Contabilitatea Cheltuielilor Veniturilor Si Rezultatelordoc

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I NOTIUNI TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA
CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATELE UNEI ENTITATI
ECONOMICE
1.1.Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor
1.2.Sructura cheltuielilor si veniturilor
1.3. Organizarea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor
1.4. Delimitari conceptuale privind rezultatele unei entitati economice
CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA FIRMEI ELECTRO INSTAL FRIG

2.1 Date de identificare ale societății
2.2 Gama de produse fabricate si servicii prestate
2.3 Personalul societății comerciale ELECTRO INSTAL FRIG
2.4 Piața societății comerciale
2.4.1 Aprovizionare – furnizori
2.4.2 Desfacere – clienți
2.4.3 Concurenți
2.5 Analiza economico -financiara
CAPITOLUL 3 - STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA SI ANALIZA

VENITURILOR SI CHELTUIELILOR IN CADRUL FIRMEI ELECTRO
INSTAL FRIG
3.1. Reflectarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor
3.2.Analiza cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în cadrul firmei
3.2.1.Analiza cheltuielilor
3.2.2.Analiza veniturilor
3.3 Sistemul informatic utilizat de firma
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1
CAPITOLUL I NOTIUNI TEORETICE PRIVIND
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI
REZULTATELE UNEI ENTITATI ECONOMICE
1.1.Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate
evalua în mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea
valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se
realizează simultan cu recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de
exemplu, creşterea netă a activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori
descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate
evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o
diminuare a valorii unui activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea
cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii
valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea
echipamentelor)."1
Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt
cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării
respective, în funcţie de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli2.
Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui
contract de închiriere, locaţie de gestiune, administrare sau alte contracte similare se
evidenţiază în contabilitatea entităţii care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept
cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcţie de beneficiile economice
aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii."3
O entitate nu recunoaşte în valoarea contabilă a unui element de imobilizări
corporale costurile întreţinerii zilnice a elementului respectiv. Aceste costuri sunt
1
ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene*)
2
Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare europeana si
internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2010, p. 67
3
2
recunoscute în contul de profit şi pierdere pe măsură ce sunt suportate. Costurile
întreţinerii zilnice sunt reprezentate, în principal, de costurile cu manopera şi materiale
consumabile. Scopul acestor cheltuieli îl constituie reparaţiile şi întreţinerea curente ale
elementului de imobilizări corporale. Cheltuielile cu reparaţiile includ, de exemplu,
sumele facturate de furnizori pentru lucrările efectuate sau valoarea manoperei şi
consumurilor de stocuri, amortizarea şi alte cheltuieli atribuibile în cazul lucrărilor
executate în regie proprie. Entitatea stabileşte prin politicile contabile criteriile în
funcţie de care cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale
majorează valoarea acestora sau se evidenţiază în contul de profit şi pierdere.4
În cazul în care cesionarul cedează creanţa faţă de debitorul preluat, acesta
recunoaşte în contabilitate la data cedării:
a) o cheltuială (contul 654 <>), dacă costul de achiziţie al creanţei cedate
este mai mare decât preţul de cesiune al acesteia;
sau
b) un venit (contul 758 <>/analitic distinct), dacă preţul de cesiune al creanţei
cedate este mai mare decât costul de achiziţie al acesteia."5
Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile
aferente se procedează astfel:
a) din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere: - în cursul fiecărei luni
se evidenţiază cheltuielile după natura lor; - la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri
subvenţiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate;
b) din punctul de vedere al bilanţului: - creanţa din subvenţii se recunoaşte în
corespondenţă cu veniturile din subvenţii, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate
din aceste subvenţii, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu au fost
efectuate încă; - periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor
suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc şi aprobă sumele cuvenite,
se procedează la regularizarea sumelor înregistrate drept creanţă din subvenţii."6
În cele mai multe situaţii, perioadele de-a lungul cărora o entitate recunoaşte
cheltuielile legate de o subvenţie guvernamentală sunt uşor identificabile.
4
Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare europeana si
internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2010, p. 78
5
6
3
Astfel, subvenţiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt
recunoscute la venituri în aceeaşi perioadă ca şi cheltuiala aferentă. În mod similar,
subvenţiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de
profit şi pierdere pe parcursul perioadelor, şi în proporţia în care amortizarea acelor
active este recunoscută.
O subvenţie guvernamentală care urmează a fi primită drept compensaţie pentru
cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat
entităţii, fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit şi
pierdere în perioada în care îndeplineşte condiţiile să fie recunoscută drept creanţă.
În anumite circumstanţe, o subvenţie guvernamentală poate fi acordată în scopul
oferirii de ajutor financiar imediat unei entităţi. Astfel de subvenţii pot fi limitate la o
anumită entitate şi pot să nu fie disponibile unei categorii întregi de beneficiari. În acest
caz, recunoaşterea subvenţiei în contul de profit şi pierdere are loc în perioada în care
entitatea îndeplineşte condiţiile pentru primirea subvenţiei.7
O subvenţie guvernamentală reprezintă o creanţă pentru o entitate în situaţia în
care compensează cheltuieli sau pierderi suportate într-o perioadă precedentă. O astfel
de subvenţie este recunoscută în contul de profit şi pierdere al perioadei în care devine
creanţă.
Entitatea prezintă în notele explicative informaţii referitoare la subvenţiile
primite, destinaţia acestora şi elementele care justifică îndeplinirea condiţiilor necesare
pentru acordarea subvenţiilor.
Subvenţiile legate de terenuri pot impune, prin contractele încheiate, îndeplinirea
anumitor obligaţii. În acest caz, subvenţiile se recunosc drept venituri pe parcursul
perioadelor în care sunt suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligaţii. De
exemplu, o subvenţie pentru teren poate fi condiţionată de construirea unei clădiri pe
terenul respectiv. În acest caz, subvenţia se recunoaşte în contul de profit şi pierdere pe
parcursul duratei de viaţă a clădirii."8
Unele entităţi pot practica programe de fidelizare a clienţilor, care presupun
acordarea de puncte cadou acestora. Aceste puncte cadou pot fi utilizate pentru a
achiziţiona bunuri sau servicii gratuite sau cu preţ redus, ca parte a unei tranzacţii de
vânzare de bunuri sau prestări de servicii, sub rezerva îndeplinirii unor eventuale
7
Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca, p. 89
8
4
condiţii suplimentare. Entitatea contabilizează punctele cadou ca o componentă
identificabilă a tranzacţiei în cadrul căreia acestea sunt acordate (contul 472 <>/analitic
distinct). Suma corespunzătoare punctelor cadou se recunoaşte drept venit în momentul
în care entitatea îşi îndeplineşte obligaţia de a furniza premiile sau la expirarea perioadei
în cadrul căreia clienţii pot utiliza punctele cadou. Dacă se estimează că nivelul
cheltuielilor necesare îndeplinirii obligaţiei de a furniza premiile depăşeşte
contravaloarea primită sau de primit pentru acestea, la data la care clientul le
răscumpără, pentru diferenţa aferentă entitatea înregistrează în contabilitate un
provizion;"9
Evaluarea momentului în care o entitate a transferat cumpărătorului riscurile şi
avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o
examinare a circumstanţelor în care s-a desfăşurat tranzacţia. În cele mai multe cazuri,
transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu transferul
titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia cumpărătorului. Acesta
este cazul celor mai multe vânzări cu amănuntul. În alte cazuri, transferul riscurilor şi
avantajelor aferente dreptului de proprietate apare într-un moment diferit de cel al
transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor în posesia
cumpărătorului.10
Dacă o entitate păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de
proprietate, atunci tranzacţia reprezintă o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. De
exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se
asigura că va încasa suma care se datorează. Într-un asemenea caz, dacă entitatea a
transferat riscurile şi beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate,
tranzacţia este o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. Un alt exemplu când entitatea
păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate poate fi o vânzare
cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul în care clientul nu este
satisfăcut.
În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul vânzării,
presupunându-se că vânzătorul poate estima în mod fiabil retururile viitoare şi poate
9
10
Napoca, 100
5
recunoaşte un provizion aferent retururilor pe baza experienţei anterioare şi a altor
factori relevanţi."11
1.2.Sructura cheltuielilor si veniturilor
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat
în nume propriu din activități curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
Activitățile curente sunt orice activități desfăşurate de o entitate, ca parte
integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activitățile conexe acestora.
Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi:
12
vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobânzi,
dividende.
Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu
ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din
această activitate. În contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt prezentate, de regulă,
la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte venituri din
exploatare". 13
Sumele colectate de o entitate în numele unor terțe părți, inclusiv în cazul
contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu
reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe
valoarea adăugată persoanele care acționează în nume propriu sunt considerate
cumpărători revânzători. În această situație, veniturile din activitatea curentă sunt
14
reprezentate de comisioanele cuvenite.
11
12
ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate
EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR.
963 din 30 decembrie 2014
13
14
Napoca, p. 103
6
Suma veniturilor rezultate dintr‐o tranzacție este determinată, de obicei, printr‐
un acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ținând cont de suma
oricăror reduceri comerciale.
Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare;
şi b) venituri financiare.
Veniturile din exploatare

15
Veniturile din exploatare cuprind:
a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii.
În această categorie se includ şi veniturile realizate din vânzarea de locuințe de
către entitățile ce au ca activitate principală obținerea şi vânzarea de locuințe;
b) venituri aferente costului producției, reprezentând variația în plus (creştere)
sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de
produse şi servicii în curs de execuție de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor
inițiale ale produselor şi serviciilor în curs de execuție, neluând în calcul ajustările
pentru depreciere reflectate;
c) venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate
de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca imobilizări corporale şi
16
necorporale;
d) venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru
acoperirea diferențelor de preț şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenții
de care beneficiază entitatea;
e) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe
recuperate, penalități contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii,
precum şi alte venituri din exploatare.
Variația stocurilor de produse finite şi în curs de execuție pe parcursul perioadei
reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția
a majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
15
ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate
16
Napoca, p. 104
7
Veniturile aferente costului producției în curs de execuție se înscriu, alături de
celelalte venituri, în contul de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau
minus (sold debitor.17
Pe seama veniturilor din exploatare (contul 758 "Alte venituri din exploatare")
se recunoaşte, de asemenea, diferența dintre valoarea titlurilor primite ca urmare a
participării cu mărfuri la capitalul altor entități şi valoarea mărfurilor, la data dobândirii
acelor titluri.
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere
sau pierdere de valoare se evidențiază distinct, în funcție de natura acestora.
Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor
pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la
venituri în cazul în care nu se mai justifică menținerea acestora, are loc realizarea
riscului sau cheltuiala devine exigibilă.18
Veniturile financiare
19
Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobilizări financiare;
b) venituri din investiții pe termen scurt;
c) venituri din investiții financiare cedate;
d) venituri din diferențe de curs valutar;
e) venituri din dobânzi;
f) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
g) alte venituri financiare.
În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama veniturilor se înregistrează
prețul de vânzare al acestora.
17
18
Napoca, p. 106
19
8
În cazul vânzării investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mare
decât valoarea lor contabilă, pe seama veniturilor se înregistrează câştigul rezultat din
vânzarea acestora.
Pe seama veniturilor financiare (contul 768 "Alte venituri financiare") se
recunosc diferența dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite şi valoarea
neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la
capitalul altor entități, precum şi diferența dintre valoarea participațiilor primite ca
urmare a participării cu creanțe la capitalul altor entități şi valoarea nominală a
creanțelor care fac obiectul participației, la data dobândirii acelor titluri. Similar se
înregistrează şi valoarea titlurilor primite fără plată, potrivit legii20.
Cheltuieli
21
Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
‐ consumuri de stocuri şi servicii prestate, de care beneficiază entitatea;
‐ cheltuieli cu personalul;
‐ executarea unor obligații legale sau contractuale etc.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca
urmare a desfăşurării activității curente a entității. Acestea nu diferă ca natură de alte
tipuri de cheltuieli.
În contul de profit şi pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea
netă, exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de exploatare".
În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea,
provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare
reflectate.
1.3. Organizarea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind: ‐ cheltuieli cu materiile prime şi
20
Napoca, p. 109
21
9
materialele consumabile; costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul
de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea
energiei şi a apei consumate; valoarea activelor biologice de natura stocurilor; costul
mărfurilor vândute şi al ambalajelor; ‐ cheltuieli cu serviciile executate de terți,
redevențe, locații de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli
cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de
protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi
transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicații, servicii bancare şi altele;
‐ cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecția socială şi alte cheltuieli cu
personalul, suportate de entitate);
‐ alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător,
aferente perioadei; pierderi din creanțe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi
penalități; donații, sponsorizări şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele
cedate şi alte operații de capital; creanțe prescrise potrivit legii; certificatele de emisii de
gaze cu efect de seră achiziționate potrivit legislației în vigoare şi ale căror costuri pot fi
determinate, aferente perioadei curente etc.); 22
şi
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanțe legate de participații;
cheltuieli privind investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar;
dobânzile privind exercițiul financiar în curs; sconturile acordate clienților; pierderi din
creanțe de natură financiară şi altele.
Pe seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 "Pierderi din creanțe şi debitori
diverşi") se recunoaşte, de asemenea, diferența dintre valoarea creanțelor cedate în
schimbul titlurilor primite şi valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii
acelor titluri.23
În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama cheltuielilor se
înregistrează valoarea contabilă a acestora.
În cazul vânzării investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mic
decât valoarea lor contabilă, pe seama cheltuielilor se înregistrează pierderea
rezultată din vânzarea acestora. Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi
22
Napoca, p. 109
23
10
ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul
pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de
natura lor24.
Sumele care, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificările şi completările ulterioare, au fost reflectate în contul 106 "Rezerve",
reprezentând diferența dintre valoarea acțiunilor dobândite şi valoarea neamortizată a
imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităților la
care se dețin respectivele titluri se reiau la venituri (contul 768 "Alte venituri
financiare") la data scoaterii din evidență a respectivelor titluri. Venituri din vânzări
de bunuri.25
În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul
predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiții
prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor
respective, către clienți.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt
îndeplinite următoarele condiții:
a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care
decurg din proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut‐o,
în mod normal, în cazul deținerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deține controlul
efectiv asupra lor;
c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate
către entitate; şi e) costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.
Evaluarea momentului în care o entitate a transferat cumpărătorului riscurile şi
avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o
examinare a circumstanțelor în care s‐a desfăşurat tranzacția. În cele mai multe cazuri,
transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu
transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia
24
Napoca, p. 110
25
11
cumpărătorului. Acesta este cazul celor mai multe vânzări cu amănuntul. În alte cazuri,
transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate apare într‐un moment
diferit de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor în
posesia cumpărătorului. Dacă o entitate păstrează doar un risc nesemnificativ aferent
dreptului de proprietate, atunci tranzacția reprezintă o vânzare şi veniturile sunt
recunoscute. De exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor
doar pentru a se asigura că va încasa suma care se datorează. Într‐un asemenea caz,
dacă entitatea a transferat riscurile şi beneficiile semnificative aferente dreptului de
proprietate, tranzacția este o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. Un alt exemplu
când entitatea păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate
poate fi o vânzare cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul în care
clientul nu este satisfăcut. În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul
vânzării, presupunându‐se că vânzătorul poate estima în mod fiabil retururile viitoare şi
poate recunoaşte un provizion aferent retururilor pe baza experienței anterioare şi a altor
26
factori relevanți.
O promisiune de vânzare nu generează contabilizarea de venituri.
Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignație, se consideră că
livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt
livrate de consignatar clienților săi27.
Pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformității, se
consideră că transferul proprietății bunurilor a avut loc la data acceptării bunurilor de
către beneficiar. Bunurile transmise în vederea verificării conformității sunt bunurile
oferite de furnizor clienților, aceştia având dreptul fie să le achiziționeze, fie să le
returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate în vederea testării este un
contract provizoriu prin care vânzarea efectivă a bunurilor este condiționată de
obținerea de rezultate satisfăcătoare în urma testării de către clientul potențial, testare ce
are scopul de a stabili că bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
Pentru stocurile la dispoziția clientului, se consideră că transferul proprietății
bunurilor are loc la data la care clientul intră în posesia bunurilor. Stocurile la dispoziția
clientului reprezintă o operațiune potrivit căreia furnizorul transferă regulat bunuri într‐
26
27
Napoca, p. 112
12
un depozit propriu sau într‐un depozit al clientului, prin care transferul proprietății
bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din
depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de producție. Venituri din prestarea
28
de servicii
Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura
efectuării acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice
29
alte operațiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.
Stadiul de execuție al lucrării se determină pe bază de situații de lucrări care
însoțesc facturile, procese‐verbale de recepție sau alte documente care atestă stadiul
realizării şi recepția serviciilor prestate.
În cazul lucrărilor de construcții, recunoaşterea veniturilor se face pe baza
actului de recepție semnat de beneficiar, prin care se certifică faptul că executantul şi‐a
îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentației de
execuție
Contravaloarea lucrărilor nerecepționate de beneficiar până la sfârşitul perioadei
se evidențiază la cost, în contul 332 "Servicii în curs de execuție", pe seama contului
712 "Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție".
În cazul în care prețul de vânzare include o valoare distinctă, specificată
contractual, destinată prestării ulterioare de servicii (de exemplu, asistența tehnică şi
perfecționarea produsului după vânzarea unui program informatic), acea sumă este
amânată (contul 472 "Venituri înregistrate în avans") şi recunoscută ca venit pe
parcursul perioadei în care se prestează serviciile, dar nu mai târziu de încheierea
perioadei pentru care a fost contractată prestarea ulterioară de servicii. Venituri din
redevențe, chirii, dobânzi şi dividende
Veniturile din redevențe, chirii, dobânzi şi dividende se recunosc astfel:
a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării
venitului respectiv, pe baza contabilității de angajamente;
b) redevențele şi chiriile se recunosc pe baza contabilității de angajamente,
conform contractului;
28
Napoca, p.114
29
13
c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le
încasa.
1.4. Delimitari conceptuale privind rezultatele unei entitati economice

În literatura de specialitate profitul, în sens general este definit ca fiind rezultatul
financiar pozitiv al unei activităţi lucrative, reprezentând diferenţa dintre încasările
realizate şi chiar cheltuielile ocazionate de aceasta. De asemenea se consideră că
profitul brut reprezintă suma rezultatelor financiare pozitive într-un interval de timp
(lună, trimestru, an) obţinute de o persoană fizică sau juridică din sectoarele de
activitate.30
Acest sens general al profitului dă o imagine asupra modalităţilor în care se

desfăşoară activităţile într-o unitate productivă, dacă aceste unităţi reuşesc din veniturile
obţinute în urma vânzării producţiei, să-şi acopere cheltuielile ocazionate de obţinerea
producţiei respective. Realizarea efectivă a profitului presupune ca sortimentul şi
calitatea producţiei să răspundă vânzării producţiei să-şi acopere cheltuielile ocazionate
de obţinerea producţiei respective. Realizarea efectivă a profitului presupune ca
sortimentul şi calitatea producţiei să corespundă cererii solvabile. Dacă mărfurile nu
corespund necesităţilor ele nu se realizează şi profitul nu se formează.
Profitul este un element de conducere al agenţilor economici şi de stimulare

materială a personalului în desfăşurarea unei activităţi eficiente. El este aşa cum sublinia
Francois Perroux “motorul esenţial al societăţii”.
Acţiunea economică, desfăşurarea unei activităţi de natură economică este

condiţia generală a profitului. Lipsa profitului face dificilă sau chiar imposibilă
existenţa în continuare a activităţii respective.
Profitul sintetizează rezultatele activităţii oricărei unităţi economice, deci,

iniţiativa cade sub incidenţa sa directă. Unităţile economice îl urmăresc sistematic. Ele
constituie motivaţia obiectivă a întreprinzătorilor şi proprietarilor de capital. Situaţia
economică a acestora este condiţionată de mărimea şi dinamica profitului.
30
Napoca, p. 120
14
În economia de piaţă maximizarea profitului la nivelul agenţilor economici este
criteriul major al eficienţei lor, fără de care şi-ar înceta activitatea. În acest tip de
economie, fără profit nu ar exista viaţă. Scopul tuturor deciziilor şi acţiunilor
managerilor vizează direct şi indirect realizarea unui profit cât mai mare.31
Dacă avem în vedere că profitul este surplusul obţinut de o societate comercială

atunci când venitul total pe care aceasta îl obţine din toate activităţile sale depăşeşte
cheltuielile necesare realizării acestor activităţi, putem defini:
profitul brut, calculat prin scăderea tuturor cheltuielilor (efectuate în limitele

permise) din venitul total obţinut de societatea comercială;
profitul net, calculat prin scăderea din profitul brut a cotelor de impozit pe profit
Dacă venitul este egal cu costul, atunci nu se obţine profitul economic şi dacă
lucrurile continuă în acelaşi mod, proprietarii firmei vor căuta alte alternative de
valorificare a capitalului.
Profitul contabil rezultă din diferenţa dintre venitul firmei şi costul contabil,
fiind mai mare decât profitul economic. El cuprinde pe lângă aceasta şi aşa numitul
profit normal, adică acea parte din costul implicit care se referă la cheltuielile de muncă
ale proprietarilor firmei implicaţi în activitatea acesteia.
Obţinerea profitului contabil înseamnă o situaţie bună pentru firmă, respectiv ea

câştigă suficient pentru ca toate costurile ei să fie acoperite. Acest lucru nu înseamnă că
dispare tendinţa unei alternative, dacă se întrevede un câştig suplimentar. Există situaţii
când firma obţine profit contabil, dar din punct de vedere economic înregistrează
pierderi.
Acest fapt nu trebuie să mire. Dacă venitul firmei este mai mic decât costul de
producţie atunci firma înregistrează pierderi deşi ea îşi recuperează costul contabil şi
chiar poate să obţină profit normal. Pierderile se datorează costului implicit ca rezultat
al acestei consideraţii, de câte ori ne vom referi la costul de producţie vom avea în
vedere şi costul de oportunitate al firmei, deci şi costul explicit şi costul implicit. În
acest caz profitul normal nu este altceva decât o componentă a costului de producţie. De
31
Napoca, p. 121
15
asemenea atunci când ne vom referi la profit vom avea în vedere numai profitul
economic.32
Mărimea profitului, care în general este variabilă în timp şi spaţiu, se calculează

cu ajutorul a doi indicatori:
Masa profitului, calculată ca o diferenţă dintre venituri şi cheltuieli concretizată

prin suma profitului unui întreprinzător, întreprinderi economice sau economii
naţionale;
Rata profitului, calculată ca un raport procentual între masa profitului şi

costurile investite pentru obţinerea acestuia sau volumul capitalului folosit. Prin
calcularea acestui raport se obţine gradul de rentabilitate pe produs, unitate economică,
ramură industrială sau economie naţională.
Formula folosită este:
P P
C+S C
Rata profitului= x 100 sau x100;
Unde P= masa profitului;
C= costurile (cheltuielile) materiale;
S= costurile (cheltuielile) salariale;
C= capitalul folosit.
Calcularea ratei profitului prezintă o importanţă deosebită pentru întreprinzători

întrucât în funcţie de aceasta se asigură şi orientarea structurii producţiei pe produse,
ramuri şi subramuri fiind reţinute cele care oferă o rată cât mai mare a profitului. Pe
această bază unii agenţi economici îşi restrâng sau chiar îşi abandonează anumite
activităţi cu profit mic, iniţiind sau dezvoltând altele cu o rată a profitului mai mare.33
32
Napoca, p. 123
33
Napoca, p. 125
16
Profitul este format din profit obişnuit, normal sau ordinar, iar uneori şi din
supraprofit sau profit suplimentar de monopol.
Profitul obişnuit, normal sau ordinar este profitul considerat ca suficient pentru
orice agent economic, servind doar la continuarea activităţii curente. Nivelul său este
rezultatul opţiunii fiecăruia în funcţie de circumstanţe, psihologie, etc. Lipsa acestui
profit obişnuit face ca activitatea economică iniţiată de agentul economic în cauză să
devină imposibil de continuat
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE SC ELECTRO INSTAL FRIG
SRL
2.1 Date de identificare ale societății
17
Societatea comercială SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL, înregistrată la Registrul
Comerțului Bucuresti cu nr. J40/12546/2008 , Cod Unic de Identificare RO 24209552,
situată in Bucuresti, STR. SOLD. TINA PETRE 4 B, a fost înfințată in anul 2008, in
subordinea administrației județene, fiind profilată, in special, pe activitatea de
Fabricarea echipamentelor de ventilatie si frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz
casnic.
Sistemul de management al calității a fost cerificat conform standardului EN ISO
9001:2008 de secția de certificări TUV Cert din cadrul TUV Thuringen Germania, pe
toate activitățile firmei. 34
2.2 Gama de produse fabricate si servicii prestate

In anul 2008, in care s-a infiintat Electro Instal Frig SRL, a fost reprezentativ din
punct de vedere economic, fiind o adevarata piedica in calea dezvoltarii in toate
domeniile de lucru. Electro Instal Frig are ca activitate proiectare, montaj si service
instalatii frigorifice, functionale pe freoni, vanzare agregate frigorifice, vaporizatoare de
diverse puteri, vitrine frigorifice, freon, compresoare, tablouri de actionare, piese de
schimb, etc. Societatea apare ca urmare cerintei acestui segment de piata, adresandu-se
in special celor ce doresc reducerea costurilor de dezvoltare si intretinere, cu dorinta de
a se impune prin Profesionalism, Calitate si Promptitudine.
2.3 Personalul societății comerciale SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL
Repartizarea personalului SC SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL pe

meserii/funcții/sex la 31 decembrie 2014, este următoarea: (Tabelul 2)
Departament Funcția Bărbați Femei Total

Administrator Administrator - 1 1
Asistent Manager Asistent Manager - 2 2
Economic Director - 1 1
Contabili - 3 3
Referent economic - 1 1
Comercial Director - 1 1
Gestionar 1 3 4
Șef Stație PECO 1 2 3
Lucrător Comercial 4 2 6
34
www.electroinstal.ro
18
Operator 11 4 15
Producție Director - 1 1
Maistru 1 - 1
Muncitori 9 - 9
necalificați
Operatori 20 - 2
Casa Director 1 - 1
Consilier Vânzări 1 2
Recepționer 3 - 3
Service
Juridic Consilier Juridic - 1 1
Resurse Umane Inspector Resurse - 1 1
Umane
Marketing Director 1 - 1
Tehnic+Întreținere Director 1 - 1
Electrician 1 - 1
Muncitori 5 - 5
necalificati
Alte meserii 3 6 9
Total 67 31 98
Tabelul 2- Repartizarea personalului societății
Structura personalului pe grupe de vârstă, la 31 decembrie 2014: (Tabelul 3)

Grupe de vârstă Număr angajați
18-25 ani 11
26-35 ani 29
36-45 ani 36
46-50 ani 8
Peste 51 ani 14
Tabelul 3 – Structura personalului pe grupe de vârstă
Conform tabelului de mai sus, se constată ca vârsta medie a persoanelor existente în

cadrul societății in anul 2014 este de 41 de ani (36 de persoane cu vârsta cuprinsă intre
36-45 ani).
Ponderea angajaților tineri (vârste cuprinse intre 18 și 25 de ani) este relativ mică,
mai precis, 11% din totalul angajaților, indicator nu tocmai pozitiv, dar explicabil,
întrucât, în ultima perioadă, pregătirea educaționala a tinerilor s-a diminuat foarte mult.
19
Faptul că 14 persoane au vârsta de peste 51 de ani, este un lucru pozitiv, întrucât
acestea au demonstrat loialitate și experiență în domeniile în care activează.
2.4 Piața societății comerciale
2.4.1 Aprovizionare – furnizori
Furnizorii fac și ei parte din micromediu, întrucât impactul lor asupra firmei este
imediat.
Firma are încheiate contracte cu furnizorii pe o perioada de 1-2 ani, cu posibiliate de
reînnoire automată. Din păcate, sunt și furnizori care pot produce cu ușurință un efect
advers în cadrul firmei, prin furnizarea unor materiale de proastă calitate sau prin
nerespectarea termenelor de livrare. Inevitabil, aceste lucruri vor avea impact asupra
clienților firmei.
Firma trebuie să-și monitorizeze furnizorii și să se asigure ca ei le oferă bunuri de
calitate.
Ținând cont de gama de servicii prestate și produse fabricate, se impune o clasificare
a furnizorilor în funcție de activitățile societății comerciale SC ELECTRO INSTAL
FRIG SRL .
1.Artic
2.Whirlpool
2.4.2 Desfacere – clienți
Clienții constituie componenta cea mai importantă, deoarece aceștia alcătuiesc piața
de desfacere a oricărei întreprinderi. Aceștia sunt reprezentați de: consumatori,
utilizatori industriali, angrosişti, agenții guvernamentale și internaționale etc.
Activitatea principală a firmei fiind cea de prestări servicii, și anume repararea
autovehiculelor, atragerea clienților și mai ales menținerea acestora prin oferirea de
servicii de înaltă calitate este prioritatea principală a firmei.
In urma unui studiu intern, desfășurat pe perioada anului 2014, peste 70% din
veniturile companiei reprezintă încasări de la persoane fizice ce au beneficiat de
serviciile sau de produsele fabricate/comercializate de această companie privată.
20
Persoanele juridice, au un rol important în desfașurarea activității, chiar dacă ponderea
acestora în total venituri este de aproximativ 30%.
Un element important in cazul relatiei de colaborare cu persoanele juridice este
constituit de prezența contractelor existente între aceștia și SC ELECTRO INSTAL
FRIG SRL. Acest lucru oferă o stabilitate, întrucât este redusă posibilitatea emigrării
clienților către concurență.
2.4.3 Concurenți
Concurenții - reprezintă agenții economici cu care intră în competiție orice
întreprindere, întrucât în economia de piață este indispensabilă înfruntarea pentru
obținerea unor condiții mai avantajoase de producere și desfacere a bunurilor și
serviciilor, cu țelul atingerii unor performanțe deosebite, întrucât concurența este o luptă
dură - în care învinge întotdeauna cel mai bun și care, deși primează interesele
economice - se desfășoară nu numai cu mijloace economice, ci și extraeconomice,
astfel, pentru fiecare întreprindere este absolut necesar să descopere: structura și
amploarea concurenței, motivele reușitei concurenților importanți, precum și șansele de
a-i învinge.
Concurenții sunt, de obicei, firme sau persoane particulare care își dispută aceiași
clienți (beneficiari) sau furnizori de bunuri și servicii. Ei pot deține un anume loc și
importanță pe piață, ceea ce le confera postura de: lideri, inovatori, conservatori,
concretizată într-un comportament specific mai ales în ceea ce privește modalitățile de
intervenție pe piața si tipul de relații practicate.
Principalul concurent pe piața vânzărilor este societatea Artic, Ploiești, dar datorita
nerespectării standardelor impuse de producător, activitatea acestora a fost suspendată
pe o perioadă nedeterminată de timp, din acest motiv, cota de piață majorându-se până
la aproximativ 20% la nivel local.
În cazul activităților de comercializare a produselor, cota de piață este de 1%, în
condițiile în care pe piața locală activează marile companii de distribuție a produselor.
2.5 Analiza economico - financiara

