Locul pe care il detine creditul in economie, percum si importanta sa sunt

date de functiile pe care acesta le indeplineste.

In primul rand, creditul are o functie distributiva prin faptul ca
mobilizeaza resursele banesti disponibile la un moment dat in economie si
le redistribuie sub forma de credite solicitantilor de fonduri banesti. Aceste
disponibilitati banesti provin fie de la agenti economici care dispun de ele si
prefera sa le fructifice plasandu-le sub forma depozitelor bancare, fie din
economiile populatiei aflate la casele de economii sau la bancile comerciale.
Prin acest proces, bancile pun la dispozitie banii necesari dezvoltarii
economiei in general si, dezvoltarii pe domenii de activitate sau pe ramuri,
in special. Astfel, oferta de disponibilitati banesti ( surplusuri de capital de
circulatie aflate temporar sub forma inactiva in conturile intreprinderilor la
banci, resursele de casa ale firmei pastrate la banca, sume de bani
reprezentand economiile populatiei) catre diferiti intreprinzatori privati
micsti sau de stat, prin intermediul procesului de creditar, sporeste puterea
de actiune productiva a capitalului, ceea ce se resfrange asupra cresterii
avutiei reale a societatii.
Concentrarea capitalului prin functia distributiva a creditului da posibilitatea
unei adaptari eficiente la cerintele interne si externe ale pietei, sporind pe
aceasta baza eficienta marginala a capitalului . Acordand credite pe baza
depozitelor, bancile pun in pericol fondurile banesti ale clientilor. Pentru a
inlatura caeste riscuri, banca ii protejeaza pe clientii sai printr-o analiza
riguroasa a cererilor de creditare.
Dobanda practicata la aceste depozite este unul din principalele instrumente
monetare de realizare a echilibrului economic. Aceasta dobanda
influenteaza in mod direct cantitatea de moneda aflata in economie, precum
si cursul dolarului. La randul ei, evolutia dobanzii practicata de bancile
comerciale la constituirea de depozite si acordarea de credite, depinde in
mare masura de TOS-ul Bancii Centrale.
In al doilea rand, creditul are rolul de a transforma economiile populatiei
in investitii. Conform teoriei veniturilor elaborata de J.M.Keynes, intr-o
economie se urmareste obtinerea unei egalitati intre economii si investitii,
adica transferul direct si total al capitalurilor in scopul fructificarii lor
permanente. Astfel, economiile populatiei aflate la banca sub forma de
depozite, sunt puse in circulatie, prin acordarea de credite diferitilor agenti
economici, care folosesc fondurile primite pentru a investi in diferite
activitati din economie.
Creditul reprezinta un mijoc de eficientizare a initiativelor agentilor
economici , in sensul ca pentru a obtine fondurile necesare propriei
investitii, agentii economici trebuie sa parcurga numeroase etape in care sa
demonstreze bancii nevoia de credit si eficienta investitiei lor.
Creditul este o premisa a concurentei. Prin sprijinirea diferitelor inovatii sau
inventii ale unor firme mici, creditul contribuie si favorizeaza aparitia
concurentei.
Creditul prezinta, pe langa functiile prezentate mai sus, si o functie de
importanta vitala si anume aceea de emisiune monetara.
Creditul, prin natura lui, contribuie la cresterea vitezei de rotatie a banilor,
la multiplicarea monedie scripturale, la valoarea permanenta a fondurilor.
Creditul are un rol si in promovarea relatiilor economice internationale, in
special in promovarea si stimularea exportului si pentru derularea normala a
operatiunilor de import–export.
Creditarea poate fi privita si ca un serviciu bancar, pe care banca il ofera
clientilor care-l solicita. In economiile competitive, activitatile specifice
sectorului tertiar(al serviciilor) trebuie sa se concentreze asupra nevoilor
clientilor si sa dezvolte produse si servicii pentru satisfacerea noilor cerinte
ale acestora.
Desi creditul are efecte benefice asupra functionarii economiei, daca nu este
folosit in anumite conditii, poate determina dezechilibre mari, cu efecte
nefavorabile asupra economiei , cum sunt crizele bancare. Cadrul financiar
este un fenomen des intalnit in ultimii ani, care poate determina prabusirea
intregului sistem bancar, cu consecinte foarte grave pe plan economic,
social si politic.
De asemenea, trebuie luat in calcul si faptul ca super creditarea are ca efect
cresterea nivelului monedei scripturale din economie peste cel prevazut,
fenomen care determina cresterea inflatiei.