Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu

Facultatea de Management Militar

Dinamica cheltuielilor pentru apărare în Asia

Întocmit: Coordonator: Lect. Univ.

Sd.Sg.LITRĂ Valentin MĂNESCU Gabriel
Sd.Sg.ARDELEAN Răzvan
Grupa 34 MEF

1
 Cuprins
Introducere...............................................................................................................................................3
1. Cheltuielile pentru apărare în Asia.................................................................................................4
2. Raportul Consiliului Național de Informații al SUA privind evoluția cheltuielilor pentru
apărare în Asia.........................................................................................................................................5
3. Evoluția cheltuielilor de apărare în Asia........................................................................................6
4. Diagrama cauză-efect privind cheltuielile de apărare în Asia.....................................................7
5. Studiu de caz privind evoluția dinamicii cheltuielilor pentru apărare în Asia în perioada
2014-2017..................................................................................................................................................8
5.1. Evoluția cheltuielilor de apărare în perioada 2014-2017............................................................8
5.2. Ponderea cheltuielilor de apărare în Produsul Intern Brut în perioada 2014-2017.....................9
5.3. Modificarea ponderii cheltuielilor pentru apărare în produsul intern brut în perioada 2014-
2017 10
Concluzie.................................................................................................................................................11
Bibliografie.............................................................................................................................................12

2
 Introducere

Cheltuielile publice pentru apărare sunt finanțate de către: bugetul de stat, resurse provenite de la
anumite grupări sau alianțe militare, credite externe. Aceste cheltuieli sunt influențate de către situația
internațională, mărimea țării, posibilitățile economice ale statului, înzestrarea cu tehnică a forței
militare.
În cele ce urmează o sa vă prezentăm evoluția cheltuielior pentru apărare în patru țări care aparțin
continentului Asia și o analiză pe patru ani a cheltuielilor publice pentru apărare. Obiectivele acestui
referat este de a evidenția importanța cheltuielilor pentru apărare într-un stat, însușirea cunoștințelor cu
privire la cheltuielie pentru apărare în Asia, definirea cauzelor pentru creșterea cheltuielilor publice
pentru apărare și cunoașterea evoluției cheltuielilor pentru apărare în țările abordate. Prin acest studiu
de caz dorim sa evindențiem modificările aduse cheltuielilor pentru apărare în Asia precum și diferența
dintre ponderea din PIB alocată pentru cheltuielile pentru apărare.

3
 1. Cheltuielile pentru apărare în Asia

Cheltuielile de apărare ale Asiei au depăşit in anul 2012 cheltuielile Europei, ceea ce reprezintă
o premieră istorică, făcută cu putinţă de faptul că UE şi-a redus bugetul militar din cauza crizei, iar, pe
de altă parte, China a sporit considerabil bugetul de apărare.Devenind o dovadă clară a redistribuţiei de
putere militară pe mapamond, Asia devine puternic militarizata ca urmare a creşterii economice rapide
şi din cauza temerilor legate de inceritudinea strategică a regiunii, notează Financial Times. În acelaşi
timp, statele europene răspund crizei economice prin reducerea bugetelor militare; 16 dintre statele
membre ale NATO din Europa şi-au redus bugetele militare anuale între 2008 şi 2010.Începând cu
criza financiară din 2008, a existat o convergentă între nivelurile bugetare acordate apărării în Asia şi
Europa, considera analiştii de la Internaţional Institute for Strategic Studies. În vreme ce cheltuielile
militare pe cap de locuitor rămân mai mari în Europa decât în Asia, nominal, cifrele alocate de statele
asitatice apărării au depăşit în 2012 pe cele alocate de statele europene. Australia, Indonesia, Malaezia,
Singapore, Tailanda şi Vietnam investesc în îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în aer şi pe apă, ca şi
India, Japonia şi Coreea de Sud. China, care are cel mai mare buget regional alocat apărării, şi-a crescut
cheltuielile cu peste 30 de procente. Pe de altă parte, bugetul european a scăzut continuu iar analiştii
militari au constatat,  cu ocazia atacului asupra Libiei, mari lacune în capacitatea statelor europene la
nivelul informaţiilor, supravegherii şi recunoaşterii în teritoriul inamic. 

4
 2. Raportul Consiliului Național de Informații al SUA privind
evoluția cheltuielilor pentru apărare în Asia

Asia va deţine mai multă putere globală decât SUA şi Europa la un loc până în 2030, se arata
într-o prognoză efectuată de către comunitatea de informaţii americană.În următoarele două decenii
China va depăşi SUA, devenind cea mai mare economie a lumii, se arată în raportul citat de BBC.
Totodată, raportul avertizează împotriva creşterii încetinite şi a scăderii standardelor de viaţă în
economiile dezvoltate, în condiţiile în care populaţia îmbătrâneşte. Publicat o dată la patru ani, raportul
Consiliului Naţional de Informaţii din SUA strânge la un loc o serie de megatrenduri care determină
variate schimbări la nivel planetar.
Raportul sugerează că până în 2030 Asia va depăşi SUA şi Europa la un loc, luând în calcul
factori precum numărul populaţiei, PIB-ul, cheltuielile militare şi investiţia în tehnologie.China va avea
probabil cea mai puternică economie, depăşind SUA cu câţiva ani înainte de 2030, notează raportul.
"Economiile europene, Japonia şi Rusia vor continua probabil declinul lent. Însă raportul precizează că
nu există semne după care să se afirme ascensiunea Chinei pe poziţia de super-putere luând locul SUA
ci, mai degrabă, vor exista coaliţii internaţionale care vor umple vidul de putere. 
Raportul Asia- NATO (fără SUA) s-a răsturnat în favoarea asiaticilor nu numai datorită creşterii
alocărilor bugetare pentru apărare a ţărilor din Asia, cât mai ales datorită reducerilor ţărilor europene.
Astfel bugetele însumate ale ţărilor NATO europene, au scăzut în termeni nominali cu nu mai puţin de
11% faţă de anul 2006, iar aceste reduceri continuă. Ţările europene “campioane” în cazul reducerii
banilor alocaţi armatei sunt: Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi bineînţeles Spania, iar dacă
ţinem cont de faptul că ţările enumerate mai sus deţin împreună aproximativ 70% din cheltuielile
militare europene, putem înţelege de ce Asia a reuşit, pentru prima dată, să depăşească Europa în
privinţa bugetelor militare. Nu numai sumele cheltuite au fost micşorate dar şi numărul de personal a
avut aceeaşi tendinţă. Astfel, dacă luăm ca referinţă  anul 2000, putem observa o reducere cu aproape
25% a personalului, de la 2,51 de milioane de militari, la 1,86 milioane în prezent. Reducerea
numărului de militari nu este însă o tragedie şi asta pentru că, cel puţin în teorie, numărul mai mic de
oameni ar fi trebuit să fie contrabalansat de creştere forţei, prin dotarea cu arme noi, inteligente şi mult
mai eficiente, numai că din păcate acest lucru nu s-a întâmplat mai deloc.