Analiza cifrei de afaceri
Nivelul cifrei de afaceri furnizează informaţii importante privind importanţa firmei
pentru sectorul din care face parte, mărimea firmei şi ponderea sa pe piaţă.
21
Cifra de afaceri netă (CA) = Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor
Preţuri curente
Nr. INDICATORI 2012 2013 2014
Crt.
1. Producţia vândută 20 35329 3337
433
2. Venituri din vânzarea 177061 405162 510197
mărfurilor
3. Cfira de afaceri netă 197494 440491 513534
(Tabelul 3 – Cifra de afaceri curentă)
Preţuri comparabile
Crt.
1. Producţia vândută 20433 x 35329 x 3337
106,56= 104,84=
21773,404 37104,972
2. Venituri din vânzarea 177061 x 405162 x 510197
mărfurilor 106,56= 104,84=
188676,2 423556,35
3. Cfira de afaceri netă 197494 x 440491 x 513534
106,56= 104,84=
210449,6 460489,29
(Tabelul 4 – Cifra de afaceri comparabilă)
(Figura 2 – Cifra de afaceri)

Creşterea cifrei de afaceri de la anul 2012 la 2013 s-a datorat creşterii producţiei
vândute. Ulterior pe anul 2014 creşterea veniturilor din vânzarea mărfii a dus la o
creştere a cifrei de afaceri, deşi producţia vândută a fost în scădere.
22
2. Analiza profitului
1. Profit curent
Profitul curent este determinat atât de rezultatul exploatării cat si de cel al
activităţii financiare fiind prin urmare rezultatul activităţii curente.
Profitul curent (PC) = Profitul exploatării + Venituri financiare - Cheltuieli
financiare
Preţuri curente
Crt.
1. Profitul exploatării 13163 19935 -13855
2. Venituri financiare 53 16 31
3. Cheltuieli financiare 0 0 0
4. Profitul curent (PC) 13216 19951 -13824
(Tabelul 9 – Profitul curent curent)
2012 2013 2014
Profitul curent(PC) 13216 x 106,56 = 19951x 104,84 =
14082,969 20916,628 -13824
(Tabelul 10 – Profitul curent comparabil)
(Figura 5 - Profitul curent)
Profitul curent, care este suma dintre profitul activităţilor de exploatare şi

financiare, este şi el diminuat, ajungând să fie chiar negativ, deci pierdere, ca urmare a
reducerii mai mult decât sensibile rezultatelor activităţii financiare.
23
Profit net
Profitul net exprimă mărimea absoluta a rentabilităţii financiare cu care sunt

renumeraţi acţionării pentru capitalurile proprii subscrise.
Profitul net (PN) = Profit current + Venituri excepţionale - Cheltuieli
excepţionale - Participarea salariaţilor - Impozitul pe profit
Preţuri curente
Nr. Crt. INDICATORI 2012 2013 2014
1. Profitul/pierdere curentã 13216 19951 -13824
2. Venituri excepţionale 0 0 0
3. Cheltuieli excepţionale 0 0 0
4. Participarea salariaţilor la profit 0 0 0
5. Impozitul pe profit 1435 3393 0
6. Profitul net / pierderea curentã 11781 16558 -13824
(PN)
(Tabelul 11 - Profitul net curent)
2012 2013 2014
Profitul net(PN) 11781 x 106,56 = 16558 x 104,84 =
12553,833 17359,407 -13824
(Tabelul 12 – Profitul curent comparabil)
(Figura 6 - Profitul net/ pierderea netã)
24
Profitul net al firmei a crescut pe periada anilor 2012 – 2013, dar a scăzut
dramatic în 2014 datorită cheltuielilor mai mari ca şi veniturile, asta fiind explicată de
achiziţionarea unui autovehicul cu bani cash marca FIAT Doblo.
3. Analiza capacităţii de autofinanţare
Capacitatea de autofinanţare a fost calculată prin metoda diferenţelor. Indiferent de

modul de calcul capacitatea de autofinanţare permite aprecierea rezultatelor firmei şi
capacitatea acesteia de a degaja resurse interne de finanţare din propria sa activitate.35
Preţuri curente
Crt.
1. Rezultatul brut al exploatării 13163 19935 -13855
2. Alte venituri aferente exploatării 17 0 0
3. Alte cheltuieli aferente exploatării 8771 19095 28220
4. Venituri financiare (cu excepţia 53 16 31
veniturilor financiare din
provizioane)
5. Cheltuieli financiare (cu excepţia 0 0 0
cheltuielilor financiare privind
amortizările şi provizioanele)
6. Venituri extraordinare (cu excepţia 0 0 0
veniturilor din vânzarea de active, a
veniturilor extraordinare din
provizioane)
7. Cheltuieli extraordinare (cu excepţia 0 0 0
valorii contabile a activelor cedate, a
cheltuielilor extraordinare privind
provizioanele şi amortizările)
8. Impozitul pe profit 1435 3393 0
9. CAF (Capacitatea de 3027 -2537 -42044
autofinanţare)
(Tabelul 13 – CAF curent)
35
Dalota M., "Analiza economico-financiara", Editura PRO Universitaria, 2007, pag. 156
25
2012 2013 2014
CAF (Capacitatea 3027 x 106,56 = -2537 x 104,84 =
de autofinanţare) 3225,5712 -2659,7908 -42044
(Tabelul 14 – CAF comparabil)
CAF = Rezultatul brut + Alte venituri – Alte cheltuieli + Venituri financiare (cu
excepţii) – Cheltuieli financiare (cu excepţii) + Venituri extraordinare (cu excepţii) –
Cheltuieli extraordinare (cu excepţii) – Impozit pe profit
Capacitatea de autofinanţare scade pe perioada celor 3 ani, fiind chiar negativă, în

principal datorită scăderii rezultatelor financiare. Acest lucru este ameninţător pentru
firmă, care poate chiar falimenta.
4. Analiza diagnosticul riscului firmei
Gradul de îndatorare
Riscul îndatorării este cunoscut sub denumirea de levier financiar şi exprimă
incidenţa îndatorării firmei asupra rentabilităţii capitalului propriu.
Preţuri curente
1. Profit brut/Pierdere brută 13163 19935 -13855
2. Active totale 23762 71191 92389
3. Capital propriu 6310 18369 -10456
(Tabelul 15 - Indicatorii riscului: preţuri curente)
1. Profit brut/Pierdere brută 13216 x 106,56= 19951 x 104,84= -13824
14082,969 20916,628
2. Capital permanent 6310 x 106,56= 18369 x 104,84= -10456
6723,936 19258,059
3. Capital propriu 6310 x 106,56= 18369 x 104,84= -10456
6723,936 19258,059
(Tabelul 16 - Indicatorii riscului: preţuri comparabile)
26
Riscul firmei
Crt.
1. Rata rentabilităţii financiare 209,45 108,61 132,21
(Rf = Profit brut / Capital propriu x 100)
2. Rata rentabilităţii economice 209,45 108,61 132,21
(Rf = Profit brut / Capital permanent x
100)
(Tabelul 17 - Riscul firmei)
(Figura 8 - Riscul firmei)
Se observă că rata rentabilităţii economice este egală cu rata rentabilităţii

financiare. În această situaţie, structura capitalului nu influenţează rata rentabilităţii
financiare a capitalului propriu, situaţia marcând stabilitatea structurii financiare.
Riscul de faliment
Riscul de faliment va fi analizat pe baza indicatorilor de echilibru financiar.

Indicatorii echilibrului financiar sunt fondul de rulmet (FR), necesarul de fond de
rulment (NFR) şi trezoreria (T).
Preţuri curente
Crt.
27
1. Fondul de rulment (FR) 21590 70171 37010
FR = (Capitaluri proprii + Datorii
financiare) – Imobilizări nete
2. Nevoia de fond de rulment (NFR) 4138 13287 -46770
NFR = Active circulante – Datorii pe
termen scurt
3. Trezoreria (T) 17452 56884 83780
T = FR - NFR
(Tabelul 18- Riscul de faliment curent)
Crt.
1. Fondul de rulment (FR) 21590 x 70171 x 37010
FR = (Capitaluri proprii + 106,56= 104,84=
Datorii financiare) – 23006,304 73567,276
Imobilizări nete
2. Nevoia de fond de rulment 4138 x 106,56= 13287 x -46770
(NFR) 4409,4528 104,84=
NFR = Active circulante – 13930,09
Datorii pe termen scurt
3. Trezoreria (T) 17452 x 56884 x 83780
T = FR - NFR 106,56= 104,84=
18596,851 59637,185
(Tabelul 19 - Riscul de faliment comparabil)
(Figura 9 - Riscul de faliment)

28
Pe durata celor 3 ani s-a dovedit că fondul de rulment are valoare pozitivă, deşi
faţă de anul 2013 valoarea lui pe 2014 a scăzut cu 36557,276 lei ceea ce denotă în cazul
repetării ei că firma face faţă finanţării exploatării, generând o situaţie favorabilă firmei.
Se observă că trezoreria netă va avea valori pozitive, în concordanţă cu cerinţele
gestiunii financiare. Mărimea sa a crescut de la un an la altul, evoluţia activităţii
societăţii fiind în creştere. Pentru o activitate pe termen lung, relaţia denotă realizarea
unui echilibru financiar şi diminuarea riscului de faliment. Trezoreria pozitivă face
posibilă realizarea de plasamente şi deţinerea de disponibilităţi băneşti.
6. Analiza rentabilităţii firmei
Analiza rentabilităţii este realizata cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca

indicator de volum) si rata rentabilităţii (indicator al marimii relative a rentabilităţii). O
importanta deosebita prezinta ratele rentabilităţii, intrucat exprima gradul in care
capitalul sau folosirea resurselor aduc profit.
Preţuri curente
Crt.
1. Cheltuieli totale 184348 420556 527389
2. Venituri totale 197564 440507 513565
3. Active totale 23762 71191 92389
4. Capital permanent 6310 18369 -10456
5. Capital propriu 6310 18369 -10456
6. Profit brut/ pierdere brutã 13216 19951 -13824
(Tabel 20 – Indicatori rentabilitate: preţuri curente)
Crt.
1. Cheltuieli totale 184348 x 420556 x 527389
106,56= 104,84=
196441,22 440910,91
2. Venituri totale 197564 x 440507 x 513565
106,56= 104,84=
210524,19 461827,53
3. Active totale 23762 x 71191 x 92389
106,56= 104,84=
25320,787 74636,644
4. Capital permanent 6310 x 106,56= 18369 x -10456
29
6723,936 104,84=
19258,059
5. Capital propriu 6310 x 106,56= 18369 x -10456
6723,936 104,84=
19258,059
6. Profit brut/pierdere brutã 13216 x 19951 x -13824
106,56= 104,84=
14082,969 20916,628
(Tabel 21– Indicatori rentabilitate: preţuri comparabile)

Crt.
1. Rata rentabilităţii costurilor (Rc = Profit brut / 7,17 4,74 -2,62
Chelt. Totale x 100)
2. Rata rentabilităţii veniturilor 6,69 4,53 -2,69
(Rv = Profit brut / Venituri totale x 100)
3. Rata rentabilităţii activelor totale (Ra = Profit brut 55,62 28,02 -14,96
/
Active totale x 100)
4. Rata rentabilităţii economice 209,45 108,61 132,21
(Re = Profit brut / Capital permanent x 100)
5. Rata rentabilităţii financiare 209,45 108,61 132,21
(Rf = Profit brut / Capital propriu x 100)
Indicatorii de rentabilitate
(Tabel 22 – Ratele rentabilităţii)
(Figura 10 – Rata rentabilităţii costurilor)
30
 Rata rentabilităţii costurilor, ce reflectă modul în care firma a gestionat resursele
care au intrat în costuri – scade de la 7,17% în anul 2012 la 4,74% în 2013 (evolutia
negativă se datorează scăderii costurilor) şi continuă să scadă de la 4,742,82% în anul
2013 la valoarea negativă -2,62% în 2014. Această evoluţie negativă se datorează
creşterii costurilor într-un ritm mai mare decât creşterea profitului.
(Figura 11 – Rata rentabilităţii veniturilor)

Rata rentabilitãţii veniturilor caracterizeazã eficienţa intregii activitãţi a firmei în
cursul exerciţiului.36
 Rata rentabilităţii veniturilor: scade de la 6,69% la 2,75% în anul 2013, şi continuă
să scadă de la 4,53% la valoarea negativă 2,69% în anul 2014, ceea ce înseamnă
creşterea profitului într-un ritm mai mic decât veniturile, deci o înrăutăţire a activităţii
firmei.
(Figura 12 – Rata rentabilităţii activelor)

 Rata rentabilităţii resurselor ocupate (a activelor) înregistrează valori peste pragul
limită de 1% în anii 2012 – 2013, iar în 2014 scade dramatic de pragul limită. Valorile
36
Dalota M., "Analiza economico-financiara", Editura PRO Universitarã, 2007, pag 159
31
indicatorului înregistrează o scadere în anul 2013 faţă de 2012 şi în anul 2014 faţă de
2013, ceea ce indică un aspect negativ pentru activitatea viitoare a firmei.
(Figura 13– Rata rentabilităţii economice)

Aceastã ratã mãsoarã eficienţa mijloacelor materiale şi financiare alocate întregii
activitãţi a firmei. 37
 Rata rentabilităţii economice se situeaza in toti anii peste pragul de 5% fiind
determinată de scăderea vitezei de rotaţie a activului total şi de scăderea ratei de
rentabilitate a veniturilor.
(Figura 14 – Rata rentabilităţii financiare)

Rata de rentabilitãţii financiare (a capitalurilor proprii) masoarã randamentul
capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care acţionarii l-au fãcut prin
cumpãrarea actiunilor firmei.38
37
Tole M., Voicu R., Nedelescu M., Matei C., "Gestiunea financiara a firmei", Ed PRO Universitarã,
2007, pag 94
38
Tole M., Voicu R., Nedelescu M., Matei C., "Gestiunea financiara a firmei", Ed PRO Universitaria,
2007, pag 97
32
 Rata rentabilităţii financiare, care arată capacitatea capitalului investit de a aduce
profit, scade de la 209,45% la 108,61% în anul 2013 şi de la 108,61% la 132,21% în
anul 2014, lucru care se datorează scăderii rezultatului net.
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND REFLECTAREA IN CONTABILITATE A
VENITURILOR SI CHELTUIELILOR IN CADRUL FIRMEI SC ELECTRO
INSTAL FRIG SRL SA, Ploiești
3.1. Monografie venituri si cheltuieli

Societatea comercială SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL SA, înregistrează în
contabilitate înluna decembrie a anului 2014, următoarele operaţiuni:
1.Societatea la data de 02.12.2014 achiziţionează materii prime pe baza facturii
numărul 345689 în valoare de 500.000 lei, materiale consumabile în valoare de 25.000
Lei şi materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 20.000 Lei.
% = 401 620.000
301 500.000
4426 120.000
% = 401 31.000
302 25.000
4426 6.000
33
% = 401 24.800
303 20.000
4426 4.800
2. La data de 04.12.2014 se dau în consum materii prime în valoare de 300.000

lei, materiale consumabile de 10.000 şi se înregistrează uzura obiectelor de inventar
existente în valoare de 5.000 lei.
601 = 301 300.000
602 = 302 10.000
603 = 303 5.000
3. La data de 05.12.2014 se achiziţionează imprimate de birou care se dau în

consum ,fără stocarea prealabilă, în valoare de 30.000 lei, TVA 24%.
% = 401 37.200
604 30.000
4426 7.200
4. La data de 06.12.2014 se înregistrează factura de energie electrică în valoare

de 15.000 lei şi de apă canal de 13.000 lei, TVA 24%.
% = 401 34.720
605 28.000
4426 6.720
5. La data de 06.12.2014 se achiziţionează mărfuri în valoare de 300.000 lei, pe

baza facturii numărul 12356 , TVA 24%.
% = 401 372.000
371 300.000
4427 72.000
6. Se stabileşte preţul cu amănuntul pentru mărfurile achiziţionate conform

facturii 12356.
371 = % 110.550
378 45.000
4428 65.550
34
7. La data de 31.12.2014 se descarcă gestiunea mărfurilor vândute pe bază de
factură .
% = 371 300.000
4428 32.100
378 47.900
607 220.000
8. La data de 07.12.2014 se înregistrează cheltuielile de întreţinere şi reparaţie

în suma de 20.000 lei, cheltuieli de chirii şi locaţii de gestiune de 12.000 lei şi cheltuieli
cu primele de asigurare de 15.000 lei.
% = 401 47.000
611 20.000
612 12.000
613 15.000
9. La data de 07.12.2014 se înregistrează cheltuieli cu colaboratorii de 13.500 lei

şi comisioanele în valoare de 24.800.
% = 401 38.300
621 13.500
622 24.800
10. La data de 08.12.2014 se evidenţiază în contabilitate:

- cheltuieli cu transport de bunuri şi personal, în valoare de 32.000 lei, TVA
24%.
- cheltuieli cu deplasările, în valoare de 15.000lei
- cheltuieli poştale, în valoare de 4.000lei, TVA 24%.
- comisioanele bancare, în valoare de 500 lei.
% = 401 44.640
624 32.000
626 4.000
44268 640
% = 5121M 15.500
625 15.000
35
627 500
11. La data de 15.12.2014 se înregistrează cheltuielile cu salariile

personalului încadrat cu carte de muncă în valoare de 80.000 Lei, precum şi cheltuieli
cu asigurările sociale şi fondul de şomaj.
641 = 421 80.000
6451 = 4311 17.600
6452 = 4371 2.400
6453 = 43135 600
628 = 447 600
12. La data de 16.12.2014 se înregistrează amenzile achitate în cursul lunii

de 20.000 lei şi donaţiile în valoare de 10.000 lei.
% = 5121 30.000
6581 20.000
6582 10.000
13. La data de 18.12.2014 se înregistrează veniturile din vânzarea produselor

finite în valoare de 200.000 lei, veniturile din prestări de servicii în valoare de 15.000
lei, veniturile din vânzarea mărfurilor de 200.000 lei, TVA 24%.
4111 = % 215.000
701 200.000
708 15.000
4427 51.600
14. La data de 18.12.2014 se înregistrează recepţia unui mijloc fix realizat în

regie proprie în valoare de 300.000..
2121 = 722 200.000
15. La data de 20.12.2014 se înregistrează pe baza extrasului de cont

încasarea unui client extern cu suma de 10.000 $,la cursul de 3 lei / $,cursul în
momentul facturării fiind de 3 lei / $.
5121 = % 30.000
5125 30.000
36
4427 7.200
16. Se înregistrează cheltuieli cu provizioanele pentru activităţi de

exploatare.
6813 = 151 100.000
17. La data de 21.12.2014 se evidenţiază încasarea unei subvenţii pentru

exploatare în suma de 50.000 lei.
5121 = 741 50.000
18. La data de 21.12.2014 se înregistrează anularea provizioanelor din

activitatea de exploatare în suma de 100.000 lei.
151 = 7813 100.000
19. Se achită diverşi furnizori prin bancă.

401 = 5121 300.000
20. Se închid Conturile de TVA.

4427 = % 202.350
4426 187.340
4428 15.010
21. La data de 23.12.2014 se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli.

121 = % 966.000
601 300.000
602 10.000
603 5.000
604 30.000
605 28.000
607 220.000
611 20.000
612 12.000
613 15.000
621 13.500
37
622 24.800
624 32.000
625 15.000
626 4.000
627 500
628 600
641 80.000
6451 17.600
6452 2.400
645 5.600
6581 20.000
6813 100.000
22. La data de 23.12.2014 se înregistrează închiderea conturilor de venituri.

% = 1211 175.000
701 600.000
704 15.000
707 200.000
722 200.000
741 50.000
765 10.000
7813 100.000
Rezultatul brut = Venituri - Cheltuieli = 1.175.000– 966.000 = 209.000 lei
Profitul net = Profitul brut – Impozitul pe profit = 209.000 –33.440
Profitul net = 175.560 lei
Impozitul pe profit = 16 % * 209.000 = 33.440
23. La data de 23.12.2014 se înregistrează impozitul pe profit.

691 = 441 33.440
24. La data de 23.12.2014 se înregistrează închiderea contului de cheltuieli

cu impozitul.
121 = 691 33.440
38
25. Se repartizează profitul.
121 = % 175.560
-100.000 lei
457 75.560
26. Se înregistrează impozitul pe dividende.

457 = 446 5.675
3.2.Analiza cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în cadrul firmei
3.2.1.Analiza cheltuielilor
Analiza cheltuielilor se realizează prin respectarea principiului conectării la

venituri şi vizează evoluţia acestora şi factorii determinaţi în vederea identificării
posibilităţilor de diminuare a lor pentru creşterea rentabilităţii întreprinderii. Pentru
această analiză se utilizează indicatorul „Cheltuieli la 1000 lei venituri” (C) determinat
ca raport între Cheltuielile totale (  Chi ) şi Veniturile totale (  vi ).

  Chi   gi  ci
C    1000 sau C 
  Vi  100
 
gi = structura veniturilor pe categorii
ci = cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de venituri
mii lei
Specificaţie Perioada Perioada curentă 2014
precedentă 2014 Prevăzut (P0) Realizat (P1)
(Pn-1)
Cheltuieli exploatare 137770 58797 72385
Cheltuieli financiare 724 80 -
39
Cheltuieli extraordinare 401 8 176
Total cheltuieli 138896 58885 72561
Venituri din exploatare gi 1392498 108020 73762
(%) (99,9%) (100%) (99,9%)
Venituri financiare 27 - 6
Venituri extraordinare 75 - 49
Total venituri 139353 108020 73818
Cheltuieli la 1000 lei 996,72 545,14 982,97
venituri
a) de exploatare 989,37 544,31 981,33
b) financiare 26 - -
c) extraordinare 52 - 355
P0/2014 – P2010= - 451,58

P1/2014 -P0/2010 = 437,83
În 2014 s-au prevăzut 545,14 lei cheltuieli la 1000 lei venituri, ceea ce înseamnă
o programare optimistă faţă de 2014 când s-au înregistrat 996,72 lei cheltuieli la 1000
lei venituri. Economiştii au mizat pe reducerea cheltuielilor de exploatare prin creşterea
rentabilităţii schelei şi prin urmărirea strictă a celorlalte categorii de cheltuieli.
În realitate această reducere a cheltuielilor nu a avut loc într-o asemenea măsură,
ci doar în valoare de 13,75 lei la 1000 lei venituri, acest lucru fiind explicat prin
influenţele structurii veniturilor şi a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri pe
categorii de venituri.
Se evidenţiază faptul că s-a avut în vedere amplificare eficienţei cheltuielilor mai
ales pe seama eficienţei pe categorii de venituri, care însă a înregistrat o evoluţie
inversă.
Structura cheltuielilor ocazionate pe anul 2014
40
Structura cheltuielilor ocazionate pe anul 2014
Structura veniturilor, ca factori de influenţă, explică rezultatul. Faţă de 2014,

când acest factor a avut ponderea lui în creşterea eficienţei cheltuielilor, în 2014 s-a
previzionat o scădere a importanţei sale.
Structura cheltuielilor ocazionate în 2014, comparativ cu 2014 evidenţiază faptul
că ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu amortizarea, respectiv 35% în 2014 şi
22% în 2014 când ocupă locul doi după cheltuielile salariale.
Pentru reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a avut în vedere creşterea
indicatorilor de utilizare intensivă şi extensivă şi folosirea raţională a utilajelor, scăderea
cheltuielilor cu forajul de exploatare şi injecţie, raţionalizarea investiţiilor.
În ceea ce priveşte evoluţia cheltuielilor, se poate analiza pe baza graficului
următor:
Evoluţia cheltuielilor pe categorii în perioada 2012-2014
(mii lei)
În perioada 2012-2014, cheltuielile de exploatare au înregistrat o evoluţie

importantă, relevată grafic şi valoric după cum urmează: în anul 2008 au înregistrat o
41
valoare de 87.974. lei, iar în anul 2010 o valoare de 137.770. lei, deci au crescut cu
56,60%.
Însă anul 2014 a marcat scăderea semnificativă a cheltuielilor de exploatare până
la valoarea de 72.385 lei, ceea ce înseamnă cu 47,46%, adică aproape cu jumătate din
valoarea anului 2014.
Cheltuielile financiare înregistrează valori reduse datorită specificului activităţii
de producţie desfăşurată la Schelă. Evoluţia în anul 2014 faţă de 2010 a fost
concretizată într-o creştere cu 116,79%, iar în anul 2014 nu s-au înregistrat cheltuieli
financiare.
Cheltuielile excepţionale au fost ocazionate în valori mai mari decât cele
financiare, înregistrând următoarea evoluţie: în 2014 au scăzut de la 629.302 lei la
401.770 lei, cu 36,15%, iar în 2014 au continuat să scadă până la valoarea de 176.170
lei, ceea ce reprezintă o scădere relativă faţă de anul 2014 cu 56,15%, iar faţă de 2010
cu 72%.
3.2.2.Analiza veniturilor
Veniturile obţinute în cursul perioadei 2012-2014 din activităţile de exploatare,
financiară şi excepţională au înregistrat evoluţia prezentată în graficul care urmează
Evoluţia veniturilor obţinute în
perioada 2012-2014 (mii lei)
Veniturile din exploatare au înregistrat corelativ cu cheltuielile din exploatare, o
creştere în 2014 faţă de 2013, cu 58,55%, pentru ca în anul 2012 să scadă cu 47% faţă
de anul precedent.
Veniturile financiare au o pondere mică în totalul veniturilor datorită specificului
obiectului de activitate.
Au înregistrat următoarea evoluţie: în 2014 au crescut cu 3,39% faţă de 2013, iar
în 2012 au scăzut drastic până la 77,28% faţă de anul precedent.
Veniturile excepţionale au valori mai mari decât cele financiare, dar au scăzut în
2014 faţă de 2010 cu 7,15%, iar în 2014 au scăzut cu până la 34,68% faţă de 2013.
Această evoluţie denotă o scădere a frecvenţei operaţiilor de casare şi dezmembrare a
mijloacelor fixe şi implicit, o reducere a operaţiilor excepţionale de cedare a
subansamblelor rezultate din dezmembrările şi casările de mijloace fixe.
3.3 Analiza şi conceperea sistemelor informatice economice
42
Conform teoriei sistemului economic, sistemul este economia care se compune
din elemente ca: întreprinderi, gospodarii casnice, organe de stat, instituţii sociale.
Organismul asupra căruia se răsfrâng atributele sistemelor economice poate fi de
orice dimensiuni, dar de cele mai multe ori se înţelege economia unei ţări. În acelaşi
timp, se poate considera sistem economic o singură ramură, sau o zonă bine delimitată a
unei ţări. În concepţia amintită sistemul are în componenţa instituţii, care la rândul lor
au organizaţii, iar acestea sunt compuse din unităţi.
Instituţia poate fi o întreprindere sau un minister. În interiorul instituţiei se
disting organizaţiile, situaţie în care în interiorul întreprinderii vor fi unităţi
producătoare sau de servicii s.a. Gospodăria casnică reprezintă o organizaţie specială
(instituţia coincide cu organizaţia).
Organizaţia este o formaţie socială constituită din oameni uniţi în vederea
îndeplinirii anumitor funcţii social-economice determinate.
Unitatea reprezintă un element al sistemului economic ce nu mai poate fi
descompus, se comporta cu regularitate determinată şi răspunde conform unor reguli la
impulsurile primite.
Un sistem economic îşi desfăşoară activitatea în timp. Perioadele sunt intervale
de timp de lungime egală, legate între ele. Mai multe perioade succesive alcătuiesc o
etapă. Funcţionarea unui sistem consta în faptul că în fiecare perioada primeşte un input
şi emite un output, modificându-şi în timp starea internă. Input-urile şi output-urile se
numesc fluxuri.
Procesul intern este procesul ce are loc în interiorul unităţii şi care transforma
input-ul în output.
Procesele dintr-un sistem economic sunt de două tipuri: reale şi de reglare. Cele
reale sunt procese materiale, fizice. Cele de reglare sunt procese intelectuale.
În viaţa noastră de zi cu zi, calculatoarele sunt ceva obişnuit, ba chiar
indinspensabil în unele cazuri. Se poate spune, pe drept cuvânt că trăim într-o societate
informatizată . În zilele noastre, întâlnim calculatoare peste tot, de la băcanul din colţ,
care-şi ţine evidenţele sale cu ajutorul unui PC şi până la ghişeul la care plătim
telefonul. Peste tot sunt calculatoare, legate eventual între ele şi formând astfel reţele de
calculatoare. Toate acestea se datorează faptului că ne dăm seama din ce în ce mai mult
ca PC-ul ne uşurează munca. Dar trebuie de subliniat faptul că un calculator este de fapt
o “maşinărie” care prelucrează o serie de informaţii pe care i le dăm. Informaţia, este
43
elementul esenţial din acest întreg lanţ. De fapt, în practică întâlnim, printre altele, două
concepte legate de aceasta şi anume sistemul informational şi sistemul informatic.
Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate în procesul de
colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informaţii.
Rolul sistemului informational este de a transmite informaţia intre diferite
elemente . De exemplu, în cadrul unei unităţi economice, roulul sistemului
informational este de a asigura persoanele din conducere cu informaţii necesare pentru
luarea diferitelor decizii economice sau de altă natură..
În cadrul sistemului informational se regăsesc : informaţia vehiculată,
documentele purtătoare de informaţii, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de
prelucrare a informaţiei, etc.
Printre posibile activităţi desfăşurate în cadrul acestui sistem, pot fi enumerate:
achiziţionarea de informaţii din sistemul de bază, completarea documentelor şi
transferul acestora intre diferite compartimente, centralizarea datelor, etc.
În cadrul sistemului informaţional, majoritatea activităţilor se pot desfăşura cu
ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare şi apoi, rezultatul poate fi
transferat mai departe, către alt compartiment spre prelucrare.Transferul se poate face şi
el pe cale electronică, prin intermediul unei reţele de calculatoare sau cu ajutorul
modemului.
Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare şi transmitere
a datelor pe cale electronică alcătuiesc un sistem informatic.
Într-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de transmisie a datelor,
alte componente hardware, softwer-ul, datele prelucrate, personalul ce exploatează
tehnica de calcul , teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.
Se poate spune deci, că sistemul informational este inclus în sistemul informatic,
acesta din urmă fiind o componentă esenţială a primului.
Sistemele informatice acoperă cele mai diverse domenii.În funcţie de
specializare, avem :
*0 Siteme specializate, adică sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip
de problema dintr-un anume domeniu;
*1 Sisteme de uz general, cu ajutorul cărora se poate rezolva o gamă largă
de probleme din mai multe domenii;
*2 Sisteme locale, programele necesare prelucrărilor de date şi datele se
afla pe un singur sistem de calcul;
44
*3 Sisteme pe reţea, sistemul funcţionează într-o reţea de calculatoare, caz în
care, datele şi programele pot fi distribuite mai multor staţii de lucru ce fac parte din
acea reţea.
În ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru în reţea,
avantajele fiind evidente : transfer de date intre staţii foarte rapid, costuri minime, etc.
În funcţie de localizarea datelor şi de locul în care sunt efectuate prelucrările,
putem avea sisteme informatice :
*4 Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul;
*5 Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare în
reţea;
*6 Cu prelucrări centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singură staţie
de lucru, indiferent de numărul staţiilor pe care sunt informaţiile de prelucrat;
*7 Cu prelucrări distribuite, mai multe calculatoare prelucrează datele
provenite de la unul sau mai multe calculatoare din reţea;
După domeniul în care funcţionează, sistemele pot fi clasificate :
*8 De baze de date, specializate în gestiunea unor cantităţi mari de date;
*9 Pentru prelucrări ştiinţifice, specializate pe anumite domenii ştiinţifice;
*10 Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor
maşini,scule,unelte computerizate;
După nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice în structura organizatorică a
societăţii, putem avea :
*11 Sisteme informatică pentru conducerea activităţilor la nivelul unităţilor
economice;
*12 Sisteme la nivelul organizaţiilor cu structura de grup;
*13 Sisteme informatice teritoriale;
*14 Sisteme informatice la nivel de ramură şi subramura şi la nivel economic
naţional;
*15 Sisteme de uz general.
După activitatea ce o automatizează, sistemele pot fi :
*16 Pentru conducerea producţiei;
*17 Pentru activitatea comercială;
*18 Pentru evidenţa contabilă;
*19 Pentru evidenţa materialelor şi mărfurilor;
*20 Pentru evidenţa personalului şi salarizare;
45
*21 Pentru evidenţa mijloacelor fixe.
3.4.Aplicaţie informatică privind veniturile în cadrul entităţii

OPERAŢII DE ÎNCHIDERE VENITURI ŞI CHELTUIELI LUNARE ÎN
PROGRAMUL XP
Acest meniu este foarte important. Aici se efectuează toate operaţiunile contabile
de închidere lunară (sau trimestriala, după caz), care se referă la cheltuielile legate de
stocuri, înregistrarea automată a amortizării, note contabile la salarii, închiderea
veniturilor şi cheltuielilor, a TVA şi alte operaţiuni.
Verificare repartizare retur : este destinat depistării erorilor apărute la operarea
documentelor de retur; după cum v-om vedea la modulurile de "Furnizori", "Clienţi" şi
"Stocuri" aveţi posibilitatea de a înregistra operaţiunile de retur a stocurilor prin
introducerea cantităţii returate cu semnul (-) moment în care programul va deschide o
machetă care afişează intrările/ieşirile/consumurile de stocuri şi unde avem posibilitatea
să alegem din care lot facem returul.
Descărcare de gestiune en-gross : intrăm de fiecare dată când dorim să
consultăm valoric stocurile şi la sfârşitul lunii când trebuie să înregistrăm descărcarea
definitiva pe cheltuieli a stocurilor vândute/consumate în luna respectivă.
La modulul de "Clienţi" şi "Stocuri" se vor opera toate documentele de ieşire a
stocurilor din gestiune. Aceste mişcări sunt centralizate la modulul de "Stocuri ", şi pot
fi consultate la situaţia "Fisa generală de stoc" (care cumulează toate stocurile pe
conturi) sau "Fisa mişcare produs", dar fără a accesa butonul de descărcare de gestiune
le putem consulta doar din punct de vedere cantitativ. Pentru a le consulta şi valoric va
trebui să accesăm macheta de "Descărcare de gestiune" care conţine două butoane
principale şi anume : <Efectuare descărcare> şi <Anulare descărcare>.Prin accesarea lor
putem efectua descărcarea de gestiune de câte ori avem nevoie pentru obţinerea
informaţiei valorice legată de stocuri (nu uitaţi să apelaţi periodic butonul de "curăţare"
de care dispuneţi la modulul "Utilitare"pentru a nu încărca inutil bazele de date)
Programul poate utiliza ca metode de descărcare : FIFO (primul intrat-primul ieşit) sau
CMP (cost mediu ponderat). Putem alege , la început, ce metodă doriţi bifând una din
cele două opţiuni la modulul "Utilitare" , meniul "Configurare generală".
Notele contabile, care se vor înregistra în registrul jurnal automat, vor fi cele
operate de dumneavoastră la clienţi, stocuri-bonuri de consum sau note de transfer.
46
Din punct de vedere tehnic efectuarea acestei operaţiuni blochează ceilalţi
operatori din machetele ce operează cu stocuri. În acelaşi moment va trebui ca în toate
lunile anterioare lunii curente să fie efectuată descărcarea de gestiune, altfel programul
va calcula eronat preţul de ieşire. Dacă dorim să facem o modificare a descărcării de
gestiune intr- o lună anterioară va trebui să anulăm întâi descărcarea de gestiune din
luna curentă, şi abia apoi pe cea din luna anterioară.
Dacă se doreşte modificarea unor documente de ieşire sau adăugarea de noi
documente se va anula descărcarea de gestiune.
Descărcare de gestiune en-detail funcţionează similar celui expus anterior doar
ca la apelarea lui se va deschide o machetă în care avem posibilitatea să punem
conturile cu care vrem să lucrăm. Programul are predefinite automat conturile standard
referitoare la gestiunea en-detail şi de asemenea are introdusă formula de calcul pentru
coeficientul de repartizare a adaosului comercial pentru mărfurile ieşite din gestiune.
Pentru anularea acestei descărcări intrăm pe aceeaşi machetă şi apăsam unul din
butoanele aflate în dreptul fie al coeficientului, fie al conturilor de ieşire, moment în
care primim mesajul că este efectuată descărcarea şi se va activa butonul de anulare
note.
Pentru a utiliza acest meniu stocurile vor trebui încărcate la preţ cu amănuntul, la
modulul de "Cumpărări". După accesarea butonului <Calcul>, pentru a se înregistra
notele contabile de descărcare apăsaţi butonul <Transfer Note>.
Faţă de descărcare en-gros, unde se vor genera note contabile pentru fiecare
mişcare de stoc, la descărcarea en-detail, se va genera o singură notă cumulata de
descărcare, pe baza coeficientului calculat.
Descărcarea de stocuri en-detail este utilizată doar în cadrul produselor care se
încarcă la preţ cu amănuntul. Încărcarea la preţ cu amănuntul se va face în modulul de
cumpărări, în cadrul valorii pentru contul de marfă 371 încărcându-se şi valoarea
contului de adaos comercial 378 şi TVA neexigibil 4428.
Aceasta descărcare va efectua de fapt diminuarea debitului contului de marfă
371 cu valorile conturilor de cheltuieli de marfă 607, adaos comercial şi TVA neexigibil
(toate acestea aflându-se pe partea de debit).
Amortizare mijloace fixe - este o machetă de unde puteţi efectua sau anula
amortizarea tuturor mijloacelor fixe; amortizarea mijloacelor fixe o puteţi efectua şi de
la modulul "Imobilizări" unde puteţi să efectuaţi operaţiunea cumulat sau pe fiecare
mijloc fix în parte.
47
Generare note contabile salarii - este un meniu care centralizează sumele legate
de salarii, care vor fi prelucrate la modulul "Salarizare". Operaţiunea poate fi efectuată
de aici sau din modulul "Salarizare". Prin apelarea meniului se va deschide o machetă în
care se afişează date legate de numărul de zile lucrătoare din lună, numărul mediu de
salariaţi şi numărul total de salariaţi. Accesarea butonului <Generare note> va deschide
o fereastră în care se vor afişa notele contabile ce urmează a fi transferate în
contabilitate. Dacă lucrăm cu analitice, aceste note vor trebui predefinite de către
programator, deoarece programul lucrează cu note standard.
Închiderea conturilor de T.V.A. - aici deschidem o machetă în care va fi afişat
cumulat şoldul conturilor de TVA, 4426 - TVA deductibil, respectiv 4427 - TVA
colectat, 4423 - TVA de plată sau 4424 - TVA de recuperat. Pentru a închide contul de
TVA deductibil şi TVA colectat veţi accesa butonul <Generare Note Contabile>,
moment în care programul va deschide o fereastră în care vă va afişa notele contabile.
Dacă suntem de acord cu sumele apelăm butonul <Transfer Note Contabile>.
În cazul în care introducem noi documente sau modificăm documente deja
înregistrate este suficient să accesăm din nou aceasta machetă, şi programul va închide
noile valori. Pentru mai multă siguranţă apelăm întâi butonul <Anulare>, în cazul unei
închideri deja efectuate.
Închidere conturi de venituri şi cheltuieli - permite închiderea lunară a tuturor
conturilor de cheltuieli şi venituri, inclusiv a contului 711 - care va fi tratat ca o
închidere de venit, cu semnul "+" sau "-", după cum şoldul acestui cont este creditor,
respectiv debitor.
Pentru a închide toate aceste conturi este necesar (mai ales pentru conturile de
tip analitic) ca atunci când sunt create, să se completeze căsuţa "Cont de închidere".
Prin apelarea butonului <Generare note contabile> se va deschide o fereastră în
care sunt afişate şoldurile conturilor de cheltuieli şi venituri, ce urmează a fi închise prin
"Contul de profit şi pierdere". Dacă se lucrează cu analitice, aici putem observa dacă
din greşeală am operat direct în contul sintetic.
Apăsam butonul <Transfer note contabile> şi în acest moment toate conturile de
venituri şi cheltuieli vor fi soldate.
Verificare contabilă lunară - deschide o machetă în care sunt afişate principalele
conturi care, în mod normal, la sfârşitul lunii trebuie să aibă şoldul "0", dar şi conturile
legate de Casă şi de Bancă, care trebuie să aibă şold debitor. Macheta permite bifarea
sau debifarea conturilor pe care doriţi să le verificaţi.
48
Închidere luna de lucru - deschidem o machetă în care avem posibilitatea de a
bloca operaţiunile contabile efectuate (nici un alt utilizator nu mai poate modifica notele
contabile create în luna curentă).
Avem opţiunea de a bloca numai anumite module, prin bifarea căsuţei
corespunzătoare, sau toate documentele, prin bifarea căsuţei "Închidere integrală luna
contabilă".
Transfer Solduri pentru an nou - se va utiliza numai când vă aflaţi în luna
decembrie, şi dorim deschiderea noului an.
CONCLUZII SI PROPUNERI
Concluzii
Având în vedere că unul din obiectivele sistemului informaţional-contabil,
priveşte gestiunea fiscală, iar informaţi contabilă este utilizată ca bază pentru
determinarea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii fiscale sau sociale, desprindem
concluzia că între contabilitate şi fiscalitate există atât raporturi de integrare cât şi de
neutralitate, care în mod normal trebuie avute în vedere la elaborarea strategiei de
dezvoltare a firmei. În acest sens trebuie avut în vedere următoarele:
- soluţiile optime referitoare la: obiectul impunerii, cotele de impozit, termenele
de plata a obligaţiilor fiscale şi sociale;
- facilităţile fiscale prevăzute de lege, constând in: scutiri, amânări, eşalonări sau
reduceri la plata impozitelor şi taxelor şi altor obligaţii;
- ponderea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii în total operaţiilor de
trezorerie, respectiv total active sau cifră de afaceri;
- evaluarea impactului fiscal asupra rezultatelor financiare, a eventualelor
sancţiuni de natură fiscală, ca urmare a nerespectării unor reglementări fiscale datorită
recunoaşterii acestora, sau ca urmare a unei abilităţi fiscale extreme la care sunt nevoiţi
să apeleze agenţii economici pentru a supravieţui în condiţiile unei fiscalităţi excesive.
În cocndiţiile actuale a ţării noastre, unde contabilitatea este reglementată,
politicile contabile chiar dacă sunt importante, nu sunt hotărâtoare în evaluarea
deciziilor manageriale întrucât impactul reglementărilor fiscale asupra mediului de
afaceri dar şi asupra organizării contabilităţii este negativ, cel puţin din următoarele
considerente:
49
-lipsa de coerenţă a diferitelor prevederi legislative care reglementează acelaşi
domeniu sau sector de activitate;
-instabilitatea legislativă datorită frecventelor modificări ale reglementărilor
fiscale;
-modificarea frecventă a prevederilor unor legi organice prin ordonanţe de
urgenţă sau hotărâri ale guvernului;
-aplicarea diferenţiată în teritoriu a unor reglementări fiscale sau aplicarea cu
întârziere ori retroactivă a acestora;
-imposibilitatea transpunerii în practică a unor legi, hotărâri sau ordonanţe până
la apariţia uneori cu mare întărziere a instrucţiunilor, normelor şi precizărilor privind
aplicarea acestora.
Propuneri
1. Decizia managerilor de concediere a unor persoane, are ca efect reducerea
cheltuielilor cu impozitul pe salarii, a contribuţiilor la: asigurările sociale, fondul de
şomaj, fondul de sănătate, determinând diminuarea cheltuielilor firmei şi menţinerea
nivelului trezoreriei.
2. Hotărârea acţionarilor şi asociaţilor de a reinvesti profitul obţinut, genereaza o
reducere a sarcinii fiscale, în timp ce decizia de repartizare a profitului la dividende şi
ridicarea acestora ar antrena majorarea obligaţiilor fiscale prin impozitul ce trebuie
plătit bugetului de stat.
3. Declaraţiile privind impozitele, taxele şi contribuţiile depuse la organismele
fiscale şi de protecţia socială consemnează obligaţii ce vor afecta cheltuielile, rezultatele
financiare şi trezoreria agenţilor economici.
4. Materialele întocmite de organele de control constituie surse de date pentru
impunerea persoanelor juridice şi fizice ce au ca rezultat creşterea veniturilor bugetare şi
diminuarea trezoreriei agenţilor economici.
50
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:
1. A.Pişleag – Sinteze Contabilitate financiară curentă

2. A.Pişleag – Sinteze Contabilitatea financiară de raportate
3. A.Pişleag – Sinteze Contabilitatea publica
4. A.Pişleag ,Contabilitatea financiară curentă, Editura Alma Mater, Sibiu 2013
5. Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiara - o abordare
europeana si internationala, vol. I si II, Editura Infomega, Bucuresti, 2010.
6. Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea
financiara. Aplicatii practice si teste grila pentru autoevaluare, Editura Fundatiei
Romania de Maine, Bucuresti, 2010.
7. Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura
Universitara, Bucuresti, 2011 sau editiile anterioare.
8. Bătrâncea M., s.a. - Raportarea şi analiza financiară a entităţii economice,
Editura Risoprint, Cluj – Napoca, 2010
9. Creţoiu Gh., Cornescu V., Bucur I. (2011), Economie, Bucureşti: Editura CH.
Beck;
10. Matiş, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiară, Ediţia A III-a, Ed. Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
11. Pântea, I.P., Bodea Gh. (2011), Contabilitatea financiară – Editura Intelcredo,
Deva.
Reglementări contabile şi fiscale
51
12. Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 3055/2011 privind aprobarea Reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, Reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene, M. Of. nr. 766 şi 766 bis din 10 noiembrie 2011.
13. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.861/2011 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor
şi capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2011.
14. Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2010, privind documentele
financiar-contabile, M. Of. nr. 870, din 23 decembrie 2010.
52

Contabilitatea Cheltuielilor Veniturilor Si Rezultatelordoc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Cheltuielilor Veniturilor Si Rezultatelordoc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA FIRMEI ELECTRO INSTAL FRIG

CAPITOLUL 3 - STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA SI ANALIZA

1.1.Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor

1.2.Sructura cheltuielilor si veniturilor

Veniturile din exploatare

1.3. Organizarea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor

1.4. Delimitari conceptuale privind rezultatele unei entitati economice

Acest sens general al profitului dă o imagine asupra modalităţilor în care se

Profitul este un element de conducere al agenţilor economici şi de stimulare

Acţiunea economică, desfăşurarea unei activităţi de natură economică este

Profitul sintetizează rezultatele activităţii oricărei unităţi economice, deci,

Dacă avem în vedere că profitul este surplusul obţinut de o societate comercială

profitul brut, calculat prin scăderea tuturor cheltuielilor (efectuate în limitele

Obţinerea profitului contabil înseamnă o situaţie bună pentru firmă, respectiv ea

Mărimea profitului, care în general este variabilă în timp şi spaţiu, se calculează

Masa profitului, calculată ca o diferenţă dintre venituri şi cheltuieli concretizată

Rata profitului, calculată ca un raport procentual între masa profitului şi

Formula folosită este:

Unde P= masa profitului;

C= costurile (cheltuielile) materiale;

S= costurile (cheltuielile) salariale;

Calcularea ratei profitului prezintă o importanţă deosebită pentru întreprinzători

2.1 Date de identificare ale societății

2.2 Gama de produse fabricate si servicii prestate

2.3 Personalul societății comerciale SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL

Repartizarea personalului SC SC ELECTRO INSTAL FRIG SRL pe

Departament Funcția Bărbați Femei Total

Structura personalului pe grupe de vârstă, la 31 decembrie 2014: (Tabelul 3)

Conform tabelului de mai sus, se constată ca vârsta medie a persoanelor existente în

2.4 Piața societății comerciale

2.4.1 Aprovizionare – furnizori

2.4.2 Desfacere – clienți

2.5 Analiza economico - financiara

(Figura 2 – Cifra de afaceri)

(Figura 5 - Profitul curent)

Profitul curent, care este suma dintre profitul activităţilor de exploatare şi

Profitul net exprimă mărimea absoluta a rentabilităţii financiare cu care sunt

(Figura 6 - Profitul net/ pierderea netã)

3. Analiza capacităţii de autofinanţare

Capacitatea de autofinanţare a fost calculată prin metoda diferenţelor. Indiferent de

Capacitatea de autofinanţare scade pe perioada celor 3 ani, fiind chiar negativă, în

4. Analiza diagnosticul riscului firmei

(Figura 8 - Riscul firmei)

Se observă că rata rentabilităţii economice este egală cu rata rentabilităţii

Riscul de faliment va fi analizat pe baza indicatorilor de echilibru financiar.

(Figura 9 - Riscul de faliment)

Analiza rentabilităţii este realizata cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca

Nr. INDICATORI 2012 2013 2014

(Figura 10 – Rata rentabilităţii costurilor)

(Figura 11 – Rata rentabilităţii veniturilor)

(Figura 12 – Rata rentabilităţii activelor)

(Figura 13– Rata rentabilităţii economice)

(Figura 14 – Rata rentabilităţii financiare)

3.1. Monografie venituri si cheltuieli

2. La data de 04.12.2014 se dau în consum materii prime în valoare de 300.000

3. La data de 05.12.2014 se achiziţionează imprimate de birou care se dau în

4. La data de 06.12.2014 se înregistrează factura de energie electrică în valoare

5. La data de 06.12.2014 se achiziţionează mărfuri în valoare de 300.000 lei, pe

6. Se stabileşte preţul cu amănuntul pentru mărfurile achiziţionate conform

8. La data de 07.12.2014 se înregistrează cheltuielile de întreţinere şi reparaţie

9. La data de 07.12.2014 se înregistrează cheltuieli cu colaboratorii de 13.500 lei

10. La data de 08.12.2014 se evidenţiază în contabilitate: