Cancel Raluca-Bianca

Grupa 351, anul I , licență

CARE ESTE VALOAREA FILOSOFIEI ?

O COMPARAȚIE ÎNTRE PERSPECTIVA LUI RUSSELL ȘI CEA A LUI JASPERS

1. INTRODUCERE

În ultimul capitol al lucrării ,,Problemele filosofiei”, mai exact eseul ,,Valoarea filosofiei”
Russell vrea să demonteze ideea inutilității filosofiei. El pune accentul pe valoarea și
necesitatea studierii acesteia din prisma numeroaselor sale beneficii, atât în plan personal cât
și în plan social. Sunt aduse în discuție contemplația filosofică, caracterul fundamental al
incertitudinii în filosofie, lărgirea orizonturilor gândirii, imparțialitatea, aspirația spre o
dreptate dezinteresată și adaptarea sinelui la realitatea lumii în care trăiește în măsura unui
sistem politic echilibrat, etc.

În acest eseu voi urmării teza lui Russell cu privire la valoarea filosofiei , dar în același timp
vreau să aflu dacă perspectiva sa este încă actuală și aplicabilă chiar și în contextul prezent ,
la mai bine de un secol de la apariție.

Voi începe prin a prezenta argumentele lui Russel expuse în capitolul ,,Valoarea filosofiei”
din lucrarea ,,Problemele filosofiei” . Voi aduce anumite completări personale și exemple
oferite chiar de autor pentru subiectul propus. În a doua secțiune mă voi concentra pe stabilirea
asemănărilor și a deosebirilor dintre perspectivele celor doi filosofi: B. Russell și Karl Jaspers,
și într-o mai mare măsură asupra criticii pe care Jaspers o adresează viziunii lui Russell cu
privire la raportul dintre credință și știință . În secțiunea a treia voi încerca să apăr poziția lui
Russsell de criticile ce i-au fost aduse anterior, urmând ca în final să trag concluziile acestei
lucrări.

2. PERSPECTIVA LUI RUSSELL CU PRIVIRE LA VALOAREA FILOSOFIEI

Russell începe prin a susține faptul că studiul filosofic are valoare tocmai prin efectele pe care
le produce în viața celor ce întreprind această activitate. Ulterior, în mod indirect aceste efecte
se pot resimți asupra celor ce nu se preocupă de studiul filosofiei 1. Spre exemplu: o persoană
ce urmează un stil de viață în conformitate cu filosofia de tip stoic poate avea un impact pozitiv

1
Bertrand Russell, „Valoarea filosofiei” (cap. 15), în Problemele filosofiei, trad. M. Ganea, Ed. ALL,
2004, pg. 136
1
Cancel Raluca-Bianca
Grupa 351, anul I , licență

asupra comunității din care face parte astfel, cei din jurul său beneficiază în mod indirect de
efectele filosofiei asupra vieții celui ce o studiază.

De asemenea, Russell afirmă că filosofia este un bun valoros destinat minții. Aceasta prezintă
utilitate tocmai prin foloasele interne pe care le aduce asupra dezvoltării individului2. Acesta
critică poziția ,,omului practic” ce se orientează doar spre bunurile destinate trupului și
consideră că o societate superioară are nevoie de o dezvoltare armonioasă pe ambele planuri.
Consider că valoarea lucrurilor este cu atât mai mare cu cât acestea contribuie la dezvoltarea
individului pe plan intern, oarecum caracterial. Josef Pieper în lucrarea sa ,,Leisure- the Basis
of Culture” ne explică modul în care bunurile ce nu prezintă o utilitate imediată (spre exemplu
poezia, arta, conectarea cu divinul sau practicarea filosofiei) au un impact mult mai profund
asupra modului în care noi ca indivizi ne raportăm la realitatea din jurul nostru 3 , ceea ce
întărește perspectiva lui Russell din acest punct de vedere și este un lucru adesea întâlnit în
zilele noastre .

Un alt argument adus de B. Russell este cel al cercetării filosofice fundamentate pe

incertitudine. Filosofia tinde spre cunoaștere, dar nu pretinde răspunsuri exacte. Ea este bazată
pe incertitudine și examinare critică, dar în momentul în care se ajunge la un rezultat precis
subiectul investigat este desprins de domeniul filosofiei și devin o știință de sine stătătoare. Un
exemplu simplu, menționat chiar de autor, este cel al cercetării minții umane , cercetare ce era
asociată filosofiei, dar mai apoi a fost separată de aceasta și s-a transformat în știința
psihologiei.4. După cum menționează și în text, filosofia ne întreține un interes aprins pentru

2
Ibidem , pg. 137
3
,, Perhaps his most striking point is that leisure exists on a diferent plane from "the world of
work" (utility) it is a state and activity of the soul which is concerned with the divine,
and this gives meaning to the words "cult," "culture," "celebration," "feast." ”
Josef Pieper, ,, Leisure- the Basic of Culture” , St. Augustine's Press South Bend, Indiana
1998 , Pag 158

4Bertrand Russell, „Valoarea filosofiei” (cap. 15), în Problemele filosofiei, trad. M. Ganea, Ed. ALL,
2004, pg. 137-138 . Prin acest argument Russell începe să pregătească drumul pentru introducerea
termenului de ” contemplație filosofică ”.
Cancel Raluca-Bianca
Grupa 351, anul I , licență

investigarea universului înconjurător , ceea ce ne protejează de limitarea adusă de fixarea în

certitudine. 5

În continuare Russel ne atrage atenția că filosofia nu ar trebui să depindă de un corp de

cunoaștere fundamentată care să poată fi însușit de viitorii studenți6 , întrucât există
amenințarea unei limitări autoimpuse. Și în momentul de față filosofia este luată și întoarsă pe
toate părțile. Permite completări, noi interpretări, conexiuni diverse și raportări la noi situații
ce nu au fost descusute complet. Astfel este încurajat un exercițiu filosofic continuu, ce nu se
plafonează la o anumită cantitate de informație gata fabricată.

,, De fapt, valoarea filosofiei trebuie căutată în mare măsură tocmai în incertitudinea ei ” după
cum ne spune chiar Russell. El susține că studiul filosofiei îl eliberează pe om de sub
dogmatismul și prejudecățile nefondate ale vremii . Chiar dacă este lipsită de certitudine ,
filosofia acționează ca un adevărat de deschizător de drumuri pentru a vedea lumea într-un
mod nou , o lume trecută printr-un filtru propriu al gândirii libere . Din acest punct de vedere
filosofia este cea care păstrează vie capacitatea omului de a se mira și a contempla până și
lucrurile cele mai obișnuite. 7. Acesta ar fi unul dintre principalele beneficii aduse de studiul
filosfiei : transformarea prin care individul trece în procesul lui de eliberare și reorientare spre
,, posibilități nebănuite ”, cum formulează Russell .

Filosofia pune un mare accent pe imparțialitate , realizarea unei dreptăți dezinteresate mai ales
față de persoanele ce nu pot contribui la satisfacerea intereselor personale . Tocmai pentru a
întări această idee, Russell ne oferă o imagine vizuală a unei garnizoane într-o fortăreață
asediată 8. Din acest punct acesta introduce termenul de contemplație filosofică .

Contemplația filosofică este definită de către autor ca pe o lărgire a Eului . Această lărgire este
o adaptare a individului la realitatea lumii (non-eu) care este copleșitoare prin măreția sa .
Tocmai din acest motiv , în momentul unei contemplații filosofice granițele Eului lărgite, iar
mintea este înnobilată 9. Russell susține că ,,Cunoașterea este o formă de uniune a Eului cu
non-Eul ” , uniune în care Eul se supune și conformează față de cerințele non-Eului .

5 Idem
6 Ibidem , pg 139 .
7 Ibidem , pg 139-140
8 Idem . Ce ne sugerează filosoful în acest caz pentru a trăi o viață demnă și liberă, adoptarea contemplației

filosofice și orientarea spre că lumea exterioară .

9 Idem , pag 141
Cancel Raluca-Bianca
Grupa 351, anul I , licență

Ideal ar fi ca omul , în viziunea lui Russell , să maximizeze pe cât posibil obiectele contemplate
, iar pentru a nu strica uniunea cu lumea este necesară o distanțare de tot ce înseamnă interes
personal și spațiu public , și să pună accentul pe o căutare permanentă a cunoașterii pentru
cunoașterea însăși , pentru a atinge într-un final binele suprem. 10

3. ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI ÎNTRE RUSSELL ȘI JASPERS

Pentru început voi face scurtă prezentare a sarcinilor filosofiei enumerate de către Jaspers în
lucrarea sa „Sarcina filosofiei în prezent”.

Jaspers vrea să demonteze ideea că filosofia nu mai are nici o sarcină , dat fiind modul în care este
văzută și utilizată in societatea sa. Acesta pune în evidență mai multe sarcini ale filosofiei observate
ca fiind necesare sau deja existente în timpul său. Pentru Jaspers , o primă sarcină a filosofiei este
reprezentată de educarea maselor cu privre la caracterul lucid al filosofiei și propune ca marile
personalități ale domeniului să fie mai mult evidențiate. El face o scurtă analiză a modului în care se
poate desfășura filosofia ,atât într-un regim democratic , cât și în unul totalitar . Pune problema
distribuirii puterii în mâna unui singur individ , lipsit de cunoaștere sauspirit citic .

APĂRAREA POZITȚIEI LUI RUSSELL

Deficiete în

CONCLUZII

Filosofia lui russel e ok , e aplicabilă și actiualp sși acum

10Idem , pag 142 . Russell se referă la o cunoaștere abstractă și universală , perfectă ce nu interferează cu
nimic subiectiv
Cancel Raluca-Bianca
Grupa 351, anul I , licență

BIBLIOGRAFIE

• Bertrand Russell, „Valoarea filosofiei” (cap. 15), în Problemele filosofiei, trad. M.

Ganea, Ed. ALL, 2004, pp. 136-143.
• Karl Jaspers, „Sarcina filosofiei în prezent”, în Filosoful-rege?, ed. M. Flonta,
Humanitas, 1992, pp. 78-87.
• Josef Pieper, ,, Leisure- the Basic of Culture” , St. Augustine's Press South Bend,
Indiana ,1998
• Jean Kazez The Weight of Things: Philosophy and the Good Life
• Thomas hurka – the best thing in life