5
 3. Evoluția cheltuielilor de apărare în Asia

În perioada 2012-2016, cheltuielie pentru apărare în Asia au crescut mediu cu un ritm de 5-6
procente pe an. În ciuda acetei creșteri medii, nivelul mondial al acestui tip de cheltuieli a scăzut cu
0,4% în 2016 față de 2015. Cheltuielile Asiei privind apărarea au crecut cu 1,3 ori mai mult decât cele
ale Europei, situându-se astfel pe locul 2 mondial în anul 2016. Evident, forțele armate din Asia de
Sud-Est devin din ce în ce mai sofisticate din punct de vedere tehnologic, după cum se poate observa în
tipurile de platforme și sisteme de arme dobândite. Dacă în lumea occidentală Statele Unite sunt lideri
incontestabili, în Asia acest rol se pare că va reveni încet, încet Chinei, chiar dacă puterea militară
chineză este departe de a putea să-şi susţină pretentile globale. Creştere alocărilor bugetare pentru
întregul sistem militar şi pentru sectoarele conexe, are o rată foarte ridicată. Astfel pentru anul fiscal
2013 s-a prevăzut o creştere de aproximativ 11% a cheltuielilor militare faţă de anul 2012.
De asemenea China se transformă încet dar sigur dintr-un importator major de armament, într-
un exportator foarte important, capacitatea industrială în domeniul apărării fiind şi ea într-o creştere
calitativă şi cantitativă accelerată. În 2012 exporturile de armament ale Chinei au totalizat 5% din
exporturile mondiale, în timp ce importurile s-au ridicat la 6% din importurile la scară globală, ceea ce
arata foarte clar dinamica extrem de rapidă a înarmării Chinei, concomitent cu dezvoltarea industriei de
apărare proprii, iar dacă ritmul creşterilor alocărilor bugetare pentru apărare îşi vor păstra actuala  rata,
ne putem aştepta ca la orizontul anilor 2025-2030 bugetul alocat armatei să atingă paritatea cu cel al
Statelor Unite, iar dacă mai ţinem cont de opinia cvasitotalităţii experţilor militari,  că sumele alocate
armatei sau conexe cu sistemul de apărare, sunt în realitate mult mai mari decât accepta guvernul de la
Beijing că ar fi, putem să ne trezim cu o Chină convergentă, măcar din punct de vedere bugetar cu
SUA, cu câţiva ani mai devreme.

Cheltuielile de apărare
250,000

200,000

150,000

100,000

50,000

China Japonia Coreea de sud India

6
 4. Diagrama cauză-efect privind cheltuielile de apărare în Asia

Temerile
legate de
inceritudinea
strategică a Creşterea
regiunii economică
rapidă

Aspiraţiile Creşterea
vizând profiturile exporturilor
Cresterea
ridicate pretului
petrolului

CAUZA EFECT Creşterea

cheltuielilo
Bugetul r pentru
apărării
chinez este al
aparare in
Disputa pentru doilea cel mai Asia
ridicat din
insulele lume
Senkaku
Cheltuielile
Încordarea dintre pentru
Japonia şi Coreea de Apărare, au
Nord datorită lansării crescut cu 11,2
unui satelit nord la sută în
coreean 2012, apoi
Conflictele Ambiţiilor
regionale Chinei de a-şi
consolida
statutul de
putere militară

7
 5. Studiu de caz privind evoluția dinamicii cheltuielilor pentru
apărare în Asia în perioada 2014-2017

5.1. Evoluția cheltuielilor de apărare în perioada 2014-2017

Ch.Ap.
2014 2015 2016 2017
China 191,627 204,202 215,718 227,829 Mil. USD
Japonia 44,836 45,627 45,351 45,387 Mil. USD
Coreea de
36,120 37,523 38,463 39,171 Mil. USD
sud
India 54,214 54,729 60,311 64,559 Mil. USD

Studiul de caz se bazează pe comparația celor patru state: China, Japonia, Coreea de sud și
India. Partea practică a proiectului are la bază analiza dinamicii cheltuielilor de apărare în perioada
2014-2017. Tabelul de mai sus conține nivelul cheltuielor de apărare pentru fiecare țară în parte,
exemplificat pe perioada 2014-2017. Se poate observa faptul că evoluția cheltuielilor de apărare în
China a crescut de la un an la altul ajungând la 227,829 Mil. USD în 2017. În comparație cu evoluția
Chinei, Japonia a avut o fluctuație a nivelului cheltuielilor de apărare, dat fiind faptul că în anul 2015 a
avut loc o creștere semnificativă față de 2014, urmând ca în 2016 să scadă într-un mod nesemnificativ.
Coreea de sud și-a menținut dezvoltarea cheltuielilor într-un ritm constant la nivelul fiecărui an, nivelul
din 2017 fiind de 39,171 Mil. USD. În ceea ce privește evoluția cheltuielor din India, putem spune că la
nivelul anilor 2014-2015 evoluția nu a fost una foarte semnificativă diferența fiind doar de 0,515 Mil.
USD. Pe de altă parte în anul 2016 față de 2015 a avut loc o creștere foarte mare, urmând ca India să
aloce cu 5,582 Mil. USD mai mult decât în 2015. Creșterea nu a încetat nici în 2017 deoarece nivelul
cheltuielilor alocate pentru apărare în India a fost cu aproximativ 4 Mil. USD față de 2016 ajungând la
un nivel de 64,559 Mil. USD. Liderul din tabelul nostru este China după cum se poate observa, nivelul
cheltuielilor alocate de China fiind mai mare decât nivelurile celor 3 state adunate laolaltă. Acest lucru
se datorează suprafeței extrem de mari a Chinei care ocupă locul 3 în lume ca întindere (9.596.961
km2). Pe lângă teritoriul vast pe care trebuie sa îl aibă sub supraveghere și pază, China a investit un
procent foarte mare în tehnologia nucleară, situându-se printre cele mai mari puteri nucleare din lume.
Japonia se folosește de bugetul de apărare care se situează pe locul 8 în lume pentru a dezvolta din
punct de vedere tehnologic sistemele de armament modern. Principalul scop al forțelor armate japoneze
este acela de protecție al statului și menținerea păcii. Fiind o mare putere economică Coreea de sud face
parte din categoria țărilor dezvoltate, de aceea creșterea cheltuielilor pentru apărare prezintă o creștere
la nivelul perioadei 2014-2017. Creșterea cheltuielilor pentru apărare în India este una destul de
evidentă, aceasta situându-se pe locul 7 în ierarhia țărilor după suprafață, motiv pentru care trebuie
investit în sectorul apărare.

8
 5.2. Ponderea cheltuielilor de apărare în Produsul Intern Brut în perioada 2014-2017

Ponderea cheltuielilor în PIB

3.00%

2.50%

2.00%

1.50%

1.00%

0.50%

0.00%
Ponderea Ch.Ap. în Ponderea Ch.Ap. în Ponderea Ch.Ap. în Ponderea Ch.Ap. în
PIB (Gn) 2014 PIB (Gn) 2015 PIB (Gn) 2016 PIB (Gn) 2017

China Japonia Coreea de sud India

Produsul intern brut este indicatorul macroeconomic care evidențiază suma valorii de piață a
tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse ce se găsesc în toate ramurile
economiei în interiorul unei țări pe parcursul unui an caledaristic. Produsul intern brut este constituit
din toatalitatea resurselor unui stat. Fiecare stat își alocă un procent anume din PIB pentru fiecare
ramură sau activitate la nivel național. Tema proiectului face referire la cheltuielile pentru apărare și
analiza procentului alocat din PIB. După cum se poate vedea mai sus în grafic situația se schimbă în
ceea ce privește alocarea resurselor financiare din produsul intern brut în comparație cu nivelul
cheltuielilor pentru apărare analizat mai sus, statul cu cel mai mare procent alocat fiind în Coreea de
sud care a menținut un procent destul de constant în perioada 2014-2017, procentul pornind de la
2,70% în 2014 cu o scădere până la 2,60% în anul 2015 de unde a fost menținut acest porcent până în
2017. China a menținut un procent constant pe toată perioada analizată, acesta fiind de 1,90%. Japonia
are cel mai mic procent alocat pentru apărare din produsul intern brut, valoarea acestuia fiind de 1% în
perioade 2014-2015, urmând a fi redus la 0,90% în perioada 2016-2017. India se regăsește aici cu un
procent de 2,50% la începutul perioadei analizate, după care în perioada anului 2015 acesta scade la
2,40%. India a reușit ca în perioada 2016-2017 să readucă nivelul cheltuielilor alocate din produsul
intern brut la un procent de 2,50% și să îl mențină așa.

Ponderea Ponderea Ponderea Ponderea

Ch.Ap. în Ch.Ap. Ch.Ap. în Ch.Ap.
PIB (Gn) în PIB PIB (Gn) în PIB
2014 (Gn) 2015 2016 (Gn) 2017
China 1.90% 1.90% 1.90% 1.90%
Japonia 1.00% 1.00% 0.90% 0.90%
Coreea de
sud 2.70% 2.60% 2.60% 2.60%

9
 India 2.50% 2.40% 2.50% 2.50%

5.3. Modificarea ponderii cheltuielilor pentru apărare în produsul intern brut în

perioada 2014-2017

Modificarea ponderii cheltuielilor în PIB

0.15%

0.10%

0.05%

0.00%
China Japonia Coreea de sud India
-0.05%

-0.10%

-0.15%

Modificarea ponderii Ch. în PIB ∆G 2015

Modificarea ponderii Ch. în PIB ∆G 2016
Modificarea ponderii Ch. în PIB ∆G 2017

Modificarea ponderii cheltuielilor pentru apărare reprezintă modul în care procentul alocat
pentru apărare s-a modificat la nivelul fiecărui stat în parte în perioada 2014-2017. Conform graficului
de mai sus China are un procent stabilit de acordare din PIB a cheltuielilor pentru apărare pe care îl
respectă de la un an la altul, procentul fiind caracterizat de o evoluție constantă. În ceea ce privește
Japonia aceasta are o ușoară scădere a procentului în anul 2016, acesta modificându-se cu o scădere de
0,10%. Scăderea suferită în anul 2016 a fost remediată în anul 2017 cu același procent. Coreea de sud
pornește în 2015 cu o ușoară moduficare în scădere cu o valoare de 0,10% urmând ca în perioada 2016-
2017 să fie alocat un procent constant mărit cu 0,10%. În India situația este una cu mai multe
modificări. În anul 2015 aceasta pleacă de la o scădere față de anul precedent în procent de 0,10%.
Modificarea care apare în 2016 este cu un plus de 0,10%, iar în perioada 2017 procentul fiind unul
constant.

Modificarea Modificare Modificarea

ponderii Ch. a ponderii ponderii
în PIB ∆G Ch. în PIB Ch. în PIB
2015 ∆G 2016 ∆G 2017
China 0.00% 0.00% 0.00%
Japonia 0.00% -0.10% 0.00%
Coreea de
sud -0.10% 0.00% 0.00%
India -0.10% 0.10% 0.00%

10
 Concluzie

În concluzie putem spune faptul că în Asia, unul dintre cele mai mari continente din lume, care
reprezintă o forță foarte mare în ceea ce privește armata, se pune foarte mare accent pe cheltuielie
pentru apărare observându-se evoluția acestora în studiul de caz prezentat mai sus. Cheltuielie pentru
apărare reprezintă unul dintre cele mai importante domenii pentru trebuiesc alocate fonduri cât mai
mari în vederea realizării siguranței si protecției statului. Diferențele dintre sumele alocate cheltuielilor
pentru apărare diferă de la o țară la alta, acestea fiind influențate de economia fiecărui stat si de către
influențele politice. În ziua de azi înzestrarea marilor puteri cu tehnică modernă și echipamente de
ultimă generație prezintă un obiectiv principal în menținerea păcii.

11
 Bibliografie
 http://statisticstimes.com/economy/asian-countries-by-gdp.php
 https://www.sipri.org/sites/default/files/Data%20for%20all%20countries%20from
%201988–2018%20in%20constant%20%282017%29%20USD%20%28pdf%29.pdf
 https://www.pwc.ro/en/press_room/assets/2018/ro/defense-spending-ro.pdf
 https://www.nato.int/docu/review/2009/Asia/central_asian_geopolitics/RO/index.htm
 https://www.sipri.org/databases/milex/

12
13