ €‚ }g }( f h%
‰ g Š … …h g {h. 2 ;
34( w h „(„(. † h k( ( h f h h ( f h. ‹„†‡†. 0113. f( 002*
003
3D( Œ … g k( (. wh z Ž(w( h f ‚ €‚ }g ( f h( †„ Žk* . 243 (
Rusu. C( . Management strategic. Editura olirom. "aşi. 2 D. 34Dp<(
51( Ursac>i. "(. Management. Editura ASE . Bucureşti. 0112. 312 p<(
52( ]a>aria. M( . Management teorie ,i aplica%ii. Editura #e>nică. Bucureşti. 2 3. 042p<(
50( WWW( re<ielive( ro
53( ecursuri( ro
A%0E0