Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

ANALIZA
ECONOMICO-FINANCIARA
- Suport seminarii -

Craiova, 2020
 Tema nr. 1

BAZELE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-

FINANCIARE

După caracterul lor, factorii de influenţă se clasifică în:

a) Factori cantitativi, de structură şi calitativi;
b) Factori naturali, tehnici, organizatorici, economici, sociali, politici;
c) Factori interni şi externi;
d) Factori direcţi şi indirecţi;
e) Factori simpli şi complecşi;

După modul de acţiune asupra fenomenelor, factorii de influenţă se clasifică în:

a) Factori naturali, tehnici, organizatorici, economici, sociali, politici;
b) Factori cantitativi, de structură şi calitativi;
c) Factori interni şi externi;
d) Factori direcţi şi indirecţi;
e) Factori simpli şi complecşi;

După conţinutul lor, factorii de influenţă se clasifică în:

a) Factori naturali, tehnici, organizatorici, economici, sociali, politici;
b) Factori cantitativi, de structură şi calitativi;
c) Factori interni şi externi;
d) Factori direcţi şi indirecţi;
e) Factori simpli şi complecşi;

După modul de urmărire a caracteristicilor unui fenomen, analiza poate fii:

a) Analiză microeconomică şi analiză macroeconomică;
b) Analiză post-factum şi analiză previzională;
c) Analiză calitativă şi analiză cantitativă;
d) Analiză statică şi analiză dinamică;
e) Analiză pe termen scurt şi analiză pe termen lung;

După modul de urmărire în timp a fenomenelor, analiza poate fi:

a) Analiză microeconomică şi analiză macroeconomică;
b) Analiză post-factum şi analiză previzională;
c) Analiză calitativă şi analiză cantitativă;
d) Analiză statică şi analiză dinamică;
e) Analiză pe termen scurt şi analiză pe termen lung;

După modul de urmărire a caracteristicilor unui fenomen, analiza poate fi:

a) Analiză microeconomică şi analiză macroeconomică;
b) Analiză post-factum şi analiză previzională;
c) Analiză calitativă şi analiză cantitativă;
d) Analiză statică şi analiză dinamică;
e) Analiză pe termen scurt şi analiză pe termen lung;
Metoda substituirilor în lanţ presupune:
a) Repartizarea efectelor interacţiunii dintre factori asupra factorilor ulterior substituiţi.
b) Un factor pentru care a fost calculată influenţa se ia, în relaţiile de calcul a influenţelor
factorilor următori, la nivelul perioadei curente, iar cei pentru care urmează să fie stabilite
influenţele ulterior, se iau în calcul la nivelul perioadei de bază;
c) Calculul influenţelor începând cu factorii calitativi, continuând cu cei de structură şi
încheind cu cei cantitativi;
d) Un factor pentru care a fost calculată influenţa se ia, în relaţiile de calcul a influenţelor
factorilor următori, la nivelul perioadei de bază, iar cei pentru care urmează să fie stabilite
influenţele ulterior, se iau în calcul la nivelul perioadei curente;
e) Repartizarea efectelor interacţiunii dintre factori asupra factorilor anterior substituiţi.

Metoda ABC se utilizează:

a) În analiza structurală a cifrei de afaceri;
b) În analiza factorială a cifrei de afaceri;
c) În analiza gestiunii mijloacelor fixe;
d) În analiza gestiunii stocurilor de materii prime;
e) În analiza factorială a valorii adăugate;

Tema nr. 2
Bilantul contabil

1. Imobilizările necorporale reflectate în bilanţul contabil cuprind:

a) Cheltuieli de constituire;
b) Cheltuieli înregistrate în avans;
c) Cheltuieli de dezvoltare;
d) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele;
e) Cheltuieli cu prestaţiile externe;

2. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a) Creanţele reprezintă sumele băneşti pe care întreprinderea trebuie să le plătească terţilor;
b) Creanţele reprezintă sumele băneşti pe care întreprinderea trebuie să le încaseze de la terţi;
c) Creanţele comerciale se includ în activele circulante;
d) Creanţele comerciale se includ în activele imobilizate;
e) În bilanţul financiar, creaţele comerciale sunt eliminate din activ;

3. Activele circulante reflectate în bilanţul contabil cuprind:

a) Imobilizări necorporale, imobilizări corporale, imobilizări financiare;
b) Stocuri, creanţe, datorii pe termen scurt;
c) Stocuri, creanţe, datorii pe termen lung;
d) Imobilizări financiare, stocuri, creanţe;
e) Stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, casa şi conturi la bănci;

4. Creşterea fondului de rulment poate avea loc prin:

a) Creşterea capitalurilor proprii;
b) Achiziţionarea unor active imobilizate;
c) Contractarea unui credit pe termen scurt;
d) Reducerea stocurilor de materii prime şi produse finite;
e) Contractarea unui credit pe termen lung;
5. Rata solvabilităţii generale se determină astfel:
a) Raport între activele totale şi datoriile totale;
b) Raport între capitalul propriu şi capitalul total;
c) Raport între fondul de rulment şi necesarul de de fond de rulment;
d) Raport între active circulante şi datorii pe termen scurt;
e) Raport între capitalul permanent şi capitalul total;

6. Rata lichidităţii generale se determină astfel:

a) Raport între activele totale şi datoriile totale;
b) Raport între capitalul propriu şi capitalul total;
c) Raport între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment;
d) Raport între active circulante şi datorii pe termen scurt;
e) Raport între stocuri şi datorii pe termen scurt;

Avand in vedere urmatoarele elemente: imobilizarile corporale 5000 lei, imobilizari

necorporale 1500, stocuri 1000 lei, creante 500 lei, casa si banca 200 lei, cifra de afaceri 6000
lei, viteza de rotatie a stocurilor este:
a) 10,2
b) 20,3
c) 40,1
d) 60,8
e) 20,7

Avand in vedere urmatoarele elemente: imobilizarile corporale 5000 lei, imobilizari

necorporale 1500, stocuri 1000 lei, creante 500 lei, casa si banca 200 lei, cifra de afaceri 6000
lei, termenul mediu de incasare a creantelor este:
a) 10,2
b) 20,3
c) 40,1
d) 60,8
e) 30,4

Avand in vedere urmatoarele elemente: imobilizarile corporale 5000 lei, imobilizari

necorporale 1500, stocuri 1000 lei, creante 500 lei, casa si banca 200 lei, cifra de afaceri 6000
lei, nivelul activelor imoblizate este:
a) 5000
b) 6500
c) 6000
d) 4500
e) 4000

Avand in vedere urmatoarele elemente: imobilizarile corporale 5000 lei, imobilizari

necorporale 1500, stocuri 1000 lei, creante 500 lei, casa si banca 200 lei, cifra de afaceri 6000
lei, nivelul activelor circulante este:
a) 5000
b) 7500
c) 1500
d) 1700
 e) 4000

Avand in vedere urmatoarele elemente: capital propriu 6000 lei, datorii pe termen scurt 1500
lei, datorii pe termen mediu si lung 2200 lei, imobilizarile necorporale 1500 lei, imobilizarile
corporale 3000 lei, imobilizari financiare 500 lei, stocuri 2500 lei, creante 1200 lei, casa si
banca 1000 lei, capitalul permanent este de:
a) 7000
b) 7200
c) 6800
d) 6500
e) 7500

Avand in vedere urmatoarele elemente: capital propriu 6000 lei, datorii pe termen scurt 1500
lei, datorii pe termen mediu si lung 2200 lei, imobilizarile necorporale 1500 lei, imobilizarile
corporale 3000 lei, imobilizari financiare 500 lei, stocuri 2500 lei, creante 1200 lei, casa si
banca 1000 lei, fondul de rulment este de:
a) 7000
b) 7200
c) 2200
d) 6500
e) 7500

Avand in vedere urmatoarele elemente: capital propriu 6000 lei, datorii pe termen scurt 1500
lei, datorii pe termen mediu si lung 2200 lei, imobilizarile necorporale 1500 lei, imobilizarile
corporale 3000 lei, imobilizari financiare 500 lei, stocuri 2500 lei, creante 1200 lei, casa si
banca 1000 lei, lichiditatea generala este de:
a) 1,7
b) 2,5
c) 2,4
d) 3,13
e) 2,7

Avand in vedere urmatoarele elemente: capital propriu 6000 lei, datorii pe termen scurt 1500
lei, datorii pe termen mediu si lung 2200 lei, imobilizarile necorporale 1500 lei, imobilizarile
corporale 3000 lei, imobilizari financiare 500 lei, stocuri 2500 lei, creante 1200 lei, casa si
banca 1000 lei, solvabilitatea generala este de:
a) 1,7
b) 2,5
c) 2,62
d) 3,13
e) 2,7
 Tema nr. 3
Contul de profit si pierdere

1. Rezultatul de exploatare se stabileşte cu relaţia:

a) Rezultatul din exploatare + Rezultatul excepţional;
b) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare;
c) Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar;
d) Rezultatul total al exerciţiului - Rezultatul din exploatare;
e) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli
financiare.

2. Rezultatul brut se stabileşte cu relaţia:

a) Rezultatul din exploatare + Rezultatul fiannciar;
b) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare;
c) Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar;
d) Rezultatul total al exerciţiului - Rezultatul din exploatare;
e) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli
financiare.

Marja comerciala se determina cu relatia:

a) Venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare
b) Venituri financiare – cheltuieli financiare
c) Venituri totale – cheltuieli totale
d) Venituri din vanzari de marfuri – costul marfurilor vandute
e) Venituri din exploatare + venituri financiare

In categoria cheltuieli de exploatare sunt incluse:

a) Cheltuieli cu dobanzi
b) Impozitul pe profit
c) Diferente nefavorabile de curs valutar
d) Cheltuieli cu personalul
e) amortizarea
 Tema nr. 4

ANALIZA INDICATORILOR VALORICI AI PRODUCŢIEI

Producţia exerciţiului unei firme cuprinde:

a) Valoarea producţiei vândute;
b) Valoarea mijloacelor fixe vândute de întreprindere;
c) Valoarea mijloacelor fixe realizate în regie proprie pentru necesităţi proprii;
d) Dobânzile încasate;
e) Veniturile din vânzarea mărfurilor;

Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a) Producţia vândută este evaluată în preţuri de vânzare;
b) Producţia imobilizată este evaluată în preţuri de vânzare;
c) Producţia vândută este evaluată în costuri de producţie;
d) Producţia imobilizată este evaluată în costuri de producţie;
e) Producţia exerciţiului cuprinde veniturile din vânzarea mărfurilor;

Cifra de afaceri reflectă:

a) Veniturile totale ale întreprinderii;
b) Eficienţa cu care se desfăşoară activitatea întreprinderii;
c) Veniturile din producţia vândută, producţia stocată şi producţia imobilizată a
întreprinderii;
d) Veniturile din producţia vândută a întreprinderii;
e) Plusul de valoare adus de activitatea tehnico-productivă a întreprinderii.

Cifra de afaceri critică semnifică:

a) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b) Acel nivel al volumului de activitate la care firma obţine profitul maxim;
c) Acel nivel al volumului de activitate de la care firma devine rentabilă;
d) Acel nivel al profitului care asigură distribuirea unor dividende stimulative pentru
acţionari;
e) Acea parte a profitului care rămâne la dispoziţia firmei după distribuirea dividendelor.
Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numărului de salariaţi = 105%; Indicele gradului de
valorificare a producţiei fabricate = 101%; Indicele gradului de înzestrare tehnică a muncii =
95%. Aceasta semnifică:
a) A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul
de produse finite;
b) Au crescut productivitatea muncii şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe, dar s-a redus
stocul de produse finite;
c) Au scăzut productivitatea muncii, eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de
produse finite;
d) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi s-a
redus stocul de produse finite;
e) A crescut cifra de afaceri şi productivitatea muncii, dar s-a redus eficienţa utilizării
mijloacelor fixe;

Indicele Herfindhal, calculat pentru o firmă care realizează cinci produse, poate avea
următoarele valori şi semnificaţii:
a) H = 0 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) H = 0.2 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
c) H = 0.1 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
d) H = 1.2 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
e) H = 0.9 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;

Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) şi indicele Herfindhal (H), calculaţi pentru o

firmă pot avea următoarele valori şi semnificaţii:
a) G = 0,92; H = 0,9; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
b) G = 0,2; H = 0,9; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
c) G = 0,2; H = 0,9; distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe produse;
d) G = 0,2; H = 0,2; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
e) G = 0,9; H = 0,3; distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe produse;

Valoarea adăugată este influenţată, într-un sistem factorial, de următorii factori direcţi, în
următoarea ordine:
a) Volumul fizic al producţiei, preţul de vânzare şi cheltuielile materiale pe produs;
b) Producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului;
c) Volumul fizic al producţiei, structura producţiei şi valoarea adăugată pe produs;
d) Structura producţiei, preţul de vânzare şi cheltuielile materiale pe produs;
e) Volumul fizic al producţiei, structura producţiei, costul pe produs şi preţul de vânzare.

Pe baza relaţiei  q1p0   q1cm0    q0p0   q0 cm0  Iq se determină:

a) Influenţa cantităţii asupra profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Influenţa structurii asupra profitului aferent cifrei de afaceri;
c) Influenţa cantităţii asupra valorii adăugate;
d) Influenţa structurii asupra valorii adăugate;
e) Influenţa preţului asupra profitului aferent cifrei de afaceri.

Influenţa cu semnul minus a modificării structurii producţiei exerciţiului asupra valorii

adăugate presupune:
a) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu producţie mai mare decât
media valorii adăugate pe întreprindere;
b) Scăderea valorii adăugate pe produse;
c) Creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu producţie mai mare decât
media valorii adăugate pe întreprindere;
d) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu producţie mai mică decât
media valorii adăugate pe întreprindere;
e) Creşterea valorii adăugate totale.

Se cunosc următoarele date:

An de bază An curent
Indicatori

1. Cifra de afaceri (CA) 10000 12000

2. Producţia fabricată (Qf) 10900 12800
3. Numărul mediu de salariaţi ( Ns ) 105 100
4. Valoarea medie a mijloacelor fixe (Mf) 1100 1200
Să se realizeze analiza factorială a cifrei de afaceri.

Se cunosc următoarele date:

Prod Cantitatea (buc) Preţul de vânzare
u-sele (mil. lei)
An An An An
bază curent bază curent
A 200 300 5 6
B 500 300 8 9
C 700 800 3 4
Total * * * *
Să se determine Coeficientul de concentrare GINI-STRUCK (G) şi indicele HERFINDHAL
(H).

Se cunosc următoarele date:

Indicatori An bază An curent

Producţia exerciţiului (mil. lei) 20000 25000

Consumurile provenind de la terţi (mil. 12000 15000

lei)
Numărul mediu de personal 100 110
Timpul total efectiv lucrat (ore) 165000 176000

Să se realizeze analiza factorială a valorii adăugate.

Se cunosc următoarele date:

Indicatori An de An
bază curent
Cifra de afaceri 10000 12000
Cheltuieli materiale aferente cifrei de afaceri 5800 6600
Producţia vândută în perioada curentă
exprimată în: