http://w

ww.face
book.co
m/manu
ale.onli
ne
http://ww
w.faceboo
k.com/ma facebook.com/manuale.online
nuale.onl
ine
 Ilie Guvrild Paul TdnaseGhild
Dun Nitescu ConstuntinPopescu

ild
M
i
sI \

*J M
A

Clasaa Xl-a

r'E'i1
tr;.,,.s'
Prol univ. dr Ilie GAVRILA Prof.univ.dr.Paul Tinase GIIIIA
Prof.univ.dr.Dan NIIESCU Prof.univ.dr.ConstantinPOPESCU

Vir*i +m[t- louqr

)

E,CONOMIE
Manualpentruclasaa XI-a

t'ffi'l
F@I9N0\@{EAR]A
l,fanualula fosr aprobatprin Ordnul ministrulLi
Educale ti Cerceranirt. 4742dn 21.07-2006, in urma
evaluaicalitativeolganizate de cAtreConsiliulNationaipentruEvaluareaFi Dlfuzarea
l,lanua]6lor
$issle
realizatIn conlormilatecu programaana iticaaprobatapr n Ordinal mlnslru Li Educalielsi Csrc€tari
nr-3252din 13.02.2006.
Rclercnlisetodicogtiintifici:
proL unlv.dr.CoTaIitANGELESCU
9efCatedra Econonie $i PoliticiEconomice.
AcademiadeStudiiEcononr iceBucxresti
prct Brad.Iviorlca El.na MOCANU
Economie,
inspeclorspecialitatea InspecloFtul$colarJudclcan
lrahova
Redactorrdr. Mih.iMILCA
Coperd: AlexDdru ION
Revizietext: Drniela MARINESCU _
Tehnoredactarc conpulerizati:Luminita DRAGOMIR

Copyright O Edltrrt EconomicnPreunive$ii!ri!, 2006 it

-8 ; N( l 3l 978_973-8318-?l -7
IS BN( 1 0 )9 7 3 -8 3 1 8 -7 1ISB

Descrier.aCIP t Bibliot€cii Nrfionnle

Economi.: maDuslpentru cll't . Xl-fl / Ilie Cavdll. PaulTdnasc
Ghili,
Popesc! Bucuretli:EdituraEconomiclPreunive6itaria.
DanNilescu.Constanlin 2006
Blbllogr

ISB N(1 0 )9 r3 ' 8 3 1 8 -7 1 -8 i N( l l ) 978-973' 8318' 71-7

l Stl
L (l a !ri l I,l l i e :IL o h i Fl .P aull ?i nase:
l l l . N i l e s c uD. a n il V P o pescu. C onstanLi n

33(0?5.3s)

Editura Economica
PNEUNIVENSITABIA
r el, :314. 10, 12;319. 649 6 : 3 1 9 . 6 49 7 1
lel,/laxr3t7 67 6A
F-eail:.dacon @edecon.rol
oili6e@edeconomlca.comi
hnpr //wwwedecon.ro:
ww odo.onotrrcacom

01055qa!c!re9i , 3ecrorr,
CaleaDonbanll'or nt.33 A;
rorJ|6xr210.73.10j
2l 0.63.07i
com
htp: //'rww.e-economicshop
Tiptrrit2006

re@Rru|sixlr
 Cuvint-inainte

Acestmttnualestedeslinatelevilor tlin invdlcimintulliceal - clasaaXI-a, a

ill-a. ruta SAM, (1r1r si altot persodnedornicesd se iniliezein studiul economiei'
.,; elaborareasa,autorii ttu tlvut in ,edere(:deaonomil' ca adivitatefunddmentald
'. orice societate,poate t^i trebuie rd pfineascd o erplicalie pentru a
^decvatd
:!tea.fiinleleasd.
CuprinsulmanualuluiPreainti,?ntr'ostructutdlogicd,econotuiauqitctlishi
':i exprcsied dcliunilor Prottlovatepe criterii de ft1ionalitateeconomicd'
ConcepteLe,proceseIe actnomi ce, mecanismele$i instrumentelefolosite sunt
:rc?entate elevilor i legaftird cu ecotlomiLlrcald, utmdrindu'se lnlelegerea
:dldinlelor \)ielii eco onico-^-or:iale tle la noi din tafi $i din lume,asigutandu-le
'u,tostinlelenecesetre pentrlt un comPotl:atnent e(onomic tn cuno$tintlidc cauzd'
fnprccesul t1eeluborcttea manuctLului, amPonlit de la experienlupreddrii
.Kesteidis(ipline,precum;i la la dific:uttatilepe carc Ie lntdmpindele i liceelor
li,t tara noattl'd. De axemene.t,du.fostavute invedere observaliiLeSi sugestiile
lror <:atlreLJi(la(tice,\i ale presei. Le nullumim tuturor li rdmanemdeschi$i
tuanual.
- ()mLorictiriipentru tnbundtdlircaLconlinutuLuiacestui
Am mai tnnsitlerut util sd Lsigurdm elementeaiutatoare - scheme,diagrame,
:e c alecomentat,probleme,miriglosare,unndrind siicredmcadrul carepermite
binepersonalitateaactivd $i
- ttprin t$udiuleconomieiin liceu sa se conturezemai
.totivalia implicdrii prctcticed ekr)ik)r i|1cunoa$ercalumii afQcerilot;i apoitn
)4 i uni specifrce acesteiu.
Avtind in t'ed.ere tliJZrenlierednumarului(leore pentru studiuleconomieiin
-1o1clie rdmAheca proti'sorii
deprclilutile liceelot ;i posibilitdlile redle exir^tente'
tt1atalapte<.e gradudl [i metodic aspectclecotrsiderdtemajore pentru inlelegerea $i
:,tsu$ireaacestei(lisciplinela claselecu o on7pe sdptiimdnd.Pentru afacilita o
)semel7eadecizie, au maifost feLlizatu, a:ucafacter optional' casete,t^cte tematfue
.t 0fli, tttii carc pot fiJilorit" Jr toti ?lcvii

Bucuresti'2006
Auturii
!r

Cuprins
Capllolul1. Aclivilalea€conomica /5
A. Nevoii bunud /6
B. Reaues ulona1a1d/9 ^ 1
C Aqenlieoonomk / lA.v
D $rinlaeconomice.fl6J
Capllolul
2, Proprl€lal€. / 20
tl lti4allvasconomica
A. Prcpetatoa ii iomolesale/ 21
B. LibeEnlativa/ 25
Capllolul3. Compodamenlul ca{sumalorulul
/ 28
A. Urlilalea€conomica/39
B. Aogor€a consumaloru u / 31
Capllolul4. Coflpo an€nlulproducilorulul / 40 A
A. Prcducdloru $ lac{ordeproduclie / 41
8. Coribinarea
C. Ot€rta / 45
laclorlor doproducl€ / 43
E
crplrolur5. 0rlllz6r6a lacronror da prodLrcll6 / 48
A. Prcducrvlrarea lactod ordeproduclis / 49
B Cosluprodudi€i / 53
C. P0liiu/ 57
Copllolul0. Pb16.llocrnlsmulconcuronllal / 63
A. S€nrnlflcalllle piab / 64
B. Prelul / 66 5r,
c. M€canismul concursnral / 70 nu
D. Pialaouooncur€nla podo.ia / 73
E. Pi€leoucondGnbmpa6clai 75 re
csplrolol7. Plotsmonorara / 80 A(
A. Banil(moned4 / 81
B. Cobrca9iolonad€ monBda / 85 oa
C B€glarca mas6i mon6lar€ I 87 ne
D oobdnda / 91
Capllolol8. Pl0lacapltalulor / 95 dU
A. C€sunlaclunie9 ob galunio? / 96
B . F olm oo p6l 6 i c a p l a ol uf/ 1 0 0
C. Bolulburc€i d6valod I 105
CapllolulL Plolsmuncll/ i09
A. C€rerca Siolorla d€ munci/ 110
B . F 6nom €i6 no l p 6p l a l a
mu n c l1/ 1 3
C. S aadu / 11 6
D. coniractu de munai/ 120
crpllolul10,cr€ slg 9l dszvollar€ economlcd, Fluciu3lll / i23
oconomlc€t
A Ulilizarca venitului'| 124
B. Ct6 erc$i dezv.ltatea@nonicel l 132
C. Fluctualiila nacrceconanice' | 136
Cspilolul11.Echlllbru tl doz€chillbru in €conoml€'/141
A. Echilibrc Fidezeehilibrc iDenhanie'I 142
B. Cetercaag@gata $ialedaagrcgatA' | 145
C Pinclpalele dazechilibrc nadoecononice intqnett 147

C2.$onaiul| 152
Crpllolul12.Sldlulln oconomia do plali'/ 157
A. lpastaze aleprczentei statuluiine.onania't 158
B. StQtegii,pali ci tiinsttunenteecananice'I 161
c Bwtulde stal | 164
crpilolul13.Pi!h mondlal,t/168
A. Fanele pieleitnondiale' | 169
B. conetulintenaronal' | 17a
c . Pialavalutaa'| 174
capitolul14,hlegnrsasconomh,ti globalhar€a / 177
A. I nteglaea oconomica / 178
B. runiunea EuopeanA / 182
C. xclobalzateaecananiei't 187
Bibliogr.fi€
/ 192

\
\CTIVI'TATITA
EC]ON{}MICA

1 1 m u l . pe n tr u a exista. estc
\-., nevoit sa-$isatisfacafcbuintele
:;. pentruci naturnii otera de-agata
:rumaicateceva din celc neccsarc, el
iebuie sI iii Ie 0sigurepe toatecelelalte.
Activitetile de toat€ f€lurile prin care
oamcniireusescsd-qirealizezebunurile
necesarelbrmeazd activitateaeconomicesau economia.Acesteaprcsllpunrelatii
lin ce ln ce mai numeroase$i mai complcxeatht intre om $i nAtur2l,cat si lntre
!1anreni. Activitateaeconon)ic[,Iuatnin totalitateacomponcnlclorsalerealizatede
oJmenr.lorme;r/aobrccrul)riintcicconomr!c.
Pentrua inlelegein ce constauacliunileoamenilor.ce comport^ment individual
ii,/saucolectivadopti ei ln economic$i cu cc rczuftatc,in acestcapitolvom analiza:

Pri studicrea acestui cdpitol, reli

putea inklege cd.:
A. NEVOI SI BUNURI . neroile ii oblitd pe oameni sa-ii
producd cele necesare;
, resursele !:onstituie obiectul
B. RESURSE ptoducliei Si apoi al Lonsumului;
SI RATIONALITATE . a Jace activitate econofiita
insedm d u produ(:e folosind resarseLe
C. AGENTII ECONOMICI
" actiritatea ecoinmiLd este opera
utlor aut()ri denunili a*nli;i unitdti
D. $TIINTA ECONOMICA
' ;tiinla economicd are ca ohiect de
studiu actiyitatea ecotlatnicA si
compoftane tele celor carc o realiaedaA.
 t:"! at , ttt'nt,tx /.i

A. Nevoi si bunuri
Ceea ce-i determind pe oameni sd facd activitate econornici, adicA sa Droducd.
.unt nevoile.Consrangerea in ace\lSense,le deoscbrr de mJrc,inrrucildacaoamenii
ar inceh sa producd, ar inceta si mai exisrc.
Nevoile rcpte2int! cetin\e sau condilii propii oa^"ril"; ,;-fii"|" ;;;";rk $i
membri ai so.ietdtii, fdrd satislacercaajrora (i nu pot erista. Sunt per. epute .a
o starc dezaqredbild (nepld.ua), ca o neimplinir? sau ccva (c rrebui? realizar
neaptlratpentru a atihge a stare normald. l:,\,trrttjlatfoamea, setea,frigul
duierea, oboseala,lnsecr ltatea etc.
Pentru om, problemasalisfaceriise pune numai Dentru
. Ncvoikrsunt ne\oileidenlilicare. Pnn identificare. nevoilere.pectredevin
conditii firtr intereseeconomic€,iar oameniiactioneaziconsticntDentru
satisfacerea 1or.
r:irora atiit Nevoile d€curg, sunt ,,dictate..diniuntrul $i din afera
existcula,cit $i fiintel umane, din mecanismelepsihofiziologice ale vicrii
progrcsul omului omului, din mediulnaturalii socialcu careacestainteractio-
si sociclitii nu neazd.Nevoile$untsubi€ctive,priDpurtdtoriilor, $i obiective.
sunt posibil0. pdn conditriile carele genereazi(de viafi $i muncd).purLitorii
n€voii sunt indivizii. familiile. lntreprinderile,iocuito,.iiunui
ora$,instituliilepublicc,adntinistrativ-teritoriale_ economianafionaltretc. i,tr,.nilrlr:
nevoia lhmilii nentnrpiiine.cirne. lcsur.e.ca.A.ciment.ajutor.laple.tl\jgurarel
_unei
a uneifirm€ pentrulemn,olel, calculatoarc. intbrmatiija lrneiprimirii pentruiparate
telefax,materialede birou; a unui copil bolnav pentruingrijire meciicala;a unui
orai pentruiluminatulpublic;a unui judet pentruenergieclectrica;a unei tiri
penftu autosffrzi$.a,m.d.
Faptulcd generaliilccoexisti Si se succed,cd foane multe
dintrenevoilecarese satisfacnu dispar(pentrutotdeauna), ci
d iv c r s ilx lc t l se regenereazd, ci adesea safisfacereaunoraantreneaz d aDaritia
trcbuirtrl,r lu allori. c:i in gcneralne\oileau rer)dintr ji dcvrntmaj mulc
lcndintc Si mai diferile,determini cxistentapermanenti a societAtii
gcncrtle dr futr-o stare d€ fapt caracterizate prin cre$terea volumului
$i div€rsilicareanevoilor.
Dupi importantape careo aresatisfacetea diferitelornevoi
pentruexistenfagi progresulomului $i societitii, acestease pot clasificain nevoi
vitale sau d€ subzistenti si nevoi elevatesau de verf.
Dacdavemln vederenatura subiectuluipurtator, se pot distinge:
. nevoi individual€- hranA,odihnaerc.:
. nevoi socialesau colective educatie.transDortetc.
Penlruca oameniifrinlea,/a In cadrulrnediuluinatural ru careinterdclioneazil
permanent, protectia, refacereasi am€liorareaacestuiaconstituieo alta cabsode
de ne\oi.fxn;sdliqfacerea caroraef,islentanodslra dr ti imposibild.De allfel,m;diul
naturalesteun bun al intregii omedri.
Rezolvareastarilor pe care le gcnereazdnevoile presupunesatisfacerealor.
A satisfacenevoile inseamni atingerea unei steri de multumire, agreabile,
._ t;,oitolut I
)
f bp|inire pe care oamenii o percep ca normalitate $i de . Nevoilcsunt
,itta urdtdresc sd o intrctind permanent.
\-'\oile suntsatisficuteprin consumulde bunuri.De aceea complcxifate
:!: i3 e\prtmd paln cerereapentrubunuri,Bunurile sau si dc
!-at e. cum li semai spune,reprezintd 1ot ceeac€ folose$te importanti
s satisfacenevoilevietii $i activititii oamenilor, ale mediului. diferita
A.tfel. apa este o utilitate, penlru cA satisfacesetea.in pcrltflr
ir:aie de mArimeaSi intensitatea nevoii, aceeasicantitatede existenta lji
rcl: :duce o satisfacliedifedil. Pentu un elev care sejoacAin progrosul
:::-:eapcolii,un paharcu apAva aveao mareutilitate.pelltru omrlui,
II: r\ iator supnvietuitor,al carui avion s-aprdbu$itln de$ert, socicliitii si
d--lasipaharcu apd va aveao utilitate$i maj mare,deoarece pcntru nredirrl
c:3nsitatea nevoii saleestecu mult mai maae.
Desigur,inUe satisfacerea unei nevoi Si bunurilela carese
'..urse in acestscoptrcbui€ se exist€o anumiti concordanti . Sntisf:rccrc
:Ertru cA altfel nu esteposibilAsatisfacerea. Purtdtorulnevoii oovoik,r
,J.gedacaun bun $i nu altul ii estepotrivit pentrunevoiasa.
Prcs Prne
Diversit4ii nevoilorii corcspundeo anumitddiversitatea inloldo{unr
:,unurilor.ln cadrulacesteiadin urmd distingem: nri.iloarr
. bunuri libere,celela careoricineare accesln mod liber,
:lta de c^renu se actioneaza dccetconsumandule dupi nevoi.
Srnt un daf al naturiirJivirtual nelimitate.Aerul,lumina, hunuri sntl
jjldu.a cosmictrsuntastfelde bunuri.Libenateade a consuma
utilit,rli.
:iinurilede acestgentrbuie interpletatd lntotdeauna ln funcfie
:3 loc si de timp. Aerul de munte,de exemplu,este un bun
.r'oerpentrulocuitoriizonelormontane!iar pentruceilalti .llunurilc
:ameni esteacccsibilin mod conditionatde cheltuielilecu sau miik)arol|r
leplasarea, cazareaSialtele,pe carele fac in catitatede turi$ti;
. bunuri economic€,denumiteastfelpentruca provin din s:rtisl:rccr-ii
.iitivilatea economicA,sunt create de om, Caracteristica lor
lominantl esteraritatea, faptul cA,in totalitatealor, fal6 de sc (hsili(ri
:revoilece trebllie satislilcute,sunt insulicienteca volum $i in bunuri
.nucturdcalitativd,suntprodusein cantitdtilimitate$i presupun liberr ti bunuri
jn anumit efo (resurseumane,blne$ti etc.). Dac! un bun
roate fi dobanditfAri niciun efort. nu esteun bun economic. . Scrviriilt'
Bunurile economicepot li bunuri palpabil€ - produse si infbnnuliile
materiale,tangibile (televizor,paine,calculatoretc.), $i sunt hunuri
servicii, utilitdti nepalpabil€,nemate ale, netangibile nepalpabile,
rransportul, comunicaliile. invalimantul,posta,ocrotirea carc s:ttisl?tc
!anaLadi. intormlliilectc.,.in acelasirimp.b;nurilcpalpabite reYoile
matedale).ca si serviciilesau informafiile,pot fi destinate dc produciie.
Jirect produceriialtor bunud sau consumuluipentu oameni pe cele direclf
- sub forma buDurilor economiced€ consumpersonal. ale oamerlilor.
Produclia continud de bunuri nateriale. aleservicii si sau leg.rt. de
nlformatii,pentru a obline alte bunur, asigurd neintrurupt p rotectia
bunuri econofiirc de consumpersonalsau (otectiv. lllediulu; natural.
 Attiritatea econo it:d

. in ce constasatisfacereanevoilor
1) /::. I\{INIGLOSAR de protectiea mediului?
. Caresunt principalelecategoriide
cenn9esau bunuri?
condilii (dorinfe, aspiralii, leluri) proprii . Prin ce se deosebescbunurile
oamenilorca fiinte naturalesi membriai economicede bunurilelibere?
societdfii,ffti satisfacercacdroft ei n-ar . In ce constdrolul informatiilor in
puteaexista,n-ar puteaatingeaceastare
socletateanoastrd?
agreabili, de implinire, consideratd
nonnal?i.
. Bunud sauutilitdti - tot ceeace
folositor, mijloacelecare satisfacnevoile
vietii, activitAtiioamenilor$i protectiei
mediului. . Raportuldintre diferitelecategodi
. Bunuri economice- bunurilecreate de nevoi,factodi carele influenteudSi
in activitateaeconomicA ce suntoferiteftl sensulin carele influenleazd,
cantitateinsuticientAin raportcu nevoile. . Rolul ratiunii $i voinfei umanein
. Bunuri liber€ - bunurioferitede aparitianevoilorde prctecfiea mediului
naturdin mod gratuit;suntnelimitatein natural,
raport cu nevoile. . lmportanla$i intensitate^cu carese
. Bunurl palpabile (tangibile) marifestd latura subiectivi $i lalura
bunuri matedaledes[inateproduceriialtor obiectivain determinarea nevoilor.
bunuri (de produclie)sau satisfacerii . Reacliaindivizilorfh{Adc perioolele
dircctea nevoiloroamenilor(bunuride nesatisfacerii diferitelor categoriide
consum).
. Servicii - utilit?ifinepalpabile . Inreracliunca
dintre infbrmaliisi
(netangibile) caresatisfa.nevoilede a pro- rnteresulSeneral.
ducealtebunuri(serviciide poducde)sau
pe cele dirccteale oamenilor(se icii de PR()ltLllivlIt
consumpenonal) $i colectiv. l)tt Rt,izot,v,\'l
Informalii - urilirifi creare prin
activitateade cercetare $tiinlificdfolo,iibile . Dafi zeceexemplede nevoi ale
pentru a satisfacenevoileactivitdfilor lamiliei dumneavoastrtr.
economice,aie exislenfeiomului $i . Enumeraficinci nevoi al ciror
protecfieimediului. purtdtor este economianafionali a
Romanieiin prezent.
. Dati exemple dc cinci nevoi
concretizatepe carc le considerali elevate
iN'r'RtiBAnrpENt Ru (avansate)djn punchrl dumneavoastride
vl {It lo\RIta
,,) cUNOSITNI I.-LOlr . Dali trei exemple de bunud
economicecare se folosescla producerea
. altor bunuri.
" Ce sunt nevoile? . Dati trei exemplede bunuri $i servicii
. Care sunt caracteristicilenevoilor $1
de consumpersonal.
cum se explicSacestea? . Identificali zece Devot pentlu
. Cine sunt purtAtoriinevoilor? proteclia mediului in localitatea
. Ce suntbunurilesauutilitdtile? dumneavoastri.
 B. Resursesi rationalitate
Strlisfacerca trebuintelorare loc recurgandu-se concomitent . Sllisfrccrcn
ri, ruccesivla bunurilibereqi economice in dileriteproporlii nev{rirpoato
-:r!e modificain dmp. In acestproces,naturaesteimplicati r!ea lirc dirr(("
&r.: piin t)roduc0rc?r,
!:::.u bunuri libere, cat si cu bunuri limitale precum tu ttti.iluacrlt
,T--,rreurile de diferitefelui, petrolul,gazelcnaturale' pidurile'
uroprii, 1rbunu-
r.r--iintul, apa etc. Prin actiunileoamenilor,bunurilenaturale ri|l)r ncccrnr{r$i.
r:r transtbrmatein bunuri econornice$i sunt folosite sub i'rrlir.(|(t.pr-i,r
tr::aite fome. Satisfacefea trebuintelorcu bunuri economice rchimli
r :ealizeazir in doui modud;
. prin utilizareade cdtrepurtitorul nevoii a bunudlorprodusede e1insuli
::::oionsun)dupa dorinla$i posibjlitarti. ala cum' de exemplu.o gospodtrrie
'i::ncasoiiproducegreul pe carcil ttansformiin fdina $i apoi i$i facepAinea;
. prin utilizareade ctrtrePurtilorulnevoii a blrnurilor- doritc pe caresi lc asigurd
:|:n schimb,cumpilrarc,inrprumut,lnchiriere etc. in lcest fel' nevoile sunt mai
_ n( \tlli\fa(Lrlc. irr bunurile.ru clicicnl5mrr marc AceslmodJe rcl;llneeslca'ld7i
: rminant.
De regulA,cele cloui moduri de satisfacerea nevoilor sunt conlplementare ln
: ierit( proponii.
Runuril€ mat€ ale sau cteatc de om carc scrvescsau ar pu'ea selvl In
r(tivitatea economici si/sau la satisfhcereaunor Devoiindividualc Fi colective
ftprezinti resurse.Acosleastaula bazatuturoractivitililor economicc$i satisfacerii
-Jrorl,,r.lcIoittegcr)urilc. f\i\lcnlr tor asigurar dcrvollrreJ \i un nivel
'ionomiel
:i tririin lt numaiddclliunl hinclblo{ile\i In m, rarion:llIn lirnp.rrnclcresur\e
:: rcgenereaz[in ]nod natural,iar altelepot fi reproduse,pe cando altd catego e
.u D" ur",I"n"u. existi resurserctblosibile,dar $i nerefolosibileMetalul' de
:renrplu, cstc o resursirelblosibill, lnsd curentulelectricnu.
in'general,resurselesunt consial€rateca fiind limitate' in orice moment,ele
:\isti in cantitdtideterminabilc$i sub diferile forrne Limita rcsurselorest€
::]terprctativd in trei sensun:
. in raF)r'1cu nevoile,ceeace fuseamnicd fa1trde nevoisuntinsulicicnrcintr-o nrisut
:rni marcsaumarmicd.iar in timp nevoilccresc$i se divasiiictrnai repededecatele;
. in raport cu potentialul planet€i, intrucet resurscle . il( gr L'r,'r('tr
:robabil existentepe alte planctenu ne suntinci accesibileSi Ulnr|.rasrtr'rrr'.
:umai cele de pc Prlmantar puteafi folosiiel rclt)h)r,i'tl
. in raport cu dezvoltarcaFtiintr:i$i tehnicii,deoarece succesele Itllrlfrr ri
.xJestom asjguri adeseadescoperirca $i creaftade noi resursepnn gosp(,dllril.rrt ltlr
ralorificareacdrorase l'l)t satisface mai multe trebuinte. sunt cai crn'irlirl!
Limita resurselor ar€ caracter permanentr dar est€ (l{ {iinrirrr!r:-,1:
{luctuanti in timp, ceeace inseamnici in anumiteperioade tril:ril|:ri {lrnifL
t l / 'f ijlL (!inrIflf.
Jecalajulnevoi-resurse se poateresffange'iar alteori cre$te'
r , f l ; . 'i i r i 1 f . , !
omului ii estedat deci sa exislc in condifiile unei tensiuni fa\lr f\flf
permanenteintre nevoi $i resurse. Vizavi de ;nsuficieDta l;lrrilr)i(.
resurselor si de cresterca si diversificareamai rapidaa nevoilor'
 Atti'itatua eco onici

oamenii au gdsit solufia intrebuintirii alternative a resurselor, ceeace inseamn:tce

o resulsi,luatAseparatsauin combinatiicu altelc,porte servila satisiacerea unor
hebuintediferite. De aceeaactivitateaeconomici s:u economiase afld sub ..dictatul ,
limitlirii mijloacelorpentrusalisfacerea ne\oilor.dar si subavanlajulintrebuintArii
lor alternative. Este esential pentru om $i, in general, pentru progresul societitii
ca resurc€lelimitate si fie folosite in cea mai buni alternativi posibih.
intrucatresu$elesunt limitate $i au intrcbuinlarialternative. ;amenii sunt Dusi
in situaria de a optaialeger(e nevorr\i !or.dli,lrce )i lJ (:Lre\or rcnl rlr. ill lclul
acesta, resurselevor fi dirijatesprc produdia bunurilorcare salisfacnevoile
selectionate. Ei au grijd intotdeauna si taca alcgereacea mai avantaioasi_ carele
asiguracea mai mare satisfactie.
Cea mai bun,i altemdtiva di tre cete td (arc se rc unfi atunci cAn(t s-cttudt
dcciz.iade a folosi rcsurcelimitdtepentr a k asi|ura un anumitbun e(.onomic se
nume$tecost retl al alegerii fdcute. S.i prelupunen c(i o persoandak 100 .le tei si
dofe;te sd cutnpereo pere<:hetle pantofi suu tot padun (.are costafiec(re fA1 de lei.
Dacil ra cumpdrupetucheatle pannfi, (othl rcal al 4(.esteiclleleri eslet.e untarca
Ia parJumSi invers.Acelt sa(ifkiu est( interptetatcd ll,] ,,costreal al aleqerilor,,.
.,coslallernali\*. ..dcopliunc-\au..deoportunilale.'.
Dace resurselear Ii nelimifat€,nicio sctivitat€economicl nu s-ar inthptui pe
seamaalteia $i toate alternativelc dorite de cheltuire a resursclor s-ar out;a
realiza, iar costul oportunitalii ar fi /cro.
Modul de a smbili cea nai bun?iallernativiidc utilizarea
resLlrsclorprin care se Asigur.iisatisi-acliacca luai otrLrc
t'silrilil(,r
'r'r( lntuxinrrr \c bJzcilrr pe ralionnlilitir.a economica s:rLrpc
n(.li||rikrlcnft'
principiul ra(ionalititii, al €conomicilitii. in tunclie de
prcsir!||r:rlirnil1r, srlualre!acestasc ponlc aplic:l sub fbrrna:
i riili'r'ctl(n. a) maximului, ceea cc presupuncca la rniilorccle datc si
'-i
inqrurrc plinripirrl se ohlina Lele trui blrnere,,ultirrcl,\\ihrlr,
ri!liornlilritii
b) minimului, ceea cc implici obtinercarezLlllatek)rdodte,
bine dcfinite cu celc mai pufine resLlNe(mijloace);
c) unui mix d€ maxim $i minim, ceeace jmpujre oblinerca
celei mai mari salislacfii cu ccle nrai pufinc rcsursc.

Fie.l.l. Conti utul fi Jomele pri .:ipiutui ration.ltitijtii in econonie

 I l.'" re'unelenu .unt folocirein con(orddnu''u pnncipiulrd!ionatitatii. in economie
lr.r: risipa de r€sursesau. alffel \pus,un consum prea mare de resursepentru
f rifxerea unei ruritati d€ ne\oie (unei nevoi).Acfl.stasurvingin principal'
atunci
cend:
ll . .. proouccce nu \e ceresaumai mull dcc;l cere
"e
| .e producede proa\tl calitate:
f ,e pro,lucecu consurnuLi de resu$ernai mari decatpermit celemai avansale
t1::logii in frnctiune sau exislente, dar inci neaplicate:
' productia respectivi polueazd mediLll.
l:.a unelercslrrsefblositein actjvitatea economicise pot reclrpera mai mult sau
rulin. timpul cheltuit d€ om pentru produc€rea de bunuti este o resursi
-.
irEr"up€rabild. De aici apreciercacd cconomisire^timpului ce poatefi folosit estecea
ra!: tnrportanta cerintaa progresului,

i,i N t{I ( r,';I R

n*"""" regeneralif"- o..t" tc-i | li"a*-ai^t. r"

""^pl*t"
::.se pc careomulle poateproduocIJil ]si in soLietate,
"-""no.i"l
la carcse adaugdbunurilel
:sJtod Ce Contlnuu. produse5i rimase nevandute.deterio-l
I
Resurse r€folosibile - ceca c0l Llutcslltl utilizateincficient,poluarea. I
.::llanedin prccesulutilizirii ditbritclor | -..-- - - --_--,-- l
:iiurse. indiferentde foma sllb cale se it lll l lt l'.li \ lt l l'l' \ l Rl
::ezinl?i.are caracterutil $i poatcfi 1 rl r t,t,tl lcr t,t' .t
::introdusin rctivitateaeconomictr. ,J ( l f\()S l l,\.'l l'll,O!{
Costul oportu itiiii, denumil $i
iLrstulaltern iv (s^u real al alegedloD- . Cum cxplicafiexisten[acostului
, :loareasacrificiuluialegerilorefective. oportunitdlii in economie?
. ln ce condilii costuloponunitilii ar
:n conditiile resurselor limit.lte;
!rtisfacliapierdutiiprin erealizarea putea-fi cgal cu zero?
.ln cc situatiicredelica se poate
v'Irianlein orrinexl
::l::.::::1":*" i,npuneo laturtrsau alta a principiului
' -'- in viala economica?
niii"."ritut" economicd *rul ralionaliHtii
. Ce sennificatii.fe risipade resurse
principiul rationalitaFiin econornie-l
in economie'l
rrincipiudefolosirea mijloxcelor limitate,
I o Cum explicafiexistentaa doul cdi
.u intrebuintarialtemative,asttellncet de acopelirea nevoilor?
revoia satisficua sd fie milximli. I 6 Prin ce se camcterizeazi resunele?
f Risipd (de resurse) - diferental , . Care sunt factorii esentiali pentrudimi
dintre consumulde resursenaturalesaul I nuareatensiuniidinfe nevoi si rcsurse?
rcreatede om. realizat pe unitateadel/ . Dc ce spunemcd activitateaecono-
lprodus,cu lehnicile si tehnologiilgl mici se afla sub ,.dictatul"limitariil
folosite$i consumulmai mic, posibilcul . De ce se considerapoluareaca o
tehnicile.$i tehnologiile risip:ide rcsurse?
-9::g:'ft I 9g]
 rccno ti cd )
t:) " rti t:l !tt?

PROBLEME PF.{r ti I- ],tt,11.

DE REFLECTIE [,i,] I{l lZfl,l,i'A t'
F
!!
c Evolutiain timp a tensiuniidintrc r Dati cinci exemplede nevoipe care
nevoi $i resurse(bunun) purtitorul lor lc acoperddirect din i
. Avantajele qi dezavantajelc bunuriieprodusede el.
. Prezentaticinci argumentecare
acopcririinevoilor concretizateptin
intemediul schimbului,fald de situalia demonstreazdavantajul acoperirii
acopeririilor d;n propdaproductre. nevoilorpdn intermediulschinbului pe
. De ce seconsidera ci dmplrldc care pia!a.
* Enumeralizeceactivilaticarepot tt
dispunoameniiestecea mai impoftantA
resursiin viata economicasi sociali? considerate economice.
. Motivelcpentrlrcareoameniitrebuie . Care ar li costul real pentrusporiren
s i acti on e ze potrivit principiului productieide armaoentintr-o tard?
. Dati cinci exemplede ProdusePe
rafionalititii.
al carc le cunoa,stcti$i Pentru care
" Rolul c(noasteriiiitiintifice$i producliejar prcs pune
educatieiin dcpi$irealinitclor salisfacerii imbundtdiirea
nevoilor. aplicarea prinoipiului minimului
prerenjrii
" Posibilitdlilerealede sloparc
(dimi_ ' Argumentatjimportanla
nuarc)a risipeide rc\ur:',. rn lirrrnor\trr' porulrrimcdiului
in otapaactllala.

Agcmtii fC()ll{)Il-1lr{fi

Activirateaeconomici csle rczullatul participdriisimultane$i/sausucceslvea

nlrmero$iactoricareaclioneazirindividualsi/sauin grup.realizendanumiteoperafn
sunt
sau acteeconomicecare se finalizqrzi prin bunuri economiceAcefti acton
in mod individual sau in grup au
denumili agenti economici.Cei dintre ei c^rc
autonomia-de a decideasupraacliunilorla oare participa se numesc unititi
economicesall institutionale. Dupa specificul activitifilor pe care le realizeazA'
pe
asentii economicise grupeaz! sectoare'fi anume: intreprinderi' menaie sau
gispoderii, administratii (publice si private), binci ii alte institutii.Inu""tuT::
Pafticipandla activitdtile proprii unui sector' agentii economicl
\llrrrli'
' | ,ealize,rzi o divizi une a muncii inlre er si frecare se ra
:i.lllli,;i1:l I .r-"*i"" r' "*""lui"u u""to,opu'"tii'auacteeconomice
.::,,;;,,;;;L,, I in .ur.. d.vede.ca fi cci m:rieficienri
'"
contribrirv! J inheDrinderile suntunitqi careproducbunui economice
fiocirr'enunrri I si au autonomiade a decidece, cat, cum $i pentru cine sa
in afacerietc'
!l:.iL :l-:::l::Y"" ] producl, cu ce partenerisd intre
:l:li l:lL':il
'dirir:iindu-si
mrr (i Inff,r c ! .
''e ;" ;,'r" '." ri r,,.d
v lii
cinr r epr in{ :ler iajunslapun;r r or iinev
." mnarare.
>
,l:.lrindenle sunt de o mare diversitate$i de aceeapot fi
0!r' i::ire mai bine daci le clasificdm dupa difcrite c terii: . Inlr.:p nd{rrillr
1tr!-:: l: pfop.ietate.marime, natura activititii sau a bunudlor
Fr.--.. .r dlrele.tle ru rn.r \r Inulle caracterict,ci comune, lrilririiirlr.
,arli:: i.1re cclc mai importante sunt: flirl7rrii. Srnl
( orrsidet'lrlf
. motivati! activititii lor o formeazi prolitul care poatc
6 -:i:zar numai dacd bunudle produse de ele contibuje cu r{ i)rio!lrr(.a
Dre..:]r la satislacereatrebrinfelor. Altfel, intreprinderile nu
'!..lint"r(;nrr
F r :::ine profit si iqi vor inceta activitatea(intrd in faliment); il.n1nr cl|, rlosi
. creeazi valoar€ care se adaugii celei irvansatepentru folosrsc brIi,
,-r::tarei de factori de produclie necesaripentru a si rcaliza obi' rlrrl
nrlivil'irii lor'
.r,-:.::3tea, Plusul de valoare care s-a creat se nume$tevaloare
.i.iugata. Aceasta lormellzil izvolul profi(ului, salaliilor qi ()pcrnliil(
ii'r x i:"..
P--ntrur-$i realiza aclivitatei:r,fiecare intreplindcrc i$i
:-::;2, si dezvoltAun sistcm de relatii cu numoro$iagentr . In r('0rx |(
"
!!'r,','i"l
:-:rtrmici cr.Lcafe lrebuie si fie in conl:rct pennanentsau pe
l rrs4-| | rnci rTi l
- ,::i sprc a-$i asigura aprovizionarca, venzirrcaprodusolor, r!r)rl rl r,t ci r' (
i::plinirca unor obligafii.rdministiative $i de rllir n lurx lo-
-::'. nationalc $i intcrnationAlc ctc, Accst sislcl dc reladi
' - rrz.' mediul economicJl Inrrepfindcrir. . l l i r !!ri l l i l :r rn

r" (, ' riira

@*-,--

1:g. 1-2. Mednn eonotni al intteptindeii

llenajele, cunoscutcsi sub dcnumilca dc Sospoddrii,reprezinti lumea

r'rnsumatorilor - agenli economicicare utilizeaz:lbunurile pentrll satisfacerea
:e\.oilorindividualc!/sau colectivc(f5ra a se producealte bunuri).EIe sunl foma
:. "fgrni/rfe in cafe\e reali/er/i e\i\lenraodmenilof. in ace* sen.Ji.ringem:
. menaj individual, fomat din ocupanlii unei locuinte, indiferent de relaliile ce-i
rsunesc.Ilxemplu: o familie de tip tata.mamasi copii carelocuiescimpreund;o
i.rmiliefonnati din unul dintre pirinti $i un copil sau copii ce locuiescimpreuna;
: peasoane carc locuiestcsingura;
F

Ac ti tti tate a aLono tn ic i

. _:.T"nuj colectiv, format din persoanecare locuiesc impreuna (in camere

individualesaucolective).precumoameniidintr-uncimin de pensionari,muncitori:
dintr-un cdmin de netamili$ti etc. carc fac diferite cheltuicli in comun etc.
Mcnajelesunt con.iJerdlcurrilateade bala rn cilj€ are lor
. r\rct|4lcte||u | con\umuldarparlicipasi la acliritateaeconomic6:
.,';';;,;i;;.;;. (..I ^^-...-.;,_,-^_.,-, isi produ.
\lngute anurrrile b u n u ri in a lle in rmc d e u n f la l.
"r .tn g- ",,". i| economice. . mu n c c s c
fac investitiidin banii castigati.
Menajelenu suntomogene. Unelesuntfbrmatedin salariatiliar alteledin patroni.
larani, $omeri,pensionarietc., difercntiiDdu-seinke cle fi din alte punctedc vedere_
mdrimea$i su$a veniturilof,traditii, confort,grad de pregdtireeic.
. I'r'iI . Administratiil€(publicesi pdvarc)suntagenlieconomici
care produc bunuri sub forma serviciilor necesare
irrp()zitc, 1:rx(!si satisfacedide nevoi colectivece rezultddin faptulca oamenij
xlte (onlributii trdiescin gmpuri (in societate), bunurilerespeitiveajungind
l)aneslisi direct la consumator. fari a devenimirrfuri.Exislii:
a) administratiipublicesouadministraaiapublici, precum
statul,ministercle. primilriile,prefecturile, armata.;oltia.
livc spre
Ilr\ rl:irniint.
invdEmantul public, instit!4iilede securitate sociali. s;ndtate.
aullu-ri.ilrli etc. Ace\redproduc serviciicorespunzdlosre
protilului lor Si perceptaxe.impozit€sau alte contribulii
Danelli (pcn{ruJsr:-uriirilc Loci ll.. dc .ornaJc(..r potrivir
r(lrnrtirlrxt'iilr reglementdrilorlegale.utilizind lbndurite astfel con,stituite
in activititile respectiv€:
re(lislrihuirc n b) administratiiprivatesau administratiaprivati, precum
vrnii{' |l,r in(r(' organizafiireligioase (deculr).sindicarc. parlidcpolitice,irniuni,
flge olii
funda{ii,asocialiiculturalesi sporlive.CruccaRopic,careproduc
in principal ,crvicirrccomcri.iule penrnrpopulJtic.risi n.ieura
\enrtuntene.e\arcirt'lcrioniriiJin conlriburiivolunlare, lnJl
alesde la menaiesaudiDproprietililepe carele au.
Bdncile Sialte institutii financiareproduc activitiiti (seryicii) cu caracter comercial
pentru toate celelaltefeluri de unitid Si agenFeconomicicarc constau
in:
- colectarea(mobilizarea)sumelortemporardisponibile,economiilorde la cei
carele-aurealizal,pldtinduledobanzi$i distribuirea lor cu inprumut (crcdit)
celor
careau nevoiede linanfare,incasandde la acestiadobenzimai mari:
- incasiri $i pl{li intre agentiatuncicendace$tiarealizeaza
insaitutiilc vanzdri-cumpirdri unii de la al1ii,contr.acteazi crcditeetc.;
li rnciaro, - taptul cd vegheazdca banii sAcirculenoinal $i sI fie in
ccilnlli agerli cantitatecorcspunzAtoare pe pial:l.
cc{}nomici,in Sumeleincasatepentru serviciileprestatesunt folosite de
misura in carc bdnci $i de celelalte institulii financiare pcnrru suspnerea
recurg ra
serviciilc lor, propdilor activitdtiqi constituireaprofiturilor.
sunt clienti. Intreprinderile, bdncileti alte institudifinanciare(societili
de asigurare,tbnduri de pensii, foniluri mutuale. casa de
economiietc.) au scoplucrativ sau comercial,ceeace inseamndca produc
bunuri
peltru a le vinde. Aclesea,acesteunitati economicesunt denumite
si firm€.
 :rlalile si agenlii economici de toate felurile. in activitalile lor' pot sd dezvolte
c,jl:: e.onomice cu pafieneri din alte tdri' reafzand impo'turi' exporturi, investi(ii'
iEE -ruturi si activitdfi care le pennit si se afirme mai bine
;!',',-":a
? .J
' \'aloarea adiugati sau valoarea
ftm-create - plusul de valoatece se
-::lizeazi in unitdtileeconomioecu
:::ircter cometcial,
. Mediul economic- sistemulde
_::3tiieconomice pc cale il dezvolti
::iae unitate economicAcu toatc
j3lelalte,indiferent de Profilul lor' Tn
::dful activitdlii saie Are o mare
asupracelor implicati.
:-:luentrtr
Firma - unitatccconomicicu scoP
larativ sau comercial.carc producc
PROBLEME
DE REFLECTIE
. Evolutia nunarului de unitati
.;onomice dintr-o lara. eventualdin
Rominia.ti semnificaliasa.
trt{;tiLli.lill
,i; ,t l{0zi)t.1'A t
al uoei
" Identificaii mediul economic
:nireprindericunoscutedumneavoastrd
si precizali rolul pe care il are fiecare
dintreunitllile economiceimplicate-
, Clasificali pe sectoarcunitdlile e8o-
nomiceexistentepe un segmental strizii
centmledin localitateadumncavoastri,
iN'tRFrBAt t'EN1l{u
VIlRIl t('ARIJA
criNosl'rN l'ELoR
. Ce criteriide comparalie se folosesc
pefltru a identifica asemdndrile$i
deosebiriledinhe uniHfile economice?
. Dupd ce criterii suntreunitelntr_uD
scctor(institutional)unitdtileeconomice
carc il compun?
rdministratriile
" Ce au specific
publice?
. CLln sunt implicatemenajeleln
mcdiileeconomiceale unitdtilorcarefac
partedin celelaltesectoare?
prestablncile pentru
' Ce serviciipot
o intrcprindere?
economic5-
" Relatia rafionalitate
valoareadiugati.
. Utilitateaadministralieipublicedin
Romania.
o Din ce sectorface parte liceul Pe
carel urmafi, dispensarulmedicalcare
gmtuitS,liceul privat
vi asiguriasisten!.i
pe carcil umeazdfostul duinneavoasfd
coleg,oiiciul po$talde la carevi ridicali
alocatiade elev fi unitateaecoflomici
de la care cumpdrali biletul loto?
 . : ', t r t ! t i l t t ! t t ] t 71 ) n t I c t i

SITUATIE
DEFAPT
Cr'tstian
tocnaicondusese adouasa echipein livada deneri,pe Fiprunl Elangajeue
iniunie$iiulie,apoiinseptenb e $ioctonbtie sezonieti pentru a culege
tructele.
Revenind la sediulfinei, colaboeloarea sail strige:"Vinorcpede!Latelet'on este
lnstitutul
National deCercediAgticole!' Ctistian
trinisese unproiect deprcpuneti
cupriite
launnoutipdeponifructifei - meri,piersici-
care, gendea multptoduclia
el,arfispo foarte
livezilor
ii at fr diminuatseios cheltuielile.
Dupe ce a inchistelefonul,
a cezdpegedui;
neineattrcbui senearge deutgente laBanca Agticole, careii acceptase
dosarulpentru
un
credit
inpotlan!, $isAvad1 cend i seva deschide finantarca.
Apoiauzidinnou:,Nuttebuie seuiliimpozitele.te"ausunat pentuo rccalcularcl"
Telefonula naisunat inceo datilFiCistianaplecat seAspunda, datsese$iintereseze
cendva ptimi pe
noulttactor careI'acomandal lauzna oducebarc.

l. Identifi.ali nediul economfual finnei elkcate in tod li prczehtali-l

2. InAiLalitki &racterittiti esenliale ale Jimei lui Cristian.

i l . l i d.niri
i r.: r { . { i; r iii t iiJ t i, i

Economir ca activitalc csto dc fapt un nunriir dc aclivitili care sc prcsupununcle

pe alrele.constiruindo onuniti unillfc in continu:ischimbarc,astfelincat'in timp
unclc sc illnplilicii. iar altelc sc rcsrarg. unele ap r ii altelc dispar. in fiecare tartl,
economiaare aspectelesalc spccificecarc o diftrenliazdde celelaltcca nivel de
dezvoltare.structurd,cficieDl.l etc. intrucat cstc dcterminanti pentru existcnla
oanrenilor,activilat€aecondnici s-a bucunr dintotdeaunadc atenfia lor, in ideea de
a observa,dc a intelegeiii apoi dc a aclionllin cunoftinlil de cauzi ca aBenficconomici
pentrua obline rezultatemai bune,adici o existenldmai buni. A.!a se facc di, aclionand
pcntrua-$i asigurabunurilcnccesarcvietii, oameniiau sesizat
ce trebuiesa faca,in cc fcl cand si de ce pentru a mdri volumul
productici,a o divelsifica;i a-i amelioracalitatea.
, ! s $t ) f ' n li) r x lul !i i
Datefiind conditiilefoartedifcritede realizarea activitdtilor
0 r 1{ J air pr ' ilif r'
cconomice, acuitatea diferentiatia simfurilor,pregitireadiferita
t, . u1, ri r iiil' r ile 5i alte cauze,oarnenii $i-auexplic,rt,adesea,mai mult saumai
pulindifcrir.fenomenele .i pro.erelcpft,priieconomiei. aLl
deosebidde idei si p?ireriaspuraunola dinhe acesteaatat in
fimp,de la o epocala alta,cat si de la o tardla alta,sauchiarin
!( t : id 5i li, - interiorulacclciasitiri. Fondulpreocuparrilor a fbst si esleinsir
i r . ' r , ! r lf : it r i , acelaqipcnflx toti. De aceea.fiecafedinfe acesteidei $i plreri
: : :: lelul sau. un aport la atingereaaccluia$iscop
.- :::rafeir iti buni a trebuintelor in confcxtulrcsurselor
rr'::: rr .Lr intfebuintArialtemativc.Camcleristica esentialir
. - -: a accstoridci $i pai:eriesteci ele au un anumit grad
!r :rncordanti cu realitatea,ceeace le face utilizabile de
:ri:t oamcni in activitatea lor economice.Realizand
r. :i:,Ieaecononicdsi dcciproducind,oaireniivefifici de
'.: _ir-o fo.md saualta vcridicitaleaideilorsi prirerilor1orin
_.. -: .u difcritcsituatii le perlectioneazA
I
ti adiugendnoi
.:::iiri. obseNatii,idei si inliturendulc pc cele dep:isite.
\tiinta €conomici rcprezinti cunostinfelcSi idcilc
.i:rcturate intr-un sistemlogic si a ciror concordanti cu realitateale face utite )
lintru fundameltareaunui compoatamenf al oameDilorin l€gituri cu
r!re. cu resurselimitate carc au intrebuintiri alternative,€i isi asiguri atinqerea I
r h:ictivelor concurentctl€ existentei.
Ret;rindu-se la accstc nspcctc.John Kcnneth Calbraith spuneat,.Ateta vrenrc
.- \L'considcficii sislcntulcconotniclirDctionc.rzar, in ultimi instantli.in intcrcsul
-: .idului cri csto suhordon:rt ncvoilorsi dofinrclolsalc , sc ponteprcsupunccI
-l \liiDlci cc(,nonricccslc si sc cxplicc ploccsulplin curc individul cstir servil.
:, ror istikn. rLidorn:rll() orlnrcnidc s{iirlar.lc plllccsI dca obicctuluilof dclinitir
.-'j ru o scmnilicrlicpfoiirrdrifi univcrsli. Cc riri cunoscltlii din0c clc dirnl ci
rta ccononriciicstc <$liinta carc stlrdi.lzi contportNnrentuluman cr o fclalic int,{)
,fl fi fesu$clc l.trrcclfc ltu inlrcbuinFli rllcrDalivc>.Cel nrti intlucnl profbsordin
:rpurilc noxslrc rcdi cee $i idee nrai sinplr: in calc nc dccidcnrsi tblosiDr
"Modul
_:.ursclc productive ftlrc. cu inlrcboinliri ahcrnalivc, pentru realizareaunui scop.>"
Polrivil spiritului gencrxl dc inrclcgcrc a activiritii ecoDomicc,idcilof fi
-:rostinlel(rdin ttiinla cconomicl lc surt comune:
. caracterul st'iintific - lrn aDumit grlrd dc concordanli cu rea]itatca cxrc le
. ]litfi utilitale si credibilit4te;
. caract€rul istoric - s au formal si s-ru perfeclionatin timp, selccdonand[-se
-:le virbile:
. caracterul util, pragmatic sau aplicativ - sc foloscscin acfivitaler economica,
-.-,ra fiin,l \en\ul IniUi,firl ori(ir(i \rii lc.
in acest sens.obiectivclc dc bazi rle economiei (ca itiintA) presupun:
lr.)descrierea unor fapte si evolutii economice. pentru a inlelege ce este. ce a
l)st in activitatcx cconornici ti cum ar trcbui si fic;
b) explicarca actelor economice,penmr a intelege de ce este asa, li nu alffel, de
ie a fost a$a, si nu altfcl, ce schimbdri ar lrebui f,lcute $i cum sl se rclioneze;
c) prognozarea unor stdri si evolulii economice.pentru a putea inlelege ce va fi
dacd...?
d) rafionalizarca actiuniieconomicc.pcntru a pureaexplicacu ce mijloace\e
rol anumiteobiective,in cal dmp ti cu ce eficienta.
^tinge
 t: ..t : ::1 il1 ! ?t1 r.t)!!,]tirit/j

. ['!.,Ir_itilui!e! Cercetatorulvielii economicestudiazdun domeniudin care

el insu$i face parte,cu nevoile $i intereselesalede via1d,avand
ca obiectiv satisfacerea tot mai bun5 a acestora.De aceea,
succesul$i etecul economiei,ca de altfel ri ale celorlalteqtiinte,
sunt evaluateprin prismacapacitdfiide a atingeobiectivele
':iti'rii]at r:
respective.
il.";enit':.rnrX Cunoastereanoliudlor $i teoriilor pe ca.restiinta economicA
r;:n:r'i cfi.r Era; le-a descoperit $i le-a formulat,intr-o folma logicd, coerenta,
consistenti$i utiid, de-alungul timpului, confimd cd omul esfe
jli.il!ia!re {lc
deopotdvi un produs al natuii Si al societitii, preocupatper-
irrnl)riritrStlrc fi
pY:siente;Lir:riir:e.
manentsd depdseasca limitele mijloacelorde caredispune$i
sAevile sau sAdiminuezedsipa resurselor,
insu;irea cuno$tinlelorde economi€constituieatal un elementde pregitire
profesionali pentru viald, cat $i un act de culturd economice,in sensulci pemite
fomarea unui model despreceeace ffebuiesi insemnecomportament rafional,ln
calitatede producdtorisau consurnatori,impus de faptul cd economiaesteo activitate
sociali, aflataintotdeaunasub presiunilelimitdrii mijloacelor.dar si sub avantajul
intrebuintirilor alternative.

2J
- i:]ll'.rir:
:'irl, -il!i
'ri d Ili i I I.'.t.ll!:,
ali-l :.rll! !i\l Lr,.li!
-

e Economia - stiinti sociald ce s Ce studiazieconomiaca $tiinfd?

studiazacomportamentuluman ca o
relafie lntre leluri $i fesurselelimitate,
cu lntrebuinliri alternative.
! Cultuii economici - set de valori
economice, expresie a unui comporIa-
ment economic ralional, format $i
r Care sunt obiectivelede bazApe
care le urmirc$te economiaca qtiinF?
" Omul de $tiinlA din domeniul
economieipoatesd he consideratinde-
pendentin rapofl cu propriileinterese?
o Ce discipline pe care le-afi parcus
pand in prezentconsideralica se pot
,,lnfr5ti" cu economia,in avantajulunui
comportament economic rational al
elevului?
 PROBLEME 'Dl o1lL t,..r.l
Ilii lli..;.{ii.!.'.

' Interdependenta dintre pregatirea jos $i

' Analizafi citatul de mai
:: rromici dc specialitate$i cultura desprindefi concluziile pe care le
considerafi relevante din punctul de
r Dezvoltarea stiinteieconomiceprin vedere al economiei:
: i.oastefea(cercetarea) unor probleme ,,Fdri un astfel de sistem- care sa
: j-ap5ruteqi,/sau prin aprofundarea $i produca hrana, s-o prelucreze,s-o
:aiticareaunor teorii deja existente. ambalezeSi s-o distxibuie,caresa fabrice
' Cont bulia Stiinlei economice la stofe fi si confectioneze lmbr{crminte,
::zolvareaunor problemecu care se care sA construiasci locuinfe $i sd le
: rntluntA economia RomAniei la mobileze, sA asigureservicii medicale fi
infirii in Uniuea Europeand. de invAldmant,sa legifereze si sd
-omentul
. Protectiamediului..obiect de studiu mentindordinea, sApregdteascdapfuarea
itiintei economice, colectivitA$i - via{a ar fi grea."
-
J. K. Galbraith

TEXT TEMATIC
te)dulde maijos si interpretati
Analizali afirmatiilor
semnificatia lacutede
auion.

,,Teotia(economice- s,n,)vatrebuiinvdlatd,Fiuniivot gesiteoriacaptivante

pin ea insA€i.Ceicarenu o vorgesicaptivantevordescoperi,sutpdnzebrde
rcpede,cd teoiile pot fi utilizatepentruo maibunei\elegere a prcblemelol
reale.Bineinleles,lumeaestecompbxe,Fiintelegercadeplinea aspectelol
saleecononicenecesitenai muheStiinaeconomice decAtpoatefi cuprinsd
intt-unmanualeIementar."
Richa G. Lipsey, K. Alec Chrysral
ut-

},KOPI{[&TATlIA
SI }NJ'T{A'TTVA
iic{)Nol\{{cA
xplorlnd participareaoamenilor
la activitatea economicd, se
impune sd remarcdnl $i complexitatea
situaliei lor. in aceast,tipostazi, ca agenli
economici, oarnenii se irnplici in mod
liber djn punct de vedcre juridic, sunt
independenli$i egali in fata legii, isi
exercitA liber dreptul de prrlprietate
asuprabunudlor pe care le delin (iorti de mlrnci. bal,Ii,bunuri marfare,tjtluri
financiareetc.),se angaieazd tot in lnod liber in actiunieconomice(legale)pe care
le consideraoportuneqi concordante cu inleresulpropriu,iii asumi inlegral
avantajele!i nsclldle deciziilorluate.
ParticipareaIa activitdtileesonomicercflcctii interesulagentiloreconomici
izvodt din DroDrietalea lor ii are loc in modalitrrUdiferire de la o fomd de proprietate
la alta. in isemeneaimprcjuriri, intelegereaproprictilii ca slrrsi gcneratoarede
i ni!i ali\e i n economiede\rne condilrr lu n d c me n la ldf e n lru d d o p t rre au n u i
comportamentrationaldin punct de vedereeconomlc

Stadiind pro blcmdtica acestui

capitol, reli putea sd inlclegeti:
A. PROPRIETATTA 1Desenla proprietdlii ca mottualie
SI TORMELD SALE
1)entlu acliunil( agentilor econonici;
6 prcprietdtea La sisten de relalii
i trc i liri.i (agenli e(onomici) in
B. LIBERA INITIATWA Ieg,iturd cu folosirea bunuribr;
e fornele de proprietate $i
impoflanld tleos(birilor dintre ele;
a libera iniliativd rc mod de acliune
a a!<etqiki c(onomici.
 , ) Capitolul2 ZI

A. Proprietateasi formele sale

Propri€tat€a reprezintl o relatie intre oameni, un
. Exercitalc;
contract social, cu privire la bunurile materiale, spirituale
alrihutel0r
si de altd naturd existentei{ societatesau obfinute prin
proprietiIii
activilatea economici. Aceasti relatie r€levi exercitarea
suprr n$i !)un.
Enuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietA$i:
in coqdilii
dreptul de posesiune,dreptul de utilizare, dreptul de
nornrale, liric iit
dispoziliesi dreptul de uzufruct. Propdetarulse bucuri de
e\chlsivilxtc de
:n bun care ii apartinein mod exclusiv $i absolut,insd in
suhieciul
.imiteleprevAzubde lege.
proprictitii".le
. dreptul de posesiunerelevi dreptulde a aveasaudeline
pl.oprietar.
runurile cars constituieobiectulproprietifii sau,altfel spus,
rrerogativapropdetaruluide a stipani in fapt direct $i neDijlocit bunul respectiv;
. dreptul de folosinti sau utilizare asigurdproprietanluidreptulde folosirea
-lunului aflat in proprietateasa, asacum credeel cA esrc mai bine pentru a qi realiza
!nteresul;
. dreptul de dispozitieconferdpropdetaruluiputercade a instrAinabunul ce-i
Jpa4ine,de a constitui asupraacestlriaanumitedreptudin favoareaaltei persoaneetc.:
tr1 . dr€ptul de uzufruct estedreptulproprietaruluide a-$i insusi si utiliza rodul
rnu-ibun. venitul unei mosteniri,dobendaunui imprumutetc.).
a1 Intotdeauna,proprietatea se prezinti sub forma unitdtii a doui elementei
obi€ctul ii subiectulproprietdtii,
Obiectul propdetitii il constituiebunurile. ceeace estecomun vietii economico-
rc sociale.Bunurilepot fi clasificatedupdmai multe criterii;
ie . dupAfbnnalor materialA. bunurilesepot grupain: obiecte
ui irabile,servicii ,siiDfbrmalii; . Obi0ctr:i
. dupAprofunzimeaproceseloreconomicela careau fost proplietilii tlsfo
supuse,bunurilepot fi pimare (desprinsedirect djn naturd),
intemediare(aflatein ditefite faze succesivede prelucmre) intol{lm{na {iin
ii linale (care nu mai su11tsupuseniciunei transformiri qi burrfri.
umeazi si inFe in utilizarealor finald);
. dup6 modul de utiiizare,bunurilepot fi: pentruconsum$i pentruproductie.
Bunudle pentru consum sunt destinatesatisfaceriinemiilocite a trebuintelor umane
si se numescsatisfactori;celelaltesunt folositoareomului indirect, la obtinerea
ltt
celor dindi $i se numescprodfactori.Delimitareainfte satisfactorisi prodfactori
in
nu esteabsoluti,Lrnbun economicputandfi utilizatin ambelesensui.De exemplu,
ftuctele: consumateca atare sunt satisfactori, dar folosite ca materie primi pentru
{r obtinereade sucuri,compotudetc. sunt prodfactori;
. dupdmodul in carecirculi in cadruleconomiei,existdbunuri cu caraclerde
mdrfud si bunuri care circuli ferd a fi mafud.
 iar celelalte
Cele dintei circul6 prin vrnzare-cumpirarcrealizatdin diferite variante'
ruh formi dc cadouri. donalit.d,ne.lno\leniri clc.
Oatorita dezvoltirii economiei!i sociel5tii, sferade cuprinderca bunurilor se alld
tn Derrnrnenll \chimbale. qeimbogirle\te ncconlenil ci se Ji\er'iii'r'
'in mai mlrfe imponrnla fevine hunurilorcareau caracler
economirde piald.cea
marfar sau cel putii imbracafonna bdneascA de misumre' intrucat defin cea ma1
marepondereln satisfacelea trebuinlelor'
Su;iectul proprietntii il formeazd agentii vi€fii economic€' Astf€l de suliecti
(nationale
sunt in;ivizii ca p€rsoanefizice' familia' sociogrupuril€ 9i organizaliile
si internationale).
Deciljile.ubieclilor proprieralii inducoperalii ecnnomice dedifenlefelurirvirzari
Jumoirari.inchirieli,cfediteetL r prin clc ei ici roncedea/a unlr cltordanumlle
puncf de ved€re
Orejuri specificeprop etltii. Transmitereaacestotdreptui' din
economic,esteechivalenticu un procesde distribuire a costudlor 5i beneiiciilor
intre cei inplicali. Sub acestaspect,alintreformele de proprietate cel mai ilrcitatlv
costurile
iegim luridic il areproprietateapriaatripentu c?iaici fiecareproprietarsuporti
pripriilor actiuni siconcomitentisi beneficiile'
insuqes-te Acesta este de fapt consideral
iooiiuut mai importafi aI s perioritdlii proptietaEiprivate asupft celei colective
Indivizii suntsubicctiai proprietaii in oricaredhtre formeleacesteiaEi actjoneaza
".t
care
intr-un cadm dat, istorice$te-constituit'in carepot fi sau nu produdltori lndivizii
smt producdtori. prin acfiunea lor. intluchipeaz'rstxt po\esiunea' dispozitia'uzuhxctul'
cit Siutilizareadirectea obiectuluiprcprief;tir'Dala nu sunt si producAtonlndrvLzu
lor decatprjn salariati'iar rezultatele
iruU;..tii p.opti"titiil nu pot utilz; bunurile
ot tinut" (-of-"totj se imparteintre proprietarii neproducdtori5i producitorii direcli
intruchipindposesiunea, dispoziliafi insuiindu-$io partedin uzuftuct'proprietaril
neproducdtori reprezintiun grup importantal agenljbr economicidin orice lard
'sociogrupurile suntconstituitedin indivizi reudti pe b^zaexistenleia cel putin
trei trisaturi comune,obiective.caregenereaziinteresesi comportamente similare
Dentru membrii grupului. Sociogrupuriledau naitere
cooperativelor,socielitilor pe actioni. ca.si altor forme de
proprietateasociadva
drganizaliile, constituitepe bazaunor cdterii prestabilite,
pot fi nalionale$i internalionaleCele nationalepot si apara
sub forma uniunilor de intreprinderisau de cooperatlve
constituitepe criteriul de ramud' zonal' teritorial-administrativ
etc. in ultimd instant:i.insusi statulca subiectal propJielilii
oodlefi consrderirt c5 rcpre/inldo dsrlelde ol8anj/atleln ceea
ce privesteorg.rnizarjile mtemadonale. acestea se contriruieprin
asociercaagenlilot economici sau (si) a organizatiilor din doud
sau mai multe ldri.
Subieclii ptoprietdlii i$i exercitd atributele irl forme extrem

Daci avemln vederecine sunl subiectjiproprietSlii fi ce au

ei comun qi/sauspecificin exercitareadrepturilor de propnetate
distingem:
f
,i proprietatea privati sau particulari, ai cdrei proprietaripot fi persoane
?j-:-. .Liau juridice.Totodati aceastapoatefi proprietateindividuald$i asociativA,
i - .'.m.r..Lne. Inare\i toarremare.in anumileconditii- \pecifice
1licd.mitlocie.
i':': i democratice , esle compatibilacu propdetateapublicAsau alte forme de

t proprietatea public6, al cdrei proprietar este statul sau sunt unit5lile

&!._r.inratiilorpublicecentralcqi localedin structurasa.ObiectulacesteiFoprieti{i
i ':-rrazri bunurilecare.potrivit legii sauprin natura1or,suntde uz saude interes
rr:i: Dupdregimuljuddic al bunurilorcareo compun,aceastdproprietatepoate
-',::uidomeniulpublicalstatuluisaudomeniulprivatalstatului,ambeleputand
' :. interesnational si/saulocal. Bunurile care formeazd domeniul public se
-..::rerizeazl prin faptul cA sunt inali€nabile (nu pot fi instrdinate)si
Eprescriptibile (nu pot fi urmdritc silit sau grevatede diferite obligatii pentru a
-, ,..hestftrte.preluatespredcspagubire etc.).Apa4in domeniuluipublic bogSliile
r .rncenaturaalc subsolului,spatiulaerian,apelecu potenlialenergeticsau care
: :o! folosi in intcres public, situfile istorice qi arheologice,terenurilepentru
-:::r\atii si parcurinaiionale,terenudlepcnffu nevoileap5rfuii,f sia de protectie
, ::-rntiereide stat. imobileledin punctelede frontierdsau sedii ale miDisterelor,
r-::rariilor, ale unitAlilorde invaldmantde stat etc. Celelaltebunuri proprietate
--ublici ce nu apar(indomeniuluipublic tin de domeniul pdvat !i se referd la
r::urile careau incetatsd mai aparlnAdomeniuluipublic, imobilelecate nu sunt
:i:iinate utilititii publice,donaliileprimite etc. Bunudle din aceastdcategodepot
:: :oncesionate.inchiriate,inshAinateetc. $i cad sub incidentacelor pattu
-::nponentefundamentaleale dreptului de proprietate.Bunurile din domeniul prilat
iiatului sau al unitdtilor administrativ-teritorialepot fi trecute in domeniul public
. :unctiede interesulpublic pe care11prezintd.
Desigur,pot cxista si alte forme de p.oprietate,dar, de cele mai multe ori, acestea
.:.rezinti dc fapt modalititi de combinarea fomelor analizate.In lumeade azi,
: :rnele de propietate amintite coexistdin cadrul aceleia$iferi, sunt interdependente
: in conlinui transformare.In diferite !:iri $i perioade,locul ;i rolul formelor de
:.rprietate se modifici in functie de capacjtateafiecdreia de a-$i demonstra
.:rbilitateaprin eficienta$i rentabilitatein folosireaobiecruluiproprietdfii.
Pluralismul formelor de proprietategenereazdcompetifia dinlre ele pentru
si afinnare to1mai putemica,ceeace se realizeazdmai alesprint rcducerea
-antinere
:1eliuielilor.ridicareacalitdtii,promovarea progresuluitehnicSi mfuireavolumului
:roductiei de pe urma carora in cele din ulmi este avantajatconsumatorul.Tocmai
. acestsensse spunecd pluralismul formelor de proprietateconstituie o necesitate
::ntru orice economiemoderni.
Coexistenta formelorde proprietate.ca mod de a fi al economieide pia16,este
.\presiafireascia liberei iniliative,a dreptuluipe careil au membdisocietdliide a
:;ege, de a pref-eraorice forme de propdetate care corespundecel mai bine
rrrercselorpe carele are fiecare.Aceastainseamnece pluralismulproprietdtiinu
.'te nlrmainecesar.ci si Dosibil.
 ftr,1i,'drt{1l91. r,-ii'rtr.rlir e e{ o! t ott! i.: ii

FiB.2.1" PrinciNlele fuDn? .le pr.Itiettlte

ir; ,
/
,| { , !::i ll:\. ll. I ()i{

, Ce rcprezintdproprietateadin punct o Exisla legaturi intre diferitele lblme

de vedereeconomico-social? dc proprietate? Daci cxisli, care este baza
In ce constaimportaltacomponen- acesteilegalluri?
telor dreptului de proprietate? .- Carc componente ale dreptului de
' Ce operalii economicepo! genera proprietate suni relevate de proprietatea
exercjtarea componentelor fundamentale asupra unci case. vanzareapropriului
ale alreptuluide propdetate? automobil. iDchifierea unei locuinfe.
. Care sunt principaleleforme de conslituircaunui depozit la o bancdl
proprietate?
Pe ce se bazerziisuperioritatea
atribuiu proprietidi pdvate in mport cu
celelalteforme de prq)rietate?
 ..i t.i ul2

PROBLEME

. In ce constd rclalia dintre c Identificafi costurileti beneficiile

-_.-3tatesi inleresele proprietarului! spccificc proprietitii asupraunei fabici
-: . \nalizati evolulia in limp a legilurii
i :: obiectul Si subiectul propdetAtii.

