Managementul calitii

mbuntirea calitii pentru produsul

Televizor LED Smart Orion, 81 cm

Coordonator : Mihai Petruta

Student: Ene Dana Georgiana
Facultatea de Antreprenotiat, Ingineria si Managementul Afacerilor

Specializarea : Ingineria si Managementul Afacerilor

Grupa 1533 Seria B

Cuprins:

Cap. 1- Introducere
1.1Specificatiile produsului - Televizor LED Smart Orion, 81 cm
1.2Functiile produsului
1.3Procesul de productie
1.4Configuratia, functii si procesul de procesul de productie ale produsului nostru
Cap .2- Caracteristici calitative ale produsului
2.1 Caracteristici calitative stabilite prin metoda QFD

2.2 Identificarea caracteristicilor produsului prin metoda QFD

2.2.1 Obiectivele si scopul metodei
2.2.2 Identificarea cerintelor clientilor
2.2.3 Identificarea caracteristicilor tehnice
2.2.4 Casa calitatii
2.2.5 Rezultatele identificarii caracteristicilor cu ajutorul metodei QFD
2.2.6 Concluzii
Cap. 3 Nivelul tehnic
3.1 Nivelul tehnic stabilit cu produse asemanatoare
3.2 Determinarea nivelului tehnical produsului prin metoda STEM
3.2.1 Obiectivele si scopul metodei STEM
3.2.2 Aplicarea pasilor de rezolvare cu ajutorul metodei STEM
3.2.3 Concluzii
Cap. 4 Analiza valorii
4.1 Etapele desfasurarii analizei valorii
4.2 Concluzii
Concluzii generale

Cap. 1- Introducere
1.1 Specificatiile produsului - Televizor LED Smart Orion, 81 cm
Tabelul 1. Caracteristicile Televizorului LED Dmart Orion, 81 cm

1.2 Functiile produsului

In trecut Televizorul era un simplu dispozitiv electronic folosit pentru a recepiona i
reda emisiuni de radiodifuziune vizual (televiziune radiodifuzat), care difuzeaz
programe de televiziune. nceputurile televiziunii dateaz din 1923, cnd Farnsworth
inventeaz iconograful un dispozitiv pentru captarea imaginii i conversia acesteia n
semnal electric. n septembrie 1927 este realizat prima demonstraie a unei transmisii de
televiziune. n anul 1930 BBC ncepe difuzarea unui program de televiziune n mod regulat.
n anul 1936 existau aproximativ 200 de televizoare n ntreaga lume.
n 1940 este realizat un sistem de televiziune color care putea reproduce pn la 343
de linii. Imediat dupa sfarsitul razboiului, a avut loc si o reinviere a televizorului. Oamenii
au inceput sa cumpere tot ce le era interzis in timpul razboiului, iar unul dintre "must
have"-urile perioadei era televizorul. Boom-ul pe piata televizoarelor din SUA a avut loc
intre '48 si '49 si in Anglia s-a intamplat cativa ani mai tarziu.
In anii '50 si alte natiuni au devenit tehnologice, astfel ca, televizoare au inceput sa faca
si brazilienii, canadienii, cehii, olandezii si danezii, italienii si japonezii. Pe data de 25
martie 1954, Radio Corporation of America deschidea prima linie de asamblare a
televizoarelor color la fabrica sa dinBloomington, Indiana. Compania a fabricat 5.000 de
televizoare cu diagonal de 30 de centimetri (modelul-receptor color CT-100), pe care le-a
vndut la 1.000 de dolari bucata, sum astronomic la vremea respectiv n anul 1956 se
introduce un sistem bazat pe band magnetic pentru a putea difuza emisiuni nregistrate.
n acelai an se realizeaz i prima telecomand pentru televizor. n Statele Unite, n
anul 1967, majoritatea transmisiilor de televiziune erau color. Intre 1960 si 1980,
televizorul devenise deja o obisnuinta in casele oamenilor si tot mai multe tari se bucurau
si de canale de televiziune. Intre timp au fost create si video-casetofoanele. La inceputul
anilor '90 ne luau ochii televizoarele cu carcasa de plastic neagra sau argintie si cu ecran
mare, in genul celor ca Sony Trinitron din '91. Intre timp in '97 a aparut in public prima
Plasma TV, realizata de cei de la Pioneer, un pas important intr-o era in care TV-ul nu mai
reprezenta doar o necesitate, ci un moft la moda. In anii 2000, televizoarele sunt alese dupa
design si dupa multitudinea de caracteristici care mai de care mai sofisticate. Ecrane mari,
cu diagonale pana la 108 cm, cu rezoluii incredibile care te fac parca sa traiesti live
experienta vizuala prin LCD-uri si HDTV-uri. In ton cu mobila si destul de mari incat sa
acopere un perete gol, televizoarele in pasul cu moda si cu schimbarile tehnologice atat de
intempestive. n anul 2014, vorbim de televizoare conectate la internet, de televizoare
Smart cu funcii incredibile, cum ar fi controlul televizorului folosind gesturile i micrile.
Din cte se pare tehnologia n domeniul televiziunii evolueaz ntr-un ritm foarte alert,
pe pia existnd fel i fel de minunii ca televizoare curbate, televizoare flexibile, sau
3

dongle-uri HDMI ce transform un televizor standard ntrun Smart TV. n Romnia primele
teste n ceea ce privete transmisia la distan a imaginilor apar n 1928. n acest an
fizicianul George Cristescu public prima lucrare tiinific din Romnia despre televiziune
i propune un sistem nou de explorare a imaginii TV reliznd i anumite experimente n
acest sens. Prima emisiune de televiziune din Romnia care se apropie ct de ct de
conceptul actual al ntelesului de emisiune, a fost realizat in 1937 la Facultatea de Stiinte
din Bucuresti n cadrul unor demonstratii publice. Funcia principal pentru care
televizorul a fost conceput este aceea de a viziona diverse programe TV tiri, emisiuni
educative, culturale, divertisment, etc. In prezent, televizorul nu este folosit doar in scopul
vizionrii diferitelor emisiuni, ba mai mult, poate fi utilizat pentru navigarea pe internet,
putnd astfel ine legatura cu prietenii din comfortul de acas, datorit aplicaiei Skype
pentru Smart TV. 8 O alta funcie auxiliar a televizorului permite conectarea USB-ului
direct la televizor permitnd accesul instantaneu la filme, fotografii i muzic
Televizorul Orion permite conectare la Laptop prin intermediul cablului HDMI putnd
vizualiza filmele i pe televizor. Televizorul poate fi conectat prin intermediul unui cablu
SCART la un DVD player permind inregistrarea programului vizionat. Conexiunea SCART
poate asigura aceeai calitate a imaginii ca o conexiune compozit, n funcie de playerul
BD/DVD conectat. Toate aceste faciliti contribuie indirect la realizarea valorii de
ntrebuinare a produsului i au aprut in urma cerinelor din pia deoarece tehnologia in
acest domeniu evolueaza foarte repede.

1.3 Procesul de productie

Prin fabricaie sau "proces de producie" se nelege transformarea fizic sau chimic
a materialelor, substanelor sau componentelor n noi produse sau componente, printr-o
serie de procese. Materialele, substanele sau componentele sunt materii prime care pot fi
produse ale altor activiti de fabricaie sau sunt produse ale agriculturii, silviculturii,
pescuitului, mineritului i industriei extractive etc
Procesul de producie - cuprinde totalitatea proceselor folosite pentru transformarea
materiilor prime i a semifabricatelor n produse finite, pentru satisfacerea necesitilor
umane. Procesul de producie cuprinde diferite categorii de procese : procese tehnologice
de baz, procese auxiliare, procese de servire i procese anexe.

Procesele tehnologice de baz sunt cele care contribuie direct la realizarea

produselor finite, prin transformarea intrrilor n ieiri; acestea sunt "procese de
transformare" care transform resursele de intrare n produse intermediare sau
produse finite. n cazul produselor predominant mecanice, procesele tehnologice
4

sunt: elaborarea semifabricatelor (prin turnare, forjare, sudare, formare etc.),

procese de prelucrare, procese de asamblare, procese de control etc.

Procesele auxiliare i procesele de servire asigur pregtirea, respectiv servirea

proceselor de baz; acestea includ de exemplu: transportul materialelor i
produselor n procesul de producie, fabricarea sculelor i dispozitivelor, repararea
i ntreinerea utilajelor tehnologice etc.

Procesele anexe constau n valorificarea resurselor reziduale rezultate n producie:

colectarea deeurilor, regenerarea emulsiilor etc

Procesul de fabricaie al unui televizor se desfsoar in mai multe etape. In cadrul

companiei sunt mai multe departamente, fiecare ocupndu-se cu producia anumitor
componente.
Procesul de fabricaie este unul mixt fiind folosit att fora de munc uman ct i
roboii industriali. Partea electronic de finee este executat de roboii industriali urmnd
ca asamblarea final s fie realizat pe band de ctre oameni.
Pan a fi gata, un televizor trece prin mai multe operaiuni succesive, fiecare tehnician
care particip la procesul de producie avnd rolul sau bine determinat.
Dupa asamblare, televizoarele ajung la standul de verificare, unde primesc CTC-ul. De
acolo sunt trimise la linia de ambalare, depozitare urmnd a fi trimise ctre distribuitori.
Urmtorul pas este achiziionarea de ctre clieni.

1.4 Configuratia, functii si procesul de procesul de productie ale produsului

nostru

Ecranul televizorului Orion T 32D LED SMART are diagonala de 81 cm si dispune de

tehnologia LED. Datorita acestei tehnologii televizorul va avea o durata de viata lunga si un
consum redus de energie, regimul termic fiind unul relaxat. Rezolutia este de 1366 x 768,
HD, aspectul fiind 16:9.
Playerul multimedia integrat va permite sa redati continut audio-video de pe un
suport USB extern, fara a mai avea nevoie sa folositi vreun echipament intermediar. Doar
conectati stick-ul USD la televizor si puteti vedea filmele, fotografiile sau asculta muzica
dumneavoastra preferata.
Specificattile produsului :

Cap .2- Caracteristici calitative ale produsului

2.1 Caracteristici calitative stabilite prin metoda QFD

Metoda QFD ( casa calitatii) transpune cerintele clientilor in caracteristici calitative.

In cazul acestei merode, punctual de vedere al clientilor este obtinut prin interviuri,
anchete sau observatii directe.
Casa calitatii este obtinuta prin alaturarea a 6 matrici sau vectori :
Nevoile clientilor (coloana A)
Important ape care clientii o acorda cerintelor ( coloana B )
Corespondenta dintrenevoile clientilor si caracteristicile tehnice (table C)
O comparative a modului in care alteintreprinderi satisfac nevoile clientilor (tabel
D)
o Corelatia dintre caracteristici (table F )
o Valorile stabilite de intreprindere pentru caracteristici (linia F )
o
o
o
o

Fig 1. Casa calitii metoda QFD

F
8

2.2 Identificarea caracteristicilor produsului prin metoda QFD

2.2.1 Obiectivele si scopul metodei
Obiectivul metodei QFD este aceala ca pn la jumtatea acestui an (iunie 2014) s fie
culese i analizate dorinele si nevoile utilizatorilor i a potenialilor clieni in proporie de
minim 60% astfel inct pn la sfrsitul anului calendaristic (decembrie 2014) s poate fi
imbuntite intr-un numr ct mai mare caracteristicile care nu au corespuns
parametrilor cerui.
Scopul utilizarii metodei QFD este pentru ca productorii s afle exact ce ii doresc
clienii i ce caracteristici trebuie imbuntite pentru televizorul LED Smart Orion, 81 cm
astfel inct s satisfac ct mai mult nevoile acestora.

2.2.2 Identificarea cerintelor clientilor

Tabelul 2. Identificarea cerinelor clienilor

Notele acordate n coloana Cerine teriare sunt ntre 3 i 9 n funcie de importan

astfel: - se acorda nota 3 pentru cea mai puin important cerin a clienilor - nota 9
pentru cea mai important cerin a clienilor.

2.2.3 Identificarea caracteristicilor tehnice

Tabelul 3. Definire i identificare cerine tehnice

10

2.2.4 Casa calitatii

11

In tabelul de mai sus, completarea matricelor se face astfel:

Pentru matricea Relaia intre cereri i descrieri tehnice notarea se face :
- 1 pentru o asociere slab
- 3 asociere medie
- 9 asociere puternic
Pentru matricea Corelatii intre caracteristicile tehnice notarea se face:
- +9 puternic pozitiv ;
- +3 pozitiv; - -3 negativ ;
- -9 puternic negativ.
Completarea casei calitii se face conform cerinelor clienilor, de unde vor rezulta ce-si
doresc acestia s se imbunatateasc la televizorul Orion.

2.2.6 Concluzii
Tabelul 5. Importana ponderilor cerinelor clienilor

Din acest tabel se poate observa c primele 3 cele mai importante cerine ale clienilor
sunt ca televizorul Orion s aib o imagine clar, o clas energetic superioar si o
diagonal a ecranului ct mai mare.
12

Tabelul 6. Listarea cerinelor tehnice pentru care factorul absolut are valoarea cea mai
mare

Att pentru factorul absolut cat si pentru factorul relativ cerinele tehnice cele mai
importante sunt urmatoarele: rezoluie minim, senzor luminozitate minim si diagonal
minim.

Tabelul 7. Listarea cerinelor tehnice pentru care factorul relativ are valoarea cea mai mare

13

Corelatia dintre top 3 cerinte ale clientilor si caracteristici tehnice:

Conform cerinelor clienilor, acestia isi doresc ca televizorul s aib o imagine clar
ceea ce transformat in cerine tehnice inseamn o rezoluie minim de 1366 x 768
pixeli.
A doua cerin a clienilor a fost aceea ca televizorul s fie de clas energetic
superioar ceea ce inseamn un consum energetit ct mai redus.
O alt cerin a clienilor a fost ca diagonala televizorului Orion s fie cat mai mare.
Aceast caracteristic este situat pe locul 3 atat in cerinele clienilor ct si in
cerinele tehnice.
Senzorul de luminozitate din cerinele tehnice se refer la intensitatea luminii din
camera care, cu ajutorul funciei Intelligent Sensor (senzor inteligent), modific
imaginea afisata astfel inct poi experimenta imagini ct mai reale.

Identificarea primelor caracteristici tehnice care trebuiesc imbuntite:

Conform tabelor 6 si 7 cele mai importante 3 caracteristici care trebuie imbuntite
sunt: rezoluia ecranului (pixeli), senzorul de luminozitate si diagonala Televizorului Orion
care in present are 81 cm.

Cap. 3 Nivelul tehnic

3.1 Nivelul tehnic stabilit cu produse asemanatoare

Caracteristicile unui produs pot fi privite din dou perspective:
1. perspectiva aspiraiilor
2. perspectiva realizrilor
Calitatea se masoar prin distana dintre aspiraii i realizri. Aspiraiile se pot
materializa in produse reale sau produse dorite. Comparaia dintre produsul analizat i un
alt produs se exprim prin nivelul tehnic iar comparaia cu valorile int ale
caracteristicilor determin nivelul calitativ.
Prin nivelul tehnic (H) al unui produs inelegem, un indicator global al calitii care ine
seama de ansamblul caracteristicilor, fiind calculat ca o expresie global a acestor
caracteristici prin comparaie cu cele similare ale altor produse

14

Prin studiul nivelului tehnic se nelege procesul de cercetare a unor direcii de

perfecionare a calitii produsului, prin care se urmrete efectul pe care l are
modificarea uneia sau unora dintre caracteristici. Studiul poate fi fcut:
privind dinamica, impus de evoluia caracteristicilor altor produse i a cerinelor
de pe pia;
privind componena produsului: efectul utilizrii unor subansambluri,
componente, repere materii prime, cu anumite caracteristici.
Nivelul tehnic absolut al unui produs j (Haj), se calculeaz cu formula:

a - este o constant de departajare (a=1.000);

kij - valorile caracteristicii i ale produsului j;
kil - valorile caracteristicilor i ale produsului de referin l;
S1 - submulimea caracteristicilor a cror valoare este direct proportional cu
calitatea;aceasta valoare este indicat s fie ct mai mare pentru aprecierea favorabil a
produsului;
S2 - submulimea caracteristicilor a cror valoare este invers proportional cu
calitatea;aceasta valoare este indicat s fie ct mai mica, pentru aprecierea favorabil a
produsului;
ij - ponderea de influen a caracteristicii i a produsului j, asupra nivelului tehnic.
Nivelul tehnic relativ al unui produs j (Hrj) permite identificarea claselor de calitate. Se
fac studii statistice pentru fiecare produs astfel nct s se identifice intervalul de variaie al
nivelului tehnic relativ pentru care cumprtorii nu identific deosebiri importante.
Se calculeaz cu relaia:

15

3.2 Determinarea nivelului tehnical produsului prin metoda STEM

3.2.1 Obiectivele si scopul metodei STEM
Obiectivele metodei STEM sunt:
Identificarea caracteristicilor fiecrui produs
Catalogarea caracteristicilor in mulimile S1 i S2
Determinarea ponderilor de influen a caracteristicilor tehnice
Determinarea nivelului tehnic obinut al Televizorului LED Smart
Orion, 81 cm in comparaie cu produsele de referein Samsung i LG.
Scopul metodei STEM const in determinarea nivelului tehnic al Televizorului LED Smart
Orion, prin compararea valorilor caracteristicilor cu alte produse similare.

3.2.2 Aplicarea pasilor de rezolvare cu ajutorul metodei STEM

Pentru determinarea nivelului tehnic al produsului Televizorul LED Smart Orion se vor
parcurge urmtorii pai:

PASUL 1: Identificarea caracteristicilor fiecrui produs

16

Legenda :
A = Televizorul LED Smart Orion
B = Samsung Smart TV UE40F6400
C = Smart TV LG 32LN570R
Referin = produs ideal, nu exist

PASUL 2: Catalogarea caracteristicilor in mulimile S1 i S2

S1(+) = {Diag, Rez, USB}
S2(-) = {Ce, G, Pr}
Tabelul 9. Gruparea caracteristicilor pe grade de importan

PASUL 3: Determinarea ponderii fiecrei caracteristici comparndu-se 2 cte 2

Tabelul 10. Determinarea ponderilor caracteristicilor

PASUL 4: Calculul ponderii caracteristicilor

Ponderile de influen se calculeaz cu relaia:

17

PASUL 5: Calcului nivelului tehnic absolut

18

PASUL 6: Calculul nivelului tehnic relative

Compararea nivelului tehnic obinut cu nivelul tehnic al altor produse similare :

HrB > HrA> HrC

3.2.3 Concluzii
In ordinea importanei nivelului tehnic i relativ produsele sunt:
HaB=930,81; HrB=93,08% Samsung Smart TV UE40F6400
HaA= 762,44; HrA =76,24% Televizorul LED Smart Orion
HaC=744,33; HrC= 74,43% Smart TV LG 32LN570R
Determinarea calitii s-a fcut pe baza valorilor caracteristicilor produselor i
importana lor.
S-a observat ca produsul cu cel mai ridicat nivel tehnic este produsul B (Samsung Smart
TV UE40F6400). Produsul pe care l-am ales, Televizorul LED Smart Orion, este indeprtat
de produsul B ceea ce inseamn c trebuie fcute imbuntiri pentru a ajunge ct mai
aproape de acesta sau a-l depsi.
Produsul C (Smart TV LG 32LN570R) este cel mai slab, dar are un nivel tehnic foarte
apropiat de produsul meu.(A - Televizorul LED Smart Orion).

19

Cap. 4 Analiza valorii

4.1 Etapele desfasurarii analizei valorii
I. Stabilirea functiilor
Se consider o funcie cu o singur caracteristic

Tabelul 11. Stabilirea funciilor

II. Stabilirea nivelelor de importana a funciilor (metoda STEM)

Tabelul 12. Nivelele de importan ale funciilor conform metodei STEM

20

Tabelul 13. Gruparea caracteristicilor pe grade de importan

III. Stabilirea relaiilor ntre reperele care ndeplinesc funcii i funciile respective

Tabelul 14. Relaiile ntre reperele care ndeplinesc funciile si funciile respective

x reprezint legatura dintre fiecare reper i fiecare funcie din tabelul de mai sus.
O funcie poate fi legat de mai multe repere dar i fiecare reper poate fi legat de mai multe
funcii.

21

IV. Stabilirea costului funciilor

Tabelul 15. Stabilirea costului funciilor

V. Stabilirea costului teoretic

Tabelul 16. Stabilirea costului teoretic

22

Pentru a ilustra mai bine costul teoretic se va ilustra urmatorul grafic, reprezentat de o
dreapta de regresie.
Ecuatia dreptei este data de relatia: yi=xi*a (o dreapta cu originea in 0;0)
Unde a este coeficient unghiular i se determina conform metodei CMMP.

Aceasta dreapta este inclinata la un unghi .

Unghiul = arctg a.

VI. Stabilirea calculului teoretic

a= 0,94539
=43,392

23

4.2 Concluzii
1) Identificarea pozitionarii funciilor fat de dreapta de regresie:
o Deasupra dreptei: F4 (Asigur ncredere ) si F6 (Asigur depozitare uoar)
o Pe dreapt: F5 (Ofer accesul mai multor USB uri)
o Sub dreapt: F1 (Asigur mbuntirea imaginii), F2 (Ofer o claritate bun) si F3
(Asigur economisirea energiei)
o Funciile F1 si F2 au aceleai coordonate deoarece au acelai grad de importan (
fac parte din grupa I) , ceea ce nseamn c au aceeai pondere. Ambele funcii sunt legate
de acelai reper, avnd i acelai cost.

2) Explicarea fiecarui grup de funcii:

o Funciile F4 i F6, care se afl deasupra dreptei de regresie au costuri mai mari n
raport cu utilitatea acelor funcii. Pentru mbunatatirea acestor 2 functii, F4 (Asigur
ncredere ) si F6 (Asigur depozitare uoar), este nevoie de diminuarea costurilor
deoarece clientii nu sunt dispusi sa plateasca atat de mult
o Funcia F5, care se afl pe dreapt, rezult c este o funcie ideal deoarece
costurile sunt egale cu ponderea de utilitate a funciei.
o Pentru funciile F1, F2 si F3, care se afl sub dreapta de regresie, i au utilitatea
mai mare decat costurile nseamn c se poate crete preul cerut pe acele funcii deoarece
clienii le consider importante i sunt dispui s plateasc mai mult pentru ele.

3) Identificarea funciilor ce trebuie mbuntite pentru a maximiza raportul U/P:

o Funciile ce trebuie mbuntite sunt: F1, F2, F3, F4 i F6.
o Cea mai ndepartat funcie de dreapt este funcia F6 (Asigur depozitare
uoar). Pentru aceast funcie se cere un pre mult prea mare n raport cu utilitatea pe
care o are iar clienii nu stunt dispui sa plateasc att.
24

o Pentru funciile care se afl sub dreapta de regresie se poate crete preul
deoarece clienii le consider importante i sunt dispui s plateasc in plus pentru a-i
satisface anumite nevoi.
o Pentru ca un produs sa fie ideal, dreapta de regresie ce pleac din origine (0;0),
trebuie s aiba panta de 45o .

25

Bibliografie:

26