B. Libenainiti*tiii:L
LiberainifiativAestelibe ateaagenliloreconomicide a actionapen[u realizarea
r: r.iilor intcrese,a$acum considerdfiecareci estemai bine. Orice actiune
:::prinsa de un agcnt cconomicin intentia de a-$i realizaintereseletrebuie sd
loc astfel incit. prin ceeace facc el, si nu afectezecu nimic libertateade
-_:
,i:::rnea celorlaltisi nici acestias:'rnu-l je[eze cumvain ceeace el intreprinde.De
::: decurgeci libenateade acliuneesteo caracteristicigeneraldaplicabilein mod
::rl tuturor ag{rntiloreconomici$i ci orice initiativd esteadmisdnumai cu
-:!-.rctarcaacesteiconditii.Accst comportzrment s-a conturattreptat$i estesinteza
:Deaienteiacumulatede agentiieconomici,Esterecunoscutca necesarsi singurul
:..iibil de acceptatde to!i, intrucat ii pune in condilii de egalitaresub multiple
:!tecte:
r .c aplicallrrur,,f.l:]rildi\criminafipoz t\c .du ncgalive:
I nu ingrAdeqte pc nimeniin promovareaacfiunilorde interespropriu;
| rcspeclarea sa nu implicAcostudsaualte conditiimaferialeprealabilepentru
-:.iun agenteconomicobiinut pe seamaaltuia sau altora;
. din aplicareaii respectareasa nu decurgcniciun fel de avantaj pentru niciun
:_:enteconomicin actiuncl
r stimuleaz:ideopotrivdcreativitateatuturor,intrucit, asigurandlibeftateade
::Iiune. realizarcainteresuluiiieciruia depindede ingeniozitateapropde.
Si pentruca cei carerealizeaziacdvitateaeconomiciar puteaintelpretaaceastd
.onditiedupdbunulplac,societatea a stabilitprin legi juridicecaresuntcoordonatele
me rajore ale lihertdlii de actiune,carc sunl laptelece trebuieconsiderate o incilcare
aza : sa. precumsi modalititile prin carepoatefi restabittA.Asemenealegi exprim:i
:.ceptia pe careo dd socictatcalibertatii de actiunein economie,intrucatele sunt
de idoptatepe principii democratice,pdn votul organelorlegislativealese$i ele in
:!od liber.
lui Fundamentullibertifii de acliuncin economieil reprezinti proprietatea. pentru
.i aceastaestesusa determinantzi pentruintereseleagenliloreconomiciqi asigura.
:orodati,mijloacelenecesare infAp0i.ii 1or.De aceea,libertaleade actiuneexprima.
n primd land, cxercitarea dreptuluide a posedabunud,dc a lc utiliza.de a dispune
Je ele $i de uzuf$ctul lor. .
au-

({8n a ttlrcli
il'fiptititlt$ $; ;i!ii'rti"ih

l- .,^'- liherJ initiirli\a 'ru liberlslcade

--^"^-'"u
de mirnife'larepc cdl de
''
, acliune are numeroat' fatete lorme
i peatatdediferirein 'ce't sen' * :tt"l:l Ti'^'l:11
rr'.riin{r.ricl, i 'nutr" economici
ar"p,"i agenlilor o"
^ t^"t""t*l
t lor'dea semanilt'tr -lll],'l-"..t^1
cal"'l:l11:::l:
' l ,.rii"t""""t*""
' ' 'r' i''t' I contider;c5 le esremairavorrbilbunurile
"",,.,]'.;;t;-..;;

irului de a adoptadeciziiin oriceprobleme

libera initiativi se expritu &tptllYllltrrtte
oun care fbrmeazd obiectul propnetalr
oriviDd acliunile sale economlce51
o su*a prolundade morrvarri fenrruoricerPenreconomrc
i;i. ;;;;;;;;;.r,.
:";;;,.#;;-; r" ini!ia,i\a.
'timurare
mal ;;i::'::l:ll:]".:':Tlill'0,o0,,",n,
Libera inifiativd cutoa$tecea
bazatepe democratie Pe fundameli^":"^:::1
oarticulare 9i ale regimurilor politice
cotidian pentN milioane de agenrr
::;;;J;;;;;o'tu'e"t ""ooo-i" eficiente atat penru
;;";;;;, ; la rcalizareaunei activit'li economice
"""*e
in putt' tat )i.penrru-socierare in an'amblul'itr
il;;;;;t*,";
cdrepropnelarec':':1::1::l"il:.
in orrceacti\irare)r In orrcetarain
siconsoridarea
pnnforma'ea m"::J:"::i#
..unor
eliminatab T'llii':",1'i':::l':" ITls
initiativaesteingr^ditasau instrdrnar
a omuluise produce
i"'i-otttt" a libertilii lundamentale
ilii,^iii* acestuia'
i" ot"**r economic $i detezultatele
"^-"tli"t ca agentiiecoromicisi parttcrpe,a
Libertateade actiunecre€azaprerrisele
condi(iilefunctionariinormde a
*. uli'i"-t un^"g1" econornice'asigurando-se
fiecdruia in acestfel' agentu
p".tt;a * la intercsele$i posibilitilile
eforturilespre_ceea-
"i.t"J"i
;;;;:"ir" atenrla semnalelepietei $i i$i indrcaprd
de care dlspune spr
;.;;;;^;;;t;" necesar$i eficient' orientand resLlrsele
a Jclivilatilolulile
cu pri')ri{Jlc
acoperirea neloilorsocialereale sprepromo\ared
'"""rlo_..ononlt" 'n
caJenu e\i\ta un 'eclorpri\:rlpurcrnic.prepondercnt.l
r organclt'rrdmini'lrirlr\ed
.,rrrui"'' .."*','i"'i ade'eadeciziaohligatorie
.,"1"nr.u",.^ 5iinfleribilirarea in in,",.
L ibera initiativa '" ::il:i:"''".1i:[,.i'i.on",ni..
implicdtes t ru c t u ra re^a' l' " " " ' -" " " " ,- ,-
ni'':;:g11"'^':llilli'iffiii;,l?iitit
*""r'#"""."'iJ arrrrrrrcd!'-l",lli"i-,-,-
-" ^ : , -'

determina pf proprietari 'a urrnareasca inegal ," *.'",'.

distribuite in penr
**,
socretate-
tt *"u" tonditii' venituile vor fi
i J".f"U la baza c're1as
i".tart"* eficienleiactivitdtii agentiloreconomici
potenfaluluicapacit
"u-."ti""ir'
;;;;;.;;trd;'"" subaspectulinstruciilei'disciplinei'
dinilo
"i, pu@ni munc'' tenacitdtii' voiniei aptit
intelectuale$i capacitdlii nsc' 'le astfel'rezultaTln:yJloc
'le
economie etc lnegalitatea
ffiffi;il"* side 'levine' cumel'o folos+t
li#;;;t ;;;;;tare a hecdruiindivld' prccumsi al modului
afirmarea valoilor corespuozatoraces
3"" J*"* lii*" t"*"uvi va iletermina
it"tJi. ittti*""u tt"ompetenfa' impostura si pseudovalorile'
 Capitolul2

. Libera initiatiyd - libertatea de acliune a agenlilor economici, condifie de

se bucurAtofi agentii economici in mod egal.

iNTREBARI PENTRU
VERIFICAREA
Its CUNO$TINTELOR
. Ce rcFezintd proprietateadin punct
vedere economic?
I . io ce consti importantaobiecrului
Fpdetdlii pentru activitateaeconomicd?
' . Cum ar trebd sd actionezesubiectii
lFprietdlii pentru a pulea beneficia cat
Ei mult de obiectul prcpdetafii lor?
. Luafi ca exemplu un tntreprinzabr
ti ideltificafi ce inseamnApentru e1
libera iniliativd.
. Ce sensaladexpresiei,,proprietatea
privatd este fundamentullibertndi de
actiune"?

i PROBLEME
DE REZOI,VAT
r intocmili un eseu (una-doud o Formulati trei idei care se pot
lngini) pe margineaaserfiunii lui J.P. desprindedin acest text cu privire la
Sarhe: ,,Omul est€ condamnatsA fie libertatea economictr.
hter".
COI\TPf,}RTAMENT{,[,
CONSLJN4ATORULUI

afiunca si finalitatea .7.rititi:lii

economice reprezinta satis-
facerea trebuintelor(nevoilor)care se
este menalul
realizeazi prin consumareabunurilor' Agentul principal al consumullri
familia sau,ln senslarg, populatra
a activiti$i econonfce'iar consumatorul ca agent
Consumulesteo component:i
si aibd un comportamen
economic,purtiitor al nevoij, esteo fiintn care febuie
conltienqb;zat pe criterii alenlionalitate Si eficienti economic[
se orienteazd
Pentrua urmtui modul cum aclioneazi cumpdfitorul dupdce cdterii
si cum isi maximizeazlsatisfaclia'vom sludia:

I
Studiitd arrlstcdpiot avel posibif aea]
sri.' ,
. itn,:leRei nouunilc tttilitate (in s!11s
A. UTILITATEA ECONOMTCA geneml ti in sens economic)' alegere tt
comportdmalt dl conswlBtotlllw' cerere :;l
elasticitdte a cereii;
B. ALEGEREA . utilizali a.::estenoliuni in sttt.Iierea
CONSUMATORULUI realitarii ti a tropttului dut neaNoastrd
Lomportume t Fttttu a conpdta dit'erite
dlrcmdive ii a fomula tonclutii dar nall
C. CERAREA ales decizii &dec|dte;
. cunoatteli inPrejafirile de care
depinalecerereapenlru un anumit bun li
.:And este in interesttl vdnzdtorului sd
naioreae saa sd reducd Prelul Id bunuiLe
 ) Capitolul3

A. UtilitateaeconomicA i
li:,i5'iii utililair
O parte dintre nevoi sunt satisfdcutepe seamabunurilor l^.
lln .{tils gelrcrai 1l
rrere.iar alte trebuintcsc implinescconsumend , n&tle L rrr sorlrj
i-rrdmi.e, insuticientcin rrport cu ncvoilet producerea5i
. riinerea bunurilor economiceinduc consumuride resurse,
::!ltuieli. De aceca,atentiaconsumatorului se cenffeazdsprc
:-nuriie economicc t'aladecareadoptA un ,mumitcomportament,
?:in comportamentulconsumatoruluidesemn:unftdonamentcle
!: reactiilepe careIe are in legffura cu alegerea(cumpa.rarea)
Si ilif.rrilr, rl.ii
,:lizarca bunuilof economice.Unul dinoe punctelede referinli c.iirlar 5: if:r{|1ir
:Entru comportamentulconsumatoruluiiI conslrtnie utilitatea lipicr.
r.rnurilor economice-
La prima vedere,udlitatea pare o notiune foafte clard. Penfiu oricare dintre noi
:rtiunea util, utililate desenneazi ceea ce este de folos. trebuincios.necesar.ceea ce
este la ceva. Utilitatea in sens general reprezinti capacitatea unui bun (material,
-n
=niciu, hfolmatie) de a sadsfaceo nevoie. Bxza acesteiao reprezintdpropdetilile,
:iusirile, caracteristicile pe care le posedd fiecare bun sau categode de bunud.
isemenea proprietdfi pot fi naturale li/sau create de om.-Cele llaturale pot fl luate ca
:rre \au \unt adJplJtede om in funct,ede necesil:iti. ln dce.l .enc.pentruoricare
:nte noi este evident in ce constd utilitatca generale a painii, a apei, a imbrAciminlii
rjul, ::u a locuinlei cIc- Dltr. defi apa este necesarA$i utild pentru oricine, in imprejurdri
:iire. nevoia de a consuna o cantitate determinatd de apA (sd presupunem plata) este
gena :rai intensd sau mai putin intensi. in functie de sifuafie, decidem sd o cumpdrtun sau
oent :u. sa pldlim un p.e1mai mil.resau mai redus.Decidemintr-un
=1 saualtul in functiede intensitateanevoii in a cdreiintampinare
eazd rii!il|:iii
.:ne cantitatea determinafa de api platala carcne referim.Din
:jcst ratrolamentdecurgedistinctia necesafaintre acceptia
generali $i ceaeconomicda utilitili.
Utilitatea €cotromicd}'epre?.inti1
satisfactiape care sperd
btea .d o i)a c)blinean conramdtor dat, in colrditii determinate
Je Ioc ;i de timp, prin folosirea unei cantitdli (unitdli, doze) r,tili!..rlii
ilctemindte difir.un anumil bun economrc-
Apreciereautilitatii economiceare un caract€rsubiectiv:
ji: .]lcr.lil:l:tr i'
depindede raportul pe car€ liecareconsumatoril stabil€ste
iotre cantititi determinat'€din-bunul respectiv Si nevoile sale
in conditii date de loc si timp.lHoliratoarein acestsenseste
iite rtensitateanevoii pe care o €simte consumatorul rcspectiv.
li aceea,bunuri omogeneav^nd aceleaqiproprietiti pot fi
:rreciate in mod diferit ca utilitale economicade diferiti i l , '.

-:livizi in functiede volumul!i intensitatea nevoilor,denivelul rl:.ir:ii I.:,r

:e culturA,de situala economicd$i aspiratiilepropriifiecaruia.
\{ai mult chil:ll. pentrurm anumitindivid. fiecaree]em€ntdintr o
-rltime de bunuriidenticeare utilitateqconomicadiferit?i,in
:-xctie de conditiile de loc |ji de rinp../Apreciereautilititii
1-

iLl Compoft armentu I con suttt ttto r aI ui

economicese rcalizeazd prin suma de bani (pr€!ul) pe care'

. Utilitatea in condiFi determinate de loc ti timp, un cumparator decide
marginali estc s-o pliteasci in schi4Lul unei cantitili d€terminale dintr-un
ce;ra [nei uniiiti anumit buA economicJ
dintr-un bun, Satisfa4ia suplimei are resimdtd de consumatorcu fiecare
specilic,rpentru unitate dintr-un bun economicconsumatse numeite utilitate
liecarc marginale. Candun consumatorutilizeazAmai mufteunititi
corsumator" dintr-un bun in mod succesiv,neintrerupt' compollamentulsiu
corespundelegii utilititii marginale descrescande,formulati
. Utililatea de Gbssen,potrivit cdreia,,mriimeaintensititii unei pldceri
individuali descre$te progresivpandh sahuare'dacarespectivapldcereeste
estepozitivi, satisficu6 ln mod continuu $i neintrerupt" Intensitateanevoii
dar consumatoruluise diminueazdcu fiecareunilateconsumag,
o
descr€scAtoare' utilitatea marginali scade, iar utilitatea totali cre$te cu
cind consumul mdLrimed€€crescitoarepand h punctul de satumtie. Pentu
creste, individulrespectiv. satisfactia re'imritaprin consumarea primei
unit4i din acel bun economic este mai ddicati.
. L€gexutilifnfii . De Dilda.dacaun bul1X €stefmrnat din n unitai (exemplare,
c u u L ilila t ile
doze),x, x,. x..... .\ . . [ ie c a ref iin d a p re c ia la
marginale
descrcscende indi!iduate u. u , u . . . . u . . f ie c a re f iin d p o liliv a d d r
descrescatoare lal, de cea precedenta. utililatea totalA I U f)
releri ci, odati
=
esteIJT u, + u, + u. +. . .+ u..
rJuspor'irea
consumului. Desenulurmitor relevacli, alunclcendcteqlecantitatea
utilitatea coDsulnati.cresteSi utilitatea totald, dar utilitat€a marginal5,
)narginald se cea adifonali, pe care o aducefiecare noul doza consumall
este din ce ln ce mai micd $i tinde sprc zero cand nevoile de
consum sunt integral satisldcute

(^u), (darsinala)

Fig. 3.L Unl\atea adilionald (Au) 'rblinutd prin crelterea consunutul

Utilitatea (satisfactria)adilionali resimlitl de un consunatol d1rtpdn rr'rifea cll o

unitatea consumuluireprezintSutilitateam'it'inali rulng) cvaluati prjn rclatia:
lui

-. AUr
kle - ex AUr- sporul de utilitate totah;
AQr sporulcantit4ii consumaie din bunul X.
tt€
it€
\r\elui utilitAdi marginaledevine zero cand nevoia de ;;..;;;;;l;;"s."i
r;L-:cuta. iar o dozi consumati pesteacestnivel nu ii mai aducedcio satisfaclie
dtj ::ctnmatonrlui. ba. din contra.Droduceinsatisfactie,
dll .--_\
at6, rir,l,lil l,{ }liir.11 i
€ri IT
-;;;
ste ll ;
,ii l
Utilitate €conomicdindividuah -
Ji:.rnul de satisfacfie pe care un
l;.*"r* ";""-";;;;
[4. frcsumator considerd(apreciaz I consumarea
mai multor doze din unul
A, sperl)I saumai multe bunuri economicediferite-
Ir L aibi c6.ndfolosestefiecare unitate " Utilitate marginale - satisfacfial
rtlu J joza) dintr-o mullime de bunui |
i resimlitd de un consumatorde pe urrna i
nei i :rrcgene,in condi$i determinatre
de loc
!r Enp.
I oricfuei do4 consu[atedintr-unbun eco- I
re,
lile
dar
a 5^ t
. Utilitate totali - satisfactia I nomiq sporul de utilirate totald, cand i
(S qo!4. i
Lcpj!!_r![UlEto!9$!qct o__']!1Blp
t ? r r : . i t l F '.l t<i r
iT.) / 't'):'
- ,iC !,i'i:; iLirX-0;Lt
r'i.J
J . De ce utilitatea marginalSeste des-
Iea
Apreciati comparativ mdrimea
n, i-litdtii economiceindividualepe care
crescitoare?
utd
:a consumatoro acorddla doud casete " Argumentatide ce aprcciercautilitdfi
de economiceare un camcfersubiectiv.
':l€o pe care le posedaqi pe care a fost " Cum evolueazdutilitateatotald si
:r3gistrat acelaqifilm. marginaldcand consumulcrette?
. Comparali sensul economic al
" Este posibildreducereautilitAfii
-rirtitii cu cel general. totale la cre$terea consumului?
lri .A"l,eEerea
corlsuimart{}Fnrlni
In prccesulsatisfaceriitrebuinfelorsale,consumatoml,
ca orice
:._3nteconomic,trebuie sa aleagAdnandcont de faphrl cd: .i i rg! r)c i (;:.i ;i
. multitudineatrebuinlelorpe care le resimteil oblge sd
decidi pe care s{ le satisfacd,in ce ordine $i in ce propo{ie,
:.: stabileasclo Drioritate:
. intrebuinFrile altemativepe care le pot aveabunurile, caracterulcomplementar
nu nu al acestoraqi substituibilitatea lor (in mdsumin careexistd)iI determinisA
.3iidi pe carc le preferi si in ce cantitifi.
Modul de combinare in consum a diferitelor cantititi din bunurile x, y, 2.., pe
rare consumatorul le-a preferat spre a obfine o anumitd satisfactiescontati
iormeazi programul de consum. Urmdrind realizarea unui asemeneaprogralll,
oecare consumator iii va cheltui in mod specilic venitul pe care il posedA,astfel
.u o idcAf,in functie d€ prefud, sd achizitionezecantititi mai mari sau mai mici din
ia. bonurile x, y, 2... pe care le-a pr€ferat.
 {- t)t}tp{n tatii talt i ti : t o }1\ |I ; i t tt i | ) i !! ! tti

Alegerea consumatorului ralional este,sau ar trebui sd lie' gurernati de

principiul elicient€i.El va comparade fiecaredatdsatisfactiape careo resimtein
urma achizitionarjiii consumuluicantitdfilordiferite din respeciivelebunuri cu
efortul (sacrificiul)Decaretrebuiesi-l fac6.concretizatin venitul binesc cheltuit.
', "E rrt;;"s;;; ,"^'"^'ri; ralio al constd fir qdsirca acelui prcgram.le
achizitii $i consan care ii asiSurd cea mdi mare satisfaclie (utilitate e.:anomicd
totald saa agregdtd) posibild.prin cheltuirea (sacrifi&rea) lenitalui sdu limitLtt.

intrucAtconsumatorul are un bugetlimitat, crit€riul esentialdupa care iFi va

il
ori€nta alegerea formeazi maximizareasatisfacdeiobtinute pentru o unitate
monetari cheltuiti in vedereaprocuririi bunurilor d€ care ar€ n€voie
Din punct de redere fomaL-matematic, acedstase erPrimd ca un ',1e;tt lnrt")
utilitdtea margindll 4 unui bu si prctul sdu.

Consumatorul rational opteazdintotdeauna pentru bunul al cirui raport,

astfel calculat,are valoareac€a mai mare sau eficientt cea mai ridicata
Un asemenea ralionamentpoatefi prezentatprintr_unexemplusimplificat'cand
consumatorulare de alesintre difedte cantitiili din dou:ibunud, A si B. Rationamentul
poatefi generalizatapoi pentrun bunuri.

Si prcsupunem un consumator carcdispunede un venitzilnic

de 30 de unititi monetare(u.rn.) penffu satisfacercanevoilor de
lXea.ir!fti hrandprin bunurileA !i B. Preturileunitareale bunudlor A $ B
i iir , i1t t f iv a) e^, PB)suntegale,de 10 u.m. El are de alesintrc acestebumui,
careii asigurd,in func-iiede cantifilile consumate.utilitafcatoda
si utilitalea marginali cuprinsein labelele3.1 Si 3.2.

Tabelul3.l
unitaiea pecarco confera
economici X bunulA
consumatorului
------:-Ilililfiiil;
2 3 5 6
l0 Iu 24 2rJ 30 l0
Uiililatealusinali (U,,,,^) l0 2

Tabetul3.2
economicn
Utililatea bunulB
pecaleo contedconsrmatoruluiX

2 3 5 7 8
Uliilateatolaa (UTB) l5 21 26 30 33 l5 36
Utllaleamargnal (!ruB) 7 6 5 2 I

\
 P
de '- ::.:ul rationaldecide!i dieagi nlai intai o unitatedin bunul A. careii asigua cea
llr(::-,-:ixatemarginala(10)sicelmaibunraportutilitalemarginaltpretunitar.
cu l: :i::!1 rilmasachizift)treazn o a douaunitatetot din bunulA si o primaunitatedin B.
iir. rj: --- ,: r::\rmrl utilitate narginaltpre! (adici efect/efoo esteidentic pentu ceade-adoua
.r,,:::riprim!dinB.Infinal,xchiztiileoonsunratoruluivorfiq"=2.q"=1,iarsatisfaclia
'' : :Ll\' rr.)oIrdrci I 8 + 8,lu l0 - 8 F8r.Oncezll, deci/,ede(urnpdrr{nuc\re
cti r - . !:-i asigureo salisthctieegalasaumai mnreprin cheltuireacelor 30 u.m.in conditiile
11. J:---: : :: pet ii de utilitatemarginala.
::r: \a fi diferita,insi intr-un alt context.De exemplu,care ar fi rationamentul
. ,-.:-.rului in cazulcandpretudleunirareale celor douabunud sunt Pr = 20 u.m.,
: = . i nl.. ia. venitul zilnic peDirucheltuieli estede 90 u.m.? DacEconsumabrul
ate
r:i: -: r:rze o pnmi unitatedin A, respectiv din B, raportulurilitatemarginaltprelva fi de
: -:.:".ri\ de0 8.In modnonnal,cl vaoptr s{ achizitionczc lnaiintaiprimaunitatedin B.
'..- ::-.r douasi a treiaachizilievor fi efecruate tot din bunulB. pentruca 0,7,respectiv0,6
;
,-r man decat0,5. Urmatoareleachizitii vor ti consncraiepentu prima trnilatedin A si a
--r -j: . B. realizend.aportulutilitatelnarginaLtplel:

TT I
10 _ 5
D_D 20 I{J
and
0tul
, rxDele achizitii vor fi consacratepentrucea de-acinceaunitatedin B si ceade,a doua
j: i .?re'i asigud un rapoit utilitate marginah, pre! de 0.4 pentrufiecaredoz{. Astfel, prir
-::.ruea intreguluivenit,achizilioneaziq,\ = 2. qB= 5. obtinando utililatetolali de 48.
ltllc -:::: prograrnde achizitii(2A + 58) ii asiguraceamai mareutililateposibili in conditiile
'dc
-- : le renit. de prei si de utilitate narginah.
; iB
rufi,
{ala

i lnandseamade cele anterioare, se despdndeconcluziaci

3.1 - aonsunlator ralional obtine mnximum de satisfactieprin
.lumareabunurilorachizi.tionate cu vcnitul disponibildat atunci
-:.d rapolul utilitate margindi/prel unitarpentrubunurile

l -::iTilionate este identic sau cend nporful dintrc ufilitililc

-.jginale esleegalcu cel dintreprclurileunirare,cu condilia
:adrarii in venitul disponibil pcntru achizitii (VD). Adici:

(r)
lllsA
PA
I-ln,B

(2) qA'PA+QBXPB:VD,
PB
t-L*,r
U-eR #l
'
Aceasta inseamni ca utilitatea nrarginala obdnuta cu ultima unitale lnonetiirii
,heltuita cste acceasi,indiferenl de bunul achizilionat.
 -san i>
inreierate itruitdaTnnnino;car;1
lasiguri consumatorului
un nivel deI
dezirabil.
lsatisfaclie I
i . Consumator rational - cel carel . Bunud complementare- bunuria I
-t
iaclroneaza pe crlrenr oe e cren!a.i cdrcrutilizareme loc numaiimpreuna. i
I alegand bunurile achizilionate in tunclie ISuntnumite$ibunud-perechi.
l-.! r,ri;. I
lde raportul utilitate marginal5./pret. l folosirea automobilului presupune
" Cea mai buni alegerea coisuma- consumul de catbuanti.
I torului - progamul de achizitii care ii " Bunuri substituibile- bunudcare,
I asigud maximizareautilitdlii totale prin ln procesul
utilizirii 1or,sepot inlocui
I cheltuireaveniolui disponibil. unul cu altul. Exemplu:cdrbunele,
i .,P"og"am de consum- modul de gazul metan, electricitatea$i lemnul se
icombinare in consum a bunurilor pot inlocui 1ainc{lzirea locuinfei.
I _______.,_,

5f 1 rr rcuu\nt rr:nInr . Pe bazacfuor elementese apreciaza

,/ trl:rrt ,+rt.t
ci un consumatora facut cea mai buna
3 l lrlr1(iSfll x'4l,OR
alegerede achizifii?
. in ce consti esenlaalegeriiconsu- Dupd ce criteriu se odenteaziconsu,
I
matoruluiralional? rnatorul
in alegereacantitdlilordin diferite
bunud?
a-
hlxr:nrult r
Utilitatea marginalape careun consumatoro atribuie difedtelor doze din bunurile
x $i y esteumabarea:
PreturileunitaresuntPx = 2 u.m. si
P, = I u.m. venitul consumatorului
destinatachizitiilor estede 24 u.m.
CantitAt e achizifionatecareli asiguri
consumatoruluimaximizareaulilitdfii
totale sunt:
a )x + 3 y ?
b) 9x + 6y?
c) 8x + 8y?
d) 5x + 3y?
e )3 x + y ?
Satisfacfia (utilitatea) totale pe care consumatoruldat o resimte prin programul
de achizilii $i de consumcare li maximizeazdutilitatea totald este:
= 133; b2= 3'15:c2 = 269:'dz = 391:.e" = 133.
^2
Rispunsulcorcctcumulat cared€fine$eutilitateatofald$i cantitateaachiitionat5,este:
D=d+ d ,
B=b+b, E =e + e 2
C=c+c,

L
 i: r i . a r e
k !..-.tt" de la premisacd programulde achiziliiqi de consumcare
utilitateatotah eslecel care,in condifiile venitului dat' asigud
ta
umgy .
0i
Py
l:
IlC Cartitatea Umex Urngv Programul de achizilii care satisface
Px Pv conditla de mar suseste9x + 6y. El poate
I 30 fi achizitionat, cheltuiala totald fiind
cur TI 20 28 (9 ' 2 ) + (6 , 1 ) = 2 4 u m.
le. m 7.5 25
se Iv l5 2l UT = 3?5
12.5 t7
\'] 10 'l
Rdspuns:
V 9 5
B =b+ b z .
VI 7.5 3
IX '7 2

PRL)[][,il]!{A
DF RI'ZOtr,V.A1
La consumatordispunede un bugetpenfu achizilii de 30 u.m. $i se con{rund cu
lsrile px = 2 si py = 4. El cauti progmmulde achizitii ii consumcareli m&'dmizeazd
rcj:Grea totald Drin consumaleaunor doze diferite, dupAcum urmeaza:

t. $l
dui
:rtitatea (nr. dozei) U Sd se determine:
a) cel mai bun programde achizigii,
I 10 20 cel care li asigurdmaximizarea
II 9 satisfactiei(Ur)i
Itr 8 t'7
,7 b) care este mddmea acesteia?
IV I4
5 lL) Rispuns:
VI 4 b = ll8 .
't a =5x+5y;
VII 3
vttI 2
l I
 Compor| s rnentul consutua

C. Cererea
Consumatorulse manifestape piali ca agent al cere i; el intenlioneaza
cumpere,intr-o perioadl datd,cantitd{ideterminatedin bunudle x' y. z $ a m'
Fiecaredintre ele arepretul sdu,iar intensitaleanevoilor qi prct-erinfelcconsumatorul
pentru fiecare aliferA.De aceea,cand [atdm cererea,trebuie sA avem in ve
ierereadeterminatepenftu bunul x sau penru bunul y q.am.d Cum nevoile
nelimitate,cerereaexprimdaceaparte din nevoiapentn bunu le x sau y sall
$.a.m.d.carepoatefi satislicuti prin intermediulpietei.

. Pretul
si cererea

Dintre acesteimprejuriri, pretul are un rol deosebit' Daca toate celela

imDreiudri rAmanleschimbate, cerereapenh-uun bun se modilici in sens
modilicirii prefului unitar. Sil presupunem ca, in ora$ulA", cerereas
de morcovi (C ) evolueaztrln functie de prelul unitar (P^) ca in tabelul 3 3

Tabelul3.3
Bar€mulcererii
P, (u.mj 5 3 2 I

c" (kc) 0 2 4 6 8

Se constatrirelatia negativi dintre evolutia prctului unitar $i cea a cantitSfii

(dacdcelelalteimprejurtui riman neschimbate):cererea se diminueazi cend pretul
cle$f€ 9i se extinde cand pretul scad€.Contractia (diminuarea)cererii cand preful
cle$te se explici pdn tenalinlaconsumatonrluide a qi reduceachiziliile din.bunul.al
cdrui prel airescut si inlocuirea acestuiain consumcu alte bunuri substihribile,dar
ale cfuor Drefurinu au crescutori au crescutmai putin. Extinderea cererii candpretul
sca d e are cJ explicatre econo mic a
com p o fl amenlul consumarorului de a -t i P
mariconsumulpenFuo mai huniisalisfacere 6
a ne vo ilor,inclu<i\prin reslrangereoari 5
renunlarea la conqumul ijkor bunud.alec5-ror
preturiau rama.neschimbate oli au scizut l
mai putin. 2
Dactrreprezen6mdateledin exemplul I
anteriorin sistemulcane/ianconsemn;nd 0
pe axa OX cantitateacenrtd $i pe a'ta OY
pretuluniLar.obdnemdiagrama 'au curba Fig. 3.2. D iagruma cererii
cererii, a$acum se prezintain figura 3 2.
 l*rctia cererii la modificareaimprejurarilorcare o
r&r:s::j:a se numesteelasticitatea cererii. Pentn teoria $i
economiciarc mare impodanti studiereaelasticitdlii
lsa &nl:l::
,j5r=: :n funclie de pre! si de venit.
m.d. Di<ticitateac€rerii in func{iede pret \e ma\orfaprin
rului i$idEi€ntu-t de elasticitate, care se calculeazilca ftport inffe
o,':::nrea procentualdsau rclativd a cereiii si modilicarea
sunt !n(-=:uala sau relativi a prcfului, folosind una dintre relatiile:
IU Z.
c,- c0.
l'/.C' C- P 0" ." ,
f,. (1) Ke.,'r-=
-.. rz.B, P,^ - P0- AP. co"
Pu

= coeficientul de elasticitatea cererii in funclie de prelul bunului X;

. = modificareaprocentuala a cereriipenru bunul X:
.P = modificarea procentuald a preluluiunit2ral bunuluiX;
ialte = -cerereamodificatd;
ltrar = cerereainiliald (anterioard.);
inala = pretulmodificat;
= pretulinitial (anterior).

D a fiind relalia negativ:idintre cantitateacerutd$i pretul unitar, penftu a preveni

rsr,:ereaunui coeficientpermanentnegativ,raporlulse innulfe$tecu -1 (sau se
:: rideri in modul).

Presupunem cd in ora$ulA cerereaanualdclecomputerea fosf de 1 000 de unifiti la

r::-rl de 2.000de lei. in anulurmator,prefula devenit2.100de lei, iar cerereas-a
:_jj]ionatla aproximativ900 de unitnli (celelalteimprejuriri fiind neschimbate)
.etul 900 i000 100
netul = Ionn
=--it.= ^r
dal "'- ^ ,roFiooo
), dar ,000 ,000
retul Interpretare: la cre$tereacu 5% a prelului cerereas-a reduscu 107.. Cu alte
:' rinte, cerereas-a modificat in senscontrarpreiului, dar de doua od mai intens.

Daca:
LloC > LVoP,Kec"A> 1, cerereaesteelastici in funcfiede pre[;
- A7.C < 47.P, iar 0 < Ke.. < I, cererea esteinelasticd (riSidd) in functie de pret;
Lo/oC= LloP, iar Kecr, = 1, c€rerea est€ unitara in funclie de pre1.
Cererea elasticd este specificdbunurilor care au o plaji mare de inlocuitori (ulor
,bstifuibile) fi nu sunt de stricti necesitatepentru consumator'Se caracterizeazd prin
ljeea cli modificareapretului unitar (creFtereasau sciderea) detemind modificarea
: sensconftar a cantitdtii cerute,dar mai inteNn (Aqamai mare).
Cerereainelasdce(rigidi) estespecificApentrumajoritateabunurilorconside_
:ite de st ctd necesitatepentru un consuntafordat; se caractcrizeaza prin laptul
 rri :i .l r f ri ri ri
>
cA modificareaprelului unitar (cre$tereasau scederea)detemini modificareaiD
senscontrar a cantitdtii cerute. dar mai lentd, l ':
Cererea de elasticitate unitara se caractenzeaz\prin faptul ct modificarea
prefului unitar (cre$tereasau scdderea)determindmodificareain senscontrar a
cantititii cerute cu aceea$iintensiraE (cu acela$ipiocent).
'. Cunoastereatipului dc elasticitate a cererii tn fvnclie de prct rcprczintd. o
'i infotmaliede ,naximnimportanldsi pentru curfipdrdtor,dar nai alespe ru yAnzdtor.

Astfel:
- dacd cererea€ste elastici, iar prelul se reduce,incasfile vanz.atoruluicresc: la
cre$tereaptefului acestease reduc;
- daci cererea este inelasticA,ia. preful se reduce,incasArilevanzatoruluise
reduci ele cresc, dacd prelul cre$te.
Atentie!
SAnu se confundecererea(cantitateacerutd)cu incasarileal caror volum se
_=
detemini ca produs intre pref $i cantitateavendutd.
Regulageneralaeste:dacAcelelalteirnFejur,iri suntneschimbate, cerereqse modifice
in senscontrar modilicirii pretului; incasirile au insa o evoMe mai speciala;ele
depindatat de cerere,cet $i de tipul de elasticitateqi sensulmodificarii pretului.

Concluzie. VAnzitorul care urmarestemadrea incaserilor, de regule, procedeaza

la cre$tereapretului dacacerereaesteinelastica$i la reducereaprefului, dacacererea
esteelasdce(celelalteimFejurafi caredeterminacelereasunt neschimbate).
Cerereapenbu un bun depindenu numai de prel ci $j de venitul consumatorului.
-
Ct reg,.ld. **r-" se aO,Ain retite poativd cu venituti
1modifcarea venilului, vaiabild independentd(prelul ti alli :
)factori de Waentd sunt considerati consta ti), atrage dupd .
i sine modilcarea ln otela$ sensa cereii. :
Sensibilitateacererii pentru un bun la modificarea venitului consumatorului se
mAsoaripdn coelicientul de elasticitatea cereii in funclie de venit (Kec*/v).
calculat ca un raport inhe modificarearelativAsau procentuali a cererii (C") qi
modiflcarea relativa sau procentualii a vetitului (V), folosind una dirtre relatiile:
Cr' C*
( o* AC^ Vo .. Lo/aC.
Ke,.\ - __ _ ._fll sau - ).
rre . . v1 I -7 rV r2
Vj - Vo A V Cn
%
in care:
C1-, C0,.AC-, ATaC^au semnificatiile anterioare;
V0 = venitul initial al consumatorului;
Vr = venitul modificat (actual);
AToV = modificarea (variaiia) procentuali a venitului;
AV = rns61J1.ai..absoluu a \enitului.
 {..1 . fi le regulao valoarepozitiva$i estediferit ca mirime pentrudiferitebunuri
f'118 :F r.-nuri. Aceastainseanmdcd, atuncicandvenitul cre$te,va crc$te$i cererca,
r! r -rrl identic pentru toate categodilede bunuri marfare.In func1iede nivelul

n la.rica. atunci cend modificarea venitului atrage dupi sine modificarea mal
Ic:a proportionalda cererii (Kecfl > 1);
r lLirare. arunci cand modificareavenitului affage dupd sine modificareastrict
:r:..iia a cercrii (Kecru = 1;'
! d:sticr, atunci cand modificarea venitului atrage dupi modificarea in
uogri!:i !.-Lr. dar mai 1ent5,a cererii (l > Kec,- > 0).

;;;,;;,,;,- I
__, _-._..J
. Cererea - cantitatea(bucifi, Pentru a si mdri incaserile(celelalte
|ir.i,5--ne. Iitri etc.) dintr-un bun pe imprejurArifiind neschimbate),se reco-
-:IIE : cumpiritor sauto! cumpdrdtorii mandbca el sA:
:r. spatiu economic dat a. majorezePrefurile;
---n
r;-.::rneazd sA o achizitionezeintr-o b. reducSprelurile;
aza rc: ..1,1 la diferite niveluri ale prefului !. lase prelurile neschimbate.
', De ce, in mod normal,cerereapenfir
, Elasticitateala pret a cererii - un bun dat estein relafie negativefafd de
sli.rlilatea modificeiii cercrii (variabili preful unitar?
:!-Erden!A)la modificareaprctuluiunitar
. independenti).
---:bild
. Elasticitat€a c€rerii in func$e de
',:ait - sensibilitateamodificArii cererii
::-abiiadependenra) la schimbarea : i:,r .!rl
:.irului cumparatorului. ,:.1t::::., .
t!t

, Coeficientul de elasticitatea cererii

7- r 1l irrr --
unui bun in funcfie de pre1ulsdu unitar
/ -jr ii" este2. hifial, cendpretulunitarerade2.000
J i l.illi$1j-i'l ir,i"i1- u.m./buc., cerereasipumanala era de
15.000buc. Careva fi cetrea saFimanaft.
consumat
' Un bun de larg coflsum, dacAple$l unitarcre$tecu 207.?
:i::dian de un cerc mare de agenli
'. Coeficientul de elasticitate a cererii
: rlomici, are o cerercin functie de prel:
r. elastici? de paine a unei familii in functie de venit
). inelasticil este0,4. Se anticipeazacd, in perioada
i. unitard? umitoare, venitul lunar al familiei creste
, Fie un comerciantcare vinde bunuri de la 700 de lei la 800 de lei. Careva ir
idror cerere in fu[ctie de pref se procentulmodjficirii cereriide piine ca
-
,.::acterizeaziprin elasticitate dicatd. umare a modificfii venihrlui?
COMPORTAMENTTL
PRODUCATORT'LUI
n subiectal activitilii economice
este producdtorul- cel care
ini!Lazi, otgani.zeazd,.
supnvegheaza $i
decideasupradesfd$urfii activitifii sale,
fiind direct interesatsa o realizezein cele mai buneconditii.
Pentru a intelege comportamentulproducAtorului,modul in care acest
actioneazS,ce mijloace folose$le$i care sunt caracteristicile1or,cum trebuie s:l fie
combinateele pentruca produseleasdeloblinutesd fie vandutesi sd aducdprofit,
in acestcapitolveti studiaurmitoareleprobleme:

A. PRODUCATORUL in cele ce urmeaad vei pufua inrdle:

SI FACTORII , (um ?ti organizeazd producdtorul

DE PRODUCTM activitatea economicd ir tlod tu:lional qi

B. COMBINAREA . cd producdarul elte purtitorul ofeftei;

. modul in care producdtorul utitiaea-
zd factorii de produclie pentru a obtine
bunurile economice.
C. OFERTA
 :.-:-- . !: asiguraobiectulconsumului,trebuiesAexisteproductie.Aceastase
uxli r i.5. producitor.Bunu'ile economice(fuani, i,nbrlicftninte,mobild,lrcuinle,
1 q ; :i:. i si serviciile (transport, lnviEmant, emisiuni TV. mdio. se.vicii sanitare
-::e din activitidlc organizatede producitor sunl oferite consurnatomlui
-i
: r::: i:ns spunemcI producdtorul €stepurtitorul ofertei.
:_ :-::r..rul isi dest',isoard activitatcaintr-un cadru organizat,creendu-si
: .:.esare. i$i procuri unelte,instalatii.materiiprime,matedaleetc.
de qeare a bunudloreconomice
fii ilri:-.::=-i lucralorii.RelevAmastlelcll activitatea
,aE t- r: !) firmd sauintreprindele.
i -:.:oa :ntreprinderea)este o unitate economicAcu un anumit specific in
u,!rj '::. :n mod propriu de organizareSi functionarea capacititii de a prcduce
1 r,:-i _ ::llom ic e.
,- ! -- aroduclitoruluiestemaximizar€a prolitului $i de aceeafirma are caracter
, -,_, .. a"." se realizeazipdn actiunipurtateconcornitent in dou:isensuri:
. i-':.::ronare, adicaasiglLrarea factorilorde producliesau'mai generalspus'
I#,:'i---:o resurselor nccesare, ceeace, in ruporffli fima insi$i' reprezintiintriri;
r -::::.'a bunurilorobtinutedin activitateadepusi,prin care trebuiesii_si
.r.,:.::.ze cheltuielilefricute$i si obtindcastig,cecace reprezintdde fapt iesirile.
!'.ditetea elementelor de cdre firmele au neroie pe tru a prclluce bunuri
poartd ufiele de factori ile produclie. i
-: xr.aice
:i3 :::::rii de productiesunt de fapt resurseatrase$i utilizate pentru a produce
'l-l-- ' - ' - - : con o m r ce .
i -::ri1e produsereprezint:i.la randul1or.resurseprin care se satisfacin mod
:-::::e\oi individualesi coleotiveale oamenilor sausuntutilizateca factoridc
T ,i:ie pentrua se obline : te bunud. Factorii de productie Si resurselesunt
F.,ld!r intr-o interacliune permanenti.
.:jrorii de productiepafticipriin activitateaeconomicdatat cantitativ,cAt si
volumulproducliei,al bunurilorobtinutedin activjtateaeconomica'
- .::r. CAnd
-. -:.ie. in pfincipalprin folosireaunor cantiti! mai mari de factori de productie,
:.-1erea economici realizati est'ede tip exl€nsiv.Dar dacdvolumul productiei
* : . ie. Lnprincilrl pnn folo\rreaunor factori de producliede mai bunAcalitate'
- . t .'ent utili/rti.creslered
economica e\le de lip inlensiv.
-: contemporane,
condiriile in economia de piatd,economisir€aqi imbunltitirea
*:rrrlor'de prodlrclieconstituieprcocupArimajorepentnLorice producdtor.
)upi continutrl si natum actiunii 1or,factorii dc produclicse clasificain trei
:::-: categodi:munca,naura li caPital.
Uutrca rcprezintd o .lctivitate specific umand, conftientd li cu o .finalitate

\luncail dellneskpc om.i Fpreanla penm el o acfiuneircdtodre ln ploce\ullnunc],

r.:ri isi folose$te apd$dinile, experienta si cunostintele pe clre le poseda.
\luncind, omul depuneatat un efort intelectual,cat li unul fizic. Munca reprezinte
:'.}ttorul activ ii determinant producljei, al activititii econonricein general
^l
ktoda dezvokarii socictdfiiesle istoria dezvolttuii procesuluide munci. a cresterii
: 'dniciei sale. a rczultatelor obtinute, atlt cantitativ, cat qi calitativ. ceea ce a
!:rerminat tendinta obiecdva de reducere a duratei muncii.
 .,, t1:!).:tt:.l L{,i ri l ui ) ,
Cend analit;m IacLorul muncit. lrehuic \a luam D
c.onsiderdre,iaplul
ci nu toli oamenii Inu ('(\(: un nu pol
rDandrcdpari.minori..bilr:ini er(.'. unii nu dofe.c. iJr alrd
nu sr gasescun toc de muncii (someri),
I
Natura ca .factor de prcductie subsumeazdpamantuI,l
apa. rcsurpl? min?ral? .ti .osnire tltmina..dldird erc.) ta
Car? onut lace apel p?ntru a frodu(e 5i pe.ate lc
tnJluenleaztiprin muncd.
Pdmdntul, care din pun"t a" u"O.i"'."onorrri; i;;; ;
apa.este un la or de productiedeo\cbrtdc reslncri\. penlfli
ca esle limit \i. roloddl:i.depradabil. atel pfin poluarc.cdt !
pnn e\ploarareneratrondja. Relacerca\a csie posrbiladacase
recurge la lehnologii sofisticate, dar acest proces este lent sj
toarte costisitor
Tn cadrulacliviladieconomi(e.muncl 5i natura\unl faclori
.
de productie primari sau originari. penLru(.j orice operaJe
economrc;.oriral de.impla rf f,. e\le po\ihjla num;r
Dri0
Inleracttunea om-narurit.CeeJ ce a aparutulteriorare la baza
aeeastarnleractiunc \i de a(eea tactoriide pfoductiecreali n
ace\l conle\l au caractefdenvaL_
Cap,italut rcji ror d. prcducti? i"pr"'ir," *r"rttrt
ounuruor prott.us?prrn muncd ti urilil.at? pcnrru obtinerea
anor Dunun )trou 5?nicii ?,.onomiccdetrinate tdnzaii.
! prin naruralor, uunuriiecareiormeaza
;i;;i;i ;;;.* l;
acttvilalei economic:ila care paflictpa rmpreunacLl ccil:tlL
facrofi de.producrie.conrribuind l! rari51-aigr...,r"Uui ni"ioi
\octatepfln tnlermediulbunurilof pjoduce.pcnlru ca servesr
actr\ilddj economrcedin care sc obtin alre bunuri .errieii.
;i
etemenretc care torm€azA trctorulJe ptoductiecapilalmai \u,l
numfie capttar tehntc \au bunuri (rniloace) de produeie. in
aceasti categorieintrd clidirile in care se desfas;ara aciivitiri
industriale, comerciale, de cercetarestiintific:i etc.. masin.l .
urilajele. instalariile, mareriile prime. materialele, seninieie.
combusribitut.
energia.
rehnico
etecrfonica
decatcut.
ticenlete
lupaini",i,ii'riliilil
( aptratut lchnrc este lactor de productie derirat; re/ulla din interacLrune,
-
Tacrofitor de produc[e primari fmunfa \i nxlrra].
dctlvttaleaeconomica. componentele cdpilaluluitehnic \e comootrdin moo
, "tn
orreflr. tndepttne\ctunctij di\erse. se por cla\ifica dupa mai mulre criterii. penrru
anaJrzaeconomrcaprczrnld imponanr, specialAimpdrlirea in capitttl
fix si caDiral
crrrurazrt ctasi[icare ce sre Ia bati modul in care particiDa
l; aclivilrrer
ecolornj!{. cum se consuma $i se intocuiesc elemenretecapirafirfuiiefrni..---''-
r apttatut tlr e\lr acea pane a capirajuluiformatadrn bunuri (cladiri.
utitaie
Insuralll.ma)mt-unelte. calcullroareJe proce\ elc,) crre partictpala maj multe acLe
rcrcrufir0e produclre.je conrumAtreplal si se inlocuic.c
dupa mai multi anl de
uurzare.tn decur\ulacnvitAlijeconomjce. capilajulfir se con.uma.dar e\re dfechr
$i de alte fenomene tehnico-economiceqi naturale care ii determina uzura.

,, lJzura-reprezintir:leprecierea
,ipir"t"tri iif ,"), j.l.a i,t.lt,'il
tbtln?at(ti). imbraca forma dc amonizare. ""i
 C,Fr se prezintdsub doudforme: . uzurafizici, ce const{ ln depreciereatleptata
*-..i.ti"itot functrionaleale caPitalului fix, ca urmate a folosirii si acfiunii
mrcc narurali; ! uzura morald, involuntard, ce apare sub incidenla progresului
,: ; a condiliilor pietei careasiguramasini.utilaje etc noi mai iefrinedecat
cup".f.*-J. tjhl-":::l-.:ruj-""s.1l:.11T.:lll-t"jl:f"';
b:llcriuDesi./sau
d aflat in func;iuneapate..depa5ifmoral in rapon cu noile exemplare
: i€:rocura de pe piatd.
C4aialul circutant'este formal din bunxri (malerii Prime.materia]e com-bustibil'
J. apatehnologica elc.)cateparlicipala un singurciclu de producliesunt
;lre sau sunt irofund transformate in cusul acestuia5i trebuieinlocuitecu
Bouciclu de ptoducfie.

i... rqi:,iAlii PPI'i'l Ru

r i_Eln!{1.\flEA
1 l() s'r'rNTE l ,()t{
este forma monetartrpe care aceslao
' De ce prcducitorul este considetat imbractr?
@i!i!..rul ofertei? . Care surlt efectele uzurii morale
. Ce rapolt de mdrime lrebuie str (involuntare) asupra compofiame[tului
,!fie iDtre,,intruri"$i,,ie$ i" pentruca aeentului economicin calitatea sa de
,l fu;r sa fie consideratdeficient{? p;oducitor? Aceste efecte sunt identice
. Care este Procedul ese[lial ce pentru toti agentii economici produ_
,eilsErzi capitalul fix in funcliune $i care catori?

;1!
g_f,,'i:;'Ji;)J;,,
intocmi! un dosarin care, luand
Iff
rc eremplu de lntreprindere (firma)
in
i! xL omsul dumneavoastra(sau sector
r. aatiralej),sa inscriefiPe fi$e:
le.
. so€cificulde activitatea fimei;
. modul de organizarea firmei;
. care sunt resursele atrase $t
njizate de respectivafrm{ pentru a
tr..duce bunud economicel
od
- de u[de ifi procurd forfa de
muncAnecesari;
- dacA suprafala de teren Pe cale
este amplasatafirrna este proPrietatea
sa sau este irchiriata;
- care sunt elementelede capital
tehnic pe care $i le procurafirma $i la
ce intervale face aprovizionareacu
alte elemente.

tal
ea li, Comirinarealactorilor de productie
Once activitate economici se bazeazi pe utilizarea factorilor de produclie sau
:te aombinareaacestora.
de
tztI Combirurea factorilot aleprotluclie este operalia teh ico'etohomic'I de unire
! factorilor (k proiluclie tn care cantitatea ti calitatea liecllr ia s ,n.t tn funclie
It
li butnrilc ce utmeazda fi produse, ile cantitateaacesto/a Si de alli parametri'
sstfeltucAt efrciehla lor sd fe marimd
 Acestproc€smaj depindqdesigur,de natua activititii economicercspective,conditi
de producfie,abiiitatealnhrprinzatorului,managementul $i marketingulfumei etc.
Abilitatea intreprinziforului. Aceasta se concretizeazi in capacitatea
adaptare rdpidd Si elicientd la (onditiile pielei ca umare a pticeperii, pregAti
iscusintei $i dibdciei iltreprinzitorului, dcpisind momentele dificite pe care le impu
concuren!4.
Aceleafi bunuri $i servicii pot rezulta insi din modaliliti diferite de combinare
tactodlor de productie.Agentii economicicauti si geseascdcele mai eficien
modalitdlide combinarca factorilorde productie. I
In cadrrl acestuiproces,un rol importantil a1e$i substituirea factorilor
producfie, AceastairseamrJi?nlocuirea,pa4ialii sau in intregime,a unuie sati
mai muborfactori de productiec& unal :au mai mubi (lintre cei tuja.fotosiyi sal'.
noi, in conditiile obtineii aceLorasirezubatesdu chiar d unora mai b n?. Substituirea
factorilorde productiese bazeazdpe compatibilittteacaracteristicilor de utilitatesj
de rdaplabilitrle a pAnilorcare\e ,mhin5.
In acestrns. calculele de eficientase felert la pfoducri\i(aleamarginrl6si l&
rata marginaldde substitufie.
1) Productivitateamarginali a unui lactor de productie(W.) exprimi spoflil
de productieoblinut (AQ) prin creltereacu o unitatea factorulujrespectiv(AX).
ceilalli rdmanandnemodificati.

w =AQ
'ax
2) Rata marginali de substitutie (R.,) reprezint:icantitateadintr-unfactor de
produciie necesard(Ax) penffu a compensareducerea cu o unitate a unui alt factor
Ax
(-Ay), asdelincat producliasd rimand aceeasi.Rm"

ir
/
. r- r.,.rr .:i:llt.r: tf.
J
Substituireafactorilorde productie Sepot stabili relatii intre substituirea
poate avea loc intotdeaunati in orice factorilorde producliesi productivitatea
condifii? marginalda unui factor de productie?
Argumentatiraspunsul. Daci r:ispunsuleste,,da",stabiljfile.
Dacdr:ispunsuleste,,nu",justificafi-L

rl r' :i:,r .r i.
l

: DacAproductivitateamafginalda avea loc substituirea capitalului prin

muncii este de 5.000 de bucdli, iar muncdl
productivitateamarginalSa capitalului w'. _ ts.ooo
estede 15.000de bucdti,cu ce rati va w 5.000
 .)
_: :rta muginali de substilutic Daca un produciilor decide si
)nditills
c. :: nfi. 1ii !, cste dc 10. irr inlocuiascAo partc din cantitlteade muncii
rtea di : r:rrca mar.sinalaa factorului utilizari cu trei unititi de capital. in
' :ire dc 20. cat cste Produc- conditiilc cand rata mrfginald de
Sdtin;
mpunr :.: .rrrgirali a factorului cc il substituife este de 2- ce marime va avea
cantitateade munci inlocuita?
Cand rata nlarginali dc substitulica
lnarc :
doi factori. x si y. este de 5, iar produc
'= =ror-?L = lo= w.,, = 2 tivitalca marginala a t'actorului substilllit
cste dc 10. cat este productivita{ea
lor dr
mffgind:l a frctorului ce il substituie?

Ilurrc;
itate sl
TEXTTEMATIC
asil!
,Fiecareindividse steduies.tese-Qiintrebuintezecapitalulastfel incet
: :Jusul acestuiasa poata avea cea mai mare valoare'ln general'el nu
',t^il --aresrc sa promovezeinteresutpublic 9i nici nu.Ftie in ce masure il
\ ' numai proprie
securilalea sices gulpropiu
:':-aveaza. El arc invederc
-.eindu-1i prop
doarintercsul u, el il prcmoveazeadesea pe cel al socie6lii'
- sel prcmoveze
:, naimultefectdecatatuncicand intenlioneazacu adevarat
:: scestadin urme "
AdAmSmith(17231790),
1or dc ecanotnistti filosof scolian,consitlerat,,Pirintel(" econonieiPoliti.e
factor

\l.ilofitatea bunurilof economice produse (sau importate.)se regiscsc pe piatd

: ofq4a d9. qll}l1 narfare, pro-ducdtorulfiind agcntul ofcfici
rurea OfertL rePreai td o Parte a productiei lotale din
-:tp.(1i\) l bun, Penttu cti, din ceea te s-4 Prodas, o parte
'ilalca '.nti nare sou ai mid este Peisabild, se sto(heaa'i sdu
i!i le. .,! e d( s I ina fi Ltuloconsulrlrtltrt.
rtr l. Ottrta estcOeii"linati |i evolueaziin timp subincidentamai multorimprejudrr
_ {,}nomice si extraeconomice ca: nivelul pretului unitar, niv€lul costului(nrediu
,r narsinall nivelul taxclor Fi al subrentiilor' numarul de producitori etc'
Dintrc acestea,pretul influenteazi in cea mai mare mesuri of€rta' Drci
suntdatc.nrodificarea
.:l.lalle imprejuralri prctuluidctermini.in mod normLii'
pIn
,hlmbarca in ace)a1isens a clnlitdlii oferitc, liind o relatie
rozitivi intre cvolutia prctului Lrnilarsi cea a cantit:itii oferile
.:fe venzarc:cand pretul unitar creite productiarespecdwlui
:n devinc mri profitabili pentlu producitdii cxistentisau
 pentru al1ii, care iqi reprotjleaz L
activitatea.Din contri, cand pr€ lolE l
unitar scade.pfoducarorii. de regul
restrang productia $i oferta, iar u [ql
clintre ei abandoneazAiespectiv rg4$
3 activitate, orientenduse spre al!
domenii. ,d
2
Crafic.felariadrntreoterri )i prc ttt l
I
unitar se exprimi sub forma curbei
ox (diagramei) ofert€i, a$acum se prezinta
FiE 4.1. Di|Brama ofertei in fignra 4.1. S-a presupusca Ia prelul de
I u.m. producdtodiar oferi doui tone din I
marfa x, patru tone la pretul de 2 u.m. qg
q.a,m,d.
Sensibilitafeaoiertei la modificareaimprejurfuilorcare o
determindse apreciazAprin elasticitat'eaofertei; o importante
speciali prezintd elasticitatea ofertei in functie de pr€t,
Aceasta se calculeazd ca rapont lntre modificarea relativi sau procentuali 1:rcanfitalii
oferitesi modificarearelativa.au procenlualaa pfetului unil;r. folo\ind una d,nre
relatiile: !':'

a'"- a,-
K eo\ P \ -
a,-
P ! ^ - Po ,
AQ* Po"
;;.
o rr ^
Qu,
tl ) s au ***.:#*r,r *
Po. trlc
Lrnde:Keor, = coeficientulde elasticitatea ol-erteiin functic de pret la bunul xl
Or"=ofe a modificata;
oo" = oferta initiald (precedenrd);
-qy
Pr. = pretulmodificat; I
P0_= prelul unilar inilial (precedent);
DToO*= m64i6"-"u nrocentuala a cantitdliiofedte;
D%P. = modificareaFocentualaa pretuluiunitar.
. :,.j:- Presupunem cd la prefulunitarde l0 lei, producatoriisuntdispu$is6 G
produci $i sAoferesiptimanalpietei300 kg din marla,,x,'.DacAprefular creqtela til :

12 lei, cantitateaoferilda,rajun8ela 390 kg.

390,300 1E
'^;
Kco, p, = -----ill9 -- = t.5
^ -:.-l 5au.
)2 tt) 2 l (l o

Interpretare: Keo*/p,indici faptul cd, la modificareapretLrlui,oferta se modificAin

acelasisens,dar mai intens.de 1.5 ori saucu 507, mai mult.
ln pracdca se'Lntalnercu-ci\irualiilipice:
a. oferti elasticd,definitApdn faptul ci modificarcapretufti (ffestercasauscdderea).
atragedupd sine modificarea(cre$tereasau scaderea)mai intensda cantitAdi oferite
 idasticn, specificd situaliilor in care modificareaprelului atragedupl
-ti iII acelasisens,dar mai lenla, a cantitzlii oferite (l < Keoa> 0);
-ft€a
&t & dasticitate unitar6, proprie situatiil,or pentrucaremodificareaprefului
.bt sioe modificarealn acelaqisensqi cu aceeaqiintensitatea cantititii oferite

l!!ci Fd estedat, of€rta unui blm estedeterminatisi de alte irnprejur'tri,numite

lI r fuori ai ofertei.IatZcat€vadhte acesteaSi modul cum rcacioneazdoferta
fulor:
- LrGhl mstului unitar $ marginal- rel4ie de sensopus(negativtr);
- [irhl tarelor li impozitelor- relalie d€ sensopus (negativd);
- nrthl subvenliilor- relafiede acelati sens(pozitiva);
- ,-nt,tiite naturale(mai alesin agdcultu$ li construcfii)- relatie de acela$isens

7C)
iNTREBARI PENTRU
VERIFICAREA
CUNODTINTILOR

. (fcrtn - cantitatea dintr-un butr . De ce obiect al ofertei sunt doar

ic pe carc un prcducabr sautoti
i.orii pot $i sunt dispu$i se o
iE decursul unei perioade,la un
. f,L$icitates in funcFede pret a
- sensibilitateaofertei dintr-un
X (variabila dependenta) la
prefului unitar (variabild
bunurile economice?
. Afirmalia ,,oferta anuald de mere
este mai micd decet cantiHlile recoltate
$i importate" este adevdrati sau fabA?
. Cum se explictrfaptul ce oferta unui
anumit bun esteln relafie pozitivd cu
modificarea prefului?

PROi3I-|jNII
DE RIZOI,VAT

. cend Feful unitaral bunuluiX este b. nivelul prefului?

l-m u.m"/kg,producatoriisuntdispu$i
{a= si savaoddhmtr 5.000kg.Carear
,trtrtalunaradacaEetul devine12.000
iar coeficienhrl de elasticitatea
i in furlcliedepretestede |y',
. Decizia intreprinzatorutuide a pro-
li oferi un bun pietei se funda-
& existeDlacererii?
c. nivelul costului total mediu?
d. nivelul coshrlui marginal?
e. nivelul costului total?
1. Alegefi $i argumentalirdspunsurile
corecte.
2. Simulafi activitatea unei frme, cu
ilustrdri cifrice, pentru a demonstra
alegereade la punctul 1.
 {,i'.$.
Xi,t r,;ri{ F.,4.
t A.{:ii { i,Ftlri,{-}1d d
r.
lll f i"i-';llr-r{'TIE q=
&'
Tnrentiile producdtorilor por fi
fl!
.lrealizate numai daca xre loc ma
utilizarea efectivi a factorilor de E
productie, consumul lor in mod eficient.
Acest procesdificil si complicatpoatefi gestionatnumai recurgandla anumi
lnstrumentespecifice,de comensurare!i apreciere,cunoscutesub denumirea
indicatori €conomici care, prin marimealor, sensulin care evolueazesi raDortud . T
dintre ei la un momentdat, au capacitateade a senuala unde,cand si cum at
sa se inteNiDApentrucreltereaeficienteiutilizirij factorilorde productie.pentlu al
intelege senmificaliile acestorindicatori Si modul in care pot fi folositi spre a obtine -
cele mai bune rezultate,in acestcapitolvom studia: ,G!
@

F
A. PRODUCTIVITATEA
Studiirtd acest capitol, y4i putea:
FACTORILOR
,. intetege in ce constd utilizarea
DE PRODUCTIE factorilor de prcduclie )i care este
importa la sa pentru eco omia moilemd;
B. COSTULPRODUCTIEI , canoa;te importanta si inplicaliile
deosebiteale productivittjlii ;i .ostutui
C. PROFITUL
ca indicatori econofiici releyanti. +
 \. Productivitateafactorilor de productie
h---:rr sintetici a eficien{eiutilizarii factorilor de produclieesteproductivitaf€a,
b ieu randamentul factorilor de productie, Aceastapoafefi determinati 1^
.- ::ina. ramuraeconomicasi economielationald,
:"E .= :nareesterodnicia,randamentulfactodlorde productie,se apreciazicu
1 dlelului productiYitnfii.
tiir+hl marimea)productivititii se determine ca un raportintre rezultateleobonute
lnrrr-ror (producfia)si eforturiledepus€pentrua obtineacesterezultate(cantitatea
r!& .!-ar: de productieutilizati). Relatiaprin carese exprimi nivelul productivitritiieste:

w=q .
F,'
{t0tlt'
?r = r:31u1productivititii; F = factorii (sau factorul) de Droductic
nl : . imu. ounurilofeconomicc pro- utilizrri
,ulili,,dl). \i ei.dupaca/.
e\prim.rri
dlrx€31ximat,dup?icaz,in unitatifizice in uniteti fizice naturale si nitural-
rll|rbe ls. In. huc;li.I etc.t.i unilali con\enliondle ri^auin unitatimonehre(ca
flt@----lnlentionale(kwh, CP etc.)sau valoare):
r!&riE:ronetare (lei, dolari,euroetc.), i = l,2. .... n = factoriide oroductie
: 'doare a producriei: utili/ali.

- Foductivitate mai nare arc o impoflatld economic?i deosebitd,pentrucd astfel:

r rE :airce costultotal mediu (unitar):. esteatenuatitensiuneadintre nevoi g resursei
rde r ]r: competitivitatea
intemi $i externda produselornalionale;I se poate
bul ff Jlr|ul
-iaestelar|ra geneminllarie:r <epordrminua prerurile\i re poaremarisalariuireal;
. * a:lgxri crcstereabLrndslirii,a standarduluide viald al populatieietc.
ne :1 :--oria$i practicaeconomici contemporaldsunt consacratedoui forme de
F.E:-inare $i analizAa acestcia:productivitat€a partiali $i productivitatea globalS
is - - : 5 .1 ) .
Productivitatea partiali este cea a unui factor de producti€t consid.erata.fi
b oiqinea producliei ti a hodificdrii acestei| (ceik ti factori fiind constanli).

-: iunctie de factoruIretinut,productivitafea pa4iald se prezintd,dup:i caz, ca

a muncii, prcducfivitate a capitalului sauproductivitate a pdmantului.
-trdDctivitate

ile

Fig- 5.1. Fomele Jundanentab si nirelurile determiniitii pro.Iuctirifitii

 i, irlriiir;'; J/.iir, :i: :i, : n''irr".:1.rfte

gbbJd ;
Productivitatea o iu,,,o,I',,",ito,
-Et;;;*"
roductie implicati in oblinerea "frkrt-i"i.'a
unui rezubat.

Aceastaarat:i performanfade ansamblua factorilor de productiedin a cAror

combinarea rezultatefectulutil.
Nivelul ambelorforme ale productivitdfii se expdmi pin productivifatea medie
$i productivitateamarginali.
Productivitatea medie erprimd eficacitateamedieoblinutii priil utilizarea
liecdrui faLtor de produclie ?nparte sau e tuturor (luali impreund).
Astfel, productivitatea medie a muncii arati eficacitateamediecu care este
consumatfactorul munce. Se determindca raport intre productia tokli (Q) si
c^ntitateatotalAde muncdutilizatd(L). Se poateexprima,dup5caz, prin num,rul
de saladati,de ore-muncietc., dupi relalia \ry1=Y.
F.\cmplu:
DacApresupunem cd un producdtor(o firmd) utilizeazi zihic 50 de salariatisi
obline o productiede 6.000de bucili din bunul X, rezultacA

w. =!M =rzqa" ru.a,v"or*iuv,i.

50
Aceastainseaundc6, in medie, fiecarcsalariatlucrcazi cu o eficientd(rodnicie)de
120 de bucili zilnic din bunul X. DesigurcAinfe salariatiexistadcosebirisub aspe€tul
calificrii. indemendni. inrere\ulLLi.
componamenrului elc. AJe\ledeosebiri condui la o
eficienfd(rodnicie)individualdcare se va abate,in sussauin jos, fati de medie. )!

Productivitateamediea capitahrluiarataeficacitatea mediecu careesteutilizat

factorul cirpital.Se calculeazaca rapofl intre rezultateleoblinule intr-o anumih

pefioaJa lehnicutjli/at,Ko. dupr relariaut<- Q

,Ql si caprtalrtl

Floductivitatea medie a pimentului arardeficacitateamediecu care esteutilizar

lirctorul pimeft. Se determindca raporl intre ellcnrl util obtinut (Q) si suprafalatotald

de refenrP' folo\irapenrruobdnerea
produclier dupa,etulialln=!.
reqpecrrve.
Productivitatea medie globali a factorilor de producliene arati eficienla agiegata
a tactorilor de produclje utilizafi. Se determini ca raport intre rezultatul total obtinu!
si totalul factorilor de pmductie utilizali (evaluati in expresievaloicd), dupd relatia

- L+K t + P
Productivitatea marginrli exprimi varialia rezultatelorobtinuteprin modificarea
cu o unitarea unuia,mai mulrora.au a lulLuortaclorilorde produile.
tr fundrmenreata deciziapfrdUc,loruluiprivindopoflu;itdteaii viabiljrar€a
modificirii (crettereasau scaderea)cantitdtii de factori de productie utilizati.
Corcspunzdtor fomelor productivit;tii(vezifigura5.1),se pot detemina!i analiza:
- productivitatea narginald a muncii (WLmg) - exprina eficientaultimei unirSdde
muncaimplicatcin activitateaeconomicd.Se detemini ca un raportinhe variatiaabsolutA
a rezultatelorobtinute (AQ) Si variatia cantititii de muncaudlizatA(AL), dupi relafia
' ,1
aU,I rQ.
wLm! _

- . : 'lducfivitafcamarginali a ***, - eficientaultimei

caro: r ""r,"r11", "xprind
,: ,: capitalul lehnic atras si r.ltilizatin activitateaeconomicd.
: ,::ernind c| un raport intre variatia absolutd a rczultatelor (AQ) $i vadatia
nedie rJ
-:. i capitalului tehnic utilizd (AKL). dupa rclatia

wxmgS$;
AK
- :roductivitatea marginali a ptmentului WPmg - cxpriml randamentul
: este r - -: uitati dc tcrcn (ha, ar, mp) atlasin actrvitatea economica.
Q) si : ::lemina ca rxpofiintrc vari:rtiaabsolu6a productiei(AQ),exprimatd in unititi
odrul .: : ritu monefare! $i variatiaabsoluti a suprafeteide teren(AP),dupd rclatia
14,p.q = 4Q1
-A P
- :roductivitatea globali marginali WGmg - cxpdmdeticientaultimei unitdti
ali $j de pftxiuctie tilizati in activilateaeconomici.
r_actorii
, rirerminaca fapoftintrevaialia absoluti.l rezultatelor (AQ)Qivariatiaabsol li
, :,r factorilorde productie(AL + AK, + AP). dupdrelalia
r)
wcte-
ie) de lr ' Ai, np
)ectul '
; lao -:-_i productivitateacfeste sau scadede la o perioadd la alta se poale afla pin
:::inareadinamicii acesteia,calculind indiceleproduclivililii (lw) ca raport
li\'elul productivitdtiiin perioadacurenta(Wr) si cel din perioadade bazd
dlizat dupalbmula:
,mitd
.wL

tilizat Factorii carepot influentaprcduclivilarea(rardamentui)activititii economrcea

rotal :- .,r.aorullri sunl foanediferiti (vezi figura 5.2).

Faclonalurall on#nrurah$bsranFdha urllzac,mAirn

nehl
abudeirasu d iats!re$@ordeapaeb
egata
)tinut
Faclolehnici .ombm.erlacloiordeprcducl
ol
elalia
mod!deorcaDzareaacl Bl deprcducloeL

Ondudop€qEfias mll.arealcalolot
Faclod
sociall @ariediirrc s paro.arerc
r ndi.are
Produclivilate6
(nndamenlu|)
Facbri
psihologici

altzal € laFarelatore@tumicetuPadfrei
*lem
eFde int€rnalonal ! prcducfv14iirceleabF
niva Brc
ioluti Fig.5-2. Fdttttii carc influentea.dptuductiritatea (rdndamentt )
ela!a
 Jactorilordeprodu
Iltiliz,nrcd

in cadrul formelor productivitdlii' locul central il ocupi productivitat

muncii (medie $i marginaltr),pentru ca iactorul muncAare rolul determinanti
ansamblulfaclorilor de produclie
iNTREBARI PENTRTJ
vERrr'lcARlrA
(J CUNOSTINTEI,OR
. Productivitateaesteun indicatorecono_ . Cum interpretati,in primul rand
mic cantitativsi,/saucalitativ?Argu- punctde vedereeconomic. rezul
mentati r5spunsul. unei analizecare vi amti ci in
. Care trebuie sd fie relatia dintre !dri, X $i Y, nivelul qi dinami
dinamicaproductivitatiimuncii qi productivititii sunt diferite?
dinamicasalariilor?De ce optagpentru . Analizati relalia productivitate-ti
rdspunsulpe carel consideralicorect? liber qi consecinlele acesteia

PROBLRME
DE REZOLVAT
. O societatecomerciah cu profil agricol, care dispunede 100 ha teren arabil
alotdrilenecesarcln capjtal tehnic (maqini,utilaje' carburanli,ingrd$dminte'pesticl
etc.),folose$tein \ 5 iucrtrloriagricoli, fiecmelu:Ianj ln l-de 1 000 de ore anual,
otii* o p.oa*ri"'a" 3.000de ;hintalede cercale.in anulr,' pe acela$iteren$i
acelasivolum de capit tebnjc, dar utilizand 6lucrdtori agdcolj (limpul lucrat de
lucrdtorrimane neschimbat),s-auob.mut3 800 de chintalede cerealeSi se determi
a) nivelul productivitdtiimealiisi marginalea muncii (pe lucrdtor qi pe ord); b) ni
pnccentual al productivit{ii medii a mmcii (pe lucribr si p€ oli) ln Tr fald de To'
Rezolvarer
3.000o
1
ar \\. Delucralor= -- l 60Uq/lucliLor= 600q/lucratof
i luc(aton

L000q
w.u peori = = u.oq/h
slooore
3.800q
W,, pe lucritor = 6 lucritori = 633,3qnuffdtor

3 .8 0 0 q
w., l" o.r =;;nn-" = 0,633q,41
800q = 0,8q,4r
wg^ = --:::L = 800o/lusitor;
"'6 llucritor l.000ore

100=105,s%
ty Iwr=!11i 16s=1os,s%;rw1ft=ffi
 -: :::ra. l0 salariarimunceau6 zile pe siphmani, 8 ore pc zi. iar rodnicia
fir , _:_i:;ir efa de 4 produsepe ord. In prezent,salarialiilucreazd5 zile pe
,[ . ,:: - ore zilnic si obtin aceca$iproducties:iptimena]i.
:- . . Jrescutproductivitaten medic a nruncii?

idr l " .l.l'liil rli,i rlil

:'.'' ,l'rlr-l
It a rL
,:::riratea sa, producatorulcons[n]Afaclori de productie_ Acestiasunt
n i .- : r-:..: : Je producatorde la piam,iaf apoi suntutilizati.producatorulefectueazi
r)i :..]tuial:i. Dc asemenea, el cheltuieste
pentrua_sidepozitabunurilcprod,rsc
-: .: le oleri curnp.i:iJo,,lilol:__.,-
--
- .::itateachettuietito,
1a,"t"i j,"iiiili, p;;;,, o,;i;;;;;; a.;i;;; I
' :.a:red banurilor economice
produseAe el se namegecostul productiei. I

nl !: -:_iectionarea(fab carea)unui costunrde haine presupuncefectuarea

:--: ::.rarclorcheltuieli:
al. s: naterieprirna(sro1h) =1.500.000 lei
ti cL materialeauxiiiare
cAp0seala.ati, nasturi,fermoareetc.) = 700.0001ei
tune: combustibil, energie,apa rehDologicd = 200.000lel
amo.tizarea ulilajelor = 200.000lei
.rldfi;si |r. nilarclor ,contfiburiilit r\igur;li
sociale$i la ajurorulde tomaj) = 200.000lei
alte cheltuieli(chidi. dobanzi etc.) = 100.000ici
Total 2.900.000Iei
Pfoducdtorulchcltuiettecu desfacerea
(distribrtia.)produsuluisiu pe piatd = 300.0{)0 tei
l'otal cheltuieli de fabdcatie
si de desfacere 3.200.000 lei
Chel$ielilecu factodide productieutilizatisi consumatitrebuiesi se regaseasca
_ pretul d€ venzareal bunurilor
economice,pentrua puteafi rccuperate-si astfcl
:lllnuati actii'ilateaeconomicA.
Includerea accslorcheltuieljin prelul dc yanzarese facepdn costulde Droductie.
''rul Je nroductie al unui bun trebuicu fie mci rnrcdeiar prctuldc vinzarcrl
' rulur re\pe.li!.pentruca producatorul .,6oblinapfofil.
Aceasti condifieil determint'r pe producitorsA urmireaschsi si analizeze
ltructura costuluiproductiei(elementelesale componente).
Elemtntele de baze ale qrstultri productiei, potrivit reglementarilorin vigoare.suntl
a. cheltuielimaterialede productie(C), careincludcheltuielilecu: ;materjile
prrme:r materiileauxiliare;. conbnstibilul;r pieselede schimb;r cnergia:
. iluminaluiunitAii; r amortizarec.rpitalului fir: r reparaliile:
r depr:rzitarca
e_tc.:
 Utilia.auc4.l{t{I!,!ii il' .]t;;dtittie

b. cheltuielisalarial€(S) corespunzatoarefactorului munci din unitatea

respectivi;
---l-
atte cheltuieli: r amenzi;r penalizdripl5tite; r cheltuieli de protocol;
r chirii.
Cheltuielile efectuatealeproalucdtorreflectain ultimi instantdconsumurilede
in"to.i a" p.o,lo"1i".Fiecareiactor de produclieare insa o forma specificdde a se
consuma, ;anr(rplnLldileritla fomareirLoslurrlor penlrtrproducliates-pecti\a
-- pP -
d"ttctrctmporcrc al" sdle- fr\
i-. ionti-.rf fL"ro".tfui capital tehnic d/i'f,.r it le
si circulant.
. ionsumut capitatului (tehnic) tix are loc in mod treplat' prin participareasa-la
rn"tt" ciitU de produclie (acte economice),flind afectat de uzur'i Astfel'
un rdzboi de lesut paftlcipd ani de zile la producereastofei' deci la mxlte ciclnn
-"i
de producfie (actt economice),se uzeazi treptat' adici se depreciazdintreg
imbricdnd fbrma valodca asca.monetara)de amortizarc.
economic de re.cuperare treptcttd

.-o.tirn.." ."pitutut"i lL\ reprezintao suma de bani ce se include in costul de

fabicalie al bunului qi/sauservicittluiprodus
r Consumulcapitaluluittehnic)circulanlpretupune Includerea inGgral'rn forma
materialainitiirlJ.aullanslorrnrlad bunufilor dincareesletbrmalin reTultatele
productiei,in cadrulliecirui ciclu de fabricalie.Spredeosebirede consumul
iaoitalului fix. care se inregistreazanumai in expresiebdneascd,consumul
caoitalului circulant apare atat in expresiefizici' dar $i valoricd'
C;titatea consumata_de capital circulant'in expresiefizica, pentru oblinerea
unui bun economicestedenlrmitdconsumspecificsautehdologic'
f orllta;; ,t"*t1r,ttil", rle capital circuknt imPrcun'l cu amortizarea
capitalului
fit, formea<d
!h"!!n!t" .*4ry-Y"4!4". - - -,. -,- -, -r
2. Consumuffa(lorului muncapodtr.li ?tPinat frzic.pnn ]inpul de munft
ihcl|tit pc ru oUin?rc , ui hun etonomit,au a i tr'9ii ptodu'Iii ri valoric
salt firorret^r,prin ceeace chehuie$teproaucdtorulpentn factorul muncdangalaL
3. ( onsumuffaclorufuinalura {pamenl)i, dclivilatcdPtononi'dcie cvi'
dent i semnificativ,dar estefoarte greu de rele|at uneori chiar inposibil -
sub asDed ftzic.De aceea,se umfire$e numai v^loric (monetar),prin ceeace
se plaiestepentru a-t dobAnditi aJ atilrza.
CosturileDroductici.datr fiind dive$itatealor $i din necesiidtipracticeprivind
progranrarea, derulareas-iralionalitateaproducfiei,sunt grllpalepe cdteSorii in
clie de diferitecriterii.
"fu
bool relatia €xistenti intre dinamica volumului productiei si dinamica
cheltui;fbr ficute in acestscop,se disting urmitoarel€ categoriide co6luri:
 - : "lxdTe;ie5ilTe\rr inilu?FaiFlecheltuieliTe-p6duffi?oiespunTlioare
I
,u:rrr'-::--.j J< idctori Larc.pc lermen scurt. evolueazain acelasr\enscu modijlcateaI
rtr'Lr:rj--l-Componenrc:r mateni prime: r matenale:r combustibili: r energie:r ,
.,L-ir: :----r: dlc lucratorilofdin pmducrieerc. Daci volumul productieiesr egal cu l
roi,- -:\-J |'adabil este zero. I
: .:.!si total (CT) este suma costului fix $i a costului variabil al productiei i
. 15{, !
C T=C F+C V I
-__,,*___,- _--i
sa lr
r5iIe- Citirea diagrameil
iclur r curba costului fix este o linie
JtIrec paraleli cu axiLproductieipentru ca
mfimea sa rAmaneconstantA(pe temen
td a scurt),indiferentde evoluliaproducliei;
. curba costului variabil pornestedin
ml & origine, cu o tendinti de crcqtere,dup:i
:':. :
care are loc o inflexiune a ratei de
ibrmi --\.Didsra'na costurilor crestere$i din nou o tendinli de cre$tere;
Itatel. | :rrba costuluitotal de prcductiepleacadin acelasipunct(a) cu ceaa costului
tumu :::.c inseanlnidi. la Q = 0 +CT - CF),cu o evolulieultcrioariconditionatd
iumu. .irr -:riica costuluivariabil-
-
Lnerea l.:: avem insd in vcdere natura actiunilor producito lor car€ genereazdl
5b:::jjelile respective.costnrile se grupeazi in alte doui categorii:
iui r ..rsturi de fabricatic (fixe, vaiabile si totale). ocazionate de obtinerca proouserot
'' _rrn.,le . umefciali,,eir/;:
-
:.--"' . losturi de distributie (fixc. variabile $i tolale). genemte de comercializarea
:"'." .. . 'r. trr:r Je cdfe fabricJlian ar aver \en\. iar pruducaruruldr lrebLr :it-,r
lollc
-: :ze activitateil.
lalat iit;rent ci sunt lixe sau variabile, de ttbricalie sau de distribulie, prcducitoml, in
I e|i --- \au de a-!i gestiona activitatea c,t mai bine, se fobse$te atat de costurile totale p€
biL -: l:-am relevat mai inainte, ce1 Si de cele pe unitatea de produs, formate clrn
: ::.afele categorii:
"d cz
I costulfix medill sau uoitar (CFM).carcscdctcmindorin raoortarca
cosftlui
!8 .
orii ir a
r costul variabil mediu sau unitar (CVM), care se determineprin
mlca rrortarea cosluluivariabil tdal al productieila volumul produciei oblinute:
6Y1'1=lY '
a
costultotal mediu sau unitar (CTM). ce secalculeazAca rapofiintrecostul
al productiei(adici CF + CV) si volurnulproductieioblinute:

CF+CF
crM = !! = = Q*Q = cFM* cvu'
o a aa
 Utilizar ea.thctoib r dep r odu
r codful marginal (Cmg), ce reFezinli sporulcostului total (ACT) determinat
de ffeqtereacu o unitatea volumului prcducdei(AQ). Se calculeazA ca mpofi intre
sporul costului total (CTr - CTo)$i sporul de Foductje (Q1- q):

_. acr cr, -cl'o

--' o.
^e e ,
Intotdeaunaproducdtoriisunt interesafisd ob(indproducfiacu costud cat
mici. in acestscop,ei analizeaza fiecareelementdin structuracosturilor,stab
misud de rcducerc, in concordanF insd cu exigenfelecompetitiei impuse de prt
Principalelecii de reducere a costurilor utilizate de producitor su
r negociereaunor preluri de cumpdrarea factorilor de producfie cat mai mi
r reducercastocudlor si diminuareaconsumuluide materiale;r reducerea
cu salariilepe unitateade pmdus: r micqomreacheltuieliloi de exploatarea util
instalaliiloretc.; r scdderea
cheltuieliloradminishatives.a.Reducerea
trebuie conceputS$i realizatd ffud depreciereacafitatii.

. Argumentalidaci $i de ce produc- . Stabilili si explicalicorelalia

tivitatea $i costul producliei sunt
indicatoride eficienF economica.
. Analiza{i relatiile reciprocedinffe
productivitafe$i cost (mediu si marginal),
precum$i implicatiile acesteirclafii asupra
compoflamentuluiagentuluieconomjc
producitor.
costul rotal mediu al producfiei $i cos
total marginal. Stabilifi care e
semnificalia acestei corelatii pen
agentuleconomicproducltor?
. Demonstrati - matematic $i
nomic egalitatea dinffe costul total
giDal $i costul variabil marginal.

PRORLEMA
REZOLVAl'A

. O firmtr oarecareutilizeazdun capitalde 500 de milioaneu.m., din care5

reprezinti capitif fix, qi pldteqtesalarii de 100 de milioane u-m., obfinando
anualdevaluatala 400 de milioaneu.m. DacAamortizarea capitaluluifix are loc
l0 ani, strse determinecostulanualal producliei(CT) si profitul.
Rezolvare:
Capitalul (K) esteformat din capital {ix + capital circulant
Capitalulfix = 250.000.000u.m.
Capitalulcirculant= 250.000.000u.m.
Amortizarea anuald a capitalului fix este egald cu
250.000.000u.m.
= 25.000.000
u.m./an
10ani
 - = ,:' r O.000u.m.(amorrizarea anual6)+ 250.000.000 u.m. (capitalcirculanr)
L rl '':, rsalariile); =CT = 375.000.000 u.m.
Fr.dmi = \-T (venitulroral) CT (costulrotal)= 400.{XJ0.000
u.m.
- -:- r I i 000 u.m. = 25.000.000u.m.

!irJtsLtu.t
- REZOLVA.'I'
..
: :.:aprinzdtorcunoaiteca prctul Ce cantitatede bunuri trebuie s:i
- rinurilor pe carele vinde este producdiii sd vanddacestinffeprinz?itor
r , .rbuc.Cosrurilefixe (CF) 1.r
pentru a obline un profit total brut de
d!t---' .. :.::r de 60-000u.m.,iar costLrile u0.(X)0u.m.?
:i unitatea de pmdus (CVM)
l u.m.
enah
Ericol

C. Profitul
r: ::-.nonia de piatA,ralionalitalea rctivitatiloreconomicecu caractercomercial
*r , ' : : ..r ta d e p r o fit,caruiaisemaispunesib e n e f ic iu . P ro lit u le s t e e x c e d e n t u l
htsiirilor realizate pestecosturile de fabdcatie si distributie a bunurilor obthute.
'k,- ...ii rlui ftce dificili sauchiarimposibili existentain continDare
r dintE a activitirlii
i costul jixs: ,: incheie cu un asemenea rezullat $i a firmei care o realizeazi, Unititile
!l: r,:::ire il urmdrescsistematic, constituindmotivatia obiectivi a proprietarilor
pentn $[Gr]Ului. Ma-ximizarea profltuluila nivelulunitililor economice constituiecriteiul
-:ja impodant de aprecierea eficienfei 1or.
si ecc -:: punctul de vedcreal firmei, diferenfadinrre incasirile lotale costurile
,:: $i
tal mar- -,: ::prezirltaprolitul brut-
i
: _ jr _ CT=CA CT=rp_CTMre.

P, = masaProfirului;
Ir = incasaritotale;
CA = cifia dc afaceri;
CT = costultotal:
re 50c P = preful unitar:
CTM = costultotal rnediu;
e loc ir Q = cantitateavanduti.
:gea contabiliiilii fi codul fiscal din fiecarefard reglcmenteazimodalitifile
'rr::ice de detcminarea profitului Si impozituluipe profit in difedte domenii.
lupa ce fima pliteste impozitul$i alte taxe pe profit, pa ea carel.mlne este
F:fltul net. Plofitnl net are ca dcsdnalii:investitiinoi, pcnfu mArireacapitalului
rr-:i.. constituireade rezervefinanci^re.dividende(beneficii) penhuproprietarii
.:li: :alului (actionarilor).
.14un exempludecalculal acestorformede profitin contabilitatea uneifirrle care
$- '-uceun anumit bun economic.
 ,/ ,.';, i" ' - r; .. >
matei|e0rime..............................................................
1.Chs1tuie|icu

. i : r iDar iii! , i
Profitul indeplineftemai multe funcfii:
s ii moliveazi pe proprictarii de capitalasuprautiliTar:
acestuiain activittti cu caractercomercial:
,' stimuleazi initiativa $i acc€ptareafiscului din partcaccl.r
careil umarescdreptscopin actiunilelor;
- inciti la crestereaeficienteisi cultivi spiritul de cconomie;
'j est€un criteriu in lunctie de car€ se decidealocar€aresurselor(factorilct
de productie) pc activifiti si tirme, orientandu-lecu Prioritatespre cele m:
Drofitabilc.moderne:
' esteo sursdde finantare directi sau indirecti a oricbreiactivititi. inclusi\: .
c elo r.o cia i.c ullurrlc:
. asiguri autofinantarea,totalesau partiale.respectivo minim:i indcpenden'r
financiara,absolutnecesario cerei firme competitrve.
. 'rlnlir,ll:,l de obfinereaprofitului poate
I . -_--:-.-motivate
Sistemulactivitililol ,' . a | . 1!-
. s; genere/esi abuzuri. tri\tenla insa I unui cadru legal
I putcrnic descuraiantsub acestaspectli a unor mijloace 'm l
I eficienteIa dj.pozitid\lrtului. intrecaretrn.islemde rrnpo/rre
I I si taxe care lsrgurd o rediitribuire corespunzatoarea $iL
' veniiqilgl in societatgtpoa!9gontracaraastfel de fenomenc r.
Madmeaprofituluiestevariabilade la firna la firnri. in timp si in sp.4iu.
,,Gradul de profitabilitate a firmei se exprima cu ajutorul ratei profituh
(Rp). Exis6 mai multe metode de calcul al acest€ia.

- Ca un aaportprocentualintre masapr'ofitului(?r) $i oapitalultehnicfolo'it (K,

P
Rr: x 100
-
. Ca un raport procentualinfr€ masa profitului (Pr) si totalul incasdrilo: -
Iirmei (cifra de afaceri CA),

R I Ino
(A

, Ca un raport procentualintre masaprolitului (Pr) si costurilc aot'aledr :-

productie (CT) - rata rentabilititii,

n ,:$ rr'tr _:-_-:

.oduc

0ane lei
hnelei
tane€l
oilnelel
tanetel
Fnelei
Enebr
Eneel

:r. :naliza ratelor de prcfit rezultd factorii de care depind volumul profitului si
- le profitabilitatea firmei, $i anune:
. lirellJl costuluiunitar, cu careprofitul csteintr-o relalieindirecti (negativa);
cele
. jrelul pretului unitar, cu care profitul esteintr-o relafie dirccti (pozitivi);
nclusiv . tolumul produselor si serviciilor vindute. cu careprofitul esteintr-o relatic
r-E-= iDozitivi):
r siaza de rotatie a capitalului folo6it, faF de carepofitul esteintr-o rclatiedirecI..
AiE=i le rotaliea capitalului(VK)seexprirMfie prin durata uneirotatii,fie prin numirul
a rrfrlii in unitareade timp. Sprc exemplu,daci un capital de 100 de rnilioanede lei
ie ; numtude douArotatii pe an, itseamndcA durata unei rotatii estede saseluni.
rcr :& dumtauneirotatii estemai micA,cu atatnumamlde rotatii in unitateade timp este
loare ![n :6re si deci viteza de rotalie a capitalului folosit creste,spodnd productia si
P':--rl
IU,

|Iofituki

lositKr

Numarul de rolatii pe an
casdriloa

Fie- 5.4, R?latid dintre riteza de ratalie a capitdtului si profil

totale & futa profinrluiestefoarteimportantdpentruorieniareastuucturiiFoducliei pc prodNe.

FEuri fi subramud,fiind ciutate cele careoferdo rali cat mai inalti. in cduare.racestei
ts--. unii agentieconomicir$i restrengsauchiar abandoneazi anumjteactivitAti(cu
mai mic) \i de/\oftd{au initiaTdaltelcrcu protlrmaj mare,.cce, ce ,mprirnr
Fil
Itlror activitililor o dezvoltareinegaldin timp.
 Utilizqreafactorilor deproduc
. Profitul Profitul estefomat din profit obifnuit sauordinar, iar uneod
obiinuit $i profit suplim€ntarsaupmfit de monopol' Profi$l obiqnuil
din
si pro{itul nomal sau ordinar. estecel consideGtsuficient de orice
d€ monopol economicpentrlr a-$i continuaactivitatea.Nivelul siu este
rezultatul oDtiunii fiecSruialn functie de circumstanfe'de
psihologieetc. Lipsa profit face imposibild existenlaagentuluirespectrv'
aceshtri
Unii agenli economiciobtn fi supraprotit(profit de monopol)sau profit
Modopolul esteo situatieproprie numai unor firme sau agenfieconomicicare di
de anumitecondi$i nahualesaue€onomice(pe carealtii nu le au) $i de carese
pintr-o concurentAimperfectAde un anumit tip, pentn a obline un profit mai mare'
monopol.
Agentul economiccare obline Fofit suplimentar1l obtine
. Profitul mcritat
pe cel normal;reciprocanu esteneapdratvalabih
si profitul Profiful esteun conceptde naturdcomplexa Aceasta
n€meritat
din lnsusi faptul ca mirimea sa poatefi suma a doui
componente:profitul legitim, merital, Qiprofitul nelegitim, sauveninrl nementat
Profitut legitim estesumace rcvile celui caredetinefinna sauint€pdnderea
serviciul adusprin activitateaeconomicdpe care o desfd$oarA
Profitul leeitim esleformat din venitLfi insuqiteca umrarea progreselor
si tehnicerealizatede firmd prin intermediulunor mijloacede muDcdrnai
si IIIai ieftirc, inbunftaFea prcduselorsalesi obinercaaltomnoi, organizarea
a activitdtii economiceetc., la carea ajlrnsfu ulma efoftorilor alepuseAcesteasunt
fapt serviciilerealeadusede {ilma nu numaiprcpriei saleactivildti, ci $i societdfii
beneficiazdde ele. Economigtide prestigiu susln cd profitul astfel dobfudit ar
scutit de impozit pentu a stimulaprogresultehnico-economic.
Ventr nemedtat sauprofiful nelegitim estesumalnsu$iti aleposesorul
ffud sd li avut vreo contdbutie la activitateaeconomici- Acesta apareca o sursd
irnbogafireftui cauzd.in esenta,cum spuneMauriceAllais' laureata1PremiuluiN
Deniu economiepe 1988,el ,,arecamcterulunui venit gatuit' rezdtenddin ci
favorabile. indeDendentede beneficiar", adicd de posesorulfactorului de
respectiv.El nu esteun rczultat al aportullli firmei la activitateaeconomici, ci aI
economii nejustificatede cheltuieli pentru protecfiamediului inconjurabr' practi
unor Dreturialevanzarcexcesivde ridicate,ce$dgl]dlorsuplimentareprilejuitede i
sau de alte fenomene social-economiceetc, De aici $i sugestia ca asemeneaprofitud
fle preluate ln intregime de societate. Calculul pm{ihrlui conduce la o sumd globa.la'
carecele douAcomponentecu greu se pot identifica De aceea'pentrua dezv
contiruhrl lor. estenecesardintotdeaunao analizdmai profundd
Eficientaeconomicipe careo relevdpmfitul esteatat rezultatulcondiliilor
formarc a ofertei - concretizatein costurile de produclie Si in calitate -' cat qi
mpoftului cererii latd de oferti pe piatd - concretizatin nivelul qi evolulia
de vanzaresi veniturile consumatodlor.Economia de piali cere ca eficien
economictrsi se asigure 1anivelul fiecdrei finne, deoareceineficienla activiiitii
elimind. Dunand-oin situalia de faliment.
Falimentul unei firme apareatunci cand aceastanu mai are nicio posi
rcali de continuarea activitalii. Aceastainseamld cd incasArib din venzarea
 nu-i mai permit cumpArareade noi factori de producfie.Falimentul
;nsu$imecanismulpielei si se sanclioneazijuridic potrivit legislatiei
. Profit - venitut care se cuvirie
ltrietarului de capital pentru
:l sauIa activitateaunei unitati
t ce cu caractel comelcial.
gne . Profit brut - denumirecare
L-Lredifcrenteidinrreincasarile
ile totaleale unei firme.
. Prolit net - parteadin protitul
.- e ramanedupAce se platesc
atul [i alte taxe pe profit.
. Rata profitului - mdrime
:aeriualacareexprimagfadulde
a unei firme comerciale
:iport cu o serie de factori
6unt Ei!:-.mici (cifra de afaceri, capitalul
4n c 8rr\:L costul total etc.).
t ire . Profit legitim - venit meritat,care
*e ,rbtine de finni, ca urmare a
iNTREBARIPsNTRU
VERIFICAREA
CLTNOS'I'INTELOR
i hofitul esteo formd de venit. Cum
)fituri :e fi motiva$ insuqireaacestuia?
obald, :- Explicafifunctiile profitului. Care
dezvS acesteacondi(ioneaziSi succesul
:onfrunttrrileconcrrentiale?
aiilor
catqi -: Argumentari de ce penru firmapro-
: net preznt?iceanai mareinpoftantd,
neturil
,fici -!- Pe exemplulunei fume, desprecare
ivitaFi cunoqtinte,analizati profitul din
pectlva urmdtoafelor elemente:
: treneficiffi:morivatie;
functii;risc.
utilizdrii eficiente a factorilor de
producfie.
. Profrt nelegitim - venit nemeritat,
obfinut ca urmare a unor economii
nejustiticatesau a unor situatii carenu
tin de activitatealegala a firmei.
. Faliment - situatiedeterminatdde
mecadsmelepielei si sancfionatd ju-
ridic, ca unnarea laptului cA agentul
econonic nu mai are nicio posibjlitate
reali de continuarca activitdtii respec
. Autofinantare - mdrirea ti
perfeclionareacapitalului tehnic
folosind o parte din profit $i/sau
aporturi suplimentareale actionarilor.
5. Carc dintre moditlitatilede detemi
nare a profitului ii preocupi in mare
mAsuri pe actionari?
6. O imagineasupracapacitiii con-
cuenliale a firmei se poateforma mai ales
in ftinctie de nivelul:
a. maseiprcfituluil
b. mtei profirului in tunctie de capital?
c. rateiprofituluiin funcliede costul
total?
d. rareiFofirului in tuncfie de cifra de
afaceri?
ti:

PROBLEMD
DE
a Profitul fi satisfacereaunor nevoi . Ardtali (nrgunentati) leg?iturilecar.
cu caractersocial-uman ale colectivitAfii- pot existaintre: profit legitim; profi:
. Cum s-arputeaexplicaorientarea a nelegitim;economiesubterand; profi:
Dumeroqiintreprinzdiori de afaceri in net: autofinantare;independenla ti
specialin domeniulcome4ului?

PI{ORI ,F]\'I E
DE RF]ZOLYAT ro
. Se cunoscurmitoareleinformatii, . Rataprofitului in functie de citra lm
gt
privind situatiaunei firme la finele afareri,comp,rati\ cu rata rentabiliHri
anului: este:
Cifra deaiaceri 200mil.lei; ponderea a. mai rnare?
costurilormaterialein CT = 807. b. mai micd!
Costurisalarizle 30 mil. Iei; capital c. identidl l rd
utilizat- 400 mil. lei. d. in functie de situalie, poate fi @
Impozitulpe profit 167.. mare. mai mici sau egali? &
Sa se delefmine:
. profitr brut; Rispuns: b
. profitul nel; 3. Elabolali un eseude una-dou F

. rata profitului calculataprin toate paginiprivindrclatiaprofit legitim.

formele cLrnoscute, nelegitim,lunctiile profitrlui,
subterand,
 1- rl"
\I;:{jAI\liSMUtr,
i{.ENTIAI-
piara esteun tenomencarejn viala
I cletoatezilelepoarefi intelnjrasub
:€roaseJorme concrete: tljrguri. hale
,r.e,.rcFIede magazine.
supermagazine,
:.,rziliicu vanzare,casede comenzi,burs( tranzacfiiint e
:{.i aateaniere.41a.,ra . .3, finne $.a.m.d.practic,

:i*':"i;*i;fn:,.,J;ilili:T:it#l':l*lmit,hi:
"'J#
#*ti:Tff.g:tl{i"il.{##tti"":.,::':,";il:lti
.-a smul.concurenliaj,
de nivelulsi evolutiaprelurilor.
Cil;;;fi.i#;;
;* rio"i"""
f;":J"*:ff"1;i:l::::Tl:*rtd**ni "o'"","' ir p".riirffi
".,'"',".".iilaff
:,1"1 ;J * o'* 5,dede/\o,ra,ea
":,:l;:l,i::;;
Pentruintelegereaprobrematicii
ii;ff #;.1l:
pietei qi a medruluiconcurential,
vom studia:

A. SEMNIFICATIILE PIDTEI Stadii d acest capitol, veti fi tn

mdsurii sd:
B. PRETUL . in|elegeli :etuijbaliite pielei
i ere
este rolul sda in economia moderrd:
C. MECANISMUL
a cunoa;teli interacliu ite
CONCURXNTIAL dintrc prel,
c_eferest oJertai,precam si incidenlele
lor asupra eco omiei;
D. PIATA CU CONCURENTA
. explic.tli avantajele meca
PERT'ECTA ismului

E. PrETEcu coNcuRENTA . .. -inlelegeti

cum funclioneazd o piat,i
IMPERT'NCT,i kleari, cu concurenld pefectd:
a cunoasteli care sunt cam
;i fi.nctio
neazd cele nai relevante tipuri de piatd.
care se infilnesc in realhateo econimica.
61 Piala. Meta isn icancurentiil

A" SemnificatiilePie{ei
. Piata relevil Productiaqi consumul,componentefundamentale ale
pulsul vietii odcdreieconomii,se realizeazain mod coverlitor prin piali.
cconomic€si al infucat bunurile pe cale acesteale implicd imbraca fblma de
mersului marturi. De aici decurgrolul, imporu4a 9i sennificatiile pielei
cconomieiunei in acestcontext, piafa are un cimp de manifestareextrem de
tdri. cuprinz6torin care, pe bazacorelatiei cerere ofertd - prc!:
. Starea pietei la . proiluclia determindconsLrmul,furDizandu-ibunurile
un anumit necesareprin vanzare-cumpirare;
momentcste . consumulse realizeazdprin cheltuircaveniturilor oblinute
rezultatul de agentiieconomicipentru a-$i procurabunudle pfovenife
modului din produclie;
in carc a evoluat . se asigurareploducereabunudlor consumatepdn
economiasi cumparareafactorilor d€ produclie necesadde pe piefele
poateli specificeqi utilizarealor;
interpretati pc . se realizeazdcrc$tereaeficienteieconomicecaredetemind
baza sporirea productiei,iar pe aceastibazd,a venituiloi din munci.
caracteristicilor dar a consumuluiprin schirnbulacestorvenituri pe bunurile
qi
!ariabilchr sal€. produsein plus;
. se formeaza strrctura producliei !i consumului prin
selectionarea bunurilorce corespundnevoilor$i au succespe
plaia;
. se constituiemodelelede consumpe categoriisocioprcfesionale' de varsti' de
ne.diu de viata. de venituri etc., in tuncfie de reactiile pietei la conditiile diferitelor
categoii de consumatori$i de adaptarea acestorala tendintele piefei etc
Piataesteun fenomeneconomiccomplex,o sintezdpentrumultiple ipostaze$i
accepfii.Fiecareacceplieeste,desigur,corectd,dar partiali; sensulprofund al pietei
poate fi definit numai prin considerareatLrturoraccepfiilor in unitatealor.
. Piafa este spatiul economicin care se pozilioneazi toF
. Pista agentii economici care in acliunile lor coopereaza$i btodat5
se concurcaz6, lpos t a / e lein c a re s e p o z it io n e a Taag e n ! il
dcsemneazto
economici decurg din conditiilespecificefieciruia, interesele
realitatc
umfite $i compoltamentul1or' Ca spatiu economic,piala are
complcxd,
dcfiniti prin si o determinarefizicd, in sensulcd se delimiteazaprintr-o
anumitdsuprafaldsaupunctde pe Glob.
. Piata estelocul de intalnire a agentilor economici,grupa!
pretul si
in cumpdrArcriqi vanzdtori, onde fiecare i$i expdmd cererea-
trdnzactiile
dintre oferta si conditiile concretede rcalizare a vanzarii-cumparfuii
cumpir6tori lti Aceasti intalnire poatefi fizici, ,,fatdin tafl", sau poatefi
!Anzdtori. intermediatide mrjloacelemodemede comunicare:telefon.
fax, corespondenta, intemet,cataloage, mostreets.
I tapitohtt 6 65

. Piafa €ste cadrul de formare a prelului la care sunt hanzacfionatebunudle

r..rfare $i in functie de carc agentiieconomicise orienteazdce $i cat sd produca$i sd
r:mpere. Pretul reprezintd aprecierea sau evaluarca in bani a unui bun €conomic
rarfar $i asupra ciruia cumpirdtorul Si vanzatorul sunt de acord atunci cend
.cheie o alacere.
Piata rclerd ifiaLnirea,diectd sau intermediatd,a cererii cu oferta unuia s&u
ni multor bwlurL stabilirea prelului li a cantitdli[or cdre se schimbd.
in econorniaoricdrei tdri, piafa indepline$tefunctii deosebitde importante.Dinte
:x-stea lac pafte:
. functla de informare cu privire la ceeace estenevoie li ar trebui sr se producd,
letul la care s-ar puteavinde sau cumpira o marfa, cantitateasi calitf,tile sale e1c.l
. functia de vedlicare !i conlirmare (sau infirmare) a
. \'arialiilc
mmpo amentului$i deciziilorlualede d8entiieconomici.
lealizarea actului de venzarecumpdrareeste modul de pietci pr'ill
:,rrlfirmare.Cand vanzdtorulsau cumpirdtonrl nu poatevinde, n}odifi(area
rarn: terislic!!or
:-'spectiv,cumparamarfa avuta in vederein cantitatea,Ia
i{}r' qlitativc si
:aLitatea$i pretul carei permit realizareainteresului,irseamni
ral{ilati!e dlc
:afinna€a orientarii care poatefi totali sau pa4iah;
. functia de comunicare intre productie $i consum ca mirforilor ottri
agcDtil(tr
:omenii fundamentaleale activitatii economicecare determina
economici
:onditiile existenleicelei mai mari ptuti a populafieide pe
posibilitatea de a
rlanetanoastrd:
. functia de distribuire (orientare) a resurselor pe activiEti lua decizii
r'atidraic.
.conomice dupd importanta acestorapentru existenta $i
rogrcsul societAlii.Pdoritate au cele mai importanteactivitd.ticare satisfac cele mai
jmprc q1rnal acurenevor.
Orice piatl poate fi definita, caracterizata$i cunoscuti ln vedereaunei mai bune
rrientari a agenlilor economici prin umirirea atentaa evoluliei, variabilelor sale:
- obiectultranzac(iilor; - pretul;
concuren|a.
oferta;

i:\dIl.[IGL OSAR

6 Burse de mirfuri - formi . Piati - termence relevi lntAlnirea

modemd de piata organizat:l, care
funclioneazziln sfucturi qi dupAregu-
lamente riguroase ii unde sun
pdn intemediari, in partizi
tranzacfionate
mari, mirfu fungibile (omogene):
cereale,bumbac,i a, cafea,tifei, mefale,
cdrbuneetc,
cererii cu ofertauneia sau mai multor
carese schimbi I
o Marfe - bun economic apt si
satisfacto nevoie$i careestedestinat
schimbului,pdn vanzare-cumparare,la
T*'T:rL_____l
 a-,

Identificati formele de realizarea Explicati,pe exempluluneimArfidate.

rclatiilor productie-consumprin intsme
diul piefei.
Pe exemplul unui bun de care
dumneavoastriavefi nevoie zilnic,
descrjeticum se realizeaz:lfunctiile pielei
(bunuluirespectiv).
Ce accepfii (semnificafii) are penEu
duirmeavoast a termenul,,pia!a"?E\plicafi
fiecareaccepiie.
Ce forme (concrete)de piala cunoa!-
teti?
Cum secl2lsificdpieleledupabunurile
carefac obiectultraDzacliilorin cadrullor?
modul in care variabilele sale verificz
deciziileagentiloreconomicipdvind ce.
cat $i cum si produca?
Caresunt cele mai importantefuncfi
pe care le indeplineste piata intr c
economiemodema?
Cum v?l reprezentatidumeavoastra
modul in care piata realizeazl functia de
orientare(distribuire)a resurselorpe
activitdti economice?

TEXT TEMATIC
,,Ocre1terea cereriiva duceateth cre1tercaprcluluide echilibru,cat Fia
can Elii deechilibtu;o scederea cercriile reducepe amendoue. O crcFterea
ofeieispore1tecantitateadeechilibru,darscadepreluldeechilibru;o sc4derc
a olefteircducecantitateade echilibru,darctegteprelulde echilibru.Acestea
sunta€a-numitele "legi" alecererii$i ofeftei."
Richard G. Lipsey, K. Alec ChDtstal
Se cere:
1. sd se reprezinte gtafrc modilicdfile rariabilelor pielei descrise in textut de

2. sd cons ierali un bun marfar oarecare, ce se tranzaclioneaza in loa itatea

dumneavoastrd. Pe baza celor prez.entate mai sas de cdtre ei doi autori, puteli
aprecia eliolLtlit:t prclului ;i u cantifi{ii de echilibru? Argumentali-,,d rdspllnsltl.

Tranzactionarea fiecirui bun marfar are loc la un anumil

pret diferenfiat,in timp, spatiu$i de la un agenteconomicla
altul. lntr-un sislemconcurential,pretul se formeazi in mod
liber, in funcFe de raportul dintre cerere $i ofertA, El apar€
ca fiind determinatde piald, ca rezultanti a confruntirii
numcroaselor cereri si oferteindividuale,
 > Capirolulf 67

Cererea$i oferta, modificandu-se,determindschimbarea

. Pretul format pretului. Astfel, crestereacercrii face sa sporeascipreFl, iar o
urcare a prefului va face, Ia randu-i, sd se reduca cererea.La
-ezulfat al pietei,
urcareapretului, cantitateaoferitA de reguli se mAre$te,iar
.1 mportrl i
aceastapoate generao reducereulterioara a prefului, ceeace
!i oter$.
ar permitevanzareamdrfurilorproduse.
in condilii de concurentd$i de preluri libere, cele tiei
variabile a1epielei se afld in interdependenld,aqacum rezultd
din figlra de mai jos:

Fig. 6,7. I nrcdependenta r. rre red -ofertd

in funclie de nivelul prclului, cererea$i oferta exprimate de purtitorii lor pe o

piatd concurentiald sunt de regula diferite; cerereaqi oferta satisficute sunt lnsi
intotdeaunaegale!i asase intampla la fiecare nivel al Felului. Tabelul care umeazt
prczinti acesteaspecleln mod ipotetic.
Tabelul6.l
Cererea, oferta si pretul la morcovi

Pretul Cererea Oferta Cerer€a Excesde cerere Excesd€

0ei/tS) (kc) (kc) 9i of€rts Cc) ofertn
satisfecute(kg) (kc)
l 500 lm tm 400
2 400 2!I 2m 2U0
3 300 3m 3m
1 2m 4{u 2n ,J)
5 100 3l) 1m 400
6 600 0 600
c
Situafiadin tabelul6.1 estereprezentatigrafic in figura 6.2.
 loi $ ta. M eaatiti tfit u l co nc ti te n lial

300 400 o,

Fi5.6.2. Fonnar?a pretuLuid. echilibn pe o piatd concutentictLd

. ij,'{'lul Exemplulde mai susrelcvd cd prelul de echilibruestede

1l,rcrhilihr$ 3 lei, iar cererea$i oferta,atat cele expdmatepe piafd,cat $i
si ecuruiiiruii:r'i1, celerealizate,suntegale(qe= 300).in practiciesteposibilca
cererea$i oferta exprimatela pre1ulde echilibru si nu fie per
fect egalefi una dintre acestevariabile sd nu se satisf-rciln intrcgime.
Pretul de echilibru (P") este cel la care se realizeaze cel mai mare volum de
tranzactii pe piatri ii dinia ii corcspundecantitatea de echilibru. La prqui diferile
de pretul de echilibru, cererca$i oflrta exprimatepe piatd nu concordd$i aparc,dupa
caz!excesde cereresaude ofertS,ala cum se lelevi in tabelul6.1 si figura6.2.
Pe o piatd in careconcurenfaestenoma16,preturilepiefei tind spreechilibru.De
exemplu,dacdpe piafb s-arpmcticaun pret, Pr (vezi figura 6.3), superiorpretului de
ecbilibru,cerereaar scadeadela q h Qr. Oferta(q) ar fi superioard ceredi,c€eace va
accentuamnculenladrntreofertanF:prefurilevor scddea,unii producitorise vor retrage
de pe piali $i ofefia se va dirnjnua.Paralelcu rcducereaplefului, pe pialSvor fi afali
treptatnoi agentiai cer€rii,ceeace thde sprercintoarcercala situafiade ecbilibm.Un
pref P. mai mic deret cel de echilibrugenercazacomportamente opusecelor desffise
mai in-ainte.in practta, o asemenea evolutiese iffegistreaza,
in timp $i ca tendinli.

Importanta pretuld de echilibru:

Fig.6-3. Reintoarcereala pretul de echilibtu
. relcva condiliile economicerecu-
noscuteca normale pentru producerea
si consumulunui bun la un momentdat:
. minimize^ziriscul cendactivitatee
producato lor ti consumatorilorse
desfi$oardIa nivelul pretului de echilibru:
. la acestnivel de pre[, cerereas:
ofertatind si se 4propiesauchiar sI fie
egale;
 ) Capitolul6 69

. intereseleproducitorilor fi consumatodlorsunt mai bine

:.risftrcute cend ei acfioneazi pe baza prefului de echilibru.
Fiecare produs aie la un moment dat propriul prel de
:.hilibru. Pretul de echilibru se modifici in timp subincidenfa
1 numerosifactod: de exemplu,dacdvenjtudle cumpdrdtorului . Pretul
!u numarulcumparatorilor ar cre\le. vJ (rectesi cererea.iar dc cchilibru
se va forma la un pret qi o cantitatesuperioare.Dar otte dinan c!
-hilibrul
liruafiapoateevolua$i invels. se modifici
Guvernele, autoritdlile publice inte in adeseaasupra in timp.
r.reluriloratat direct - fixand anumiteniveluri sau platbane . Artoritntilc
le prel (ceeace perturbapiafa. dar asigurdatingereaunor intcrvin in
. brecli\e\ocialei-. cil mai alesindirect.in aceqlullim cal. donr€niul
ile adoptl difeite mdsuri de politicl economicAprin care preturilor nlai
rclioneaza,dupa caz, in directia stimutdrii sau reducerii cererii ales indirect,
.au olenei. De e\emplu.slatulpoaleitclionadsupracererii influentind
facind achizilii din acel bun sau majorandvenitudle unor
.ategorii de consumatod(de exemplu,pensionmii$i bugetarii). olcrla.
in felul acesta,ccrereava cre$tesi, probabil, qi nivelul Fefudlor
de echilibru.
Dacese contuleazdo olert?iinsuficienta,carear puteagenera
tituafii de penurie(lipsd) $i cre$tereexageratda prefu lor,
guvemulpoateacordaunelepdme producitorilor pentrusporirca
a producfieisau poatereduceunele taxe de import, facittand,
penffu o pedoada,cre$tercaimporturilor ti asigurareaofertei.

='i---
-]arra
. Venituri reale - cnntitateatotalA
de bunuri marfare pe care agentii
economici o pot achizifiona c
veniturilebine$ti.
:u- . Pre! de echilibru - nivel de prel
ila care cererea$i oferta satisficute
lasigurd cel mai mare vollrm de vanzfui-
cumpardri (ranzactii).
. Exces de cerere - parteacererii
tu:
care depi$eqtecantjtateaofeitd. Apare
de regula cand preturile practicatenu
:i
reflecti realitateapiefei, fiind mai
redusedecatcele normale,
. Exc€s de oferti - parteade oferti
care dep5$e$te cantitateacerutd.
. Subventii - sume acordate de
stat de la buget, clr titlu gratuit qi
nerambursabil, unor agentieconomici
(producitori sau consumatori)pentru
a-i stimulasAproducdanumitebunuri
sau sd facd fattr cre$terii prefurilor.
 Piafu, lllecarisnrul co ca|ential

INTnEBARTPENTRTJ
VERIFICAREA
t) cuNosTINr.'ELOR
o Ce estepreful de echilibru?
. Ce importaqaarepreld de echilibru?
o Analiza{i factorii (cauzele)care pot
influenfa preful de echilibru.
. cum pot influenta artoritelile
preturile in mod indi-rect?
n Inteflenlia autoriidfilor in domeniul
prefurilor este sau nu dezirabili?
Argrmentati-vAopinia.
. Afirmafia ,,preful de echilibru esie
acela la care se efectueazAtoate
tranzactriile"este corectl sau falsa?
Argumentafi.

PROtsI,EN{E
DI' REZOI,VAT

. Imaginafi-vd ca autoritdtile fixeazi aJ exces oe cerere;

la unele bunuri marfare preturi mai b) exces de ofefta;
mici decet prelul de echilibru. c) echilibru.
Analiza{i consecinleleunei asemenea Indicafi raspunsul corect $i argu-
miswi pentru respectiva piafA $i men[a!!,
pentru intereseleproduc{torilor $i 3. In funcgiede situafia constatatala
cumpfudtorilor. punctul anlerior se dore$testimularea
. Pe pia[a bunului ,,x" cererea se
ofertei. Pentru acest obiectiv se
expdmi p.in funcfia C, = 30 - Pr, iar
recomandS:
ofe a prin tunctia Q" = 2P, + 9 (undeP-
a) reducereataxelor suportatede
este prelul 1a care se efeclneazA
cumpdratori;
tranzac[iile). b) reducereaunor taxe suportate de
l. determinai preful $i cantitateade producdtori;
echilibru pentu bunul ,,x".
c) argumentali m{rirea taxelor
2. dacd autoridlile ar fixa preful la
nomale de import.
5 u.m. pe aceastdpiafd se constatA:
Rispunsudi 1(7; 23); 2(a); 3(b)
C. Mecanismulconcurential
Pe piatn, relaliile dinffe agenfii economici sunt exhem de
numeroase$i de ahverse,dar la bazalor suDtpropriile interese,
pe care nu ;i le-ar putearealiza altfel. Nimeni lt-ar puteavinde
compctitie, cet si daci n-ar avea cumpdrdtodcdrora sA le convind calitatea.
condiliile de liware qi de p1a!4,p,r9!urede vanzebr $i nimeni
in ,-' Ie liccarr n-ar putea cumpdra daci n ar exista vanzAtori care sA ofere
actioD€azir mdrfuri la prelud $i calitateconvenabile.Nevoia de a-ti satlsface
diii interes intereselepersonaleii determindpe agenlii economicisi se
..caute reciproc.s a c o la b o re re s. a -s i c u n o a s c as i s a -' i
lropriu" realizeze obiectivele. Faptul cd interesele fieciruia sunt
> Capik,lt6
:e.ifice, dar nu pot fi lealizatedecatprin intennediulrelaliilor cu ceilalti' face
r:: acesterelatii baza mecanismuluiconcurenlial:fiecare estein competitiecu
:-={al!ipentrua-si realizainteresele,dar trebuiesd $i coopereze, pentruc, depind
-:ii de altii.
De aceea,agenlii economicisuntintr-o competiliepermanentd pentrua-$i gdsi
*fteneri de interesesi a dezvolta relatiile adecvalerealzarii lor.

@;""dp"fit{;il;;J*"ill
p{'opriileinlerese.astfel incet liberlaaeaniciunuia dinire ei sd nu fie stirbitn.i
poarti denumirea de concurenli. I
in deplindtateasa, concurentaexistAatunci cand $i acolo
ofertd,
-1de: pretul se formeazi liber, in functie de cerere $i
purtitorii cererii ;i ofertei sunt numerogi, iar libertatea lor
r5te apiratd $i garantati de lege ii de un sistem democratic.
Ca qi piala, concurenlacunoa;teo amploaredilerite in dmp
spatiu,in functie de:
-: . numarul agenlilor economici implicati ca vanzttori $i
dr&'ir!iii
:umparatorl;
. gradul de diferentiere a ofertei $i a preferinlelor
rumpdritorilorexprimatepIiD cerere;
. capacitatea societAfiide a stimulainiliativa, creativitatea
!i spiritul de competilie al agenfilor economlcl.
Pentrua prevenicomportamentul inadecvatti abuzuile unor agenfieconomici,
:n toatetfuile exis6 un cadfl leBal,adaptabilla rcalta{i, in caresunt prcvizute:regulile
*sfa.suririi concurentei,organismele abilitatesi o supravegheze,sancti,unile carc seapfca
aeloacafeo incalcdetc, Aceastainseamnaci o concurenF libera este aceealn care se
:espectdrcglementarilelegaledar $i unelecutumecares-aufonnat Sisunt recunoscute
.a atarede agentiieconomic;.
De aici se desprindeconcluzia implicitd cd o concurenld,,libed" este aceeacare
respectdreglementdrile legale,dar si unelereguli (cutume)impusein timp $i care
i au dovedit adecvate.
-ii nonaniat"el"."n*ea ciirr*"nrci si firine Faz' ,r^";;"e ;i;e )
'
nornativ?.d?ta.tAndu-re L"gcd (oncurenki nL 2l/1a96 .arc a intral in viSo'trc
.ta
u rI Jfebruarie
EU ' 6 4 r.< 1997.Autoritatea pincipald in domeniueste Consiliul Concurentei.I
Legislalia romAneastal privind concurenlaeste armonizdtdcu cea a Uniunii II
Europene,menitd sd asiSureo concurenldliberd ;i loialn pe piala intemd a UE. I
.- .1
cand se de\l-a.oxra cu re5peclarea regrlllor\l mllloacelor conqloerate coreclesl
recunoscuteca atare prin reglemen$ri in vigoare,concurenfaeste $i loiale sau
corecte. Cand se destisoar:icu mijloace $i prin actioni contrareuzantelorcomerciale
legale,concurenlaesteincorectA,neloiali. Aceastali favorizeaza:inmod artificial
pe unii agenli economicicare oblin avantajenemeritatein daunaaltora.Cei care
apeleazdla asemeneapractici incalc5 legea fi pot fi actionafi in justitie la sesizarea
celor prejudiciatisau a organismelorabilitatesA supravegheze concurenta
-2 Liota. Meca is ruI concutettial
ConcurenlaliberA, loiali, are nai multe functii:
. stimuleaz5progresulgeneral,incitd agenliieconomicila
. Conrtrenta inifiativd, creativitateqi inovare,pentruutilizarearcsurselor.
loialA In felul acestasporefteeficienlaeconomica,iar nevoilesunt
si con(urcnta mai bine satisficute:
ncloiali . diferenf.iazd
agentiieconomici:ji avantajeazd pe cei creativi.
abili, competenli9i intrepdnzitori. Ei isi imbtm:italescpozita pe
pia!5, iti mAresc patdmoniul Totodatd, concurenta ii
,,sancfioneaz5" pe cei imobili $i conservatori,mergandu-sepane
la piedercapatrimoniului. In felul acestaconcurentasalubriz€azA
viafa economici, eliminandu-ipe cei lipsiti de eficiefiA;
. Functii . conducein mod nafural la reducereacosturilor unitare. la
ale coDcurenfei
diferenliereaofe(ei, iar uneori chiar la reducereapreturilor de
loinle,
vanzare,acliuni care in ultima instanF il avantajeazi pe
tactor dc
cumParAtor.
reglRrca piefei
Teoria economici pome$tede la premisaci radunea de a fr
a concurentei, sensulsAuulfim. este de a favoriza satisfacerea
mai buni a trebuinlelor consumatorilor,tera ca interesele
producdtoruluisi lie sacrificate.De aceea,organismeleabilitate si in primul rend cele
menite si asigureprotecfiaconsumatonrluisunt chematesi veghczela ap5rarea
concuenfei Si menlinereasa in limile rationale.

ij;- MrNr(;r.osAR

. Concurentd- sistemde rclafii intre [i mijloacelorstabiliteprin rcglemen-

agenfiipieteiin carc fiecin€ are libertatea
sa produci, sa vend.dsi sa cumpereceea
ce ii convhe, la prelul $i in condiliile pe
care le considerdcele mai favorabile
pentru realizareainteresului sAu.
. Concur€nti loiali - denumire
datdrelatiilor dintre agenlii economici
care se bazeazdpe respectarearegulilor
larile adoptatein mod democraticde
cdtre autoriti[ Qi acceptateca fiind
. Conc€ntrare - reuniuneamai
multor activititi, resurse,capitaluri,
unititi economiceetc. astfel incat fo4a
economicAa acestomse amplificdfafi
de momentulcand actionauseparat.

: Dr tNTR uuA RPr E N TR U

1r/ t-enrtrc r nr:t
(} CUNOSTINl'It|-oR
. Cum poate concuenF sA sdmuleze . Cum puteli explica diferenlierea
progresulgeneral? agenlilor economici $i salubrizareapietei
. Pe baza factorilor care influenleazd prin mecanismulconcurenlei?
concurenfa!evaluali dacd in viitorul . Care sunt premiseleeconomice
apropiat,in Romania,ar puteaavealoc necesarepentru existentaqi functionarea
extindereasau restrangerea acesteia.
 Capitolal6 73
)

D. Piata cu concurenti Perl'ecte

Virtutile concurenlei$i potenfialulde progtesal acestela . Nlodelul
iunt puse in eviden!:i prin modelul teoretic al concurentei teorctic, ideal, al
perfecte.Acestase bazeazape o seriede caracteristicicare, concurentel
in interactiunealor. constituie mecanismulperfect de pcrfcctc
funclionarea pietei qi a concwenfei. Caracteristicilesale sunt:
a, atomicitatea piefei' situatiein carc agenlii cererii $i ofertei . Caracteris-
junt numerosisi fiecareare o forfd economicdredusS,asdel ticile
piefei cu
ad niciunul nu poab sAexerciteun efect semnificativasupra
r()nc|.rrentA
.eredi, ofertei$i prctului;
pcriect,
b. omogenitateaperfecta a bunurilor marfare, ceea ce pr)t asrgum
inseamn:icd toate b[nurile de acela$ifel sunt pefect identice, liberlat0lr
Indilerenl de producalorul de la carepro!in: de actiuncsi
c. transparenta pietei care presupuneca informaliile conditii de
privind piala suntcorectcunoscutede to{i agenliieconomici' egalitatc
asllelrncil ei pol lud celemai bunedeci/ii: pe p|r}tn
d. libertatea de a intra $i de a ieii de pe piata oricdrui ag€ntilor
bun.exclu\ivDecrileriide elicienlaeconomica economici.
Astfel, producitorul va intra $i se va mentinepe piald atata
timp cet qi costurile sale vor fi mai mici decat preful, iar
cumparetorul.cel lrmp va pulea\r_qrprocureccamai mare
utilitatela un pret anumepe careli-l pemite;
e. la moaLficareaprctului $i a cererii, oferta se adapteaze
spontanreflectandschimbirile pietei;
f. mobilitatea perfectd a factorilor de productie care
constain capacitatea acestorade a se deplasain mod liber si . Pretul csfc
oricandde la o firmi la alta $i de la o piafa la alta, ceeace ronsidcaatta
influenteazimdrimeaofertei. liind dat
pe
Penftucd, aceastd piali, agenfii economici implicali nu
pot influenlaprin acfiuniindividualecererea,ofertasi pretul,acestadin urmd se
formeazi ca €xpresiea raportului c€rere-oferti pe pia1tr,ceeace lnseanrnAcd,
penfiu fiecaredintre ei, pretul este,,dat" sau,,impus" de piaF' apareakeptceva
..obiectiv".
Piata cu concurentdperfectatinde ln mod natural sPreechilibru, spre o situalie
in care cantitSlileoferte sunt egalecu cele cerute $i la care se ajungeprin oscilaliile
prelului; cand acestacre$te,este stimDlatdoferta $i descurajaticererea,iar cand
scade.este stimulatd cererea$i descurajatlioferta, astfel incet acesteastr se apropie
si sd tinda spreegalizare.
Echiljbrul pe piaia unui bun estelntofdeaunadinamic.
 Piata. Mecaui srttul ton curenliitl

[r{INIGLOS.4.R
. Piafa in echilibru - situatielrl care,
la un pref dat, cantitatilecerutegi oferite
se egalizeazd$i se realizeazi cel mai
mare volum posibil de tranzacfii.
?o INTREtsARI PENTRU
YERIII(]AREA
CUNOSTINTELOR
. De ce piala cu concuren[ipedecta
esteconsidemtl un model teoretic,ideal?
. Ce rol are caracteristicade atomi-
citale ln funcfionarea pie(ei cu
concurenlaperfecta?
. in ce imprejurari sciderea canti-
tdtilor cerute$i oferite esteinso{itd de
cre$tereaprelului de echilibru?

Probnernarez(llvati
Presupunemcd, pe piafa bunului X, dependenlacererii (C_) Si a oferlei (O_) fate
de pretul unitar (P,) se expdml prin functiile:
C^=4 0 3 P_
Q=3 0 t2 1
Determinativariabilele(ceterea,oferta, pre$l) care caracterizeazz situatiade
echilibru pe piata bunului X.
Rezoharcl
Situa.tiade echilibru se caftcterizeazdprin aceeacd, la un anumit pref, de echilibru,
cantittrlile cerute si oferite se egalizeazd.
Dacd
C ,=O , = > 40-3P =30+21,
5 P, = l0 u.m.
P =2 u .m .
IDlocuind prelul in functiile cererii $i ofertei, oblinem:
C =O =3 4

PROtsI-I'MA
i I]E REZ{JI,VAT

Pe piata bunului X, dependenlace(erii Si ofertei fafa de pretul unitar se exprima

prin funcgiile:
C"=5 3P.
O =4 P + 2.

1. Sd se detemine variabilelecarecatacteizeaz|situatiade echilibrupe piata

bunuluiX.
Raspuns:P
c
lol ) Capitolut 6
2. Ilustrafi grafic situatia piefei bunului X cand:
a) se aIld in echilibru;
b) Fetul pmcticat pe pia!{ devine 8;
c) prelul pmcticat pe piald devine 6;
!-rt d) se produc schimbfi carc conduc h madrea ofertei la 45.
3. ImagiDafi-vdpiafa bunului X allatd ln echilibru. PresupunemcA are loc mtrirca
tll-
c€redi $i reducereaofertei, in aceeaoipropo4ie.
cu Prerulsi caDtiralea de echilibru.in ordine:
a) cresc;b) scad;c) cre$te;scade;d) creste;constantd; e) scade;cre$te;
Rispuns: d.
de 4. Fald de situatiainitia.ldde echilibru, cererea$i ofefta crescln aceea$iFopo4ie.
ca rezultat, pretul $i cantitateade echilibru, in ordine:
a) cresc; b) scad; c) constanqcle$te; d) cre$te;constantd;e) constante:
Rispunsi c.

E. Piefecu concurenti imperfecta

. P;ctol.

impedectd.

Pie{ele cu concurenti impefecti se prezintd ll1tr-o mare diversitate, niciodati

intr-o fome purA. O prezentaresinteticd, dar simplificatl a acestorase prezinta in
figura 6.3.
Tabelul62
Tipologia pielelor cu concurent-i imperfecti
-H:ior€rtei
Agentii cererii-----\ Numeroqi cafva Unul
Numero$i piaF monopolistjcA piali de oligopol piati de monopol
UaFva piala de otigopson oligopotbrlateral

Utrd pial.Ade monopson monopol bilateral

Comentariu
fiecare np de piafi ftald, tu concurcild inp"rfeda, reultd din int{tecfa uvt linh ti a
unei coloane iidepinde dc nwnarul si fo4a econoni.d a aSenlilor c"rc ii 5i otenc i carc parti.iPd
 Ilk$a. M ct a tr!! tx.]t I to n t ure ntia!

Dintre numercaseletipuri de piefe reale,cu concuenl5 impedect;. vom prezenta

in continuare cereva:monopolisrica. oligopol.munopol.mo;opson:i oligopson
ele avandsemnificajiideosebite.
Piata cu concurenti monopolistici este definitd pin
atomicitateacererii si a ofertei. In lara noasrA, pe piata
monopoiisticil monopolisticaaclioneazi'in calitatede ofefianli gospoddriile
firine$i, care flunircazd pietei o parte din productiade cereale.
legume,fructe si zarzavaturi,produseagrozootehnice $,a.,la
carese adaugi celepesre400.000de inreprinderi mici qi mijlocii
din sectoareleneagicole (industrie,conslrctji, comed, prestari
de iervicii..r.r.Olendbunufilor de un anumilgenproiinede
la un numArmare de producdtori;i isi pierdecaracterulde
omogenitate,Fiecareproducatorincearci s:l,,personalizeze.
bunurile pe care le produce,conferindule unele caracteristici-
chiar $i secundare pdn carese deosebesc de ale celorlalti.
. Pr'{rt $!.?ttin Concurenladintre producitori se duce in principal prin
produs, fiecareumarind ca, in cadrul genului de marfA,sA
de pr{,duc,itor of-ereun bun care vine cat |nai bine in indmpinarea gusturilor
si preferinteloranumitorcategoriide cumpdrdto.i.
Pretul estefixat in mod autonomde fiecareproducator,luand in considerare
costurile,la care adaugdo madd de ca$tigdimonsionatiln raport cu situatiade
ansamblua piefei $i de rcacfia cererii la modificarea pretului.

Intrarea unor noi producdtori pe aceasu piati esterclaliv usoard,pentr cA sunt

;nexislentesauredu<e reslfictiile
tchnrce.
economi(e \i in\tirulionale,
tarcuinDaraldrii
au largi po\ibililatide alegereinlre numeroit\e hunurisub\liluibile.

bunurilorprodtrE dautor

Fie. 6.3. pidkl monopotistitd

Piala de oligopol esteperceputAprin atomicitafea cererii, iar oferta bunurilor de

un anumlt gen (autoturisme,televizoare,calculatoare,materialede constructii.
electrocasnice.
bunurialimenlare prelucra(e
inductrial etc.le\te concenlralala un
numar mic de producitori cu forti economici ridicati, Iiecare detinanalo pondere
) Capitolal 6 77

rilicata in oferta totale. Fiecareproducdtorpoate,prin deciziile . Oligopolul.

r.Je.\a influenle/e in mod.en\ibilpidrabunuluirespecliv
lnter depcndenta
dintre deciziilc
$i actiunile
tirmektr dc
oligopol

De pildi. dacl fima A lanseazepe piata un nou model de autoturism,acestfapt

poatedeterminadeplasareaspre produselesale a unui important segmental cererii,
diminuandu-seclientela si cerereapentru produseleoferite de fimele B, C $ a m d
h consecintS, acesteavor reaclionapentrua-$i pistra poziliile pe piati: pot reduce
pfetu le, pot lansa$i ele modelenoi, ifi intensifici publicitatea,acordf,bonusui
ipeciale$.a.m.d.Acesteactiuni pot sii afectezeatingereaobiectivelorurmdritede
tlrma A atunci cend a lansat noul model. Rezultatul acestoracEuni interdependente
estedificil de anticipat,fiind guvematde o mare incefiitudine.
in relaliile reciproce,firmele de oligopol pot sa desf4oare o . Eorme
codcurenlaviolenti sau procedeazala rcalizareaunor inielegeri de int€lcgerc:
de tip cartel sau trust privind fixarea niveluld producliei $i al cartel. trust
preturilor, modul de modificare a 1or,impdnjrea piefelor.
Cand intervin asemeneainfelegeri se reduce rolul
. { ori curcn(l l
concurenleiprin pre[: dar aceastase desf:i$oardprin alte
i nl re fi rmel c de
m i jl oa ce ca : publicitalea. acordarea d e a ra n la ie
ol i gopol
cumpiritorilor (tombole, reduceri de pret, cadoud), garantii
atractive postvanzare (organizateaunor activitifi de service diversificate $i
prompte),cu scopulatmgeriiunei clientelecet mai numeroase, stabileSi cu fo4a
economicbridicati. Asemeneainlelegerisunt supravegheate de autoritrlilepublice
qi sunt reglementateprin actelegislative.in legislatiaromAneasclasemenea intelegeri
sunt intezise daci limiteaud concurenta,distorsioneazd piafa qi afecteazdbunashrea
consumatoruiui.

Piata de monopol sau cu situatie de monopol reprezmtaacel

tip de piatdin cate ofertaunui bun esfeconcentataiJr lb4a unul
singuragenteconomicavandputerceconomicdridicata;oererea . N,Ionopolul-
esteatomizati, monopolul fiind in misuri si controlcr piata' situatieopusi
st impmi domina$a producatorului asupm consumatorului. libcrci
De aceea,in legislatia statelorcu economiede piafa si
regimurrdemocraticesunt promovatemdsurilegislative
antimonopol,pentru limitarea tendinlei de monopolizarea
produc[ieiunor bunuri si reducereaputerii ps care o delin
producarorii dfldli rn.rlualiede monopol
 P iattt. )Ieca nisnui cot1i ur en tial
ln practicaeconomic5,pietele avandcaracteristicide monopol srmt foarte aliverse.
functie de sioa(ie, monopolul poate fixa pretul mdrfurilor la un nivel superior
_In
celui de concuren!., iar ploduclia este cea pe care o cere piata in functie de pretui
re\pecliv.{lteori.monopolul fixeazavolumulproducliei si la\a pietei tibenalea de
a impune preul in functie de mportul cerere-ofeftA.
. Situatii
Alaturi de pietele pe care producitorii fixeazi sau
rle monopol pur
influenleazdprelurile, existA$i piete pe care pretul est€ fixat
(2 b i ioir t )
sau influentat de cumpirifori.

.l\{{r,nopolrrl
po:rte (o ditiotra
Pretdl sau
cAntit:rLeade
p. pialt. In aceastdsitualie,pretul estefixat sau influentatde
cumpirdtor datoit, pozitiei exclusive Si fortei economice
.Pi.te pc cam ridicatede care dispune.in Romenia,de exemplu,productia
de tutun brut provine de la zeci de mii de Eoducdtori asricoli.
prelui este tixai
daf esteachilitionari in cea mai marepartede o singur;
sau inlluenldi
societalecare li asigurdfermentarea.Deci piafa acesluiproalus
dr,:usrpitritor. are caracteristici de monopson.
. Piaf?i
Alteori, se htahesc pie{e de tip oligopson,ln care sunt
dc monopsor cafiva cumpadbri cu forld economico-financiardddicatd, iar
otertaprovinede Ia numero$iproducitori atomizati.
Si h acestcazprelulesteFr{atsauinfluentalde cumoAriiori.De
. olitopsonirl - e\emplu.piataqeminlelor de floareasorreluipentmuleisaux
retiva legumelot$i ftuctelor penhuconsene,ori a cerealelorpentu ex-
eumpAritaii pon, pentru carecumpiritorii sunt caEv4 puternici (fabricile de
puterniri ulei ori de consewesaumarii expoflatori),iar ofefantii - z€cilede
mii de produc{toriagdcoli,cu fo(.i economicdscdzutd.pe aceste
tipud de pialA,Foducdtorul estecel dezavantaiat.cumDirdtorul
fiindcel careisi rmpune condrriile.E.tenormalca si aremenea
piete sd fie supravegheate atentde ConsiliulConcurenjei.

NIINICLOST{R

. Phinoroncurq i imperf€ctd- piala independente,putemice,care aclioneaz d

reala in car€, dupd caz, producitorii sau
cump&Atonipot exercitainfluenteindi\ri,
dualeasupmpefurilor saucaftitAfilor.
' Cartel - o infelegere,de cele mai
multe ori confidenfialA,lntre firme
in acela$idomeniu $i convin asupra
nivelului productiei,preturilorsi modului
in care$i cand sd se modifice impdrtlrea
piefelor Esteinterzisprin lege.
 ' a'ril!lir I :l
: i:r

? l-, i l(illl,r.!.llilir;llri$ii
. r-;iriii,
_L
!( ,1 . i 1 ' _
j IL \iLlJ ; L ' i X ll, i J . ! U

. De ce pe piata cu concurentamono- pentru limitarea tendinFi de monopo-

polisticdconcurenladintre ofertanti se
desf4oad mai ales prin produs?
-' Caracterizatipia1apairfi din locali-
iatea dulnneavoastla.De ce tip de piafA
impedectf, se apropie?
. ldentificati paftu produseindustriale
care in Romania sunt obfinute Si
comercializate in condiliile careseapropie
de pia[a de oligopol
e De ce, in mod necesar,autoritr e qi
societateacivil5 trebuie sh actioneze
lizare $i rcducerea puterii pe careo de{in
Foducltorii afla1iin situaliede monopol?
" Identificali in localitateadumnea-
voastri doua-rei produsecare se comer_
cia].izezA in structuri de pia!6 apropiate
de cele monopsonice$i oligopsonice.
Caracterizali-le.
. Caracterizali piafa principalelor
servjcii personale din localitatea
dumneavoastrd,

TEXTTEMATIC
,Contratcaracteisticilorpresupusede modelulconcurenleipeiecte, in
majotitateadomeniilotactiviatiieconomice lirmelesuntinegale.
nu estein niciunfelaceeaa uneilupteintreunnumdr
lstoriacapitalismului
marede unftetide dimensiuni9ifo4eegale...Eaesteistoia centrelotsuccesiv
dominante, a mailorlirmesuccesivdominantecarcantreneazein drumullol
regiuniintregialelumii,populatede unfteliii indivizirclativpasivi,"
FraneoisPerrohr,L'Eco anie dnXX-esiicle'PuF'
Paris,1961,Pp.86-88
Analizali ocest text ti preciz&ti:
. la ce fonte alepiald rcald se referd
^utorul?
. de ce centrele4 m(lrile.finne clominante se schimbiL(sunt succesive,cum se
exDrimdautorulJ?
 I}IATA
MONETAR.A

Economia de pialafuncnoneazica
Lun si stem de pie[e care se
condilioneaz:ireciproc. Una dintre
acesteaestepiata monetati, in cadrul
cireia se efectueazdtranzactii cu bani,
se face comelt cu bani,
Pentrua surpfindemodul dc tuncrionafesi rolul pielei monetare,vom sludia:

Prtn stuilierea acestei teme se oblin

A. BAMI (MONEDA,)
cunoTtinlelc necesare pentru a inlelege
fenomene de tuaximil complexitate $i
B. CERNRI,A SI OTERTA achtalitate pentfu oinul moalem, precum:
DE MONEDA . rc sunt banii si ce rol lndeplinesc
acestia tn economie;
C. RTGLAREAMASAI . cum fknclioneLzd piata monetura;
MONETARE . care su t imprejurdrile care fac sd
creascd sau sd scddd cantitatea de bani
D. DOBANDA
. cifie li cum regleazi masa nnnetafti;
. ce este doba dd si care sunt.fonnele
I CupitolutT

A. fJanii (moneda)
Banii au apdrut cu mult timp in urm:i, iar de-a lungul
existentei lor s-aumodificat prcfund. Punctulde plecarepenhu . SchimbJ
aparifia banilor a fost schimbul. Inifial, schimbul s a efectuat brza aparitici
sub forma de troc. si cxistentei
Pe mlsura amplificdrii actelorde schimb,din necesitatea banilor
facili$rii acestora,din mullimea bunurilor marfare s au . Banii sub
desp.insunele avandrolul de intermediar $i, totodat'i, de lorini de bunuri
etalon pentru misurarea celorlalte, Acest€aau fost pdmele
forme de bani care s-au ffxat, dupi caz, asupra unor obiecte,
(precumbuciti de metal,piei, blinuri), animale s.a.Treptat,
pe masum extindedi schimbunlor $i evolufiei societSlii, rolul
de bani s-a restransla melaleleprelioase(aur, argint), datoiitl
prcprietaf ilor aceslora. 'Apariiil3
monedelordr
Ulterior, din metaleleprelioases a confeciionatmoneda, ;ru! si argirtl
bucdli ,,tipizate" de o anumitd greutate,puntate sl marcatecu
semnedistinctivepentrua fi recunoscute, ,Baterca"primelor
monedea avut loc, dupd Herodot,in sec. VII-VI i.H. $i practic
pandin sec. al XVII lea banii au existat in pdncipal sub forma
de monedede aur [i argint. Ele au fost dilbrite in timp $i spaliu . Aparifia
ca denumire,dimensiuni, confinut de metal pretios etc. Pentru hancnotel{)i
tranzactiimici se foloseauin paralel qi monededin metale convcl.tibitrr
ordinare. in pi€scdc aur
Emiterea,adicli ,,batereade monedt', era rcglementatl strict ii xgiflt
ca Drivilesiu al suveranuluisau al statului,
Din sec. al XVI-lea, monedeloraflateir circulalieli s-auadaugatbancnotele(bjletul
de bancasau moneda-heftie).Primele bancnoteau fost emisein Olanda,pomindu-se
de la obiceiul comercianlilords a qi pdstrapieselede aur $i argint la binci Pentru a
confuma acestfapt, bincile emiteauun inscds,un bilet la puftator,pe carc era inscrise
valoar€anominalaa pieselordepuse.Biletul respectivconfirmadepozitul$i angajamenful
bancii de a restituila cererecantitateacorespunzatoai'e de piesemetaliceoricui prercnta
un asemenea bilet. Cu timpul, emisiuneade monedasub fomd de piesemetalicegi
bancnotea devenitperogativaexclusivaa banciicentrale,denumiti $i banci de emisiune,
iar panah Primul RdzboiMondiiil ele circulauin paialel.Practic,dupa 1920,emisiunile
monedelordin metaleprEfioaseau devenitexcepli, ocazionatede evenimentedmsebife,
si se efectuauin cantitalifoarte mici. Odatdcu aceasta,s a recurstot mai rar la
convertibilifatea bancnotelor $i monedelordin diferitealiajein metaieprelioasesau
piesedin acestemetale.Intre cele doui rizboaie mondiale,multe !5ri nu au putut realiza
aceastiformi de convertibilitaleod au realizat-onumai pa(ial, ajungandu-se ca, dupi
1971 (cand si SUA au luat o asemenea misuri), convertibilitatea banmotelor in metale
prelioase sI fie eliminatd, in felul acestas a pierdut orice relalie intre bani si aur'
Desigur,bancnotelese.resc$i la cumpdrareametalelorpretrioa,se la prc1u1pietei,fdrd ca
acea$asa insemneconvertibilitatealor in aur.
!:

Evolufiabanilor(monedei)a continuatprin apari$a$i exthderea

monedeiscripturale Oanilor de cont). Aceastaexisfdsub fonna
rmor inscrisuriin conturilebancare,a c6ror m5rimecre$te$i/sau
scadeprin iffegistr.iri contabilein fuaclrede sensulin carebanii
circul.5(trec)de la un propdetarla altul saudintr-o forma in alta.

Itr prezenl. ooliunea genericade bani (monedd)desemneazamoneda

metalica, bancnotele,moneda scriptwal{ $i alte instrumenfelegale avand forme
Si denumiri specifice, diferite de la lard la FrA, care sunt gen€ral acceptate ca
mijloace penlru schimburi fi plati intr-un spatiu economicdar.

Banii au un ml covargitorin economiade piala. In acestsens,laureatulPremiului

Nobel pentru economiePaul Samuelsonapreciacd fluxul sau miscareabanilor
reprezinti ,,sengelecareirigd sistemuleconomic".Rolul economical banilor este
pus in evidentdin specialprin intermediul functiilor pe care le indeplinesc.Astfel,
prin intermediul banilor €ste misurati activitatea economice,
. .liru:i adica cheltuielile. rezultatele. fluxudle si stocurile din cadrul
.. :rr'rtcil, ji L,r'jir: economiei.in general.\ i p e n t ruf ie c a rea g e Dte c o Do mic .
Unitatea etalon folositi in mAsurareaactivititii economice
e\le uniraleabanea{a propriefiecaleir.l-ri\au /one economice
. rt! rcLiiic (leu, dolar, euro etc-).Banii indeplinescsi funclia de mijloc
de schimb, Pdn intermediullor se tealizeazaorice vanzare-
cumpdrare,pe toate categoriile de piele. Piin vanzarecumpirare se realizeazAun
schrmbde propdetate(in[e cel care detine mafa $i cel care deline banii), respectiv
de utilitate economica.Banii sunt Si mijloc de plati, ln sensulcA orice obliga{ie
economicaesteevaluatdin moneddqi se stinge prin cedareasumei corespunzitoate.
in economiilecarefuncfioneaza normal,banii mai indeplinesc$i funcfia de formi
a avuliei sub care se constituierezervele$i patrimoniulagenfiloreconomici,iar
detinerealor conferi posesoruluifo4d $i putereeconomici.

EXISTENTE
IN PosEsrA
AGENTTLOR
ECONOMICI

DII'RIIF
AITE ]NS'IRIIMEN'IE

F i g .7 .l . Banii fome contenporun.

I hpitoirl T
Pentrua-!iiindeplinifuncfiile,baniilrebuiesdexistein societate,
adicdsa tie crcati fi pusi in circulafieintr-o anumit4cantltate tht:ncrrf:r:
Suma de bani aflatd in ciftalalie la an moment dat intr-o
eco omie ;i apa4indnd difeililor agenli economici reprezintll masa bdneascd(sau
monetard). Aceasti estefomatA din: a) numetar b) bani scriptardli. Numerarul se
compunedin bancnotesi moneddmetalicd(confecfionatlcel mai adeseadin aliaje
de nichel, cupru. aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentalide sumele
(inscrisurile)in conturilebancarepe numeleagenliloreconomici(persoane,
intreprinderi,institulii etc.).
' -b;;;;
N,.";;'Lr' c,eanh b",," urt,oti. ii, ioied" dc
"i,ipiu,al.,.
i centratdsi de oriu atttj_
1,'!!-U:l'!!!"'y:!:!!!!_t!!!yi!i!:.. _- -_,--r
Celc doui componente ale maseibaneqti(monetarc)au acelaqirol, se pot suplini
si se transformauDain cealalta.De exemplu,dacaun agenteconomicconstituieun
depozit prin deplrnerea unei sumein numerarintr-un cont bancarsau la casade
economii,nurnerarLrl se tmnsformd in bani scdpturali,$i invers:ridicand o sumd
din contul deschisla banci, monedascriptulalase ransformd in numeral,scade
masamonedeiscripturaleSi cres,tecea a numerarului,MajoritateamaseibaneQti-
infte 3/,+qi 9/10 - se prezinti sub foma banilor de cont, pdn intermedid carora se
electueazd cele mai ampleopemtiuni,in timp mai scurt$i cu cheltuielimai mici.
', lt " , ldr im eama t? i tn o n ? Io te e \tc d c t? rh indta d? n?voi l c dP b,tni pe care l ?
) senereazdtrunzactiiledin economie$i ?ttspecialde voLumulbunuilor marfare,i
pretwite lor ti ,ir, n d, ,nt'lip td?_.itculati.ct
r banilor.

inlr-o cxpresiesimplilicati, marimeamaseimoDetalese determindpdn relafia:

M= 0)

unde:
M = masa monetrri; P = nivelul prefurilor; Y = cantitateabunudlor supuse
tranzacfiihr V = vitezade rotatiea monedei.
Rezulti ca M se afl:i in relafie de acela$isenscu evolutia preturilor $i a volumului
mdrtu lor $i in rclalie de sensopuscu vitezade rotaliea banilor.
Prin viteaade rotulie r, bnilor sc infelegenumfuul de operaliunide vanzare
cumpdrare$i de pldli pe careo unitatemonetad le mijloce$teintr_o anumitdperioadd.
De exempluragentulX detineo sumi de bani tblosilSpenffua achizitionade la
Y o arumitd marfii. Cu surnap.imita, Y pl,teqteimpoziteadministraf-iei locale;la
randu-i,administratiafblosestcsumapentruplata salarialilorbugetari.Cu sumele
pimite, ace$tia.la dndul 1or,achizilioneazimirfuri de la agentulZ, carefoloseqte
moreda obtinuti pentrua cumpira de la agentulX anumitemateriiprime.Rezulta
ch. in intervaluldc lirnp luat in calcul,vitezade rotafiea monedeia fost:
X ') Y + AdniDisraii + Salariatibugetari ) Z -) X,
adicacinci operatiuni.dintrc caretrei de vdnzare-curnpdrare si doudde platd
 Tabetul7.1 In Romania.in decursde 15 ani, din
Volumul maseimonetsr€ in Romenia decernbrie1990panain decembrie20{M,
volumulrnaseimonetarca crescutde peste
Decembrie
1990 514,4 1.250de ori. in condifiilein care produsri
Decembre
1995 l'8.278.1 intem brut (PIB) - practic volumul de
Decembrie
2000 185.060.0 bunurifinalesupusctranzaclilor- a crescut
Decembrie
2004 644.6170 doarcu circa 207a,ceeace reflecti unul
SuNar a&lerir?leBNR.
dintre cele mai grave dezechilibredin
econornianoastrd dezechilibrul
inflationisL

-"r.t
|5 NIINIGI,OSAR fnauq fira fr
lmonetar.qi circuli " datorid
"o.\'"ttitif"
i. u*
increderiiin
. Troc - formaa schimbuluiin carei seriozitatea autoritdtiiemitente.
. Bani scripturali (bani de cont) -
o mafe A se schimbacrr o alta,B. intr-o
sumeinscrisein contudlebancaresau
iprezent,
::l::': *:T'l"i
apare mai T,1111
ales in 1't:"::.ll
comertul
la alte institutii financiare.ca depozite
sau solduri in conturile la vedereaparti
intemational, sub denumireadc barter,
cand, in lipsa valutei convcrtibile, nandpersoanelor flzice si juridice.
parteneridin ldri diferite isi livreaza . Valoarea (puterea de cumpdrare
reclprocanumitecantitdtidin mdrfui P"J a unitdtii moneta.e - cantitateade
diferite, dar evaluatein bani. Se practic:i bunuri economice care poate fi
achizition^ti cLro unitatemonetari ln
Fi in tranzactii interne in cazul
blocajelor financjarein lant, al unor conditii determinatede loc $i timp;
cize economico-financiare gravesi al depindede starcagenemlAa economiei
qi de eficienla ei, de increderea pe care
inflaliei galopanre.
. Bancnotd - bilet de banci, cu agenlii economici o au in moneda
inscrisuri gi elemente de secudtate nafjonali. In sintezi. valoarea banilor
speciale,emis de binci. Inilial. bancnota
expdmaangajamentul bdncii enritentedel
a restituila cerereo cantitatedeterminati
de piesede aur (argint).in prezent,
ts59t"! .".: .:-"" banes.ri,
avand

. Ce deosebAe existainte bancnotele

7o iN'tREBARI pnNTRU
VERIFICAREA
CI]NOSTINTELOR
exisfentepandla Primul Rizboi Mondial
qi cele contempomne?
. Ce functie indeplinescbanii pe care
ii folositi pentrurchizitionareaunui bun
marfar dintr un supermarket?
. Indicafi pdncipalelefonne de bani . Argumentatide ce majodtatea
care s-auderulat$i au coexistatde-a maseimonetareestefbmati din monedd
lungul timpului. scripturald.
 j
/ t'qinilui -/ 3i II
, t,'crc,r.c:t monedd
c l ofert:-re'[e i
:
Piala monetardesteo piald ca concurenldimperfectd,pe . foniin [rd :
cere se iixAhusccererea$i ofet'tade noned|4de bani in sens
s; aqcnlii
geEric. Agenlii econofiici patTicipd li pe aceastat pia,td sunt
prcacr
puixdtoii cerelii, ai ofeftei;i intctmediaii, iar tra zttcliile se
efectueazdprin intermediulunui prct specifc, rata dobanzii.

Cerereade monedaprovine de la agenlii economicicare,prin naturaactivitilii lor,

se afl5 in situaliaca in unele pedoadesi cheltuiascdnai mult decetrcsurselebine$ti
rlichiditdtile) Ploprii, astfel incat, pentru a-fi realiza interesele,trebuie sd recurgi la
impmmuntri.in situaliade ofeftanli se afl:i agentiieconomiciale cdrcr resuse monetare
rimen, intr-o propo(ie mai mare sau mai nricd, tempora-rdisponibile, alte institulii
financiar-banca.re cu atributii de acestfel (vezi figura 7.2).
Intahirea cererii cu ofefia este asiglratd pdn acfiuneape piala monetafi a unor
agentieconomjci- bAncjde toategenurile,casede economii,societa!de asigurari
etc. carecolecteazidisponibitHtile binegti din economiepentrua le fructifica,
acordandu-le celor careau nevoiede ele sub formd de credit.
Piala monetardare rolul de a compensaeftedentul cu deficitul de monelld
eistent la dderili ageni economici;i de a regla ctTntitateade moned.ddin economie.
Compensarea excedentuluicu deficitul de monedi al agenliloreconomici
reprezintAo activitatecu caractercomercialrealizatade banci,acesteaavandrolul
de intemediar intre cerereti ofeni. Cererea de monedi provine de la intreprinderi
penffu a $i asigurafinantarcaactivititilor economice,de la trezoreric sau tezaur-
pentrua finantadeficitulbugetar(cheltujelimai mari decatincasarile),de Ia bnnci
si alte institutii financiarecare au nevoiede credite $i de la populalie pentru dilerite
proiecte.Ofertantii de monedi sunt bdncile, caselede econonii $i de pensii,
societaile de asigumre,alte institutii financiarecu disponibilititi temporare,trezoreria
sautezaurul,dacaau excedente, populaliasi, in cele din uma, bancacentmli (de
emisiune)- pentru refinanlareabincilor care au nevoie de credit $i pentru acopedrea
deficituluibusetuluide stat.

f 2
:

a
i
\ E

xruANzr sr GARANT!
^.rrvE
Fie. 7-2. P iata no,e ta rii
 Cerereasi ofertadecreditesuntinfluenfatedenivelul si evolutia
iatei dobanzii. La un nivel dicat Siin cre$1ere al rareidobatzii,
cerereade crcdite\tagneiuasause reduce.in schimb.posesorii
ei.fefia de veniluri sunt sfimulafi sAeconomiseascA qi, pe acea$Abazd,
dc i:r€dite cle$teofertade cIedite.DacAofefia de creditedepi$eFtecererca,
si rata Cobinzii ln conditiile unei mte datea dobaizii, aparetendi4a de reducere
a mtei dobarzii,in a$afel ca $i aceastipiaf.isi tindAspreechilibm.
.n$ ittltt Acordareacreditelor se face de reguldpe bazaunor garantii
si grranfie fi bonititii clientului, adicda aprecierilotpe carele face
a
bancala care clientul s-a adrcsatasuprasitua.tieilui ln firncfie
de dit'edte criterii, astfel incat deditorul sA se asigure fafA de
. operaiii
eventualeleriscuri pe care le comportii restituirca creditului $i
{lc r€.finitDta[e plata dobanzii in conditiile convenite prin contractul lncheiat
i re pdqile participante.Pe b^za creditelor pdmite, solicitanfii
isi asigurdfinantareaproiectelorpe carc dorescsI le realizeze.
Acodareade oedite rcprzinta pdncipalultip de tranzacfepe pi4tamonetarA. Ea este
o tranzactiede finantare prin care cei aflati in deficit bAnesctemporarobtin resursele
solicitate.Dar pe piatamonetari pot sAapari Si operaliunide refinantare. Ele se ivesc
atunci candun crcditor a utilizat rcsurselebdne$tipenhLracordareade imFumutu $i
apeleaz:lla altgbdncisi instigrtiifinanciarepentrua obtine,h dndul sdu,un credita cilui
necesitatre a apArutin mod neprevdzut.Prin operatiunilealercfinanfarEagentiieconomici
srmtinclu$i intr-o ampldreteade interdependente. E{icienla,disciplina $i punctualitatea
fiectuli agenteconomicpalticipa[t la operatiunide refinantaresunt esentialepentruca
legaturiledintreei sd nu se fansfome intr-o slrccesiune de dficultiti saupr.Abusid.
In functie de durata pentru care se acordA,se disting: credite pentru perioade
foarte scurte, de reguldde pe o zi pe alta, la care apeleazimai ales bincile in
relaliile rcciproce;credite pe perioade scutte - de la 2 la g0 de zile care sunt cele
mai fiecvente; credite pe termen mediu, de la 90 de zile la 2 ani.
reguld, r$cunle $t anplo.trea
cu ilurata angajame telor.tsum\te de debitori li consihttile de creditoi.

. (listigul"cuncar.l
si profitulh r|]ar
I

&IINTCI,OSAR

. tsancd- unitateeconomicdce conditiile de bonitate fmanciad, pe baza

colecteazd,transferASi rcparti,zeaziL) capitaluluipropriu al bdncii $i a soldului
disponibilitadlefinancjare.Acordd dintre depunerileclientilor $i solicitirile
irnprumutudsolicitantilorcareintnrnesc de restituire din partea acestora.
) &qitotut 7

. Trezorerie - banci a statului iNT'RERARTptiNTRIl

avind ca principal:ifunctie centra,
lizareafondurilorpublicesi gestionarea
acestorain contbnnitate cu prevederile
Iegale. Aceasta. priIl inlermediul
rezoredilor localc.asigurAexeculiade
casaa brgetului public.
. Bonitate financiari - capacitatea
unui debitorde a rambu$acreditul la
scadenlaconveniti.Oblinereade profit
ti lipsa obligatiilor rcstantesuntcriteriile
principalein luncfie de careb,ncile aprc,
ciazi bonitateatinanciari a debitorilor_
lIt Flc.{ttEA
() uuNosTrN
rujt_oll
. Caracfedzafipiafa monetarasi rolul
sdu.
. Cine sunt purtAtorii cererii de
moned, intr-o economie?
" Explicati interdependentele dintre
rata dobanzii,cererea$i ofefta de credite.
. DacAun solicilant de creditedepune
garantii, dar nu a.rebonitate frnanciari. i
se acorddun credit solicitat?
. in ce constau operafiunilede
refinanlare?

C" Il.eglareamasei rnon€tfirc

Prin op€ratiunile care au loc pe piata monetard este reglatd cantitatea de
monedi solicitati de desfi$urarea activititilor economicesi social-culturale din
cadrul unei tiri. Masa monetari se extinde sau se contracttr,in funclie de sihratiile
concretedin economie,prin mijlocirea pielei monetare.DupAcum rezultd din tabelul
7.1, in ultimii 15 ani in Romeniavolumul maseimonetarea avut o evolutiemercu
ascendenta_
Piafa monetardre^clioneazi in directia cregterii volumului .lnrpre.iurari
maseibinesti in l'uncliede mai multe imprejureri,cele mai
inportantefiind:
a. cre$tereavolumului valoric al bunurilor marfare
(produsul P x Y), indiferentca provin dh producriainrernd
saudin import;
b. acoperirea dcficitutui bugetului de stat prin inteflentia bdncii centralela
sesizarea lrezoreriei,careestecasieriastatului.DacAdin diferite motive venitudle
bugetuluide stat sc dovedesca fi insuficientein raport cu cheltuielileprev:izute,
irebuiecompletate,iar o asemenea ocazieprilejujeftecreqterea
maseimonetare;
c. sciderea vitezei de rotatie a banilor. Vanzareaunui anumit volum de bunuri
economiceadusepe piatri,in conditiilein carevitezade circula$ea banilor scade.
atragein mod inevitabilcresterea maseimonetare;
d. convertibilitatea monedelor stri'ine in monedd nationali, Monedelestraine.
de$isuntconveftibile,nu circulain inferiorutallor 1dri,nu se substituiemonedelor
nationaleale acestora.Cend bancacentrali sau alte bAnciachizilioneazimonede
strdinede la detindtorii acestora.pl:ltesccu moneddnafionale,ceeace implicd punerea
in circulJriea unorn.r.anlililli dc toneLli. caresporesc maramonetarat
 Piola monetard

e. refin€rea de cetre airumiti agenti economici,indeosebi de citre populatie $i

intreprinderi.sub forma de..rezerva-.a unor sumemai mari \au mai mici in
numerar (biletede bancd$i monedi metalici), care nu se depunla binci sau alte
institutii financiar-bancare, ci sunt practic retras€ din circulatia bineasci. Acegti
bani raman in afara circulaliei, pentru ca nu se cheltuiescdecet rareori, poate chia-r
dupdani, constituindadeviratedepozitein afala sistemuluifinanciarbancar.Restul
venituluiesteeconomisitde agenliieconomici$i depusla bdnci,devenindmonedi
scripturaldfi participandastfel la circulalia bdneascd.Pentruca activitateaeconomicd
si nu fie afectat5,masamonetardfebuie si fie completatdcorespunzdtor marimli
venitudlortransformate de unii agenli economiciin ,,rezerve",
Dincolo de imprejllriiile mai sus amintite se afl:r ti alte fenomenesi procese
complexe,carenu actioneaza jzolat. ci in interactiunecu cclelalte.
Crestereamaseimonetarese asiguri in pdncipalprin urm;toareleoperatiuni:
r Opcralirrni 1, acordareade credite, Sursacrediteloro formeaza
p n carc are loc capitalulpropriu al b:incilor si sumeletemporardisponibile,
excedentelesau disponibilitatilc agen(ilor economici,
mobili/areprin si\lemullinanri:rr-brncaf

economici |i, ir mdsara in care acestora le prisosesc, 1)or Liange din nou la aceea;i
bdhod sau la abele. Afldte din nou h bancd, disponibiLitdlile bdnesti pot Ji folos

Crc$terea masei monetare prin acordarea de credite se poate realiza de citre

banca centrala ri de catre orice alte banca.

in lara noastr!,volumulcreditelorbancarea sporitin perioadadecembrie1990-

decembrie 20(Mde aFoape600 de ori, de la 610 miliardede lei. la 365.187miliarde
de lei. De majoritateacovir$itoare a acestorabeneficjazafirmcle $i menajele.
Deosebitde ddicat estenivelul crcditelorin valuta,care Ia sfarsitulanului 2004 a
ajunsla echivalentula peste365.000miliardede lei;
2. emisiunea monetard efectuatAde bancacentralainationala) atunci cand
disponibilifdtilebarcsti suntinsuficicntcpentrua acoperisolicitirile de crediteprovenite
de la celelaltc bdnci si dc la administraliacentmld si se apreciazdcd acestcaffebuie
satisfdcute. Emisiuneamonetnrdefectuatide bancacenffaldcontribuiela cresterea
maseimonetaretot prin intemediul credjtelor:banii emisi srnt pusi la dispozilia
solicitantjlor(alte bdnci fi administraliacentralaa statului)sub formd de credite.
 Copik'lul7
89
Sursa acestorcredite nu o reprezinti disponibiliteule bdnesti ale altor agenti
economici, ci emisiunea de bani;
3. schimbul valutar - al monedelorstrdineconvertibilepe moneddlationald.
schimbefectuatin p ncipal de barnci.in ultimi instantd,ofertade moneddstraina
convertibilAesteachizitionatdde bancacentrali, ca.e cedeaztr
moned:inationaldla
un pref (curs)convenit.
. i'nprejurari
Cauzelecare lac necesardtestranger€a masei monetare
suntin mod special: carc delermini
restt angcfta
diminuareavoLumuluiraloric (produsulp x y) irl
^)
bunarilor rulrJarc din economie,indiferent ci provin din
actrvltatea proprie sau din import. Aceasta face ca o parte din masa monetari aflal4
in ciculatie s:i devinA in exces; pentnr a nu provoca inflatie sau alte ef.ectenesa
t vc. ea ueburerelra\dLhncirculrlie:
b) ex(:edentulbu?etdr. Daci dln diferite motive bugetul statului se incheie cLr
Yenituri care depi$esc cheltuielile, excedentul rimane neutilizat in contul trezoreriei
pand cand parlamentul stabilcste pfin lege destinafia sa. in acest interval. suma
reprezentandexcedcntuleste in afara circulafiei, ceea ce cchivaleazdcu diminuaren
masei monetare:
c) crcr^terearitezei de rotatie d baniloL fatl de care masa monetara necesara
pentru tranzaclionareaunui volun \,aloric dat de mfufuri este invers propo4ionalA;
d) conveftibilitatea monedei nali.t ale pe alte noaele, operaliune prin care banca
centrab si alte binci of-eramonede str:iine conveftibile Si solicitd in schimb monedb
nationali. Canfititile de monedd nationald concentratein ultimi instanti la bancil
centrali echivaleazAcu Iesffangereamasei nlonetirle aflate in circulatie.
Cauzele mai sus anintite sunt interdependentcsi se manifest:l concomitent crr
cele care pot detemina crestereamasei rDolrctare.
Restrangerca masei monetare se realizeazi prin diferite operatiuni specmce
de tehnici bancar:l-Dinhe acestea,cele mai respanditesi Lr;or de umtuit sunt:
l. Iimitarea (pla{onar€a) creditului fie sub forma unei
\ume mr\ime {ce nu trebuiedcpa.itir. fie prin .tabilrreaunui Op(.r,'liuIi pritr
l.
cudnromfprocenl,Jrn di\ponrbilitalileb;nesti rle bancilor: I car( .c redlrcr.
2. rambursarea creditelor primite anterior, in special de I masa monctAri
la banca centrali, de cdtre administraia centrald si celelalte
bAncl;
3. schimbul valutar al monedei nafiolale pe alte monealeconvertibile, operatiune
i'r care. in ulrima in\tanrr. hanca cenlralarinde monede\lraine conve;ibtle
)i
cumpdr:i monedi nalionali, pe care o ,,retmge,,din circulatie.
Cre$terea,rcspectiv diminuarea volumului masei monetare aflate in circulatie
repreantd o operatiune de mare responsabilitate din partea sistemului bancar. Resla.rea
md'ei mdnelarc\e lacc de calrc birnci in iun ie de \lafea econ,,miei.i rrebure,a
stimuleze afacerile, fdra a genem inflatie sau deflatie.
9A Piartqmo etard

lIh-tGl-OS.\R
1,.-
economiarcalAprin intemediul monedei.
Rolul hofirator in reglarea masei
monetareil are banca centrali, prin
politica monetal:ape careo prcmoveazi.
. Schimb valutar - comerf cu
monede convertibile apartinend
(volumul masei monetare, rata dileritelor fafi, efectuat1aun anumit
dobenzii, exigenfele impuse ln pret (cun valutarsau curs de schimb),
acordareacrediteloretc.). jiormat din confruntareacererii cu ofefia
. R€glar€amas€i monetare - modi-r de diferite monede.
ficarea volumului masei monetarein . Deflatie - diminuareagenerali,
functriede nevoile,stareasi penpectivele relativ,durabilA si semnif;ative a
economiei cu scopul de a influenfa
E:111_
,7 ir-iXRItt.'\ttl PENTlttl
\.F]RIFlCARI-A
() (]TJNOSTINTELOI{

. Exp,icafi cauzelecare favorizeazd a. creste?

cre$tereamaseimonetare, b. scade?
. Cum influente zt viteza de rotatie a c. rdmaneneschimbati?
banilor masamonetardnecesarddefirlltii . Cum se asiguri resffangereamasei
tmnzactiilor care implicA moneda? monetare?
. Comentafiafirmalia:,,Fiecarepopor
' Cand in intervalul to-tr banca
centrald$i celelaltebinci vand mai multd are monedape careo medtd,"
valuti convertibili decat cumparA,masa
bAneascd:

Froblemerezolvate
. in intervalulto-tr,volumul valoric
., PY 186rniliarde^. ..
al bunurilor marfare supusetranzacfiilor lvr =- - : =_ =J l m | c 'u 'm '
vo
sporestede la 120 de miliarde u.m. la
186 de miliarde u.m., iar viteza de rotafie variafia p.ocentuald (A%Mr/Mo) =
a monedeispore$tede la 4 la 6 rotatii.
SAse detemine volumul maseimonelare : M,Mi]|10
loo lo0=llou
in t0, respectiv tr fi varialia procentuald \t; lo
a acestera.
Rezul6 cd masa monetaraa crescut
," P' Y. I2o mitiarde
-^ . . c\ 3,3Va.
" Y ,4
 1
I CapitnlulT
. in decursde un an, nivelul general variatiaP.b=0,926-1 = 0,074
al pre$rilor a crescufcu 87. (acoastaeste Variatiaprocentuald
a P.b(47.):
in esenld rata inflatiei). Sd se
demonstrezecd valoarea (puterea de = 1,.166
a"7"P^, 160=
"" Ip
cumpararea) unitili monetare:
a) crc$tecu... 70; = -L,166 -1ss = 7.4"7"
b) scadecu... 7a; 1.08
c) ramaneneschimbatA.
Rezolvare: Respuns:b, scadec\ 7,1Ea.
p^.=-L =I = s.e26
' te 108"6

PRORLENII.I
DE REZOI,VAl'

. in intervalul t0-tr, prelurile au . Pe bazadatelor din problemade mai

crescutin medie cu 107d,cantitatea sus rezultacd in intervalulto-trvaloarea
bunurilormarfares-a dublat,iar viteza banilor din aceasttr farS:
de rotatie a banilor a crescutcu 207r. Sd a) cre$tecu ...7.;
se determine variatia procentuala b) scadecu ...7o;
c) rAmdneneschimbatd.
necesarda masei monetarein inte alul
t o-t'-
Respuns:b, scadecu 9,097r.
Respuns:creqtecu 83,3%.

D. DotrAnda
Agenlii economici care iffegistreaza surplusuritemporarede
bani (de lichiditali), adica economisesc,sunt interesai sa le . $ebii4ila
aansformeln depoziiebancarepenfu carebeneficiazide dobenzi, irln:ri:.J :i!
pldtite de binci, numite dobenzi pasive. Cei carc inregistreazl ddhanda
deficiletemporarede lichiditdli seinprumutd rnai alesla banci.Ei
sunt debitori (datomici)care pldtescdobanzi(penm dreptul de a
folosi lichiditati carenu le aparlin),incasatede creditori (cei car€
acorddcredite), sub foma de dobenzi achve.
ln mecanismelepiefei monetarebdncile se afl6 in dubli ipostazd:pllitesc dobanzi
(pasive)pentru sumele atrase$i incaseazi dobenzi (active) de la debitori.
Dobdnda reprezintapretut creditului .i eslepririu:
a) ca madmerelativi! ca procentperceputla creditulde 100 de
unit4i monetar€pe timp de un an; se numester?ta dobenzii (d');
b) ca marime absoluti, ca sumatohld care se cuvine penftu tiol ir::i;
creditul de o anumitd mdrime, numita masa dobAnzii (D).
v2

Raiadobenzi
d

Uncostpenlru
debilor
Fig. 7.3- I ntc rFe Iatea dobah.i i

In practica bancardse folosesc doua mecanismede

. Doblnda deteminarea dobanzii.Fiecarese aplici in conformitatecu
simple si prevederilecontracrului negocixr Inrfepafli.
d0l);inda a) Dobanda simpli, careconstain aceeacd dobandaseachitA
coDrPusi lunar, semestrial,anual etc, ln acestcaz se aplicf, fomula:
D=S xd'xn,

in care:D = masadobanzii:
S = sumaimprumutatA(depusriin depozit):
d' = mfa dobanzii:n = timpul in ani.
De exemplu,o sumi de 3.000de lei, depusa(sauimp mutatA)cu 10% pe timp
de Saseluni, conducela o dobandi:
x Y2= r50lei.
D=3000x 10a/a

b.)Dobenda compusi bazatdpe capitalizareadobanzii.Aceastainseamndca

dobandaaferentiperioadeito tl se capitalizeaza (se adaugi sumeiinitiale) astfel
ca aducela randu-idobendAin ilrte alul tr t, $.a.m.d.
in acestcaz:
D = S, So in carciSr- sumafinali (fructiiicatd)
So sumainiliala
= (1
S, So + d')", in care:d' ratadobanzii
n - timpul in ani (saufractiuni de an)
in consecinld,dobandareprezintd:

D= So ( 1+d ') "-so=so t(l +d')' 1l

De exemplu:
Se acordi un credit de 5.000Iei pe doi ani, pe pdncipiDldobanziicompuse,cu
o rati a dobanziide 107..
D = 5000 (l + 0,1f - 1l = 5000 x 0,21 = 1050 lei care se plate$te(achiri)
inlegralla expifarea contractuluirdoi ani/
in analizadobinzii, o importatti deosebitdprezintarata dobanzii.Ea estemai
iffai un pret: pretul plidt penhu a folosi 100 de unil4ti monetarepe timp de un an.
> CapitohtlT 93

iirelul ratei dobenziidcpindcde numeroase imprejuriri: raportuldinfte cererea$i

aertade credit,riscnlplasamentului,stareaconjuncturiieconomice, ratainflatiei$.a.
Relatiadintreratadobanziiti ratainflaliei inducein mod necesardistinctiadintre
hbanda nominali (d'n), cea careesteafi$atdla sediulqi pe site ul de intemetal
.jcirei banciSi dobendareali (d'r) careelimini influenfainflaliei,astfelcli intr-o
rimd aproximatie:
d'r = d'n i',

I care:i' - rala inflatiei

De exemplu,daciipreluile crcscanualcu 67r, unei ratenominalea dobenziide

l.: ii corespunde
o mtd rcala a dobanziide 2.837..Aceastainseamndci daci se
brmeazdun depozitde 10.000lei cu o ratda dobanziide 97,, iar ratailflaliei este
;tt. dupdun an se oblineo sumede:
x d'x n) = 10.000+ (10.000:0,09x 1) = 10.900lei.
S0+(S0

Datoritdcretterij preturilor,sumanon nal6 de 10.900lei are o valoarerealAde

0.283,in sensulci echivaleaza cu 10.283lei de la inccputulperioadei.adicdi
Valoareareala= 10.900: 1.06= 10.283lei
Nivelul ralei dobinzii influenteazicconomisirea $i investifiile.Daci ratadobanzii
reste,sunt stimlrlateeconomisileaQiofefla de dedite; in schimb.cerereade creditese
educe,ceeace poatesi conducila o feducerein viitor a rateidobanzii.Deciziilesi
Etiunile agenliloreconomici,ca debitori $i creditori, se orienteazdin sp€cialin funclie
b dobanda reali, afacerilefiind cu atat mai prosperecu cat inflata estemai rcdusi.
inlr-o economie,nivelul rafei dobanziieste,de reguli, pozitiv, deoarecebanii
,rezenti(ca $i bunurileprezente)sunt mai valorosidecatbanii viilod.

\IINIGI-OSAII

. Dobanda - sumade bari plftita . Dobenda pasivd - suma (sau

de debitor creditorul i pentru
folosireacapitaluluisau.
. Rata dobenzii - sumaplitita
de debitor pcntru 100 de unitdtj
monetareluate cu imprumutpe timp
de un an.
procentul)phtiti de bancadepunitorilo..
. Dobenda activi suma (sau
procentul)incasati de bancade la
debitori.
. Rata reali a dobanzii - rata
noninala (afi$ata)a dobenziidjminuatd
ru rctx inflariei.
 ?
I-lr,rl{uxiARi 1'!t\'! i{iI
PI{{]Bl,t*{t,
ri it P j !.x{',t tiL r\
Dll RFtz{)r,i'&[
.) {'il}i{,;li i'INTET,oR

r Care sunt imprejurlrile care o sumi finaldde 6.655lei. Rezultacd

favorizeaztraparifiadobanzii?
.: Ce semnificalie economidi are mta
dobanziiin economie?
.. In ce consti principiul dobanzii
compuse?
_ Ce raport existdintre rata reald qi
rata nominalda dobanzii?
" Dobendaln dublaipostazS: venit qi
cost.
, Relalia dinhe cerereafi ofefia de
crediteln Romenia.
, Semnificafiacapitalizariidoberzii.
. Sumade 5.000lei depusAcu l07o
pe principiul dobenziicompusea adus
termenulpentrucarc a fost depusda fost
de:
a) 2 anii
b) 3 ani;
c) 5 ani;
d) a, b, c false.
Rdspuns:b, 3 ani
. Pentruun credii conlractatpe fiei
luni cu ratadobanziide 16./0s a plilit o
dobend:ide 800 lei. Mirimea creditului
a fost de: a) 10.000lei; b) 15.000lei; c)
20.000lei; d) 18.000lei.
Rispuns: c, 20.000lei

TEXT TEMATIC
"Echilibrulmonetarare loc atunci cand cercreade bani egaleazAolefta de
bani. Rata dobenziiopereazdin aceea1i manied (ca orice altprcl), inlunc.tb
de cercrca 9i de oferla de bani... Echilibrulmonetararc loc atunci cend rata
dobenziieste stabiliE asffel incet cerereade bani egaleazeobrta..."

Rihad G. L;pser, K. Alec Chrystal,Economiapozitil'd

ATA
\PITALURILOR

fn strensa legaturacu pialabunudlor.

Lcu pia{a monetara$i cu procesele
,stitionaledin economie,existl $i
:tioneazdpiala capitalurilor. Pe
6ti piata se efectueazd tranzaciiicu
.i de valoare sau active financiare (in specialacliuni fi obligaliuni). Paflicipantii
emitenlii $i posesoriide titlud de valoarc,pe de o pafie, $i delindtorii de capital
rsc, pe de alti pa e. Primii sunt vanzdtori,iar ceilalli, agenli ai cererii. In
16ria,formarea$i dezvoltareapielei capitalurilorau rcprezentatcomponente
4iale ale procesului de a$ezarea sistemului economic pe principiile economiei
)iata.Cdutareaunor plasamentebune pentru resurselebdne$tiqi nevoiade a
!|a mobilizarearesulselorfinanciare penhu a flnanla diferite proiecte de afaceri
mpus constituirea $i funcfionareapielei capitalurilor in sistemul de piefe reale.

in vrma stutlieii acestui capitol wli

fr in ntuurd:
. sdJhcelidisnnqietute acli ni $i obli-
galiuni, precum qi importanla acestora;
' sd analizali rolul, mecanismelesi
modul de o funclio a ale celor dou'i
fotme ale pielei capitaLurilor(financiare):
piala primard ti piala securulard;
. sd inlelegeli rolul bursei tu valori;
' sd interprctali informatii economi.e
pentru a estima sensul de mi;care a
cursului titluilar de wloare, in funclie de
pincipalii factori care iI detetmind.
 :J:,ftta capitaIuriloi

,4. Ce sunt aetiunilesi ohligatiunilei

. P ncipaletre In economiade piaF, principalelesocieti{icomerciale, mai
societtti ales cele de dimensiunimari, sunt organizateca societi{ pe
comerciale acliuni. Capitalul unor asemeneaftme se constituiepdn aportul
sunt organrzate unor pe$oare fizice $i persoanejuridice (societdti,asociatii.
ca societiti pe organizalii etc.) denumitegeneric actionari. Sub incidenta
acfirni. concurenlei, a progresului tehnic $i a amplificArii rolului
cercetirii $tiinlilice sporcqtemfuimeacapitdului ninim necesar
pentru a fonda o societatecomerciali viabili. Cu greu un
asemenea capital poate fi asiguratde o silguri persoandcare si fondezeo firmd
mare. in plus, probabil cd nici nu dore;te sd-$i asumesingurd riscul unei asemenea
alaceri, De aceeaaparenecesitatea,dar Si interesul atragerii mai multor investitori
la creareaintreprinderilor moderne.

. Actiunca.titkr Ca expresie a participdrii la capitalul social al frrmei

pafrimoni{l tol8tituite ca societatepe acliuni,frecareproprietar acliotar
pinzsk Lauunir de actiunipropo4jglll cu capitalulsubscris.

Actiunea este un titlu de valoare care at€std calitatea de proprietar a

detinitorului ei asupn unei fracliuni (pdr.ti)din capitalul social aI firmei, respectiv
din valoareafirmei.
Ca document,acfiuneaa apArutca un inscis care confineaanumitedate de
identificare:
numele firmei emitente:
data emiteriil
- numdrul de identificare aI titlului (asociatfiecdrei acfiuni);
- valoareanominald sumainscris:i pe tidu, reprezentando fractiune din capitalul
socialal fimei;
- semnalura per<oanei autorizate din ptu1ea firmeiemitenle:
- elementelede securitate,careau menircade a inpiedica falsificareadocumentului.
Unele acfiuni au insffis pe ele $i numeleposesorului.Ele se
numescacfiuni nominative. Daca acestadorestesd vandi
. Actiuni acfiunea, tranzacfia $i numele noului defindtor trebuie
nomiDative, consemnateintr-un registru special al firmei. Majoritatea
actiuni acfiunilor sunt,,la purtito ', adici nu au inscris pe ele numele
posesomlui;drephrrilepe care le confed revh de{initorilor lor,
..h purfitor"
indiferent de identitateaacestora.
in prezent, majodtatea covar$itoare a actiunilor sunt
virtuale, iar evidenta $i mi$carealor ln ulma hanzactiilor se
realizeazdelectronic,prin firme, de reguld private, specializate
ln evidenlasi gestionarearegistruluiactionarilorde la
societltilepe actiuni.
)' -, .',it:r;,r"
i t:

-A.ctiuneaconferddetinitoruluidr€pturi sociale!i drepturi patrimoniale,

Drepturil€ socialesunt:
- dreptulde a fi infomat in legi$ra cu situatiaecononicofinanciafi a firmei;
- dreptulde a pafticipala adunarea generalda aclionarilorli la alegerea consiliului
c administralie;
- dreptulde a participala administrarea firmei ti la contrllul gestiuniiacesteia.
Drepturile patrimoniale sunt:
dreptulde a $i insuqio partedin profitul socictdtiisub forma de dividcnd;
dreptulde a oblinc o parfc din capitalulfiImei, in cazulcandaceastaestelichidati;
- in unelecazuri,suporti acoperirea pierderiloratuncicendintreprinderea
alizeaziio activitatenecorespunzitoare.
Exercitarea drepturilorsocialede cAffeactionarse rcalizeazaprin paniciparcala
|areahotirafilor adoptateprin mecaDjsmul votului.numirul de voturi al fiecaruia
ind propo4ionalcu numArulactiudlor pe carele define.Hotirarile aclionarilorse
krpli in adunarcagcncrali a aclonarilor (ordinail sauextraordinari),iar convocarca
e(e rcglementatide lege.

L , r , , -1 i i.r itilil:i:i

Preiedinteleconsiliuluideadministralieal SC OLrcHM SA Remnicu.Vabea.cu sedirl ln

RannicuVabea,Str.Uzineinr. 1,convoacsadunarea generahordinaraa actionadlorla dalade27
+ritie 2006,ora 11:00,la sediulsocietslii,penbutoli acdonariiinscrisiin Registrulactionsrilorla
Celsiiulzilei de 20 aprilie2006.
Ordineaalezi esteulmnioarca:
1.ADrobareasituatiilorfinanciarc?nroale la 31.12.2005.
2. Aprobarearaportuluianual.lntocmitin confonnitalccu alt. 227,alin.4, din Legea2972004
Fnind piata de capital;
3. Apmbareadescarcariide gestiunea administratorilorpenhu activiiareadesfdturatain
xercrdul linanLiar200s.
4. Aprobareabugeluluide venituri ti cheltuieli.precum$ a pmgranului de investitii,pen[]l
mi 2006:
5. Aprobareacreiterii salariaLe a dircctoruluigeneralal societdtii,incepandcu 01.02.2006:
6. Aprobareadatei de 17.05.2006ca datdde inregistrare.pentru identiflcareaactionarilor
$upracaroraser{sftenghottufile adunlrii generaleodina.re.
h cazulln carela datade 27.04.2006adunaEageneraldordinari ru lirdeplincitcconditiilede
indnire, sercprogr,rmeadla datade 28.0:1.2006. ora 1l:00, in acela$loc cu ac€eaiiordinede zi.
AccesulactionarilorindreptAfti sd parlicipela adunareageneraldestepennisprin simpla
6obda identitlfii acestora, ficuie in cazulactionarnorpersoane fizice, cu ac$l deidentitate,iar in
;azul persoanelor juridice $i al actionarilorpersoanefizice rcprezentaie,cu imputernicireadau
persoanei fizicecarele rcprezinta.Reprezentarea aclionarilorin adunarea generaldseva puteaface
i prin aLte penoane de.at aclionarii. cu excepfiaadminisiraiorilof, pe bazi de plosuld speciah,
:onfo]man. 243,alin. 3. dh ll'sea ff.291D!X4.
Materialeleadusedezbateriiadunariigeneraleordinarca aclionarilorporfi consultatela sediul
ocietitii saupot fi descircatedepewebsite-ulsocieaii (www.oltchirn.ro- secliuneaActionariat
Aduniri generaleale acoonarilor),nrepend cu dalade 12 aprilie2006.
lnfolmalii suplimeniaresepot obtnr h sediulSC OLTCHIM SA RarnnicuValceasaula
Nmerelede telelbn0250101.200, int. 3150,3005,0744.549.106, lnhe orele8:00si 16:00.
98 Piata capitaluihr
Pentru calitatea de proprietar asupra unei pirti din
. Dividcnd - capitalul sociebtii p€ actiuni, aclionarul obqne o parte din
profitul net al societitii pe acFuni numiti dividend. Mdrimea
dividenduluj este hottuAti de adunareageneralda acfionarilor
si depindede situalia economico-financiaria firmei $i de
il ceeaceprivesteutilizareaprofitului.Mtuimeadividendelor
sfategiaadoptatd oblinute
de un acfionarestein funcfiede cotasade participarela capitalulsocialal fumei.
. Actiunea- titlu Deoareceprofiturile realizatede fimi diferAde Ia o perioada
p.rt monial tu la alta. marimeadividenduluiestesi ea variabili. Tocmai de
vcnit vafiabil aceeaactiunile sunt titluri cu venit variabil, carein situalii
specialepoatefi ,sinlll.
Existdsitua{iicando societatecomercialdsauo administralie publicdare nevoie
de mijloacebanesticaredepa$esc posjbilitllfile sale curente,si pentru o perioada
relativ lungl urmdre$teobtinereaunei finanFri masiveln alte condifii decatcele
specificepietei monetare.In aceasti situatie,agentulsau institulia respectivdlanseaza
un imprumut pe piata capitalurilor prin emisiunea de obligatiuni.

. Obligatiunea-
titlu de cftdit
purtritor d€
dobandir(cupon)

Obligatiuneaesteun inscristip careconfine:

- numeleemitentului:
- cuponul sau rata cuponului (exprimatdca o cotA procentualAdin valoarea
nominalace urmeazAsd fie pldtitdla anumiteinlervaledelindtoruluiobligafiunii):
- scadenfa- momentul expifirii imprumutului $i al retragerii obligafiunii (data la
care ea va fi rdscumptuatdde er tent);
- valoareanominali - sumainscdsape dtlu, pe care delinatorulo acoldasub
formd de imprumut emitentului si pe care o va incasa la scadenld;
- semnStura persoaneiautodzatede emitent;
impdmfi speciale,pentrua impiedicafalsificarea(elernente de secudtate).
Obligaliuneapoatefi nominativd,daci esteinscris pe ea numeledefinAbrului-
sau,,1apurtdtor",dact nu arc inscds pe eanumeledelinitorului
. Obligatiuni Definltorul unei obligaliuni estenumit obligatar. El are
nominalivc, calitateade creditor f4i de emitent si dreptul de a primi un
obligatiuni venif numit dobandi, dar nu are drepturi qi responsabili$li
,.la purlator" privind activitateaemitentului(debilorului).
De aceea,obligatiunile sunt titluri de crcdif cu y€nit cert si
de regulalix. Principaliiemitentide obligatiunisunt administralilepublicelocale
(administralia centraldli celeJocale),iar scopulemitediestefie acoperirea deficjtulul
bu8etar,fie finantarcaunor investilii importante pentru comunitate.
p ,:-;,u;rol";
a
Sintezi
ACTIUNEA OBLIGATIUNEA
Conlinui Titlu patrimonial Titlu de credit

Calilatea$i rolul Coproprietari drept de vot Crediror.nu panicip, la gestiune

detindtoruluiin in adunareagereralA
gestiunea emitentului
Dividende- depind de Dobenzi ferme. platite ln mod
titularultitlului mirimea plofinllui firmei obligatoriu de emitent sub forma
qi de cola de participarea
actionarului la capitalul
social al firmei
Plasamentcu dsc redussauzero:
de definitorul - nu pdmestedividendein - riscul de nera bursarenu existt in
ritlului cazul in care filma nu cazul unei garantii de stat;
realizeazaprofit - in cazul lichidirii firmei, oeditorii
- pierded cand fiIma este au pioritate in fala actionffilor.
lichidati
Durata Existd cat timp firma Linitaia, panala scadenli

economico fir'anciare ale finnei $i a l

, Capital social - volumul total de
capitalde caredispuneo socielate.
Cuprinde:capitalulsubsc.isde aclio
n.ui sauasociatila inliintareasocietitii.
apo(urilc pc palcurs. titlurilc cmisc
pentru profiturile capitalizate iji
rczeffelcdctinutcdc socicfatc.
" Cupon - venit term la care are
dreptuldelinitorul unei obligaliuni
saual unui inscrisfinanciar:dobanda
fermaobinula de oblig?rtar.
' Dividend - profit (beneficiu)ret
ce revinepentruo actiuneenisarde o
societaie anooimddc capitalui.Mari
lnea s.r diferi slrbstantialde lr o
pcrioadi la afta si este principalul
critefiu de npfecierea pcrtbrmintelor
opoduniritii investitieide capiral.
,, Active financiare - inscrisuri
emisein conditiilelegii $i care au
capacitatea potentialade a aducevenit
pe iermen lung, Cele mai cunoscute
sunt:actiunile,obligatiunile, titludlede
tcnIa,
. Socictateanonimi (pe acFuni) -
societatcal ctuei capital estedivizat in
acliuni (titlrL.ide proprietateliber
translerabile)$i in care asociatii
(actiorarii) sunt responsabilifatli de
angajamentele societ?itiiin ljmita
aportuluilor la capital.Estc cea mai
cunoscutilbnna de societatein tfile
dczvoltatc.Ea presupuneun numar
minim de aclionadii un capirdlminim
stabilil prin lcgc sau statut.
 I'iala capilal rilor

?
.J
iNlRnlr,\Rr PIN'r'Ru
VBRII.'ICARIJA
CUNOSTINTI]LOR
& il"-?lrll.,,
t-E
. Ce sunttitlu.ile de valoare? . Suntefiposesorulunor economiipc
. AsemanfuiSi deosebiriintre acJiuni caredorit sa le plasatiin tiduri pe temen
$i obligaliuni. lung. Preieratiplasamentulin acliuni sau
. Care sunt factorii de care depinde in obligaliuni?De ce!
mdrimeadividendului?

B. Formelepieteicapitalurilor
. Piata Piata capitalurilor estespaliul economictn careseintahesc
capitalurilor $i confrunti cererea;i oferta de active financiarc ai caror
se
. Agentii purtitod sunt:
economici emitentii $i posesoriide titluri in calitate de vlnz?itori;
purtitori ai - delindtorii de economii in calitate de cumpdrdtod.
cererii si ofcrtci Pinta capitalurilorse constituiedeci din ansamblul
op€ralrror
tiilor c[ acuve financiare pe rcrmen
active rmancnre mediu qi lung.
termen m
Ofe a prcvine de la citeva mari categorii de agenfi economici:
- statul $i colectivititil€ locale - care au nevoie de finantiri pe termenmediu si
lung pentrususfinerea cheltuielilorlor $i acoperireadeficituluibugetar;
- societeulecomercialeprivate;
- firmele de stat - care au ncvoie de finanlarea investifiilor in diferite sectoare
economice (energie,transpotui, servicii comunale,industie aerospafiabs.a.);
- bincile {i societif € financiare.
Cerereaprovinede la cei careeconomisesc: agentiieconomicicaredispunde
economii persoane fizice sau juridice - $i dorescsd le fuuctificesub formi de
plasament(investitii)financiare,pdn achizitionarea de titluri.
Pe piata capitalurilor,indlnirea definitorilor de titlud cu
delinitorii de capital binesc (economii)nu se realizeazdin
. Internlediarii mod direct,ci prin intemediulbancilor,al agentilorde schimb
$i al nltor institutiilinanciare.
Deqi,la fel ca in cazul oridrci alte piele,pelurile sunt $i aici
. Formelepietei determhate,in uhimi instan6 de raportuldinlrc cereresi ofella-
capitrlurilor formarealor estesensibildiferitain cazultidurilor nou-emise.
respectival celor caie nu se mai afla la primul act de vanzare
cumpirare.
Piata capitalurilor are doui forme:
- piala primard;
- piafa secundari.

Piala primari a capitaludlor este cea pe carc se vand !i cumpirtrtitluri

nou-emlse.
 Pc aceasta pial,, purtdtorii ofertei sunt emitenfi dc tiduri - in .l':irticipandi
Elitate de vanzitori , iar purtAtorii cererii sunt pos€sorii de
Nonomii - in calitatede cump:irafori-, care devin practic
investitori.Iltahirea lor $i derulareaoperalunilorspecificese . Cursul
ralizedzdprin intermediulbrlncikr si a SVM (Societatede Valori (;llurilor (pre1ul.i
Mobilia.e).
Specificacesteipieteestefaptul cA pretul titlurilor - numit curs - esteegalcu
raloarealor nominaltr(sumainscdsApe dtlu) $i esteDn prel felm. Cu alte cuvinte,
el nu se negociazifi nu se modifici pe durataemisiunii.Schernatic.mecanismul
preteipfim.rrese prezinta
in frguLr8.1.
fransfenr dc rc$rsc btnclri t.
i;;l;;ii&iid;;

i lDn sfe d d e iirl u ci te

'--r,;+;ina.-";;n;ii---- -
Fi5.8.1. Piala pritndfi a rapitalurilor

Piala secundari a capitalurilor estecea pe care se vand $i se cumpAri dtluri

erue anterior.
Pepialasecundard.purtitorii ofertei sunt detinitorii detiduri
nobjliare (actiuni,
obligatiunii.a.).in ciilitatede vanzdtori,iar
bdnitorii de economii,cumpdritori. Operatiunilede vanzalc . P:rrlicfuntii
umpArarcse efcctueaziprin agentii de schimb (numili si agcn.ti
le bursd).Acestiasuntprclesionisticareactionenzri ca rcprezentanti
ai unorsocietali
inarciare(SVM) sauca independcnli$i executi ordineleclienilor br. respectand reguli
i uzanteclare,f-efme.binecunoscute,
translerderesurse
bnnestr
f
lf cq \l'"
Vr I o.
i Ban,lpoie.oj,, _.*:
- pi.,t. \",;,.'o
Emiienli !<Brni r viiii4ln
I frimrrrL Transler econom'
..i^-,,
dc Lilluri ggL]
Of iii J.r,'idi
.cilrtl ,r^,i- Otbrta de
--*", dclin tiiluri spre
dc rtluri
TmDzaclii
Lck e dr pos(sorI
<rilturi detirlui
.
':xx|J
".-:h
.,r.
ri;
l
It
I
Transterde resursebdne

Transtcrdc titlui
Flg. 8.2, Mecanitmul pietei cdpitaluribr
t0) Piata capitalurilor
Principalainstihriiedin cadrulacesteipiele estebuasade valori. DatorilSimpofiantei
deosebitepe careo are pentrufuncfiona.rea economiei,activitateaburseiestecontrolati
public si reglementatistdct prin prevederilegale,diferite insA de Ia tarAIa lari.
In general, acestereglementdrise ref-eri la:
- condifiile ce trebuie indeplinite pentru ca titludle unui emitent sd aibd accesla
bursa:
- regulile la care se $upunoperatorii;
- genudlede operafiuni$i mecanismulregularizariiacestora;
- organismelede conducerefi atributiilefiecdruja.
Problemafundamentalda tranzactiilorla bursaestefbrmarea
' c"'\"1 hnrsicrI pretului.curiului.aucotatieilillurilor.Ace\tapodre ti :en\ibrl
- prellll llllurrlorl diferirde \aloarealof nominal.i. fiind inlluenlalde numero.r
dc rallr'irc I lactoricconomici)i eilraeconomici,
Dintre acestia.un rol semnificativ il au
- situatiaeconomico-financiarr a firmei emitente(relafiepozitivi);
- mrtuirnea venituriloranterioare aduse detidu $i perspectivele de viitor (1€la.tie
pozitiva);
- rata dobinzii pe piala monetarl(relafienegativi);
- rata inflaliei (relaliepozitivd);
- conjuncturaintemi si internationald (relaliepozitivd);
- previziunile privind evolu{ia firmei emitente (relatiepozitjva);
aqteptfuilein ceeace prive$teevolutiade ansamblua economiei.
Toli acestifactori determindstabilireain fiecaremomenta unui anumit Bport intre
cer€r€agi oferta pentru un anumit titlu care,h randullui, ducela fonnareaunui anumit
curs (pret).
La bursi, tranzacliile se pot realiza prin doue genuri de opemtiuni:
- operatiuni la vedere;
operatiuni la termen.
Op€ratiunile la vedere sunt cele in care cedareatitludlor
. Operatiuni de cltre venzitor $i plata sumei de c5ffe cumpdrdtor se
la ledcrc rcal:zeaziin momentulincheieriitrarzacfiei(sauin cel mult
douazile lucrdtoare)$i la cursulexistent(afi$at).
. OperatiuDi Opemtiunile In termensuntcelein care,la momentulincheierii
la tcrmen tranzactiei,se convinea,.jupracomponentelor ei nurlir de tiduri.
curs , dar executrea propriu-zisaa contracnrluiumeaza sa aibd
speculativ) loc ultedor,la o datdconvenitride pdr.ti,numili zi de lichidaresau
scadenfd;de regula,temenul estede o lund (niciodau mai mare
de h€i l ni).
Specific operaliunilor la temen estecaracterul lor speculativl
- vanzitorul (care de rcguli nu deline titlurile in momentulincheierii tranzacliei)
mrzeazdpe faptul cA pani la scadenla,cursul tiflurilor va scadea,urmandsd le
achizitionezede pe piatdla cursul existentsi sd le cedezecumpdritoruluila cel convenit
(maimare)iel esieun speculator,,iL la baisse'(sau,,bear", la BuNadin New YorD:
- cumpirdtorul (care de reguld nu dispune de lichidititi in momentul incheierii
tranzacfiei)mizeazdpe faptul cd, pani la scadenld, cursultitlurilor va cre$te,dar -
intrucat le va pIimi de h vanzltor la cursul convenilin momentulincheierii tranzacfiei
) Cnpitut"lt .

ird mic) - urmeazasi rcalizezeuDc&tig din aceastadifercnta:el estespeculator,i la

rausse"(sau,,bu11", la Bursadin New York).
Cel carc intuie*e evolutiareali a cursuluiva casdga,celilalt vn pierde.De aceea,se
loale afirma cd obiectul tranzactiilorin cazul ope.atiunilor la termenil constiluie nu
jllurilc propriu-,,r.e.
ci anticiparilepdvinde\oluriacursurilor.ln pr.cdc,.operariunrle
lpeculativeimbrac:i o mare varietatede fome si mecanismeconcrete,revenindu-leo
troDdereimDo(anti din totalul tranzacliilor bursicre.
in RomAriafunctioneazir5i sisbmi de tranzactionareRASDAQ, ca formd a pielei
recundare,exffabu!'sieae. Este un sistemelecfonic de ffanzactionarea actiunilor. deat
:n 1996.emisede societitipe aclinicarenu suntadmisela Bu$a de ValoriBucuresti-
Docuinenf nr - Icriuri la.irftrtivit
L\in&bund, tuWebsalattualat tenncndui, a.este titl ri oblircalt dreptulsd priheasca o
esteco,i.s
krutdceawin$1tdhAnverc, in 1531. a u ritd.cantikttedeorez,deo.nurnitd calitate,
Rurcase inpunecaoi ttituleconercisbqi la o .latdprcckafi tn contrcd. Crat deMtoni
fnanciafi fi!fitunentald otiatdcu crearca c!.estorndwi le puteauutili.a periodXWnnu
burcelo ebL dra(Roj\:ttExchanse\rn1551, oblircrcade nntd, tichztebd. orezau .lewnit
tid2l!1Ansk an,i 1608. hAni.id2,alo@e,,acopee" in orex;elepaeau
Pe kt 1860, ba che i ;i negustorii din nizpte in calitate de b.1nidz hAftie.
Bucwesnv lntbAau la Haaulcu Teipentuta Ticheteleasigwauproptietailor .]epdnA$
Ja.etunu.tii pe lalu uur inJomati venitzde nl wnit si?ur ei oblineaunchete-bmi-, iar
h Conttanti.topolti din narile pitale
convrcianfilo. o ofeftdsieufide otez"pe lAngd
de a obtne prolt pk vanzarca)
itr vcolul XVI, propietani depibndntcare
tictutelor die te4i lt un pr4 hai i!.litat (dacd
obl tau renti i.norc. difl Japmia obivuittu
nloarea oreoiui cresteapAnd k sL'alen d).
depo.iteze nnfa tn nalik cenheconerciab ti
(Sufsa: Ioan Popa, ,,Bu."rd ", mleclia BuNa,
si o'randiipe bau wnt .loctMent.tde deryjt
nunite ,,fichete(te oftZ". Cei erc cunAdruu Bucure$ti 1993)
L____
NIINI(}I,O91.R

. Broker - agentde borsi care posesorla altul, dintr-un loc in altul, cu

lucleaza ca angajat al unei firme de mare rapiditatc, in cdufareaLulorplasa-
brokerajsauca irdependentti executi mcniecet mai avantajoaie$i a minimizdrii
ordinelein bursain contul clien(ilor riscurilor,ilt specialin conditii de crizi.
(denumireaenglezeasci,pandh 1989, . IndiceleDor Jones- indiceleBusei
jobber).Pentrusetviciileefecnra@
prime$le din New York, calculatca mediea valodi
aciiunilor emisede 30 cele mai mari
. Cotare - admiterca,inscriercaunui companii americaneffanzaclionatela
titlu la cotaburseipesupuneindeplinirea Bu$a de Valori din New Yo* si publicat
deciitrc firma emitenli a anumitorcondilii delmna Dow Jones& Co.A fostconstitrit
de performanli economico-financiard. in anDl1884.
Filarea cursurilorin cadrulunei sedhrea o Indicele Nikkei - indiceleBursei
buser. din Tokio.
. ,,Hot money" - ,.capit uri fierbinti".
" Crah buNier ' pr.tbuSirea bnrscaSi
j'pgr*i:3::t"r'I" :1':_T.* I_Tl cumulativi a titlurilor cotateIa brmi.
 I'iatu copitahr;fu1

i\TRBts,\Rrl,tt\'r'RU
VERIIIICAI{U-i\
) CUNOSTINTALOR
. Prin ce se deosebesc cele douA
lbnne ale pietei capitalurilor?
. Comparafi piafa secundar:ia
capitalurilor cu cea monetari din
ulm:itoarcleperspective:
- obiectultranzacliilor;
- agelllll;
- prclul.
. Cum evolueazi cursul pe piata
secundaradaci rata dobanziiscade?
. Cum influenteazdconjunstura
economici si cl imatul social-politic
evolufiacursulri de pe piata secundara?
. Cand ca$tigi cumpirAtorul intr o
tranzacliebursier:i,,latermen"?Dar
vanzitorul?de unde provile ca$dgu1
cumpiritorului?

Probleme rezolvate
. DacArata dobanziicreqte,in mod dobanzii va genera cresterca
ofertei de
normal. cursul titlurilor de pe piata titluri sciderea
Si cererii de titluri, ceea
financiari secundara:
ce se va rellectain sciderea cursurilor
a) cre$te;
(pretudlor)acestom.
b) scade;
c) nu este intluenlat de evolulia ratei Rdspuns:b.
dobanzii. . O obligatiuneaduceun venit anual
fix (V) de l,+0u.n1.
Argumentar€:
Cirreestein mod nomal cursul ei (C)
Dacii celelalte colrditii riman
pe piala secundard, in conditiilein care
neschimbate, creqterea ratei dobinzii va
(d')
genera reducereacererii de titluri, rata dobanzii esrede 10%?
deoarecedepozitelebancaredevin rnai Rezohare:
profitabileprin dobanzilepe care Ie Teoretic,cursulunui titlu (C) estedat
aduc. Ca urmare,unii delinatori de de venitul pe care il aducesub formi de
economii vor prefqa sd le ftuctifice prin dividendsau cupon(V) capitalizatla
depozitebancarein locul plasamentului dobandazilei (d'):
in active financiare.Deci, potenfial,
cerereade titlu de valoareva scidea. cursur 1c)= I!!1!$49149!i!11!,,1e6
in acelasitimp, esfeposibil ca o parte procentul dobanzii(d)
dintre definAtorii de titluri si preiere
Deci
transformarea 1orin lichiditali, pentrua
C = 140/ 0,10sau140x 100/ l0 =
le fructifica sub formi de depozite
L400 u.m.
bancare,Deci ofefia de titluri va creste.
Rd s p u n s : C= 1 . 4 0 0 u . m.
in concluzie, cresterea tatei
) CapitolnlS IU 5

PR0BLE}II
D[ RIZOLViTI

. O institufie bancarl de(ine400 de . Detine[ suma de 10.000 lei

obligaliunipublice,careaductrimestrialun
.upon de l0 Iei fiecare.Rata dobanzii
practicatape piatAestede 207.. Aceas6
bancAintenlioneazd si negocieze $i sd
randi obligatiunilepenffuci are nevoie
de lichidita!.
Careesteprelul minim unitar dc ofefid
la care bancalanseazi acestetitluri pe
piala secrndarzl?
. Cuponulunei obligatiuni(V) este
egalcu 50 lei, iar rataanualda dobanzii
id') estede l0'/,.
Determinati prclul (cursul) obliga'
iiunii (C).
Ce prel va aveaobligafiuneadacdrata
dobinzii cre$tela 207.?
disponibila dmp de un an. Aveli
urmAtoarele posibilitdlide plasament:
a) depozitbancar,d' = l07o;
b) achiziliaa zeceobligafiunide stat,
curs= 1.000lei; cuponsemestial45 leit
esteposibila creqtereacursului cu 67a
pesieun an;
c) achizilia a 100 de actiuni emisede
firma X; dividendprobabil(pe baza
anticipdrilorconsiliuluide administrafie
$i ale analigtilorfinanciari) 12 lei,/ac!iu]Ie.
Care este, dupd criteriile dumnea-
voasfidde valoare,solutia(soluiile) cea
mai bunSde plasament?Argumentafi.

C. Rolul burseide valori

Bursaesteo institufiespccificaeconomieide piati. S-a apreciatci bursaar fi
..sancturrul"capitalismului.
Ceeace ii estespecificestein primulrind iaptulcd franzactiile
cu activefinanciarc
se desfAsoara iD mod organizat,in conditii de libera concurenld$i transparenF,
fiind supravegheate de autoridtile publice. Toate pietelesunt supravegheate de
autoritilipublicesubaspectulrespectarii reglemcntdrilor legale,dar burseii seacordd
o atenliespecialidatoritl fluiditifii operaiunilor$i a impactuluieconomico-social
pe carele arc.
Functionareaburs€ir
inainte de sedinta bursierd in timpul$edintti Dupdr€di4n
Se foflneaza ofefts . Publicareacursurilor
din ordinele date de
zilei
vinzitori de active financiare
. Operarein registrul
adnise care au nevoie de
lichiditdti
cotarea titlurilof . Achitareasumelorai
Sefomeazi cererea tansferultitlurilor
din odinele dntede
cunparatoride titluri
nobiliare detindtori
de iiciriditili
t06 tsiatacapitularilor
Bursa de valori joaci un rol importantdeoarececonstituieunul dinlre cir itele de
finantarea activitat or economice.ahturi de bancilecomercialesi de bugetulpublic. in
uldmi instanti, bursa est€o modalitate de a atrage economiile, surplusulde
disponibilitdtibanesti si de a le orienta cdtre solicitantii de capitaluri pentm invsstitii.

Priu modul de formarca cursuluisi de informarea celor

. Rur:sacsae
careeconomisesc $i detin titlud, prin mecanismulincheierii
piata rcali (nre
se ap*rpie de tranzacliilor,bursaestefoma de pialArcala care se apropie
mode!ulpictri cel mai mul1de modelulpietei cu concurenliperfectA.
pcrl?rcte Bursa de valori asigurd transformar€a operativA.
intr-un termen scurl, a capitalului binesc in capitalul r€al (si
. Trrnsforfiare| inve$), mobilizarea mpida a unor importante resursepentru
rapidaa activitateade investitii.Din contri, operatiunjlespeculative
clrpilrldu; submineirzi investiliile reale; ele sustrageconomieireale
dintr-o formi impoflantecapitaluribaneiti, care se constituiein .,banifierbinti-
iir alta sau ,,capitalurispeculative".Prin impactul psihologicpe care il
. Trarrsfcrareir creeazdasupraoperatiunilorla vedere,operaliunilespeculalive
crpitxlului pot influentaevolufiacursudlorsi alte efectenegativeasupmvietii

Bursa esteo piate indispensabili pentru transf€rarea unor capitrluri individuale

de la o soci€tatepe actiuni la alta sau dintr-o tard in alta,
De pildd, dacd crgentalercnomicX detinesub.fomii de scliuni u capitat d.
100.000u.m. la rtma A si dore;te sii $i plase.e capitalul la lirma B, podte rcali.a
acestlucru prin intemediul bursei: ri de adiunile pe care le detine,iar cu c&pitdl l
bdnescobtinut cumpdrdactiuni ld frrma B, carc prcaintdpentru el interes spont.
Bursa favorizeazi procesul de concentrare a puterii
.l|arorizeirzi
economice,controlul asupra unor societiti pe actiuni
col-tt'{rlrxt{-r asigurdndu-se prin detinercapacheluluiacliunilorde con-
.. I
rxpro:l:l ptrrr"r trot. Prin pacherul de conrrolcsle desemnat num,lrult\irL
I
ec''nomice p.o".ntol) minim de acliuni care ii asigurddetinatorului
J
posibilitateade a dispunede majoritatea voturilorin adunarea
. Rarolnetau
genenli r acfionarilor,deci posibilitateapracticdde a desenma
:'"""'l '1'' i de admini\n re. Acea\(ace reati/eal;iie prin achi,/iril
con.rliLrl
dc rlolutia.
I treptate,de catreun agenteconomic,aletitlurilor uneianumite
iioniuncturii
I fi.-", sunf ofe te sprevanzarede diferiti detindtori.fie
rapid, prin operatiunea "u..,,ofertdpublicdde cumpdrare',.
numita
Bursa este totodati un barometru €xtrem de s€nsibil al stirii economiei.
volumul ffanzactiilorsi evolutiacursurilorreactionAnd blusc.uneoricu anticioatie.
la modificarea conjuncrurii ecr,nomice.i a alroftenomenesocirl-politice.AJe;eori.
scaderea brusci a cursurilorestesemnalulunei crize. dupi cum cresterealor este
anticipareaunui reviriment.
) capitolul 8

N'ITNTGLOSAR - pe temen mediu,intle unu $i zece

. Ofe i pubtca de cumpirare -
procedLrdprin careo societatepropune
in mod public aclioDarjloraftei societali
- pe careea doreqtesAo contrcleze
sa cumpereacliuni la un prc! slrperior
cusului la vedere,astfelincet sadevind
actionar majodtar.
. Randamentul unui titlu - crileriu
de aprecierea eficienteiunui plasa-
mentin titlud.
. Randamentul unei actiuni se
calculeazadupl relafia:
Dividend x 100
'- Cursul actiunii
. Titluri de stal - instrumentede
datorieemise$i garantatede stat.Pot fl:
- petermenscurf,subun an,numlte
bonud de tezaur;
ani;
- pe ternen lung, peste zece ani,
Randamentulunei obligafiuni (R)
R = !l!91x loo
Curs
.,,Joia neagral' - ziua de 24 oc-
tombrie 1929,cand cursllrile s-au pfi-
butit la Bursadin New York $i 13 mili-
pe piafi-
oanede [duri au fost ,,aruncate"
Acestaa fost marii
,,semnalul" crize
din 19291933.
. ,,Lunea neagrit' - ziua de 19 oc-
tombde 1987,cendBursadin New
York a suferito pribusire asernintrtoare
celei din 1929(careinsa nu a mai fbst
urmatd de o crizA Ia fel de amplA),
antrenandsi celelaltebursedin lume,
cu excepliacelordin ExtremulOrient.
. NYSE - abrevierepentru New
York Stock Exchange,principala
bulsa din New York.

$; itrnnolnt elurnu
i/ vERu'rcAREA
o cUNO$TTNTELOR
. Explicati rolul burseiin concentarea
. in ce constdrolul bursei de valori? atributelordecizionaledin cadrul unei
. De ce capitaludlespeculativesubmi- socieldfipe actiuni.
neazaprocesulinvestilional? . Piala financiad, in specialbursa,
. Ce imprejurdripol generaun crah poateinfluenfa gradul de ocuparea fo4ei
bursier? de muncd?Argumentafi-vi:rdspunsul.
Piofucapitalutilor
 PIATA MUNCII
gcneralaa
l\ funca esreo conJitie
lYlodciirei Jt:ti\imti. In economie.
pentrucea mat mare parte a acesror
activitiiti,facforulmunci se asiguri pnn
intemediLrlpietei. Munca forme^zi obiectul
cererii si ofertei numai atunci candestesalariati. Piala muncii relevd rehFile dintre
purtitorii cererii Fi olertei de munci realizate potrivit reglementdrilor existente'
prin care se stabilesc(negociazd)condiliile d€ angajare Si merimea sala ilor
care se cotsemn€azAintl-un act olicial denumit generic contract de munci'
incheierea unui contracldc munc:iatestd.cel pulin la momentulrespcctiv,o aDumiti
concordaltAde intcreseintre pu(Atodi cererii9i ai ofeftei de munci, exprimatein
mod liber de ei qj in iome specifice.
Pcntrupiatamuncii, modul de a funcfionadiferi. sub numeroase aspecte'de la
lar6 la 1ar:i,in functie de reglcmentdrilenalionale sau zonalecare trebuie respectate,
de tradilii, de specificulactivilitlor realizatecu munca salariatdetc De aceea'
piata muncii nu trebuie considerati nici lnici si nici unitard' ci trebuieanalizatd
.r inrerprerara in funrlrede loc.limp.acli\italeelc.
lnleiegerer earacteritticilor pieleimunciipfe-uprrne
si funcli,'nani \i lrnlli'/rm:

A. CERERNA$I OFERTA Studiind aceLstd temd, veli a|'ea

DE MUNCA posihilitatea sd:
. intelegeti modul in care eristd li
funttio eazaipidla muncii, pentru .l
B. FENOMENENOI putea dcliona in mocl co cret;
PE PIATA MUNCII . ctuloasteti tendinlele sLhi bdrilor pe
piata mmcii de cere trebuie sd tineli sedml,
ce este salariul ti care este evolulia sa;
C. SALARIUL . canoatteli semfiificalia contrac'
tului de muncd $i a relaliiLor pe care
D, CONTRACTULDE MUNCA acesta le implicd pentru purfitorii
cercrii $i ai ofertei de nuncdin Romdnia.
 A. Cerereasi oferta de rnunci
. Sc linde si se Ceeace se cereqi se oferi pe piafamuncii sau,altfel spus.
cunpiri munca, obiectlrl acesteipieie il formeazamunca, fapt care implici in
nu omul mod direct omul. Desigur,omul estemai mult decato marfi.
Pe piaf6 nu omul este acelacare se cumpardgi se vinde, ci
. Ccrereaqi muncaetectiva,
oferta de munci PrecizhmcA cerereade munci estediferitd de nevoiade
dile.i de nece-
munci existenldin economiaunei (iri sau intr-o activitate
sarrrl de munci
in societat€si de anume,agacum ofefla de munci difer:i de muncape carc o
munca pe ca|e poateprestapopulatiaunei lAri sauanumitesegmenieale sale.
populatia unei Muncile din activitAtilecasnice,celerealizatede studenli,militari
tiri o poat€ in termetrsi alti nesalariatilru fac obiectul cercrii qi ofel1ei.
oopuneca De aici rezulti c:i ceeace se cere si se oferd pe aceasta
mlrime si piali nu estemuncdin general,ci, de fiecaredatd,o munci
structura anume(croitor,electrician,electronist, chimistetc.).Si pentru
cd muncanu estetoatade acela$ifel, nu esteomogen6,vor
. (lererea si exista atateapieF cate felud de munci se realizeazi sub formA
ol€rta de munrir salariald.Evident,acestepiele pot evoluaintr o perioadddate
lbarte difedt una de alfa.
zeazi prin Cererea qi oferta de muncd nu sunt determinate direct
diversifafc de piata muncii. Cerereaderivadin nevoiade bunuricarese
pot obtinerecurgendla mullcAsalariati.Ofertade muncliare
. Cerereadc la bazl procesedemografice.care condilioneazddinamica
munci are populatiei;generatiilede tined nu se nascpentruci pirintii
caracter derivaf lor ar aveain vederefaptul ci. pesteun numdr destL de mare
din ftrerea pentru de ani dupi na$tere,ei ar puteadevenisalariati.
alte bunuri, iar Conditia esentialtrpentru funclionareanormald a pielei
olerta de nruncl
dcriri in rclc din muncl estetransparenla. Desigur,in tam noastri s-aufacut
urmi dirr pr'ocese progrese mari pentru a face cunoscutdnevoia (cererea)de
de natura munca salariati (locurile de muncAdisponibile, modul de
demograficd ocupare a acestora,firmelela careacestea existd,conditiilede
muncdsi de salarizareetc,),precumSi oferta de munca
(identificarea celor in cdutareaunui loc de munci, aptitudinile, pregdtireasi
exigentelelor etc.). in acestsens,existi Agentia Nationaldpentru O;parea si
FormareaFortpi de Muncd ale c:irei filiale au inpAnzit tara, iar publicitateacle toate
felurile are un rol deosebitde important. Transparentaca preocuparer:imenefusd.
inhucAt se acorddlocuri de muncApe criterii carenu lin de piata muncii, sunt fucate
concursuripenEuocupareadiferitelof locud de munci. dilerite clauzeale contractului
de muncasunt confidenliale.
. Caraclcrul Multimeareglementdrilor legaleexistentepe piata muncii.
concurcntial i mai mult saumai pulin contradictorii,multimea condi{ionarilor
pietei muncii arc adoptateln diferite activitlli sau de fitme privind incadrarea
teBdinfasi se in munce,scarade salarizare,desfacereaconfiacte]orde munci
etc- limiteazdsi altereazdconcurentadintre purtabdi cererii
) Capitolal 9

si ai olerteide muncl1indepdfieaza $i diminueazdspontmeitatca funcfiondriiliberc

a pieteimuncii,o indeparleazd de obiinuinteleconcurenteipe alte piele.Impotriva
acesteicaractedsticicare afecteaz:icerereasi oferta de munca s-a dezvoltat o amph
mj$carede dereglementare, pentru a reveni 1a valenlele
concurenliale benefice ale pielei muncii.
Piata muncii poate funcfiona normal daci urmitoarele pietei murcii dc
conditii, larg recunoscutcca viabile sunt rcspectatein lnod no.malitate
adecvat: implicA n
- asigurarcanefugrdditaa dreptuluila munca; minimumde
interzicereamuncii fo4ate; conditii
asigurareadisciplineiin nuncS;
asigurareaproteclieiin munc6;
respectareadreptuluila odihnesi refacereacapacitdliide muncd;
perfeclionareapregiti i $i reconversiaprot-esionald:
respectarealibertdtiide asocierein sindicate,potrivit legii;
respectareadreptuluila grevd.

O particularilateestesi faptul ci atal cererea, cet Si oferta

de munci nu au mobilitate pcrfecti. Se apreciazi ci . Nlodul dr
mobilitateaoferteiesteevidentmai redusapenru cd oamenil exprimarc si
nu-sischimbi cu usurinti munca,firma si localitateain care mobililatcl!
lucreazS,se ataseazide mediul economico-social, chiar daci cererii si ofertei
uneorinu beneficiazide avantajeeconomice,nu dispunde o
blrnainformarcasupralocurilorde muncadisponibile,au lanse
minime de ocuparea postudtordisponibileetc. In general,persoa[elein vars6;i
femeile au o mobilitatemai redusdfald de ceilalfi purtitori ai ofertei de muncd.
Exista insa $i factori care diminueaz:lmobilitateacererii de muncd,penfu cd aceasta
presupune delocalizarea unitdliloreconomicesau a aclivitdlilorexistentesau
amplasarea celor noi, ceeace inseamndinvestifii apreciabilecare trebuiecorelate
cu volumul pielei, apropjereade factorii de producfie,de piafa de desfacere,costurile
de transportetc,
Cerereasi oferla de munca mai au si alte caracferistici:
a) se formeazi in timp indelungat. Oferta de muncdpresupunetimp pentru
cre$tereasi pregatireanoilor generatiide oameni.Potrivit dreptului muncii din
Romania,argajareain munci estepermisi numaicelor in varsidde peste15 ani.
Cat pdve$tecerereade muncA,pentm ca estederivati din cerereade alte bunud,
implica extindereaunitifilor ecollo]niceexistente$i apari(iaaltora noi, ceeace
genereazlinvestitiiprin caresecreeazd noi locuride muncd,iar acestea sercalizeaza
cu importante capitalud Si presupun timp;
II:

b) au czrobiect munca, c€ s-a dovedit a fi singurul factor aleproductie variabil

pe termenscurt. Modali6tileprin care,la nivelulfimei, cerereati ofertade munca
se adapfeazipe termenscurt,in sensulcrc$teriisausciderii,sunt:orelesuDlimentare.
diminuareaprogramuluide muncd,muncatemponri, muncac[ orir redussi atiDic.
\ u mdju l eh n ic.dccrrcefeicontrxcrului dc mu n c ae lc :
c) satisfacerealor este,in gen€ral!o problema de urgentA.pentrua_sionora
obligatiilecontractate, o firmi trebuiesd-siasigLrre forla de munci necesaricat mai
repede.O pe.soan:lin situaliade salariattrebuie,h rendulsiu. sd se aneaiezecit
mai repedcpenrruc; nu aredin Le iri;
d) sunt p€risabile,Muncaexisti numaiin mdsuruin careomul realizeazd efectiv
o actrvrtateeconomici.DacAnu esteangajatsau este,dar in timpul programului
angajatul,din diferite motive,nu lucreazd.tnuncape carear fi put[t s o realizezc
esteo pierdere:atet cererea,cat ii ofertacorespunzdtoarc muncii carenu au fost
depuse(realizate)r:imannesatisf;cutc.
Piala muncii, ca expresiea raporlurilordintre cerere$i ofet1A.se desfdsoarA in
doui tr€pte sau faze. Prima se manifesti pe ansamblulunei economii sau pe
segmentemnri de cercre fj ofefii determinatede particularitilile tehnico economice
ale activili(ilor. In cadrul acesteilaze se fonneazarconditiile generalede angajarea
saiadatilor, secontureazd pdncipiilecareacioneazalastabilireasalariilorsi o anumiti
tendinfi de stabilirea salariilorla nivel inalt sau scAzutA doua faze reprezintio
conhnuarea celeidindi $i constdin intalnireacereriicu ofeflnde muncAin tenneni
reali, in funcriede conditiile concreteale finnei si ale salariatilorsdi. Ccrerease
dimensioneazi precisca volum si struc$rape bazaconfactelor$i a altorangajamente
asumatede firmc, iar ofertase delimitcaz:i$i ea pomindde la programulde munci.
num:irulde ore suplimentarepe care acceptasa le realizezesau nu salariatiiin
func1iede nevoileqi aspiratiilelor, de situatiasocial:iti econonicdetc. la momentul
respectiv,Din confruntarea cereriicu ofertade muncd.la acestnivel. se determini
Inafimea ci Jinami..,re:rlealc .rlariuluihecuuia.
Caracteristicilecererii $i ofertei de munceacloneazi concomitentin totalitatea
lor si au ca rezultato dinamicAspecifici pie{eimuncii,care se resimtein intreasa
dcz\ollare c.onumico\oclrl; a unetttri atdtpe tennenscufl.catrt pe lermenIu;.

'{7 NIINICLOSAR

. Piata unici a muncii - piati a c11onare,adoptate

muncii la nivel national si intemational,
considera6in totaljtatcla fel (omogeni)
in conlinDt ti funcdonanddupi aceleasi
regr i. in acela$ifel.
. Piati unitard a muncii - piali a
muncii nalionald si/sau intemationald
care are aceeasl structur:i si accleasi
mod deosebit de tdri, zone sau
segmcntec4re se difircntiaza intle e]el
nu prin reguli, ci prin limitcle admisive
si pelmisive ale acestom.
Pietelc cele mai unitarc sunt celc pe
mesenr, pe structuri ocupationale.
 ..r
> {.'ap/rllrr'
i I i t.t.til- F,N r| 6.F! t i,:,.
/ 1s'p 1 e ' 1',1
J (''l \il:rrr I .rll'i'li-{!it

in ce senstrebuie interpretati u Cum mofivatimobililateacererii$i

"
fomarea cereii $i ofertej de muncd? ofertei de munca?
n Evaluati argumentattransparenla I Identificafi$i analizaticaracteis_
si adaptabilitateacerelii $i ofertei de ticile pielei muncii.
munci lntr-un caz pe careil cunoa$teli . In ce consti calaclerulpedsabil21
sau de care ati auzit. ofertei de munci?
. De ce se impuneo reglementare a u Explicali cum funclioneMapiafa
funclionariipielei muncii?
piata muncii are
" Ce inseamndcd
caractereterogenl

'feyl:r: L:strr!1 11i13g9';q

. Cerereati ofefia de munciila momentulzilei
Se vb folosi un ziar de publicitate
. Se realizeazitemacu clevii claseircspective.
saumai mLrlte,se va calculanumdrulde cereri$i ofertepe domeniiti activititi, se
vor comenta(interpreta)semnificafiileacestoraqi se vor formula concluzii.
Modalitateade rcalizareconcrcti se stabile$lede profesor'

JB.,i t:nloaslernelxoi iiir fJl*-ta {lxLlllrilltt

Piaia muncii, pdn natura sa,reflecta schimbtuiledin mediul

eri -n{i:i".i'-:i 1,i
econonic si induce,1^ rendul siu, anumiteinfluenfeasupra
acestuia.in conditiilc actuale,cend relatiile dintre tiri se
dezvoltAtot mai mult, interacfiuniledintre economie$i piafa
{ al l t' rfe! ;!t!(l 1n -
muncii se intensificdsi se diversifica in mod evident. Sub
influenta acestora,pe piata muncii se pot sesizaschimbdri Iti rl i .i i l rri n.i i
deo\ebitde imponanle. dintrecafemenliondrn:
i ri l rr! i ;' i ;; i l t
. cererea de mulrcdr generatdmult2ivleme aproapein
exclusjvitatede cresterea economicaSi cerereade bunuri in-
terne. dedvi de acum tot mai mult din cererea externd de bunuri ca urmare a
dezvolfdriischimburiloreconomiceinternationale qi globalizdrijeconom;eiOferta
d€ munci ar€ $ ea aceea$itendintd, dar evolueazl mai lent in aceastddireclie;
. structum cererii de munci se deplaseazi rapid in favoarea crcsterii muncii
califfcate in mod deosebitin tdrile dezvoltate,dar nu numaj acolo. Odau cu aceasta
a crescut simtitor oferta de munci de acestgen datorittrdezvoltdrii inviEmanului
superiorin toate tirile. in activitateaeconomicd,muncabine pregititd (calificatd)
estemai greu $i mai pulin substituibilide catrecapital,pe cind muncanccaljficat?i
eslemult mai substituibiidatatde capital,cit si de ceacalificata;
 Piala muntii
.rhl:iti;le ditlri, . schimbdrile calitative din structura pielei muncii au
! ,. ,.Llat,:rli_ | delerminal apariliaunei nor clasi[icaria ace]reia cu caracler
dual rdouasecloarel: good jobs {locuri de munci buDersi
:.r...,.r,,,,,)i.i,.i
-,.,;:, ' Ii bad jobs {locuri de muncd reler, Aceasta
,, - . clasificareesre
] aplrcrbila ardrta ni\et generat. cir \i in c.drul trrmetor.pnmul
-"::'::::"'"
"
-. ," {itlcrrr
{'irplir .. . I rectorse cijracteri./eaza prin insuficienra oleneide munci,iar
rt al doilea. prin e\cedenr de ofena:
ioFr' !;c rn!rnca.l I
. a cresculinstabililateaocuperiilocurilor de munca.
'r'.!l)r:'\lr'rclurii ln\labilitatea
desemnea26 faplul ca ocupareaunui loc de
ir{.rl.rl. muncd esle limita|.4 in timp. Acer\rdnu JecurBe neaparar din
I
dorinraproprierarilor de r-i fdccpe \alariatisa accepte salaJiimai mici,cj st din
transformdriletehnice,tehnologice,organizationalesi economicecare au loc in
cadrulfirmelor.Instabilitatea genereaziinsecudtatea locului de munci numaialaci
persoanele afectatenu g;sescalte locuri de munca,iar acestfapt survineadeseain
conditiile unui Somajridicat. Experienlamai arati cd ocupareamultor locuri ale
.inslabilifaf€
muncatemporareesteun semnalnegativpentru angajatori,
Instabilitatea afecteaziin mod deosebittinerii (oenela 26 de
ocupar:i, flexibi-
anil. mai virsrnicii{pe\le50 de anir .i pe cei ;u e\pefienl,i
li{atea nruncii.
insuficien6 pentru ocupareaunor categorii de locui de munca;
. flexibilitatea muncii ca factor de prcduqie cr€ste foarte
rcrncrtial:i mult datoriti diversificirii orarelor de muncA.diminu:irii
stocurilor de produse tabdcate pentru a produce chiar la
{:irii indncti s; mo|nentul cand aparecererea,adapttuii activitailor productive
pr(iltema la cregterea,diversificareasi modificarearapidd a nevoilor, la
ee.: riral.ii progresele .riinlei\i tehniciietc.Fleribilitateamunciipr€supune
Itaitursulul adaptarca acesteiala schimbirile care d€curg din mediul €co-
prottsi(Dal sn l nomic care se remodeleazi continuu. Fomele concreteale
lefi0meDe propri flexibilitdtii sunt: a) angajareacu coltracte pe timp deteminat
cat mai scurt (angajaretemporari); b) angajareacu munca la
ilietei murcii in
ullirneie decenii. domiciliul angajatoruluipentm anumite zile din sdptarnAndsi/
sau ore din difedte zile; c) angajarela hrme cu timp partial ii
orar modular sezoniersau s5ptamanal;d) angajareacu orar aleatoduanunlatde
angajatorcu 10-48 de ore inaintej e) individualizareamuncilor pe salariati in
functiede exitenrelepostului.precum.i de inlere<ul.i panicrparca angajaLulur
etc,;
. constrangerea comerciald asupra volumului structurii si realizirii muncii
estei'n cre$tere €r.identi. Producfiaestedin ce in ce mai direct pilotatd de client. iar
compeliria dinrreproducarori penru preludrea cereni\i sarisf;cerea clientjlorin-
duce stres,responsabilitali sporite,extindereamanifestariicreativea salariatilorsi
toate acesteasunt lactori eseDlialide intensificare a muncii, Conftuntat cu cererile
clientelei,salariatulare mai puline posibilitdfi de a-$i negociaritmul de munc5,
orarul qi locul de muncd sau intreruperile in muncd. ConsEangereade naturi
comercialS aretendintasd se extinddin toatesectoarele ii la tot mai multefunctiuni.
Comunicafiilemodemeil pune din ce in ce mai des pe salarialvizavi de clientul
) Capitolut9
iirmei sjllc sau de potentialulclicnt pentru a-i prelua comandasi a o realizain
ionditii cAt mai buDe;
. stabilitateaocupariilbrtei de munci, d€$idoriti, a devenitpractic imposibih
in contextul actual. De aceease pune din ce in cc mai mul1problema secudzerii
parcursului profesional al salariatilor. Aceastanu inseamni sa se diminueze
ilexibilitatea,ci si se asigurcin decursulvielii active salarialeproteclianeccsard
contraefectelornegativcale tlexibilihtii.
Piatamunciiestein prezentextremde dinamici;fomele remarcate se vor aprcpia
de maturitatealor, se vor nuanta,!j, aldturi de ele, vor ap:ireaaltelenoi carevor
crea,la rindul 1or.noi preocupiri.Pa$iifaculi pani acumin direcliaunei mai bllne
funcliondria pietei nuncii nu sunt.desigur,lipsili de imponanli, dar realitdlilene
obligarszilinem scamapermanent ci in sfemacesteipieleintrd asiguareacondiliilor
penftuo cxistenti norma]ala naioritafi co\'drsitoare a populatiilorlumii.

NIINIGI,()SAR

. Flexibilitatea pielei muncii - politica guvernului. Orice schimbare

capaciiateade a adaptarapid ti firii
costuriocupareaibtei de nluncdla
ncvoile economiei,tsiguland dimi-
nuarea;orrajului.
. Insecuritateape piala muncii -
incapacitater de a asiguracelor at-ectafi
ide instabilitatcalte locufi de munci cel
pani la expirarcaprotecliei
Iterziu
iasiguratepdn aiutorulde sornaj.
. Ilexibilitatea (pe piata) muncii -
capacitatea riuncii ca factorde produc-
lie de a se adapta exigentek)rde compc
dtivitateale firmelor si aleangajatorilor.
Modificareagraduluide flexibilitatea
muncii este rezLrltalulunui anumrt
consensiltre patfonat,sindicateli
insd starne$tecontroverse.Adeptii
acesteimasudapreciazd cd lavorizeazd
cre$tereaeconomicd$i estemenita sd
creezesau sa salvezede la desfiintfie
locLtri de munci. Adversarii sii
estimeazice, dimpoffivd,are menirea
de a supdmalocuri de muncd;i de
aceeahebuie realizati prir compromis.
. Ocuparea forlei de muncd -
asigurareaconcomitenti a exercitirii
unei activiteli rcmunerate$i a unui loc
de munc5.Modelul idealin trecut,,un
singur loc de muncd, fix, garantatsi
stabil" in rapofi cu realitdfile actualenu
mai poateti sllsfinutnici practic,nici
teoretic.

-a2 iI\.TREBARI PENTRU

VERIFICAREA
CUNO$TINTEI,OR
'l
. Care sunt cluzele care au deteminat
noi fenomene pe piata muncji in ultimele
decenii?
. Din punct de vedelc pcrsonaL,care
fbnomen actual de pe piat:l muncii il aprc
ciaii in mod deosebill Puteti explica de ce?
. Flexibilitateamuncii ca factor de
prcducfieesteun fenomenpozitiv, negativ
sauneumr?Argumentati.
. Exemplificafi cum aclioneazd
comercialdasupmfactorului
consftangerea
munci pe o situatie reali din mediul
dumneavoastri social.
 Piala muntii

,
PROBLEME
.. DE REFLECTIE

. Ce atitudinear trebuisaavemvizavi Iocudie de munci rele (.badjobs)'! Ce

de flexibilitateamuncii? ex p lic a t ii p u t e m a d u c ein s p rijin u l
o Cum este bine sA caracterizim punctuluide vederepropriu?

C. Salariul
. Cc cste Pentru confributia la realizarea muncii ca lactor de
salnriul? produclieJposesorulsAu primeste o sumi de bani, o
remuneratie.denumiti salariu.
Privit din punctul de vcdcrc al desfasurariiactivititii
. Salariul economice,adica al laptului caiactivit,tea cconomici Fesupune
conlbinarcafactorilor de productiedin cffc munca nu lipsefle.
salariul reprezinti un cost, o componentA a consumului tot l
de factori de productie pentru obtinerea unui aDumit bun e€onomic. Daca se are
insd in vederefaptul cd orice activitatese finalizeazi in bunuri cconomice,care, pdn
Feturi pe piaii, se transfomi in bani, in venit, iar rcesta se imparle intre toti cci care
au contribujt la realizareasa, salariul reprezintA venitul c€lor care au contribuit,
prin munca depusi, la obtinercarczultatelorrespective,
. $ B ! t ! 1i l Din aceasti situatie,in care salariul este,pe de o parte,
cost,iar pe de altd parte, venit, se desprindeconcluziaci el
d€pindede munci, dar si de rezultateleobtinute,iar mirimea
sa concretdpenffufiecaresalariatse poatestabilinumaila nivelrl firmei, pentruca
numaiaici se poatecunoasteconcretcale estecontributia.aldturide ceilaltifaclori
de productie.la rezultate.la realizareavenitului.
Salariul este o mirime permanent supusi unor proccse contradictorii de
diferentiere si de apropiere-egalizar€jde la o persoani la alta. Diferentierea arc la
bazamai intai calitilile, aptirudinilefoartedifedrc dc la individ la individ salariatilor.
la carese adaugiicaracterulmuncii - greasalLuiioard.de zi saude noaptc, ^le mediu
toxic sau nu rezultateleobfinute.cantitateade munc:i.rispunder.ea etc..pmprii
fiecdruia.Diferenleledc salariufrndanrentatepe asemcncaaspectc,de reguli, nu
sunt contcstatenici de salariatisi nici de firmele la care acettia sunt angaiali.
. I retfiri Apropierea- ,,egalizarea"salariilor poatcsufleni numai
dc riritfr0ntiere in masurain care elementelede dilerentieredispar sau se
si ::tlrr)ili{ re rcsftang.Astfel. prin ridicarcacalificirii sc pot diminua
a salaxiilor anumitediferentecalitativedinh€ salariafi,prin promovarea
unor misuri complexese pot apropiasauchiar egalizaanumiteconditii de munca
pentrudiferitegrupuride salariati,dar d?tcise arein vedereansamblulelementelof
de diferenfiere, nu se poateajungela o situatiecares:ijustificeegalizarea salariilor.
Salariatiinu acceptdtofi inegalitateadintre salariiatuncicand.dupdopinia 1or.
au o contribulieegal:isau sensibilapropiati la efectuareamuncii. Or, aceastaar
*' i.;;r,'i;",rrr,'-'
insemnaDerespectarea principiiloreconomieide piata,nu s-arjustificain ftport cu
rle $i ar ti de naturi antieconomicA.,
Treptat, s-a conturat concluziace atet mdrimea salariului, cet $i diferentele
dintre salarii trebuie astfel stabilite incet sa pdstreze permanent vii incitatia la
munca ti aspiratia la ridicarea pregitirii, ca determinante pentru obtiner€a unui
salariu mai mare, ca unnare a cresterii productivitatii muncii.
Saladulvariazdpe f:iri, domenii,fime $i persoane.Pe tefmcn lung, mirimea
.alanulurnomrn.l.fe Iendinra generalii Je crenere.in aceisli pfivinlaun rol im
portantrevinecre$teriicheltuielilorcu instruirea$i calificarea,tmnspomrl$i trana,
locuinla,odihnaetc. pe carele au salariatii.Un alt faclor careactioneazA in aceeaSi
directieestecreqferea productivitdlii,a rczultafelo.obtinuteprin muncasahiatilor.
Cu cat acesteasunt mai mari, cu atat posesodifactoruluide productiemunci se
consideramai indreptdliFsn pdmeasciun salariumai mare.
Din punctul de veder€ al salariatului, suma d€ bani pe care o primeste atunci
cend lucreazi constituiesalariul nominal.
Dupi retinereaimpozituld pe salariu ii a altor taxe legale,ceeace rimane
estesalariul nominal net. Aceastaestede fapt sumade bani pe careo primeste
efectivlucrAtorulsalariatpentrumuncaprestati,Salariulnominalesteo component?i
a ca$tiguldnoDinal aldturide alte elementecum sunt:venituriieoblinutepentru
timpul lucrat suplimentar, sporurile, premiile etc.
Cesdgulnominalestefbmat din veniturilebinesti totale
incasatede un saladatpcntru aportul siu la activitatca
.Iti ' r'
De o importanti d€osebiti in economieestesalariul ai xri N rrr:,r r'
minim garantat t€gal.Acesta€stesaladul fixat pe calelegald tr: i i -r ,i i i ri rl r,,t. r
i ' r;r' cr:t( t1 i l . !'
pentru a garanta salariadlor din categoriile defavorizat€
r{rrrl l :. rLi .'i ,r! : '
un venit nominal care sA corespundi minimului de
subzistenti. determinat concret-istoric.in cadrul unui mediu ..,,r:1!.rri rj tj .,.1.
economico-socialdat. Pe misuri ce societateaevolueazi.
minimul de subzistenfd crefte.deci salariulminim garantat riir' ; r , ri r; : r' i,
legal,caretrebuiesAacopereacestminim. sporeste. :.::r:l L-i :r:,,.

Veniturile salariale in Rominia in perioada 1990-2003

Su$at lnuatul Statis,/ra] RunduEt :0a.1

 Piatqmuncii
Cantitatea d€ bunuri materiale Fi de servicii de consum personal carc poate fi
cumpirati, la un moment alat, cu salariul nominal n€t r€prezinte sahriul real.
Acestadifed $i el de la o perioaddla alta ti de la o piaiA h alta. Salariul real est€
d€terminat de m{rimea salariului nominal, cu care este dir€ct proportional, si
de nivelul preturilor bunurilor €conomicede consum personal, cu care esteinvers
proportional.
in dinamici, salariul real esteilustrat de indicele salariului real. care se aletermina
astfel:

1"*= !\"166 = !t'166.

SRo rPc
in care: SRr= salariul real in perioadacurentS;
SR,= salariul real in perioadaanterioari;
Ir, = indicele saladului nominal;
Irc = indicele prefului bunurilor de consum.
Itxemplu:
In luna septembrie2005,un angajatla firma X aveaun salariunominalnet de
noud milioane de lei. Prcsupunemc; o perechede pantofi costd4,5 milioane de lei.
In luna septembrie2006,acelaqisalariata obfinutun salariunominal net de 13,5
milioane de lei. in luna septembrie,o perechede pantofi cos6 6,75 milioane de lei.
Salariul r€al in septembrie 2005:
9 milioane lei
= 2 perechide pantofi
4,5 milioanelei/l perechepantofi

Salariul real in septembrie 2006:

13,5milioanelei
= 2 perechide pantofi
6,75 milioane/l perechepantofi

In septembrie 2006 fatd de septembrie 2005, salariul real nu s-a modificat.

Calcululindiceluisalariuluircal se poaterealizaastfel:
13,5mil. tei 9 mil. Iei
100= 1007r,ceeace inseamndcA salariul
6,75 mil. lei 4,5 mil. lei real nu s-a modificat.

. (lattig red

Revendicdrileprivind creqtereasalariuluiau ca punctde spdjin nu atatmArimea

si dinamicasalariuluinominal,cat pe cele ale salariuluireal, asupraciruia
actioneazasi factori carenu tin de fiecaresalanat.
> Capitolutg
Pcntrustimulareasahiatilor saupentn rcalizareade citre unii dintre ei a unui venit
miniDl.considcratrezonabil,pe laDgi salariulindividual,s-aumai constituitsalariul
colectivsi salariulsocial.Salariul col€ctivesleatribuitin sumeglobali tutu.or salariauor
unei firme ca participarela rezultatelesale (la beneficiu)sauprit diferite alte 1acilitdti.
Salariul socialesteo sumi pe caresocietatea, in ansamblulsiu, o :rcordapenfu a spori
vedturile unor categoriide salariatisaunumaiale unor grupuridin cadrulacestoracare
se conliunti cu dificuftili mari, curn sunt accidentelede muncd, bolile profesionale,
somajuletc.,cirora nu le pot facc fati cei in cnuzi daci nu sunt ajutati.
Mtuimea !i dinamicasalarilrlui sunt influentatede numero$ialti lbctori, mai ales
cu caracterindircct, cum sunt: gradul de organizareln sindicate;i capacitatea
sindicatelor de a oblinecastigde cauzapentrurevendicirilesalarialilor,capacitatea
salaridtilofde a se orSalizasi a dialogacu unitateaeconomicd, organizafiile patronale
sau(si) cu oryanelespecializateale statuluicu prilej l desfd$urfii acordurilorcolective,
migratiaintenalionelda lortei de munca.legislatiacu privirela mi$careagrevistdfi
revendicatividin llecaretari ctc,

x,llNt(;L0sAR f1-1 iiu nuritHr lnrlrnr,

I . Salariu- venirinsusitde salariai
penffu muncadepusa.
. Salariu nominal - sumade bani
plAtiti salaiatrlui pentru activitatea
depusd.DLrpacc se pllitescimpozitul
pe salariu si alle taxe. ceeace grmane
estesalariul nominal net.
" Salariu rcal - cantitateade
bunuri materialcsi de servicii de
consum personal care se poatc
cumpiracu saladulnominalnet, la
nivelul cristenl al preturilofbunurilor
. Ca$tig nominal - venitu lc
bine$ti totale incasaiede un salariat
(salariul tarifar nominal, spoluri,
pfem[ etc.).
. C66tig real - cantitateade bulud
materiale$i de servicii de cons(rn care sc:iderea salariuluircal in lara noastrAin
se poatccumpiracu cl$tigul nominal ultimii zeceani?
. Salariu minim - salariulnominal
fixat pe calc legal:ipentru a garanta fi stabilit?
salarialilordin categoriiledefavorizatc
un venit bdnesccorcspunzilornecesi-
l.r/ l Enll'lc.rat.r
o []{.rNosTI\'[EI_Oli
. Ce imporunF Brein economiesalariul
in calitatede venit ii in calitatede cost?
. Ce estesalariulnominal?
. Ce esteca$dgulsalarialnominal?
. Cum se explici cele doui tendinle
contradictoriidin evolutiasalariilor?
. Cum se explicaexistentasalariului
colectiv si a salariLrluisocial?
. Ce estesalariulreal?
. Care sunt situaliile Ieoreticein carc
poalesi creascdsalariulreal?
. Ce esteca$1igul real?
. Ce facfod indirecti pot influenta
mdrinea $i dinamica salariului nominal?
. Ce factori apreciatici au deteminat
. Ce reprezintisalmiulminim inff-o
societate$i pe blza saror elementepoate
. Ce raportesteintre salariulreal !i
ca$tigulreal?
 Piala nu cii

. Rapo(ul dintre importantape careo . Nivclul si dinamicasaladuluinomi-

acordi lntreprinzitorul salariuluiin calitate
de costqi ceape careo acordiposesorul
fortei de muncli in calitatede venit.
. Dintre toale cazurile teoreticcde
sporirea salariuluireal, care crede! cA
estecea mai pofrivit5 cale pentruetapa
actualain fara noasftA?
nal trcbuic corelate cu evolutia
produclivitartii mafginalea muncii,da.
ri cu inflalia din cconornie.
. Evolutia difcrila a salariuluinominal
si a casdgurilortotale in baoi intr-o tari.
. Clnd salrriulnominll cre$temai
incet fatl de o perioadi anterioard,situatia
salariuluireal se poateimbundtiti?

Problcnri rezolyata
PROI} I, F]i\IE
. Atunci cand prellrrilebunurilorde
iDU RFIZOI-VAl'
consumscadc$ 20Ea,lat salariul real
scadecu 107., salariulnominal: . Cc se infenpld dacd intr-o tard
a) cre$tecu ,,,;
salariul nominal sporeqtecu 100%, iar
b) scadecu ...;
sala.iul real scadccu 507r?
c) nu se modifici. . Analizali. pe bazadatelordin tabelul
Rezolvare: feferitor la evolutia veniturilor salariale
ysp :J!\,d cu nde din Romania in perioada 1990-2001.
IP(] care sunt cauzele care au determinat
ISN = ISR TIP C
ISN = 0,90 x0,80=0,72
ISN = 727o,ceeace inseamndci
salariulnomiml scadecu 28% (1007.
72'lo),adici revinela un indicc de 727..

D. Contractul de munci
Penffuorices,rlariet. ocuparea Lrnuiloc de muncA,asdelincet
. {lonlractul strbeneficieze dc avantajele pe carele pot asigumexistentati
dr rnun(i cslc funclionareapielei muncii.estedeterninati de semnarea
tbrnla.iuridiri contractuluidc angajare.Orice xlt mod de a depuneo muncd
iundamelrldld salariali este ilegal. atat pentru angajaLcat fi pentru filma caft
prcprie piefei lace asemcncaangajiri. Odati ce admit o astfelde angajare.
rrlurlriii sala.iall si firma respectivd seanueneaziintr-o relalieinterisa
si pedepsitide lege, s^l^datulrarmane la discrctiaconducerii
finnei, pierdeo multime de drcpturi cu pivire la asigurareade
qomaj,pmtecliamuncii, asigurarea ingrijirii nredicale.Accst
gen de functionarca pictei nuncii estedenumit ,,munci la
neSru" sau ,.piat:'r neagri a muncii", care oferd firmelor
posibilitateade a sc sustragede la plata obligatiilor pe care
) Capitolul g
ie au cu privire la asigurareamedicala 9i sociah a salariatilor
ior, de a fixa salariilecum credcd le estemai bine,de a interzice . Anga.iarea
$evele etc., iar salariailor le permite sa se sustragade Ia plata thri contract dc
impozitelorpe venit, piezand insAtoatecelelalteavantajeproprii muncAil
ingajariilegale,inclusivdrcptulla pensie,in arumiteconditii. avanta.ieazipe
intalnireacererii si ofertei pe piala muncii $i tranzactiilecare ang4iaformai
au loc intre subiectii (purt:itorii) acestora.in cazul candreusesc, mult decetpe
se finalizeazdsi se consfintesc pdn inchciereaunui contract de ang4iat si ii
angajate, denumrtin practicacufenti contract de munci, plascazapc
Acestareffectdacordulde voinfe exprimateliber (convenlia) :rmandoi
dintre paffon (angajator) $i salariat (angajat) ti convenit cu in sfera
prilejul interviuluipentruocuparealocului de muncd. comporta-
Pentrua fi valabil,contractulde muncatrebuiesii respecte mentului ilegal,
toateprevededlelegalein vigoare$i sdcuprindi,in plus,condifiile sanclionatprin
demuncdsi de angajarcncdcterminate precisprin normelejuridice lege"
existente,prccuD $i alte dr€pturisi obligalii c.u€11pdvescatetpe
. Contractul dc
pffron, cet si pe sala.riat.Astfel, pot fi prevlizute:
. orele\up\irnenlare (e pol li elec\ur\e mu ci estoo
de salarratsr modul
intelegcreliber!
in care vor fi remunelate;
. modulin careesteorganizata intre partici-
Duncape schimburi acolo pantii car€ au
undeestecazul; pu{at un dialog,
. regulile executfii muncii pe timpul noptii sau in anunite
au negociat,
momenle-pecialeale perioaJei de mInJJ:
. condiiile in carese execuh muncain zilcle de sdrbatori . Contractul de
legale program,remunerareetc,; munci frcbuie
. modol de salarizare nivelul salariuluiminim, salariul sd respectetonte
lunar $i/sausdptamanal, orar, sporuricare se acordd$i in ce prevederile
situatii, sub ce tbrmi seplilegte, cuantumulsalariuluiin situalie Icgalc$i si
de qomajtehnicetc.; precizeze, in
. conditiile de promovarein munci, de reorientare plus, drepturi ii
ohligatii
profesionala. de pcrfecrionore a calific:irii:
. ce anumeconstituieconflictdernunci $i cum serezolvdacesta; rredeterminate
exact prrn
. cum se asiguraprotecliamuncii qi rdspunderileangajatului./
normelcjuridicc
angajatorului. exlstcnte.
Drepturile$i rispunderilecaredecurgdin contractulde muncd
ii detemina pe senrnatariiacestuiasd supravegheze indeaproape
. lnacrcselc
respectareasa. Aspiraliile patronului $i angajatului,atat la
incheiereacontactului,cat qi pe parcursulrealzarii sale,sunt semnatarilor
conlr:rcl lui dc
deopotrivi comune.pentru a se realiza munca in mod
munci sunt adit
corespunzator, ca o condifie fird de caredciunul nu ii-rr plltea
(opuse).pentruc5,in mdsura comurc, ril si
implini interesele, si contradictorii
in cale intereseleunuia dintre participantisunt mai bine opuse"
c{trrtr:xlicl(Jrii.
satisfdcute fara o motivafieeconomicarelevantd,celilalt va fi
alectatnegativin mod nejustificat.
 in conditiileactuales a schinbatprolundsi st.rtutuimuncii.Contractuicu dumti
nedeterminati,sitnbol al stabilitdfii locului de munci si al salari?rtului
cu statul
negociatcolectivfine de trecut.in ciutareaflexibilititii. .rngaiarodi(finnele,
administralileetc.)au dezvoltatsistcmuicontrrctelorpe timp dererminat, angaiarea
pe timp pa4ialsi cu duratamunciiadaptatd la nevoilclor. Dc asemenca. au promo\Jat
autofolosieamuncii, adicamuncaindependenta carc estein nare hasuri exprcsia
aparitieide noi firme, in mod deosebitindjviduale.cu predilccliein sfcraseNiciilor.

5- | i. ,'NR nriJ.il':'l.lrllftt
/ .; tq:v t
'ttl.,
't {-'{rl\l0Sl iNTI.LOP.
., De ce estenecesariincheierea unui 6 Corsidctali cr rclatia amgajatorangajat
contractde munca? esteo corDpctilielArgunlentatirespunsul.
,- Ca-resunt principalelecondilii pe a Ce avartajc conferarsemnatarilorun
careun patronle impnneceluipe careil contract dc rlunclt perfect legal?
angaieazA'! a Cine ti cun csie avantajatsau deza
r Ce isi dorcqtecu prioritateun salariat \anll|jat cu prilejul pfestarii de muncd in
dela patronulsiu atuncicdndse nngajeazd? rnod ilegal?

TEXT TEMATIC
,Piala munciia fost afectad de dezechilibreatat h nivelul rapoiului dintre
populatiaaclve sipopulaliainadiva, cetsiin rcta de ocupare(...). De€ipersj)E
dezechilibreintrc ofertdsi cercrcpe anumitesegmentealepieteimunciLprecum
Fiun nivelince redusalspeciafizeii profesionate,capitalutumanare o capaci-
tate ridicatdde adaptarela standardelepietei lortei de muncaeuropene..l
ljiJrsat StrdtegianaliotnlA & da.vahdreecononicdt! Romaniei
Pe baza acestui text a alizati:
- influentele pe care le poate awa dsupra pietei fi ncii Jiecdre contradiclie

- in ce credeli cA ar putea const.! .ttlaptarea fortei (le munc(i din Romdnia Ia

standardele europene (in general sau pe anumite segmente).
 4
l!

CRESTERE
SI DEZVOLTARE
ECONOMICA.
FLUCTUATII
ECONOMICE*
p e n o men e le $ i proceselecare
I formeaTaeconomiaoricarei tari
au loc continuu,dar nu linear,ci cu
t'luctualii care pot fi intampldtoare,
sezoniere, chiar daci aceastanlr
dar $i ciclice,repetabilecu o anumitaregularitate,
se poateincadrain termenerigurcase-
Pentrua cunoa$tesi inlelcgecum evolueazdeconomiaunei teri in timp, sensul,
intensitateasi eficienfa transfbrmirilor care se produc in viala economicade
atlsamblu,ca si modulcum se manifestdevoluliaprincipalilorparametrieconomici.
estenecesarsd studiem:

Pe boza celor studiate, veli avea

posibilitatea sd:
. obseryali cum se pot rele,,a
reaultateleactiyitdlii Ia niyel macrceco-

. intelegeli cum se utilizeazd wnitul

national pentru cL)nsm;i inyesttii;
. interpretai semnifiLatiilecresterii $i
dezro ltdrii ecotromice;
. cunodtteli ce factori pot susline
cre$terea ti dea|oltarea economica a

. sesi?lti (:iclicitateain erolulia rielii

 Indicatorii macroeconomlcl

Prin viinzarea bunuriior economice, participantii lll

producerealor obtin vcnirudle ce li se cuvin, coresprLnzitoarc
serviciilor aduse de fiecare, Formarea acestor vcnittri este
rezultatul unui proces care ircepe pe piata factorilor de
productie.se continuain producliapropfiLrzisi a bunufilor
economicc, apoi ir sfera ctistribrtici lor, si se finalizcaza prin
rchtiile ce se creeaziicu ocazia pl:ltii impozitelor si taxelor la
buget.
La nivelul economici nalionale- rezultatclc acestrLiproces
format din nenumarde activitati pot 1i determinatc numai in
expresie valodci sub foma de iDdicatoti cunoscuti sub
dcnunirea de agfegate economicc- Pentru ca1culu1acestora
se tine seamanumai de brnurile finale, .ldicd de bunurile
care sunt destinateproduclici Si/sauconsumului, crre nu mai
suportat.ansfbmiri prin prelucrare.ci inlri di.ect in procesul
realizarrii lor finaic spccific firmelor. mennjelor si
adminisIralii]or.
Pornind dc la laptul ci unitatile economice pot aciionil
(produce) atit in lara dc originc. cAI si in afte tiri, numai in
tara de origine sau numri intr-una sau mai multc alte tarri.
pcnrm fef-lectaascmcncasituatii. irl calculul rezultatelor
economicc ale unei larri distingem mai int?ir:

sl

a.in,ern,sereferah bununlefim e cre-

atedc agentiieconomicicarcisidesfisoard care sunt creatcde agentiieconomici
aclivitateain interioml larii respective nationali,indilerent daca isi desfiroara
(rezidentj). activitareain propria Fra sauln alte tari.

a. brut, indicatorulincludeconlumul de b. ne! indicatorulnu iDcludeconsumul

ca p it al f ix ( am o rti z a rc a ) i n c a l c u l u l capitaluluifix (amortizarea) ln calculul
pro.hctiei flnale. productieiflnale.

Fit s . l0. l. 1, , 11. , . t ' ua, ar r ndt ' . trt,rr t ) t o . 1 , t 5\ J t t r 4 . . t

I Capitolall0 i25

BLrnurileeconomicefinale care sunt inclusein calcululacestorindicatodpot fi

i\aluate in: r preturile pi€tei (preluricurcntcde pia!A);r preturile factorilor de
froduclie (cheltuieliletacutecu remunerarea factoilor implicali in oblinerea1or).
Preturilepietei sunt mai mtui decal pre$dle factorilor. Ele includ atat impozitele
dirccte(cupdnsein preturilefactorjlorde prodrctie$i pldtitede prcducdlor),cat ti
hrpoziteleindirecte(TVA, accize,respecdvobligaliifiscale)phtite de cumparatod.
P""d"*l tnt*r t r,tlPIB) *z ,-nra tira
productiei de bunuri economice finaLe treate
".pi*ii" '.llri"a
in tleLursul unei perioade, "rr""la "
de reS ItL
ut1 a , de ase trii ecoflomici care bi desfdpqrd !g!!tl!et:9!!.!.te!g!!L]!.liL
Bunurilecuprinsein acestindicatolsuntdestinatc: consumuluiprivat (personal);
mnsumuluipublic (guvernamental); fbrmArii brut€ a capitalului tehnic (inlocuirii
bunurilorde capitalix scoasedin funcliuncsi cresteriivolumuluiacesrorqprecum
ii spodrii stocudlorde capitalcirculaDt);exportului net (diferen .tadintre valoarea
.xportului Si valoafea impoftului). . Dupiraolnpo-
Produsul national brut (PNB) €rtu €-rPrerrrraloricd brutd, nenlelecare se
curentd, .l? pidld, d butlurilor eco omice.finale protluse de ;nclud in calculul
agenlii econonici nalionali, de reguld, in de(ursul unui an. rezultalclor
r
Se calculeaza: addugand la PIB productia finali brutii a (indiferc0t dac,1
rgentilor nalionali ce isi desfisoara aclivitateain strainatateqi iutrt itrtcfix*sau
r scizand produclia finali brutd a agentilor striini ce i$i nationrlel,
desfdloardactivitateain interiorul lirii. distingenr:
::) rcrultnle bnde
Produsul intern net (PIN) .rrre wloarea adiugatd netd in care au -i illcirc
oreturileJacb lor kand nu cupinde inpo.itele i directe nete) mai lnarc pcntru
,i in preturile pielei (.dnd .uprinde ;i im.po.itele indirccte ca includmai
r€teJ. Se calculeazaeliminand din PIB consumulde capital fix mutu:tolnpo-
(CCF):PN =PlB CCF. nentei
Produsul national net (PNN) sste raloarea addugatd netd b) rczulfatenet€
rcalizatii intr o tarai, .u luarc.abr considerdrea soldulLtiL(!)
carc sunt nrai
miri pentnrci au
,efliturilot Jacturilor de foduclie nalionali iMasate din
o ronrponentr
ttrdindtate Si al &lLr pldtite sttuiitdtallii. Se calculeazdeliminend
nui purill (dorit
din PNB consumulde capital fix (CCf)r PN'l.l = PNB CCF.
cclc brutu).
E\primdt in preturile fa(torilor, produsul national net se . Rezultatelc
nai nume$teti venit national (PNNJ. nctivititii
trrlDomiccsau
Utilizarea venitului pentru consum economi€idintr-o
Rczultatcleactivitilii cconomicesunt,desigur,bunuri fxri considerate
economice (rfe.e tran.f,'rm,rn haniprin rrnz.,rc cumparare. cn vcnituri au iD
celedir unni
iar pentru participanlii la productie.acesti bani reprezinti
doui dcsliratii:
venituri. Rezultatele activitdlii economice,producti€i, in *) pcfilni
aceasti optici sunt deci vcnituril€. in misun in careobtin €oisum s!
venituriqi in functiede mirimea acestora.agentiieconomici hl Pcrltr-u
dintr-o1ar5,considerrtiin msamblul1or,le pot folosi pentnr prorluctic.
126 (:re$tere ;i de?oltare economicd. Fluctualii econonice

. In t.:lpoft cu a-$i asiguracele necesareexistentei.adic?ipentruconsum $i

pentrua produce,pentru dezvoltareaactivitdtii economic€.
venitul,partea
destinati Este de retinut cA aceastilmp5ftire a venitului cste posibili
productiei doarIa nivelul unei tfi. La nivelul unui agenteconomic,luat
rtprezinti surna sepant,s-arputeaca venitulsiu sii acoperenumaiconsumul.
cconomisiti,iar iar uneorisd nu fie suficientnici pentruacesta.Evident,sunt
in final accalta s€ ;i agenlieconomicicu veniturimari ii fbafie mari pentrucare
transtbrmi fir utilizarea unei pArfi din venit pen11uproductie nu este o
inY€stitii. problemd.
Parteadin venitul de care dispun agenlii economici pe carc ei o iolosesc pentru
satisfacerea trebuinlelof
repre/inliConlumul.in cce.tren.. con\umulse ex'prinra
prin valoarea bunurilor $i serviciilor achizitionatede menaje si administratii
publice pentru satisfacereadirecti a neyoilor umane! atit individuale, cAt si
colective,
Partea din venitul de care dispun agenlii economicice depis€$temirimea
consumului r€prezinti economiile. Acesteasunt de fapt sumelecarc pot fi folosite
in scopul producliei si care existd intotdeaunala dvelul unei tfi intr-o rn:isurdmai
mare saumai micd, dar nu $i la nivelul fieci.ruiagenteconomic.

D eciV= C + S,
unde:

C = consumul;
S = economiile.

Raoortaldintre consumsi yenit estecu oscutsub denumireade ratl medie a

consumuluird! inclinatie medie spre consum (€ J. Ea exprimdpartea din wnit
pentra co sum intr-ut1intendl fu timp ti intr-un anumitspali!
care se cheltuie$te

. Folosirca Deci, -C
venitului pcntru
ronsurnarc loc in
conditiile unor Acestparamctru(t) se poateexprimain procente(70cl.).
corelxtii car€ se ca numir zecimal(0,7.)sausubfolmd de tiactie(7/10).El este
modifici in tmp de reguli:io marime pozitivi, dar subunitari.
ii difer! de la o Tinand seamade faptul ca, pe misure ce venitul crestesau
tari la alta, scade,consumulseextind€sausecontmcta,dar intr-o ptoportie
cste inllucntat de mai mici, atunci,in conditiile spodrii venitului, inclinaiia medic
nunreroase cauze spreconsumare tendintede reducerc,iar ciind vcnitul scade.
(lactori) obiectivi inclinatiamedjesprecon,iumcrette(vezifigura I0.2).
si subiectivi.
) Capitolul t0 t2:,
Aia cum rezulttrdin figura 10.2,
:
.1datacu crestereaveniturilor asistdmla
:cdderearatei medii a consumului, (;)
Din relalia inclinafiei medii spre
aonsumrezultdfunclia consumulur:
C= c xV.
La un volum dat al venitului,cu cet
3ta mediea consumuluiestemai mare, ! Ventul
dsponibl(V)
.u atat este mai mici parteadestinati Fie.10.2.Inte lzpe dznladintrcerolutia
economiilor. wnituluisi nta nedied consunului
Mirimea cheltuielilorpenhu consurn
depindede numeroti factori: mdrimea
salariilor; modificarearaportului dintre bunurile prezentesi bunurile viitoare
ideterminatAde schimbareaputerii de cumpararea banilor $i de existenlaunor
riscuri, ca de exempluriscul de a trii prea putin pentru a beneficiade bunurile
liitoare); modificdrile politicii fiscale,carepot resftangesaulargi cerereade consumt
modificareaaltepttuilorin ceeace prive$teraportuldintreveniful actualti nivelul
\ iitor al venitului; tendinlaoamenilorde a iolosi venitul, de regula,pentrumenfinerea
nivelului de ffai cu care s-au obisnui! inclilatia spre economisireadifercntei dinfte
renitul $i cheltuieliledeterminate de nivelul de trai obignuil tendintade cre$terea
difercnleidintre venit 9i consum,pe mdsrri ce oameniircalizeazavenituri mai mari etc.
Econamistul englez J. M. KeJnes considerd cd eristd o lege
psiholagicd fundamentalii, potrivit cdreia, cAtld venitul se
nodificd, de regaln ji in medie, oanz ii tnclinii sa-si modtlice . Cer rrrlli
. on,unul in acclati :en.'. dar , u nai rutiL irirpDrt:lntil
corclatie ca|.e sc
De exemplu,la o cre$terea venituhri,AV, are loc o cre$tere
fbrne:rr,r in
procesuf utiliz,irii
a consumului,AC, dar AV > AC, astfel incet rapoftul cste r€zultatuhri
ffi
pozitiv, dar subunitar. pentnr €oDsullr
relevi ci. de
regul:i. ceird se
. AV $este numit inclinatie marginali spr€ consum
Raportul
r€drlce \,erril!!lse
(c') sau rati marginald a consumului. El ne arata cu cat va m{iurr si
crcsteconsumulIa o cre$tere cu o unitatea venituluidisponibil. {ro$sunn![. iira{tin
lrri lni{rii fliifirrr,
De asemenea,inclinatia marginali spre consum
;tr .:jind sf
evidentiazi cum va trebui impirtit sporul urmitor al
rnir4slc vc il.'.i!
venitului intre consum$i elonomii: sc nrafcs!{:
A V =A C+A S , si cDfisumul.
unde: dar' mai trr01.
AC = sporulconsumului;
AS = sporuleconomiilor.
Cend se reducevenitul, de regulase reduceqi consumul,
dar datoritdcomportamentului indivizilor 5i altor cauze,
;l i l { -rp \trt. r;l r:.t i t' t ,,. t,t' t,t:.. r,..^tuani IC nron:(t

consumulse reducein mai mictrmtrsuri. in aceaslar situatie.scidereavenituluipe

o pedoadA indelungati poate aveaca rezultat o depasirea venitului de cdfte consum,
q 4lgllql..l1!!y9l de jndivid institutii, ci chiar $i la nivel cuf9q9q9r!4 !1 slt-ral
Astfel, can(l consumul este superior re itulai, apare fenomenul de
dezeconomhife,cu economiinegatiye.
PentfuJ conlracard ace\tfenomen.individul.i coleclivitatearecurgla lolo\irea
economiilor(fondurilor)acumulateanteriorsau fnc datorii pentruconsum.

Utilizarea venitului pentru investitii

Venitul de care dispun agenfii economici dintr o Fra necheltuit penfu consum,
adicd economiile, se foloseqtein cele din ulma in productie (economie)sub forma
de investitii.

Economiile se transformatn invest'qii,contibuind la spoirea si modemizarea

capitaluluitehnic in funcliune.

A$adar,venitul se fransfomAin cheltuieli penftu consumsi cheltuieli pentru

echipamentde productie !i capital circulant pentru invesdtii - (vezi figura 10.3).

V =C+ I

PrnINVESTIIII cheluellepeilrureaizarea,
seinteleg achizilionarea,
modernizarea
bunurlof.
feiacereasidezvollareaacesloracarcaucarezultatrnarireacapilalulultehnici

sLrladef lanLdre
Dacaaveminvedete a irvesl{iilor
deoseorn,

a.INVESnTIA NETA(ln)rcprezinia
part€a din b.INVESTITIADElNLoCulRE este
pentr!formarea
venltcheltultli tehnic, reprezentata
capitaluLli decheltuiala
lacuhdlnamotizare
adicepentucre$lerea volumulul lix$i
capitaL!lui (CCF)pentru
iniocuifea
bunurilor
decaptallix
creslerea
!g umu !i sbcurilor
d€capital
circulanl. scoasedjn
lurcliuneca
umareadepreciorii
lor.

S!rnainvestiliornete(dedezvoltare)
qiainvestiliilor
deii ocuire
lomeazaINVESTITIILE
BRUTE
(lb),cecontblielalomareabruha capilalului lb=ln+CCF
tehnic.

Rie. r0.3. Surseledelinantare a inyestitiilor

La nivelul unei tfui carenu are relafii economicecu sffdinitatea,economiilesi

investifiilenete sunt considerate
in mod necesarmtrrimi egale,reprezentand doar
lalerediferiteale dceluia>iproce< economic.
> ( apirchrt0 t29

In aceastdsituatie,economiile!i investiliile, la nivelul unei economii nalionale,

ru pot fi decategale,ele reprez,entand un excedentde venit pestecheltuielilede

S =I
Penru a determinacat reprezintdparteaeconomiilorin totalul venitului, se
ialculeazi rata medi€ a economiilorsauinclinafia medie spre economii.

Acestpammetruse exprimdin procerte(30%) ori sub fonnd de fraclie (3/10),

:lind de reguli o marimepozitivir,dar subunitard.
Din relatiainclinatieimedii sprc
economiirczultdfunctiaeconomisirii:S = s' V.
Tinand seamade faptul ci economiileplus consumulformeiud venitul, sumadintre
iDclinaliamediespe economii$i inclinaliamediespreconsumesteegalacu I sau lm.
a+i-l(1 0 0 )
Din relalia funcliei de economisirerezultdcd economisjreaestecrescdtoare in
rapo cu nivelul venitului.
Pentrua evidentiava.riafiaeconomiilorin funclie de variafiavenitului, se determind
rata marginali a economiilor sauinclinatia marginali spre €conomii (s'.). Aceasta
expdmacu cit sporcsceconomiile(AS) la deqtercacu o ur tate a venitului(AV).
AS
^,-
AV
inclinaliamarginalispreeconomii,de reguli, esteo marimepozitivi Sisubunitad
(mai mici decatinclinatiamarginaldsprecollsum).
s'=l c'; c'= l s' saus'+c'=1, rezulH c i0 < s ' < l.
Corclalia care se fomeazi in procesulderuliirii activititilor economicedintr-o larli
intre venit, consum,investifii, produclie,venit, consumf.a.m.d.este reliefatdde
principiul multiplicatorului. Acesta exprim:i interacliuneacare se realizeazainfte
cre$tereavenitullLi $i crclterea invesliliilor, sub foma unui coeficient de amplificare
(k), care ne aratdcu cal sporegevenitul viitor la cre$tereacu o unitate a invest4iilor.

,-_A V
AI
Multiplicatorul investitiilor arata c6, atunci cand are loc o sporire a invesfiliilor
fald de situatiainifiali, venitul va crestecu o marime de k ori mai mare decat sporul
investitiilor.
Investitia esteprocesul economicfundamental care provoaci o cre$terea
venitului, de unde decurge o noui cre$terea consumului Fi a economiilor, un nou
imbold de a i4jecta in economienoi factori de productie.
Prin implicatiile 1or. investiliile au un puternic efect de antrenare in toatc
sectoareleeconomiei,asupratufuror agentiloreconomici,Crestereainvestitiilor.
 Creltere $i deav)ltare econatlicd. h'l^clualii eco a '-ict
intr-o structuri corespunzdtoare, poate avea ca rezultat: creareade noi locuri
de munca:lnlocDirea$i modernizareaechipamentuluitehnic de producfie;
promovareaunor tehnici Si tehologii modeme$i eficiente; sporireaolbftei de bunud
qi servicii,divercificarea
si imbundtitircacalitdlii;conditiimai bunede munce!i un
standardde viati superiorpentrucetifeni etc.
Desfd$urarea concurenfeiin economiade piat; transfomd investitiile intr-un
factor hotirator de promovarca progresuluitehnic li, pe aceas6b^zi, de cre$lereti
dezvoltareeconomica,

..: .l-: - NtL\-IcL.osAR

{ Produsul intern (brut sau net decursulunui an, in

expdmA valoareabruli sau neti
Foduc.tiei de bunuri economice
c.eatein infedorul unei fdri, in
unei perioade,de regul, un an, de
a8entii economici.
. Prcdusul nalional (brut sau
reprezintd valoareabruti sau neti
produclieide bunuri economicefinal
createde agenlii economici nafionali
in afaia ei.
. Consumul este relevat prin
cheltuielilecu achizilionareabunurilo.
si serviciilorde cAftemenajesi admi-
nisfatii in vedereasatisfaceriidirecte a
nevoilor de viati, individuale si
colective.
. Investitia reprezintdcheltuielile
care se fac Pentru formarea !i
dezvoltarea bun

IN I'RI'I]ARI PENTRIJ
"'a,,,t?
YriRtftc,{Rlt]\
a) CUNOSTIIiTTI-OR
. Luand drept criteriu de ierarhizare
nivelul eficien;ei activitAfii economice
intr-o perioaddalat5,care esteordinealn
carc a$ezaliindicatorii macroeconomici?
. Ce concluziisedesprinddin analiza
corelatiilor dintre venit, consum ii
economii?
. Explicali cum se modiiicS
cheltuielilepentruconsumsub influenta
factodlorobiectivi qi subiectivi.
! Cum explicali comportamentul
uman confom legii pshihologicefunda-
mentaleformulatede J.M. Keynes?
' in taranoastrd,in perioadatranziliei,
apreciaEcA se manifestaun fenomende
economisiresau de dezeconomisire?
Argumentatirispunsul.
. Activitatea economicaa unor
intreprinzAtorisftiini carel$i organizeaza
produclialntr-o altd .tarddecet cea de
origine influenteaztrnivelul indicatorilor
macroeconomici din fara respectival
Argumentatirdspunsui.
. Pe ce criterii $i indicatori se
fundamenteazideciziade a investi?
. Cum se explici procesul de
multiplicare a venitului sub influenta
modificdrii investitiilor?
. Analizali efectulde anfienareintelnir
in cazul activitAfiiinvestitionale.
 ,Lpitolul l0

Problemd rez*ivat:j
venitul nalional creat de agentii economiciai unei !fi-a fost in anul tr de 10.000
]ld. u.m. si rcprezintio cre$terede 257, fala de anult0.In anult0,rataeconomiilor
spreconsuma reprezentat
r rbst de 157.,iar in t,, inclinatiamargrnaltr 0,8.
Determinatidaci cifrele de mai sus confirma acfiunealegii psihologice
.ndamenlalea inclinaliei marginalespreeconomil.
Rez{}lvare:
., l0 0 x v 100x10.000
mld.u.m.
= 8.000lnldu.m.
" r25 125

S0= 1x8.000=1.200mld.u.m.

co=vo so=6.800 nld u.m

AC =0,8 x 2.000nld. u.m.= 1.600nnd.u'ln
C, = Co+AC = 6.800+ L600=8.400
s, = v r- c , = 1 . 6 0 0
AS= 400

Dinamicaeconomiilor= 41r166 = -19Lr199= 33.3'7"

so 1.200
Dateleconftrmalegeapsihologicdfundamentald a inclnatiei marginalespreecoDomii,
penku cd dinamicaeconomiilor (33,37.) estesuperioarddinamicii venitului (25'lo).

PI.IO B T,EI\{A
DE REZOI.VAT

. Pe baza datelor statisticeale lArii

PIB
noastreprezentatein tabelul alaturat, ( m 'd . l o D
determinaljfi analizafii (ml d.l ei )
a) pondereaconsumuluifinal in PIB 1995 72!355 586624 154249
2000 803733.1 692532.9 151947.2
si 2004 2 t879143 2 066381.0 526555.8
b) pondereafomdrii brute de capital
fix ln PIB.
TEXT TEMATIC
,,Volumulinvestiliilore€te influenlat de doua feluri de riscuri: "riscul
intreprinzebruluisaual celuicarcia baniculmprumut:risculceluicede bani
cu imprumul..La aceslease poateadaugasi o a treiasursede iscuri, si
anumeoposibilemodificarcnelavorabiha valo i etalonuluimonetat."
J.M. Keynes
t3: Cre;tete $idezvoltareecono licd. Flrtct atiieco otltite

B. Creqterepi dezvoltareeconomici*
Problemelecresterii qi dezvolUrii economicepreocupetot mai mult lumea
stiintificl, politicile statelornationale$i organismeleintemalionale.Astii, aceste
preocupdrisunt determinatede o seriede fenomeneqi proceseeconomice,social
umaneSi ecologicecare ingrijoreazi comLrnitatea internalionald,cum sunt
subdezvoltarea. sdraciasi poluarea.
Acesteproblemes-aupus inci din prima treime a secolului
.In ltimele
al XX lea, dar conceptulde cre$tereeconomicda devenitun
decenii,toate
t?i!ile au instrument efectiv operativ in a doua treime a aceluia$isecol.
Crestereaeconomici desemneazedinamica ascendenti a
crcstereliri produsului intern brut real pe locuitor, considerati ca
preced€nta rezultat al factorilor ce inlluenteazi mirimea sa, iDclusiv a
nevoilor. mediului economico-social in care are loc.
FenomeDulsc
In teorie ;i in practicd,pentru a releva crcstereaeconomica
datoreazt
cresterri se folosesc indicatod specifici: PIN pe locuitor, PNB pe
populatiei, locuitor, PNNpf (venitul nafional)pe locuitoi etc. Folosirea
{steptirilor generalizatd a PIB se explicdprin laptul ci pentruodce Fra
acestciade x lrai estedeterminantiactivitateaeconomici ce se realizeaziin
mai binc, spaliul propriu, indiferent cui apartinepropdetateaasupra
cunoastcriisi factorilorde producfie.La aceastase adaugicontribuia FMI
intelcgclii
stiintificc, ti a Bincii Mondiale,careau standardizat modul de calculsi
insuport:rbilititii de folosire a PIB pentru analizeti comparafii intemalionale.
lipsufilor si CreQterea economicdreflecd starea$i dinamicaactivitdtii
privaliunilor economice,iar factodi care actioneazdasupmacesteiasunt
pentru lb{de de fapt si factod ai cresterii economice.
multi l)cuitori ai
plan.tei. PIB se exprimAin termeninominali $i reali. PIB in termeni
nominalisau PIB nominal esteforma de exprimarevalodcd
in prefuri curente,practicatein perioadade calcul. PIB in termenireali sau PIB real
esteforma de exprimarevaloricAin prefuri constantesau comparabile,adici in
prelurile existenteintr-o perioadi anterioard,luatbin calcul ca bazdde referinfa.
PIB real alintr-o anumite perioadi (t,) se poate determina prin impirtirea pIB
nominal al perioadei respectivela iDdiceleg€neral al preturilor bunurilor ce
intri in calculul acestuia(IGP), Evidenl,PIB real elimind influengamodificdrii
preludlor (cre$teresau scddere)asupmvalorii PIB pentru perioadade calcul, culenti.
Desigur,crestereaeconomicl implicAproblemea c6ror rezolvareconstituieo
preocuparemajod a multor stiinte, $i de fapt in ultimi instanfd a tuturor stiintelor.
Experienlaacumulatdpandacumin domeniulcre$teriieconomiceatestdcd:
I relevanfa$tiintificda pleocupiirilorprivind cregterea economicaestecea mai
ridicata si utilitatea lor opentiv-aplicativd estecea mai mare dacd se citcumscriu la
nivelul ecoromieinationale:
> l,.ipitoll 10
I se poatevorbi de cre$tereeconomicanumai dacdprcducliaexpdmati printr-unul
saumai multi indicatori senrnificativi cre;te mai repededecet populalia' astfel incat
productia medie real5 p€ locuitor (calculati prin eliminarea inlluentei modificirii
pretlrilor) se mire$te de la o perioadi la alta;
r fenomenulcrcsteriieconomiceestesemnificativsub aspecteconomjco-social
numaidaci esteinfiptuit in mod deosebit pe term€n hmg;
r cle$tefeaeconomicaestcun f€nomen foarte complex $i poateli realizatAnumai
prin politici adecvafeacestuiobiectjv.
Pentrua camcteriza in mod adecvatcre$terea economic?ise folosesc$i altecdterii
de anatza.Dintrc acestea. cel mai desfolosilesuntl
a. capacitateade a induce efecteasupraintregii populatii'Astfel,sepotdistinge:
r crestereeconomicipozitiYi, cendPIB real pe locuitorcrestc:
r evolutie cconomicdnegativi (descreslerceconomicd),calld PIB real pe locuitor
scade.Aceastasurville.de exemplu,cAndPIB real cre$te'dar mai incet decatF)pulala'
Ceamai gravd sihra6epentralo (ari existaatunci cAndPIB real scade,iar populata
crestei
b. natura contributiei tactorilor la oblinereaPIB real. ln acestsensexisti:
r crettere economici extensivd, cand cel mai mare apofi revinc sporirii cantit5fii
(volLrmului)de faclori de produclieutilizati;
r crestereeconomic:iintensivi, candcel mai mare aport din sporuiPIB il arc
cfestereaelicienteifolosirii factorilorde produclie
Tab€lul10.1
EvolutiaDrodusuluiinrernbrut in Romaniain perioada 1995'2004
l,lr. 1935 20{0 2004
internbnrtimld.lei,prelufl 72.135,5 803J73.1 2.387.9143 I
Produsul j

2 T.1 2.1 83
3 3.180.4 35.8264 113.675,0
S$s r Rapaid Anlal 2041, BNR

Eriemilhr: in doui pcrioadet0 qi t, PIB nominal(in preturilecurenteale fiecarei

perioade) a fost de 5.915mld um, respectiv18.595mld u-m' in tL fali de t0,
indicelegeneralmediu al prcturilor bunurilorqi serviciilorluatein calcululPIB a
fost de 3077..
r PIB real al perioadeit are valoarea:
.,-I l8 .5 9 5 n l l d .L L m=.
P IB T J 6.057rrld.u.m.
| I(iP 3.07
r in t1 fa1?ide t0. dinamica nominah a PIB a fost de:
l8.595mld !.m. .. -.,."
5.9l5lnld-u.n-
 Cr€jtar( ina:inlture €co anic(i.
Fluctuatil iai

influenF crcste i pretudlor a fost

de

reare
a fosrde1.t2v"(#"100).
. Solutiala I p""^-..-r
, proce_\e-r-e.
economice-din,r_olfi
",;i:i'.'ll"f " I
"..H1:l;f,':^:,
modut
ir careevotueazi srrorrmte
;;fi:::TJ:Ll,
I ::l::::t"ai,""ii""ir.".i-""ri,i5T,:i:ffii
:::il^fllT-
rrc tr calrlatea rezultatelor
i
dl
cchitabita
* *"rt.* o,.,qrcre economrco_.ociale
economico_sociate .,rl
a | :^111:1, narurare !i "tlctele iDjE
;;;il;;i; -^:;;;*:.-y,"
*," I !^.111!i,l: si economico_,";;;;;;";
realilare
proprie. j
ce or pureafi inuilrur,
i"r';.1 numar
::l'.1'111""
iniamplftor.
.i", .t;"
"r.riu"
i"ii.in*i.l
$3;;i':;;; i l_"i":tri"tlfff ",ffi;iH,X
**,I'tr.iltrfli;
m^ai-
bunedeerisrenr.i
,i .a
"o"i"^" oil.a'm;i}
*"ffi
m;::,t*rii!,1T":ffiT':.,ffi:xT1'"1":1ff
#J;f.,F.
dezr
l_reatizar otrareaeconomicd.
i3;1ffffiH:t"'t"o-*"'i,""i
\ u roareLint,
L,,"ii11,":"':"::I: l. ffi ,;:#:HJ#J
;T::T
interdependenre,or
economicerealedinrrel,iri. dez\oll.ar-da
^". Ttoc"llr*
ar€ intr-oanumilatara.e\le o dez\ollare
scrnmbcu cearealizati in alte LiIi. deschisa.afilra;
";;;.J
economjcae\b. {iesigur rezultanra
tr,rn\fonnarijorreatizae-&
- .Dezvoitarca
acestea
\unt pozrtivesau pozrrivein
ncsg25;m2.u.5,
, penrrua .ara.r"iiza
ai,.iol,ur"oeconomica
a !&
folosesc
indicarorieconomici care
;':#,'f iJJ"j"' I natronate "',p,;',
realepelocLrir"r.
,"ain"rr;f. i*"*j",*"i,j,ri-
delenit si mai
. fi:lli:
ff ffi .;6;iff"
l';i,ii.1;ll;.,J,il;
*1;fJt:#i Deaoharcaico,o_iii"
.T'j".1:.T"
\pre ".:". | ) dp
frn.ai_fmodol . (tnsanbtu
I at schimbdfitorp
::..::":i*" I in erononia unci lt i intr.o p
l::l1.i;lJ:,, I l,"rocr",iz"azar)n uai.aa,t
permit:i o dc.,iot- l penoadet 4hterioare

;;",e ." d",,,"rarea

economica
surynnde
:il;il:"". I structuraleqi calitativecare inten
in i
cre$lereaeconomic?ieviden!iaza
dt1&.
) Capitohtl t0
cantitative ale acesteia,exprimate prin PIB real pe locuitor. De aceea,dezvoltaiea
cconomica prcsupune cre)lefeeconomica,
in ultirnele decenii, oameni politici reali$ti $i oameni de $tiintd din foarte multe
l.ri au lansat imperativul hecerii omenidi la un nou trp de dezvoltare, pe care au
denumifo dezvoltare umani durabild. O asemeneaviziune are caracterglobal $i
se bazeazi pe necesitateareconcilierii dintre actuala dezvoltareeconomica,sdrdcia
mondiald$i mediu,astfelincet sd se realizezeprogresulumannu numaiin cateva
locuri $i pentru caliva ani, ci pe lntreaga planetd si pentru un viitor lndelungat. In
vedereaunui viitor comun mai bun, pentru toate generaliilecare coexistl $i se
succedla viatd, viziunea d€zvoltirii umane durabile rdspunde necesititilor
prezentului, fdre a compromite posibilitdfile de satisfacere a trebuintelol
gen€ratiilor viitoare. Apreciereaacesteidezvoltarise realizeazaprin indicatorul
dezvoltirii umane (IDU).

NTINICLOSAR

. Cr€sterea economici esteun ale oamenilorsub influenla conjugata

cept macfoeconomrcce caractenze
in expresie cantitativd dinami
ascendentia produsuluiintem brut
locuitor al unei lari intr-o anumi
perioaddde timp.
. Dezvoltarea economici este
fenomenmacroeconomic$i social
surprinde ansamblultransformdril
poziti ve cantitati\,e. structurale $
caljtative care se produc la nivelul
economii, inclusiv in condiliile de
a unui ansamblude factori interni $i
externi.
. Indicatorul dezvoltirii uman
(IDU) un nou indicator statistic
compozit, folosit pentru a misura
progresuleconomico-social
zdtor dezvoltfii umanedurabile,c
se compunedin ftei indicatod par.tiali:
speranfamediede viatala na$iere,
de instruire a populaliei $i produs
intem brut pe locuitor.

iN IREBARI PENTRt.T
?
aO
VIJRIFICAREA
CUNOSl'INTLLOR

Cum se explicd aparitia prcocuparilor . Ce deosebireeste inte cre$terea

pentru studrulcregteriieconomice?
. Ce exp md cre$terea economicA?
. Care esteindicatorulmacroeco-
nomic cel mai potrivit pentrua mdsura
crestereaeconomicda unei ldri?
. De ce in mAsurareacre$tenl
economicetrebuie sd tinem seamade
evoluliapopulatieidin lara respectiva?
. in ce condilii apreciaticdsetealizeazd
o creqtereeconomicdsindtoasa?
economic!reali qi cre$tereaeconomicd
nominald?
. Ce avantajeconsideralica poate
aveacre$tereaeconomicaintensivS?
n Ce dezavantajeconsideralicA poate
aveacre$tereaeconomicdextelsivd?
. Cum explica! ca, in anul 2001, faf.i
de 1990, in Rom6nia, dinamicanomi-
na15a PIB era mai mare decat dinamica
realda aceluia$iindicator?
ri6 ('resteresi dezvoilsreec!,1ltfiriti. li ltu:tuatii t.cononitt
. Ce semnificaun PIB real al unei dezvoltareaeconomicda unei tfui?
perioademai mari decet PIB nominal al n Ce relafie este intre dezvoltarea
aceleiasiperioade? economice$i progresuleconomic?
. Ce exprimi dezvoltareaeconomicd? . Cum explicatipreocuparcamultor
.In ce raport se afl:i dezvoltarea oamenide Stiinfasi oamenipolitici pentru
economicAcLrcrestereaeconomicd? problemeledezvoltSriiumanedurabile?
. Ce indicatori putem fblosi pentu a . Ce cuprindeindicatoruldezvoltirii
releva cantitativ, structuralsi calitativ umane?

PROBLEME
t.rn norlrcl
. Raportuldintre stareaactuali a economieiromene$ti$i exigenleledezvoltarii
umanedurabile.
PROtsLI'1I F]
D|j X{l.iz{}t,yAT
. Elaborati,pe bazacuno$tintelor pe de realizareaunei dezvoltdriumane
carele aveti, un setde ffiterii si indicatori durabilein Romania.
economici,social-umani$i ecoiogici care o Pebazadatelorreferitoarela varialia
apreciati ci trebuie folositi pentru procenluali anual:i a PIB real al
caracterizareaactivitalii fi vietii din Romeniei in perioada 1995-2004.
localitateain carestudiali. prezentatain tabelul de mai jos, analizali
. Nominalizafi problemelegrave care si explicaticauzeleevoluliei favorabile
aprecialica, in prezent,ne indepirleazd $i nefavorabile:
Consumul
final/PlB

45.3

Svsa: Anaarul Statieic aLRonri&i INS, 2005.

C. Blluctuatiile macroeconomice*
Ani iza de ansamblua activititii economice,incepandcu deosebiredin secolulal
XIX-lea, a demonstratcd aceastanu are o evolutie uniform:i. lineara. ci fluctuante.
ondulatorie,cd, pe langa fluctuatii sezoniere,futamphtoare,accidentale,cunoastesi
fluctuatii carese repetAcu o anumili regularitate,chiar daci aceastanu se poateincadn
rn rclmenenguroase,
Evolulia unor indicatorie,conomici,cum sunt volumul productiei, cifta de afaceri
rata profitului, produsul intern bru! rata inllatiei, rata somqiului,volumul inv€stitiilor
) Capitotutl0 tJ'

etc.. relevdin mod evidentfaptul cd activitateaeconomicdIa nivel de firma, mmur4

economienationalSsau chiar economiemondialacunoa$tepenoadede expansiune$i
de contraclie care se succedcu o anumitdregularitate,denumitesliitlific flucfuatii
economiceciclice.
in economie,ciclicitateacaracterizeazaacea forme de . Fierare ciclu
miQcarea activititii economicedintr-o tari in care se succed eco0omicare
alternativ pedoadelede expansiunecu cele de contraclie durata si
intr-unanumitintervalde timp. Aceastaestevizibild prh fluctuafii spccificifitile sale
ale activititii economicein ansamblulsiu, adicaprin sporirea cnrc-l drosebesc
concomitentaa producliei, venitLrilor, ocuptuii fortei de munci {lc toatc relclalte
elc,, urmat5de stagnarcasau descre$terea acestora. fatc au av t loc
imprejuririle care genereazdciclicitateaeconomicAsunt in lcccasi tari
s:ur ir1?rltctiri.
numeroase li, in timp, au fosf explicatein mod diferit, in funcfie Ciclurile Euntde
de curentelede gandirecare le-au abordat.Dincolo de toate
dur:lti scurti,
acestea,se poateapreciainsi dl, in ultimd instanld,ciclicitatea lncdic si lungi.
estedeterminatade modul specific de evolufie a eficienlei Delimitatea
(randamentului)utilizirii factorilor de producfie.Astfel, factorii drrrateirelevi un
de productiede o anumiti calitate$i structufi cunosc,intr o grird mare de
combinaredatd, o perioadain care eficienla utilizdrii lor are o diterenfer€ cbiar
evolulie ascendenfa,asigufandexpansiune$i prosperitafe intr€ cicluilc
economici.Umeazd un timp in care randamentulfnctorilor {r.rft {hc p.rrt€din
respectivi stagneazisau chiar scade,iar activitafeaeconomica a({ ealri categoric.
cunoa$teo anumitr contracfie.se confrunti cu dificultS!,
impunendu-se inlocuireasauameliorarcacalitativd a factorilor,schimbarea unor struchrri
ale economiei (tehnice,tehnico-economice, organizatorice etc.) care devin dep4ite.
Fazelemi$cbiiiciclice secondilioneaza in
rcciproc!i, unitatea lor, pregitcsc prcmisele
careasigur?iactivitili economicecontinuitate,schimbiri calilative qi progrcs. De aceea,
ciclicitatea repr€zinti forma de evoluFe{ireasci, normal4 a activiti{i economice'
a dezvoltirii unei emnomii nationale sau chiar a economieimonalialein ansamblu'
r Care sunt fazele ciclului economic?
Ciclul economicreprezinti perioada de la inceputul unei contracdi a activit6tii
economicede ansamblupani h tuceputul celei urmatoare. Esteaformat
li" ni ffl::
diferite in literatwa de
specialitate$i in vor-
birea culentd), fiecare
definind o anumitd
starea economiei,Un
ciclu economicideal
poatefi reprezentat sub
forma graficd, in care
pe ordonatriesfesur
prins volumul sau
ritmul producliei (sub
t forma unui indicator
A"p sintetic),iar pe abscisd,
g.10.3- Ciclul econ,rnic
timpul (figu.a 10.3).
F
 Crc;lete li tleZvoitareeconidicd. l: luctuatii econofiice

. $i fazelccirlu- in cadrul miscdrii ciclice este evidend mai intai faza de

expansiune (inteflalul A-B, respectivC-D), in care, pe fondul
rilor economice
unui procesinvestifionalintens,crescproduclia,produsulin-
dileri ilrtuie cie in
tern brut, gradul de ocuparea fortei de munci, saladile,
(1urata. profiturile si vanzerileetc. Bste o perioad?ide alaceri prospere,
. In anumile de credit ieftin. de qestere a cursului titlurilor de valoare etc.
imprciuraili, Expansiuneanu dureazala nesfar$it,pentructr in economie
intr-un cich este se face simlitA actiuneaunor factori care incep s-o franeze
pDsibilchi{r ca o (incetinireacre$teriisau chiar scadereaproductivitltii.
f:zir lin fie atet de reducerearatei profitului, aparitiaunor dezechilibreetc.),ca
serlt inclt si se expresiea epuizAriisau a limitdrii potentialului eficientei
consider0 ci factorilor de produclie sau a modalitdtilor utilizate pentru
praclrc I|u 1r combinareaacestoraetc, AceastdfazAse caractedzeazd prin
€xistaf. cre$tereaincertitudinii plasamentelorin titluri de valoare.
. ||rzcla ciclu lor
fl uctualiile cursudlor acestora,scumpireasi resffangerea
eeon0mice^i'n credirului)i a in\esdliilor.careaie\laepui/drea unu' xnLrmil
fimcde de potenlialde expansiunea dezvoltirii.
evolutia
Pe parculsulunui ciclu economicsunt sesizabilein mod
ctonorniei, sunl
asociate de
clar doui ipostaze,doua stdri distinctepe care le parcurge
populatie cu economia: recesiunea(manifestdrilede crizd economic:isi
anumite elccte depresiunea), cunoscutd;i sub denumireade contractie, si
boomul (reluarcacresteriieconomice.indicatdde inflexiunile
lavoIabile, mai A si C) si expansiun€a.in perioadade boom, economiaare in
putin lalol"rbilc general o evolulie favorabild, fenomenelepozitive fiind
s>tl gcave. preponderente;situalia esteopusdin conditiile rec€siunii, cand
aspectelenegativesi unele dezechilibresunt vizibile ,,cu ochiul
liber", ia-rinsatisfactiilesociale,nemullumirilesi gradul ridicat de incertitudine
afecteazi pe scardlargd agenlii economici,lumea aface lor, alezvoltareaeconomicd
ln general.
In realitate,evolutiile sunt mult mai nuanfatesi complexe,iar un model general.
unic, al ciclului economicnu existe; nu seintelnesc doui cicluri economiceidentice
prin durata sau conliguratia fazelor, nici in aceea$itard si nici in tiri diferite.
Dincolo de toate acesteaspecte,estede retinut faptul cd evolufia ciclicA reprezinti
o rea.Iitatea odcirei economii contemporane,iar fiecare faza a sa are un ro1 specific
mulf nai bine delimitat decatin trecut. Astfel, in faza de expansiule sunt satisfAcute
foaite repedeunele aspiratiide prcgreseconomic,iar recesiunea restabili€ cu un
pre! mai mare sau mai mic, unele echilibre in economieasigurandrcstructumreasj
reinnoirea factorilor de produclie, ca premise ale dezvoltfuii ln perioadaulmitoare.
r Existi modalit"{ti de atenuare a socurilor ciclurilor economice?
De$i evoluliaciclcA are o determinare obiectivi, agenliieconomici$i guvemele
intreprind mdsud pentru atenuareaundelorciclului economic- in specialale recesiu-
nii Si ale efectelornegativepe care le genereaztr aceasta.Asemeneam5suri se
fundamenteazi pe adevdruri formulate de qtiinta economicA,pe cunoaqterea
interdependenlelordin cadrul economiei $i pe o informarc promptd Si reala asupra
evolu[ioi activitrlii. Prima mme realizarein acestsensapa4ineeconomistuluienglez
J. M. Keynes fi dateazAdin deceniile patru-cinci ale secolului XX. Ulterior.
 / t:apitolut t0
E programelede misud anticicliceau devedt tot mai ample$i . Gulcrn€le n-au
J.t mai coerente,fiind cunoscuteca politici anticiclice alcAtuite putuf rAmane
in principal din trci componente:politica monetari qi de irrdiftnDte tati
credit, politica cheltrielilor publice $i politica fiscali. dc ci(luril€
econorniccsi in
Politica monetaadsi de credit arc c^ instrumenterata
spccial firfjl de
dobanzii, creditul qi masa monetari. Ele se aplica diferenliat. efcctcie negative
in funclie de fazele ciclului economic.Astfel, in boomul indr$e de crize
prelungit se rccomandimajorarearatei dobanziiqi se impun sau recesiurri.
restrictii suplimentarela acordareade credite,iar controlul ' S-au adoptat
asupramaseimonetaredevinemai riguros.Acestemisuri au mi$uri de inler-
ca efect franareacererii de bunud de consumqi a investifiilor lcntie a statului
in €conomie prir
.i, pe aceasta ba,/5.a oledeide hunurieconomice. in fazade care sir se evilc
recesiune se urmarescreducerearatei dobanzii, sporirea sau st sc
volumuhi de credite si a masei monetare.stimulandastlel dinfnutzc
t: cerereade bunuri $i investitiile, favorizandmajorarea efecteie ncgtrt:ve
produc$ei$i a graduluide ocuparea forlei de muncd. ale cicluriloi !i
Politica ch€ltuielilor publice se axeazApe admitereaunui vulnerabililrtea
anumit d€ficit bugetar, bazat pe majorarea,in faza de economici.
recesiune,a cheltuielilorefectuatede la bugetulde stat chiar printr-o emisiune
monetardsuplimentar:i- cn scopul de a se mdd cerereaglobald fi, prin aceasta,de
a se jmpulsionaproductia$i trecereala faza de expansiune.Cheltui€lile publice
suplimentare sunt orientale in special spre achiziFi de stat, inv€stitii cu caracter
social-cultural $i investilii in intreprinderi public€ etc., astfel incet masamonetard
suplimentard s:i aibi acopedrein bunud economicereale.
Politica liscali consti in a utiliza perghiafiscali in scopuri anticiclice. Astfel, in
faza de recesiun€,se recomandireducerea liscalititii (gradul de impozitarea
veniturilor $i de ta\are a consumului.),ldsandmai multe venituri agenfi]oreconomici,
c e cace:r r e r n e nireasa incuraje/e consum u1l i in \ e \ lilijle .in f a z a d e b o o m s e
procedeaz5de reguld la majorarea fiscalititii, pentru a fiana cerereade consum si
investitiilepdvate.In felul acestase asiguri,printrealtele,$i incasdrisuplimentarc
la buget, menite sd acoperedeficitele acumulatein faza de recesiune.Abordate in
legaturalor rcciprocd,politica cheltuielilor publice ii politica liscali formeazi
politica bugetari a statului. Pandla lnceputul anilor '70, politicile monerare$i de
crcdit, precumsi ceafiscala au fost promovateln mod corelat.cu scopulde a influen{a
cerereaagregat5,in lunctie de fazele ciclului fie in sensulcre$terii,pentru a
determinarelansareasau expansiunea, fie in sensulstabilizdrii sau temporizdrii,
pentru a fiana expansiuneaeconomiei.Ele au fost denumitepolitici economice
conjuncturale, bazatepe cerere, saupolitici de tipul ,,stopand go".
De la mijlocDlanilor'70 s-arecu$la progmmeanticiclicedenumite,,mixpolicy.r,
care se bazeazApe pmmov^readiferentiatdde mdsuri monetareSi bugetare.Primele
vizeazdmenfinereasub control a prelurilor. a inflatiei, iar celelalte,relansarea
activitdlii economicefi acoperireadeflcitului bugetar, prin mesuri care sA menlini
ilrflalia in cconomieintr-o fomi moderati,caresa poal:ifi stdpanita,conftolata.
 3- .1

ir: ..
J
Ce este ciclicitrtea din economie?
Cc reprezintaciclul economicl
' Cum se erplica aparitiil ciclicitilii
in viala economici J
Ce faze arc un ciclu econornic?
Cu ce indicalori economici si sociali
pulem caracterizalazele unui ciclu eco
nomic?
Cum se poale producc depififea
cizei economiceJ
Cum se rccomand, a fi polilic.r
monetara$i de credit :in rapod cu fazele
cicluluieconomic?
. Cu m t re b u ie s i f ie politic a
cheltuielilorpublicein fazade
a ciclulLriccononric?
Cum se recomandi a fi politica
fiscald a unui stat in raport cu fazele
ciclului econonic?

Pe baza dateLordin tabelul de mai s o c ia li d io p e rio a d a I 9 9 6 2 0 0 , 1

jos, cu privire la Romlnia, rcprezentali intcryrelatimodulin careau evoluat,
grafic evolutia indicatorilor euonomici si
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Prcdusu
nlembrulvarat l9 48 21 57 51 52.
Consum
linal tolal-varalii 7.4 43 11 -25 6,1 6,9 10.3
bru6decapilaflx .
Formarea 5,7 5T 10,1 82 91
66 3.S 104 1l3 10.5 8.4
388 154.8 521 458 345 225 153 11S
Svsa: Rap., tul d thdl ul BNR, 2l)01.

TEXT TEMATIC
Pebilzatextuluidemaijos.retinelielemcntele deflnitoriipentruconcepti,r
lui Keynes
cu privircla ciclicitdtea
din cconomie.
,Pintro miscareciclce nu inte/egeminse numaica bndinlele ascendenlesi
descendente, oda6 declan€ate,nu se manilesa la nesfesi in aceeasidircc e ci
suntBstumaten celedinuma. Avemtn vedereSilaptulcaer,istaun oradviztbijde
rcgulartatea succesiuniim timpsia dualei miscarilotascendenesi descendente.
Existathsa si o alta caacteristicaa ceea ce numin calu economic.pe cap
explicalianoastratrcbuie€-o inglobezepentrua fi adecvaa,si anume.feiomenu/
crize faptulceinlocuireauneitendinleascendentede o lendinh descendenaare
locadesean modsubilsi viole . n timpce inlocuieauoeitendnledescendenle de
o tendinteascendentdnu estemarcak de regulepintra astfetde cotilurdbrusce.
Orice fluctuatie a investitiilor care nu este compensaE de o modificare
corcspunzebarca inc/iinalEisprcconsumvaduce. rc€te,la o uc Jaliea Oadulu;
de (Eupare.De aceea,ntrud;t asupa vo/umuluinvesfiliitorsc e^ercttainflueme
extremde complexe,este foate putin prcbabj/ca bab fluctuahile,fie ate insesi
investitiilor,
fiealeeltcienleimaryinalea capitalu/ui,votfi denatuh ciclicd."
J_M.Kernes
 ECHILIBRU
SI DEZECHILIBRU
tx ncouonm*
E tolutia economiei unei tari 'iub
.ljactiunea coniugali a unui artqambl
de factori favorabili $i nefavorabili ce
inI'luen{eaza cererea $i ofena de pe diieritele
piele trece prin situalii de echiUbresau
dezechilibru,de tensiuninonnalesau nonnaleintre nevoi si resurse
Penfu a cunoasteacestestari relativecaresurvinin evolutiaunei economii$i'
Irlai ales,pentrua intelegesemnificaliamanagementului guvemamental in direcfia
provocAriitransformdrilor alesens,normale si de dorit pentu agenfiieconomicj ce
se concurea/a pe dlferilelepiele.e\le nece5ar\a sludiem:

Studiul acestorJbnome e macroeco-

A. ECHILIBRE nomicesi socialerd va tialt la:
rdportalaidintre echilibra
SI DEZECHILIBR.E " inplegerea
iN ECoN0MB qi dezechilibrutn evolutia unei economii;
. cbnoattereasemafrcalieitreceii, pe
B. CEREREAAGREGATA difenrcIepiele de la dezeLhilibrude neclorit
Id e.hilibru qi apoi I4 dezechilibrede doit;
$I oFERTA AGREGATA locului ;i rolului difei
telor piete i funclionarea unei econ
C, PRINCIPALELE 'mii;
. .tilaptatua comportamentelorindiri'
DEZECHILIBRE
daale pe difetitele piele in fanclie de
MACROECONOMICE
anticipdrilepe care le faceli itr r:alitatede
INTERNE
|iitori age li economi(i;
t analizapoliticilor macroec.'nomice
cLrre se promoreazd difi persPectiva
Cl.INFLATIA managenentulai dezechilibrelor,dimi'
c,. SOMAJUL nudii factoilor de isc najor pe difeitele
piete ;i asigarilrii premiselorpentru o
banil.funclioare a sistemuluieconc)mic
in ansamblulstlu.
 Ech ilib r u si tlezechili hru ln econoni;

A. Echilibresi dezecldlihre
in economie*
In economiade piati tod agenfiieconomiciurmarescsAsi realizezeinteresele
cat mai bine: Foducdtorii sd-!i maximizezeprofitul, iar consumatoii sAsi satisfaca
trebuinfele.Echilibrul economic apareca o starepropde piefei care se creeazdprin
ac(iuneaagen{iloreconomicipotrivit intereselorlor de vanzAtorisau cump{rdtoi.
Acesta se catacterizeaziprintr-o tensiunenormalAintre cerereasi ofefta de bunuri.
bani, capitaluri Si muncd. Fiecare dintre acestepatru domenii constituie de fapt o
piatA si, ca urmare, tapofiul cerere-ofertdqi normalitatea tensiunii sale au in mod
inevitabil mumite caractedsticidistincte la o piatd fata de celelalte.Cu toate acestea-
echilibml pe oricaredomeniuse formeazdin stransdlegAturdcu celelalte.Consi,
deratein unitateaqi interdependenlalor, la nivelul unei (Ari, activitatilor economice
$i pielelor specificeacestorale estepropriu echilibrul economicllational sauechilibru]
economic(general).

. ActiritAtile
economice si
pietelcspccifice
lor', corsidcratela
nivelulunei Lri,
asig rd r.h;libnrl Intrucat deciziile agentiloreconomicisunt in functie de
ecoflotniei evolufia rapo{tului cerere-ofefidde pe piefele pe care ei
i:utioualo), acfioneazi, rezulti cd realizareaechilibrului economic se
iimctionind in bazeazdpe compatibilitatea (concordanta) deciziilorluate ale
ronditiilecare lc diferili agenti economici $i pe necesitateapdstirii valabilitdtii
sunt nonnat lor in timp, atata vreme cat nu intervin factori pefturbatori.
specifice.Astfel, Dezechilibrelein economiesunt stdri de tensiuneintre
int€resclcrgenti- cererea$i oferta de pe difedtele piete,ca de exemplu:piata
l(}r economicisc bunurilor economice,piata monetard,piala muncii etc.
rcaliz€azanor- Agregate la nivelul unei economii, acestedezechilibre
mal, ca umure a partiale se retlectAin modul de funcfionarea lntregii vieri
nn raport economice$i sociale,reflectalprin caiva parametriesentiali
adcrvrt intr:a ai viabilititii sistemuluieconomic,cum sunt:iniliceleDreturilor
ce!:ercasi oferta de consum(lP Cr. rar a in [ la t je j.ra la \ o ma ju lu i,in d ic e J e
agregrlc. veniturilor reale ale populatiei etc.
Atunci cend cerereade bunuri economiceeste mult mai
marc de€atoferta,inseanmdc:l se intregisteaz:i un dezechilibru
anormal,nedorit de agentii economjci,cu consecintenega-
live isupracrelreriipreturilor. ca rendint:i
iireascja piereide a apropiasauechili;ra
cerereacu ofefla.
Cand ofertele pe piafa muncii sau pe pia(a monetari sunt mult md mari decat
cererea,in tetmeni specifici, se produc dezechilibre,,negative.,,anormale, de
nedorit de agenfii economici,prin consecintelepe care le genereazaasupracretterii
$omajului ti a inflatiei.
) Capitt ul 11
t trxcedentul
Asemeneailezechilibre se mai pot intelni li intre veniturile i
:i chelruielilebugetutuide qtal. Inlre inca'arilesi plalile din I bugcl:rr (\le.un
zdrulrelaLiilor cJmerciale inlcrnalionale alc uneilari oglindile I d?ze'ltilibrn
)rin dezechilibrulbugetar[i dezechilibrulcomercial l .,'pozitir"'
Sunt qi situalii de iezechilibre care pot fi consi'leftte pozitive, in anumiteconditii'
de
,-,rra" ii a" A*it, * ae exemplLi,c6ndcerereade munci estenai maredecatoferta
cercrcade bani eslenai maredecatofertade bani, incasirile bugetare sunt mar
01unca,
r*i d""a, .ht*i"lit" togetarc, venituriledin e{porturi suntmai mari decqr:h:ltYelile
oentruirnporturierc.plecaredintredezecbilibrcle ,,negative"sau"pozitive"fe$uf ludecd:e
lin p.l.ri* n n"tionulititii diferitelor piete' unde se manifestd'in oport de obiectivele
Doliticilormacroeconomice $ madosocialepe carele promoveazdguvemele
Dincolo de loare ace.r ea.dpreciereaunui dezechiIbru r . Chcltuiclilr
.':
treburecon'rderaliiinloldeaunala ni!el relali\ penlru
'
c:l' in
,-, ac:1i
|
I
;DugCtare
. Inal
.- ,
ceedcee\repercepur neead\ pentru ----; '
";;;;;nij;
economre. ln1mili
|
estesaupolrell po/id\ penLrlrnllii. inversPrin ",;;',;;';;
e{onomicr 'i
po/iriva
cee\re.dee\emplu. launmomentdar p.l'* p:l-"ili i
o iere,ede b.ni
.uu p"r'non"ni mai m-dre I |
',,."i'll"r',i
*i;i;,:;;t;
I *^-
in special1" 1::"1-:t:::i;
pozitivesecontureazr
Consecinlele ".ftnT!l.d:1 | ;i:il;
la cei careau bani.Mulli soupurini.cali sunrcei cu bani \or |I , ":J],1,:::
dczccnl l l D ru
\or fi
incasadoban/i mai ma-ri lol ei vof putea lace in\estilii si | ""::::l;;:'.:'
benefici.rrii venrturil,.)rcc \e oblin. Bunufile produsecu aceste I
e<temai
invesliriivor fi mai \cumpeInsd.penru ix ..prerulbanitoi" adic' dobenda
mare.Cump;reloni bLmurilor reqpe(ltve \or lraflsiera in bulunarele celor ban'\l
cu
nevoie
mai mulli bani, pentrudi altf-elnu pot aveaaccesla acelebumrd Cei care au
de bani, la dobdnzimari, vot rata numeroaseopoltrnitdfi, isi vor dimilua investitiile'
nu uoa sau vor clea foafie putine locuri de munci, oferta de bunud va f1
"a"udin lipsa aleinvestitii Pe temen scult, mediu sau lung va avealoc o
afectati-uj
negativ
ce genercaza
redistribu; sensibilaa bogiliei in societatein favoareacelor cu bani' ceea
tensiunisociale.incasiriie Ia bugetmai mari decat phlile ai putea fi considerate
se-datoreazi unol
cumva pozitive pe termenscurf sau mediu pentru ci situalia
rezultatemai buni in economie,fala de cele estimatela moment|rlelabodrii bugetului'
pozitive in
Utilizat corespunzltor,suryIusulde incasari la buget induce efecte
economie.A$adar,se impune sa apreciemdezechilibrul prin dirnensiunea' diversitatea
de un anumit sens. (pozitv/
$i sensulconsecinfelorsale,prin preponderenpefectelor
vedele
negativ), de duratalor, ile natura si iniensitateaacestora,avandpemanent in
ca]chiar pozitiv fihd, un dezechilibruare si anumite eiecte negative'
Dezecirilibreleeconomice,dincolo de anlmite dimensiuni
considerate ,,controlabile",afecteazigrav toatecategoriilede
. Dczcchilibrcle
prete,precum.i economiain rnsambluele manife'rindu-ce
.ub tormailflari i, ;orrwjuttri.i tnfi lutitii ' ondiiilor di vtatd Degntirc sunt
inflal.ia, $omajul
(vezi $i figura 11.1).
si iuiutdtirea
Condiliileechilibnrluieconomic'in geneml au caracterteoretic
conditiilor dc
din doui motivemajorela) egalitateacereriicu ofertaserealizeazi
riaia.
numai ,,in marc", ca tendinti. si nu in sensmatemntc' cum s-a
presupus,pentrua face inleleasdideea;b.)ir tEalitate'economia
 of.tu!l0b.ti > cnuti elohrli

Fig. ll-1- Echitibrut si de:echilibntt in e.rnonie

nu se aflA dciodata in stare de echilibru, decat ponte din intimplare. intotdeauna vor
exish surplusuri. de o parte sau de aka. in conditii nomalc de funclionarc, piata niciodata
nrrc:le ..pojru de b nrrrieconomjcc. J:d cum Jr.rrchui.a \e inrimpleiind cerere.
esle egali cu ofefia ii toatc bunLrilc resp€ctive s+ vli.tde.piaya care
functio eazd bine
este i'Xotdeaund plinA dc nd4 n! Din produse vor cxista intoideauna stocud. iar clir
resursevor exista rezerve,care raman in afara raportului ccrere oferta, dar ca niste
r,,nditrrdle rcali/;rii core\pun/ari,are r.,ie\ruia.
Condifiilc echilibrului economic sc rcalizeazaca tendinti. ftccand prin situatii de
de/cchilibru. d(lefminalede morlitlcarca limilelorrc.uf.elor\r refulolo!.iilor.
resniJrirlor
bugetareale c,rn.umrrorilorde hUnurif, .ervicrj. cre\eli dt poliricriecin,,mica
Benerel-
pc termen lung sau rnediu, necunoasterea sau neinlelcgereamecanismelorpie;i etc.
In conclu/;e.tendintaobieclila de realizarea conditiilordc echilibru trece.in
viala economica.prin stdri de de/Khilihru mai re\trdnse \au mai ample. a caftrr
depi$ire necesih, la nivelul agenglor economici si al economiei, strate;ii adecvate
d€ utilizare a mijloacelor \i de atingere a scopurilor! las6nd altf,rnariveleposibile
sa
\e concurem in conditii normale pe piata, Rolut puterii publice cstf,de a;irija
si de
a veghea la inviorarea activititii agentilor economici si la protejarea puierii de
cumpdrarea consunatorilor,dea permitecamaximizarea proliturilor si serealizeze
in conditiileimbunitetirii catitdtii vietii consumatoritor.

:_'-;,.;i',r* --l
i:-
'.. _- )
I , il;t;r;"";;"r;;;;l [-,-, o-"^"r'l,r'.J";;;;;t"i- ;i;;;
irelativa, dinamica spre carc tindcl
j0teractiuneadintre diferitelc pietei ianormali,,.ncgativa" fi de nedoritdel
Jagenlr econonnct. care se concrctizeazA
ispecificc,din econorniaunei 1iri, prin] iin cresterea inflatiei fi/sau a somajului.l
ap.opicrea-egalizarea cererii agregarel in redlrcereaveniturilor rcale alel
i
cu olcrta agregati. ca elementece cctitenilor,ln scdderea compctitivititii
I favorizcazidezoltareaSi imbuniratirca] p.oduselorsi serviciilorpc piata sil
l9gldrtt1]9l_d9 I'3!11. ._.. ] crettereadatorieiextemeetc.
) Capin,tult t

i I INTRtrBARIPElTRtr
f/ t unrnrtrnna
o cuNosTrNlEl,oR
. ln ce condiiii un dezechilibru
. De ce echilibrul unei economii
trebuieinterpretatca tendinti? ,,negativ"poatesd constituieo premisA
pentru o functionalitate
. Ce echilibre macroeconomice favorabilA
normalSa economiei?
trebuie urmirite de managementul
. Aratali cAnd un dezechilibru
guvemamental?
poatesd reprezjnteo situatie
. De ce dezechilibrelein economie ,,pozitiv"
nefavorabilApentru economie?
trebuieinterpretate ca ,,negative"sau
. Dati exemplede dezechilibre,,nega-
,,pozitive"?
tive" din economiaRoman;eidedupd1990.
B. Cererea agregata si oferta agregati'k
Acestedoudmtuimi se determindti se urmaresc, de reguli, la nivelul economiei
unei liri sau al economieinalionale.Atat calculul, cet si supravegherea evolutiei lor
sau eventualeleinte enfii cu camctcrcorectiv sunt acfiuni complexe;i trebuie
realizate cu acumteF pentrx a evita efectele nedodte,
inlelegerea problemelor echilibrului dintr-o economiepresupunestudierea
corelatieidintre productia internd reah si cheltuieliletotale previzute.
in cadrulunei economii,cheltuielitetotale,globalesaua8regate(Da) sunt for-
mate din:
r cheltuieliestimatepenftuconsum(C):
titile pronrovir;i
r cheltuieliesrimatepenffuinvestilii (I);
un0r politici
r cheltuieliguvernamentale estimate(G)l
econon!rce
r expoft(E).
adccvdte Iil
Sumaacestorcheltuielitotaleesteexpresiarealda cer€rii
nirelul econrrnici
agregate (Da), global€, din economie.Da = C + I + G + E
Oferta agregati (Ya) de bunud materiale$i servicii este
necesar calftrlul
formatd din productia internd phs importul (X).
cercdi si olertei
r Atunci cand oferta agregata esteegali, in linii generale,
agregalc elat
cu cererea agregata, economiaesteconsiderati in echilibru,
Rezulti unndtoarelecorela.tii:t AS,+ FBIff = Ib; PIB + X =
=C + I b + G +E: 0)entr pcrio:lda
viitoare), cii si
PIB = C + Ib + G + EN; EN = E - Xt EN = export net.
{pentru pelioadt

Fig. 17.2-Echilibtul gl1bal

 Fehtiiltrtt si dc..cchil;bruin economie
ddcrlni_
'rolul . o."u oferta agrcgata este mai mici decet cererea
|
usicrrrarc,r I agregatA.ceea Lc core\pundeunei \lari de absorbtie. ro!i
erlilibrului dintrel purtAtorii cererii luali impreund (menajele.fimele, guvernul si
cercn si oierti ] sffSinltatea)au venituri si pot cheltui pentru a-$i satisface
agrcg:rtc. iil | ftebuintele pe bunud materialesi se icii mai mult decat pro-
!:ronoflie, revinc I ducein mod curent economia,Firmele ofertante,observandcA
picl(i {s:rfi vdndror ce producsauca tu-pureau \andacandtalimai rnari
|
piclelnr'. decdr cele produ.e in mod curent. isi \or qpon produclia.
^ |
' \1"1.],l]'a conrribuind asrfetIa reatrzdre, echitibrutui jiorre
producria
mo(hll dc firnctio' I nadonah si cheltuielile totale.
nare a atCstora II h^-: oferta agregatd este mai mare decat cererea
r- Daci
j aeres^ata.ceeace corespunde unei\raride presiune. apar
llrili",* O"-u
tone,ineconomie cnre pol reslabili.ace.l.echilibru.
Astfel.
."il|/..lr*"
rc:llr7. ir/scu i| furnele.
^.
rntntinetchilihr.uti ob\ervandcd o paie din producrialor nu se ra vinde.
ccr(re,grctata _l sporindule slorurile.nu vor acceptaca acea\ta\ilualie \:i
ofertir:rgregalir,I Per.ircpreamult Ele vor reducenirelulproductiei de bunufi
c.,r nc(;sara maleridle sr de \er\icii pana va
cdndaced\la egxlavolumul
intervenfiade I cererii.in acest fel se va restabiliechilibruldintre productia
recl;rredin pafteal leald $i cererearespectivd.
statului,care sc I Avdnd in vedereci bunudle economicese schimba,se
realizcari D.in I v6nd si se cumparape bani, ci volumul $i milcareabanilor
nrisurile promo- j sunt strins legatede cererea$i oferta de pe piafa bunudlor
vate dc quvem. I economice,se ajungela concluziac6 echilibrulde pe aceasd
piafA are o importantd deosebiti penfu realizareae.hilibrului de pe piafa monetari.
Echilibrul pietei monetareesteasiguratatunci cand cererea(Dm) si ofertade
bani (Ym) sunt egale si ambelelatud ale egalititii sunt in concordaltd cu cerereati
of-ertade bunuri economice:Ym = Dm.
DacAse iau in calcul cei mai importanti factori carc actioneazAasupratermenilor
egattAtii,masamonetard(M), vitezade circulatie(rotatie)a banilor (V), volumut
global al tranzactiilorde pe piata(Y) Sinivelul generalal prequrilor@), aceastdcondirie
de echilibrudevine:
lvIV = PY, unde:MV = ofertarcall de bani; PY = cererearealdde bani.
O conditiede echilibm similardexisri $i pe pidld munclj, subfoma egalitilii cererii
(DL) cu ofertade locuri de muncl (Yr): YL = DL.

.4.) &IINI(;LOSAR

. Cererea agregatd (Da) - suma . Oferta agregatd (Ya) reprezintd

cheltuielilortotalecare se estimeazda se
realizasub forma cheltuielilor pentru
a cheltuielilor pentru investitii,
a cheltuielilor guvelnamentdleli a
ut.
producfia interni reald de bunuri
matedale$i de servicii obfinute$i cu
ajutorul importului.
 -:!i)italui1l
j- I irttlou.rnr Ptltltutl
/ r lutslc,tnnl
, t,nosrtl rRrnn
venirul
- rin cc siruatii se Poateafla
cheltuielile tolale
Ce reprezintir totalees-
' intf-o economle narionalrcal faa de cheltuielile
l ::irle, agregate) tttltlur"
&;"[1t;'0."0" conditia de echilibru pe
p{oduclia nalionald "u"
1
*--: rofertaglobaluagregala) nt"t: relativsau
stafea,oe iTt":Tilr, "*"cterul
. PrLnce se caracferizeJz; al echilibnrluieconor cl
venitului i
nrtronar absolut
'dbruIa ni\elul
-t
PR.BLETI{
N& \r
DE Rb,z()LV
ei;
de mai b) oferta agregati $i evolulia
. Pe b^za datelor din tabelele sa:^
qi c) e\Poful net !i evolu{ia
L1 .ilculirri interPretdri:
e| al) ponalereadatorieiextemeln ^- rrD
: cererer agregctt \i e\'olullil

Utilizar€aPIB
mld.ler preturicutnrc
------..\ltiriare {mir.EUR)
l!L 1].510,0 y)L
58.602,4 11273
692.5i2,9 r 56.491,l
--.\
2000 54e.991_!__ 18.935
--- -rola - 2 r3 70 1 37 _
-..
s r - . . - - " ' A,' ^ i ' /,' " ' ' ' l R t' r' rr' ' rIN s 2 0 0 5

!-ormarea PIB
:-rndrcato,i
PI B
(nil. EUR) (mil.EUR) llotalnil EUR)
2.051
-- lrr5 7 2 .1 t5 5 11.162,6 5.205
?!!q
2004 ffi 24254

; 6, : n4 d ' ri ' i 2 n 0 a B N r'

'/

C. PrinciPaleledezechilitrre
rnacroeconomiceinterne"
Prinrrc ded:'*tli:|u',1:::;;'J,il';Iilil:?;',''#""
rcnomencrc :ff:lilll
sr le
ft,reer. rrebuie '' economr(c
'"''t5:"t l]i]'ll'"."fl1e de/volraflr
b c trri 0 c D l rL (L
J ne
-. : ont r ac ar alc. s Pre
in acest sens, vom stuclli:l:
 Echilibru si de:echilibru i e{:ononie

Cr. Inflatia
generalizal.l si
Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei,
rridenla a care poale li sesizal prin douA lendinte majore. si anume:
plcturilor cre$terea generali..atri, sensibild a pretarilor si scdderea puterii
.le cumpdrare a banilor.
Inllatia apar€cand,indifercntdin c€ cauzi, in rapot cu lLnmomentsaucu o perioadd
din trecut,se formeazi o diferent; intre volDnul maseimotletarcsi cantitateade bunuri
supusevenzdrii,iar in cazulcd existi. ace?Nta difere A creqtcastfelincat prcturilecresc
$i valoareabanilor scade. Electul poatefi rczultanrlunor irnprejurdrivariate:
r crestccantitateade bani, iar cca de bunuri este constantA;
. Inlprqiu' nri r scadecantitateade bunuri, iar cea de bani este constanti;
gcncr!le de r crcsccantitdlilecelor doi temeni, dar banii mai mult decat
ioflatic mirfurile;
r crette cantitateade bani, scadecea a mirfurilor;
r scad caititartile celor doi temeni, dar banii rnai putin.
Dimensiuneainflatiei
.In.ricere I
p r e tu r ito".i r ar :,1 Ni\elrrlinflali(i il pu t e mre le r: rf e c u rg a nddire c tla c e le
inltatitr I dour (on\ecinlentcJore pe crre dce\lalc aie \du la clernenle
colJterJle.indirecle. numri ldfl ;al senrifrcrtire.
Prima faletd a inJlatieiestecreQtereagencralizati, substantiald a prelurilor, care
mdsoari inflatia prin indicele generalmediu al pretudlor (din economie)- IGp.
Pentru un bun e&nomic, indicelepr.€fului(Ip)secalculeazica un raport procenlual
ihtre prctui siu actual(pr) qi cel existentla un anmit momentdin trecut(po).
. = P, 100.000 lei
i loo loo l'25o0
rr
-rctnnn,.'
Despreprelul bunuluirespectivspuncmci a crescutcu 25ol.,a crescutla 125%
saua crescutde 1.25ori.
Pentrueconomiaunei1iri. aprccierea inflafieisefacepe bazarateiinflaliei.Aceasta
rcprezintA,de fapt, indicele gcneralmediu al prefurilor, calculat ca rapofi intre
\ d l or fe irbu n u r iloriinrle i.lcluccIn P IB \du P \ B in f re lu rilea n u lu rc u re n l\ t , ) rl
\xloare.r dcelora.ibunurila prelurilednuluiilnterinf\rJ minUsI, dac; se erpiima
jr numarinrreg\au /ccimal..JLnlinus100,;..1.r.a .i erprjmr In procente.
In teorie$i practicd,pentru a exprima inflatia, se consideri ce mai relevant
€ste indicele preturilor bunurilor de consum sau inalic€l€ pr€turilor de consum.
Tabelul11.1
Indic€l€ preturilor de consumin Rominia
' 1 9 90= 100
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2404
7. 071 9 9.353.4 1 2 q 8 3 ,4 330/6.9 52624,2 76.7284 1 7671 2375045
236,7 1323 r38.8 254,8 '15s.1 1458 145.7 r 11.9
Sttrs t Ahmrul stathticdt Romaniei,200Iti 2005,Rapottanuat2OAq,BNR.
) Capitohtl t 1
Ratainflaliei estefoafie utiLi pentu comparatipe tiri, perioade
$i zone,penfiu slabilireaobiectivelorpoliticii monetarc.a mfimii
sa.lariilorii pensiilorsauindexarcaacestonetc. cumptrare a
Sciderea puterii de cumpdrare a banilor sau a unitalii balrilor scade
monetare,cealaititaleti a inflaliei,arcloc concomitentcu cre$terca atunci cind
preturilor,const6,in esenld,in scedereacantitilii de bunuri care inflatia creste
pot fi cumparatecu o unitate mon€tare9i seexprimi subforma
indic€lui pulerii de ompnrare a bsnilor (IPCB).
lM,, in care:M = Inacamonelar.l:
tPCBr, - '0 . ICP = indicelegeneralmediu
t.;
al Prefunlor,
Iixcnrplu:
In anul 2000 (momentultr), masa monetarain circulafie era de 100.000de
miliarde de unitdli monetare,fiind superioardanutui precedentcu 20.000 de miliarde
u.m., iar indicele generalal prelurilor ela de 15570fatd de anul tn.
(100.000/80.000
nld.u.m.)x I 00 =
IPCB in tl 80.647r
L55/o
Aceastainseamndci putereade cumpirarc a unei unitali monetarein t, reprezhti
80,61Vodin cea existenti in t0 sau ci a scazutin tl fati de t0 cu 19.361o(l0oVo
-
-80.647o).
Cauzeleinflatiei
Inflatia, ca orice fenomen complex, estegenemtdde cauze . lnfhtia am
multiple, cum sunt crc$tereaexcesivi a creditului, acoperirea cauze multiple
deficitelorbugetaretj alebalanfelordephfi exteme,cre$terca
costudlor,crc$tercasalariilor
far,i acoperiein sporireaproductivitaFimuncii scidereaproducEeide bunud materiale
si servicii saudmanereailr urmd a acesteiafald de evolula maseimonetareetc.
Penfu inlelegereainflaliei, cea mai nare importan(do are cunoa$terearnodului
sdu de declansarcsi desfasurare,
in acestsens.punctul de pornire il reprezind dezechilibrul . Spiraln
pe care il marcheazdinllatia intre masa monetari exceden- i flatiorisli
tard ii volumul bunurilor $i serviciilor.

. Excedentdc
Indiferent de
I cauzelecarc gene-
reazi acestdezechilibru.excedentulde
t mase monetari de care dispun agentii
economici reprezintij de fap! o cerere
de bunuri si servicii nesatisfdcuti.
_-_
Activitilile economiceexistentepot avea
"_t"1" "_i_; saunu capacitateade a spod volumul bu-
Fig. 11.3. Spirala inflalie'sakrii nurilor si serviciilorla nivelul cererii
 nesatisfdcute. Cu cet reacliade adaptarea oterteila nivelul Si
structuracereriiestede mai scurtdduratd,cu atatse restabileste
mai repedeechilibrul- Dacii, din diferite rnotive insuficienta
factorilorde productie.imposibilitaiea de a milri elicientalor.
progresultehnico-$tiintificlcnt etc. , volumul bunurilor $i
serviciilorfimene in urma maseimonetare.aceastisituatiedetennini o cresterce
prelurilor Si scAderca proporlionalSn puterii de curnp?irare a banilor,concredzald
astfelprezenlainflatiei. Elasticitateaofertei, crestereasau sciderea volumului
fizic al bunurilor economicein raport cu variatia veniturilor, deci cu
disponibilititile bineiti existent€in €conomie(in proprietatea agentilor
economici),estedecisivi pentru instalareastirii de inflatie.
ln zrfarAde mecanismuldescris.carc estepropriuinflatiei
I inteme,generafede procesecarea|I loc in economiaunei tiri.
. existi si mecanisme ale inllatiei importat'ece se interfereazil
cu celedintai,amplificand fenonrenulinflationist.in acestsens.
nlenlioMm cd atet bunurileeconomiceimpoftate,cat qi Feturile
lor;ntri in calculul indicelui preturilor t?irii importatoarc.Dac:i pretul bunurilor
importateestemai mare decatill trecutsau decatin lara inpotatoare, consumul
acestorbunuriin economiaimportatoare va ilveaca ufinarecresterea costurilor,
Se consideri ci o economieestes:lndtoasisi cvolusazi in Darametdno nali
atuncicanddtnul de cr€Qtere ti structuraPIB si/sauPNB pe locuitorevolueazA in
pas cu masamonefaridin economie(ajlaa:iin posesiaagenliloreconomici).

Politici si misuIi de protecfie sociali si antiinflationist€

Inflalia are consecinteeconomicecare afecieazi direct sau indirect intreaga
societale,iar. cum s-a putut rcmarcamai inainte.$i relatiileeconomiceextemeale
unei tfi. Consecinlelesunt recepfionatein pdmul rend de agcnlii economiciaflali in
situaliade cumpdrdtori,pentnrdi ei trebuiesd faci fali crestedi
., , . preturilordeterminate de inflatie.Deti, in ansamblu,reactialor
estenegadvA,mod l in care ,,primeste"fiecarevalul inflationist
estediferit, intrucit propagarea crcstcriiprcludlor nu cste unifbrmdin timp $i pe
donenii, iar situatialor economidilt mornentulimpactuluiestesi ea diferjtA.Adesea
se apr€ciazhce cei mai loviti de efecteleinllatiei sunt agentii economici cu v€nituri
mici si fixe, penfiu c:i acestianu pot compensape seamaalt'ora pierderile lor
provocate de crcsterea in timp a pret-urilor,
Sub incidenlairflaiei cad,in al doilea rend, economiileagentilor.pentruci
putereade cumpirarea banilorscadeSi,odat:iclr aceasla, resursele lor sediminueaza
in mod relativ.
Dar inflatia nu actioneazdnumai intr-un sens, cel al efect€lor n€gative.
Numerosi agenli economici,in conditii de inflatie, pot obtine avantaie
substantiale.In aceastasiruale se afli debitorii, care la conffacttreacreditelor
pimesc sume ce reprezinta.in funclie de pretudle existenteatunci, o anumita
puterede cumpArare.iar la restituire sumelerespectivereprczint5.in conditiile
pretudlormajomtede inUalie.o putercde cumptuaremai mici. Agenlii economici
I Capitotut
It
care lsi conveftescdisponibilitatile biine$ti in monedelernai stabileale a.ltorlrri $i le
ffansformddupi un tirnp in moneddnationaliisunt $i ei avantajati,intrucatca$tiga
diferentadintre rata inJlaliei inteme (mai mar€) $i cea a monedei$raine (mai micA).
Lista efectelorinflaliei estemuh mai lung6,iar pentru cA ele actoneazi in sensud
difedte,serfrfiang asupravieti economice pdn cres.terea instabiliatii $ prin cdutfuifebrile
ale agentiloreconomicide a diminuaefectelesalenegalivesaude
. nli!r!1rirrr
a se sustrage1or.
Din acesleciutari c.cu nc\curpolitici ti mdsuri economice lrrtertle t:lii dr
de o marc cornplexitate,care se pot impd4i in douAmari grupe: elrfielc irllrf:ei
a) de apArare sau protecti€ a agentilor economici lmpoffiva cre$terii Feturilor $i
scaderiiputerii de cumpirare a banilor; b) de diminuare $i control al inflati€i
(antiinflationiste).
Din prima grupi de misuri, cen mai importantAprin dimensiunilesale este,
fdr?iindoiali. indexarea.Areasta constituieo cre$tereprocentuali sau in sume
absolutea venitudlor ag€ntilor economici,ind€osebia salariilor si pensiilor,
Iunar, trimestrial ssu semestrial, astfel incet si acoper€paltial sau total cre$terea
preturilor si sciderea put€rii de cumpdrare a banilor, generate de inftatie. Din
aceasti gftliA mai fac pane si altc misu(i, cum sunt: cresterea dobanzilor phtite
pentru economiilepistrate la instituliile financiare,acordareade compensatii
de cdtre stat si intaeprinderi pentru salariati, pensionari $i alt€ categorii ale
populatiei, subventionareaprcttrilor unor produse pentru a le mentine constante
sau-pentru a cr€$te mai lent etc,
In a doua grupi se cuprind misuri czre, pdn natura lor, contribuie la refacerea
echilibrului economic delerioratde inflafie, acfionand
concomitentatat asupramasci monetare,cet !i asupra . fiislr i
volumuluibunurilor si sel.viciilor. .ir .iirii rul!il
Asupra mas€imonetareseaction€^zi pentn diminuarepdni
I creqterea mtei dobanziicrediteloracordatede bdnci; ai ixilauei
r mdsudcarc contribuiedirect la restrengerea maseimonetme;
r ,jnghelarca"(menfineija la acelafi nivel) a salariilor $i Fetudlor;
: echilibrareabugelului de stat !i a balanlei de pldti exteme etc.
Dintre mdsuril€ care vizeazi sporirea bunurilor economice,cel mai frecvent
utilizatesunt:
r dezvoltareaactivilaliloI produclivecu scopul de a miri oferta de bunuri si
sel.vicii;
r Je/\ollare.,producrici dc noi bunr|li,i .elrr.ii:
r schimbareasi ad^ptareastructurii activitdfilor economicein vedereaapropierii
of-eneide volumul si strucluracereriide bunuri economice.
Desigur-se mai pracdci si ahc masuri,dar dciuna nu are o
acliune..pu|d. adicdnu \c rcp(rrurea/inunrair.upraunuia
dintrecei doi termcniai dezechilibmluisi nici nu arenumaiefecte
de tln anumitgen (pozilivesaunegxtive).De aceea,impotriva
inflaFei se promoveMi intofdeauna,,pachetede misurl', care
trebuie astfelconc€puteincat si s€completez€cat mai bine, pe
rtlitii irlli::l:iiilislr
termen mediu si lune,
 Cr. $omajul
Existdmai multe modalitatide a defini somajulfi, in iunctie de ele. mai multe
iome de conensunre.Toatcacestedcfinitii caracterizeaza insi somajul ca o star€
negativi a economieicare afecteazi o parte din populafia activd disponibile
prin neasigurarealocurilor de munci, Someri sunt toti cei apti de munci, dar
care nu gisesc de lucru. Ei rcprczintdun surplusde fb4:i de muncain nport cu
numarulcelor angajatiin condilii de rentabilitate impusede economiade pia!..
Potrivit acesteidefinitii. sunt someri toti cei care au
inregistratecereri de angajaresau toti cei ale ciror cereri
' n-au fost satisficute pani h smrsitul fiecirei luni, indifer€nt
daci soliciti locuri de muncA permanente sau temporare! cu
: timp de muncl parti{l sau d€plin si daci au loc de munci,
dar caotaallul mai adec\alaspiratiilorproprii.
Foartecunoscuuesteli definitiatonaiului datede Biroul Tntcmalional al Muncii
(BIM) organizat;e din sistenrulNatiunilorUnile careelaboreaza statistici.
comparalii,srudii!i analizcdc plofi1pe bazainformaliilorfurnizatcde tirile membre.
avandca scopmai bunacunoaltefeatat a feDomenului, cat;i a experienlei in
combarerea sa.Potrivitacestcidefinilii,este$o cr oricinearemai muh de l,[ ani ii
indeplinesteconcomitenturmatoarelecondilii: esteapt de munci: nu munccste;
estedisponibilpentruo inuDci s.rlariatisaunesalarirli;cautaun loc de muncA.
Aplicarcaaccstorcdtcrii aduccmultc clarificiri. dar nu inlitura total riscul de a
excludedin rindul $orneriloranunite persoanecaredc tapt n-iru undemunci.
Tinandseamadc limitclc unor ascmcnca dcfinitii,devineclar faptulc:i misurarea
$omajulrinu estedecato pfoblenride estim.rrecet mai aprorpede realitate.
Potrivit acesteiinf€rpretiri, sunt consideratisomeri: persoanele concedirtesi
fifi alt loc de munci: persoinelein ciutareaprimului bc de munca(absolvenliai
invi!:imentului secundar.profesionirl. universitar):pcrsoancle(Lleregul:ifemei)
care,dupao intrerupercvolLnrtaria activjtadi.soliciti fel[areaaccstciaipersoanele
ocupatecu timp partjal.tempornfsru sezonier,aflatcin ciutareaunui loc de muncA
cu timp complet;persornelecarc !i au picrdLltori au renunlatla statutulanterior
(lucrdlorindependent. palron.lucr:itorfrmilial nercmunerat) si carta pentrupdma
data un loc de munci salariat.
Somajul se caracterizeitzipritr:
. r nivelul la care a ajuns,ceeacc sc poateexprimaabsolut
'
ca numdr al somcrilor si relativ ca rata a $omajului
:|: r''NiE:"ir:jIII (Rs),
calcrlati uneori sub forma rapofiului procentual
dinlre numdrul qomerilor (S) ii populatia ocupatd (PO), iar alteori ca raport
intre numirul somerilor ti populatiaactivi sau dtsponibili (PA):

s= ! x r o o :
R.PO n , = Lt 1116.

r intensifateacu care se manifestii,dacapresupune pierderea

locului dc munci
ti incetareatotali a activilatii(Sonrajtotal) saunumaidiminuareadivititii depuse.
) Capitotut t t
cu scdderea durateiseptdmaniide lucru qi dininuareacorespunzatoare a salariului
(somaj pa4ial)i
r duratd perioadade la momentul pierdedi locului de munci sau diminuarea
activititii depusepan6la reluareanolmali a muncii;
r sttucfura saucomponentape categoriide vArstd,nivel de calificare,sex,ras:l etc.
Sonajul se formeazdpe bazaa doui mari proc€se:a) pierderealocurilor de munci
de cdtreo pafie a popula(ieiocupate;b) cr€stereaofertei de munci prin realizarea,ile
citre noilegeneratii,a velsteilegalepentu a seputeaangajasi afirrnareanevoii de a luqa
a unor peftoaneaptede mlmca,dar inactivepenah momentulcanddecids5 se angajeze.
In cadrul primului proces, in funcFe de cauzele dir€cte care il determini, se
disting mai mL te forme saugenuri d€ Somaj,dintre carese menlioneaza:a) {omajul
ciclic sau coDjuncfural, cauzatde cdze si conjuncori defavorabile,trecdtoare.dar
care se repeti la inteflale de timp mai lungi sau maj scurte;b) somajul structural,
determinatde modificareastructuriieconomieipe activiDti, mmud si subramuri
sub incidentaevolulieinevoilor,crizei energeticesau a altor
factod; c) Somajultehnologic,fomat ca urmarea inlocuirii
vechilortehrici si tehnologiicu altelenoi si a rcstrangeriilocudlor generatoare de
de muncdpdn mrganizarea unor activilai saufirme. somaj
Cel de-al doilea procesgenereazd $omajdin cauzastarii
economiei,care,pdn nivelul dezvolttuii,dinamici,structud$i . Ilorme dc
alte caracteristici,nu poate asigua uearea de locuri de munca somaj
in pas cu cre$tereaofertei de muncii.
$omqiul €steconsiderat,in primd rend, o expresiea dezechilibrelorexistenft. in
prim-plan estesituatd€zechilibrulde pe piata muncii; somajulseive e candpe aceasti
piafd of-ertaestesuperioaracercdi.ln condi$ de echilibru,p€ piala muncii orice individ
caredoreqtesd se angajezela nivelul salariilorpracticateatuncigise$teun I{)c de munca
$i nu va exista iomaj involuntar, aabci nu vor exista oameni care si nu se poati
incadra in munci dtrci urmiresc un astfeldeobiectiv.Poateexistainsdsomajvoluntar,
oameni caie nu sunt angajati pentru ci nivelul ridicat al salariilor, impus prin
negocieri colective, determini diminuar€a cererii de munci, pentru ci apreciazi
nivelul salariilor practicate ca fiind nercmunemtoriu sau pentru alte motive,
In al doilea rend esteamintit dezechilibrulpietei bmurilor $i selviciilor, lomajul
fiind asdel consideratconsecinlaunei produclii de bunuri economiceinferioarecererji.
Rafiuneamajori a acesteiinsuficienlea oferteitine de inexistentasauinsuficienta
capacitdtilorde produciie.in acest context,qomajuldecurgedin insuficienlaresurselor
destinatecapitalului ca factor de productie.in rapofi cu manade lucru disponibild.
Analiza$ornajufti,ca expresiea dezechilibrelot economice, conducela concluzia
cA dezvoltareaeconomico-social5echilibratAnu este insolitd neaptuatde lichidarea
$omajului, dar creeazi condi$i pentru a fi mentiltul sub control.
Rata somajului in Romania, in Frioada 1994-2004
1994 1995 1996 1997 1998 I999 2000 2001 2002 2003 2004

10. 9 9 5 6.6 8.9 1 0 3 1 1.8 6,2 T4 63

Sisr. Antuarele
stunsicealeRatuaniei,1999,2U2,20a5.
 Diminuarea somaiului si a efectelorsale
gomajul punedoui rnari problcme.foarteacturleprin
dimensiunilesi implicatiilelor: po tcrmcr scurt, garantarea
, unui venitminim pentru $onreri,ia( pe termenmediusi lung,
asigurarealocurilor de rnunci pentru diminuarea acestui
fenomen.
Modalitatea c€amai utilizati de garantare a unui venit minim pentru someri cste
ajutorul sau ind€mnizaFade Somaj.Pondereaacesteiafit:i de saladlrsi penoadapentru
carese plale$tedifbrl pe ttui. Cine nu rcuseftesa sc angajcz-e in perioadapentrucaft se
acordi indemnizatiade somajisi pierdedreptulde .r o incasa;acela$ilucru estevalabil
ii pentru cei care se angajeaziinaiite de expiftrea pcrioadeirespcctive.
Carantarea unui astfel de venit constltuieo prcocuparepentrutoateguvemele,
organiza{iileprofesionale$i sindic.Je,pentruci rcalizareasa intampinamari dificult:iti,
cum sunt:limita fondurilorcarepot fi utilizatcio acestscop.necesitatea pracdcirii unor
sistemede acordare cat mai echitabili,nemultumirile celol carc contibuiela fbrmar€a
fondurilorrespective$i trebuiesa dea su1nctot mai mari. necesitatca stabiliriiunDi
asemenea nivel pentnracestajulor,incat si nu genereze suficientasa[ multumirein
randul $omeilor, ci s:i-i incite pennanentla incaclareain munca.
Acliunile care vizeazasolutionareaproblemelorsoirajului fornreaz:lobiectul
unor reglemenHricare,in ansamblullor, suntclrnoscutesub dcnunireade politici
sau mdsuri pentru diminuar€aFomajului(vezi figufa I L,1).
Dintle acesfcasc rcmarcain mod deosebitcclc carctintcsc
somajul,pregitirea, calificrrea$i orientarcacelorcarecauti
un loc de munci, pcntru a puteaface fati noilor tchnici si
tehnologii;facilitdlile acorddlede stat pcntru creareade noi
intreprind€ri careoferarlocud dc munc6;dczvollarearctiviraLtilor
publice,cu toatccd in ecestdonleniuse puneconcomitcntsr
Droblema rationaliziriifortei de lnuncil.

1.FeducereaduElei(sapiamanab)
a mumii. L ndemizali(aluloaie)
penlrupioleclia
2. Fepalr
e€a lmjgranlior.
de muncal
3. Prcgiame culimpredus9i adpice. ndemni zai
2. Ori entar€a or pei l r! nsert
4.Scidorea depensionarc.
vaGIoi
POLITICA

M UN C II A $OriaJULU|
$I DEUTILIZARE DEZVOLTABEA
A FOFTEI ECONOM
COSOC]ALA
ADAPTAREA
LA MEDIUL
ECONOI\,llC DEIIUNCI

L P ro g re se
i Adaphreaprcgdrjrii(calilicddi)loi6idemunca i n domenimanagemenl
u u u
prcduciiMEli,
2 Cr€$6rea recucerrcapi€loor fie efeaqnduudelehnclate ameiorarea deduice.
condiliior
2,Dazvowoa economiesi creareademaimule locu denrunca
delocud
crearea demunca in admiislfaledezvolarea preder
or
deseniciicaresolcrlapulidcaplal 9 nuildfiruncd.
3.Crcslereaexpodur lehnice
of s asislenlei exlerne

Fig.1l.4. Polilicd tu.liminuarc a vntaiului li le utili.arc aforlei de nvlc.I

) capitotul I l
O mareimpofianfi au dobanditin ultimii ani mdsudle pentru .Invest;tii
tr€cerea la noi forme de angajare: pe timp pa4ial saucu orar pcnlru trearci
atipic, provizorie, pe dufatd medie sau scurti ($i nu {ic roi lcirii rlrl
nedeteminatd), stagii pentru operafii specifice de foatte scurt
timp etc. De rcgulA,asemeneamisuri au ca rezultat asigura&a
unor saladi mai mici, detennin5scedereacostului salarialal fiimelor $i de aceeasunt
acceptateSi practicatede acestea,
Diminuareasensibilaa $omajuluiramane,desigur,rezultatulrealizirii
investitiilor pentru crearea de noi locuri de munca.
Foarte importantesunt qi misurile de prevenire a gomajului carc vizeazd
populatia ocupate (efectiv activi), prin asigurareaprcgitirii qi calificdrii, Ia care se
mai adaugAreducereatimpului de muncdqi a duratei vielii active sauprin repatrierea
imigrantilorin t:Lile lor.
in acestcontextse inscriu,de asemenea, proiectelede partajare,de lmpdrtirea
muncii,pentrucd, atuncicendcantitatea de muncdnecesard nu poatesAcreasci(Si,
cel pulin pe termenscurt, acestaesteadev?iJrl),singurul mod de a-i face pe toti sau
pe cAtmai mul$ sd munceasciesteca fiecaresa munceasclmai Dulin.
Pentru toate organizafiilesindicale,este deosebitde
. Pistrurcz
importantamentinerealocurilor de munca pentru cei care
1ucreaz6, iar aceastaconstituieadeseaobiectulunor negocieri locurilor de
colectivefoate dificile cu patronatul.Statul intervinein aceastA
problemi indirect, prin mdsuri de reglementare(legi).
Obiectivul pastrdriilocurilor de muncdfigueazi in revendicArile sclariilorsu t
tuturor sindicatelor. ohiectireale
MAsuile pentrudiminuareafomajului si ameliorarea conditiilor sindii.atelor.
de viaF ale celor afectali de somaj, dar fi ale celor activi prin
deqiereaindemnizageisau ajutorului de lomaj, prelungircaperioadeipentru acordarca
acesteia$i asigurareaunor conditii mai bunede asisrentisanitara$i de odihni. cretterca
salariilor,inliturarea marilor discrcpantedintre salarizareaba.rbalilorI' cea a femeilor
etc. figlre^zi si ele printre revendictuilesindicalecare se bucuri de un sprijin foarte
lars.

I\IINICLOSAR

. Intlatia esteun dezechilibrude ul este ull dezechi]ibru

ansamblu nl economiei. care s macroeconomico social, caractedzat
lnanifestdprin creltereageneralizati, prin existenfa unui excedent de ofertd
continuda preturilor$i scidereaputerii
de cumpdrarea banilor Si a venitudlor
reale ale oamenilor,
t5t
?)
o
INTREB,\RI PENTRU
VERIFICAREA
Ct]NOSTINTELOR
. Cum se explidl aparilia inflaliei?
. Prin ce indicatod apreciemintensi-
tateainflatiei?
. Ce senrnificatieare spimlainflaliei
salarii?
. Cumpoalefi ,rrut?lsubcontrolinflaia?
. Cumaprecia!politiciledin taranoastrd
de combaterca inflatiei?
. Cum vA mportati duinneavoastrdla
actualainflalie din lara noastra?
. Cum se explicdformarea$omajului?
. Inflatia, ca obiect al negocierilor
dintre sindicate, gnvem $i patronat. productivitate$i cu salarii adecvate
. Consecinleleinflaliei pentru bogati pentruimplinireabunastliriiumane.
$ saracl.
lirla noastrdin etapaactuali.
PROITLE]\{I]
DE RIIZOLVA?
. In legaturdcu economiaunei liri se
cunoscurmAtoarele informa(iistatistice:
. PIB al anului tr, in preludle respec
tivului an,estede 100.00,0 de miliardeu.m.;
. IGP in ! fata de q estede 170"/.1
. IPC in tr fafd de to estede l90Ea;
. masamonetari folosil5 penta trar-
zaclionareabunurilor in tr este de
150.000de miliarde u.m.
Se cer:
a) rata iDflatiei calculatdcu IGP;
b) rata inflaliei calculati cu IPC;
Echilih ru si dezechilibru it economie
. Care sunt formele $omajuluicon-
temporan?
. Ce dezechilibreeconomiceexprimi
$omajul?
. Care sunt principalelemdsuripentru
diminuarea$omajului?
. Cum se pot garantalocurile de
munca pentru cei aflali in activilate?
r in ce constasuperiodtatea investi-
1iilor fafd de alte misuri pentru dimi-
nuarealomajului?
. Somajul, ocuparea de inalta
. Somajul $i persp€ctiveletinerilor in
c) putereade cumpdrarea banilor in
funclie de IGP;
d) PIB real.
. Monitorizati timp de o sdptdmand
unul dintre cotidienelelocale 9i notali
toate anunlurile de cereri $i oferte de
muncd. Grupafi cererile, respectiv
oferteledup?i:
domeniulde activitate;
dvelul de calihcare cerut/oferit.
Ce concluziise despdld din analiza
comparativda cererii $i ofertei de munci?
 5TA'f,U[.,
iI{ F]CONOMIA
tr,!F]PIATA*

J n er on o m iiJede picta moderne.

Istatelc ioacaun Lolronsiderabil,ce
decurgedin insdsinatua 1or.Statul reprezintd administratiile
publice si este format din ansamblul institutiilor politice !i .Ilormelr
de guvernar€ ale un€i tiri, autorititile centrale 9i locale, si diflcnsiunil!
precum ii institutiile public€ create de acestea,pentru a da prezenfci
crtrs doct nelor din care se inspiri si valorilor ce corespund slaluluiin
majoriteui €lectoratului. ecoromie
Amplitudineasi intensilatea prezenteistatuluiin economie
au reflectat ln timp alternanfeledoctrinelorpreferate. influcntalc
schimbarileregimurilor politice si ciclurile (periodicitatca) de factoli
alegedlorgenerale.Toate accstcane permit sa observim ca politici,
prezenlastatului in economiat'iecareitdri arc canctedstici oconomici
specificecarein esentalor se asearnini adeseacu cele ale $i soLi al i .
altol stale,
Pentnra cunoa$tesi inlelegein ce constaurolul Si semnificatiile prezenleistatului
in economiiletir'ilor in conditiileactuale,ln capitolulacestavor fi analizate:

A. IPOSTAZE ALE PREZENTEI

STATULUI iN ECONOMIE Studiinil acest copitol, yeli putea sd:
1. cunoa$teliJbrmele prezenlei
stLttutuiin ec')nmie' caresuntscopurile
B' STRATEGII, PoLITICI
grTNsTRUMENTE *"i:';;;"';,;,T::: ii{iij'iX'i;"
ECONOMICE ;i ceea ce poate sa facd statul demo-
crattu i e(onomiade Diatd:
3. analiati si eralaati strategiile,
C. BUGETUL DE STAT
politicile ,ti instrunentek folosite de stat
h1 domenil e(:onomieL
I5 t1 \ut'ul in cct'trotttit! ic lriahi

ale prezenteistatului in economie*

A. {X}+stazs
.liirtrsit::ieri Modalitdtile saufomele prezenteistatului in economiesunt
de fapt actiunile pe care acesta)e rcalizeazi ca agenteco-
nornic.aumai preci\c a u n g ru pma red e a g e n lie c o n o mic ,
irrtr.cDtri stxirlui
specializali pe diferitedomeniide activitale.Asemenea actiuni,
ia nilcl nracro-
deqisunt extremde complexe,din punctde vedereecononic.
in\eamnaproductiesi ocuparede lhna dc munca.in accst
sens,statulesteproducdtor-angajator.
. La nivel macroeconomigrLatulrealizeaza ccrviciia caror
necesitate deiivd din ansambluleconomieiunei tari, pentrua
slatului la nival asiguracadruljuridico-legislativ necesarsi bunaftrncionarca
acestuia,ameliorareaunor dezechilibregenemle,dezvoltarea
€sle d(terminati economicd,inldturareaunor dificul*iti ce atecteazdsegmente
de nevci colec- majodtaieale populalieietc. Pentrua crea cadruinormal al
tile rcgioBal€ si activitltii economice.statulisi asumi rolul de titular unic dc
locale, de emisiunede moneda,promoveazain mod democraticlegi si
alte reglementdrice trebuiercspectatede ioli agentii economici
ircr.{!ririi ecorlo" $i impune aplicarealor, realizeaz d total saupaltial infrastructura
!riikir locrrlein necesarA activitdlii economice ($osele,c:ii ferate, retelede
lrllgfenajul cclci comunicafiietc.), gamnteazA Si protejeaza proprietatea, asigura
condifiile pentru exercitarealiberei initiatjve, redistribuie
\enirurilepercepindimpo,/ile\i la\e ,le la agcnliieconomici
cu venituri pesteun anumii nivel, acordandaiutoareqi subvenfii
. fl2uu e {are pentrualtii indreptititi de situalialor, asigurdsecudtateagi
apdrareatdni etc.
pfczcDtiislafu!lui . La nivel microeconomic,statulasigurdserviciinemafare
pe care Ie presteazApentru indivizi sau grupuri locale prin
intermediul administratiilor publice loc^le (primdrii, prefecturi
$i altele),funizeazdgratuitbunuri de folosintacoiectivi locali.
in aceastt ipostazd,nu se include condilia statului de proprietar (in totalitate) sau
coproprietaral unor firme-intrepinderi,banci. societiti de Isigurareefc.,intrucat
acesteasunt unititi economiceautonome,iar activitifile lor au calacteacomercial,
suntrealizatechiar de ele si nu de comDonentele sfructuraleale statului-
in timp, prezenlastatuluiin ecolomieca producitorangajatora cunoscut
perioadede extindere$i de recul. In ultimele deceniiesteevidentatendinia
reshangeriiacesteia, dar pe misuli ce economiase dezvolli si devinemai complexA,
iar autonomiaunititilor economicepe bazaproprietitii privatese consolideazd, se
afirmaprczenlastatuluica regulator public in economi€.Asa au apdrutautoritdli
de reglareindependente tot mai numeroaseiConsiliul audiovizuallui, Consiliut
concurentei, Autoritateade reglarea cornunicatiilorclectronicesi postelore1c.Aceste
institulii administrativeirteNin in mod proflnd in lunclionareaactivilrililor de a
cdror reglare sunt rdspunzdtoare qi trebuie adeseasi confirme compatibilitatea
comportamentuluidife ilor agentieconomicjcu normelereglarii activitafii din
domeniilelor sau s; impunasancliunipentrunerespectarea nomelor respective.
> {.itttiioluti). !:i.:

Ipostazele prezentei statului in economiese baz€azi pe realititile economice,

socialesi politice din fiecare tari. Astfel, prin moalalitateade a tunctiona $i limitele
1or,pieteleobligd statulsi intervinapentrua realizaalocarearesurselornemadale
pe care ele n-o pot face sau penffu a restabili concurentaalterataprin infractiuni pe
care ele nu Ie pot sancliona.Existentaunor nevoi colectiveobligi de asemenea
statul sA se implice in producereasau asigurareabunurilor corcspunzAtoareln plus,
odatdcu dezvoltalea,sporescnevoile de servicii rii bunuri nemarfare,in special
pentru educalie,iar cand acesteanu sunt rentabile pentru investitorii privati' trebuie
satisficutede stat. Urbanizareaatrage,la randul sAu,cre$tereainte enfiilot de
rcglementare ;i marestecosturileadministraliilorpublice.
Prezenta statulLriin economie,de$iestenecesard, nu corespunde intotdeauna$i
obiectivelorurmdrite. Statul rezolva adeseaanumite probleme mai prost decatagenfii
privafi, uneori genereazd injustilii, etaleazdrigiditdli care impiedica adaptareala
schimbarefi greuti[i carcjeneazdinitiativele crcatoarede bogate fi locuri de muncd
De aceea,au aparutreactii adve6ela prczentasa in economie$i' orictnd devine
posibil, se acdoneazA pentruprivatizarcadiferitelor segmentesau activital realizatede
stat. Uneori. rcactiile adve$e au fost radicale.Astfel, pornind de la docffha potrivit
careiaeconomiade piaF esteincompatrbilicu prczentastatuluiin e.onomie's-a susfinut
excludereastatuluidin viala economica,provocanddificultdti evolufiei ulterioare Stahrl
feboie sd se implice in economieatat cet estenevoiein perioada$i in conditiile date
Limitele implicdrii statuluiin economiesunt inpuse de:
rrafodul dc inlere.edrnrecei pru .i conlraacesteia:
r proprietatea privati carepin naturasa ptesupunelibeftateade acfiune;
r delimitareapecisd$i corectda sferei de acfiunepentru toateverigile organelor
administratieipublicede stat. .;inplirrrci
Oricarear ii gradul de implicarea statuluiin economie,
trebuie refinut cd la baza societdlii capitalistese afld !nii: i.'cte ixicot'ifiir
proprietateaprivati, capabild sd determine o fllnclionare da ne*junsnit ri
eficienta,coerenii a ansambluluieconomieinationale.
ti reo:i in ihrmrr
!':!dit,ilf.

r;st"i - ,l-"^r-; ;;;;;;p*

i ansamblulinstituliilor politice $i
guvernaredintr o !ara, autoritate
centralali locala,precum$i instituJiil
publice createde acestea,pentru a
curs doctrinelordin care se inspirl
valorilor ce corespundmnjoritdlii
electorale.Dintre acesieafac part
intotdeaunapresedinliatdrii, parla
mentul, guvernul Si ministe.ele
t6a
Se mai numescnevoi sociale,publice
sau (chiar) politice. Exemple: dirijarea
circulafieimijloacelorde transport,
iluminatulpublic, apAmreaetc.
. Doctrine ansamblulnfionamen-
telor considerate pertinentepenhu a fi
'62 iNTREBARI PENTRTI
VERII,'ICAREA
9 cuNo$TtNfELoR
. Consideratica implicareastatului in
economie constituie o necesitate
obiecdve?Justificali risplrnsulpe care
il dati.
. Care sunt modalitdtile implicdrii
slatului in economiepiin care se asigurl
funclionareamai buni a acesleiain
localitateain careaveli domiciliul?
. Cum poate statul resfiange(limita)
fenomenelenegative,aparutepe piafa,
care altereaziconcuenla?
. intr-o economie modernd,
considera! cli implicareastatului ln viafa
economici:
a) estenelimitat5,dar bine-venitd;
b) trebuiesa pemitd realizareanor-
malSa intereselor;
c) estelimitatA;
d) presupunercspectarca unor reguli
de citre agentiieconomici;
e) trebuierealizati prin parghii eco-
nomico-linanciare;
f) presupunerezolvarea unor pro-
bleme grave cu care se confruntd
economrarespectrva;
g) esteinadmisibili, daci presupune
ti interdiclii:
h) esteposibild,dar nu estede dorit.
St{rtttlin ?co omia depiatd
aplicatein interpretareafaptelor si
pdncipiilor de acliune in economie.
Multi cercetatoriapreciazdcd, ffecand
de la stiintala doctrinaeconomica,se
abandoneaza o parte din atitudinea
stiintifica.
. Ce argumenteaveti pentm a susline
ca prezenlastatului in economienu este
intotdeaunao solulieideali? Exemplificafi.
. Caretrebuiesdfie atitudineastatului
fatd de agenfii economici cnre nu
respecgregulile comerciale?
. Enumerali cete trei abateri ale
unitSfilor economice de la regulile
concurenteiSi ale cumpdrdtodlorde la
comportamennrl pe cal€ ar febui sd-l aibA.
. Necesitateaimplicfuii statuluiin
functionareaeconomieiare caracter:
a) predominantsubiectiv;
b) predominantobiectiv;
c) predominantaleatoriu.
. Limitareaimplicdrii statuluiin
economieestedeterminadde:
a) nivelul cererii;
b) nivelul otefiei;
c) existenla$i pondereapmprietritipi-
vate;
d) autonomiaorganeloradministra-
liei de stat;
e) optiunile majorititii agenlilor eco-
nomlcl;
f) existenlabugetuluide stat.
 ) *rpitohtl 12

R. Strategii"politici sl instrumerrteer:ontlmice,',
PrezenFstatuluiin economieesteun fenomencomDlex.carc . Preuentr
se deruleaza in mod organizat,coerent,in cadrulunui sistem statu[!i in
lormdrdrn srralegir. poliricr.i inrnumenre cconomice. l r.cnonric
. Strategiile economice reprezinti obiectivele car€
arigrrla:idrrr:cr.ea
urmeazi se fie indeplinite pe termen mediu si lung conside-
!i in(kltinirr N
rate d€terminantepentr[ realizareaintereselorvitale ale
riflttrgi;lor si
fortelor politice si socialedintr-o tard, pentru programul lor pritiiici!or prin
politic. De exemplu, strategianationaldde dezvoltare
lilk)sirclr
economicaa RomAnieipe temen mediu, sustinu$ de toate i!rlriilrnr,:lclor
tbtele politicedin tari, are ca obiectivfundamental ,,crearea rr.r:rror.'lirr.
unei economii d€ piate functionale, compatibile cu principiile,
A4C(rate,
normele, mecanismele,institutiile si politicile Uniunii
Eutopenet'.
. Sinrl.giile
Strategiile sunt necesarein viata economicdpentru ci
,,fixeazt' ceeace estedurabil si de inportant:i generald,iar,
pe o asemenea olricrlivelc
bazi, agentiieconomici$i fbrtelepolitice iqi
pot orienta $i concepemai bine acfiunile lor. Cn toate acestea, .,rlur.rl-.ilr"'si
(i,r 4rlpo!'taDi:i
din variate motive, nu toate 1drile dispun de strategii ,,in
gfnrrlilil dcosr-
actiune" sau gata de a fi pusein practicd. Cele mai dezvoltate
liti pr loi'mcn
t:iri au $i cea mai bogatd experienti in elaborarea;i aplicarea
nirdi!xsi lung,
stmtegiiloreconomice,fapt confimat de rezultatelefoar.tebune
pe carele-au obtinut.
DupAsferade cuprindere,strategiileecolomicepot fi: . in linrp"
a) genemle sau nationale - reunescansarnblulobiectivelor sll-at€giilc
pentru economia unei ldri intr-o viziune unitarA. De
componenlele avurein vedere; rd otate I
b) pe domenii sau sectoriale- prevedobiectivelepenffu sifulltiilc
unulsaucatevadomeniisausectoare 4'iistel)k.
aleeconomieiconsiderate
deosebitde importantepe temen lung.
Dat fiind orizontul de Iimp al st ategjilor economice,in decursulrealizdrii lor pot
surveniadaptAri,preciziri, modificdripotrivit situatiilornoi careapar,progresului
tehnicilor de previziune in economie$i in funclie de eficienta ins;um;ntelor
economicela care s-a recurs.Obiectiveleoperationalein ceeace au ele cel mai
profund rdman insd valabite ti por fi adusela indeplinire de fo4e politice diferire,
potrivit modului ior specificde a actiona.
Politicile ecolromiceexprimi in esenti tint€le c€ trebuie
atinse in economie,precum si mijloacele necesarerealizdrii . i r:rl ,i i ri l f
lor. SebazeazA pe docr.inelefortelorpoliticecaredetinputerea,
adaptatela condiliile eristente. si pe intereselesi valorile
comuneelectoratului.care au sustinutfortele respectivesi
acceadi la putere. Formuleazaobiecfivele stratesiilor
economice \i identi'ic;mrlloacel(oece,are realiz.trilorl
i (,: ,trii.rl{.r,'
i, : a,1r,,rr$ia!
t€txilii

Instrumentelesau mijloaceleeconomicesunt resursede

toate g€nurile,proc€deetehnice,modatta$ de a actionaIa
care s€ recurge pentru a aducela indeplinire tintele siabilit€
prin politicile economice.Sunt dependente direct de starea
economieiiii de potentialul tehnico stiinlific al celor ce le
evalueazdsi le folosesc.Buge$l de stat (format din bugetul
ceniral $i bugctelelocale),creditul. sistemulde impozite $i
taxe. restrictiile vamaletadfare si netarifare,programarea
p(}lit;rilcr
iil1rx{le economicietc,,prccumqi Iesurselede toategenuile caresunt
mobilizate s,i orientatecu ajutorul lor constituieasemenea
instrurnentcsau mljloace,
Preocupareastatului pentru elaborareali realizareade
programeeconomicepe ansambiuleconomieisaupe domenii
de mare inportanti a devenito realitatedeterminatA de
inmultirea$i profunzimeadifjcultitilor din econolnie,in
condiliilecre$teriiinterdependenlelor dintre1:iri A apdrutdin
!inlxl;rlr,: n nevoia acuti de a asiguracoercnla.compatibilitateaqi
5t:i1 l:i! irI i'ii:tn complementaritatea in actiunileagenliloreconomicide toate
genurile,rel€vand prezentastatului ca regulator public ln
mod cat se poatede evident. Prin elaborareaprogramelor,
constituireasi alocalearesurseloa lrecesare acestora! apoj prin
urmirirea realizaril prevederjlorstabilite,statul dezvolti diferite
activitdtjcare solicjttrfofia de munci adecvatpregiliti,
dovedinduse a se implica si ca producltor_angaiator'
Programarea no implicA obligativitatea din pafiea
agentilor economicide a udna o anumitii cale sau de a fenunta
o! irnt t;1 !i la libenatealor de actiunc.Are caracterorientativ-informativ
int{)r'mr1i!'',iirrr $i, de regult, incitativ, continerccomanddrisi mijloace
economicecarear fi bine si fie utilizateSi la carese recurge
pcntru a stimulainscriercaagentiloreconomiciin tendinlele
de evolutiea economieirelinuteprin programeca fiind cele
mai indicate.

I statal( specializatq tnwstite cu atribulii in a.:estsens.

in pre"ent.programareacconomici se practici in toafe tirile cu economiede

piaF, insi in nrodalitalidiferitesi cu rezullatedifeile
Programarea economicanu reprezintdo altemativdla mecanismulcconomieide
oiattr.Ea se constituieintr-unelementcomplementaral piet€i pc carese spdjinafi
pe careincearcdsd o apropiedc o ftnclionarenormala.mai ef-icienti
) Capitolul t2
MINIGLOSAR
. Orizont de timp - perioada,duala
de valabilitatea unei sffategii sau
politici economice,a unui plan sau a
unei programiri economice.
. Obiectiv operational scop ce
-
trebuie rcalizat in strategiileeconomice,
avAndo importantddeosebiti pentru
dezvoltareape termenmediu $i lung,
intrucat corespundeintereselorvitale ale
fo4elor politice $i sociale.
fl iurntuanrnnnrnu
Ql yenttrcA,xo;
I CUNOSTINTULOR
. in ce consti utilitatea strategiilor
pentrueconomiaunei ldri?
'Pe ce baze se poate elaborao
politicd economicdviabil6?
' Identificali in economiaRomaniei
trei obiecrive posibile pentru elaboftea
unor strategiisectodale.
. Care considerali cd pot fi cele mai
mad neajunsuriale politicilor economice
aplicatein Romaniadupd 2000?
' Sub ce formd consideralici s-a im-
plicat cel mai activ statul roman in
economiedupi 2004?Explicali de ce.
. Programarea economici nu urmd-
rc$te:
a) ridicareacompetitiviggi;
b) combaterea infl atiei;
c) iesirea dilr crizA:
d) diminuarealiberei idtiative; una subiectiva;
e) inldturareaefectelornegativeale
poluArii. fiei statuluiin economie.
Alegeti fispunsulcorect.Argumenta!1.
t63
. Tinte - obiectiv, scop prevAzutln
politica sau programareaeconomica,ce
t.ebuierealizat.
Programare economici - elabo,
rarea unor planuri sau programe de
dezvoltarenalionald, zonaltrsau locala,
pe anumite domenii sau sectoare,ln
vederearezolvarii unor probleme
social-economicefoarte importante, cu
implicafii ample.
. Identificali, sub aspectulconfinu-
tului, diferenteleexistenteintuecaracterul
orientativ,incitativ si informativ al
programirii.
. Ce avantaje ar putea ofed progra-
marea economici pentru diferite
calegorii de agenli economici?
. Programareaeconomictrare:
a) un caracter eminamenteobiectivl
b) un caractereminamentesubiectiv;
c) un caracteraleatoriu;
d) atat o determinareobiectiv{, cat $i
e) o tendintade diminume a inteflen-
Alege! rispunsulcorect.Argumentatl.
TEXT TEMATIC

,,Dinpunctulde vederealrefomei, rolulstatuluiestedublu.Administtaliade

stat constituieuna dintre componentelemajote ale problemei; tot ei insa ii
incumbaun rol central in remediere.Ea este o cauze a dezvolarii inegale,a
inegalitdtiiindistribuircavenitului,a repaftizdtiifinanciarea resurcelorpublice,
a degraderii mediului inconjuretot 9i a unor reglemente fictive ,au
incompetente.$itotu€i, administrc'liade stattrebuiesa fie pivotulremedierii..."

JohnKennethGalbraith.Stii,qaecononicd;i intercsul?ubli..
EdituraPoljticr,Bucurc$ti.1982.pp. 3l I 325

Pe ba& arcstai text, preciaati:

. ce semnilicalie i se conferd preze tei statului in ecorromie?
. cere sunt neajunsurilepreaenleistdtului fu economieLa care seJace rckrire l
. cum se pune in ,ttiinla economicdti in practicd probletna interventieistatului
ln economie?

Esteprincipalulmijloc sauinsffumentuti[zat in po]iticacconomicar

in toateta le.
Prin intennediulsiu, prezenlastatuluiin economiedobandeste caracter g€neral.
Bugetul de stat reprezinti un tablou, o balanti cu doui pirti - venituri si
cheltuieli -, fiecar€ dintre acestcaliind detaliatl pe capitole.
adicA pe surse de venituri si obiective de cheltuieli. Se
st^bilestede rsguld anticipat pe un an (cnre poate sir coincidi
sau nu cu cel calcndaristic). Venituile li cheltuielile sunr in
luncriede e\oluria care \e e.rirneir/!rr o \d J\ea ec^nomiJ
Potrivit metodologici oficiale de elaborare si urmdrire a
execufieibugetului de slat in Romania. veniturile ac€stuia sc
comprD din:
a) venitlrri tiscale:
- impozife dilecte pe profit, salarii.venitudale liber
profesioniftilor etc.;
- irnpozileindirecte taxape valoareaadiugatA(TVA).
accize,ta-\evamale,alte laxc;
b) venitufi nefiscale din profitul Bancii Nalionalea
Romaniei,al rcgiilor autonomeetc.;
c) venituri din capilal din \.alorjficarcaunor bunuri ale
statulull
d) incasAridin ra bu$arcaimpmmutuilor acordate.
) Capitollrl 12 165
Cheltuielile bugetului de stat au urmatoarele destinatii:
a) serviciipublicegenerale;
b) ap:irare,ordine publicd si siguranfA;
c) acliuni social-culturale;
d) servicii de dezvoltarepublici, Iocuinfe
e) actiuni economice;
fJ alte acliuni;
g) imprumuturi acordatesi alte plati.
Atat in elabomrea,cat si in execuliabugetului,se um5reqte . Bugcful$e
echilibrareacelordouiipard a venirurilorcu cheltuielile.in
poaaeprczenta
general,in teoria $i practicaecoDomicdse considerac:i un
in trci ipostaze:
bugel echilibrat e\ercitd un efect neufru a\upra efooomiei,
cchilibrat,
Daca insd totalul cheltuielilor depAresteveniturile, bugetul este
deficitar. Pentru a sustine totu$i cheltuielile fdrd acoperirein
.leftcitar.
venituri, statul recurgefie la imprumuturi (inteme $i exteme),
fie la emisiunede bani fard acopedrein bunuri $i seF,,icii(inflalie), fie la amandoua
solutiile. Imprumuturile ficute pentru acopedrea deficitului bugetar reprezinti
datoria publici.
Efectele deficitelor bugetar€ asupra economiei diferi in functie de mirimea
$i durata lor. C6nd deficitul se mardfesldpe temen scurt $i nu are dimensiuniprca
mari, poateaveaanumiteefectestimulative,dar dadi se perpetueazdtimp indelungat
sauddcaestemrre.areefeLlenegali\e\igure,
in cazulin carevenitudledepdqesc cheltuielile,bugetulesteexcedentar,peste
un anumit nivel, consideratminim, excedentulbugetatare efectenegativeasupra
economiei,inffucat lasAnefolosilesau amandfolosireapentru mai terziu a unor
resune linanciare care ar putea contribui la sporireaproducfiei de bunuri $i servicii.
Cerin.teleeconomice$i socialetot Inai numeroasesi mai mzrdcarorastatul trebuie
sd le fac6 fatd au determhal o tendinfdde ueslere a resorselorfinanciaremobi]izatesi
folositeprin buget.Caleade asiguare a acestorrcsurseo constituiecrestereafiscalit4ii
(impozitelor).knpozitelemai mari diminueaz:iinse resutselepe careagenlii economici
le-ar folosi pentru consumulpersonal,pentru a-$i ldrgi invesridile $i a crea noi locuri
alemuncd.Invers, diminuareaimpozitelorar face imposibilarealizareaunor progmme
economice$i sociale guvernamentalesau locale, ceea ce ar atragenumeroase
nemultumid.
Incidentele impozitelor $i taxelor asupra economiei . C.rnditia
conducla concluziaci sistemullor trebuie astfel conceput firndamcntati a
incat si asigure un anumit echilibru intre veniturile care le urtui sistcm de
rimAn agenfilor economici dupi impozitar€ $i cele preluate impozitesi taxe
'riahil
de stat, sd-i stimulezep€ cei care actioneazein economie
pentru a realiza vmituri tot mai mari si si aduci la bugetul de stat sumelede care
acestaar€ nevoie. In tara noasftd,in ultimii ani, bugehrla fost pemanent deficit.al,ca
urmarea mai multor cauze,dinfie carerctinem:evoluiia economieinalionalesub
nivelul estimArilorluatein calculul veniturilor bugetului,utilizarea!'enihrrilorbugetare
pentru realizareaunor obiectivecu eficienl:i scdzutd,cr$terea exacerbatia costudlor
 ,\!{rttil iit ::t\Nut!ftit ie pitq
socialeale reformeiinadecvatconceputesi aplicate,evaziuneafiscaldsi economia
subterani.Bugetul de stat esteaprobatanual de parlamentuilArii la propunerea
guvernuluisi devinelege,iar execuliasa esteobljgatorie.
Realizarea unui bugetexcedent.lr esteun fenomenpozitiv, determinatde faDtul
Laeconomia larija evolualIn anulrecpefhv
rL relJlalemdibuneJecalsepreva-/;.e.

s NtGr,(}sAtl

. Venit fiscal- sunl-iin*Lsatih bugcflrl

stat sub fbrma de impozit sautdxa ce
aplicadirect asupravenitului agendlor
ici $i de inrpozitindiect ce seaplici
consumuluilor.
. Venit neffscal- sum:iincasatAla
ugetul de stat nu ca impozit, ci ca
bligatiestabilitape alre baze.
o Accize - t i plAtid de conssmak)ri,
indjrcctcescincludein pqurile unor
:rfifi; dupAven73reacirori este depusi
bugenrl $atului.
" Evaziunefiscald - sustraeerca de la
impozitelorSi tanelorclitre stat.
e Economie subteranl - activitiitile
onomiceclandestine si ilicite carese
de la plata impozitelor {ji cele ale
dimensiuni!i efectesuntgreude
ai .
' Datoria publce - ansamblulobliga-
iilor banestipe caresi le asumAstatul
and contracteazA imprumuturileinteme

PROBLEME
DE REFLECTIE

! ExistA dou6 modele generalede q Cum pot influenlaimpoziteleeco

impozitare,unul progresiv(odatdcu nomia nalionalli?
crestereavenilurilor contribuabililor . Inlluenfacheltuielilorbugetuluide
cre$te[i impozitul),iar altul cu impozit stat asupr'aecononxcl.
utic (pentrutoti contribuabilii,indiferent . Multitudineaimpoziielorsi taxelor
de venitul realizat). practicatein Romania.
- Careconsiderati ci cstecel rnai bun s Funcliiledatorieipublicein econo-
model? mla modcma.
- Carecrcdeli ca estemodelul cel mai . Cu ce rezullate.
cum at fi binesa se
des fblosit in Eurcpa? incheieexeculiabugetuluide stat intr-o
- Carecredelici ar fi modelulpolrivit Fril
pentru Rominia? o Semni6cafiaevolutieipondedi(%)
- Ce estebine dacdse aplici primul defcitului bugctuluigeneralin produsul
model? internbrrt al Romenieiin perioada1995
- Ce ar puteafi r:iu daci se aplici al 2004,carea evoluatasfel:
doilea model?
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2AA1 2402 2003 2044
4. 1 3,9 4 ,1 4,0 34 1,5 5,9
S ursa:r_d .r ta rdu p- An u. r r lc J dr . r \ c alRo. . llip. l. r u r,U , n 0 <.
) Capinht 12
. Scadereaimpozitelorperceputede la
agenlii economici determinA:
a) cre$tereasalariilor;
b) cre$te.eaposibilitaFlor de realizare
a unor programesocialeguvemamentale;
c) posibilitateacre$teriiinvestitiilor
facub de agentii economici;
d) reducereanumfuuluilocuilor de
muncd;
e) crcar€aposibilitdlilor de realizarea
unui buget excedentat.
o in care dintre situaliile de mai jos
167
poatesI aparadafirria publicd?
a) cand veniturile sunt mai mad decat
cheltuielilebugetului de stat;
b) cand statul recurgela lmprumuhrd
pentm acoperheadeficitului bugetaq
c) c,endcheltuielilemai mari decatve-
nitudle sunlsusFnuteprin emisiunedebani
fdr,Aacopedrein bunuri economice;
d) cand nu se lncaseazdimpozitele de
la populaEe;
e) cand se fac investifi private ln a.lte
fAri.
 PIATA
MONT}IAtr,A*

E conomiaesterezultatulaclivihtii
Lmilioanelor de oameni care
actioneazA:atat in cadruI nalional cat Si
cu exteriorul.Substanlaacestorrelafii o
formeazdin mod deosebitschimbul.
Schimburile de bunuri, servicii ;i capitaluri dintre agenlii economici din loate lilrile
formeazdpiata mondiale.
Pentru a infelege importanfa qi modul in care aceastafunclioneaz:,i,vom studia:

Studiind acest capitol, wti putea:

A. FORMELE PIETEI
. sd inlelegeti si sd folositi notianile
MONDIALE
cu ure se opereaa.dpe piala mondiald
$i pe cotnponentetesak;
B. COMERTUL yd insusiti principalele criErii de
" sd
INTERNATIONAL apreciere a elicientei comerlului extcior
;i a modL ui in care fu ctioneazi piala
relutarai in lara noastrd.
C. PIATA VALUTARA
@ cryitohl t-; t(t)

A. Xl+r-m*li:;lirl:ei inc,lldiatrt'r'
Schimburi economiceintre persoanesau grupuri de persoanedin diferite tAri au
a\,'trtloc din cele mai vecbi timpud, dar se considerdcd piata mondialda irceput sAse
formezein secolulal XVIlea. De existentasa propdu-zisi se vorbestede-abiade la
sfar$itulsecohui al XIX-lea si hcepunrlsecoluluial )g lea, c.endschimbudleau cuprins
toatetirile g au atinsdimensiunile,rcgularitatea$i diversjtateacarele-auimpusca atare.
Existentapietei mondiale se datoreazdmai multor cauze,dintre care mentiondm:
a) difer€ntiereainzestririi naturale a tirilor cu factori de producfie. Aceasta
pemite Lirilor si lacd schimbatat cu factori de productie,cet si cu bunuri obtinutedin
tnnsformarea lot b) nici o tari nu poate sd-ti asigure toate gama bunurilor, in
permanenticre$tere,de care are nevoie,astfel incat, in acestscop,trebllie sa recurgA
la schimburicu alte ldri; c) divizilnea internationale a muncii - specializarea
diferitelor economiinationalein pnrducer€aanumitor bunuri cu eficie ti ridicatd -
obligd ldrile si faci schimbpcnfru a-si satisfacemai bine trebuintele.
Existenta si dezvoltarearapidA a pietei mondiale decurg din avantajeleti
posibilititile pe care aceasta le oferd liecirei tiri participante.

D€coe€lenecesard
paniciparea

Fiq.13.1. Necesitatea participdrii la piata mondiald

Schimburilede pe piafa mondialase realizeaziin condtii de concurenti, pdn

confruntarea cererii cu oferta agenflor economici din tiri diferite. Acesteasunt
de asemeneaafectate de discrimindri $i restrictii pe care le pmctici anumili agenli
economiciintre ei sau le promoveazioficial llrile djn care ei provin, din motive
polilice, economice,militare, socialeetc.
PiaIJ nu e.reun'l"rasi ni.i omogeni.in nrncLiede caracreristiciJe
bunurilor
'nondiaia
carelbmeazA obiecfulschimbului.distingemia) comer.hl fut€rnatio-nal schimburile
de bunrri Si se icii care au loc infre agentiieconomicidin toatetdrile; b) piata
internationali a capitalurilor ansamblulplasamentelor de capitalrealizatede agenlii
economiciin alte lari decfuceaproprie, sub fbrma investililor directe,imprumuturilor
qi cumpardrilordc titluri de valoareetc.; c) piala mondiali a muncii - migratia
Inlem.rionuli.tcmpnr.d;.au dehrllr\a. i foneide munc:icu scopulde a .e argija co
salariati;d) piata internationald a schimburilor valutare - totalitatea schimburilor
de monedenafionalesau ale altor tari pe care le fac agentii economicidin toate
lftile intre ei; e) piala p.oduselor si tehnologiilor de varf schimbulde bunuri de
inaltd tehnicitatedintre agentii economicidin toate tirile; f) piata mondiale a
schimburilorclandestinesi ilicite {saupiala mondialdneagra),practicate cu bunuri
interzisevanziirii-cumpdrfiilibere sau cu bunuri sustmseregimuluivamal,taxi,ii
$i impozitirii previzute de acesta.
Pentruagenfiieconomici,ca si pentruldrile din carc acestiaprovin, estefoarte
importanti cunoaltereafutuor fomelor pietei mondiale,dar mai ales a celo( in carc
s-au implicat direct. In acestsens,sunt foa(e semnificativc:capacitateade absorbtie
(cumparare)a pietei, evaluareainfluenlei dif-eritelorfenomeneeconomico-socialesi
politice,cunoasterea concurentilor$i produselorbr etc.
rirt.rtP;i:! trr Pl: it t.ill
't/ '',f ll | ] I " . 1. 'ilr
j 1.

J i'' l i i,il-r 1.1:'

r'iilr.ri)ril

', Care sunt cauzele care au . Care sunt caracteristicilecele mai

determinatconstituireapiefei mondialc?
. In ce constaumotivatiilc participfii
agentiloreconomicidin dilerite liri la
piafa mondiald?
, Care sunt fomele pielei mondiale?
importanteale mediuluieconornicpe
careil reprezintipiala mondiale?
! Care sunt priodfalile clrnoa$tedi
pielei mondiale pentru cei care
acfioneaziin cadrul sdu?

rll, i .lcliile,rl'1l
ui iiitl.t*,r'llafilm ai'k
Schimbul sau comertul cu bunuri qi servicii dintre toate tarile formeaza
comertul international.^MSrimea acestuiaesterelevati.de reguli, prin exporturile
(importudle) mondiale, In cadrul come4ului intemational.sumavalorici a bunudlor
si serviciilorexportatede toatetirile esteaceeasicu a imponurilorlor.
Exportul reprezintd vanzarea de bunuri ii seNicii produse intr-o tari citre
agenti economici din alte tiri. Importul este cumpararea d€ citre agenfii
economici dintr-o tari de bunuri $i servicii produse in alte tiri.
Exportul,ca $i importul,poatefi: r vizibil, ceeace inseamndcd obiectul
tranzacfiilor il fomeaza bunurile tangibil€; r invizibil cand obiectul tranzacliilor il
forrneazdseNiciile.
in prezent,se extind mult mai repedeschimburilede servicii.brevetesi
licente, tudsmul, transpo ul si consignaiiaintemalionala,asistentaeconomicd
si tehnico-$tiintificd,adici schimbulde bunud invizibile.
Intercselelarilor $i ale agenliloreconomicinationalicare participala comerlul
intemationals-auconcretizatintotdeaunain adopfaaea unor reglementirinationale
specifice realizareaunor acorduri cu alte triri, al cdror confinut poate fi:
qi
1, protecfionist, prin care piata inteme este apdratasau protejat?i de concltrenta
internatonaldfolosindu-se!a,\evamaleddicate,plafonareaimportudlor$i alte obstacole.
Tfiele sau tarifele vamale sunt sumeplStite de consumatoriinationali si incasatede
stat,calculateprocentualla valoareafiecarlribun importat$i addugatepfefului de
vanzareal acestuia,mdrindu-I. astfel incat franeazdimpofiudle. Plafonarei constriin
stabilireacandtatlorma.\imeadmisepentruimpom]l unor bunuri saucate8oriide bunuri.
Multe tfti mai recurgadeseala exigentede calitate, de prot€ctie a mediul ambiant
sau de asigurarea sterii de senatab a consumatorilor,caresuntgre de indeplinitde
cdtre exportatorisi limiteazi, de fapt, impofiurilei
 =

> CapitohtlI 3
2. stimulativ pentru erTorturi, umarindu-se majorarca$i dive6ifrcarea acestora
prin subventiidirecte si indirecte (pfime de expoft), scutid de impozite p€ veniturile
din expoft, credite de export cu facilitdli erc.;
3. liber-schimbist, prin care se are in vedere asigurarealiberei circulatii n
mArfurilor in comeltul intemalional, ceeace presupuneinliturarea taxelor existente
si a altor rcstrictii.
Evolulia come(ului internationalin ultimele decenii este marcatdde cateva
sa.racteristici:a) crestereasa mai rapidi decata productei ii produsului intern bmt;
b) concentrareasa in Frile dezvoltate,9i in specialin SUA, Germania,Japonia,
Franta !i Marea Britanie; c) inmultir€a reglemeDtirilor care obstruclioneazd
exporturile ii,/sau importuril€, precum si a rcglementfuilorprivind stimularea
deschisAsau mascaEa exporturilor: d) accentuareaconcurenlei intre padcipanfi;
e) crestereafiri preced€nta numirului intahirilor si n€gocierilorbilaterale,
zonal€ ti int€rnalionale consacmteinlituririi barierelorcare afecteazdcome4ul
intemalional;D ierarhizarealirilor dupl performant€leeconomice!i mAiestria
tehnologicdpe care le-au atins,
Toateacesteaexplici de ce. in ultimeledecenii,s-audepuseforturifoartemari
pentruconstituireaunor organismesi promovarea unor mAsuricu vocademondial5
$i regionaldcare sd faciliteze come4ul internalional,In acest sensse remarca
constituircaOrganizatieiMondiale a Come4ului (OMC) la Marrakech(in Maroc) la
15 aprilie 1994,organizadecarc are ll7 !5ri membre$i oferd cadrlll permanent
pentru negociereadiferendelordintre ldri cu privire la libetatea conertului !i pentru
arbiffaj, prin constituireaunui orgnn de apel ale cirui recomandiri sunt irevocabile.
Participarea15.ri1or la comertulinternationalserealizeiai prin expofuri $ importud.
Balanta comerciali este tabloul ce rede, p€ de o parte, exportul, iar de cealalti
parte, importul in valori totale ti pe grupe de mdrfuri, cu scopulde a cunoa$te
situatialarii in acestdomeniu.In imagineade ansamblua unei economii, impofturile
se integreazi in resurseal?ituride produsul intern brut, ia1 exporturile, in necesitdti,
ffebuinle sau desfimlii.
Balantacomercialiextem:ipoatefii r echilibrati - cind exportulesteegal cu
importul; r deficitari - cand exportul este mai mic decet importul, generanddatorii
exteme care se pot stinge prin diminuarearezervelor valutare sau confuactarea unor
credite.Delicitul aparein specialdin cauzacompetitivitAfiiscdzutea produselor;
r excedentari cand exportuldepi$e$teimpofiul, ceeace inseamnacd Fra respectivd
a vandutmai mult decata cumparat$i a obtinotun surplusde venitin val a. ExcedentuI
estedeterminatin principal de nivelul inalt al productivititii, costurilemici !i calitatea
bunAa mtufurilor sau,mai succintspus,de competitivitatearidicati a produselor.
Balanlacomerciali extemi poateli echilibratd,excedentarisau deficitar5nu
numai pe ansamblu,ci ti pe tiri partenere.Este mtional ca aceastA balanti sd fie
echilibratd,dacdnu in fiecarean, cel pufin pe o perioadade cafivaani.
Relafiileeconomicedintre agentiinationali$i cei din alte lari presupuntransfenri de
sumebAnesticarcsercflecti tn balantadepliti (ex@me) $i suntstudiatecu ajutonilacestgia.
Balanla de pliE r€pr€zintaenemblul sunelor (cr€sntelor)pe care le prim€ite o fara
Sial plitlor saleftr relafile cu exteriorul,in cursul unui an, ca umare a opera$unilor
comerciale,fnanciare si monetaredint€ a€ientiirczidend $i Estul lumii.
 BalanlacomercialA estecearnai imponanticomponentd a balanteide pldti,carc
mai cuprindeincasfi Si plili din transferuride capital"investitii s,ialte operatii.
Fiecarecomponenti(denumit?i capitol.post saupozitie)a balanteide plili poatcfi:
: activ5,candincastuiledin exteriordepdlcscpldtilc;I pasivA,candincasdrilesunt
mai mici decalplitile; r echilibratd,candincastuilcsuntegalecu pldfilc.
Come4ul extedor estecvaluatin mod ralional pe bazaeficientei sale, raportuhi
^
dintre efecteleobtinute $i efbrlurile depuse.Efecteleimediateale comertului extcdor
sunt veniturilerealizatedin export si bunurilesau serviciilcobtinutep.in import.
Eforturilesuntcheltuielilein moneddnalionalAfacutepenlrurcaliza.eaexporluluiti
ln valuti pentru realizareaimportului.
Pentrudeterminarea eficienteicomertuluiexteriorse apeleazA la un numir mare
de indicatod. Remarc:immai intai cursul de revenirela exDort(C ) si cursul dc
rcvenirela import (C.).

. P +C .

in care: P, = pretul produsuluipe piaF inlemii (in lei);

C. = chcltuielilede circulatiepani la tiontierd(in lei);
P. = pretulin valuta,la fiontierd,al mdrfii vandutesauexpodate.
AcestindicatorexprimAin esenli cheltuialaintcmdcu carcse obtineo unilatevalukri.
Dadi Cr esteegal saumai mic dccelcusul de schimbal monedeinationale.operatiunea
esteeficientd.Esteunul dintrecriteriile de inlocuirea mirJurilor nerentabilela expot cu
altelerentabilesi de luarc a deciziilorprivind imbunititirca struc$rii come{ului exterior-
Un alt indicatorestecursulde revenirela import (Cri).
P ' +T
--"- P ,'
in carerP = pretulprodusnluipe pialainternn(in lei);
T, = ta,tclede import perceputepe marfarespecfivi(in lei);
Pi" = prefulde imporl,in valutd,al mdrfii rcspcctivcla fiontierd.
Cu cAt cursul de revenirela import realizat(incas:irilein lei din valorificarea
prodllsuluiimportatin economianationalace revir la o unitatevalutari) estemai
mare,cu atatestemai avantajos impodul,CandC, estemai maresauegalcu cursul
monedeinationale,operafiuneaesteeficicnta.
Eficientacomertuluiexteriorare o arie mai largi dc cuprindere,intrucatsc exprim:lsi
prin efectul exportului $i importului (insumat€) asupra crcsterii economice,pfin
contributiasa Ia dezvoltaleade ansanblua economieinalionale,Comenulexteriorarc un
aport major la modilicarea structurii mat€riale a produsului intem brut, pe care o
adapteazdtlebuinlelor expofand bunud produscpesteneccsitilile inteme si impo(and
altelepe carenu le producein canritdlilecerutesau deloc.Asadar,eficicnlacome{ului
exteriorfebuie abordatdatatpdr prismaefectelordirecte,cat si prin primracelorindirecte,
mediatesauagrcgate.Ca urmarea acestuifapt, se po?rte consideraca un cdteriu tottliza-
tor al eficienteicomer[r ui €xterior aportul siu la cl€slereaprodusrdli national net.
) Capitohtl 13 t-l

PROBLEME

. Avantaje $i dezavantajeale siste- deficitare asuprajndependenleiunei eco-

melor protecfionist, stimulativ pentru nomij nafionale.
exporturi$i liber-schimbist. . Corelalia dintre eficieqa come4ului
. Consecintelebalanqeicomerciale exteriorqi procesulde cle$tereeconomicd,

Elaborafiun eseu(l-2 pagini)pe tema.

,Efectul come4ului exterior asupradezvoltdrii economieiDafionale,o provocare
pentru Romania la momentul integrdrii in Uniunea Europeana."

I'ROI]I,EI\IA
Dt,t RItzoLv,{ t'

r Firma ,,Continenf"exportao marfi de import de 10 milioanede lei; cursul

pe carc a cump;rat-o cu 200 de milioane
de lei $i mai cheltuie$te pentru
transpoftulacesteiaincd 8 milioanede
lei. Din vanzareasa incaseazi5.000de
euro. Cu aceastdsumdimporti o marfd
pe careo vinde,la intern,cu 280 de
milioanede lei, din careseacoperitaxele
de schimboficial al monedeinationale
estede 39.500de lei per euro. Se cer:
cursul de ievenire Ia export: cursul de
revenire la import; sA se apreciezedacd
sunt eficienteoperaliuneade export $i
operafiuneade impofi.

TEXT DE COMENTAT

"Numaioadul productivftalii
munciialeente uneimefi decidedacaa@asb
trebuiesahe produsein brd saudaca trebuiesa fie importata[...l Tendinta
concenteii asupraanumitotmeiuri de mareprcductivitatea munciiconduce
maidegnba cattesistemuluneiptoductiispecializate9i.ca atare,incomplete
in ruDoftcuansamblulnevoilotuneibi. Inacestmodsecrceaze9ise mentine
intre toatepopoareleo dependenldrcciprocd,ca urmarea reafirtii acestei
tendinle.Dace,pe de o pafte,liecarclad 4ungeseproducdpentrune@sitdfle
inEmeanumftemartui demarcprcductivitate si devineDentruacesteafticole
independenfide stdinetae, ea fimAne totu€i,pe de aftdpade,dependena
de restultdilorpenhunale celelalteadboleatAtde vaiate,Iaa cerorptducere
rcnunlddin cauzaprca miciiproductivite!a muncil
Conceplianoastd conducela o dependenSd reciprcce9i h o spiiinie a
popoarclot [...]."
NoirccomandemprcEqia numaipentruarlicoleledemareproductivitate a
muncii@cerctprodudivitateafercna depegegte prcductivitatea
mediea Fii)
cu excludercade Ia Drotecliea Murct celorlalte."
Mihail Manoil€scrl ,,Fo4elenaliawle prcduEnNe
ti cowrtuI exturiot.
Teonaproteclonhmului ;i a schilrbul i intena:lio@l"
 Pir:h torrtiittla

l. Pe ce citeriu trebuie sd.se decidA dacd o marfai trebuie produsii in lari saa
impot"tatd.?
2. In ce activit'iti (productii) este bine sd.se specializezeo tard pentu a
particip.t cu bune rezultate la cc'mertul international?
3. Care actiritdli economice trcbuie ptutejate impotriya concurenlei externe

tl, Fiate va!utar.1'F

Relalii de toaGgenurilecareau loc intre agenfiieconomicidi]l tfui cu monedediferite
fac necesardconvertibilitateainfie acestemonede.Astfel, cererile si ofefiele pentru
fiecaremonedaconvertibili suntconsecinlanormah a schimburilorde bunuri si servicii.
a miscadi capitalurilor ln ciutare de plasaurenteprofifabile, a deplasfuiituristilor $i a
tfansferariiaverilor intre tiri etc. Cererile$i otertelede diferite monedese iffalnesc pe
piala valutard.
Piata schimburilor valutare consta in €sen(i in vanzarea-cumpirarea banilor
care apartin diferitelor tiri.
Operatiunilede pe piala schimbudlorvalLrtarese fac aproapein exclusivitateprin
intermediul bincilor. Banii in numerardelin un rol nesentnificativpe aceasti piala.
Bancileopereazdpe aceastripiali fie pe cont propriu,fie in contul clienlilor. Cerereasi
ofertaisi au sursanu numaiin activitdtileb5ncilor ti ale clienfilor lor, ci si in intenriile
speculativesau de apirare ale agenlilor economiciimpotriva consecintelornegativepe
carele-ar puteaaveapentruei modificareacursurilotdifbritelormonede.lnstitutiile
financiarecarecumpArisi vandvaIUAobln plofit di]l diferenteleexistenteitlle cusurile
de schimbdepe dileritepiete(tArisaucentre)$i/saudin difere ele dintrerateledobanzilor
practicatepe pietelerespective.
Prin confiuntarcacererii cu ofbfta difeiteior monedese fonneazacursul valutar
sau rata de schimb valutar, care €stepreful un€i monedeexprimat in aka moneili.
Variabilitateacusului de schimbin functiede cerercsi ofeti chiar in decusul unei zilc
inducepentruagendieconomiciincertitudinea cu privire la sumelepe carele au de
ircasatsi datoiile lor in monedestrdhe,mirind dscul schimburilor valutare, Oscilatiile
foarte mari ale cursurilor sunt perceputeca o franAin caleaschimbuilor valutare.pe
piala valuhrA se realizeazidoui mari genuri de operalii: Ia vederesi la temen.
Piata la vedere constAin venziri Si cumpir5ri ale diferitelor monedecare trebuie
livrate efectiv in cel mult doua zile lucrAtoarede la datarealizirii ffanzactieisau
contractului.
Piala la temen rcprezinti vanzArisi cumpardride diferite monedecare au loc la
cunul existenf in momentul contractdrii, dar care se finalizeazi prin liv.are si plati
efectivela o datAulterioara,flLlati atunci catd parteneriisi au asunat angajamenfele_
De exemplu,cazulunui importatorenglezcarecumpir; berede la Stuttgartsi trebuie
s-o phteascl peste90 de zile in euro.Pentrua plati in euro, importatorulengleztrcbuie
mai intai si cumpqe sunu corespunzatoare. El ar puteaasEptapandcu doudzile inainte
tl'
de expirareacelor 90 de zile $i atunci,in a 88-a zi, sd cumperep€ piaia la vederesulla
in euronecesard. intre timp insi cursulelr|o poatesdcreasci,s,iel va htbui si plSteasci
mai multi monedi nalionali pentrua inta in posesiaei. Imporlatorul,dorind sd cvite o
asemenea situatic,va cump:]raimediatpc piatala tennensumanecesariin euro,la
cursul existentsi cu temrende prcdarcpeste90 de zilc, cendo va folosi direct pentru
platadatoriei.
in gcneral,crusulla temen estcmai ridicat decatcursul la vederc.Diferenlariscului
estemai mare pe piala la temren,
in Romenia, piata schimburilor valufare se prezinth in ipostazade piata [beri,
unde se efectueazAdirect operatiuni de vanzare-cumpArarede valute, la cursuli
liber negociatepe tot timpul zilei.
Prin intermediul pietei liberc actuale,monedanationaldse afl5 in regim de
conv€rtibilitate intemi, limitatd in principiu la operatiuni de cont curent.Limitarca
se rcferd si la caracterulinlcm al convetibilitillii, ceeace inseanini ca monedanalionala
se poateschimbanumaiin interiorul tatriipe valuta carea ajunsaici pe diferiE cii, iar
schimbulde moneddnaFonali pe alte valutc se efectueaza in principal pentru agenti
€conomicirezidenti, in timp ce pntru nerezidenti pe$oane fizice nu estepemis decat
in arumite conditii. Odati cu intlarca in UE ins:i, noneda noastri se va negociaqi pe
pieleledin alte tiri devcnindastfelpe deplin convefijbili ($i in afara!irii).
Piata valuara din lara noastri se compunedin: 1. piata valutare interbancari pe
care opereazi bdncile comercialepe cont propriu sau in nume propriu Siin conful
clientilor. lntrucet ctcnlii acestorbinci sunt firme de difcrite genud. se apreciazaca
piata inErbancari este rezervatd persoanelorjlridice. Bancile comercialeaclioneaza
pc piala interbaociiricandordinclc de vaozare-cumpirare primite de la clienfi dep:isesc
sub aspectvaloic posibilithtite lor sau indidi curswi neconcordantecu ale lor, astfel
incat trebuiesi se adresezealtor bdnci pentrua lc rcaliza.Pe piafa valulari interbarcari
se pot face vanzdri!i cumpAr:rride v., uli la vcderc$i la temen. Brincileparticipanteiqi
anunli un curs propriula vinzarc $i la cumpdffe. Acestcrlls se fomeazd in funclie de
cercreasi ofcrta proprii liecalreib:inci, dar nu esterupf nici de cursul oficial si nici de
cursudlecelorlaltebinci care aclioneazdpe piata interbancari,intrucet cUentiii$i pot
alegeorice banci la care cu6ul le estecel mai convenabilsi, in plus, b:ncile vend $i
cumpArd unelede la altclc.
in condiliileacesteipiele.agenliieconomicipot relineinfegralinsasirilein valuti
din operafiunide expon.vanzitorii $i cumpatdtoriide valutdpot depuneoricandin
decursulzilei de lucru ordine carelor fi executate,iar BancaNationaldare rclul de
rcglementare!i sLrprareghere. i-rindtotodati obligati sa stabileasci $i si publice cursul
oficial. Acestaesteun cursmediupoDderat, calculatpe bazatranzactiik)r careau loc
zilnic pe piatainterbarcara.Cursul oficial nu esteobligatoriupenlu agendjeconomici,
ci orientativ;2. piata caselor de schimb valutar, rezervata vanzirii-cumparirii de
valutd pentru persoanefizice rezidentcsi nerezidente dacavand valutd caselorde
schimb si numaifezidente dacdcumDara valutadc la caselede schimb.
Piatavalutari actualar foit !_oncepute ca un pas sprercalizarcaconvellibiliHfii
monedeinntionalein conditrinrai bun:.
176 Piala nondiald
iNTREBARI PENTRU
VERIFICAREA
c CUNOSTINTELOR
. Pe baza schemei care utmeazA, - cum influenleazd stabilitatea putedi
identificati: de cumpdrare a banilor cursul de
- pe ce cdi politica economicaa altor schimbal monedeinalionale;
firi poateinfluenta cursul monedei - ce relalie exis6 infte cursul monedei
nationale: nationale Si inflatie.

Fig.13.2. DetermiMlea eiernd si inremd a cursului tralutar

 INTEGRAREA
ECONOMICA
SI GLOBALIZAREA
EconoDiileltuilor sunt implicatedin
ce in ce mai mult intr-un procesde
intensit'icarea rela{iilor intemalionale
pentrua rdspundemai bine necesitililor
care au devenit mai nuneroase$i n1ai
mari. ln felul acesta,nenumiratele
activitali economice,producliaiji piala,
altidate locale sau zonal nalionale,
depdfesctot mai mult spafiilenalionale$i devin internationale. expresiaparticipfii
unitiitiloreconomicedin tdri difedtc.
Aceasu tendintd,existentatotuti de multd vreme,esterelevah de faptul cd,
dupd 1950,come4ulintemationala c.escutde 2.5 mai rapid decatPNB al planetei,
iar in ultimii rreizecide ani, investitiilest.dinedirecte,crcditeleinternalionale$i
plasamentele pe pielelefinanciarcextemeau crescutsi mai mult.
Pentruinielegereaacestuiproces,a formelor$i irnpoftanfeisale,vom studi:l:

Parcurgand acest capitol, veli syea

posibilitutedsd:
INTEGRAREA " studialicontitlutalrelatiilor proprii
ECONOMICA activitdtii economicetn stadiul integriirii
li in cadrulJonnelorprcprii acesteia;
. Ndiflsusitiprincipalek monenrcale
B. UNIUNEAEUROPEANA istofiei Jbrmdrii Uniunii Europene,ti sai
realizalisentrificaliaexistenleiacestei.l
pentru Romania;
GLOBALIZARXA
. inlelegeti ti Jblositi tlotiunile
ECONOMIEI spe(ificeintegrdrii europene,t:it si ale
globaIi zdrii economiei.
 l nr,irr-xr iri. ,.,r.r].
rix.. .:'j .{I rik i r:ll.r!. .
-

A, Intagrarea fciilr,if f'!fli::l

.Economiilc IesireaactivitAtiieconomicedincolo de cadrullocal de

$i
frontierele nationale a inceput p{in contacteledintre unititile
irnplicat in economice apa(inanddiferitelortfi. Niveluldezvollirii,starea
procciiulinlerna- ftanspo uilor $i comunicafiilorau ficut ca tenomenulacesta
tionaliziuii in sd se manifestemai intai intre liri vecine,din aceea$izona.
dou,l fornre Ultedor, aceastas a extinspe o arie geograficidin ce in ce
iundamentale: marmare,astf-elincal in prezent,s-a globalizat.prccesulnu a
Intcgrarca cuprinsinsa toateFrile gi zonelelumii in aceea$imtrsuri. Daca
cconomtca avemin vedercmodul de madfestaresi intensitateaparticipirii.
si globrlizare?. acfiunilefirmelor, dar !i ale economiilorffuilor in procesul
internationalizirii, se pot structura pe doui tendinte
fundamentale:
a) de integrare economici - ansamblulptoceselorprin care doua sau mai
mulrc tAri realizeazA un spatiueconomiccomunmai eficient sub anumiteaspecte
sauin ansamblulsdu:
b) de globalizar€a €conomiei- procesulpdn careacleleeconomice. econonia
devin expresiaparticipariila un sistemde relalii care au loc la scar:i
mondiale
(globald).
.tr,r un grad Acestetendintese desfdsoariconcomitent,mai mult sau
mai putin neunifbm,si adesease suprapunasdelincdt aceeasi
li'Jirnt al
i,rfeitrafiouali-
dcLiune promo\aliiintf-u na n u mil. o n t e x t , e p re rin t a , . re g ra , . .
tiiri; ccrltl(r- iar in altul, globalizare.
nriilor, rpar VecinAtateastatelorfaciliteazAintegrareaecotornieil
gramtcte comunesi apropiereareFczinta factori importanti in
Liiac si polilire acestsens.Dar, pelangi ace$tia, mai trebuiesdexiste$i interese
economice$i politicc comunesau convcrgenre pentruca
tlliilc antft$:rte intemationalizarea si ajungi la parametriide aslizi.
Cand dezvoltarcaeconomiilorunor tiri din aceea$izoni
geograticd Si a relaliilordintreele a atinsun nivel riclicatgi un
anumit grad de complexitate,au apirut ti inlereseeconomice poljtice comune
$i sau
convergenle,legatede adancireacolaborariisi cooperirii dintre ele pe pliul economic,
social,cultural,politic. intr-un asemenea contextisloric favorabil s_aucreatnumeroase
forme de integrare,djferentiate{lupdinlensitateape care o au. Astfel. intesrarea
poateimplica iolreagaeconomicrau numai anumilesegmente ale ac€steiasi doar
sub unele aspecte.in prirnul caz, se spune ci integrar€a est€ gobald, iar in
cel de
al doilea, cd estesectoriali sau pe anumite produs€.Asemeneaexemplesunt
Udunea
Belgiano-Lu\emburghe/d. A\ociir|idEuropeana a LiberuluiSchimb.piarr Comun;
clevenitiastdziUniuneaE[ropeani, Nofth AmerjcanTradeAgreement,
Asociatia
Latino-Americanade Dezvoltare Si Integrareetc.
 capitolulI4
--ffirer $Eail-L".;tnfu"gh"zi formatnin 1921intre Belgia$i
Luxemburg,a fost,ir realitate,o uniunevamaldcu monedacomuna(francul
tarif exte r comun $i politicA comercialt
belgian), ffui taxe varxrle in interior, cu -UEBI),
unitira. Dupd al Doilea Razboi Moodial, ca umare a unor idei cale dateazdincd
din 1932,s-a realizatUniuneaVamaldBelgia_Olanda-Luxemburg, careaveaca
obiectivadancAeait1tegrdrii,asfel incet sa seconstituieo uniuneeconomica.Aceasta
a inffat in functiunela I ianuarie1948.asigurendlibeltateatotaltra come4uluiprin
suprimarea raxelorvamaiesi d fe\lricliilorcantitalive inlre larilepaflicipanre 5i
instiruiree unui!dd vamate\tem comLrn falade celelalleu-ri hocesulintegrarioni\l
al c€lor trei tiri atinge o noua tleapta la 3 iebruarie 1958,prin semnarea
-tratatului
de constituirea Uniunii Ecgnomice Benelux, intat in vigoare ln 1960.In cadrul
acesteizone s-a avansatJoartemult ln cooldonaleapoliticilor economice,sociale
\i llnancjare,promovarca unei politici comunein mporurilecu tririletene.(pre a
aqiauraliberacirculaliea marlurilor.per\oanelor ti capilalului. Dupaaderiuea
ace-.lorlari la PiataComunJ(europeanir. UniuneaEconomicA Beneluxa conlinual
sa,unctroneze atil limp cal a fo\t nece\ar:i

Cu cit numirul statelorparticipantela integrarese ndrelte

ti cr.lcat intensitateaintegririi cre$te,cu atat se contureazA
mai mult n€cesitateaunor structuri organizatorice si juridice
petmanente, inzeslralcde stalelcrespectivecu autofltatea
corespunzdtoare ducediIa indeplinie a colabordrii$i cooperani
specificeprocesuluide integrare.Uneori,in form€le foarte
avansateile integrare,structurilor de acestgen li se conferi
un caracter suplanalional; ca unnare,ele devin autonome
in rapofi cu stateieparticiplnlc. acesteadin urml renunland
in mod delibemtla exercilarca unor atribuJiice le reveneau ca
sfate indepcndente,spre a realizx perfbrmanfe economlce
superioare celor dc panl atunci.In ac€rstalbrmi integrarea
este interstatall.
lnfegrareas,i structufile salc s-au format intr-un context ;'ltefri.ii . n
generalcomplcx.insotit dc controverse$i disputepenfu c6: lri'iDll;ir:rLl |ili,,i
- prin confinutul1or.afecteaziraportulde intereseexistent
ln momentulintegrariiinlre agentiieconomicirezidenti,
modifici perspectivele lor in nroddiferit,plase^za competitorii rri ilirr" r".
din fiecare tari pc o nou,r grild de start fali de acesteperspec-
tive. aduccu ele Droblernarenuntariila anumifeatdbuteale i ndependentei farilor,
iar in cele din Llnni. aproapela loate;
- suntinsotitcde renunlari.costurisi avantajeagoapeimposibilde distribuitln
mod echilabilpentrulonlc lafile participnnteIa integrare;
- orientil-rile$i practicilegcneratoare de eficientain spafiulldrilor integrateau
reflexediscrininatoriiin rclatiil. cu celelaltetid, genereaziavaltajeunilaterale
Integrarea,in general.si ce! inlerstatala,in special,au un efectmultiplicator
asupra eficienteiin spatiul tttr ilor membre $i asiguri btodati cele mai bune
 :ri ..,." r' ; ., .rj ,r4.i irr.t r,i .1i ,ri r,,,,,.,

conditii pentru stabilitateaii integritatealor, ceeace f.acc

ca acesleasa prezinleinterespcntru tot mai multe t?iri.
Perfectionarcape parcurs,remediereaunor dificultiti.
!:,lr ji;r,lji .lrrf. conciliereaunor intercseii eforturi,in misura in careau loc.
pot spori atractivitateaintegririi ca nlod de realizarea
: ii. ;" rri,,i economlelcontempotane.

t i -.
: _ Asoc8tia Europeanda Liberului Schimb rALLSrJ fo.t crcal! prin a.ordul
i de la Stockholn la 19 noiembrie 1959,semnatapoi in capitalelelirilor pafticipante
- Marea Britanie, Norvegia, Suedi4 Elvelia, Danemarca.Austria s; portugaiia. e
intratin vigoarela 15 aprilie 1960.in mar.tie1961,la AELS se asociaziFinlanda.
caredevinemembradepliM in 1963,iar in 1969aderd$i Islanala. DuDdinfarea
\4arir Britaniisi a Danemarcer. in lq".r. in Cornunjtrtea lconomi.r Luropeana
se diminueazA numirul t:irilor membreale AELS: in l9g6 intr:i in CEE si
Pofiugalia. iar in Ioq5nUmri inlr Au.lrii.F,nlanda \i Suedia, in AtLS raminend
qi mai putinimembri.intre timp insi, in 1990,a aderarLiechrcn"tein. fste apreciaia
ca o zonade cone( liber, carenu a ajunsla stadiulde uniunevanrahp;ntru ci
n u a a d o p lallafilul erleriorcomUn,uniL,f a lj J c la f ilet c f le .L , t e c o ; \ lUs a
dc
Consiliulstatelormembre,carepoatelua deciziinumaicu unanimitatedc votud.
Printr-unacordincheiatde AELS cu Com[nitateaEconomicaEuropeanA in
mai 1987secreeaz a o zonade cornedliber rie dimensiunjmult mai mari,denumiti
Spatiul EconomicEuropean (SEE).Dupd ce in 1994s-a semnatia Maastricht
acordulde constituirea Uniunii Europene,SEEisi lirgestcobicctivelein directia
constituiriiunei piete comunein staresAasigulelibera circLrlatie a marfurilor.a
fo4ei de muncasi a capitalului.

Integrareaecononicddintrc statcpoateltta diferjtetbrme.

Dupa gradulde inregrare.se disting:
a) zonelede comert liber, ln carc laxelevamale$i rcstricfiile
canitativein cadrulschimburilor dint c lirile membreale zonei
sunt suprimate,dar politicile extemeale fiecirui stat fafd de
celelalteliri ramin liberc. Asocialia Eu.opeani a Liberului
Schinba losrmull dnrp,,rscmeneJ /oni
b) uniunile vamal€,caresuntzonede comerfliber ce $i_au
armonizatlegislatiilevaDalenafionalcfi .iu .doptat un tarif
vamal comunlati de td le terlc. Comunitatea Economicd
EuropeanA a fost o unilrnevamald;
c) pietelecomune,care sunt,de fapt, uduni vamalecare
asiguri in interior libera circulatiea mirfurilor, a fortei de
muncA$r a capitllurilor. ComunitateaEconomicaEuropean:i
nu a lost considclat:ia fi o piati comuni deplini pentruci nu
asigurain totalitate libertateade circulatic a capitalurilot.
acesteafiind supusecontroluluiautoritdiilornalionalc:
 t
i
t1
> Capitotul I

d) uniunile economice,care sunt piele comunece realizeazi in plus amonizarea I

politiciloreconomice nafionaleatetpe ansamblu, cat si sectorial(energctic,monetar,
I
agrar,industdal, social etc.). Politica Agicoli Comund(PAC) $i Noua Politici
AgricolSa UE suntconsiderate
monetarA, adici amonjzarea
exemplede polilici sectorialiamonizatA.Uniunea
politicilor monetare$i utilizareaunei monedecomu e
I
runicer.apareca o c,rndirie a uneiuniunreconomice:
e) integrareaeconomici totald, careesteconsideratia aveacel mai inalt grad
caracterizalprin unificareapoliticilor economicede ansamblu,sectoriale$i structumle
sub conducerea unor autodtatisupranationale;
f) integrarea politici si sociali, cale cornpleteazd integmreaeconomicltotald
pdn creareade instituiii (shucturj)comune,care preiaudin competenlelestatelor
participnnte,avandatribufiitot mai amplein domeniilesocialesi politice.
Efectul de$terii eficienfei economicein prccesul integrdrii este insotit $i de alte
fenomene.prcclrm:intensificar€aconcurenteiin interiorul noilor piele miDte, cresterca
puterii de negocierea grupirilor integraioniste,ftansformirilestructuralepentrua
atenuadiferenleledintre zonelespafiului intcgfat, care devin acum mai vizibjle etc.

fpoLiia.ir"""ono-i.. t4a a...l.fa,. 1a.i

. Internafonalizarea economi€i-
transfomareaintr o misur:rtot mai mme
a economieidhtr un ansamblu de acte
localesaunationaleln actecareexprimtr
paiticipareaunitdtilor economicedin
mai multe fa.ri.
. Globalizarea economiei- proces
de intensitate sporitl prin care
economiaca activitatedevine expresia
panicipdrii factorilor de producfieSi de
piatd la scarAmondiali.
. Integrar€ economiceglobah sau
totali - integrare care implicl
economiile larilor participante in
ansamblul1or,cu sectoarele. nmurile
si subramurilepe carc le au.
. Integrare emnomicd sectoriald-
proc€sde integr:rc in careesteantenat
numai unul sau cateva sectoareale
economiilor,im uneodnumaiactivitrilile
din care se obtin anumileproduse.
. Zond de comert liber sau de liber
schimb - formA de integrare
caracterizatiprin suprimareataxelor
vamaleqi a restrictiilorcantitativein
schimburiledintre lirile membrc.
I
l
I
ramarendo problemda fiecturi stat. I
. Uniune vamald - zoni de comefi l
liber in care lirile membre $i-au
armonizatIegislatiile vamale nafionale
si JU rdoptat LLnturjf vllmal comun fcfa
de tdrile te(e.
. Piatd comuni - uniunevamald
care asigurdin interior libera circulatie
a bunurilor si serviciilor,a forlei de
muncd$i a capitaludlor.
. Uniune economici - piali comuni
ce realizeazdin plus armonizarea
politicilor economicenalionaleatat pe
ansambluleconomiei,cet !i sectorial,
avando moneddcomuni (unicd).
. Int€grare economici deplini -
integrarea de cel mai inalt grad,
caracterizata prjn unificareapoliticilor
economice ansamblu,sectodalesi
de
structurale.sub conducereaunor auto-
ritSfi suFanalionale.
. lntegrare politicl si sociald -
formi care completeazaintegrarea
economicadeplinri prin creareade
structud(institulii) cornune,carepreiau
din competentelestatelor participante,
avand atribulii tot mai ample in
domeniilesocialei politice.
 i2 integtart\t !tcitrit';-i si gidiafiirj fi

|NTRDnARTpENl nu
VERIFICA[TF]A
(J Cl:,.r-0STINI-|JL0R
. Care suntcele mai relevanteteno
menepenffu intemationalizarea econo
miei?
. Ce forme concreteate intematio-
nalizareaeconomiei?
. Dupi ce criterii se pot disthge intre
ele formeleintegr:irii.economice?
. Ce proceseinsotescin mod inevi-
tabil integrareaeconomicaa diferitelor
t:iri?
. Ce conlroversesi dispute au aparut
in decursul integrdrii ecolomiilor
diferitelor tari?
. Care sunt efectelepozitive cele mai
importantepentru ldrile partjcipantela
integraresi desprecare se spunecd suni
rezultatul acesteia?
. Peexemplulunei1tui,identificafiefec-
teleeconomice pozitiveindusedehtegaret
sa.
. Ce tbrme imbracaintegmreaecono-
micd?
. Ce efectc colateraletbarte impor-
tantedeterminaintegmreaeconomici?
. Ce senmificatieconsideratidi auefec
tele colateraleale integrariieconotniceh,
dicate ca rispuns la intrebareade mai
inainte?

B. UniuneaEuropeamii
. Uuiuner Estecea mai avansatiformd de integrare.i;i are originea
iluropcadi intr-o idee lansatddupa Primul RAzboi Mondial, in 1924.
eslc iezulhtul potrivit cfueiao Europd divizatd genereazi conflicte, idee
cvoluliei cares-a revigomtdupi al DoileaRAzboiMondial si a capAtat
conturreal.
dN lirii| Constituiea sa a av[t loc prin Tntatul de la Roma, setnnat
la 25 martie1957$i inrrarin vigoarela 1 ianuarie1958.Sratele
alc Tratatului
dc la l{om!.:
sellrnatare au fost: Belgia, Franta,Germania,Italia. Luxem-
si alf {el$r' carc burg, Olanda.Ulterior, au mai aderat:Marea Britanie.
nu i]der:it ulte- Danemarca si Irlanda(la I ianuarie1973),Grecia(la 1 ianuarie
rior. 1981),Spaniasi Portugalia(la I ianuarie1986),Ausrria,
Finlandasi Suedia(la I ianuarie1995).Ulrerior,au mai devenit
si linrtionfir(r membreaie UE (2004) Ungaria,Polonia. RepublicaCeha,
[iniunii Slovacia,Slovenia,Estonia,Lituania,Letonia,Cipru Si Malta.
Ltrl-opeEe iar Romania;i Bulgariaifi pregdtescprimireapentru 2007.
Are caracter inte$tatal. De asemenea, are caracterdeschis;
nN tost
unele !trri sunt in curs de aderare,altelesepregdtescpentru
favorizxfe
incepereatratativelorin acestsens,in timp ce un alt grup de
de cxisteDta un{}r
liri au ca obiectiv asociereaqi/saDdepunereaopiiunii de
tonditii proprii
aderare.
tirilor mcmhre. FormareaUniunii Europenea fost favodzatade:
. existentarnui mod de viala relativ asemdnAbr, avandla
bazaacela$itip de civilizaliein majoritateafdrilor euopene;

t
 14
> Capitotut
. efectelepozitive lntrevdzutede iniliatori au ibst percepute
$i aprcciatebjne de majoritatcapopulatiei tlrilor interesatede
realizareaintegrarii, iar apoi confirmate in decursul i!-rl"ope:i;ja csiii:
funcfiontuii;
. existenlaunei voinle politice foarte putemicededicate
in?llli l;r c[!r'ri ii
integrarii; !.iu irx Flrtirili
. expeienta si coofirmarea posibilitalii unei integrari
!ntogr-arnc,i .
avansateolerite de existenla,inci din 1951, a Comunitdfii
Carbunelui$i Otelului (CECO),ce unnirea creareaunei piele comunepentru cele
doui produse.
La constituirc,principalul obiectiv Fevizut in Tratatul de la Roma a fost crearea,
pandla sfar$itd anului 1992,a unei piet€ comunein cadrulcdreiasi se realizeze
libela circulatie a bonurilor $i serviciilor, capitalurilor !i persoanelor.Tratatul de la
Roma a fost actualizatin 1986printr-unacordcunoscutsub denumireade,,Actul
unic . ce.le.chidcanoi per.pecrirepenrruPialdComunacarese creasedeja.in acert
sens,obiectivuldeveneaUniunea Economicl $i Monetara. In 1992,Comunitatea
Economici Europeanidevirle Uniunea Europeand' prittr-un tratat care_linlocuie$te
pe ce1de la Roma,iar obiectivul eco[omic pdncipal devinecreareauniunii monetare,
prin adoptarea unei monedeunice gi a unor cursurifjxe in interior.Ca umare, in
1998s-aunominalizatcele unsprezece 1tui careparticipl la uniuneaeconomicd$i
monetard.ele indeplinindlrei critcrii lundamentale cu pdvire la deficitul bugetar,
datoriapublicd$i inflatie,caretrcbuiesd se siluezein anumitelimite, s-a adoptat
monedaunica denumitaeuro, carc a devenitefectivddin 2001,fi s-a creatBanca
Europeani,menih sd rcalizezepolitica monetaracorespunz;toare deciziilor luate.
Tot in 2001, Consiliul Europeana decis pregdtireaunei noi etape a reformei
iDstifulonalea LIE, vizandintegrareapoliticd prin car€se se depdleascifoma statului-
natiune!i sd se promovezeo ,,Constitutie eulopeand".

lr.dlol,i de Polit{ilol
tl
pollUci
(n.fr,

N\\\
N\\'.N
////M/Z
m//////t
Timisoda,2004
Su$a: Adadde dupi Uni,r.d Ex,.r,.d,ri [dnura Orizonturiuniversitarc.
Fig. 1J.1.i:.r:.1. UE le h.earilie pandin prc.enl
 I ]1tegt arc& ecatrnlBi( d si globaliaurca

Etapeleintegrdrii economicein Uniunea Europeani

UniuneaEuropeaniestein prezentin etapaintegri.ii politice,careasigur,iconstituirea

unei uniuni completesaudeplinepentrutirile menrbre.S-aufacut deia anumiti oasi in
directiaintegrarij\ocialest s-aueldbomrprcieclede unificrrea fi*.aliLarfi. dar puncrele
de \ edereale Frilo^rpe ace\leprobl.pme sunl toaneditedle.inD-uc6t in.eli .irui6ite tor
suntfoartediferite.ln acestsens,armonizarea pmctelor de ve{:lere
si obtinercaconsensului
r,imenpreocupariale sftucturjlor integntioniste proprii Uniunii Europeneactuale.
Pe parcurs. snucurileorpenizarorire si iuridjcexu evoludl\pre o rereainsrirutionala
adecvaliprocesuluiintegr,irii,UniuneaEuropeaniarestructuriorganizatorice, economice
politice propdi, cu anumitecamcteristici supranaiionale.Institutiile ca.refbrmeaz:i
nucleul m€canismuluide fifictionare a Uniunii Europ€nesunti
. Consiliul European - cea mai inalti autoritate,in care tirile membte
sunt
reprczentate la cel mai inalt nivel (sefi de stateti guveme).StabilesteobiectiveleDolitice
celemai impondnle:
. Consiliul European de Mini$tri - principalainstjtutiecu puterede decizie.Adopli
.
decizii cu unanimitatede votud sau,in functie de situatie.cu maioritatecalificari ;au
majoritatesimpla.Fiecarelardare un numdrae voturi DroDortional
cu potenFaluleconomicsi demografic.Reunesterninistdi tirilor
rlirncti,rrr;rlell membrcpe domeniide lumnelenta.Alrfel.Con,iljul,,eronomje-
I
Ilniunii finanfe"reunestemini$trii pcntrll economie,Consiliulagricol
Fiu"upenra.e ljr i reune.lemni\lrii penmragnculturA
elc.:
lr:rz:run . ComisiaEuropeanA e.reinslitutiaexecutiva,(dre are
|
rnrc nism trjine I obliBatiade a reprezentaexclusiv intereselecomunitare. pune
pus la prlnct, .ii I in aplicare deciziile, controleazi rcspectarealegislatiei comunitare;
structurir i 'Parlamentul Europmn estefonnatdin membriale$iprit
ixstituliol)a!:-, (e I vot directdecetAteniistateiorUniunii.Arc competente
largi.prittre
ileuroli8 | care: aprobi acordurileinfemationaleale Uniunii Europene,
:rcririr:rtrtc bugerulcomuniri,r. urmare\re aplrcareapoliricilor
| ::11l.]:-,
comunlhle;

;;,,..:;.."",. deconsiriur
Europem
\i
| contoleazd
^^-._:1i'.9: !.1,"1
finalizarea :.:1",1,T',1
contuilor Uniunii:
. Curtea de Justiti€, carevegheaz:ila respectarea legislatiei
comunitare$i regleazi litigiile intre statelemembre,institutiile
comunitare,asocialiisi intreprinderi,persoaneparticulare$i
juisdictiile natiomlc.
UniuneaEuropean?i esteo fonnula de integrateprofund
originali, oeo<colti]
urlgfr:ua. deosebitrifala
laldoe detoatecelelaltealllle
loalecelelalle n (Ill-\
aflatein cursde realizare.
rcalizxre,
o irr t!,ecrr,irmur I (
.t, .'
!i.n,{i. ,..x. , | ulea de Jucrrtiede la Ltrxernhufgo apre.ralacr o..organizatie
' interslatalA autonoma". ceeacc in\eflnudc; ordineajuridica
f;.,
'l . 1;:.
" , , " , :, I| ------
-.; " t comunir.ri. adica rn,amblLrlcc reFulr\i cornponenre
: :l_'""' ; carei \unl
tio'rlu'ltslt proprii se deosebe$te juridica intemationalasi de cea
J de ordinea
p r i n t.r r r asu p r .r nar]nnalo.co esle o orJ in e iu rid ic . n o u r p e b a , / lrc a re ia
I
orcplu,Ur | funcdonea,,;insllutl|lecomunirJre.
national al I Integrareaeuropeandco.espunde caracteristicilor specifice
r.r|.il.,r rcnthr-. dreptuluicomunitarcare primeaz:iasupradreptului national
I capitolul 11 t85

al tirilor membre. Slatelecarefac pate din UniuneaEuropean-n

nu au putercaautonomdde decizieasupmunor domenii cealate, ' Prin
care formeazdobiectul suveranitafii comune $i substnnfa succesele
identiti$i eumpene,carese deosebeqte aleceaa ffuilor membre. obtinute,
Drumul patcurs pena acum este marcat de numeloase Uniunen
impliniri, care demonstreazicd modelul de integrareales este Europeani s-a
viabil, iar consecventa celorcareI aupusin aplicare
$i creativitatea do!edi1 viabili.
i-au asigurat succesul. Revelatoare sunt superiodtateamodelului
comunitarfatd de modelul A€I-S (ceeace l-a fdcut acceptatde
mai multe slate foste membre ale AELS), progreseleevidente
realizatede economiiletirilor comunitare,conuetizafein dimi- . P€ntru toatc
nuarcacosturilorsi crestereanivelului generalal eficienlei, tirile care au
supleleamijloacelor folosiie pentru atingereaobiectivelor- devenit membrc
in perspectiva,Uniunea Europeanavizeaztrnu numai ale UE, efectul
realizareaobiectivelor de€isein ultimii aDi, ci $i extindereasa gencral
potrivil unei .lralegiiaddplatecondiliiloracnrale.in ace.Lcon- inregistrat a lbst
text seinscriesi acordulcu Romeni4inaat in vigoarela 1 ianuarie cresterealbart€
1995Qicareprevedeeliminare.lrestdcfiilorcantitativeqi tarifar€
sustinuti a
la fluxurile de mirfuri dinhe tara noastri Si UniuneaEuropeand
(in ambelesensud)potrivit unui calendarconvenit,liberalizarea schimburilor
gnduald a circulatiei serviciilor, capitalului$i persoanelor, cconomicecu
amronizarea ei rcmane$ticu ceacomunitardetc. La acesta
legislati, celelaltetlri
se adaugl acordul de incheierea negocierilorpe domenii membre ca
(capitole) pentru inharea in Uniunea Eurcpeandpin care se urmare a
stabilescobligafiile $i avantajele Romaniei specifice perioadei avanta,ielor de
tranzitdrii care,potdvit prevederilor,ar putea sd inceapa la car€ au
1 ianuarie2007. b€neliciat.
IntrareaRomenieiin UniuneaEuropeana la aceastialatddevine
posibilaprin irdeplinirca principalelorconditii pievazue in acest . Romania
sens: a fbst asociati
. asigurareastabilitrtii instifufiilor cate garanteazd buna la Uniunea
funclionar€a democraliei,asigurarea supematieilegii, drepturilor Europeani
omului si respectuluifatd de minorita.ti;
. incorporareain propria legislatie$i aplicareasistemuluide ;i a pr€gdlit
aderarea sa
norme comunitare- decizii, directive$i regulamente adoptate prin negocieril€
pani in momentuladerarii; inc€pute
. recunoaqterea obiectivelorstabilitepentm realizareauniunii in anul 2000.
economice$i monetare$i promovarcaactiunilornecesarein . Intrarea
di€cfia indeplinirii lor; cfectivl in tJE
. existenla unei economii de piafa fllncfionale, capabile sa
poatc fi
facd fald presiunilorconcDrentiale din cadnrlpietei intemeunice,
asigurrh rumai
fapt ce implicd apropiercade nivelul dezvoltariitdrilor membre
prin indepliuiroa
ale UE.
unor conditii
Consensulde acfiunea foielor politice in direcfia atingerii
absol t
acestuiobiectivqi asumareade c5te populatiea aceleiasiopfiuni
au fost !i rdman,desigur,deteminante. ohligatorii.

.\,I8NIGtr,OS{R
6Organizatii economiceinter-
statale - structuri organizatoriceli
juridice, institufii care se constituieprin
acorduri intle doui sau nui multe state
cu interese economicesi politice
comune sau convergente,in vedetea
protejarii$i realizdriiacestora.
.Armonizarea politicilor economi-
ce - proces de apropiere $i apoi dei
unifomizare a politicilor economicedin
L
f 1 i'r'l.csR
+nr lulrnu
y' . r.r.lr,rr
rnl.r
i.i cui.{a};] {\'fELOIi
o tn raport cu celelalteforme de
grupiri integrationiste,ce caracte.istici
consideraficd ii sunt proprii Uniunii
Europene?
o Cand $i in ce condifii putem consi-
dera cd s-a format grupareaintegra-
tionisti, denumitd la propriu Uniunea
European6?
. Caresunt principalelecomponente
ale structudlororganizatodce si juridicc
PR(!llI-Elitr
[]E ll]],Zt)LI.AT
u Folosind tabloul costurilor !i
avantajelorasociatemonedeiunice (euro),
alegelipe aceleape carele consideraticele
mar rmportante pentru Romenia li
argumentalide ce,
Costud asociatemonedeiunice:
. peniru contracarareatendinfelor
speculativecu monedanafionaldpani
la adoptareaeulo;
. penhu acoperireaefectelor deva-
lorizArii sau supraapreciedimonedei
IntegrarLu d nomiu, \i globalizared
difedte tari in vederearealizdriiunor
in{ereseeconomice$i politicecomune
sauconvergenie.
.Interese economice si politice
converg€nte- tnleresecale conduc
cdtre aceeasifinalitate prin recugerea
I la cdi si mijloacc mai mult silu mai
putin
puEn orrerlre
diferite de catre
citre cet
cei care
care au
ascmeneainterese.Sunt intere\eadesea
["-*1']:: ,,"14.":IT.
proprii mccanismuluide funclionarea
Uniunii Europene?
. Ce nrgu:nente avelipentn a susline
viabilitater Uniunii Europeneca gnrpare
integiationista?
. Care sunt principaleleconditii ce
trebujesatisf:lcute dc o lara pentru a fi
admisdin UniuneaEuropeand?
. In ce sitrrfie se afid in prezenl
Ronlaria fati de UniuneaEuropeand?
nalronale pentru competitivitatea
produselotinternepe piataeuropeani;
. pentru a anihila efectelenegative
gcncrate de picrderea autonomiei
politicii nlonetarenationale;
. pentrusLrslinefea cheltuielilorde
inlocuirc a monedein?rtionale cu euro;
. pentrua suplini veniturjlerealizate
din batereamonedeinationale;
. penffua susttnecheltuielileemisiunii
monedeieuro.
p. Capitolutll t81

Avantaj€ asociatemonedeiunice: convertibile$i ln speciallntre dolar, euo,

. cauzatede disparitiaratei de schimb
a monedei nafionale prin adoptarea
monedeiunice;
. cauzatede apropierea- egalizarea
mtelor dobanziidin lirile membreale LIE:
. disparilia costurilor de tranzaclie
penlru operaliunide schimbvaluta{
. deterrninatede diminuareasegmen-
lirii piefeifiranciarefi liberatizarea
depiini
a mitcarii capitalurilor pe piata intraeu-
ropeana;
. eliminara riscudlorca o larAsAadopte
o politicd monetaranecooperantdcu
parlenerii$i favonbili ei in mod exclusiv;
. redistribuiearolurilor intre monedele
yen si lira sterlina.
. Alcltuifi un dosar ,,Mon€da unici
europeani" si r€fineti informatii cLr
privire la:
. aparilia euro si adoptareaacestei
monedede noile tdri membreale UE;
. inqederea de cate se bucura aceastA
monedAqi de cet
. rolul acesteimonede pe piala
mondiald;
. ce avantajegeneralepoate aduce
euro pentru llrile membre ale uE:
. cum este vdzutaaceastdmonedi de
romani.

C. Globalizarea economiei*
Procesulprin carc economiaca activitatedevineexpresia
. Globalizarea
participdrii la un sistemde relafii intre unitalle economices-a
globalizat,cuprinzendin prezentfoateeconomiilenationale. economiei
Acest proces, denumit globalizarea economiei, s-a accelerat
in mod deosebit dupA 1985, odatd cu prabugirea in ultimul
comunismului, Si este adeseaperceput ca expresiea deceniu,
modernizarii Si viitorului bazat pe tehnologii de varf, dar a inceput
capitaluri si locuri de muncd bine calilicate. Multe guveme sI fie
sunt acum prcocupatesi adoptestrategii prin care economiile si putelnic
lor sA se inscrie in procesulmodemizarii prin intermediul conteslatri.
globaliztuii. Aceastdperceperea|reuneori un caracterradical, dar'a inceput sd fie si
putemic contestatddin cauzadezavantajelorpe care le induce mai ales pentru ldrile
mai Dutindezvoltate.
Globalizarea,sau mondializareacun1i se nui spunein anumite tdri, estepentru
anumili analisti procesulprin care productia Fi schimbul se elibereazitde
consfangerile impuse de frontiere $i de distante,pietele se globalizeazd
(mondializeazi),iar reglarease realizeazaprin funcionarea pielelor $i de catre
instantemondiale.Globalizare^punecapatintemalionalizdrii,care esteun proces
similar sub aspecttehnico-economic, dar care are loc in contextulrecunoasterii
pertinenfeifrontierelor nationale$i a controlullri asupracirculatiei marfudlor.
oamenilorqi capitalurilor.
Factoriicei mai importa i carcau aclionatin favoareaglobaliziriisunt:
- liberalizareacirculatiei bunurilor sj serviciilor intre fari;
diminuareaevidenti a costuluitransporturilor qi telecomunicafiilor, dezvoltarea
si modemizareaacestora:
- liberalizarea mai anpla a pietelorde capitalnalionalesi intemalionale.
 Ifitegrorea ecn tt icd ri Ehthali:nftu

. Faetorii Asemeneadeschideriau simplificatinvestitiilesocietatilor

car€ au fnvorizat comercialeacolo unde ele doreauqi giseau cele mai mici
gbbalizarea
nu contribuit costuri ii riscuri, dar ar contribuit ill mod esenfial $i la
tolodati generalizareasau globalizareaconcurentei,
la g€neralizarea Globalizarea economi€i€st€ un termen care r€levi o
conculentel.
realitat€ comDlexd:
. intensifrcarea li diversilicarea schimburitor economic€dintr€ tiri, grupuri
d€ tiri si unititi economicedin toate tirile lumii;
. dezvoltareafird precedenta investiliilor strdine directe;
. globalizar€a piet€lor de bunuri
$i de factori de productie;
. aparitia $i inmultirea firmelor, indeosebiindustriale, care i$i desfesoard
activitateasimultan la scard mondiald,etaleazdstrategiiglobalealeproductiepe
bazadiviziunii internatio[alea muncii, comercializeazila standardesi cu mdrci
mondiale,isi lansedzaproduselesimultanpe mai multe pie1e,prin integrareaaportului
firmelor specializatein marketing, creatie, publicitate, expertize cofltabile $i
financia.re etc.
Din puncf de vedereeconomic,scopul globalizirii il constitui€ profitul Si
mentinereain activitate a lirmelor, precum Si dezvoltarea lor, in condiliile in care
crcsc fbarte mulr cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea durata de viaF a produselor
se diminueazA simtitor,a devenitnecesard o reFa densi de parteneri,exigentelede
calitate sunt foafte mari si viteza de reactiela semnalelepiefei se mdre$te.
Prin globalizar€ s€ capteazd numeroasele avantaje ce decurg din diferentele
care existi intre economiile tirilor lumii, ac€sleaconstiluind de fapt sursa
profituIilor.
in cautarea$i pasfareaacestoravaltaje s-a dezvolht mobilifatea geografici a
itrtreprinderilor - delocalizarea(mutarca)lor saua fiLialelorlor qi pregAtirea posibilitdlii
de a fi prezentein odce punct geograficsau economical planeteiin functie de
avantajelecare apar (calificareasau lipsa de caiificare a fofi.ei de munci, distantasau
aFopierca,salariile scizute sau mai diferentiate,facililitile de comunicareetc.). Forta
de munca este$i ea asociatdintreprindedi nomade$i, ca urnare, isi pierde in mare
misurA shbilitatea domiciliului si apartenenlala un mediu so-
. Globalizarea
se r0rlizenzi cial, la un universde rclatii delirnitatprh apropiereageograficA.
atAt prit SeconsiderA ci globaliza$a €conomieiva fi formal incheiatn
internationa' ahrnci cand bunurile si serviciile,capitalul si munca vor circula
lizar.{ pietelor pe deplin liber, iar guvemele$i autoritifle tocaledin orice tard
dc hunuri,cit si
prin inmultirea vor trata in mod egal toate firmele, feri deosebirede na6ona-
firnrclor crrc litate sau origine, Cu alte cuviffe, globaliarca s€ va iicheia card
actionetzA diferenleledintreeconomiileLarilorlumii vor ajungela o asemenea
de la irceput la
s.rra nnnrdiall. situaFeincatnu vor mai fi geoemtoare de avantaiesuficientepenfr
> Capitoh.l11 189

nationaE mononalionala semiinternationab internationaE

regionab,
multiteriloriah mullinalionald
intemalionala
mondiah transnaliona16 mondiaE
Fig.14,2. Cllsiliturca tntrcprindetilol d pd gradul tu norulializarc
d productiei i pi,t"i lor

a tntredneprocesulin ciutarcade profit pe meleagui striine. O .Actiunile

asemenea sihralieesteincd foarteindepdrtatd,iar gtlobalizarea va lirmelor multi
continua$i, probabil,se va intensifica. sau
Un rol deosebitin procesul globalizdrii il au firmele transnationale,
multinationale $i transnationale, al ciror capital i$i are precum gi efectele
glohalizariipot ti
odginea in mai multe liri ti care actioneaz.{concomitent in
contradictorii,
diferite tdri. Cea mai mare parte a acestorfirme provin din lhpt care le-a
fdrile dezvoltate(SUA, UniuneaEuropeanasi Japonia).Ele atras,
pot contdbui la dezvoltar€a €conomiilor in care adioneszi, concorniterrt,
in specialprin aportulde capital,cre$terea producliei$i distdbuirea aprecierea$i
unor venituri (saladi, impozite $i taxe). Existi insi gi aspecte confestatea.
negative: investi.ile $i obiectul activitd(ii lor nu corespundneapfat nevoilor tirilor in
care aclioneazd,aportul in tehnologii avansateeste foarte limitat pentru cd cele rlai
complexe sunt rezeflate !filor de prcvenienfA,pot sd nu mdreascdproducfia, dar ii
inlocuiescpe producitorii locali, pot constitui obstacoleeconomice$i politice pentru
tarile in careactioneazd.
Asemeneaargumentepro $i conffa sunt retinute $i in sarcina globalizdrii
economiei,iar in ultimii ani se observl crestereaevidentaa opozitiei falA de acfiunile
promovatede Organizaiiapentru Cooperare$i DezvoltareEconomicd$i de
OrganizafiaMondialda Come4ului,careprin natua lor pot aveaefectenegative.

IIINICLOSAR

. Firme multinationale - intre- . f.."""rtio"rt -. cami.utiuAutl

prinderi mari carc aclioneazi cu filiale
I fenomenelorqi proceseloreconomicea
sausucursaleimplantatein diferite tdfi. cAror existenld,,scapA"determinzrii
Unii autoriaprcci^zi,in plus,cAoriginea nationalesi careau adeseaefecFnegadve
capitaluluilor estedin liri difedte. asrpraunorFri $i pozitiveasupraahora

5- t I ' ! j t--
/i
) |. li' r , ,i l l l i i r..{ l l i i
'' Cum este perceputaglobalizarea carefavorizeazd
economieiin diferite !fi $i de difedte
grupurisau 1b4esociale?
"ii -' :1iii:rlli ijl
irtir li..l",(ir.r,"11-!!i TEhll.l
,,:! i:.i_r'f,i r,.lill,l
'in anul 2000,Organizafia pentru
Cooperaresi DezvoltareEconomicd,din
care fac parte ccle mai dezvoltate!fi, a
elaboratsi negociatproiectulpentru
,,Acordulmultilateralasuprainvestifiilor",
care a fost aplobat,dar nu se aplici inci.
Referitorla acesta,prezentdmun extras
din articolul profesoruluiJohn McMurtry
de la Univenitatea din Guelph, Ontado,
Canada:,,Coryomliile transnationale mo
bile sunt eliberate,prin prevederile
acordului,de orice obligalie de a se
aplecain fafa vreunui alt interes, organ
ism guvernamentalsalr cetafenesc, Ele
obtin astiel accesnelimitat la loate
pielele, resursele,subventiile $i bunurile
celor 29 de ldri implicate.Ceeace face
acest accesnelngrddit Dnor corporatii
(fiIme, n.n.) axatepe profit esteexpresia
absolutizataa programuluide globali-
{na?t!rrt K etrn.t.tltd !)i glohaliaatetl
. Carcsuntalgumentcle pro 9i contra
acliunilor realizatedc firnele multina-
fionalesi transnationale?
. Analizaficei mai importantifactori
globalizal€aeconomiei.
. Ce continut are fenomenulnomadis
mului economicspecilicglobalizdrii?
zare a pielei, Iarg acceptatca fiind
modelul ideal de existenli a futuror
societSlilorde azi."
(Swsa.Adev,itulecono,ric, . 27/ 1998)
a) identificatiformelede realizarea
globrlizirii economieila care se fac
referiri in citat;
b) tinand cont dc conlinutul capito-
lului, precizatice obstacolcar putea
apareain caleaglobalizeriil
globaliztuii
c) indicatice rol seatriblLie
economieiin societatea viitoarc;
d) identificaliunitdlileeconomice
purtitoare ale globalizdriisi modulin eue
acesteaar puteaactiona,
' Urilizand informatii din presa
economicasi literatula de specialitate.
elaborati dosarul unei firme multina-
lionalecareaclioneazi$i in Romania.
TEXTTEMATIC
,,O intrepinderc poate pfaclica inlegrarea orizonhle, care ii petmib sa se
concenlfezepe un segmentprccis al procesului de produclie, sau integrarea
veiicalepin carc urmee€tese-s.i asigurepaftictpateala integul lanl alprocesului
de orcductie.
IntegrareaonzontuEii permite lirmei sa prcia cea mai mare pafte posibitea
ptetel pentru unprodu, anume(precis)precumanvelopeauto,calculatoarcsau
hamburgeri,lntegrarea verticalesau organizareain filiera esb practicata de
companiiEpetroliereprecum Total/Fina-Elcare face exploaEi petroliere,face
forAi, extragetilei.efineazepelrolul vlndebenzinainpropia releadepompeetc.
SursatDictionnairedeL'Economie,Ed.Larcusse/HER 2000,p.338
l. ExemplirtcaJi finne cu intzgrareorizo tall $Usc,u
verticalii;
2. Desctieli,ide tificali in ce constdmodalde integrarein fiecareexemplu

3. Ce avantaje credeti cd aduceJiecare dintre fotllgle de integrare h6te ca ercmplu?

 Bibliografie

ASE, Cate&ade Economie, edilia a taptea, Editura EconomicA,

Economiegi Bucure$ti,2005
Politici
Economice

Beadshaw,I. Economics. A Student's Guide, 2tu ediliort,

Pitman,1998

Begg,D., Iic., New Yo*, 2004

Ecokomics,Mccra\\-Hi11,
Fischer,S.,
Dombusch,R.

Hardwick,P. l.a. An Introduction to Modetn Economics,5lhedition,

ELBS,2OOI

Hyman,D. Ecokomics, h\iir, 2004

Lipsey,R. G., Prificipiile economiei, Editwa Economici,

Crystal,K. A. Bucure$ti, 2002