Prof. univ. dr. Ilie GAVRILA Prof-.univ. dr.

paul TInase GHfTA

Prof. r-rniv. dr'. Dan NIT-ESCU Prof. univ. dr. Constantin pOPESCU

ECONOME
Manuaf, psmtru clasa axr-a
Manualul a fost aprobat prin Ordinul mrnistrului trducatiei si Cerceterii N.4742 din 21.07.2006, in urma
evaluirii calitative organizate de cdtre Consiliul llationa! pentru Evaluarea gi Difuzarea Manualelor gi este
realizat in conformitate cu programa analitice aprobata prin Ordin al ministrului Educatiei si Cercetarii
n(. 3252 din 1 3.02.2006.

Relurcn [i nretocl ic o-gtiintifi c i.

pro{ univ clr. Coralia ANGELESCU
gclC atcdrl [:.conomic ;i l)olitici E,conomice.
Acaclcmia dc Stutlii I;corronricc Bucurcsti
prol. srad i Vir;rica Elerra NIOCANti Cuvint-inainte
i nsl-lector spocial i tatca [: conorn i c. I rispectoralul $ctr l.rr J ude geart Praho v lr

Redact\)r: tlr Nlihai NIILCA

Copurl i.
Alexan d ru ION
Rcr izie text. Daniela i\IARINESCU Acest ntanual este destinat elevilor dintnvdtdnthntul liceal clasa a XI-a, a
'l
ehnoredactarc computerizatla Lum in ita DR,.\GOlVt IR
-
XII-tt, ruta SAM, dar ;i altor persoane dornice sa se inilieze in stutlittl economiei.
Copyright O Etliture Economici Preuniversitaria, 2006 in elaborarea sa, autorii au avut tn ved.ere cd economict, ca activitate
fitncktmentald
lSuN (10) e73-Bil8-71-8; ISBN (13) 978-973-1t318-71-7 in orice soc'ietote, poate $ trebuie sd primeasc.ri o explicatie adecvcttcl pentru a
putea.fi tnyeleasa.
Descrierea CIP a Bibliotccii Nationale
-[inase Cwprinsul manualului prezintd, tntr-ct stntctur(f logicit, econoruia capitalistd
Econornie: manual perrtru clasa a XI-a / Ilie Gavrilf,. Paul GhitA,
Dan Nilescu. Constantin Popcscu - Iltrcurc;ti: liditura l]conomicf, Preuniversitaria, 2006 ca expresie a actiunilor promovate pe criterii de rctlionalitote ec:onomicd.
Bihliosr.
Conceptele, procesele economice, mecanismele si instntmentele.folosite sunt
ISIJN ( I 0) 973-l{3 I 8-7 l-ti: ISBN ( I 3) 978-973-83 t8-7 t-1 prezentate elevilor tn legdtura cu economia i^eald, urmdrind.u-se tntelegerea
[. Gar rila. ilic: II. Ghit[, Paul Tiinarse;
tendintelor vietii econornico-socicile de la noi din yara si din lume, ctsigttrdndu-le
III Ni[escu. Dan: [\r. Popcscu. Constantin
cuno;tinlele necesare pentru un conxportoment economic tn cuno;tinld cle cauzd.
3 j(075.3 5) irt procesul de elaborare a mcmuarurui, ant pornit cle la e.uperier{a preddrii
.o{}ot acestei discipline, precum qi de la dificulta;ile pe cure le tntdmpind elevii liceelor
iriE:
,T* din lara ruoastrd. De asemenea, au.fost awtte tn veclere observctliile si sttgestiile
altor cadre didactice ;i ale presei. Le murlumiru luturor rtitnanem deschi;i
Editura Economici ;i
PREUNIVERSITARIA comunicdrii pentru irnbundtdtirea conlinutului aces tui marurul.
Arn mai considerat mil sa asigurdm eremente ajutdtoare scherne,
tel.: 31 4. 1 0. 12: 319.64.96; 31 9.64.97; - clicrgrame,
telJfax: 317.67.68; texte de comentat, probleme, miniglosare, urmdrind sti credm cad.rtil
E-mail: edecon @ edecon.ro; cctre permite
c:a prin stucliul economiei in liceu sd se contureze nmi
bff ice @ edeconomica.com ; bine personalitatea activa qi
http: //w'ww.edecon-ro;
www.edeconomica.com
motivalia implicdrii practice a elevilor in cunoa;terea lumii afacerilor si apoitn
ac ; i uni s p e c ific e ac e s te ia.
AvAnd tn vedere diferenyierea numdrului tle ore pentru stucliul economieitn
Editura Economica
Distributie functrie de profilurile liceelor si posibilitatile reale exi.stente, rdmdne ca profesoii
sd udapteze gradual gi metodic aspectele consid,erate majore pentrtt
tnlelegerea $i
insu;irea acestei discipline la clasele cu o ord pe sdptdmdnd. pentrtt a
01 0553, Bucuregti, sector 1, facilita o
Calea Dorobantilor nr. 33 A; e$emenea decizie, au maifost realizate, cu caracter oprional, casete,
texte tematice
tel./fax: 21O.73.1 0; 21 0.63.07;
http: i/www. e-economicshop.com ;i aplicatrii care pot.fifolosite de toyi elevii.

Tiplrit 2006
Bucure.yti,2006
lpog

Autorii
 h {, r'u,!tiiiiii i
CuPrins
'lt G"o
1" Activitatea economica / 5
'
Capitolrll
A. l'levoi si bunuri 'r 6
B Re:'r-lrse :;i rationalitate i 9

C Ager:iii scorrcrrticl I 12

D" litiinta economica i 16

Capitoiul. 2.1 Proprietatea.Ei initiativa economice I 20

A. Lpi.oprieiatea si icrrnele sale i?1

B. Lrbera initiativa I 25
consumatorului i 28
Laoitclul;3.rComportamentul
A.. 'tltriitatea econornica i 29
B Ategerea consumalorului i 3i
C. '
,\C'["T VTiilAT'}tA
Qei'erea 36
producatorului .t 40
--r' -
Capitolulia.iComportamentul
i Stoou.rtorui si factorii cje produclie / 41 /
B C'lmbinarea factorilor de productie
C. ,.Oferta i 45
43
ri{_:{}rut}&{ rt-'A
Caoitolu{ 5; Utilizarea factorilor de productie
i 48
' A. \'Prodt,clivitatea factoriior de productte i 49

ts. Costiii Productiei i 53

C ,' , irofitut ; 57
i 63 rnLll. pentru a existe, e:;Lc
capitolirl oi eia1a. Mecanismul concurential nevoit sa-si satistaca trcbuinteie
A.\-'sernnificatiile Pietei / 64
B" Pretul I 66 si, pentnr ca natura ii ofera de-ii gatir
C. lvlecanisrnul coi:curenfial I 70
D. Piata cu concurenti pertecta / 73
numai cAte ccva din cele necesare. eJ
F Fieie cu conci:renta impeifecta I 75 trebuie si qi le asigtrrc pe toate celeizrltc.
i. Piala monetari i 80
Capitolirl
' A,L' Banit (moneda) / E1
Activitltile de toate felurile prin care
B. Cererea si oferta de moneda / 85 oamenii rerrscsc sii-si reali zeze bunurile
C. Reglarea masei monetare i 87
i necesare formeaza activitatea economica salr cconomia. Acestc'a presupun relalii
D Dobanda 91

CapitoluliE. lpiata capitalurilor 95 din ce in ce mai numeroase qi mai complcrc atit intre rtm si natura, cat si intre
i{e "
sunt actiunile qi obtigatiunile? i 96
oameni. Activitatea economici. luata in totiiiitlte;r coruponentelor sale realizate de
3. Ftlrmeie pietei capitalurilor / 100
C. Hottrl bursei de t'alori / 105 oameni, formeazd obiectul Stiintei econorrli!'d.
/
Capitolui[9.,,'Piut, muncii 1og
-' Pentru a intelege in ce constau actiunilc liulnenilor, ce comportament individual
A. '-Cererea si cferta de muncd / 110
B i 13
Fenonnene noi pe piala muncii 1
qi/sau colectiv adoptd ei in economie si cu c; rezultate. in acest capitol vcm analizl:
C Salariul i 116
D Contractul rJe muncl' I 124
C;liere si dezvoltare economici. Fluctualii economice' I 123
capitorul 10.
' A. L\tilizarea venituluir | 124
B. I 132 l'rin csttii capitol, veli
Crestere si dezvoltare economica* studie reu ac
C Fluctuatiile macroeconomice* / 136
Capitolul 11. ictrilibru si dezechili e* / 141 iiutes in[elege cd:
A. Echiiibre si Cezechtlibre in A. NEVOI SI RUNURI ne v,oile ii <tltligti pe ouftt(ni sci-;i
B Cererea agregatd si oferta
terne' I it i"r..rtiitt:d le
c. Friicipateie iezecnilibre ma 147 t.;e

Ci lnflatia ! 148 cott,stitLtie obiectul

i 152 B. RESURSE
C2. $omaiul si ctprti al (:ot"tsLunului;
-r
Capitolut t2. Statul in economia de pia[i. I 157 $I RATIONALITATE
A, postaze ale prezentei statului in economie* i 158 {t "l'uc'e activ,itute economicri
B strategii, potitici si instrumente economice' / 161
!ii rt'tuntt(i it pt'oiuce .folo,rind re,sursele
c l,iri tr-ite;
Capitolul
' 1 168 C. AGENTII ECONOIVIICI t i

A. /e'l 169 ttct i t'itutea eL'onotttit'd este opere

B Comertu! international' I 170 tttttit' ttttrori rlenutniti Qgenti.f i uttitdli
C. ^P\ata valutara' ! 17 4 D. STIINTA ECONOMICA {:'i,,':IIiiliiiCe,'
CapitJtui t$itnt.grarea economici si globatizarea I 177
' A
'[ntegrarea
economica I 178 tiirttu econonticti ore c{t obiect de
:;

ri'Bi Uniunea EuroPeana I lBZ ,{;iit;!iLi ttcti'u,ilLttea €coltomic(i ,si

Y, Globalizarea econoniei' 187 i
('()tiiforldrrtcttttle celor L:({re () realiZectzd.
Bibliograf ie i 192
 tq'ir i ili;/t'ri t'( i)tt {)t?t tc{-t
7

de implinire pe care oamcnii o percep ca normalitate si de

r._-_ A. Nevoi si bunuri aceea urmiresc sa o intretina permanent.
' Ncvoile sultt
clc 0 nlare
\ C."u ce-i deterrnind pe oameni sd faci activitarte economicd, adic:i sd produca, Nevoile sLIltt satisfacute prin consurnlrl de bunurri. De aceea crlrnplexitate
sunt nevoile. Constringerea in acest sens este deosebit de mare, intrucAt daci oan-renii ele se exprima prin ccrerca pentru bunuri. Bunurile sau si dc
-_
produci, ar inceta sd mai existe.
aI lrlceta sa prooucz utilititile, cum Ii se rnai spune, reprezinta tot ceea ce foloseste inrltortetnti
t' sau satisface nevoile vietii Si activitltii oamenilor, ale mediului.
t ei,oile reprezintci
Nevoile
hu reprez,it cerinte sau condilii proprii oamenilor, ca fiinle natureile qi
I

i
diferitii
Astfel,apa este o Lrtilitate, pentru ca satisface setea. in , [)entru
; ntembri ai societtilii, fdrd satisfacerea cdroru ei ntt pot exista. Stutt percepute ca
': o stare dezagreabild (neplticutd),. ca o netmplinire sau ceva ce trebuie realizat
i
functie de mdrimea $i intensitatea nevoii, aceea$i cantitate de existenta si
i
apa aduce o satisfactie dif'erita. Pentru un elev care se joaci in rogres
ineapdrat pentrlt a atinge o stare normala. trcnrplt: foamea, setea, frigul,
p uI
i curtea $colii, un pahar cu apI va avea o mare utilitate. Pentnr
dr."r"r, oboseala, insecuritatea etc. i
un aviator supraviefuitor, &l cdrui avion s-a prlbusit in degert,
omului,
societatii si
Pentru oD, problema satisfacerii se pLlne numai pen.f6 acelagi pahar cu ap5 va avea o utilitate Si mai rtare, deoarece pcntru nrediul
nevoile identificate. Prin identificare, nevoile respective devin intensitatea nevoii sale este cu mult mai rnare. n atu ral-
interese economice, iar oarnenii actioneaz/,r conptient pentrlr t
Desigttr, intre satisfacerea unei nevoi si bunurile la care se
sptisfacerea lor. i (-. ] rectlrge iu acest scop trebuie se existe o anumita concordant[ o Satisfacerea
( N"roile decurg, sunt ,,dicta te" dinauntrul si clin afara pentru c'A alttel nu este posibila satisfacerea. Purtitoml nevoii
fiintei umane. din rnecanismele psrhofrzrologice ale vretii Ilcvoilor
plege dacd un bun $i nLr altul i ru nevoia t?"**\ Iru
omulur, dm mediul natural ;i social cu care ac:esta interactio- I)res tt p Ll
{' Diversitetii nevoilor ii core diversirare a ilrtottleartlla
neazd,. Nevoile sunt subiective, prin purtdtorii lor, gi obiective. bunurilor. in cadrul acesteia d
prin condigiile care le genereazd, (de viata $i muncf,). Purtitorii
:

o bunuri libere, cele la care oricine are acces in rnod liber,

nri.iloitcc
nevoii sunt indivizii, familiile, intreprinderile, locuitorii unui adecvilte-
ta[a de care nu se actione azi dec6t consumflndu-le dupa nevoi.
ora$, institutiile publice, administrativ-teritoriale, economia nafionali etc. liscmplt:
.\ce.stea sunt
Sunt un dar al naturii fi virtual nelirnitate. Aeru[, lumina,
nevoia unei familii pentru pAine, carne, legume, casi, ciment, ajutor, lapte. asigurare;
butruri sau
cildura cosmici sunt astfel de bunuri. Libertatea cle a consuma
a unei firme pentrr"r lemn, otel, calculatoare, informafii; a unei primirii pentru aparate bunurile de acest gen trebuie interpretatf, intotdeauna in tirnctie u tilitirti.
telefax, materiale de birou; a unui copil bolnav pentru ingrijire medicali; a unui de loc ;i de timp. Aerul de munte, de exemplu, este un bun
ora$ pentru iluminatul public; a unui judef pentru energie electrica; a unei tdri liber pentru locuitorii zonelor rnontane. iar pentru ceilalti o llutr urilc
pentru autostr[zi q.a.m.d. oameni este accesibil in mod condigionat de cheltuielile cu sau lni.iloacelcr
Faptul ci generatiile coexistii gi se succed, cA foarte mtrlte deplasarea, cazarea;i altele, pe care le fac in calitate de turisti; cit rc .ser v {]sc
dintre nevoile care se satistac nu dispar (pentru totdeauna), ci o bunuri economice, denumite astfel pentru ci provin din satisfacerii
se regenereazS, cf, adesea satisfacerea unora antreneazd, aparitia activitatea economicd, sunt create de om. Caracteristica lor tre voil tlr
altora, cd in general nevoile au tendinta si devind mai multe dominantd este raritatea, faptul cA, in totalitatea lor, fata de sc cla.sifictr
fi mai diferite, determinf, existenta permanenti a societafii nevoile ce trebuie satisflcute, sunt insuficiente ca volLlm pi in bunuri
intr-o stare de fapt caracterizath prin r
I cresterea volumului ,* structuri calitativd, sunt produse in cantitali lirnitate si presupun libcrt: si bturttri
si
.
|
diversificarea
,.^-_.-. nevoilor.
.tt-aal VCI Irw.tLrlltLrl
Y .i&_-*;.E
1l
Lln anumit efort (resurse umane, bine;ti ecolrolllice.
I Dupi importanta pe care o are satisfacerea diferitelor nevoi p^o"*Ale fi dobdndit fira niciun efort, nu est
r f '*-*-
o Serviciile
pentru exlstenta ir progresul omului $i societe[ii, acestea se pot clasifica in nevoi I Bunurile economice pot fi bunuri pa si irtf'orrnatiilc
vitale sau de subzistenfi si nevoi elevate sau de vArf. \ materiale, tangibile (televizor, piine, calculator etc.), ri sunt [r u nu ri
(Daca avem in vedere natura subiectului purtitor, s-pot distinge: servicii, utilitnfi nepalpabile, nemateriale, netangibile ttcp:rlp:rbile,
o nevoi individuale - hrand, odihni etc.; (transportul, comunicatiile, invatamf,ntul, posta, ocrotirea cilrc .satisfatc
o nevoi sociale sau colective - educafie, transport etc, sAnatatii. informatiile etc.). tn acelaqi timp, birnurile palpabile ncr T,oi lc
Pentru cd oamenii fiinleazi in cadrul mediului natural cu care interacfioneazi (materiale), ca qi serviciile sau intormafiile, pot fi destinate drr productie,
permanent, protecfia, refacerea si ameliorarea acestuia constittrie o altd categorie direct producerii altor bunuri sau consumului pentru oameni pe ccle clircctt:
de nevoi, fird satisfacerea cdrora existenfa noasffe ar fi imposibil[. De altfel, mediul sub forma bunurilor economice de consum personal. alc ()arrrcnilor.
nptural este un bun al intregii omeniri. Produclict cotltinud de bunuri rnateriale, cle servicii ;i sarl lr:g:r te dc'
I stirilor pe care le genereazi nevoile presupune satisfacerea lor.
Rezolvarea iryformatii, pentru a obtine alte bunuri, asigurd netntrerupt
A satisface nevoile inseamnl atingerea unei stiri de muttumire, agreabile, bunuri economice de co,xsutn personal sau colectiv. \
llt'otcctia
ttrt.rlirrlui rr:rt I I r-:rl -
 h d'ugtitt;!ul i'

,In ce consta satisfacerea ne\.oilor

de protectie a mecliului'l
ill . {t i:q iI {"s*l €x ra t i* i? itlitlt f {)

.u Care sunt principalele

i o lintisfacerea
re..,ffmb-tiilECffic
colfclitii (clurinte.
ftiL,r bunuri',)
catesor.ii cie Satisf'acerea trebtrinfelor are loc recurgindu-se concomitent
si/sau succesiv [a bunuri libere si economice in diterite proporfii i ;tr:r oii poate
aspiratii, teluri,l proprii n Prin ce se deosebesc bunurile
oarnenilor ca liinte natui-ale ,si nrembri ai
i
care se modificd in tirnp. In acest proce.s, natura este implicatti i ;i , u:t iilc dircct,
ec()nomlce de bu nurile I iber e ? i ;ii'iir ;lrutluccrea,
!

societiitii, l'eirii satisfacereu crirora ei n-ur i atAt cLr bunuri libere, cat Si clr buntrri limitate precum
putea existti, il-irr pLltea atin_ge acea starel
, i, ce constzi rolul infornratiilor in nrinereurile de diterite t'eluri, pc'trolul, gazele naturale, pf,durile,
iilr nri.jloacerle
agreabilir, cle i*pl ini re, sclc retateit noa-strd'] ;ii'i:rH'ii, a lluttu-
con.s icter-ati I
primintul, apa etc. Prin ac(iunile oamenilor, bunurile naturale i'iitit' il{iccsare $i,
norrnali. I
PROBI;EME sunt transformate in bunuri econcmice gi sunt folosite strb irrrlircct, prin
. Bunuri sau utilitati - tot ceea ce este diterite forrne. Satisfacerea trebuintelor cu bulruri economice
i DE REFLtrCTIE schimb.
folositor. mijloae:ele care satisfac nevoile I se realizeazf, in doui moduri:
vietii, acti'it,itii
ozrmcrnilor si protectiei i r prin utilizarea de cdtre purtf,torul nevoii a bunurilor produse de el insugi
tnedir-ritri.
tnedir-riu i. i
RaportuI dintre diferirele categorii
' (autoconsum) dupii dorinta qi posibilitlti, a$a cum. de exemplu, o gospodirie
. Runuri
Runtlri econonrice
ecottonrice - hrrnrrrilr'
bunurile .r..,.,to de nevoi, t'actorii care le infl*e,teaza si
creot tdrAneascA produce griul pe care il transforrni in fdind si apoi igi face p6inea;
I
!

in activitatezr
rctivit:rtezr cc{}iromicd
cc{}ilomicd ce .sun[
sur-rt of'erite ?n
in
cantitate insr-rficicntii in rapoft
. Bunuri
litrere - bunuri oferite d.i
naturi in rnoc! gratuit;
sLrnt nelirnitate in
ile
palpubile (tangibile) -l
e clerstinate producerii altor i
r>dtrt'tie) salr satisfacerii
I
sens u I in care le in tl uenteaz ri. r prin utilizarea de citre purtdtorul nevoii a bunurilor dorite pe care si le asiguri
cLr nevoile.
. Rolul raliunii ,Si vointei Llmaue in
i
aparitia nevoilor de protectic a rnecliului prin schirnb, cumpirare, imprumut, inchiriere etc. in acest fel. nevoile sunt mai
natural. bine satisfitcnte, iar bunurile au eficienfd mai mare. Acest mod de acfiune este astdzi
I
. Impoftanta Si intensitatea clr care se dominant.
De regull, cele doul mochrri de satisfacere a nevoilor sunt complementare in
i
manifesti latura subiectivi li latura
obiectivl in determinarea nevoilor. cliferite proporlii.
* Reacgia indivizilor fata cle pericolele Bunurilc materiale sau create de om care servesc sau ar putea servi in
I

directe a nei,.ilor' oarne,ilor (bunuri de! rle-satisfacerii dif'eritelor categorii rJe activitatea economici si/sau Ia satisfacerea unor nevoi individualc si colective
consum) i
tle vol. rcprezinti resurse. Acestea stau la baza tuturor actjvitdtilor economice si satisfacerii
a InteracIiunea dintre infor-rnatii si nevoilor de toate genurile. Existenta lor asigurf, dezvoltarea economiei gi un nivel
rnteresu l general. de trai inalt numai dacd sunt bine tblosite qi in mod rational. in timp, unele resurse
se fegenereazi in mod natural, iar altele pot fi reproduse, pe cind o alt[ categorie
t'tlol,!{,L\ IU nu. De asemenea, existi resurse refolosibile, dar si nerefolosibile. Meta1ul, de
D I-.- It i:'Zi ) L\'..\-t' exemplu, este o resursi refolosibili{, insd curentul electric nu.
in general. resursele sunt considerate ca fiind limitate. in orice moment, ele
. Datt zece exe mple cle nevoi ale existi in cantititi determinabile;i sub diferite forme. Limita resurselor este
familiei dnnrneavoastri. iuterpretativf, in trei sensuri:
economice, itle eristentei ourului
$ii
I Enunrerati cinci nevoial cdror . in raport cu nevoile, ceea ce inseamni cf, fali{ de nevoi sunt insuficiente intr-o mdsurd
protectiei ured iul u i. I
purtitor este economia nationalii a mai m:ue sau mai mic6, iar in timp nevoile cresc Si se diversifici mai repede decit ele;
I
Romaniei in prezerr
r in raport cu poten(ialul planetei, intrucit resursele
. Dati exernple de cinci nevoi t#;.Jil;; ',1;:i"l';#:.";
1

.,C\ ix't'tt!#r,l t{I [)tiN'r']tt

concretruate pe care le considerati elevate
(avansatu-) din punctul dumneavoastra cle
probabil existente pe alre planere nu ne sunr
numai cele de pe P5mlnt ar putea fi folosite;
iI
r
r.rlirtosirea
('{ \' Ij, Ii i I""tr {-'.\ H I,l,\ vedere. o in raport cu dezl,oltarea stiintei si tehnicii, deoarece succesele
i ,rttora si
r) { {' \{}}'l Il=-l't.L,til{ r Dati trei exemple de bunuri acestora asiguri adesea descoperirea qi crearea de noi resurse prin lgu.llridarirea lor
economlce care se folosesc la prcldlrcerea valorilicarea cf,rora se pot satisface mai rnulte trebuinle. isunt. ciri esentialc
. Ce sllilt nevoile? altor bunuri. Limita resurselor are caracter permanent, dar este I drr dimirluare a
r care slrrrt caracteristicile ne'oilor si " Dati trei exemple de bunuri si seruicii fluctuantd in timp, ceea ce inseamnd cE
cLrm se e.xplica acestea? de consLlm personal decalajul nevoi-resurse se poate restrAng
. Cine sunt ptirtatorii nevoilor? . Identificati zece nevol pentru
Omului ii este dat deci sd existe in con
. Ce sunt lxrnuriler saLr utilitatile:) protecfra mediului in localitatea
permanente intre nevoi si resurse. Vi
dumneavoastri.
resurselor gi de cregterea ;i diversificarea
 ('ugtirrslul t !I
! i;
P
oamenii au gasit solutia intrebuintirii alternative a resurselor, ceea ce inseamna ci cu pnncrpiul rationalitatii, in econornie
Dacd resursele nu sunt folosite in concordanti
o resursd. luati separat sau in combinatii cu altele, poate servi la satistacerea unor aparerisipaderesursesau,altfelspus'unconsumpreamarederesursepentru
Aceastr survine, in principal. atunci c6nd:
trebuinfe diferite. De aceea activitatea economicd sau economia se aflf, sub ,dictatul'r satisfacerea unei unitSti i" *r""oi" (,na nevoi).
se produce ce nLl se cere saLl mai tnult declt
+ se cere;
limitarii mijloacelor pentru satisfacerea nevoilor, dar;i sub avantajul intrebuintirii
Ior alternative. Este esen{ial pentru o- f,i in general, pentru progresul societifii . se prodttce de Proastd calitate;
ca resursele limitate si fie folosite in cea mai buna alternativi posibild. .seproducecuconslrmurideresursemaimaridecttpermitcelemaiavansate
tetrnotogii in tunctiune sau existente, dar incd
neaplicate;
intruc6t resursele sunt limitate qi au intrebuinfdri alternative, oamenii sunt pugi
in situafia de a opta (alege) ce nevoi igi vor satisface Si Ia care vor renunta. in l'elul . piodtrclia respectivi polueazi mediul'
acesta, resursele vor fi dirijate spre producfia bunurilor care satisfac nevoile Dacduneleresursefolositeinactivitateaeconomicisepotrecuperamaimultsau
de bunuri este o resursI
selecfionate. Ei au grij[ intotdeauna si faci alegerea cea mai avantajoasd - care le mai pu1in, timpul cheltuit de om pentru producerea fi folosit este cea
De aici aprecierea cf, economisirea timpului
ce poate
asigura cea mai mare satisfacfie. i."""pi"tile.
Cea mai bund alternativd dintre cele la care se renuntd atunci cAnd s-a luat mai importantl cerinti a progresului'
decizia de a folosi resurse limitate pentru a se asigttra un anurnit bun ecorutmic se
nume$te cost real al alegerii fdcute. Sd presupunem cd o persoand are 100 de lei ;i
dore;te sd cutnpere o pereche de pantofi, sau un parfum care cortcl rtecare 100 de lei.
Daca va cumpdra perechea de pantofi, costul real al acestei alegeri este renunlarea
la pa(um qi invers- Acest sacriJiciu este interpretat ca un ,,cost real al alegerilor",
,rcost alternativt', ,rde opfiune6' sau ,rde oportunitate".
DacI resursele ar fi nelimitate, nicio activitate economicir nu s-ar infiptui pe in economre
seama alteia gi toate alternativele dorite de cheltuire a resurselor s-ar putea , Resurse regenerabile - acele re- @generalizate
$i in societate, la care
se adaug[ bunurile
realiza, iar costul oportunititii ar fi zero. slrrse pe care omul le poate produce $i
produse gi rf,mase nevindute, deterio-
Modul de a stabili cea mai bund alternativi de utilizare a reprod Llce contlnuLl .
o .\coptrircir , f,!esurserefolosibile ceeace rate sau utilrzate ineficient, poluarea'
resllrselor prin care se asigurd satisfactia cea mai mare
tlr{8si t titilrx" (maxima) se bazeazd pe rationalitatea economici saLl pe
ntrlinrifllLl uir
principiul rationalitltii, al economicitetii. tn functie de ,c, r iN'l-ltH $.'\R,l I',EU'l'Itt-i
{inntirri suir
situatie, acesta se poate aplica sub forma: 7 \'rl H.I *'' Lt .tfift, \
E
Ilrrsiunr;-r lirnit;r-
rii nri.ilcat:rkrr a) maximului, ceea ce presLlplrne ca la mijloacele date sd ') trLlN ()S-t tN'l'El.t)[t
inlpulrii pri nr:iliill se ob;in[ cele mai bune rezLtltate posibile; Cum explicafi existenfa costului
r
I
I ilt[reunlitritii b) minimului, ceea ce implica obtinerea rezlrltatelor dorite, costLl[ altenratlv (sau re4r aI arE5sru\rr,, -
oportunitafii in economie?
rju{}$l{i$rit,i:=
bine definite cu cele mai pufine resurse (mUloace); valoarea sacrificiului alegerilor efective, . in ce corldilii costul oportunitatii ar
in conditiile resurselor limitate;
c) unui mix de rnaxirn si minim, ceea ce impune obtinerea putea^fi egal cu zero?
celei mai mari satisfactii cu cele mai pr.rtine resurse. pierdtrt[ prin nereal rzarea
sati sfactia r in ce situatii credefi cA se poate
celei de-a doua variante, in ordinea impune o latur[ sau alta principiului
a
REGULA MAXITvIIZAREA preferintelor. rafionalit[1ii in viata economic[?
MAXIMULUI REZULTATELOR UTILE {D Rationalitate economicI saLr . Ce semniflcatii are risipa de resurse
LA MIJLOACELE DATE in economie -
p in economie?
p loacelor limitate, . Cum explicafi existenta a douf, c[i
PRINCIPIUL
FOLOSIREA IJLOACELOR Iv{AXIMIZAREA c ive, astfel incit de acoperire a nevoilor?
LIMITATE FEL INCA
RATIONALITA
SATISFACE EA NEVOII
REZULTATELOR UTILE
CU CELE MAI PUTINE nevoia satisfdcutf, sf, fie maxima' . Prin ce se caracterlzeazd, reslrrsele?
iN pcoNoMr
AXIMA MIJLOACE I Risipi (de resurse) diferenga ' Care sunt tactorii esentiali pentru dimi-
dintre ConsLlmul de resLlrse naturale Sau nuarea tensiunii dintre nevoi qi resurse?
MINIIvIIZAREA
create de offi, realizat pe Llnitatea de * De ce spllnem c[ activitatea econo-
TvIIJLOACELOR FOLOS ITE
REGULA
PENTRU ORTINEREA produs, cu tehnicile 9i tehnologiile mica se afla sub ,,dictatul" limitArii?
VITNIMULUI
REZULTATELOR DORITE
iolosite qi consumul mai mic, posibil cu
r De ce se consider[ Poluarea ca o

tehnicile $i tehnologiile disponibile, dar risipa de resurse?

Fig. 1.1. Conlinutul si formele principiului ra[ionalitdtii tn economie
 i'rtl'i1i:!t;i r lt

PROBLIINIE \ ilj.,"r1,t r{ii f'1{I

intr.prinderile snnt cle o rlare diversitate si de aceea ptlt li
5 r'rtr i_.iil,
DE REFLtrCTr# -tir,. cunosc:ute rnai bine dacf, le clasificlm dupa dif'erite c:riterii: . lrrtrrgrrirrtlcrilc
iii..i{ii.1 fogna de proprietate, miriffte. natura activitittii sau a lrtuttrrilor l r'.,il it i' ft U n r.l r i
)
-'1
'.-:-a___
r:

produse ;i altele. Ele au ins[ li multe caracteristiui colr]Lt tie, tltstilrrrtr:

Evol,tia in timp :l tensiunii dintre
:r'
* dintre care cele mai intportante sunt:
i'li::zlrrii. Suttt
Dati cinci excmple de ne.u,r-ri pe care cr)ilsirlcrate
nevoi $i resurse (burnuri). pnrtdtorul lrlr Ic acoperi ciirect tlin . motivatia activitltii lor o formeazi profitul care poate
, Avantajele ..Si dczavanta.i,:le uni t:1ti
bunurile produse cle el. fi realizat numai daci bunurile produse de ele contribuie cu {run I) (} Ilt i cr,:
acoperirii nevoiIor concret tzare prin *' Prezentati cinci argLlmcnte care adev[rat la satisfacerea trebuintelor. Altt'el, intreprinderile nu lrut'illilnciilrr:
interrlediul schinrbului, tata de situatia demonsrreazd, avAntajul acoperirii pot obtine protit si igi vor inceta activitatezr (intr[ in faliment); [-Birrltrrr (:it, desi
acoperirii lor din propria productie. nevoilor prin intermediul schimhrlui . creeaz'L valoare care se adauga celei avansate pentru ltiltstsc b arri.
pe olli cctu l
' De ce se considerl ci tirnpul de care piatir. ctrmpf,rarea de factori de productie necesari pentru a-$i reahztt
tuctivitirtii lor
dispun oarnenii este cea rnai importantd * Enurnerati zece activititi care p.t fi activitatea. Plusul de valoare care s-a creat se tturneste valoare rrir il frlrnr e'azit
resursii in viata ecclnomica si socialir? considerate cconomice. adaugatii. Aceasta formeazf, izvorul profitului, salariilor f i r)pclratiilc
* Motivele pentnr ca.e oame,ii
trebuie # care ar ti costr-rl real pentru
sprrirea altor ven ituri. finartt'iirrc.
sri actionezc porri vit principirilui producrici de armarnerrt intr-rr lara? Pentru a-.,si realiztr. activitatea, fiecAte irttreprindere iS i
rationztlitzrtii o i;: cc{}rtort-ric,
. * ttati cinci exentple de procluse pe cree azd, ;i dezvolta un sistem de relatii cu nutnerosi ager:ti
Rolul cunoa.sterii ;tiintifice,Si al
',p Illcnir,iul
Care Ie c:ut'tolgtcti ,si peptru Care ecsnornici cLr care trebuie s[ fie in contact permanent sall pe- tit:s e ttr Il c ir z ;.i
eclucatiei in depi.sirea lirnitelor satisfaccrii imbundtiitirea productiei ar presupune rioclic spre a-$i ersigura aprovizionarca, vinzarca produsclor. illlitutcar cilr(l
nevoilor. aplicarea principiului minimului. indeplinirea unor obligatii adrninistrative ;i de altl nattuf, lt-r- i.{}Il5unl.{I'
* Posibilitatile reale de sropare (dirni_ . A.gumentati irnportanta pr c-venirii cale, na[ionale Si internationale etc. Acest sistetn de relatii
nuare) a risipei de resurse in tara noastra, poluarii mecliuIui. frlnneazf, nrediul econornic al tntreprinderii. . i li;; ,r,-til-itnte*
in etapa actuala. :..r-irltOIIliCii,
Ilicnll.icltr
i'cirlizeiytir
Jr--t* SocietS[i ':ur:ittri"i Carc lc
Ll.,\gt'flltfrt {jc$il}{}flraii:i financiare 3;rrnrit sii-si
lntreprinderi
sustirra
((){rsuntul"
subcontractante
Activitatea economicd este rezultatul participarii simultane
nunterosi actori care acfioneazi individual qi/sau in grup,
5i/sau succesi'e a
realizdnd anumire operatii
sau acte economice care se finalizeazi prin bunuri
economice. Acesti actori sunt
den'rnifi agenti economici. cei dintre .o.. in mod inclividual
sau in grup au
autonomia de a decide as,pra ac[iuniror "i la care participi
se nrrmesc unitdfi
economice satr institutionare. Dupi specificul activitatilo.
pe car. le rearizeazd,
agenfii economici se grupeazi pe sectoare, qi anume:
intreprirra"ri, menaje sau
gospodrrii, administratii
'r6tLrr (pubrice ;i prlvater,
(Puurrctr sI private), banci
Dancr sl alte institutii financiare.
si arte Fig. 1.2. Iuletliul econotnic al intreprinderii
Parlicipdnd la activitalile proprii unui sector, agentii
economici
realizeazd o diviziune a muncii intre ei
specializa in executarea acelor operatii sau acte
ii fiecare se va
Menajele, cunoscute qi sub denumirea de gospodzlrii, reprezintA lumea
economice,
in care se dovedesc a fl cei mai eficienti. consumatorilor - agen(i economici care utilizeazd bunurile pentru satisfacerea
intreprinclerile suut unitali care procluc bunuri economice nevoilor individuale ;ilsau colective (fard a se produce alte bunuri;. EIe sunt forma
gl aLI autonomia de a decide ce, cdt, clrm pentru de organizare in care se realizeazf, existenla oamenilor. In acest sens distingem:
si cine sf, o menaj individual, format din ocupan[ii unei locuinte, indif'erent de relaliile ce-i
produc6, cu ce parteneri s{ intre in afaceri etc.
Btrnurile realizate de intreprinderi ajung la purtitorii pevoilor reunesc. l,ixrnrplu: o familie de tip tati, mamd qi copii care locuiesc impreund; o
prin v dnzare-cumpf,rare. familie formatd din unul dintre pirinfi 9i un copil sau copii ce locuiesc impreund;
o persoand care locuiegte singuri;
 ]
( ,t:utt;:{ iii
I
agentii economici de toate felrrrile, in activittrgile lor, pot sa dezvolte
Unitilile
. menaj colectiv, format din persoane care loctriesc impreuni (in camcre .Si
exportLlri, investigii,
relatii economice cu parteneri din alte tdri, realizind importuri,
individuale sau colective), precum oamenii dintr-un cdmin de pensionari, muncitorii
implumuturi ;i activitati care le permit sa se afirrne mai bine-
dintr-un cdmin de nefamilisti etc. care fac diferite cheltuieli in comun etc.
Nlenajele sLlnt considerate unitatea de bazd in care are loc
corlsumul, dar participl qi la activitatea economica: igi produc i N'1. I{ li l},'\ li I ['l'- lr'tr' I i. 'r

singure anuntite bunuri, mLlncesc in alte forme de unitati \,' i, Ii I 1.' t [-.,\ i{l',, i
economice, fac investitii din banii cd;tigafi. t- [:lt( iS i tr\'l'L,1.{ }it
Menajele nu sunt omogene. Unele sunt fbrmate din salariafi, iar altele din patroni,
[drani, $omeri, pensionari etc., diferenliindu-se intre ele qi din alte puncte de vedere - . Valoarea adaugati sart valoareai
I

* Ce criterii de comparafie se tolosesc

i---
mdrimea gi strrsa veniturilor, tradilii, contbrt, grad de pregdtire etc. ! ,o,r-.reati
I
Plusul de valoare ce se
-^- -I-..,..1
An.ral^ora rra
"ol
pentru a iclentifica asemdnarile sl
o Administratiile (publice $i private) sunt agenti economici
rzeazd in unitatile economlce cu ,JeOsebirile dintre Llnitltile economice?
o l)l'in
percc-pc rrit dt care produc bunuri sub forma serviciilor necesare !real
i caracter comercial.
' Dup[ ce criterii sunt reunite intr-un
inrllri"rite. trtr{r -i satisfacerii de nevoi colective ce rezlrlta din faptul cf, oamenii I ' i\Iediul economic sistemul de sector (institutional) unitilile economtce
in
grupLrri (in societate), bunurile respective ajun-eind il compun?
lretatii economice pe care il dezvolta
li ti, cii ti t;"i i: l: i: i
i traiesc I
care
ir;uti'sti ii direct la consumator, far[ a deveni mf,rl'uri. Exista:
lorice unitate ecollomica ctl toate I Ce au specific adrninistratiile
rii"itrt[;.rl-{j:1 a) administratii publice sau administratia publici, precum I - - - rr.r r r A
publice'?
ta;.nlt lt rr l celelalte, indiferent de profilgl 1or, in
fr,'.-., 1)i-"i- .
statul, ministerele, primariile, prefecturile, armata, politia,
adrul activ itagii ale . Are o mare . Cum sunt imPlicate menajele in
ii;r sllru invdt[mdntul public, institu[iile de secLrritate socialf,, sdndtate, ic
s

ini iitiit:titnt" intluenla asupra celor irnplicali' mediile economice ale unitltilor care fac
culturd, arti etc. Acestea produc servicii corespunzitoare I
parte din celelalte sectoare?
Si,iiiirtate-
':iiL'Liri{ il tr: profrlului lor $i percep taxe, impozite sau alte contributii I . Firmi - unitate economic[ cLl scop
I
* ce servicii pot presta blncile pentrut
r(t{iltlir l'1.C.. blneqti (pentru asigurarile sociale, de $omaj etc.) potrivit o intreprindere?
ricl rtti u i: t r';lt i iir: reglementf,rilor legale, utilizAnd fondurile astfel constituite
r"rrilirtllzr"i {r in activitltile respective;
rrrlistrili:rii'c il b) adrninistrafii private sau administratia privatar precrrrl
ri.:ilitrrril*r' tiit t i: organizatii religioase (de cult), sindicate. partide politice, uniuni,
liHL'ntii fundatii, asociatii culturale gi sportive, Crucea Ro;ie, care produc
t( i-r li iliii i,.. i , in principal servicii necomerciale pentru populatie ;i ili asigura PROBLEME
veniturile necesare funclionarii din contributii voluntare, mai DE REFLECTIE
ales de la menaje sau din proprietitile pe care le au.
Bincile;i alte institutii financiare produc activitn$ (servicii) cu caracter comercial .Evolr-rtia numArului de unitagi
t Relatia rafionalitate economicd
pentru toate celelalte feluri de unititi si agenfi economici care constau in: valoare adlugatf,.
economice dintr-o tard, eventual din
- colectarea (mobilizarea) sumelor ternporar disponibile, economiilor de la cei
Rominia, Ei semnificatia sa.
. utilitatea administraliei publice din
care le-au realizat, platindu-le dobinzi gi distribuirea lor cu impmmut (credit) celor Romdnia.
care au nevoie de finangare, incasdnd de la acestia dobdnzi mai maril
- incasdri $i plA[ intre agenti atunci cdnd ace$tia reahzeazd
o }lt lit rit
inr;litutiitt- vdnzdri-cumplrari unii de la altii, contracteazd credite etc.; lr ItO B [,li ]l [,
['irtanciurc. - faptul ca vegheazd, ca banii sf, circule normal $i sa fie in Dli ltliz()[-\'.-\1'
crilulti agtnti cantitate corespunzAtoare pe piaga.
ec{)nontici, irt Sumele incasate pentru serviciile prestate sunt folosite de a Identificati mediul economic al unei t
Din ce sector face Parte liceul Pe
rn:isttrr itt citrt) b[nci $i de celelalte institulii financiare pentru sustinerea care-l urmali, dispensarul medical care
rrcu rg ln intreprinderi cunosCLlte dumneavoastr1
r tr r'1, icii i t:
l0 r
propriilor activitdti ;i constituirea profiturilor. qi precizafi rolul pe care iI are fiecare v[ asigur[ asistenfd gratuitd, liceul privat
pe care il urme az6' fostul dumneavoastrf,
,

sirnt clit'nli, intreprinderile, b[ncile $i alte institutii financiare (societ[fi dintre unitAtile economice implicate'
de asigurare, fonduri de pensii, fonduri mutuale, casa de . Clasificafi pe sectoare unitatile eco- coleg, oficiul poptal de la care v[ ridicafi
economii etc.) au scop lucrativ sau comercial, ceea ce inseamnd cd produc bunuri nomice existente pe un segment al strazii alocatia de elev si unitatea economicf,
pentru a le vinde. Adesea, aceste unitali economice sunt denumite gi firme. centrale din localitatea dumneavoasftA' de la care cumPf,rati biletul loto?
 'it I t i- !{ttl L:tt iti-,i,,Jr' tit i i i,ti
ffi* ;i iii;i:,'!1,! : t7
SITUATIE DE FAPT
este. in felul siu, url aport la atingerea aceluia5i scop - i . i,.r'rinomi5tilor
satisfacerea mai buni a trebLrintelor in contextui resurselor j lt uste specific
cristian tocmai condusese a doua sa echipii
in tivada de meri, peri si pruni. Er angajeaza limitate 5i cu ?ntrebuintdri alternative. Caracteristica esentiala ! rril :':Iii'it general
in iunie giiurie, apoi in septenbrie gi octombie
sezonieri pentru i ,rtig[ iria, comunfl a acestor idei pi pirreri este ci ele au un anumit grad ''' "'],';fiff,ii
!
Revenind la sediur firmei, coraboratoarea
sa ir strigi: ,vino repiie!- La tetefon este de concordanta cu realitatea, ceea ce lc face utilizabiie de i .. ,,,,,,,,:lttti:t:::tj
lnstitutul Na
cltre oameni in activitatea lor economicA. RcalizAnd I rr,-i rijutu firarte
la un nou tip
livezilor sia
mAine ar trebui sd meargd de urgentd la Banc
credit important, si sd vadd cAnd i se va
des
u sunat pentru o recalculare!,'
sa rdspunde, dar sd se gi intereseze structurate intr-un sistem logic si a clror concordantl cu realitatea le lace utile
c6n producdtoare. pentru fundamentarea unui comportament al oamenilor in legitura cu modul in
care, cu resurse limitate care au intrebuintdri alternativc, ei i;i asiguri atingerea
l. Identificati mediul econontic al .firmei evoc(tte tn text obiectivelor concurente ale existentei.
tntr-o schemri. $i prezerttati_l
Rel-erindu-se la aceste aspecte, John Kenneth Galbraith spunea: .,Atita vreme
2' Inclicayi trei ccrrqcteristici esen,iare are
.fi,ttei rui cristiun. cit se cousideri ci sistemul economic lunctioneazii. in ultimd instant[, in interesul
individului - ci estc subordonat nevoilor Si dorintelor sale -, se poate presupune cd
rolul 5tiinlei econornice este sd se explice procesul prin carc individul este servit.
Econornigtilor, aidorna altor oameni de ptiin[[, le place sa dca obiectuiui lor definitii
care au o semniticatie prcfundi si universalir. Cea mai cunoscutri diutre ele afirmd cd
Etiin{a ecomrmicir este <<stiiuta ctrre studiazf, comportamelrtnl nmau ca o relatie intre
Ec'nomia ca activitate este de fapt un numdr teluri $i resursele rare care au intrebuingiri altern:rtive>. Cel mai influent prot'esor din
cre acti,ititi care se presupun unele
pe altele, constituind o anurniti unitate timpurile noastre reda aceea$i idee mai simplu: <Modul in care ne decidern sa tblosim
in continud schimbare, astfer incit in timp resursele productive rare, cu intrebuintari alternative, pentru realizarea unui scop.>>"
unele se amplificd, iar artere se restring,
unele apar si altele clispar. in tiecare
economra are aspectele sale specitice tard, Potrivit spiritului general de intelegere a activitatii economice, ideilor qi
care 0 diferen[iazi de celelalte ca nivel
dezvoltare, structura, eficienti etc. intrucdt de cunoqtintelor clin qtiinla economici le sunt comune:
este det rmrnantd pentru existenta o caracterul qtiintific - un anumit grad de concordantd cu reirlitatea care le
oamenilor, activitatea economici s-a bucurat
dintotdeauna de aten(ia lor. in ideea
a observa, de a in[elege qi apoi cre a de conferd utilitate gi credibilitate;
acfiona in cuno;tin1d o" r caracterul istoric - s-au fonnat qi s-au pert'ectionat iu tirnp, selectiondndu-se
pentru a obtine rezurtate mai bune,
adici o existenti mai bunii."r#.r-rg"n1i
Apa se face cd,".ono,r,i.i
actionf,nd cele viabile;
r i.lrt;r,rrristrii j pentru a-sl asigura bunurile necesare viegii, oamenii au sesizat o caracterul util, pragmatic sau aplicativ - se folosesc in activitatea economicd,
sunt dc irt:ord I ce trebule si taci, in ce fel, cfind qi de ce pentnr a miri volumul acesta fiind sensul major al oricf,rei gtiinfe.
irs{rpra lrinrlr.rlui j Productiei, a o diversifica gi a-i ameliora calitatea.
in acest sens, obiectivele de bazii ale economiei (ca Stiinld) presupun:
preocrrpiirikrr
lrr ur,(-ulrilr-lt{)l'
i
| "-* r.,u LUrurlllle
Date.fiind condiliile foarte
roarte olrente
dif'erite de realizare a activitatilor a) descrierea unor fapte qi evolufii economice, pentru a inlelege ce este, ce a
r,r. dar ,u 1 economice, acuitatea diferenliatd a simfurilor, pregitirea
diferitd fost in activitatea economicd gi cum ar trebui si fie;
pirreri dil'rritc i si alte cau7e, oamenii $i-au explicat, adesea, mai mult
sau mai b) explicarea actelor economice, pentru a in[elege de ce este asa, si nu altfel, de
pufin.diferir, fenomenele qi procesele
;:.1'.1-.1 :-"j.' I pr:oprii economiei, au
deosebiri de idei pi pireri uriuru uno.o'di,i."
ce a fost aqa, gi nu altfel, ce schimbari ar trebui ficute qi cum sir se actioneze;
l.::]l]11:::,: i
llr{'t'c'.'{: !rL) t il'r i timp, de Ia o epocii la alta, c6t si de
;;;;;;;;;; c) prognozarea unor stiri qi evolutii economice, pentru a putea intelege ce va fi
Ia o Bra h alta, sau chiar in
It viitl sr rc
)'rtr si lc I ^^^r^:^^: .y
i.r^.,^-,, aceleiasi
interionrl F daci...?
intr"rlrrttrazli' I fari. Fondul preocLrpdr-ilor a fost si este insi d) rationalizarea actiunii economice, pentru a putea explica cu ce mijloace se
acelasi pentru toti. De aceea, fiecare
dintre aceste idei si prireri pot atinge anurnite obiective. in ctt timp qi cu ce eficicnta.
 f-
.\ : -

I
j
t9
C;l'cetrttorul victii cconor.ric* stucliaz;r rin
drirn.:uiLr ciirr tior.e
t:l itistipi iacc. llzrrte, cu nc)voi[c,sr intereseic PROI}[,I'N{E
sede de l,iati, avanil )iil-{r. 1i \
ca ohtectt rr satisl'acerea tot rnari b,.urd a DE, RtrT'LF,CTIE
acrrstoi-a. I)e acecA, Itl'".7,()t-\
succc:jlt[ e'secttl econotrlici, cu de altfcl si-tle cclorlaltc:;tiin(e,
'si
iisrna caprcitatii dc a atinge obiectivele
,,, fnterdependenta dintr e pregitirea + Analizali citatul de mai jos $i
rniior si horiilor pe L:ale stiinta econornicij econorrlica de specialitate $i cLlltura desprindefi conc luziile pe care le
a fi.r511gl;11-,intr_o lor.md logicii, coerenta. econollrici. considerati relevantc din puncttrl de
riri r, r!r,
' L'onslslcnti
'st
ttti.lir, de-a lun-tul t ca orntrl este , Dezvoltarea stiintei ecronomice prin vedere al irconomiei:
oeopotnva un produs al nattrrii cunoasterea (cercetarea) Llnor probleme ,,F;drir un asttel de sistem - are
irrr irlitirt ;r
--....- .. !i .eocupat per- c sd
. 'i. ma.ent sri riepi;easca
tt.i rrrrrrrri,.l -.; ^-.,. limitelc
trrlcLc re disptrne gi
nou-apiirute si/sau prin aprotundarea $i producfl hranlr, s-o prelucre ze , s-o
a evtte sau sir diminucze risipa resurselor. verificarea unor teorii deja existente. aurlraleze $i s-o distribuie, care sii tabrice
mie constituie atlt un elernent de pregfltire ri Cor-rtribLltia stiintei economice la sttrfc $i sir confectioneze imbrticiinrinte,
ct de culturi economicl. in sensirl cl-r plrrnite rezolvarea unor probleme cll care se cal'e si croilstrlliasci locuinte si sa le
trcbuic. sl.j insernue colnpol.tarnent rational, confrtrnta economia Rorniiniei la mobi'Lcl-.e , sli asigLlre servicii rnedicale $i
in
i, impus de taptul c:i erconontia este () activitatc rnornentul intriirii in Uniunea Europeana. de invf,tirrntnt, sir legiterezc $i sA
nile linritirrii mijloacekrr. dar gi suir rvantajul ,, Protectia mediului, obiect de studiu menfini ordinea, si pregiteascii ilpirarea
al stiintei econornice. colectivitirtii - r,riala ar fi srea."
J. K. Gulbraitlt

TEXT TEMATIC
--"

i - Econornia
:.

*,r.i;I,i.*l
- ^i_-.

.sriintx a ce stLrcliazi ecc),onliil cir stiin[ri.] Analizafi textul de mai jos gi interpretafi semnificatia afirmatiilor facute de
jsttrrlitrzt
cornportame.t*r uman ca o; autori.
+ Care slrnt obiectivele cle b.rza
intre pe
ireii4ie [eluri ..Si resursele li,"i;;; j care le Lrrmzrreste econo,ri. ua ptiinta'i
icu intrebuintiiri altelnative. * or,ul cic stii,ta di, dorrre*iul ,,Teoria (economicd s.n.) va trebui fnvd\atd, gi unii vor gdsi teoria captivantd
-
i . Culturii economica - ser cre valori j
ject )rolr ice, expresie a
econornrel poate sti tle consitlerat i,cle- prin ea insdgi. Ceicare nu o vorgdsi captivantdvor descoperi, surprinzdtor de
un,i corlpo.ru- . pendent i, raport cu propriire i'teresc-? repede, cd teoriile pot fi utilizate pentru o maibund inlelegere a problemelor
irnon t econornic ratiorla[, I'orrnat si .
* ce cliscipline. pe ca.re re-ati parclrrs reale. Bineinleles, lumea este complexd, si inlelegerea deplind a aspectelor
j.'onsoliclat .il urrnar€ a cunoa\jr;;; sale economice necesitd mai multd gtiinld economicd decAt poateficuprinsd
;r:j
_ Y^ pina in prL.zent considerati cri se pot
iins.;irii valclrilor stii.tei econorlice.
l--._
rvrr'
r,

,.infriiti" cLr ecorlr)rnia, in iivantajul nnui intr-un manual elementar."

*--.-- t
contportantent econolnicr rational ai Richurtl G. Lipsey, K. Alec Chrl'steil
e levului?
 Proprietatea reprezint[ o relatie intre oameni, un
contract social, cu privire la bunurile materiale, spirituale
si de alti naturl existente in societate sau obtinute prin
activitatea economicfl. Aceasta relatie releva exercitarea
unuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietdtii:
dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de
dispozitie $i dreptul de uzufruct. Proprietarul se bucurf, de
Lln bun care ii apartine in mod exclusiv $i absolnt, insa in
xplordnd participarea oamenilor
}] lirnitele previzute de lege.
o dreptul de posesiune releva dreptr-rl de a avea sau detine
situafiei lor. In aceasti ipclstazd, ca agenti bunurile care constituie obiectul proprieEtii sau, altfel spus,
prerogativa proprietarului de a stipAni in fapt direct qi nemijlocit bunul respectiv;
economrcr, oamenii se implica in mocl
o dreptul de folosintS sau utilizare asiguri proprietarului dreptul de tblosire a
liber din punct de veder:e juriclic, sunr
independenti ;i egali in foto le-qii, isi bunului aflat in proprietatea sa, aga cum crede el cd este mai bine pentru a-si realiza
.

interesul;
exercitir liber dreptul de proprretate
o dreptul de dispozitie conferd proprietarului puterea de a instriina bunul ce-i
asupra buntrrilor pe care le delin (fo4i de
munci. bani, bunuri marfare, titluri apa(ine, de a constitui asupra acestuia anumite drepturi in favoarea altei persoane etc.;
financiare etc.), se anga.leazd tot in mod riber
in actiuui economice (regale) pe care r dreptul de uzufruct este dreptul proprietarului de a-qi insugi qi utiliza rodul
le consideri oportune qi concordante cu interesul propriu,
avantajele si riscurile deciziilor luate.
iqi asuma integral unui bun, venitul unei mogteniri, dobdnda unui imprumut etc.).
Participarea Ia activitalile economice reflectd intotdeauna, proprietatea se prezinti sub forma unititii a doui elemente:
interesul agen{ilor economici obiectul qi subiectul proprietSfii.
izvorit dil proprietatea lor gi are loc in modalitdgi
diferite de la o flrmi de proprietate Obiectul proprietitii il constituie bunurile, ceea ce este comlln vielii economico-
la alta' in asemenea impre.iuriri, intelegerea proprietdlii
ca surs6 generatoare de sociale. Bunurile pot fi clasificate dupf, mai multe criterii;
iniEiative in economie devine condigia fnndamentard
pentru adoptarea u,ui o dupa forma lor rnateriali, bunurile se pot _erupa in: obiecte
comportament rafional din punct de vedere
economlc. ,
stabile, servicii qi informalii; ' i::i-
o dupd profunzimea proceselor economice la care au fbst
supuse, btrnurile pot ti primare (desprinse direct din naturS,), , i

Studiind problematica acestui

A. PROPRIETATEA capitol, veti ptttea sd inlelegefi: 9i finale (care nu mai sunt supuse niciunei transformiri gi :

$I FORMELE SALE esenta proprietdtii cct ntotiva{ie urmeazd si intre in utilizarea lor finali);
pentru actiunile agenlilor economici; o dupd modul de utilizare, bunurile pot fi: pentru consum qi pentru producfie.
proprtetatea ca sisteru de relalii Bunurile pentru consum sunt destinate satisfacerii nemijlocite a trebuin(elor umane
tntre indiviz,i (ctgenti economici) tn
;i se numesc satisfactori; celelalte sunt folositoare omului indirect, la oblinerea
B. LIBERA INITIATIVA legdturd cu folosirea btuturilor; celor dintii 9i se nttmesc prodfactori. Delimitarea intre satisfactori qi prodfactori
nu este absolutd, un bun economic putAnd fi utilizat in ambele sensuri. De exemplu,
formele de proprietate ,Ti t'ructele: consumate ca atare sunt satisfactori, dar folosite ca rnaterie prima pentru
irttltortanta deo,sebirilor clinrre ele
; obginerea de sncuri, compoturi etc. sunt prodfactori;
libe ra initicttiv(i cct mod cle actitme
r dupii modul in care circuld in cadrul economiei, existd bunuri cu caracter de
ct agentilor econontici.
mirfuri gi bunuri care circul6 fdri a fi mirfuri.
 )

-'----"-+i^'rlorir ai citrci proprtc[a.r:t p' rt[ipet'so^ne

Cr-le dintii circula prirr vlnzare-curnpirare realizatii in difbrite variante, inr celelalte a) proprietatea privrrta sau particularir.'
strb tbrrna de cadouri. donatii, dote, rnosteniri etc. fizicc si/sati juridice' n"'" il']:"1:'"ri:"..:::iiljjl]:]:';il'.:,.,J:[li.
'""u.."L'J^"" t,,o.t' *ui' in i.''Ir'lmite coi*ritii- specificer
Dirtoritit dr-z!oltlrii econonriei $i societltii. slera de cuprinclere a bunurilor se at-lti i[':::n':':JxH:::J::1;ffi:;;;;li
in per nranentir schimbare, se imbogaileste necontenit si sc diversitjca. stateiordl:nlocratice-,eSteconrliatibiliicLlDl()pr!ctateaprrbiicl-rsattirlief(}l.mcdC
In economia dc piatd. cea mai mare importanti revine bunurilor care all caracter proprictate; , -:-^. .--.'^.i.trr este satl Junt urrit;lile
stittttl san
oste sttrtttl
rnarfar sau cel putiu imbracd forma baneasca de rnisnrare, intrucflt detin cea mai tl) ptoprietuiea publici' aI cltrer proprietar acestei proprietati
qi Iocale 'litr strltctura sa' [)lriectul
mare pondere in siltisfacerea trebuintelor. adnrinistratiilor publice r:entrale tu" Ot intet'es
Subiectul proprietitii il formeaza agenfii viefii economice. Astfel de subiecti legii sar'r prin natura'tit' ::::.:: ::
il formeaza buntrrile care' poirivit ptoprietate ptlate
sunt indivizii ca pcrsoane fizice, lamilia, sociogrupurile gi organizatiile (nationale -:oublic. Dupd regimut iuriclic al btrnurilor carc () ct)r.ilptlil' aceastil
ambele ptrtirrd
si internationale). con-stittti domeniul p'Uti" of
statului sau domeniul privat aI statului'
care tbrmeazir domeniul public
se
Deciziile subiectilor pr:oprietdlii induc opera[ii economice de diferite feluri (vAnzdri, fi de interes national 'il'ou totot' Bunurile
ca sunt- inalienabi!e (,'u pi-'t fi
i.rtLainate') $i
cumprirf,ri, inchirieri, credite etc.) prin care ei igi concedeaza unii altora anumite curacterizeazir prrn i^ni-,
drepturi specifice propriu'tatii. Transmiterea acestor drepturi, din punct de vedere imprescriptitrile(nuptltiiurrnlritesilitsatrgrevi.ttctlediicriteobligatii_pentrua
cconornic. este echivalenti cu un proces de distribuire a costurilor 9i beneticiilor etc')] Apa4in dotnen'rului public bogatiilc
l'i sechestrate, prel'rate spre despirgtrbire energetic saLl calre
intre cei irnpiicali. Suh acest aspecr. dintre tormele de proprietate cel mai incitativ .,poliut aerian, irpele cti pctential
rle oric-e natnr.i nt" *uUrJtut,,i, terenurile pentru
regim juridic il are proprietatea privatir pentru ci aici fiecare proprietar suportl costurile
se pot folosi in inter;s public. siturile istorice si arhec,logice.
propriilor lcfiuni si concomitent i;i insuse;te beneficiile. Acesta este de lapt considerat
rezervatiisiparcurtnationale,terentrrilepentrtlttevoileapziriir:ri.fi5iadeprotectlc
nrotivul cel mai irnportant ai superiorititii proprieta(ii private asupra celei colective.
afrontiereidestat,i*ot,it"t"dinpunctcledefrlrn,.ierasausecliialcnlinisterelclr,
(ie stat etc. cclelalte btlnuri proprictate
lndivizii sunt subiecti ai proprietafii in oricare dintre formele acesteia. Ei actioneazd
primfriilor, arc t,nititiiu. de inviitiuninr
public tin <le domeniul privat si se ret'eri
intr-un c:rdm dat. istoricelte c,-rnstituit. in care pot fi sau nu producittori. lndivizii care la
publica ce nu apartln tio*tniuf i care ntl sunt
sunt producf,tori. prin actiunea lor, intnrchipeazd atit posesiunea, dispozilia, uzufiuctul,
l--.u,urile care a* irr."toira rnai
apailinri,omeniul,i public, irr'obilele
cit si trtiiizar-eu directi a obiectLrh.ri proprietalii. Dacd nu sunt si producatori, indivizii donatiile prir-rritc erc. B..urile
din aceastS categorie pot
(suhiectii proprietitii) nu pot utiliza bunurile lor decdt prin stilariali, iar rezultatele desri.ate utili{itii ouiii.",
oblinr.rte (uzuthrctul) se irnparte intre proprietarii neproducitori ;i producatorii direcli. ficoncesionate,irrchiriat,e,instr5tnirteetc.Sicadstrbirrci..lentacetorpatru domeniul p''rivat
clrcptului cle proptietatt ?"]rrli:T-''in
corilponente fr"rndamentale ale
intmchipintl posesiunea, clispoziqia 5i insu5indu-qi o parte din uzufittct, proprietarii pot [i trec.te i' il.,teniul putrlic
neprodLrcitori repi'eziuta rrn gmp iurporlant al agenfilor economici din orice tar[. *l statiritri .ou of unioi,o. odn',inirtrotiv-tcritoiiaic
in tunctic de interesul public pe care
il prezintit'
Sociogrupurile sunt constituite din indivizi reunili pe baza existentei a cel pufin proprietatc. tlat. dt: ccie nrai rrtttltc
ori' :rcestea
de
trei trisaturi comullc. obicctive, cale genereaza interese gi comportamente similare l)esigur. pot exlsta si ult" forrrr.
anirlizate' in iumea de azi'
combinare a lbrrnelor
pentru rnembrii grupului. Sociogrurpurile dau na$tere r:eprezintf, de tapt mrlctalitdti cle strnt interdcpendt:nte
in cuclrtrt aceleilsi tirri'
cooperativelor, socie'tf,tilor pe actiLlni, ca $i altor forme de formele ,1" proprr.tute amintit.t .oe1i-stit rol*l formelor de
si in c'.rin.i t.rnrrlr-1r". in diferite ldri 1i perioade, l.cul si.
proprietate asociativa.
Organizatiile, constituite pe baza unor criterii prestabilite, proprietatesemodificainftrnclietlecapac.it..lteafiecflrcradea.sidemonstra
in folosirel
pot fi nationale $i internalionale. Cele nationale pot sA apara viabilitatea p.in tfiti"nO si rentabilitate "b*"'::l'l]^proprietitii'
dirtire cle pentru
sLrb forrna Lluiunilt-rr de intreprinderi sau de cooperative pluralismul formelor clo proprietate genereazt cornpetrlia prin: reclucerea
mentinere si afirmare tot mai futernica, """u
." se realizeazir rnai alos
constituite pe criteriul de ramltrA, zonirl, teritorial-administrativ tehrric si tnirirea volttmului
etc. in ultinrf, instantd, insuSi statul ca subiect al proprietatii cheltuielilor, ridicarea calitdtii, pro*ounr"o-progresului
poate fl considerat c[ reprezinta o asttel de organizatie. in ceea produc[ieidepeurmacdrorainceleditrtrrmitcsteavantalatconsumatorul.Tocmar
ce priveste organizatiile internalionale, acestea se constituie prin inacestsenssesptrnecSpluralismulforrnelordeproprietateconstitttierlnecesitate
asocierea agentilor econornici sall (.:i) a or-ganizafiilor din doua pentru orice economie mcldei'na' *.-,1,i- ,, r; .rl cle piati, este
c?r rnod cic a fi al e.onotlllel
sall mai mLllte tiri. cocxistenta fornrelor cle proprietate, societf,tii de a
Surbiectii proprietitii i$i exerciti atr ibutele in forme extreln o rJreptului pe care il &Lt tnembrii
expresia tireasca a liberei initiative, cei lnai bitre
cle pr,rprietate care cotespLtniic
de variate. arege, de. prefera orice formi plur alislntil t)roprietS!tl nu
Dac[ avenr in vedere cine sLrnt subiectii propdetiitii si ce att Aceastul inseantnii ct-t
intereselor pe care [e are fiecirre.
ei comun si/sau specitic in exercitarea drepturilor de proprietate este lltlnrai necesar, ci si posibil'
di:st ingem:
 i; i ' jii
'{.i'i
F
t- 'i -'

PROBLENIE
DE REFLECTIE

Proprietatea . tn ce constA relertia dintre Identificaf i costur ile 5i beneficiile

privata
proprrietate Si interesele proprietarului? specifice proprietAtii asupra unei fabrici
* Anahzalr evolufia in timp a leglturii de cherestea.
dintre obiectul ti sribierc tul proprietitii.
Proprietatea
Proprietatea
I particulara
particulara
I
I
individuala l*-
I
asociativi

Libcra initiativi este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea

I

Societiti pe propriilor interese, aia cum considera fiecare ci este mai bine. orice actiune
I
acfiuni intreprinsd de un agent economic in inten[ia de a-Si realiza interesele trebuie sd
aibd,loc astfel incAt, prin ceea ce face el, si nu afecteze cu nirnic libertatea de
I Proprietatea
acliune a cel<-rrlalli si nici ace$tia si nu-l jeneze cumva in ceea ce el intreprinde. De
cocperatista aici decurge cd libertatea de actiune este o caracteristicd generald aplicabili in rnod
I
I
egal tuturor agentilor economici si cd orice initiativl este admisi ng6ai cu
respectarea acestei condilii. Acest comportament s-a contrrrat treptat si este sinteza
I Cooperativ
experienfei acumulate de agentii economici. Este recunoscut ca necesar gi singurul
,ie produc
L posibil de acceptat de to1i, intrucdt ii pune in condifii de egalitate sub mr-rltiple
aspecte:
* se aplica tutrrror. f5ri discriminiri pozitive sau negative;
a
r nu ingricleste pe nimeni in promovarea actiunilor de interes propriu;
Fig. 2.1. principalele
n respectarea sa nu implic[ costuri sau alte condilii materiale prealabile pentru
fr,.r* de proltrietct.te niciun agent economic obtinut pe seama altuia sau altora;
i: l'i{t,l; ii{i I,i:,,,.. i i,i i + din aplicarea si respectarea sa nll decnrge uiciun fel de avantaj pentru niciun
-1 {;itIl.-lt_ 1I{}..\ agent economic in acfiune;
{ {.; 5{ ir f i 5.1,fl._ l_{ J it c stimuleazi deopotrivi creativitatea tLlturor, intrucAt, asigurAnd libertatea de
acliune, realizarea interesului fieciruia depinde de ingeniozitatea proprie.
q Ce reprezinti
proprietatea din punct
*Existi legituri intre difer-itele $i pentru ci cei care realizeazd. activitatea economicf, ar putea interpreta aceasu
de vedere economlco_social? fonne condilie dupd bunul plac, societatea a stabilit prin legijuridice care sunt coordonatele
de proprietate? Daca
+ in ce consti irnportanta cornponen_
erustii, care este baza maiore ale libertalii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incilcare
tu-lor tlreptului de pr.oprietate? acestei leg5turi?
* a sa, precum si modalitatile prin care poate fi restabilita. Asemenea legi exprirni
,u Ce operatii economi e Care componente ale
pot genera dreptului cle accepfia pe care o dd societatea libertatii de acliune in economie, intrucdt ele sunt
exercl tarea componentelor prop,etate sunt relevate
fundamentale oe p.op.etatea adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese qi ele in
asupra uner case vA,nzarea
ale dreptului de proprierate? , propriului mod liber.
* Care sunt principalele alltomobil, inchirierea Llnei
forme de constituirea unui clepozit
locuin[e, Fundamentul libertdtii de acliune in economie il reprezintd proprietatea, pentru
propr letate'.) la o banca? cA aceasta este sursa determinant6 pentru interesele agenfilor economici 5i asiguri,
s Pe ce se bazeazd. s uperiori totodatd, rnijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprimi,
tatea
atril-r,ita proprietatii private in primul rdnd, exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a le utiliza, de a dispune
in .upo.t ..-,
celelalte lorme de proprietate,J de ele gi de uzufructul lor.
 hr viata econornich, lihera initiativi s:ru libertrtea cle
t ,Icfiune are nurneroase fatete. ibnne rle rnanifeslarc pe cet dr'
multe, pe atit clc dit'erite. in acest sens. se remarci mai intdi
<ireptul agenliior economici de a dezvolta, nrentine sau
de acttune ecoltomici, conditie de
r-estriirrge ac:tiunile lor, de a se manit'esta ca intrelirinzatori, Libera initiativl - libertatea
consumiindn-si cum consideri ca le este mai iavorubil buntrrile se bttcttrf, toli agentii economici
in mod egal.

de cflre dispun sau de a se angaja iu moci liber in acte de

schimb, in asociatii si societati cu cilracter econonric etc. Prin
lihrera initiativd se exprimi dreptul proprietarului de a adopta decizii irr orice pr-oblemi -f t-'t11i..".;' I'i"'t'1'ui?'i
t
privirrd actir-rnile scle economice ;i bunurile care formeazi obic'ctul proprietirfii :/ ..'
i:,trtli ii ' i
lui. Proprietatea este o sulsa protunda de motivatii pentru orice agent econt:nric, ,i rt-l'-niil'ix, ";'lllt
concretizdndu-se in initiativa, stimulare. responsabilitate 5i courpetentii. ietatea din pttttct
,,Lltafi ca exempltr ttn intreprinzf,tor
* Ce reprezintl p el
Libera initiativi cunoaste cea rnai mare clezvoltare in condiiiile Froprietartii ;i identificafi ce inseamna pentrtt
de vedere economic? libera initiativi'
particulare 5i ale rcgimurilor politice bazate pe democratie. Pe fundenrenttrl acesteia o in ce constd i rnportanta obiectului
economicf,?
dati expresiei "proprietertea
.' Ce sens
se creeazir acel cornportameilt economic cotidian peutru ntili(iane de agenti proprietdtii pentru activitatea privataestefundamentullibertf,tiide
economici, care conduce la realizarea unci activititi economice eficierite, atiit pentni 'Cumartrebtris6ac[ionezestrbiectii
beneficia cAt acIiune" ?
fiecare proprietar in parte, cit 5i pentru societate in ansamblul siiu. proprietAlii pentru a putea
,ooi mult de obiectttl proprietalii
1or?
in orice activitate gi in orice larir in care proprietatea este dcperrsonnlizati
prin formarea $i consolidarea unor monopoluri sati prin urasuri dictatoriale, libera
initiativi este ingraditd sau eliminata. Ea inccteaza a mai Ii sursd de eficienla qi
rentabilitate, de implinire a libertdtii fundamentale a omului Se produce instrdinarea
oamenilor de procesul economic gi de rezultatele acestuia.
I-,ibertatea de actiune creeazi premisele' ca agentii economici sii palticipe aqa * Forutulati trei idei care se pot
intocmili uIl eseu (una-douf, privire la
cLlm vor la tranzacfiile economice, asigurdndu-se conditiile tunct.ionarii normale a unii lui J 'P ' desprinde din acest text ctl
pogini) pe nr argine a aserti libertatea economicf,'
economiei, pornind de la interesele ;i posibilitatile fiecf,ruia. in acest t'el, agentul S este condamnat sf, fie
artre: ,,Orn.,l
economic devine atent la semnalele pielei qi iqi indreapti etruturile spre ceea ce liber".
este cu adevirat necesar gi eficient, orientind resursele de care dispune spre
acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitdtilor utile.
in economiile in care nu exist[ un sector privat puternic. preponderent, liberei
inifiative i se substituie, adesea, decizia ohligatorie a organclor administrative de
stat, rigiditatea gi inflexibilitatea la schimbare 9i innoire etc.
Libera inigiativd inrplici restructurarea activitdtii economice in interesul
a-qentilor economici, prin intermeditrl proprietSlii private. Acest tip de proprietate ii
determind pe proprietari sd urmdreascd atirmarea propriei eficienfe, si, totodati, pe
a celorlalli. in aceste condilii, veniturile vor fi inegal ctistribuite in societate pentru
ci reflecti inegalitatea eficien[ei activitdlii agentilor economici, la baza cdreia se
afld deosebirile dintre ei. sub aspectul instructiei, disciplinei, potenfialului capacitrigii
intelectuale qi capacitagii de risc, puterii de munci, tenacititii, voinfei, aptitudinilor.
spiritului novator gi de econornie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nernijlocit
al capacitilii valorizatoare a fiecimi individ, precum $i al modului cum el o foloseste.
De aceea. libera iniliativi va determina afirmarea valorilor corespunzAtor acestor
criterii, inldturdnd incompetenla, inrpostnra si pseudovalorile.
 1ri
_7

O parte dintre nevoi sunt satisficute pe seama bunurilor

libere, iar alte trebuinte se implinesc corlsumAnd bunurile
econorutice, insuficiente in raport clr nevoile; producerea ;i
obtinerea butturilc',r economice indtic conslrmuri de resurse,
cheltuieli. De aceea, atentia consumatorului se centreazi spre
br-rnurile economice fat[ de care adoptl Lln anumit compofiament.
Prin comportamentul consumatorului desernni.m rationamentele
si reacliile pe care le are in legAturd cu alegerea (cumplrarea) pi
utilizarea bunurilor economice. Unul dintre punctele de referinl5
pentnr comportamentul consurnatorului il constit\te utilitatea
*n
il
bunurilor ecollornice.
La prima vedere, utilitettea pare o notiune foarte clari. Pentru oricare dintre noi
nofunea util, utilitate desemneazii ceea ce este de folos, trebuincios, necesar, ceea ce
serveste la ceva. Utilitatea in sens general reprezintd capacitatea unui bun (material,
serviciu, informatie) de a satist'ace o nevoie. Baza acesteia o reprezintd proprietalile,
atrrrnea $i finalitatea
ttctit,itcitii insuqirile, caracteristicile pe care le posedd fiecare bun sau categorie de bunuri.
econoffiice rep
-;:;;rezinta Asemenea proprietiti pot fi naturale silsau create de om. Cele naturale pot fi luate ca
satis_
l:::::1
realizeazi- =t"!
u in ter o' iil;
. ;:"J;
prin consuma.""-;;-i,;:: :' '-% ' I ; atare sau sunt adaptate de orn in functie de necesititi. tn acest sens, pentru oricare
Asentul principar ar consumu dintre noi este evident in ce consti utilitatea generali a pdinii, a apei, a irnbrlcaminlii
rarn, lia ;;,,' i; ;;:i::1}":rfi:rilor'
rui este menaj ur, sau a locuintei etc. Dar, deqi apa este necesare gi utili pentm oricine, in imprejurlri
Consumul e.ste o cc a activitirtii eco date. nevoia de a consuma o cantitate determinata de apd (sa presupunem platd) este
economic, purtator lar consumatomr ca agent
u-lmPonenti mai intensd sau mai pulin intens5. in funclie de situalie, decidem sI o cumpardm sau
constienr, u",", p" #,+:il,J.n[;,,H,i,.ffi ."T"ili"iil'cornportament
nu, s[ platim un pref mal mare sau mai redtrs. Decidem intr-rrn
. i.. l.;"r;'i:iCrcif
si f.r,:,.u
.., cum
urmdri modut cum
*d;;;l,r',1,^.,,,
igi maximizeaza satisfacgia, .:,":T].,
rlupi ce cdterii se orienteazii
tel sau alttrl in funcfie de intensitatea nevoii in a cdrei intAmpinare ,ri llitatli
vorn ,,,.,rr^jlt"otttl, vine cantitatea determinat5 de apa plat[ la care ne referim. Din ..i,i,af;l()lttiCC
acest rafionament decurge distinctia necesard intre acceptia ', .=-''-,iii-titlcI it'ti.
generale $i cea economici a utilitatii.
' Utilitatea economice reprezintd satislaclia pe care sperd
acest capitol, qv efr posibilitatea ' cd o vo obtine un consumator dat, tn conditii determinate i

:
. -i
irit'itrrea
A. UTILITATEA ECONOMICA , U,truOrrrrd utilititii
, de loc si de tirnp, prin folosirea unei cantitdfr, (unitdti, doze)
irttelegeli notiutiiie; :';'{bttllntiCe
gette ral ;i tn sens
tttilitute (frt sens ',
determinate dintr-un anumit bun economic. ,

e cotrotnic),
ttlegere qi -iri ":. ,1iiI-t'ciati
B. ALEGEREA cotnportcuttent al
constttttcrtottilrti,
aprbcierea utiiitatii econo*i.. il;*.6ilruiecliv :
''vtov' Lt'LLtL' cercre
c' si . , : i 1; ;4{ rl il'erit
elasilcitate a cererrt, depinde de raportul pe care fiecare consumator il stabilegte
CONSUMATORULUI tttirizctli ace,ste noriruti intre cantitati determinate din bunul respectiv qi nevoile sale '. ; iri i'litrlri
realitdtii rrt studierect ' if'criti
; i a p roprittlui drrrr.,r,,rrrioastrci in conditii date de loc si timp. Hotar0toare in acest sens este it

comportantent pentru
a compura cliferite intensitatea nevoii pe care o resimte consumatorul respectiv. : ri:.' irrclasi
C. CEREREA ctltentctti,e ;i ct'fbrrnr|rlo i;riliuid,
concluzii, ,ar mui De aceea, bunuri omogene avAnd aceleaqi proprietati pot fi
ales decizii ctclicvctte; trctic
apreciate in mod diferit ca utilitate economicd de diferi[i :,:+ F'u
cut"toasteti irnprejurd,ri -:', ;,:i,-iiiiilt: dg
depinde cerere, pent* le de care indivizi in functie de volumul si intensitatea nevoilor, de nivelul
L{, orttuttit burt si de culturd, cle situafia ecorromic[ qi aspirafiile proprii fiecflruia. ,t , ., i irt-11r., de
cdnd este tn mirrcsul
mqioreze sau sd recruccT
vdnzcirorulr'ur' ii Mai mult chiar, pentru Lln anumit individ, fiecare element dintr-o r-iil.ittsit:,-ttcit
tranzactiortttte ltretur rct bunurire mllltime de bunuri identice are utilitate economic[ diferita, in .,r i i;ilrlf CtC.
functie de condifiile de loc $i de timp. Aprecierea utilititii
 3l
economice se rearizeaz,- prin
suma de bani (pm AU,f
aL roc;;*p, u, cumpiritor in
::':ll1:i:i:i:'llf,: decicre Umur ::
car-e:

anumit bun economic. H#;ffiilT - tQ* - sporul cantitatii consumate din bunul X.
Satisfactia suplimentari resimtita
de consunrator cu fiecare
unitate dintr'un bun economic Nivelul utilitalii marginale devine zero cAnd nevoia de consum este integral
consumat se umeste utilitate
marginali' cdnd un consumator satisticuti, iar o dozl consumatd peste acest nivel nu ii mai aduce nicio satisfactie
utiliz eazd, rnai multe urititi
dintr-un bun in morj snccesiv, consumatorului, ba, din contrd, produce insatisfacfie.
neintrerupt, comportamentul
corespunde legii utititatii siiu
marginale descrescflnde, formulata
de Gcissen, potrivit cdreia
,,mirimea intensitatii unei praceri
descregte progresiv pana
Ia saturare, dacd rcspectrva placere
satisfacutrin mod iontinuu gi neintrerupt". este
Intensrtatea nevoii i " titilitate econonrici individualfl - resimtitri de u rl consumator prin
iaportul de sati sfac gie pe care Lln
1

constlmatorulul se diminu eaza :

consumarea mai mlrltor doze din unul

cLr fiecare unitate consumatzi, ]

utilitatea marginalr scade, iar lconst,*ator consiclera (apreciazi, sperd) sall mai multe buntrri economice diferite.
utilitatea totali creste cu o i

marime descrescitoale
Ia punctur de saturatie. pentnr isa-l aiba cind tbloseqte- fieca.e r.,,iitate i * Utilitate marginala - satisfacfia
individul .n6na
respecttv, satisfitctia resimgita i(doz.a) dintr-o rnulti me de bunuri resimtitii dc' nn conslnnator de pe Llrrna
pri, conslrnrarea prirnei
:

unitagi din acel bun ecorlomic iornogene, in conditii detenninate de loc

este mai ridicati. I .u
tutrp.
:
oricirei doze corlsllnrate dintr-un bun eco-
De pildi, dacd un bun X este ;;t
nomic; sporlll de utilitiite total5, cAnd
format din n unitigi (exemplare,
it: . Utilitate totala satisfactia:
r

x-'"': xn, fiecare frind apreciati

cu utiriiag,e
,1"r1?dl,;r*r,
j', \ 1i{[.ii -i 'i-"
i i '; , ti i-ii
d e c re . a Ju,
s s t r,X' d :' ;; oT ;; .lJ,i,T', ;iilj, _:
",r#H,
;ji I
I
,{ r

este UT - u
t-
1 *.:i1;'i+. : i; $.
t !'Lli -
r*.

Desenu,",J'la,lr'lJ;;;i h, arunci c,nd cresre canrirarea

t,
'r'+-!:l
i- .', E l.': i E
a... a"]!,.,
i *
iif,.-
I ! !
\ 7
l
-iI

* De ce utilitatea nralginala este des-

consum atd" crerste
si utilitatea totald, clar utilitatea rnargi,alr, *Aprec iaIi comparativ mlrimea c re sc atoare ?
cea aditionali, pe care o utilitatii economice intlividuale pe cal e
aduce fiecare noud dozaconsurnatti
este din ce in ce mai micd un cc)nsLturator c acord5. [a doura casete " Argumentati de cc aprecierea utilit5tii
gi tinde spre zerocand economice are url caracter subiectiv.
consum sunt integral satisficute nevoire de
video pe care le poseda .:i pe care a fost , Cum er,olu eazd, utilitatea total5 f i
inregistrat ercelagi film. marginala cind consurnuI creste?
Utilitatca aditionala ,6 f-ontp arati sens ul ectrnomic al
& Este posibitA reducerea utilitAtii
(Au). (urarginali) utilitatii cu cel general. totale la cresterea consllmului?

Et- AEsg*E *rE c*f,Brulxa??at{}ru*laei

U5
in p,'oc'esut satisfacerii trehuinfelor sale, consumatornl, ca orice o t"'illlsttnratorul
tt+
agent economic, trebuie sd aleag[ tin0nd cont de taptul ca: aL'gc pc criterii
U3

U2
.
multitr-rdinea trebuintelor pe care le resimte il oblig[ sI ilc eficienta
U1
decida pe care si le satisfacf,, in ce ordine gi in ce proportie, ;- r'illtrtnricl.

sir stabilearsci o prioritate;

Fis- 3-r. utlirateo oaiiunatd
rdij obyinwc?prin
Utilitatea (satisfaclia) adilionard
resimlitii de un consumator
unrtate a consumului reprezintd
utititatea mirgrrrii.iij*g;,
. intrebuin6rile alternative pe care le pot avea bunurile, caracterul complementar
sau nu al acestora qi substituibilitatea lor (in misura in care exista) il determind si
Utilitatea
nrarginala
decidd pe cale le preferd gi in ce cantitafi
Modul de combinare in consum a diferitelor cantititi din bunurile x, y,2... pe
X4 X5 care consumatorul le-a preferat spre a obfine o anumiti satisfac[ie scontati
c re.;te ree c onstt mului formeazl programul de consum. Urmirind realizarea unui asemenea program,
fiecare consumator i;i va cheltui in mod specilic venitul pe care il posedi, astfel
incit, in funcfie de prefuri, si achizitioneze cantititi mai mari sau mai mici din
dat prin mirirea cu o
#i#; prin retaria: bunurile x, y, 2... pe care le-a preferat.
 -t)
Alegerea consumatorului rationar J^)

este, sau ar trebui sd fie,

principiul eficientei. EI va cornpa.u ffi;
o" ti."ur" datd satisfactia pc care o resimtc ?- Consurrratorul rational decide si aleagd rnai intii o unitate din bunul A. care ii asigurd cea
u rr,a ac hiziti on irii s r
consumu tui ca, ti ta ritoi ;'il.i:':11.:,:ri:.:il:,: , mai rnare utilitate marginal2i (10) qr cel mai bun raport utilitate miuginalE/pret unitar.
efbrtul (sacrificir.rl; pe care trebuie
sd-l faca, concretizat irr ve,itul barnesc
;:iTj: Jl Cu venitul rimas achizilioneaza o a doua unitate tot din bunul A gi o primi unitate din B,
cheltuit. pentru cd raportul utilitate^matginalalprel (adici efcct/efort) este idenric pentru cea de-a doua
Esentu alegerii ,orru*oiuirltti
rariotnar constci h, gariiiruo nrrrrri dozl din A li prima din B: ln tinal, achizitiile consumatorului vor fi qn = 2, ga = l, iar satisfacgia
progro,n"rrir,
;i
ctchiTiyii consumcare ti ctsigurci cect m., ntare satisfacyie
(utiritate economiciit. totalf, resimlita va fi 26 (adicd 18 + 8 sau l0 + E + 8). Orice alti decizie de cumplrare nu este
totald sau agregata) posibird in nrisuri sd-i asigure o -satisfactie egal:i sau mai mare prin cheltuirea celor 30 u.m. in conditiile
nrin c\lrttliyea (sacrificarert) veniturui stiu rimitut.,,
-.- .-.."..'--..-,j amintite de pret $i de utilitate marginala.
intrucdt consurnatorul are un tluget Situagia va ti diteiita, insi intr-un alt context. De exemplu, c.rrc ar fi ralionamentul
limitat, critcriur escntiar dupa care
orienta alegerea ir formeaza i;i va consumatorului in cazul c6nd prelurile unitare ale celor douh bunuri sunt Po = 20 u.m.,
-u*iirir"."u
monetard cheltuiti in vederea procuririi
satisfactiei obtinute pentru o unitate Ps = l0 u.m., iar venitul zilnic pentru cheltuieli este de 90 u.m.? Dacd consumatorul
bunurilor de care are nevoie. achiziiioneazl o primd unitate din A, respectiv din B, raportul utilitate marginali/pret va fi de
0,5, respectiv de 0,8. In rnod normal, el va opta sd achizi(ioneze mai intAi prima unitate din B.
ctceasta se exprimci cil Lul, rIp}rt fifire i Cea de-a doua;i a treia achizilie vor fi efectuate tot din bunul B, pentru ci 0,7, respectiv 0,6
sdtt. sunt mai mari decAt 0,5. Urmiitoarcle achizilii vor ti consacrate pentru priml unitate din A gi a
patra din B, realizdnd raportul utilitate marginali./pre!:
consumatorul rationar opteazi tntotdeauna
pentru bunur ar carui
astfel calculat, are varoarea
*ui -o." lau eficienta cea rnai ridicati.raport,
un asemenea ratrorament poate"", fi prezentat 5

consumatorul are de ales tntre dit'ente

p'ntr-nn exemplu simprificat, c6nd
10
cantitdti din douii bunuri. A B.
poate fi generalizat apoi pentm 5i Rationamentul
n bunLrri- Ultim'ele achizitii vor fi consacrate pentru cea cle-a cincea unitate clin B si cea de-a doua
din A care-i asiguri un raport utilitate marginaiii, pret de 0,4 pentru fiecare dozi. Astfel, prin
o:, Sir presupLlnem un consunlator cheltuirea intregului venit, achizifioneaza qA = 2, gs = 5, obtindnd o utilitate rotald de 48.
care dispune cle un venit zilnic
de 30 de unitlti monetare (u.m Acest progratn de achizitii (2A + 58) ii asigurii cea mai ma:'e utilitate posibili in condifiile
) pentru satistacerea nevoilor de
hrand prin btrnurile A dste de venit, de pret $i de utilitate marginali.
|i B- Prefurile unitare ale bunurilor A si B
(P-'Pn) sunt egale, de 10 u.rn.
El are de ales intre aceste bunuri,
care ii asigurd, in functie
'de cantitatile consumate. Lrtilitatea totali
$i rrtilitatea margin,rir cuprinse in taberele 3.1
si 3.2. ,',i- ', t ,j 'r,l i ,i ,..
1i:'..
Tinind seama de cele antcrioare, se desprinde concluzia sA
Ta e u un consumator rational obline rnaxirnum de satisfactie prin
Unitatea econolnici pe care o c ;onferi
consumaioffi consumarea bunurilor achizifionate cu venitlll disponibil dat atunci o Cea mai
cdnd raportul utilitate marginal[/pret unitar pentru bunr"rrile lruna alegere
achizitionate este identic sau cAnd raportr-rl dintre LrtilitAtilc cfinstrrtratorul ui
I 2 J 4
__ r __ - l\/
r0 t8
5 6 marginale este egal cu cel dintre prefurile Llnitare, cu conditia
Util itate a mlrsi r:F 2.t 28 30
na l 30 incadrdrii in venitLrl disponibil penrnr achizitti (V,"). Adic[:
IO 8 6 4 2 0

Tabelul UmgA
(1)
uanttatea (nr. doze
Umgtl -rur:
Utilitatea economice
sau nr. unitd{i qo) (2) Qo*Po*Qo'P, : Vo^
Utilitatea totatE (UTa)
Utilitatea marginald (U,sa)
Aceasta inseamnf, cd utilitatea marginald obtinutd cu ultima trnitate monetard
cheltuita este aceeasi, indiferent de bunul achizitionat.
 _lj
* cr,,,,,,,,,il
-(ati -c1Ii'e' Itcztili'il1./i
.sIfLiC tlife 6Lr n i-u ikji
pilJGiate
Se porncqte de la Plentisa cii programul cle achizilii si de consum car()
iasigurf, consLrmatorului Lln niveI de: este cel c..are. in conditiile venitului dat, asigura
isatisfactie clezirabi L rnaxim rzeazl trtilitatea totalir

' Consurnator rational - cei cere i + Bunuri complementare - bunr-rri a Unrgy'

;aclion eazi pe criterii de eficien[i. ,cdror utilizar e are loc nurnai r^inprcLtnf,. Py
ialegind bunurile achizitionate in tirnctie iSunt numite si bunnri-perechi. i ,, ....,, . r.';, Prr-rgramul cle achi zrtt| care satisface
iO. raportul utilitate marginalir/pref. :folosirea autonrobilului presupurle C antitatea
conclitia de mai sLIs este 9x + 6y' El poate
i * Cea mai buni alegere a consurila- iconsun)ul de citrburur{i. (nr. doze)
fi acltizitionat, chelttriala totah fiind
25 30
itorului prrograrnul de achizitii care ii
- i1^ * Bunurir substituibile - bunuri care.
iasigtrrti maxirnuzarea utilitatii totale prin procesul utiiiz[rii lor, se pot inlocui
II 20 28 (9 ^2) +(6 ' 1) -24 Lr'm'
ii, ITI /1 25
lcheltuirea venitului disponibil. Iunul cu altul. Exernplu: clrburelc'. IV 15 2l UT = 315
i . Program de consum - modul de lgazui metan, electrir:itatea ;i lernnul se V 12,5 t1
!conrbinare iu consum a bunurilor
i^
j iput inlocui la incil z:rea k-lcuintei. VI 1t) 7
Raspuns:
VII 9 5
B = b + b".
VIII J,5 J

ii"l itl.Ii,\ltj i'l -'*

i ii: IX 1 2

a, i: l{i i; {t ,\iii:, \
* Pe baza crtror clemente se apreciazli
cir un consumator a fticut cear mai huni
{.{ \{}sl'llrIIi{ii4 alese re de achi zrtti?
* In ce constf, esenta alegerii consu- = Dupi ce criteriu .se orienteaza corlsr.l-

matoml in alegerea cantitiililor din dil'erite

['lii tlil.E:,]{ \
matomlui rational?
bu n uri'l [) L', tt],2(i 1.1'.\'l'
Un cr-rnsttrnlttor dilil-lune de Lln bu-get pentnl ac-hizifii de 3rJ u.m. $i se confruntd cll
pre{urile px = 2 ,si PY = ..[. E'l cttt-tta programul ,Je achizitii ;i
consllm care ii maxirntzeazzt
li,rur:lplrr utilitattea totalf, prin consulnarea Llnur doze diferite, dupa ctlm urrtreaza:
Utiiitatca marginala pe care un consumator o atribr.rie dit'eritelor doze din trunurile
x sl y este urmitoarea:

Cantitatca t-rti I itatea marsina lii

Prefurile unitare sunt P, = 2 Lr.rn. Si
-- nr. tlozei
Bunul x Runul y v Cantitatea (nr. dozei) TJ
nr g.\
U n
S[ se determine:
(bunului) - destinat achiziliilor este de 24 u.m. a) cel mai bun program de achizitii '
50 30
Cantititile achizitionate care ii asigurui l0 cel care ii asigurf, tnaxitnrztrrea
I
T 20
II 40
l

28
I II 35 25 consLnnatorului maxinrizarea utilitirti i II 9 t8 satisfactiei 1t-r r) ;
IV 30 2t totale sunt: ilI 8 t7
b) care este rnf,rimea acesteia?
V z5 t7
a)x+3y? IV 7 l4
VI 2t\ a

I
t0
VII l8 b) 9x + 6y? V 5 Rispuns:
5
VIII l-s -) c) 8x + 8y? VI 4
.l
9
a=5x+5y; b - 118.
IX t1 ",
d) 5x + VII J 1
-3y1']
VM 2 4
e)3x+y?
Satisfactia (utilitatea) totald pe care consurnatorul dat o resimte prin programul
Ix I 1

de achizitii si de consum care ii maximizeazi utilitatea totald este:

a: = 133; bz= 375; %= 269; dz = 39ll eu = 133.
Raspunsul corcct cumulat, care deFrneqte utilitatea totalA $i cantitatea achizilionaLi, este:
A-a+a. P=d+d,
B-b+b, [,=e+e"
C-c+c.
 _1

t, { 'i.rtr"1"yq't1
Reactia cererii la modificarea inrpreiurdrilor care o o i,;.,"iiu:itatcla
Consumatorul se manifesti pe piald dererminl se nuilteste elasticitate a cererii. Pentru teoria si - i';"i.. t'uil(:tia
c practica economicA are mare irnportantil studierea elasticitzitii
culnp'-e-l e cererii in funcfie de pret $i de venit. ,,, ;iirr,iii'icilf ca
.Fipga;-e- 1a nevoilor ;i preferintele consumatorului Elasticitatea cererii in functie de pret se ntisoarri prin .i-1:'," : .i f"if f iltlf'
pentru iim cererea. trebuie si avem in veclere coeticientul de elasticitate, czlre se calculeazi ca rapoft intre . i.i ri.1r,I-ntintt
cel:rea detenninatd pentru bunur x sau pentru bunul q.a.m.d. modificarea procentuald sarr relatir,6 a cererii si modificarea
y Cum ne'oile snnt
nelirnitate, cererea exprimd acea parte-,Jin nevoia'pent*r procentuala sall relativir a pretului, folosind una dintre relatiile:
bunurile.\ s.ru y sa, z
g.a.m.d. care poare fi satisfdcutd prin intermediul
pietei. C,.* - Co,

Ceii-iicr pentru uit tiiiiiiiiii-blitr" Ke.--p* = -.,

t"*- =-f3rltrl
-i3' ;'i;-;iAi,erru'ii*rii si er,;t;iz;;t;i Pt^ Po* AP., C,t*
sitb incidenta a nuntero;i ,factori econornici
sltttt" intensitateu nevoilor, niv'elul pretliltti
;i extraecononlici, cLrtt i Pr,*
;i veritnlni, nttmcirul 1e;
ctl
cutnP.aylori ;i prefbrintele cun'tpdrd.torilor, pretttrile ctltor bunLr.i
s.ct. ', Ke.*rp* = coeficientul de elasticitate a cererii in tirnctie de pre(ul bunului X,
LVa C* = moditicarea procentuala a cererii pentm bunul X;
LVo P, = modificarea procentuali a pretului unitar al bunului X;
re un rol deoscbit. Daca toate celelalte
C,, = cererea modificata;
ntnl un bun se modifica in sens contrar
em cii, in oraqul A.., cerereu saptirminala
Cn*= cerelea initiali (anterioar6);
re(ul unitar (p.) ca in tabelul 3.3.
P,*= pretul moditicat;
Pn* = pretul initial (anterior).

Tabclul 3.3 Dam fiind relatia negativi dintre cantitatea ceruti si prelul unitar, pentru a preveni
lJaremul cererii
oblinerea unui coeficient permanent negativ. raportul se inmultegte cu -1 (sau se
P. (Ll.m.) 5 4 3 2 I considera in modul).
C, (k_g) 0 2 4 6
l'lxr-:llr*!rrI
8
Presupunem cA in orasul A cererea anuali de corllputere a fost de 1.0ff) de unitagi la
Se constati
preful de 2.000 de lei. in anul urmdtor, pre[ul a devenit 2.100 de lei, iar cererea s-a
relatia n_eqatlva^ dintre evoh.rtia pretului unitar si cea
a cantit{fii ce.-rte cantonat la trproximativ 900 de unitati (celelalte imprejurflri tiind neschimbate).
(daci cc.lelalte imprejurari rdmin neschimbate;:
cererea ;; ilh;2la c6na p."tui
creste si se extinde c6nd prefur scade. contractia (dimrnu".."l 900-1000 100
cdnd pretul
creste se explici prin tendinfa consumatorului "*.riidin
de a-si reduce *t irliiii" bunul al sau: K..*i px - --lY: =,
cirui pre[ a cltscut si inlocutrea acestuia in consum cu
alte bunuri substituibile, dar 2000 2000
ale cdror prefuri nu au crescLrt ori au crescut
mai pufin. Extinderea ceredi cdnd pretul
scade are ca explicafie economrcd
Interpretare: la cresterea cu 5Vo a prefului cererea s-a redus ctt 107o. Cu alte
colnportamentLll consLunatorLrlLri de a-$i p* cuvinte, cererea s-a modificat in sens contrar prefului, dar de doud ori mai intens.
mad consurnul pentru o mai bunr satisfacere
6
a nevoilor. inclusiv prin restrdngerea ori Daci:
s
renuntarea la consurrur altor bunuri, ale cf,ror - LToC > LVoP, K""rr* > 1, cererea este elasticl in funcfie de pre[;
4
pretun au rimas neschimbate ori au scrizut - Lo/oC < Lo/oP, iar 0 < K".*. l, cererea este inelasticfl (rigid5) in funclie de pre[;
3
mai putin .
z - LVoC = Lo/oP, iar Ke^,r*= l, cererea este unitari in functie de pre[.
Daca reprezentzim datele din exemplul r Cererea elastici este specifici bunurilor care au o plaji mare de inlocuitori (u;or
anterior in sisternul carte:z,an consemnAnd 0 substituibile) si nu sunt de strictd necesitate pentru consumator. Se caracterizeaz6 prin
pe axa OX cantitatea cerutd $i pe aKa Oy 34 aceea cd modificarea pretului unitar (cregterea sau scdderea) determind modificarea
preful unitar, obtinem diagrama sau curba in sens contrar a cantitefi cerute, dar mai intensi (LVo mai mare).
cerenr, asa cullr se prezinti in figura 3.2. Fig. 3.2. Diagrcrmil c.e re rii Cererea inelastici (rigidA) este specificd pentru majoritatea bunurilor conside-
rate de strictd necesitate pentru un consumator dat; se caracterizeazd prin faptul
 i 39
1- {'rrltl!}qt7'{q1 {t1{ it { 1t I i:#tt.l itrti{tt{tt'tt ! it i {'"ii i-::!,:!ti!
pentru diferite burnuri
e ti
ruirclif icarea pretuiui unitar (cresterea sau scdderea) deterrnina rnodificarea in Ker:1,v are cle regulir o valoare pozitivir 9i cste rJit'erit ca mdrirne
scns c{-)ntrar it cailtitaiii cerute, dar mai lenti. inseanma cit. attrncicind venitul t5t'".uo"tllill
si gnrpe de bunuri. Aceasta 1l"il".1i.1l
Cererea de el:rsticitate unitari se caracterizeazd prin faptul ca moclificarea de bunuri rnar:thre' in tirnclie de nivelul
dar n,r in mod identic pentru toate categoriile
pret'erir'rteie consnmltorilor pentru clitlrite catr'lorii cie bururi' cererr-:a
in
llre!ului unitirr (cresterea sall sciderea) deternrina modificarea in sens contrar a ,eniturilopsi
c:intitirtii cerute cu acecasi intc'nsitate (cu acelasi procenti. funclie rle vcnit Poate tr:
mar
ai elasticl, alunci cind rnocliticarea venitului arrage dr.rpd sirre rnotlificarea
o
mult decit propor[ionalil a cererii (Kecru> l);
rezitttc-L '

strict
-__-* ,,:::::: b) unitari, atunci c1n4 mo.lificareaienitului at'age dupS sine modificarea
= 1);
propo(ionalii a cererii (Kec*,,'modificarea
Asticl:
c) inelastica, atunci c6nd: venitultti at^ge dupl sine rnodificarea in
- daci
cererea este elastici, iar pre{ul se reduce. incasarile vlnzirtonrlui cresc; la
acelaqi sens. dar mai lentd, a cererii (l > Kec-,u> 0.)'
cresterea pretulrri acestea se reduc;
- daca ccrerea este inelastici, iar pre(ul se rcduce. incas.irile vinzf,torglui se
reduc, ele clesc, dac:i pretul creste.
Atentie!
Sii nu se confunde cere-rsa (cantitatel ccrutii) cu incesitile at cirror vclltrm se
deterurini ca pledi * intre pre{ si cantitatea vAndutri. ruCcrer;--;;;il,"o (hucili. Pentru a-si mriri incasirile (celelalte
reco-
Re-euia genc'ralli esle: daca cetelalte imprejur:dl i sunt neschimlrate, cererea se moclifici kilogratte,, litri etc.) dintr-un bun pe irnprejurari tiind neschirnbate)'' se
in sens contrilr nrodiflrcarii pretului: incasdrile au insd o evolutie rnai speciala; ele care gn cLlmparf,tor sau tgli culnpfuitorii mandf, ca el si:
depind atat de cerere. cit si de tipul cle elasticitate si sensul rnoditiczirii pretului. dintr-un spa[iu cconomic dat a. lllaioreze Preftrriie;
intentioneazi sa o achi 7'rlioneze intr-o b. redtrca preir"rrile;
Concluzie. var:zdror:ui care urmiireste mdrirea incasdril<lr, de regulr, procedeazr perioadii, la diterite nil'elttri ale pre[ului c. lase Preturile tlesctlimbate'
la cresterea prelului daci cererea este inelastica si la reducerea prelului, dacd cercrea '+ De cL-. in mod norulal. c:erereA pentru
unlt ar.
estc elasticir (celelalte imprejurirri care determinii cererea sunt neschimbate). * Elasticitatea la prc[ a cererii rln bun dat este i1 r'elatie negativ[ fal6 de
Ceretea pentlLr ttlt burt depinde nu numai. de pret, ci sensibilitatea modilicarii cererii (variabilzl pretul unitar?
;i de venitul consumatorului.
clependent6) la n-roditlcarea prettrlui trnitar
Ca regula, cererea se afli in relatie pozitivi cu venitul: . ! (variabilii indepenclenti).
i l'-1ll;iir itatr;.r
In()di.fiLurea venifitlui, variubilci inclepertdentci (pretul,yi ulti
ti:r'rt'ii iri l'ullctirr i " Elasticitatea cererii in functie de
.fuctori tle il('luentd stmt cotlsiCerati con,ttonti), otrctge dttpri i venit sensibilitater moditicurii cererii
-
sine ntarlifit'Lit'e(t ?n a(:e!e.si sens a cerel.ii. !
(variabili dcpendeniz-r) la schimbarea iliii;i;i l .lEl.
i venittrltri cumparf,torttltri- li i'" "i;ii.'f,{. P i . i'. l'
.Sctrsibilitatea cererii pentru un bun [a uodificarea venitului consumatorqlui se
masoara prin coeticientul de elasticitate a cererii in functie de venit (Kec./v), F Coeficientul de elasticitate a cerenr
calculat ca un raport intre modificarea relativii sau procentuall a cererii tC.l qi J.\j"i iii,,i'! \ Llnui btrn in func[ie de pre[ul sau unitar
modit'icarea relutivd sau procentuald a venitului (V). tblosind una dintre relatiiie: ' .i it4'.'it'
;-lt1{'-i''
este 2. Inilial, ctnd prepl ttllitiu era de 2.000
C,*- C,r* i t"i.{-i,t i i,l 1i..i,{ }ii" u.m./buc., cererezr saptimdnala eta de
Ct* AC* Vo
.'\, :
_
L'70C* 15.0(n buc. Care va fi cererea slptimenalA,
Ker-,. v sall Ke.rx,'V Q\, 1! Un bun de larg constlm, consllmat
daca prelLll unitar creste ct 2070?
V'-Vo 5y* cotidian de un cerc mare de agenti * Coeficientul de elasticitate a cerenr
Vo econorrlrcl, are o cerere in tunctie de pret:
lll il[ e: de pdine a unei tamilii in tirnctie de venrt
c a. elastic[1
C,*, AC*, LqbC, a* semnificatiite anterioare; este 0,4. Se anticip eaz| c5, in perioada
C,,*. b. inelasticii?
V,, = venitlll irritial al consLlmatorului; urrn[toare, venittll lunar al familiei cre$te
c. unitari?
V, = vcnitul modificat (actual); cle la 700 de lei la 800 cle lei. Care va fi
" Fie un comerclant care 'r''inde btrnuri
a c[ror cerere in ftrnctie de pre[ se procentul rnocJificSrii cererii de pline ca
caracte rrueazd prin elasticitate ridicat5. urrnare a moclificlrii venitului?
 JI
.a
'{ ti1
'g\.

Pentru a se asigura obiectul consumului, trebuie sa existe productie. Aceasta se

realize:azi de catre proclucator. Bunurile econornice (hrana, imbric:iminte. mobili, locuinle,
TV, radio, servicii sanitare
autornobile etc.) qi serr',iciile (transport, invh{irmdnt, emisiuni
etc.) oblinute din activitilile organizate de producdtor stut oferite consumatomlui.
ln acest sens spr.lnem ci producitorul este purtatorul ofertei.
Producdtorul isi desfisoard activitatea intr-un cadru organizat, credndu-qi
conditiile necesare, igi proctrri unelte, instalalii, materii prime, materiale etc.
1, {,r.t,Ei,'E ri;=,: h.'.r,fu.-=.,, si angajeaza lucratorii. Relevam astt'el cd activitatea de creare a bunurilor economice
i ;1; are loc intr-o firma sau intreprindere.
})+f{}.f.}{. !,. *u,;:??,.*z f; -; Firma (intreprinderea) este o unitate ecclnomicd cu un anumit specific in
activitate, un mod propriu de organizare qi funcgionare a capacitatii de a produce
bunuri econourice,
subiecr al acriviratii econonrice Scopul producdtorului este maximizarea proflrtului li de aceea firma are caracter
I\-./fneste p,"i)ducatorul comercial, care se realizeazi prin actiur-ri purtate concomitent in doud sensuri:
cel care
iaz:i, organ rzeaza, sllpravegh
irr it
eazir $ i
r aprovizionare, adici asigurarea factorilor de produclie sau, mai general spus,
clec.ide aslrr)ra desfitguririi asigurarea resurselor necesare, ceea ce, in raport cu firma insasi. reprezinti intriri;
activitatii sare. t vdnzarea bunurilor obtinute din activitatea depusi, prin care trebuie s5-gi
liind direct interesat si o realizeze
in cele mai bune conditii, recupereze cheltuielile thcute qisi obtind ciqtig, ceea ce reprezintd de fapt ieqirile.
Pentrtt a irl[elege comp(,rta..rentul
proclucdtorului, rnor]ul in care
acesta
', T'otulitateu elemerfielor de core firntele au nevoic pentru o produce bunuri
acttoneazi' ce mijloace foloseste ',
econonice poartd nuruele de fttctori de producfie.
rt carc su,t caracteristicile lor. cum trebuie
cornbinate ere pcnrru ca prori.sele sd lle
asrfel obtinut" -;il;;;;;;;"rl'r. Factorii de produclie sunt de fapt resurse atr:ase si utilizate pentnr a produce
in acest capitol vegi studia urniiroarele w rr s<i ,0u.. protrt,
p.ji",n", bunuri econornice.
Bunurile produse reprezinta; la rindul lor, resurse prin care se satisfac in mod
direct nevoi individuale ;i colective ale oamenilor sau sltnt utilizate ca factori de
productie pentm a se obline alte bunuri. Factorii de producfie si resursele sunt
aqadar intr-o interactiune permanenti.
Factorii de producfie participa in activitatea economicii atdt cantitativ, cdt qi
calitativ. Cdnd volumul producliei, al bunurilor oblinute din activitatea economicd,
spore$te, in principal prin lolosirea unor cantititi mai mari de factori de produclie,
A. I}RODUCATORUL cresterea economici realizati este de tip extensiv. Dar dacd volumul producgiei
In cele ce untteazd vefi puteo
tnvdya: sporeste. in principal prin folosirea unoi factori de produclie de mai bund calitate,
SI FACTORII
cLtnt i{r () rS uttiz.eaZci p rodltcdtorrtl mai etjcient utiliza{i, creqterea economici este de tip intensiv.
DE PRODUCTTE ac'tivitatea economicd tn mod In condiliile contemporane, in economia de pia1a, economisirea gi imbunititirea
ruttion(tr si
eficient; factorilor de produclie constituic preocupiri majore pentru orice producitor.
B. CONTBINAREA DupI con[inutul si natura acfiunii lor, factorii de producfie se clasitjcd in trei
r:d procltrcdt,t-t(l esre
rut rt(itorul ofe rtei mari categorii: muncd, naturf, ;i capital.
TACTORILOR ;
tnodul in c:ure producdtorul
ttiiil.eu_ t' ---rw"iiii-iip;i:iiiitiiiiiLitii:ititi idiiiii iii;iiiita-;t ci;fralitaq
DE PRODUCTTP zd ,fctctorii ce pritdttctie pentr, (t
obtitte 'iiii,{
b ttnu.ril e e ltt otrt i c:
L, e.
C. OFERTA Munca il defineqte pe om qi reprezintd pentnr el o acfiune creatoare. In procesul muncii
omul isi folose$te aptitudinile, experienla gi cunoqtinlele pe care Ie posedd.
Muncind, omul depune atAt un efort intelectual, cit qi unul fizic. Munca reprezinti
factorul activ qi determinant al producfiei, al activitdtii economice in general.
Istoria dezvoltirii societdtii este istoria dezvoltArii procesultri de munci, a crqterii
rodniciei sale, a rezultatelor obtinute, atat cantitativ, cdt qi calitativ, ceea ce a
determinat tendin[a obiectivd de reducere a duratei muncii.
 tr fl.i;j'ittti:r: 'i
Cind anillizim factorul
considerare taptu l cii nu toti ( Uznra se prezinti sub doui tbme: r tzurafizicit, ce constf, in <leprecierea treptatA
ll,;;'_i;;;r,,',i1::l::i: ilI,,:;lll l;; ;,nii';,,, i,i;.X::',ii,.,,J.?l a caracteristicilor functionale ale capitalului 1ix, ca urmare a folosirii ;i acliunii
'rL'rusu' titr
Iilr-.sr gdsesc lin rclc de mrnci
ir,rnr..ii, ageufilor naturali; . uzura rnorali, inrroluntara, ce apare sub incidenla progresului
!{atura c:l de protcl ru: tie s rtl)sLtitr cuzd prirn tehnic qi zr conditiilor pielci care asigurd nra$ini. utilaje etc. noi, mai ieltine decdt
(tpu' re'surs'ele .factdr
minerule ;i cosnliL'e ( lturtincti, [irtti:tl, cele i'n functitrne 5ilsau cu performantc tehnico-economice superioarc, In felul ar:esta,
cure ontLtl J'uce aper petttrtt (t ,ritrt,,,rri ert,. ) ltr capitah"rl fix af'lat in tuncliune apare ,,depdr;it" moral in raport cu noile exemplare
prorrttc'e {i r)e c,re
influente azti
rin nittrtcti
p ie care se procurd de pe pia(d.
Pdmi,tiirl"..ri tl, piin* ,t. Capitalul circulant este tbrmat din bunuri (materii prime, materiale, combr.rstibil,
apa' este Lin firctor de produclie
i,ecreie ;t;";mia
lr.r*cre si energie, api tehnologica etc.) care participd la un siugur ciclu de productie, sunt
cleosebit de restrictiv, peilt^r
ca este lirnitat si, totocriti, d_egracrabil, consumate sau sunt profund transformate in cursul acestuia si trebuie inlocuite cu
prin exploatare nerationala. &t it prin poruare, cet si fiecare nou ciclu de'producfie.
nEiu*.., sa este posibila claci se
sorisrica;,-o* acesr proces esrcr renr \iit l'il."\ i';ii,
i1,'i ltt,{i
I::ii:-:J3,,::hnologii .si

i ,j : Incadrulactiv,itritii i'i,iii{"{",\i*i,.\
.; I tle prod.uctie primari { . i_''ri t:i"i { ir'i it t _{. t{i
I econornlce, oricAt de S
este forma monetara pe care acesta o
i interactillnea om-naturI. De ce producartorul este considerat imbrac[?
i ztceastd interactiune si pu rt6torul of er tei? +* Care sllnt efectele uzurii morllle
I acest context au caract * Ce raport de milrime trebuie sa (involuntare) asupra comportatneutultri
);
i,--...
existe intre ,,intrf,ri" $i ,,iesiri" pentnl ca a-gentului economic in calitatea sa de
fh
t:: r..=
;i;r;rr... ',
tluctie rept.eziniiiri r:,,iii,irri,,,,tiitllt firrna sd fie considerati eticienta?
, , ,
r:r;i,, 1.:;. i producator? Aceste efecte sunt identice
l]*.
:i it..:r'f i : .. eCO pentn.t
Defltru nl.tti>tzrron
obyinerea: d' Care este procedul esential ce
pentru toti agentii economici prodr-r-
1

.li :i,;'ii . i- tl tinAte V1nZtirii. ,

at-ecteazd, capitalul fix ?n funcfiune si care f,tori'J
, a
: l:il,i ,.!r,lj, ,... ; c
,i,,r'.i,, j,,,i,,i,,"
l

i'(i ii*riri i
ricii ra.q:ilitnrr,i"ipr
; factori de procluclie, contriuuinTi, ,llri"JJl"a rrebuinrelor riipi,H::*ff;
:rrrr!ii'i: r,,r,..,,i,. i:ul"i r i ii i i*
1,1,..i,
- urnr.ito, p.olur"l p"",", ci servesc
..',,.u :fi,"l,[,fl.:]1,:=lT^"d,,]il
activitarii economic" Jt;";;;;^;;;#d,";il
fflJ:i. ;,rr::il:i:
i F{l iai' .,f.{}i,\',i ;'
lrlt.ili. -j1rrr lr;r i:; i care tbrmeazi fart",.,,i ;';;:::,,;"1g ,
:.r-..,'.,,, i..-. : 11311r-ttele
, flumrte
nUmlte cqpital ., r
ronit,,l te
t^ Intocuriti Lrn dosar in care, luind de unde iSi procllri forta de
' aceasti categorie un exemplu de intreprindere (firrna) munca neces ara;
industriale. io,r. s din oralul dumneavoastrf, (sau sector - daca suprafafa de teren pe care
utilaiele.
utilajele, insratati
instalati al Capitalei), si inscrieti pe fise: este arnplasatd firma este proprietatea
combustibilul, enersia . specilicul de activitate a tirmei;
. Capitalul tehniJ lerrjrica;i;;,.*i
i;;.;;;::^. ;1,'ll]iiiilliJJ
.::.::',1,1''.r,.e
seminrere.
ii . modul de organizare a firmei;
?nchiriatfl;
.sa saLl este
care sunt elementele de capital
,*#*i.* ";;
iffi1,,'J,J+',ifflif,",x".:: Hiff;i;;;; 5i arielc.
eracri,,nea . care s Llnt re su rsele atrase q i -
tehnic pe care gi le procurd firtna gi la
ln actlvltatea eco utilizate de respectiva firm[ pentru 'iL ce intervale face aprovizion area cLt
le c_apitalului tehnic se comportd
in mod produce bunuri economice: alte elemente.
;hil;i f #:"f it T:;i;j;#* :;;,;;;
icipd la activitatea Il. Curnbinarea iarilx'ilul' r!i' pri;{!ttr-ii*-'
. Capitalul fix est
mstalatii, masini-une utilaje, Orice activitate economica se bazeazd pe utilizarea factorilor de produclie sau
(cicluri) de producfii lte aite
utlllzare. In decursul pe combinarea acestora.
ani de r- -_ "'-- -
gi de alte fenomene
. .. ,_ naturale care ii determrnii uzura.
af'ectat I Combinarea factorilor de produclie este operatia tehnico-economicd de unire
Uzara repr"zintd- ;- I a Jactorilor de produclie tn care cantitatea ;i calitatea fiecciruia sunt in functie
_._. '
capitalului ;;.b.f";;;;;_i;;^;:
rir*r";;;;;",;l"u(ttutut ltxfix care, sub
(btinpntrat imbraca
(bdneascd), i_A..,^x,aeprecierea formd ;;T;;rAi II de bunurile ce urmettzii a fi produse, de cantitatea acestora Si de alti parametri,
I astfel incdt eficienla lor sd fie maximd.
 , t) aca Proclttc f,tor
un ide s a
dec
€ Cdnd rata marginalf, de substitutie cantitateade. *:'":1
Acest pru:es rnai depinde. desigur, de natura activitritii economice respective, conctitiile inlocuiascf, u pn't" clin
adoi factori- x si Y, ":1"a1: capital' in
de produclie. abilitatea intreprinzitorultri, managementul 5i marketingul finnci etc. i9:,.1i1 Lrtil rzat|)' cu irei Llnitati 'Je S de
Abilitatea intreprinzitorului. Aceasta se concretizeaz,a in capacitatea de nro'JLlcttv itatea marginalf, factorutui conditiile cAncl rala - mgginalva avea
Y'
de Z0 ' c at este produc-
substittr tt este substittlire este tle Z'
ce rnarirne
utlap;ure rapild ;i eJ'icientd lct conditiile pietei cu urrtxare a priceperii, pregcitirii,
a factorului ce il
isi:Lt.sintei ti tlibdciei intreprinzdtonilui, depdsind momentele dificile pe care le inrpune tivitatea rnarginall cantitatea cie rnllnctl inlocuitl']
concurenta. substituie? .,Cf,,ndratatnarginalticlestrbstitufrea
cie 5' iar produc-
Aceleaqi bunuri 9i servicii pot rezulta insd din modalititi dit-erite de combinare a doi factort, x $i y, este
factorilor de producgie. Agentii economici cautii si gdseasci cele mai eficicnte ax 20 tivitatea rnargi;^i; a [acrortrtui substituit
n =lo?w,og*=2 itltea
=ro, este de I 0lt cat e ste
Rr.s=-\ -rv'W*g_ prodtrctiv
modalitdti de cornbinare a factorilor de productie. il substituie?
in cadrul acestui proces, r.rn rol irnportant il are 9i substituirea lactorilor de marginall ; factorului ce
producfie. Aceasta inseamnd tnlocuirea, parliald sau tn tntegime, a wrtict stttt
mai multor .factori tle productie cu unul sau ntai multi dintre cei deja folositi stut
noi, tn concliliile obpinerii acektrasi rezultote sau chiar a uilot:u mai brme. Substittrirea
factorilclr de produclie se bazeazd pe compatibilitatea caracteristicilor cle utilitate si
de adaptabilitate a pdrtilor care se combini. TEXT TEMATIC
in acest sens, calculele de eficienti se retbra la ploductivitatea marginala ;i la et nu
rata marginal6 de substitutie.
,,Fiecareindiv.icsestrdduiestesd-gi-intrebuinlezecapitalutastfetincAt
piia-'i"a cea ry?;;';?;';ioay'^i2^oinerat' il
mdsurd
l) Productivitatea marginali a unui factor de produclie (W,,,) exprimd sporul orodusut
,urmdre$teacestu'a
''i
,a pro*"o[Jii-iitl;"ut puoiic"ii
'n iici nu '= 7'
in^ce
.sti3c'aetiro,uu!r{,i!,Jl!r';'
si
vedere numat.
de producfie obtinut (AQ) prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv (AX). oromoveazEt. El are in
ceilalli rdmdrrind nernoditicali. 'Lrrmdrindu'$ido" ini"''iiitiCTu'
Z"' iii
iiti,iect decat atunci
'.t
cand in
1,389. !i-'o'omoveze

w,r,=AQ pe acesta din urmd." Actmt Sntith (1723'1790),

ax economiei politice
econontist ;i filosof scofiurt' consiclerat "pdrintele"
2) Rata marginali de substitufie (R.,) reprezintd cantitatea dintr-un factor de
producfie necesari (Ax) pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor

(-Ay), astfel incit productia sa ramdnd aceeasi. *,,,, = -# r*,

fu
produ; se regitsesc pe piatd
Majoritatea bunurilor economice ti''
oferti de bunuri
ca ofert[ ;;;t;!-':jl'lgt9*fl
bunurl marrar E'
l-1.:*- . . ...,
, Substituirea factorilor de producIie * Se pot stabili relafii intre slrbstituirea n ceea ce s-u produs' o pdrte i
poate avea loc intotdeauna $i in orice stochectz'd saLt i
tactorilor de proclucfie $i prodLrctivitatea Perisabild' se t

conditii? marginala a unui factor de prodLlctie'J lii

I

Argurnentafi rispunsul. Dacf, rf,spunsul este,,do", Stabilili-le. este

*6r
I
'.-o siib-incicie'rti inai multor irnpre';urart
in'*1.::::::::::l1i;ili';;ilui
rueazd (meaiu
Daci rf,spunsul este,,nlr", iLrstiflcati-l.
ril economice qi extraeconomt '1'ryr"r 11:I':.H:t:.:;
;il";'{;1:tii:;' numarur de #:"*il."ori
producntori etc'
JWi li}:ffi""ii"iffifiT:I; "i
acestea, pr";;;;f'lrenteazn
ir, ;;i;r" nlut-"lu orerta' Daci
Irj\ Dintre ""i in mod
celelalte imprejurrri sunt date' T:qlft":'-:.1'n:',f:::,TLTina ::'.-:l
cantitatii oterite i'
ri'liirii:'
schimbarea lll actr4Pr ffil'unii,'tii'f::":'..'^-l*:,:",f.*,;
q Dacd productivitatea marginala i
avea loc substituirea capitalului prin ;:|!liffiJ|il"i::il'
H:uLH:;"".T':"i.iiTlil"IT:uj i:.ll:':ffi;:r'*^il !
a
mlrncii este de 5.000 de bucdti, iar mLlncd?
1

*"' "i*:l:
productivitatea marginal5 a capitalului %*-- 15.ooo
-'
-., existen$ sau i i';lrlrii']t:i.r iilr"t'i:::
"'
este de 15.000 de bucifi. cu ce ratA va % 5.000 bun devine ,r,oi prottli,;;;;;"ducdtorii
 pentru altii, care i,si reprofileazii
activitatea. Din contrii, cffnd pretul
unitar scade, prclducdtorii, dc re.,uul i,
restrfing procluctia si oferta, iar unii
4 dintre ei abandoneaz'd, respectiva
.|
activitnte, orientflntlu-se spre alte
-)
ot-erite (l < Ke'','-'; 0);
b.ofertdinelasticai,specificasituatiilor-incargmodificareapreluluiaLtragedupi
sine motliticarea in acela;i"t'i'' tto'rnai lentd'..a cantititii
propne situafiilor per]trll ca e modificarea pretLlltll
c. ,ferta de elasticitate unitarl, cti atttil'tt inteusrtatc a cantiEtii of-erite
in acela.li se s si
atragc d*1-xi slrre Nodificarea
(Kcll-'';i'^= l)' ' dc alte inrprejttritri, nttmrte
d:tt' ofeita tlnlll bttn este determtnati ;i
.'.r,-
rr,rt
.,,,r este
Daca pr-e1u[
clu n reactitltrcaz.'tr oferta
[aiu cit'eva rlintre accstetr ;i modr-tl
ccrn,Jitii sau tjictori ai oteftei'

domeni i.
2
sub inflttcnta lor': r r -:^ r^ .,^-. ^^,," r,neo:rtivi).
(negativfl)'
Grafic. relatia dintre oferta gi pretul si marginal - relalie de sens opus
I
unitar se exprirna sub forma curbei - nivelul costultti ttnitar relafie de sens opus (negativ2t);
0
| 2 3 4 5 6 7 o1 (diagrarnei) ofertei, o$il cum se prezinta - nivelul taxelor ;i i"'ftl'itetor--
I r-elatie de acelasi scns (rrozitira);
8
(tone) in tigura 4.1. S-a presLrplrs ci la pretul cle
- niu"tut subventiilor
Fig. 4.1. Diagrarua ofertei -conditiitenaturale(maialesinagricttlturd'si.constnrcfii)-relaticdeacelaqisens
I u.m. producltorii ar oteri cloud tone din (pozitiva).
marfa x, patru tone la pretul de 2 Ll.ln.
s. a. rn.d.
Sensibilitatea clfertei la mcrclificarea imprejurariloi care o
determinf, se aprcciaz[ prin elasticitatea ofertei; o importantir
doar
speciali prezintl elasticitatea ofertei in functie de pret. , De ce obiect al ofertei sllnt
Aceasta se calcurleazi ca raporl intre modificarea relativti sau procerltualf, a cantitirtii bunurile econollllce?
oferite gi modificarea relativa sau procentualf, a pretului Llnitar. folosind Llnzr dintre. * Afinnatia ,,o [e rtit iltlllal lt de l11ere
relatiile:
estelnatmicadecatcalltitltilelecoltate
Q,* _. Qo*
;iinrportate" este aclevf,rata sau falsf,'l
aQ-
Ke ,,xlPx
Q,,* Po*
(l) Keqr r,. : L%Q, (2), ."Cum se explica faptul cii oferta Llntll
Pr* - Po* AP* Qo-
satr
A,Zil rrnLlmir bun este i rclatic pozitivtl cll
I'o* rnoclifi c area Prelului?
unde: Ke,r,,r* = coeficientul de elasticitate a ofertei in functie de pre[ la br-rnul x;
O,* = ot'erta modificatd;
Oo* = oferta iniliala (precedenta);
P,, = pre[ul ruodificat; l,iil ,;tii i 111

Prx = pretul unitar inilial (precedent); , il}; il3 .,',q )i l'1 q-1'

Do/oO* = modificarea procentuald a cantitdtii of'erite; ' prefr-rl tlllilar al bunultri X este b. niveltrl preItrltri?
.Cend c. nivelul iostului total rnediu?
Do/oP^ = modificarea procentuali a prefului unitar.
de1.000u.rn./kg,prodLlcf,toriiSLlntdispugi
F-r+rrri:lu: Presttpunem ci la preful
unitar de 10 lei, producatorii sunt dispuEi sa kg' Care ar d. nivelul costttlui marginal?
sf, ofere si s[ vandi lunar 5'0m
produci si si of'ere saptamAnal pie{ei 300 kg din marta ,,x". Dacir pretul ar cregte la e. niveltrl c:ostultti total'l
fiotertaltttriirirdacipre[trldevine12.000 su rile
12 lei, cantitatea of'erita ar ajunge la 390 kg. t. Alegeli gi argLtlllcrltati ritspttn
Ll.m./kg,ittrcoef.icientuldeelasticitatea
-in
ttrnctie cle prct este de 1'4'
corecte.
390 - 300 otertei
2. Sirnr-rlagiactivitatea unei firme, cLl
pecizia intreprinzatorr-rlui de a pro-
Keo*/p*- 123oo = sau: Keox /p*
dt cJ qi oferi un bun pietei se funda-
ilustriri cifrice , Pentru a cletnoll stra
r0 - alegerea tle la Ptrnctul 1'

t0 menteaza pe:
Interpretare: Keo"/p* indici faptul cd, la modificarea pre[ului, of'erta se rnoditici in a. existerlta cererii?
acelaqi sens, dar mai intens, de 1,5 ori sau cu 507o rnai mult.
in practica se intAlnesc trei situafii tipice:
a. ofertl elastica, definitd prin faptul ci modif,rcarea prefului (creqterea sau scaderea),
atrage dupd sine modificarea (creqterea sau sciderea) mai intensd a cantititii ot'erite
(Keorr, > 1);
 t- ilrt; tt',.aly! "i

.1, Prc*turtiritnteii f ai:trlr'iitii' de productie

Expresia sinteticd a eficientei utilizarii factorilor dc proclticgie este productivitatea,
rodnicia sau-randamentul factorilor de productie. Aceasta poatc fi detemrinati Lr
nivel-de firmi, ramurir econcmici gi economie nationald.
a Cdt de mare este rodnicia, randarnentul tactorilor de produc[ie, se apreciazi cri
t
tJ
ajutorul nivelului productivitifii.
Nivelul (mf,rimea) productil'ititii se determind ca un raport iratre rcznltatele obtinr"rte
de producdtor (produclia) qi elbrturile depuse pentru a obline aceste rezultate (cantitatczi
de tactori dc producfie utilizati). Relalia prin care sc expriurit nivelul productivitf,tii este:

flii# {#r w=aFi

unde:
W - nir,'elul productivitlitii; F - flactorii (sau fac:torul) de productie
utilizati lutilizat), e,{primati .li ei, dup'2, c'dz.
exprimat, dupa caz, in unitltti fizicc
cltrse, in rrni[arii t'iz:ice rlitturale $i natural-
tii
nttenntl le prrod ) (lttIC;itroirrillolr p(otl fi naturale (kg, ll, bucziti, t etc.) li unitlti in unititi
II rnonetar-e (cu
n conventionale silsau
lizZA te
reeali
ft nlum mari d1aacii arre Io-)c natural-conventionale (kwh, CP etc.) sau vaioare)i
cti,vaIr rtrf taac [(lorril ()l)rrtJJc
utilizaa?.[,reaa e fec)ctl unitAti rnonetare (lei, dolari. eLlro etc.), i = 1. 2, ...) tl = factorii de prodLlctir-
tlo ' lr1rlnlc
)rrir
ca valoare a prodLlctiei; utili zLrtr
produccctitie,,L^co)nsl ,.ll11lrtll
LIIT
NSLI I ol o(lIclfir
tI I(X tccicn
'ic'Ie 1t.
Acest pPr o( )c(les ;dirifi
}Sid ificccill$,sii.c(CO)n plrl iccrutlppo
ntrpli po alrte fi gestionat nlrrnai recLu giind la anunlite
instrurm(1e nllte
.err$sp( }C iIf
speeci fice
ce, de ( :C :oIn -e O prodrrctivitate mui mare are o iurportanfi ccouomici dcosebita, pr;:ntru cf, astf'el:
COI]
C In crl:sLl
r- ;LI rrlr(
Lll rr-l
I
$i apreciere, cunoscLlte sLlb denumirea tie r se rcduce costul total mediu (unitar): r
este atenllati tensiunea dintre ne.roi si resurse:
indicalrtooriteec(C(on0nfton
omIIIICI
a

:IC:aare 'in
II:rin nlttit
lre,), pri rirneeiI lor, seuslrl in care evolLreaza.!i raporturile
irin
dri
dintre ei)i la
lal nnmo
r,uUTNI norrflmerentIrdatdart,t,,au ituLICcaipa
I se mdreste competitivitatea interni ;i extenrd a prcduselor na[ionale: r se poate
rcitalte)ir 'Je a sernrrala unde, cdnd
acit
;i clrm trr trebui ruiri salariul fara a genera inflalie; r se pot diminua pre{-Lrrilc Si se poate rndri salariul real;
)ac
s[seiinilter Vivirintdralpe
rt pennntrLr
fLI I lrel itt
CI)reg tere
ea
$tt)I'ea elt'it:ienrfe:i ntili
ici
cie t tdrii l'actorilor de productie. pentru a r se asigttrt cle$terea bunistirii, a stamdardului de viali ai populaliei etc.
intelegIC)seeff milfi
ftrr rifi(ica leia([cc'l
ca[titiile CC'S tor
;tr
stt' ttrrriiIsi moclLrl in cai'e pot
:r irintclitci'rfatr.,
/a.tt
fi folosigi spre a obtine In teoria si practica economicd contemporanii sunt consacrate douii tbrme rlc
cele mlailibbuLlnn(et
9ftrez.EZL
tulta
u tatre.).,in
irn ace )esst(ca
ilCt aoi
:at rpitr;ol Yom r;tudia: determinare qi analiza a acesteia: productivitatea partiali qi productivitatea globala
(figura 5.1,1.
i p.oductivitatea partialir este cea a unui factor de productie, consiclerat u fi t

l,
I

productiei ;i ct rtodiJ'icarii ocesteio (r:eiluLri .factori .fiind ('onstanti).

lr

I origineu i

in tunclie de factorul re(inut, proiluctivitatea parliala se prezinta, dupi caz, ca

productivitate a muncii, productivitate a capitalului sau productivitate a pamfintului.

A. PRODUCTIVTTATEA
FACTORILOR Studiind acest cupitol, veti putea:
fntelegc in cc cotlstd utiliz.ctre(t
DE PRODUCTTE
.f'uctorilor cle productie ;i care este GLOBALA PARTIALA
trnportnntu stt pentru econontia ntoclernci;
R. COSTUL PRODUCTIEI
curtoctste importanta +'i irnplicatiile
C. PROFITUL deosebite ttle productivitdtii ;i c:ostului
ca indictttori e(:onomici relevanti. Medie Margina16
'r--v{--

A PAMANTULUI

Fig. 5.1, Fonnele fundantentale si rtive.lurile cleterutinclrii productit,itcitii

 L,'ti li:,tt t'{-.t t .tttt'iot'i futr de p rothtctitt 5t

AQ
wlnre =
"AL ,
Aceitst.l ltltiipc!','1!!'nlantil dc ansanrt.rln t factoril,rr Ce productie din a ctir<,r
- productivitatea marginala a capitalului lYKmg - exprinia eficienta ultirtei
unititi din capitalut tehnic atras si utilizat iri-ac-tiv'ilatea ec,-rnomici.
conrtrinare u i-,-'zult.rt electr.rl r-rttl. Se dL'terlriinil ca un laport intrer varietia absoluti a rezultatelor (AQ) Si varialia
Nivelul amhcltlr f'orttte ale produr:tivitirtii se exprirna prin praductivitatea medie absolutri a eapitaiului tehnic r-rtilizat (AK,), dupi relalia
5i prodtrctiritatca marginala.
AQ
Ilroductivitatea mcdie e.:\priltxLi e.!ictt<'itctteu trLedie obrintftci prin util,iz.area - AK, WKrnC
fieL'tirui. .!itttor cle itrotluttie iri lttrte suu tt ttttiu'or (liruti inprewru).
- productivitatea marginald a pimintului WPmg - expriml randamentul
Astfel. pnoductil'itatea mt'die a muncii aratd eficacitatea rnedie cu care este ultirnei unititi de teren (ha, ar, mp) atras in activitatea er;ononticd.
ci)nsurlat factortrI munci. Se determind ca raport intre producfia totald (Q) si Se determinti ca rapofl intre variafia absoluta a producliei (AQ), exprimata in urnitati
canritatea totala d* rnunca utilrzati (L). Se poate exprima, dup[ caz. prin nurndrul fizice 5i/sau monetarLr. $i variatia absolutd a sr-rpraf'e1ei de terert (APl, dupri relatia
de salari;.iti. dc ore-munca eic.. clupl relatia '1yg=Y AQ;
t_
.
.AP
wpme =
Iixcnrplu:
- productivitatea globala marginala WGnrg - cxprima eficienta ultimei uniti'rti
Dacit prestipunem cii uil produciltor (o firrni) utilizeazi zilnic 50 de salariati 5i din toti tactorii de pr:oduclie utilizati in activitatea econotnici.
obtine o pro.llictie tle 6.{)i}0 de br.rc:i{i din bunul X. rezultir ca Se deterrnina ca raport ir-rire varia{ia absc'rluta a rezultatelor (AQ) si viLriatia absolr-ttir
a tutLlror factorilot de protJuc[ie (AL + AK, + AP), dupd relafia
1y,- = 9199 = i 20 tjc hu.:irti/.;aliu iat/zi.
i0 Ar)
wGmg=
Aceirsta inseamnii cri, lrr medie. tiecare salariat lucteizf, cr-r o eficienld (roduicie) de AL + tni AP
120 de bur:iti ziirli,: din burrul X. DesigLrl ci intre salariati existh deosebiri snb aspectul
caliticarii. ir:derninarii. ittteresulLri. conlpofturirentului etc. Aceste deosebiri condnc- [l o Dacir productivitatca cre$tc sau scarle de la o periocdi Ia alta se poate atla prin
eficientr irotlnicie) iridividu.lli care se va abate. iu sus sau in jcls, tata de medie. determinarea dinamicii acesteia, calcLrlind inclicele prodr.rctivitSlii (lw) ca raport
intre nivelul productivitrifii iu perioada ctrrenti (W,) li cel clin perioada de baza
Produr:tivitatea mcdie a capitalului arata elicacitatea medie cu care este utilizat (W,,), dupa tornrula:
factotrrl capital. Se calculcazi ce raporl intre rezultatele ob(inute intr-o anurnitai
Irv = JVI- 1 1gg .

perioeda (Q) si capitrrlul tehnic utilizat (Ktt. dupir relatia Wt Q

- Kt . w'0

Productivitatca rnedie a pamAntului aratd eficacitatea rnedie cu care este utilizat l-actorii care prit intLrenfa prodr.rctivitatea (raurJarnentul) activitiitii econornice a

tactorul pamiinl Se detennina ca raport intre ef'ectul util ohtinut (Q) 5i suprafata totala producirtorului srrnt toute dif'eriti (vezi figura 5.2).
conditiile pedociirna tice ;

cle teren (P.t tblosita pentm obtinerea productiei respective, dupi rela[ia *,.P= g Factorinaturali concentratia in substanta utila a unui zacamant mineral;

abundenta sau rarilatea resurselor de apa etc

Productivitatea mcdie glotrali a tactorilor de productie ne arat.i eficien{a agregata
tehnica si tehrrologiile utilizate
a factorilor de produc{ie utiliza{i. Se determini ca raport intr-e rezultatul total oblinut ;

combinarea factorilor e prod ucf ie

si totalul ftrctorilor de producfie utilizati (evaluati in expresie valoric:i), dupi relafia Factoritehnio d ;

modulde organizare a activitatii de produciie etc

ws= a
- L+Kt+P gradulde preEaiire si calificare a lucrattlrilor:

reialiile dintre sindicate si patronat etc

Productivitatea
I'roductivitatea marginali exprima varialia rezultatelor obtinute prin moditicarea (rardamentul)
rnotivatia muncii;
cu o nnitate a unuia. mai multora sau a lutrlror factorilor de productie. climatul la loculde munca;
Ea firnclanrenteazi decizia producitorului privind opottrulitatea qi viabilitatea ciimatul familiai etc
rnodifiolrii (ctesteru'a sau scdderea) cantititii de tactori cie productie utilizali.
Corespunzitor formelor productivitirtii (vezi figura 5.1), se pot determina qi analiza: calitatea relatiilor economice cu partenerii externi;

-productivitatea marginala a muncii ( WLmg) - exprima eficienta ultimei unitfti de nivelui prcductivitatii in celelaite lari etc

muncii in.rplicate irr activitatea economicti. Se detennina c:r un raport intre \ariatia absolutii o ( ron d irme ntul )
Fig. 5.2. F ctrtorii care inJluenlect:,d procluct it,itate
a rezttltatclor obtinute (AQ) ii variatia cantitatii de nrirncd trtilizata (AL), dupd relalia
 { t;jtii.if i:i JJ
cadrul formelor productivitatii, locul central il ocupa productivitatea
L.r
firmar, 10 salariati rnunceau 6 zile pe saptimAni, 8 ore pe zi, iar rodnicia
muncii (medie si margiuald), pentru cd factorul munci are rolul determinant irr " intr-o
ansamblul [actorilor de productie. metlie a nruncii era cie 4 produse pe orii. in prezent, salarialii lucreazi 5 zile pe
siptdrninri, 7 ore zilnic si obtin aceeasi producgie saptiminala.
i ) i't.i-it;:l t-il.ir i"i;i '
Cu cdt a crescut productivitatea medie a muncii?
,/ it.iur t i.,\
J i_{.hi}s'{'i,r- { {,,1,t}}i
+ Productivitatea este un indicator econo- # Cum interpretati, in primul rand diir
uric cantittitiv si/sau calitativ? Argu- pLlnct de vedere economic, rezultatLli
15" tlr: 1r:1 gl:"*eIrir:tir.i
mentati rlspunsul. Lrnei analtze care vA arat[ clr in douii tn activitatea sa, proclucdtorul consumd factori de producgie. Acegtia sunt
* Care trebuie sii fie relatia dintre trlri, X $i Y, nivelul $i dinzrffiici.r gumparati cle producator de la piati, iar apoi sunt utilizatjffroducitortrl efectueazd
dinanrica productivitetii muncii ;i prodLrctivitAtii sunl diferite'l
deci o cheltuiald. De asemenea, e[ cheltuie;te sentrn a-s(depozita bunurile produse
cliuarnica salariilor'? De ce opttrti peutm + Analizati reiatia prodLictivitate-tirnp
si pentru a le oferi curnpiritorilor.
rlspnnsul pc care-l considerati corect? li ber si colrsecintele acesteia.
:| ibk,ti;;tr,,7iun,l,irk1o,
"-"'--'' "' friTr-,ti
J--"-'- iii'1,thfii,iEtii-iieiiiit'prof,urerZa,
-- I-'"'""-"-' r- -" -' r'"---"
I si vdnzarea bunurilor economice produse de el se nume$te costul productiei.
-' --_' Epffi
-'-r-\-''' ' I
I
tr" {t { } it fl,lrl l1 [ ir,

l; ij. ii t.,'f l,l i_ \'.\'1.

L,:^t:;lri,ri{1;
" O societate comerci;rla cu profil agricol, car-e dispune de 100 ha teren arabil Ei Confectionarea (fabricarea) unlli costum de haine presupLlne efectu area
dotirile necesare in capital tehnic (masini, utilaje, calburanti, in-qrisdminte, pesticirle urmAtoarelor cheltuieli:
etc.), fblose;te in Tu 5lucritori agricoli, fiecare lucrincl in medie l.0f)0 de ore anu1l. si * rnaterie prima (stof'a) =1.500,000 lei
obline o producfie de 3.000 de chintale de cereale. in anul r,, pe acela$i teren si cp # rnateriale auriliare
acelaqi volum de capital tehnic, dar utilizdnd 6 lucritori agricoli (tirlpul lucrat de un
(c[pttr;eald, a[[, nasturi, fermoare etc.) = lei
700.000
lucrdtor riunine neschimbat), s-au oblinut 3.800 de chintale de cereale. Sd se determinc:
lei
a) nivelul productivitalii medii si marginale a muncii (pe Iucrrtor gi pe or[); b) nivelul *
pnrcentual al prodLrctivitdfii medii a muncii (pe lucritor ;i pe ora) in T, fati de
arnortizareautilajelor = 200.000 lei
t,. * lor (contribufi la asigurlri
salarii qi asirnilate
Rezolvare:
sociale Si la ajutoml de $omaj) - 200.000 lei
n alre chelruieli (chirii, dobanzi etc.) = 100.000 lei
a) Wru pe lucrdtor = ,ffift-=600q/lucrdtor = 600 q/lucrtor Total 2.900.000 lei
Producatorul cheltuieste cu desfacerea
3.000 q (distributia) prodlrsului siu pe pia[[ = 300.000 lei
Wr,, pe orir = = 0,6 q/h Total cheltuieli de fabricatie
5.000 ore
."-"'-'"*' si de desfacere 3.200.000 lei
3 .800 q I Cheltuielile cu tactorii de productie utili zatr gi consurnati trebuie sf, se regAseascA
W,_, pe lucritor =
6 lucratori =
633,3 q/h-rcrator i in pretul de vdnzare al bunurilor economice, pentru a putea fi recuperate qi astfel
i continuati activitatea economicd.uP
' Includerea acestor cheltuieli in preful de vdnzare se face prin costul de producfie.
w,,r pe ord =m = 0,633 q/h , Costul de produclie al unui bun trebuie sd fie mai mic degq1 preful de vdnzare al
i bunului respectiv, pentru ca producitoml sd obtind protit/
\r,I..
vvtttg -
89 g00q/lucrator. 800q 0,gq/h \- Aceasta condifie il determini pe producdtor si urmlreascd qi sd, analizeze
-
t l,r.rf,tor'uLl/ruLraLot' Trooo..
= structura costului producliei (elementele sale componente).
Elementele de bazi ale costului producSei, potrivit teglementdrilor in vigoare, sunt:
h ) I*L = ffil.100 = I 05 ,5o/o;lw,Llh =0,633.100 = I 05 ,5oh a. cheltuieli materiale de productie (C), care includ cheltuielile cu: r materiile
0,6 prime; r materiile auxiliare; r combustibilul; r piesele de schimb; r energia;
r iluminatul unitalii; r arnortizarea capitalului fix; r reparatiile; r depozitarea etc.;
5l {'' t i I i :.t r r,: *,fu t' t * r' i i r i r d e yt r rt d u t' li t Ft i'tiitittiitii 5

2. Costul variabil (CV) inCI

l'e
consumului de factori care, pe termcn scurt, evolueazi in acelagi sens cu modificarea
producliei. Cornponente: r nraterii prime: r materiale; r combustibili; r euergie: r
I salarii directe ale lucr0torilor din produclie etc. Dacil vlriunrul produc{iei este egal cu
zero, costul variabil este zero.
fac
3. Costttl total (C'I) este sunlr costului fix gi a costului variabil al productiei
(vezi frgura 5.-1):
c0l'
CT=61iagY.
.ri (
I
Citirea diagramei:
r curha costului fix este o linie
paralelI cu ax a productiei pentru cd,
rnii'imca sa rinrAne constantl (pe termen
Amortizurea repre:.itttd proce.;ul ecrtnot.ttic de recuperctte treptcttd sr:urt). inclif'erent cle evolutil prtlductiei:
cheltuielilor ,facute cu c:ctpitaLu! .fir'. r curba costului variabil porneste din
Anrorrizarea capitalului fix repreiirrti o sumii de hani ce se include in costttl dc irr origine, cll o tendinti de crestere, dupl
fabricatie al bunului si/sau serviciului prodtrs. / care are loc o inflr.xiune a ratei de
Fig. 5.3. Diu.st'tntit c:uiiurilor
r Consumul capitalului (tehnic) circulant pri:supune includc'rea integrali in fbnna o tendint[ de cl'e.stere;
cre.stere $i dirl noLl
transf estc ionnat in rezultatele r curlla costului totai proci ucticr pleac[ din acelasi punct (a) cu ceir a costului
(Je
fiecar cleosebire de consumul fix (ceea i:e insearnnii ci, la Q - 0 + CT' = CF), cu o ovoiLtt-ie ulterioani conditionatl
se inr ie baneasc/. consumul de dinamica costului variabil.
pare a valoricd./ Dacir 2'','e rlr insa irt I e dc-re natura actiunilor producltorilor care genereaza
Cantitatea cousumata de capita! circulant. in expresic fizica, pentru obtinereu cht'ltuielilc' respective, costurile se ._grupe az i in alte doua categorii:
untri bun econornic este denurrrittr consum specific sau tehnologic./
Totctlitateu cortswnurilttr cle t:apital circulant tmpreunir cu amortizorea
r t-osttlri de fahricatie (fire. \'ariabile si totale), ocazionate de obtinerea prodr"rselor
pe cars firma le comercializeaza;
cttltitalului fi-r, .formeazd cheltuielile muteriale de producfie. ".

r costuri de distributie (fixe, variabile si totale), generare de comercializarea

2, Consurnrrl lactorului munci poare .!'i exprimot ftzic, prin timpul de mwtct produseior, fard de care fabricalia n-ar avea sens, iar prcducatorul ar trebui si-si
clu'ltuit f(:fitnr ohtiuereu mtui l.titt (.'t'i,ito!t'tic tou u ttilregii productii, .ri valoric inceteze activituteil.
srrrr monetar,
ltrin ceeu ce cheltuieste productitorul pentntJuctot'ul muncd angujctt. Indiflerent ci sunt fixe sau variabile. de tabricalie sau de distributie, prtrducltorul, in
efortul si.u de a-si geslitrna activitatea cit mai bine, se foloseste at6t de costurile totaie pe
3. Consumul factorului naturir (panrint) in ticti,,'itutett econondrti este evi- care le-am relevat mai inainte, cat si de cele pe unitatea de produs, lcrrnirte diu
tlertt si senmificativ, tlar esre .fbdrte g.t'eu de relcvctt - uneori chiar imposibil - urmatoarele categori i:
sub uspect .fitic. De dceea, se Llrtnilreste ruunai yaloric (monetur), prin ceea ca
se pLdteste pettru a-l cktbfindi si u-l utilk.tt. r costul fix mediu sau unitar (CFMt. care se cleterminf, prin raportarea costulni
Costurile producliei, datl fiind diversitatea klr si din necesitili practice privind fix total al productiei ia volurnul productiei: Cf'M =
programarea, clerularea ;i ralionalitatea procluctiei, sunt grupate pe categorii in
Sa ;

lwtcrie fu tliJerite criterii. r costul variabil mediu sau unitar (CVN{), care se cletermind prin
Dupi rela(ia existenti intre dinamica volumului producfiei si dinamica raportarea costului variabil total al producliei la. volumul productiei obqinute:
cheltuielilor facute in acest scop. se dtsting urmitoarele categorii de costuri: svN,r -s-Y.
a
1. Costul fix (CF) include cheltuieiile de produclie corespunzf,toare consumului de j
r costul total mediu sau unitar (crM), ce se calculeazd, ca raportintre costul
factori care, pe termen scurt, nu depind de volumul producliei 5i rimAn relativ neschim- i totai al producgiei (adici CF + CV) si volumul productiei obtinute:
bate. Componente: r amortizarea capitalului fi.,<; r chiriile; r incilzirea unitltii; i

r ilurniuatul unitiitii; r salariile personalului adrninistrativ; r dobAnzile etc.

Dacd volumul producliei este egal cll zero, costul tix are o valoare pozitiv5.
CT CF+CF CF CV
=
CTN,I
aa = CFM -F CVN,I:
j
=
t_

f
.,_-- -_-_"-"- J

a Q
(1

r
costul marginal (Crnr), ce reprezinti sporul costului total (AC'T) deterrninat CT = 25.000.(X)0 u.rn. (amortizarea anuald)+ 250.000.000 u'm. (capital circulant)
+ 100.000.000 (salariil"); = 315.000'000 Lr'tn'
de cresierea cu o unitats a volumului producliei (AQl. Se calculeazi ca rapoft intre =CT
profitul = VT (venirgl total) - CT (costul total) = 400.000.000 Lr.m. -
sporul costului total (C'f, - CT,,) si spoml de produclie (Q, - Q,):
315.000.000 u.m. = 25.000.000 u.m.
crr -c'ro
cr,ro" =l9l'-
AQ Q, _QN
inteitcleauna producatorii sunt iuteresati sa oblinl productia cu costuri cdt mai
mici. ln acest scop, ci analizeazd fiecare element din structura costurilor, stabilind
rnisuri dc rt:duccre, iri concordanlir insi cu erigenteie competiliei impuse dc pitrli.
Principalele cii
de reducere a costurilor utilizate de producator sunt:
, [Jn intreprinzdtor cLltloa$te cir prclul Ce cantitate de bunuri trebuie sa
r negocierea urror preturi de curnpirare a factorilor de produclie cit rnai micil Llnitar al bunurrilor pe care le vinde este produci Si sA vandf, acest intreprinzdtor
r reclucer:eii stocurilor si dirninuarea cc.,nsumultri de materiale: r reduceiea cheltuielilor clc 100 Lt.rrl./buc. Costurile fixe (CF) la pe ntrll a obtine Lln protit total brut de
cu salariil,: pe Lrnitatea de produs: r micsorarca cheltuielilor de exploatare a utila.jckrr. lirnru SzI sLlnt de 60.000 u.rt., iar costurile 80.000 u.m.?
insta!agiilor ctc.; r scdderea cheituieiilor administrative s.a. Reducerea cheltuielilor variabile pe unitatea de prodlls (CVM)
trebuic conceputir si realizata frua rleprecierea calitdtii. sLltlt de 30 Ll.m.
in conclitiile ecrinor;i"r .1. piefa, costul unitar este si lirnita interioari p6nir la l

carc poete cobori pretlrl de vinzare al Llnlli bun economic., firir sf, puni in pericol
actrvit utea zlgentul ui ecrrnorllic.
*'nn'r,{'itlli
PROTTLEN,IE tn economia pial[, ragionalitatea activititilor economice cu caracter comercial
cie
este relevata de proiit. .a*,iu i se mai spune gi beneficiu. Profitul
este excedentul
Dti R[,T. LECTIE
incasir.or reari
proritului ;x**:"'3"$"*lJ":':TllJt.lti.tii;
. * Stabilili si explicati Lipsa
lir,,itatca $i
Argrrrnentlti daci $i cie ce proCuc-
cor^rtLrl prLltJrrctiei sunt
corelatizr dintre
costril total mediu al producfiei $i costul care se incheie sl ffi1:'::["';;;i;"2a. unitsrile
urmaresc sistematic, constituind motiva{ia obiectivi a proprietarilor
^
irrdicatori de ct.icieirta JsonLrinicii. total marginal. Stabiliti care estc economice il
.upitofrf"i. Maximizarea profitului la nivelul uniti[ilor economice constituie criteriul
c Au tr lizat i re iat ir ie rec iproce cti ntre semnificalia acestei cc)relatii pentrll
lor'
agerltLrl econcmic producltor? cel mai important de apreciere a eticientei
prodLlctir,'itate si cost (mecliu si mar-ginal),
pl'ecLrin \si ii:rplicatiile accstei relatii asLlpra "; Dernonstrati n-latematic si eco-
- Din punctul rle vedere al firmei, dit'erenta dintre incasdrile totale qi costurile
c,.)nlportlulterttuirri agentui ui cconomic nornic - egalitatea dintre costul total rnal - totale reprezinti Profitul brut.
pr-oducf,tor. ginnl $i costul variabil rnarsinal. P. = L, .-CT = CA - CT = (P - CTM)Q,
in care:
P, = nroto Profitului;
I, lir" i i.l i, i i,
i., \ I. = incasiri totale;
I{ tu,/-{ } i , \' ,\'i ,\ CA = cifra de afaceri;
CT = costul total;
r O iirma oarecare utilizeaz[ un capital de 500 de milioane u.m., din care 50Va P = pretul unitar;
reprezinti capital t'ix. 1i pliteqte salarii de 100 de milioane u.m., oblinind o produc{ie CTM = costul total mediu;
anualii evaluata Ia 400 de milioane u.m. Dacd amortizarea capitalului fix are loc in Q = cantitatea vindutd.
l0 ani, sii se determine costul anuai al productiei (CT) Si protitul. Legea-contabilit[1ii qi codul fiscal din fiecare [ar[ reglementeazd modalitatile
specifice de determinare a profitului qi
Rezolvare: Dupi ce firma pldtegte impozitul qi
Capitalul (K) este tbnnat din capital fix + capital circulant. profitul net. Profitul net are ca destina
Capitalul fix = 250.000.000 u.m. tehnic, constituirea de rezerve financiare,
Capitalul circulant = 250.000.000 u.m. capitalului (acIionarilor)'
Amortizarea anualfl a capitah.rlui fix este esald cu 'tuta un exemplu de calcul al acestor forme de profit in contabilitatea unei firme care
250'000'000 u'm' produce un anttmit bun economic.
= 25.000.000 u.rn./ an
l0ani
 59
{j ri! t:ltrt'ii .i"ttr'liit"itttt' tlt J7i^i :t, : : !! 1'

1. Cheltuielicu maieriile prime............... ........... ...45 milioane iei

A, a inregistrat la sfarsitul anului
:

2. Cheltuielicu combustibilulgienergia..... .......... 5 milioane lei a produce i .000 de bucdti cin bunul
3. Cheltuielicu saiariile.,..* economico' f i iranciara :
........ .25 milioane lei
4. Antortizari....-.............."....... ..........5 niilicare lei
5. incasdritotale............... ..........100 miiioane lei
6. Profrttil brut [5 - (1 + 2 + 3 + 4)]..... ....^..............20 milioane iei
7. lmpozitulpe profit 25%....... .......5 miiioane iei
B, Profitul net (6 - 7)........ ............. 1 5 milioane iei

Profitul indeplineste mai multe functii:

o Iiuttctiilc . ii motiveaza pe proprietarii de capital aslli),'a uiiii,:,rr-ii
pretitultri acestllia in activit[ti cLr r]a.racter cornercial:
iu cc{}il{)riliil . stimuleazl initiativa si acceptarea riscului tli:i p';rtcii cilor
tic pintri care iI urrniresc drept scr)p in actiunile lor,
Din anatiza ratelor de profit r-ezttltf, factot
ii cle carc depincl vollrlllLll profitului $i
r incitd la cresterea eticientei 5i cultiva. spirit',rl de ecor:urnic:
r este un criteriu in tunctic de care se deeide alocarea resurselor (factorilor grarlul de profitabilitate a firmei, si antllne:
irrtr-t'r relatie inclirectl (negativa);
de producfie) pe activititi si firme, orientzindti-le c,.r prioritate spre celr: ruai o nivelul costului unitar' cLl care prol'itul este
intr-o relatie clirectir (pozitiva);
protitabile, ruoderne ; o nivelul prefului unitar, cLl care profittll este
cu care profittrl este intr-t: rela[ie
I este o sursa de finan{are directd sau indirectl a oricdrei activititi. irrclirsiv a o volunrul produselor si scrviciilOr vindute'
celor social-culturale; directa (Pozitivi);
. asigura autofinantarea, t<.rtalit sau partialS. respectiv o rnininli inCepc:nclentti .vitezaderotatieacapitaluluifolosit,fatl<lecarcprofitulesteintr.oLelatiedirecti.
financiari, absolut necesarit oricdrei firrne competitiyg __
Vitezaderotatieacapitalului(V*)seexprirnifieprindurataunetrota[ii,fieprinnumSrul milioane de lei
o hlrrtivittil It- Sislemlll acti\ritItiior motivate de obtinerea protitului poate ,

de rotatii in unitatea at Sp" t*"'pttt' dacd un capital de lCx) de

p rof itului I sir genereze $i abuzuri. L,xistenta insa a LrnLri cadru ie gal l 'i-p
p{}'.rtc gttltrit ipr-rternic descllrajant sllb acest aspect $i a Lrnor rnijlt-ace aretlnnumairdedoudrouliipearr'inseamnacaduratauneirotatiiestedeSaseluni.
in unitatea de timp este
i efjciente la dispozrtta statului, intre care Lrrl sistem de irnpozitc
;

cu cet dllrato ufier rotatii este mai tnicd, cu dt numd'rul de rotafii

'.il)uz!.triI cre$te' sporind produclia si
i ,li taxe care asigurf, o redistribuire corespllnzdtoare a i
mai mare qi deci viteza de rotalie a capitalului tblosit
I veniturilor in societate, poate contracara astfel de fenomene.
pr0fitul.
I

Mflrimea profitr"rlui este variabila de la firmi la firmi, in timp si in spalirr. Reltttie ilrclirectii
. Gradul de prolitabilitate a firmei se expriml cu ajutorul ratei protitului
() Durata unei rotatii
(R,,). Existi tnai multe metode de calcul al acesteia. €;a O
'9
(1J G'l
ol
|-a
t)d d
Ca un raport procentual intre mrua profitului (Pr) si capitalul tehnic folosit (K,). Relatie dircct td r$
' proporlionale 'ai |l.)
9-

!3
L)
-'O €
R*=3
Kt
, loo
I
t-

Numarul de rotatii Pe an

. Ca un raport procentual intre rnasa profitului (Pr) ;i totalul incaslrilor

firmei (cifra de afaceri CA). Relatie directu

R,:& x 100 Fig. 5.4. Relulict clintre vitei,o cle rotatie cr caltitalului si Ttrtt'fit

. Ca un raport procentual intre nrasa profitului (Pr) qi costurile totlle de Rataprofituiuiestefbarteimportrrrrtdpcntruorientreastnrcturiiproduclieipeproduse,

in crutarea acestei
producfie (Cf; - rata rentabilititii. tii"J.r,,,"il cele care ottra o ruta cdt mai inaita'
rzrmuri qi subramuri, activitati (cu
sau-chiarabandoneazd anumite
rate, unii agentr econo;t'i,;i;;*ang mare)' ceea ce imprimi
orofit mai mic) si a."tiia '"' i'itl"# atele
(ct' profit n'rai
Rp,:&., roo
ilttrror activitililor o dezvoltare inegald in
timp'
 ,r- r?i ,:i.'ii;! j (tl
l'rofltul este tormat cri, profit obisnuit ecollOililCe Ilu-i illtti trernlit CLIlI)pf,r area de noi factor:i de: produc[ic. Falilnentul
;i din p*rfit s*prirnentar salr protit de mor dec:urge din insusi mecanisnlLtl pierlei Si se sanctioneuzi juridic potrivit legislatiei
I ii ,;il : I Itrtrnr,rl Sau
rrOrnilrl c',rr Ordinar,
^-Ji.^^- exlstente.
ir' ..1!:;, . .: ' eCOnOmiC pentfu a

s Profit - venitul citre_ se cuvine Lltilizarii iente a facttiritor de

;;;;*;;ffi ilTJffi ;THTTffi ,lil:T:"tll,I:##,1;t,*;ffi *i:i:J:::
monopol.
pr oprietarului de capitaI pentrLr
aportllI stiu la activitatea uuei unitAti
p roduc fie.
ef ic I

* Profit nelegitirn - venit rlemeritat,

::ii.r-l:,.,I
: fgentul economic cale obtine profit ecoltornice cLl caracter comercial. obtinut ca Ltrtnare a Llnor economii
Eiri
i
suplinrentar il
rr \-'L'rrrr'
olr[ins si * Profit brut - dennrnir:e care
'
! dd:lj- I

pe cel ttormal; reciproca nu se nejustitjcate sau a Llnor situagii care nll

este neapiirlt valahil;.
I Pr';fitul e'ste u]l collcept dc naturi atribuie dif'erenlei clintre incasarile si tin de activitatezr le-uala a finnei.
i diil insusi
i complexri. i\ccast. reiese costurile totale 21le unei firme.
firntul c:it rnirir-r-,A.r {\.r iiz\..r-_ ..: " l'aliment - situatie determinatl de
componenre:pontLrr,,i:l,"iT:r:i'I;,ilil"J,::,H::f EProfit nct partea ciin profiturl mecanismele pietei $i sanctionata j.r-
brut care rimAne dupi ce :ie platesc
Profitul tegitim este suma ce revmc."lui.rr,"
serviciul adus prin activitatea ec
detine firma ,rt', i,rt."p,_aerea ":#T.t*1*;;;;
pentru impozitul $i alte taxe pe profit:
ridic, ca urnlare LL l'aptului c[ agentul
economic nu mai rrrL' nicio posibilitate
nomrci pa .ur. o clesfir5oari.
Profitul legitrrn il Rata profitului rndrime i realfl de contintrare a activititii respec-
. tehnice,.oiiro," este formar <tin ,enitI.,ri in,
procentualir cal'e exprimi gradr-rl de
;i J..ii'ma p.i, ir,,..,rr..r1uir"#,"til::H tt t'e.
ri mai ieftine, imbunrtitirea pioaur"t,,.rot. L|r."r'::;1ffi:#l#I: profitabilitate er Llnei firme comerciale r) Autofinantilre mlrirea $i
,ri outir.."o artora noi, organrznrca s,perioara in raport cu o serie de factori
a activititii economlce etc., l, perfectionarca capitaluh-ri tehnic
care o o;ro.,,
tapt serviciile reare ad.se d: f'rT,,
inL.*a eforturilor depuse. Acestea sunt econornici (cifra de afaceri, capitalul folosind o partrt din profit $i/sau
de
,,, il;;;i'p,-opriei sare activitali, ci folosit, cosrLrl total etc.).
beneficiazd de ele' EconomiSti ae 5i societiigii care aporturi suplimentirre alc actionarilor.
scutit de impozit pentru a stimula
prestigi, slslin protitul
-rlhni"o_""oro*r". i
astt'el <Job6ndit ar trcbui " Profit legitim - venit meritat, care
progr""*f
venitur ne'meritat sau profitur n.rJgiti,n se obtine de firrni, ca unnare a
,rrou. insusita de posesomr capitarurui
fiirri si fi avut vreo contrilbuti" r" "rr"
imbogdfire t'iiri cauzi. i, esenld,
,.iiiir*a economica. Acesta ipo." co o
sursii de
pe,r* economie pe r9gg. el ,,are "u,
,pu". iruurice Allais, laureat ar premiurri
Nobel -f"' I iI'i'ifi':fi.i Eil g,{..H'!'r{ {,
caracrerul unui venir
fav.rabile, independente de beneficiar,., gil;.
;;;r,a,li o,n circu,rstiurfe ;'/ 1' lilttt"l{,,\ I{.il,\
de pJsesorur t".i".,,rri de producfie
respectiv' El nu este un rezultat
a upo.t,tui"ai.ari.,nei la activitur"o :9 i L, ,1{ it-l' I \.i.i,, L{ } Il
,

economii ne-j,stificate de cheltuieli ci ar unor

p"nt.,, p.n,."tia mediului inconjurf,tor.
".onon,rcii,
unor preturi de vanzare excesiv practicirii
de rijicate, .ig,igu.ilo, strprimentare I. Profitul este o form[ de venit. Curn 5. Cue dintre modalitltile de determi-
sau de alte fenomene sociar-economi." prirejuite de inflatie
.rc. o.';i"i
,, ,ug.r,r;.u-*lrr"n"u profituri poate fi motivatir insu$irea acestuia? nare a profitul ui ii preocrrp[ in mare
cur.urlip-ti,,rlui -conauce ru o'r,,,r, grobarii. si
fie preluate in i,tregime d" ,o.i"tat".
2. Explicati ftrnctiile profitlrlLri. Care mdsura pe actionari'l
care cete doud componenre^cu greu in
se pot iientific". ;;-;; 6. O imagine asupra capacitAtii con-
continutul lor, este necesard intotldeauna
_r"irr, mai profundd.
i*,., a dezvalui dintre acestea conditionezrzA $i sLlcceslrl
curentiale afjnnei se poate fonna mai ales
Eficienta economlc- " in confruntlrile concLlren(iale?
in funcfie de nivelul:
rormare u ot",t"i_;;:.l,#[;,':i:J:,i,:::,'['j:.if 3. Argumentati de ce pentm firml pro-
raportului cererii fatir de.of'ertri pe
prali -.on.r"rrru, r,
,.,",?tlll,,""i:'$lT
,ir"iJii"r.olulia prelurilor
i; fitul net prezinta cea mai mare importanfS.
a. masei protitului?
b. ratei profitultri in functie de capital?
de vanzare qi veniturile .onri,*'uro.itor."B"ono,rria 4. Pe exernplul unei firme, desprc care
de piati cere ca eficienta c. ratei profitului in funclie de costul
rirrne, deoarece aveti cunostinte, otral izati prof itul din
:i,H,'#;ilil:J:l-:1",*il:,;1,,I."T,,:i inericie,rta",i";;;ffi''; total'l
perspectiva urmiitoarelor elemente: d. ratei protitului in functie de cifra de
Falimentur unei firme apare atunci mdrime; beneficiari; rnotivafie; functii; risc.
cand aceasta nu mai are nicro af aceri?
reald de continuare a activitatii. posibilitate
a."urtuir.r"-uirni cii incasdrire din vdnzarea
bunuriror
 -
{ iii !:,*.1'i';i,!:'i:r' i i,t'ii t t
t {i rj iii{);i lt t, !i t,

PRORLtrN,IE
DT] REITI,E,CTIE

' Prtlfitul ,si satisfacerea unor nevoi r Aratati (argurnentati) Icgirttrrile care
cu caractcr social-nrnan erle colectivitatii.
. Culn s-ar ptitea explica orie,tarea ir 1-lot cxista ?ntrc: !rr-ui'it tegitim; ltrofit
nc,legitirn; e,conornic subteranrr: profit
nLilriero5i intr:eprinzitori de afaceri in
spccial in domeniul corrlertului? net; autofinantare: indeprenclentii finrtn- f i.'L"1' .
c iarei.
S,IHCATiISh,t{J [-,
COt{C[1 RF], lVT',IAL
iata este Lrn tcnomen care iu viata
I' l{t ) li L lr i\I 1..
de r.oltLe zilc:le poate ij intzilnitfl sub
{)L, t( f:7.{)L\'-,,\'[ nluueloasc l'rtrmc corlcl'etc: targuri, hulc
pubiiue. r'eteie de rnagaziire, supennailuine,
cllltosc urnizitoar.ele informatii, r Rata pr-ofiiulni in fu,ctie de cifi a crc expozilii cu vinzale. case de comenzi. bulse. tranzactii intrc fir-rne s.a.m.d. Practic,
situatia unci firrne Ia finele ai'accri, colnparatr v c r.r rata rentabili taitii. exista atitea piefe cite .:ategorii cle hnnuri sunt supuse tranzactiilor. Indif'erent de fbrmele
este: sub care s.: pru-zintir, piata este epicentrr.rl in -.1u.n1t c_41gi1 gra_y1t9azI a9!iv'i1r4ea g_._qgo*igg
Cifia de al'aceri - 200 uril, iei; pontlerea
a. lnal tnare'] c()lltelnporanri. PLodilitji si consunrul .- actete ccouornice fundarrrcirtalc -. dar q;i alte
costudlor rntrteriale in CT = 80Vo.
b. ntai mica? corxi)oncute ele viclii economice gi sociale, sunt intluentate de piirti, de rnecanismul
c.sturi salari.le -- 30 mil. lei; capital
. crrncurential, cle niveluI si evolutilr preturilor. Cind pielele firrrclionr:az5 uormal, grafie
rutilizat - 400 rlil. ler. c iclentic li'J
nrediuhri concurenlial, prefudle sunt corectc. iar libertatea 5i posibilitrilile de alegere ale
Impozitul pe profit 16%. cl. i^rl titrctie de situatic-. poate f i rn.i
rnare, ai mica salu cgald? irgciltilor econon rtci sunt ridicate.
SA se deternrinc,:
. profituI br ut: Dczvoliarcu ccouotniei ;i Llil trai cleccnt i depirri.l $i dc dezvol tarcer
Rispuns: b
. profiturl net; pietelor concLtrentiaie si tiritctionareu lor r'n co
3. Elabor.tr Lrn esc, de .,a-douri
' r.tzr profitului caiculata prin toate pagini privind relatia protit legitirn, profit
Pentru itriclcgerea problcrnaticii pietei ;i rlcurcnlial, vont studia:
It-lrmele cunoscute. nelegitim, functiile profitului, econorniir ,q
subterani.
A. SEN{NII.'ICATIILE PTETEI Studiind acest capitol, veti fi tn
,nasura
-J!

sa:
R. PRETUL cjtte"!vs9-.t:i#:I,Jir.ttlJlv.ai*si.,Ir"9*!I
g .I::
" "r
o tu t s."!" *.., :::ttn!: !!l^31 9.1!g,r"y'
" !;
C. IVIECANTSMLTL f
CONCURENTIAL
! c t^y o a I t g.{,! i i
.,,"!"::#, "r:!
ytfj t:. (!rt r r,9_
_
p ! L

cere rc ^ti o!'er!ii., .pj'a.( t:Jt! ;i inqiq!.ery!ek.

,'
lor usL4pr(1 €( ot't otntct ;
I). PIA'I.'A CU CONCURENTA s e-rp'licctti (tv(.ttri$ ete tileccutisrnului
PERFECTA
- -d-

coniitrenticil;
t, tn[cle..qeti cunt .fwrcfioneuzti o piga
E. PTE]]E CU CONCURENTA id e old, (:rt ('ortctn'uttri peqfectg
INII'ERFI'CTA
neaz,ci celemai relevctnte tipuri de piat!,
care se intAlnesc ht reulitateu economicd.
 !t,tr-i;iri!;;i {;
[, i-'tliri]iiijrir

. Piata este cau[ur

e orienteazd ce $i cit sf,
produca qr s
ii
st irt
1l) functie
tllllctrtr d":1t-"
ut
hani a unui bun economrc
economr
',,rrfi1"
rrarfare i^w "s""1i'-:::1"^Tt::,:i,,...,
luarea in bani
reprezinta up1"."l:X.:lL tli].,ur".,rr
fi;;;". Pretul in d
nci ccind
;'-li:I# H:X'#i JI;;.';'#ffi ;;;*o'ut s"nt'lr
sunt tre acord
e ac or d atunci
atu

-ilXl?il
'*H1;,:;1:ff'r#xdhi,,u, rtirecta sau inte,,, i c" orerta
'lu'luia
sc'lu

".,J#ll::ffiJ::'Hii;^1?'1,i"ffi';*il11ffi:f'ilH delr",uranisu!!rv
"' i ;#;:ilH".[#;ilffiilffi:;"i"*;;il; "''i,i*.".J"''i"*'t*'piaraiodepritratd- -
rrrrti I in acest context, piata are un cemp demaniiestarc ex!rcm de $estEafac purt€: , ,- ^^^^ -- -d...w^ie d nr trebui sa se FoduciE,
::,1ffi[:T::.:]T: ffiI:i:',ifli::l#:':i::;:;:l,l-
""'i.oiil;"i"'iiJ;"ili;i."};:'iffi "ffit;*;ii 0,,1..,;i',.
'":T;,1:Jixi*-*u'.r.*'.t:,":,,:s".^":"-Tf,ff[i:l'.T::ill#,:"x,':iT5
*' '
,,, i ,"""f;;; *;H#;f;il;;#'=" ;i'"-;-;; ;;4." fiid"
!t'*il;;;
,,,.*',"* 'uu ('P".:*:::::l"l i
"::101':::."::?::T:':i'l
de veriricare qi conrirm,l" . variatiire
. consurrul se realizeazir prin chelnrirea oblinigg .,rr";;;,;;"n,.rt.ri qi deciziitor luate de us"n:11-":"ji'lit:: 1 pictci prin
'eniturilor
a" +;;,rii tr-si pr.ocura hunurilcr pro'e rirr n.oriror"o actului de vi,ztrre-cumpirare "tt" ^:ull,l-:: i ,',riitlificarca
"""r;;.i;""tru
. se asigura reprotlucet'ea hunurilor consurnate prin ,.*p""iir, cuutliita marfa av.r'rti I l:::::-*,::i'i'j::,i# i lrr calitative
gi

specitice gi utilizarea lor: irrfirmarea orlentarll care PU4Lw "*-' r- ' I rtl'(ll'lurrrur rrrtas
! - ^ r -- --^r..^+l- ci nnnsrtm Ca I --
i:r: i o se reatizeazi cresterea elicienlei economice care <lcrermin,r

**lilI'i:ffiili,,ffiiilH'iH::'1"Jffiffi:".ff.,Ifili;: **"1,1'i*"'**.r"
. funcfia de co nunic"-:,-ll::.t:":""i:::t::lr:Tt:Ht:i
^'"
determina
*:1Y":*:""::T"::ffi
o*tttt]l:
i
1
p" I ...,., a-,- i..a" ^
de pe
*i"o-i"i
,,,,, ii :f1ffffi::ffili#}!ffi"ift#'#:liffi'ffiIil1#; ::il:1il:;;;ili'"i
ot':?frilltTli,t,iuui." t*i""-,:::):":".:T,"]:'#ilt#,9,,
r , ,--^:
mai -.,-: pacia poPulatieid"
mari -i.ri,.onulatiei
lpu.i"iti""' l^ t* a"'i'ii"
Prodllse in Plus;
I

:.-:a1- .
11'J il,llll;r l.u.,u,.o procrucliei ;i consumurui pr:!r
imp rtanta acestora pentru exrsrenra cdE
sI I lit',".t"'
,"rJ"#;'ffi;;i;".J:;ffffi;;;i":1..t-;;';;;;J';; ..o.,I-i"e . +upr
Ti .=.:: n-: if,,fF er cele
au cale mai imoortante
importante rctivitfr
rIr\4IaIr cele mai
'cq!'l'- '-'- '--
care satisfac
piaFi p'g'"t"i
"af;;tl tptuitate
. s€ constituie modelele de collsum pe cuiesorii socioproresion in vedercr unei mai bune
iT,IJXiO"n., ""*,""zata $r cunoscutn
mediir de viara, de venituri etc., in tuoctie de reactii.le pi;lei la con ;arirea atentl a evolutiei, variabilelor so'le: 1
pie!trT;:;;ilir* .{
calegorii d€ consumatori !i de adaptare a acestora la tetrdinlele tnnza.tiilor: pretut;
Piatlestc un fenonen economic complex, o sifitezi pentu mul ; - conrcurenta.
mcepgiiFiecare acceplie este, desigur, corecta; dft partiAa; Unsut '
poaie ti definil rumoi prin considerarea luturor acceptiilor in unitat
. Piata este spafiul econornic in care se pozitioneaza to[i
. Iti;rlli ageflfii economici care in actiunile lor coo pereaz.d $i totodaii
se concureazf,. tp"l tazele in care .se pozttio neazl aggllgl
economici decurf- r.]in conditiile specifice fiecAltf-a, interesele piutnl termen ce relevl intalnirea
urmarite $i comportarnentul lor. Ca spagiu econolnic, piata *fe ". Burs[ de m[rfuri - E
forma t.
L*" .' oferta
cero;ii ctt Llneia saLl mal rnlultor
$i o cleterminare fizicd, in sens[rf ca se delimiteazi printr-o
lnumitii suprafat[ sau frrnct de pe Glob. marfuri,stabilireapretl"rlui;iacantit[1ilor
. Piata este locul de intfllnire a agentilor economigi, grupq - se schimb[.
care
'* I\larf[a- bun economic apt. sa
in ciimp[r[tbri ;i vinziito[,unde fiecare isi exprima cererea, -- care este destinat
oferta $i conditiile concrete de realizare a, vdnzf,rii-cumpzirar[. saff;faca o nevoie si
la
Aceastf, intAlnire poate ii fizicd, ,,,fati in l'a[f,", saLt poate fi schinrbttlui, prin vinzare-cllmp[rare'
L" fi i i i!,.i i-;l I rl I'1
e
Lrn anllmit pret.
interrnediati de mijloacele moderne de conrLlniczrre: telefotr.
1i:rrl'f liiti i.
fax, corespondenfri, internet, cataloage, mostre etc.
 67

) \ ": ''i'l:
.i.
J

lc!cntii'icutr i'r-t'tnclr: dc rc:alt/.are a ,Explicati, pe exernplul unei rni-rrf i datr

rc]lrtiilrli- l-,t otluclitt-cotlSLli r'r I)l-ut rnterme- rnoilLrl in cilre variabilcle sale vcrificr ar permite vlnzarea rnitrfltrrilor procluse - , .

t!iirl pie lci. dec:iziilc agenfilor economici privirrrl ce in conclitii cle concttrentf, ii cle preturi lilrcre' cele trel
A.)a c*tn rezulta
Pe cxenrirltrl rinLli b,-rn rlc ciir-c cit Si cum s[ produci? v.riabile are pietei se aflir i, i,terclepe'clenti,
cluriur{-'it\'();.I:;tr-a aveti ner,'oie ziirtic, " Cal'e sunt ce[e mai irnportante t'rurcti din figura de mai jos:
.lescric[i cr-rrii se rcali z.eazi ftrnctiile pie[ei pe c;lre le indepline,ste piala intr-r
(birrrului respectir' ). economie moderna'l
Ce accr-:ptii (sernniiicatii) are pentnr n Cum va reprezenta[i durnneavoll\tu
dnmrreavt-tustrir tenlrenul,,priertii"'? Explicati rrrodul in care piala realizezrz.'a tuncfia dt
ficcare accelltie.
Ce lonrre (c<tncrcre) cle piatir cunoa;s-
orientare (distribuirc.) a resLlrselor
activitlti economice'l
p(
,rt
teti'l Pretul {
Cunr 5g: cla.sit'icii piete [e dupii bunurile \\
\\r

Of-erta
cilrc l'ac olricctul tr:.rnzuctiili;r in cuclrul lor'l

TEXT TEMATIC [.,'ig. ' ltt tt 1t t' t'

t - t' c t-c r e - o.f'r' t't tl

,,O cregtere a cererii va duce aAt la cregterea prelului de echilibru, cAt gi a

cantitdtii de echilibru; o scddere a cererii le reduce pe amdndoud. O cregtere a
ofertei sporeste cantitatea de echilibru, dar scade pretul de echitibru; o scddere de purtatorii lor Pe*o
in {unctie tre niverur pre[urui, cererea si tiferta exp.mate
a ofeftei reduce cantitatea de echilibru, dar cregte prelul de echilibru. Acestea oferta satisflcute str*ni it't t:
sunt asa-numitele "legi" ale cererii si ofertei." pia[i concurenfialI sunt cle regul[ cliferite; cererea li -l'abelul care urmeaza
int'tdea*na se intampl[ la tiecare nivel al pre[ulL,L
egare gi asa
+ pr:ezrntf, aceste aspecte in tnod ipotetic.
' Richard G. Lipsey, K. Alec Chrl-stttl
6.1
S e cere: Tabelul
l. .rti. ,re reltre;inte grufic ntodificdrile variabilelctr pielei desc.rise tn textul tle
Cererea, oferta qi pretul la morcovi
,7t(lr JtIs..
2. sd cortsideroti tut bun ntatfar oarecare, ce se tranzactioneazd tn localitatea
tlurttttt:ttlottsrrd. Pe beq,a r:elor prezentate mai sus de cdtre cei doi autori, puteli (lc rerea Exces de
si otcrta oferta
tt;tt'i:t'itL ct'o!rtritt preiltlui si (t cct,ttitdlii de echilibru? Argwnentati-vd rclspunsul.
(kg)
satisfacute (kg)

tru, *"'i'+:ttttr

Tran r.'aclionetrea I'iecf,rui br-rn rnarfar irle loc Ia Lln annrnit

prct d iltrettfiett, in tinrp, spatiu ;i de la un agent econontic la
altul. irttr-un sistern concurenfial, pregul se formeazd in mod
6'2'
liber, in lunctie de raportul dintre cerere si ofertl. El apaft Sitr_ratiar din tabelul 6.1 este reprezenrutf, grafic in figtrra
cit l'iind determinat de pia1a, ct rezLt ltanta a confruntarii
rlluneroaselor cereri si oterte individuale.
 6t)
.,'f
e --. -_

-&:

;* iirtcr-csrrit) i)r(),JLrciltorilor Ii co^rsLnntttc)l'ilor

. sLlnt bi1:
f ii1.
pe blza pI ctttltri de cchilibrtt-
sil

saList'Iictrtc uar:.i ci ae tion erl.ir

pret de
Fiecare procltrs ltre la tln nloment dat propritrl
in timp_sub i*cidentzr
echilibrtr. prrrtul de cchilibru se m()dificl . P retr'r i
I nLlmet'()sl tr.tori: cle cKelnplll, daci venittrrile c[rnrparltortth:i tlc cchilibru
va cre$te sl cererea, lt}f
salr n.me1r,r cLrmprrtitorilor ar crLlste, r:stu ctinanric.
(] sLlpcrioar-e'. D:'tr
ectrilibrul ss vlr I'orrna la trrr pre[ $i cantrtLrte se rnodificlt
situatia poate evoltta si invers' in tinrP'
Gur,,e-itlele, aLltoritLtlile publice intervin
adesea asLlpr.*.
saLr plai.ary o,\ttl.orititiit:
pretLlrilor atet ctirecj fixi,,tJ an,rnite niveluri iutct'vin in
ttnor
a. pLej (c:ec'u ce perturbI piata, .dr:. asig.tt' atingerca clz, rlrttnenirrl
00 200 300 400 500
rl
In accst ultirn
1 600 Q. obiective soci.rre) -, cet rnai ales indirect-
prin care i; r'ttrrrilor nrai
Q" ele acloptri ctiferite rn,Isuri cle politici'..,orlonlicii :ilcs inciit'cc[.
,Jirectia stir''lflrii saLl reducerii cercril
Fig. 6.2. Frinnureu pretuitti tle ai:hilibru pe o pictttt L'on(t.u'uttiuli actiorre LrzLt, duplrr ciiz, in iir i'lucu ti trrl
szrLl otcrtui. De exerllplrr, Statul
poate actiorla asLlpra cerefll
ccrcreit $i/sa tt
, Exenrplul cle mai sLrs relevzi c:li pretul de cchiiibru estc tle flici.cl achizitii din:rcel bu. sau maJorind'cr)iturile Llrl,)r-
:*i busetafii) ofert:l'
ir i 3 [ei, iar cererea gi oferta. etiit cele exprimate Fre piatli, cit si categorii cle c.usLrnatori (cre exenrplu, pensionarii
riivclttl prettlriior
,iii.i -n,, cele real rzate, sunt egale (q. = 300). in practic:l este posibil cir in lelul *cestu, cerclcil va crcste si, probahil. si
cererea si ofertzt exprinrate la pretril de echilibm slr nLr fie per- de echilibru.
ar pLltce gcnera
fect egale si una dinfre aceste veriabile sii nu se satisfaci in intregime. Dacf, sJ co'tLli-eilzli o ofertir insr"rricic*ti, care
a preturilor,
Pretul de echilibru (P") este cel la care se realizeazi cel mai mare volum de sitLiatii dc penurie (1ips[) $i cre$tere exagerata
prilne pentru sporll ea
tranzactii pe piati si cdruia ii corespunde cantitatea de echilibru. La preturi dit'erite gLlvernul proate acorda *nele prodLrcritr-rnlor
facilitand'
de pretul cle echilibru, cererea si ot-erta exprinrate pe piala nu concorda ;i apare, clupir procluctiei sau poate reclttce Llnele iaxe cJe inrporl,
si otertei'
'i'''::::L1-y:_::9::y.:ii ."
i:T ..!," '"
t,qI"r figg. r:-_"
f:_fi9
pentrLl o perioaclf,, crestereet irnporturilor asigurirea

Pe o piali in care concurenta este normald, pre[urile piegei tind spre echilibru. De
exemplu, dacd pe piatd s-ar practica un pret, P, (vezi figura 6.3), superior pretului de
echilibru, cererea ar scddea de la Q" la Q,. Oferta (Q,) ar fi super-ioard cererii, ceea ce va
accenttla concurenta dintre ofbrtanfi: prefurile vor scddea, unii producdtori se vor retrage
de pe pia{d si oferta se va dirrrinua. Pualel cu reducerea preqului, pe piati vor fl atrasi
treptat noi agenfi ai cererii, ceea ce tinde spre reintoarcerea Ia situatia de echilibru. Un
pret P. mai mic decdt cel de echilibru genereazd comportamente opuse celor descrise
I ; Venituri reale i cautitatea t.tal.'
i

reflecta realitzrtea pietei, fiind mai

T-,:
mai iminte. in practica, o asemenea evolutie se inregistreaza, in timp gi ca tendinf[. reduse decit cele normale'
id. buntrri marfare pe care' agellt*r D Exces de otertl"'- partea de oterJ'a
:ec:onotntci o pot achrz'rliona
j,
cu
itatea ceryla.-
Af,.f;

P,
Importanta pretului de echilibru: i ven ittt rt Ie btl atre*s-tt
ittr rile ane*s-tt. , c are,lppitg-:1"g. .grlt

ate *-'
c' Subu."tiilL sume acoid
. de
:
I " , r nivel de P:9J
o releva conditiiie economice regLl- iii- iU\ ^ ^ -t
Pret
I l(rL de
tlv ect-r-:itiUru
v\-rrtrrv^ - u- I
titlu gratuitTi
istat de la bJget, cu
fl. - "*-,,1 i
-: ofelta
gi -t^!*^ .',ri.'€i,'rrf
satisfacutei A
nos-i"fre., normale pentru proclucerea ito ctare cererea
mare volum de vinzd*-i nerambursabil, unor agenli econorr\ici
iasigurS cel lnai
P ,
si consumLrl unui bun Ia un moment dat: F::::?

icltqrpiirlrt (tranzaqp: (procltrcatori satl consumatori) pentru

. minimi zeazd riscul cdnd actiritoilu i

ia-i stimula sa proclucf, anumite buntrri

D
re
producltorilor gi .nisumatorilor ! * Exces cle cererel - partea cere-flii
se i sau s[ facat fatlr cresterii prefuritor'
i care dep5;e$te captitatea oferita. Apare !

Pz _o- desfirsoara la nivelul pretului cle echilibru;

.la i cle regul[
cinil preturile practicate fit:
acest ni,,'el de pret, cererea [L
Q't Qr
\( I Qu
\(e Qz
\{t Qs
\{J
of-erta tind sd se apropie sall chiar si fie
Q,
-'iq. 6.3, ReintottrL'ere(t la pretul tle eg al e;
echilibnt
 lr{
_..,tg[J$g
* (-t: este pr-etul cle echilibru,l cffilii pentru a-si realiza interesel u clULq.pLISl

r preturiior - e.ste ,;iu ,, dezir*tririr,l ilIl-ae altii.

Cc i,rpt-rftantii arc pretrrl tre eciriribnr,l
. r\nalizati f,trr.trtrii (catrzele,t Ar-[u mrrlltati -v1 opip ra. a.-ten[ii ecorlonllct sunt intr-o competitie pennanetrtii pentru it-sl -tdsi
cale pot Afir,rafi* ."pretul cle echilib.r este interese si e dezvotta relatiile irdecvate real it.irit ior.
irri'lr-irlnt.t Dr-t-rtul cJe echilitrrrr.
ircela Izr carc se etecttrcaz.i
' Cur, p.t in|rue,t. li*trlr-itlirirc- trantactiiIe" este corecti si.rLr
toatc
in r:tod irrdrrcct,/
pru'tur:le fa,li;r.J Acest tip dc relatii intre agentii care action eazil pe pinta pentru a-rsi realiz:r
. I,tc'r,e,tia .,t.r-itiitilor in AtgLunentaf i. propriile interese, astfel incfft libertatea niciunuia dintre ei sit nu lie ,stirbiti.
dt_rnre,itrl
poarti denumirea de concurenti.
.!:' a
i::;
i

i,t deplinriti.rtea so, concure:qta existii atunci c0ncl Si 4cQ-[o

hnagirrati-r,;i cr antoritatire frxeazir

Lt) exr)es de cere re
la trnele bu,uri rnarfare pret,ri ;
rnai b) exces cle
,iici decfit pretur de echiribr,.
ofe rtei ;
Arraltz,ttti Lronsecintcle urlei c) echilibru.
asernL)neir \rl
llasLu'r perrtru r.espcctiva piaIii lnclicaIi rispLulsul corect si
itrg u - cumpf,ratori;
;i
Petrtrtt interesele rocltrcitorilor si n)en tati.
cuinpirittorilor. 3. i,r functie de situatia constatatl
Ia
. Pe piata b, uului ,,x,, cei,e rea se
pnnctul anterior se dore;te
stintnlarea ,? . cupacitatea societiitii de a stirnula initiativa, creativitatea
.) --a =- -&
e.xprrnrei prin f-r-rnctia C_-., = _10 -_: p.*,
iar
o fer tei. Pentru acest obiectiv se 5i spilitulde competilie al agentilor economici.
ofertr prin firnctio e.. - 2p* + 9 (uncre p. recrtrnlanda:
Pentru a preveni comportamentul inadecvat si abuzurile unor agenti ccouomici,
estr: preIu r ra carc .sc cfectuc azit a) rerJucerea taxelor suportate
de in toate tlrile existd un cadru legal, adaptabil la realitagi, in cale sunt prcvazute: regulile
tntnzacgiile). c Llrn piiruitori; desftigurdrii concuren(ei, organismele abilitate sf, o supraveghez-e, sanctirurile care se aplicl
l ' dcterrrri,a[r prctur b) reclucerea Llrlor taxe sLrportate celor care o incalci etc. Aceasta inseamni cf, o concurenti liberti este lccea in care se
si cur-rtrt:rtea crc de
cchilitrru pcrutru bunu l ,,x,,. producritori; respectl reglementarile legale dar qi unele cutume care s-au fornrat ii sunt recunoscLlte
2. ciaci auto'ititrire ar t'ixa prc{rrr c) argurnentatr rnir irea taxelor.
ca atare de agengii econornici.
I*
) u.ln. pe acelstii piatrr so collstati: normale de irnport. De aici se desprinde concluzia implicita ca o concurentfl ,.liber[" este aceei.r cilre
reSpectareglementirilelegale,darsitrneleregu1i@itrisicare r

-f -1
rt
1(7; 23); 2(a); 3(b) SilAoveait adewate.
-+-#.=--+::4:-"
a-i; Rr,"ar*,W",
L_! ;t
:. X ,1...t * .r, fr* t* brrrr, "ir iiii,r, i,tu
Pe pia[ai. rclatiil.. cjintre agentii lrurmutive, deta iei nr. 21/1996,
econornici ernr ^'rr,__ cle lla I febructrie I ld in tlomeniu es
I Legislatia rom enta este ctrfilot
lEuropenn, menitd sd asigure o cortcurenyd liberd qi loiaki pe pialo internit u uE.
cf,rora sd le convina calitarea, l_----------.
.,o]],u,,1'ri"lj,,.:::tl3'lltn:''
n - 1r r\r r lF.1 ,r -ar. ---,- : r
;;;;';;, ;lliJ,l;
;;;;.';';;;,.
-

tr-rrir-f\rr-i 1., *.-.-r-- -r . t.

frtlrli-o-'n ^L:^ -.' | -.-

;;;;;";, ;;,;
';;##:1;:; apeleazd la asemenea practici iucalci legea qi pot fi acfionali in justilie la sesizarea
celor prejudiciati satr a organismelor abilitate sd supravegheze concurenta.
'r1
-l
t:

Concuren[a libera, loialei, are rnai rnulte l'unctii:

i .: . €1,
,-!r
s
ilLa i- t +I :i;'E-i ["{].a{[i[ fl]tl9'itl{iit
. Nlrltlelul
t

In felul acesta spore5te eficien[a econornicir, iar nevoile sLnr Virtutile concurentei li potenfialuI de progres al tlcestela
!trirttic. itlcal. al
nrai bine satistacute; surt puse i' evicle.t^ pri, modelul teoretic a!.,cglcule-lt9i ct)Ilctrrentei
perfectc. Acesta sc bazezrzai p. o .serie de caractenstrcl care'
"irTffirctiunea lor, constituie mecatlismul perfect de llertcctc
tunctiorlare a pietei qi a concurenfei. Caracteristicile sale
sLlnt:
, mergindu-se pani 6 asentii cererii si of ertei . Caracteris'
ticile
lrr!!.E!^

curenfa salubri zeazi areO

S
. Iiutrr'tii viata econornicd, eliminAndu-i pe cei lipsiti de eficientir; Pictei cu
' conduce in mod natural la reducerea costurilor unitare, h t()Itcuretttii
t ltt c{, nc t'il lt t.*i
Iriiirlr.
!-I
dife de P cr[ec tit
vAnzare, acfiuni care in ultimd instanta il avantaje azir pe ptlt asigura
l'nttur rl,: lillertatea
cu rnpdrdtor.
i't'gl;i i'i: ;1 pin:i
"
i
ik: itctittttc 'si

ac crlntlitii dc
. Llgalitate
prodtrcitomlui sI fie saFficate De aceea, organismele abilitate pi in primul rlnd cele Pc Piata
menlte si asigure protectia consumatorlllui sunt chemate si vegheze Ia apirarea ffiajnqa si de a iesi {gJti iata oricf,rur agentilor
concurentei si rnentinerea sa in limite rationale. t, u,i,{pTtfr p. c r1t eqi 4q--g fiti glllt :e-:ilg1"1=1=9=i' cconomici.
'T,

As
t

I re $l-I permlre;
r.!-gtgIg;
lv
fCl
t
I

: lor stabilite prin regle

agentii pietei in care tjecare are libertatea tate in nrod democrat
sii producii, si vdndir gi sd cumpere ceea itali li ilcceptate ca : care
?i convine, Ia pretul qi in condiliile pe or ci
are le considerf, cele mai favorabile constlr in capacrtatga ucestora oe a se uepr.sd r, rrr\rLr rruef $1 o l'rctttl cste
oricind cle la o tirm[ la alta gi de ler o piat[ la alta, ceea ce colls i cl era t ca
influren leaza m[rimea ofertei.
fiind clrt
Pentru cf,, pe aceastf, piafa, agentii economici implicafi
i_,r nLl
t
ii
I
I
t
t
pot influenla prin acliuni individuale cererea, oferta 5i
I
I
I pe plata' ceea ce Insealllu4 v4'
- :--..,-.. -t- 6iqrn drenf ceva
onerc drept
pial[' apare C€VE
pentru fiecare dintre er, prelr'rl este .,clat" sau ,,impus" de
,,obiectiv".
in mod natural sple gc=lilibru' spre o situafie
-"1r"'t-Jioi"-qili iut" si Cjunge prin oscilafiile
in
" Ctun poate concurenfa sd stimuleze * Cnm putefi explica diferenfier'ea cererea' iar cind
prelului; cdnd acesta cre$te, este stimulatd oferta gi descurajate
progresul general? si se apropre
agentilor economici ;i salubrtzarea pietei cererea descurajata ot-erta, asti'el inclt
scade, este stimulat[ 9i
acestea
o Pe baza factorilor care influenleazd prin mecanismul concurenfei?
concurenta, evalua[i dacl in viitorul a f are s unt premisele economice $i sa tindi spre egalizare.
deauna dinamic'
apropiat, in Rom6nia, ar putea avea loc necesare pentru existenta Si functionarea
extinderea sau restrdn,_qerea acesteia. concuren[ei?
 t3.

iif 75

2. Ilustrati grafic situalia pietei bunului X cAnd:

a) se aflii in echilibru;
b) pretul practicat pe piata devine 8;
c) prelul practicat pe piala devine 6;
,. De ce piala cu concLlrenti perlecta d) se produc schinrbiri crre conduc la rnlirirea ot'ertei la 45.
este consideratfl un model teoretic, ideal'? 3. Inrirginali-vl piata btrnului X atlatl in echilibru. Presupunem ci are loc mirirea
Piata in echilibru - siiuafie in care, o Ce rol are caracteristica de atomi- cerc:rii $ i reducerea ofcrtei, in aceeast proportle.
la un pref dat, cantitifile cemte ;i oferite citate in functionarea pietei cu Pretril si cantitatea de echilibru. in ordine:
sc e-qal LZeazA $i se tednzeazd cel mai concurenta perfect[? x) cresc; b) scacl; c) creste; scade; d) creste; constantd; e) scade; cre$te.
;mare voltrm posibil de tranzacfii. :ir In ce tmprejuriri scdderea canti- Risptrns: d,
tltilor cerute $i oferite este insogitl de 4. Fata de situatia initialit dc echilibr u. cererea si oferta cresc in aceea;i proportie.
cre$terea pretului de cchilibrir ? Ca rczLlttat, prretul $i cantiiatea de echilibru, in ordine:
a) cresc; b) scad; c) constant; creste; d) cre$te; constantf,; e) constante.
r':,,],::a r',,1 :':'..',1,,,,.ri Rispuns: c.
Presupunem ci, pe piata bunului X, dependenta cererii (C-) li a ottrtei (O.) tatl
cle prelul unitar (P,) se exprimi prin funcfiile:
CXX=40-3P , In economiile reale. cele care tirnctionetzd, ef'ectiv ?n diferite
a
OXI=30+2P tari,
Se intAlnesc numai piefe cu concurentl irnperfecta.
Asemenea pie{e intirma una, mai mLllte sau toate caracteristicile
Detenninafi variabile]e (cererea. oferta, prelul) carc caracterizeazi situatia de
; piefei cu concllrentl perfecti, iar agenlii cererii silsau ofertei,
echilibrLr pe piala bunului X.
prin actiuni individuale, determin[ sau influenteaz[ pretul
r.'.i. , $i cantitatea tranzuctionati.
Situalia de echilibru se caracterizeazi prin aceea ci, la un anumit pret, de echilibru,
cantitdlile cerute $i oferite se egalizeazd. Pielele cll corlcurenti imperfecti se prezinti intr-o mare diversitate, niciodatl
Dacd intr-o formi puri. O prezentare sinteticS, dar simplificati a acestora se prezinti in
figura 6.3.
C,= O^ => 40- 3 P^= 36 + 2 P*'
Tabelul 6.2
5 P* = 10 r"r'nl' 'I'ipologia pietelor cu concuren(i imperfecta
P* = 2 u'*'
inlocuind preful in tirnc(iile cererii qi ofertei, obtinem:
Numerosi Citiva Unul
c*=o"=34 Nunrerosi piatA monopolisticii piata de oligopol piat[ de monopol
;r!t, r'rl r'\, i
UCtiva prata de oh_gOpson ohgopol brlateral piat[ de nronopol
a ir:_,r"\ r_.:J.1
contrat
l]l' iLt' "{i )i 'i' \ t' Unul piat[ de monopson [lOnOpSOn C0ntrzrt monopol bilateral

Pe piafa bunului X, dependenta cererii gi ofertei fafa de pretul unitar se exprimi

prin funcliile: I Conrentariu
C*=5-3P* i Fiecare tip cle pialci retild, ctt concurenld imperfectri, reztiltd ditt intersectia tnrci tittii $i al
O =4P +2. tut a agenlilor cererii ;i oJbrtei care participdi
;,lo
'

Loil agenli nl.merosi tinde spre ati,nicitate,l

{te I
1. Sa se detertnine variabilele care caractertzeaza situatia de echilibru pe piata I
!

,:tndtc(td Ltpune cci.fiecare are ecotroniccil

o forgd
bunului X. --t
iriarcout $t tmlrltctt poote tnltrctll0
tmlrltcrt pqote ptctla. lil cottcluzte,
tnJtuenlo lilctla. pietele unperlectc,
ptetele
cottctu?.te, pe imperfectc, cet
cei Pulut, cut.fortil
pulini cu, ror[al
Rlspuns: P*= J; ,ecottorrtictl riclicatd.yi ltot exercita influente intlivitluale asult"a preturilor Si cantitdsilor.
CXT=Q =30.
I
 a1

Dintre nurneroasele tipuri de pie;e reale, cu concurenti impert'ectd, vom prezcntit riclicati in oferta totalai. Fiecar
. t )ligollol ul.
continuare citeva: rnonopolistica, oligopol, monopol, monopson ;i oligopson *
l I'l
i,',, l'rlrllcll (l eIrtlr
ele avdnd sernniflicatii deoscbite. o piate a interdependentelor, unde
I eiaga de' oli-uopol este i
'.., i; l'i.' iitt'iziilc
o Piata cu concurenti mo I t'i. ;ii :tctiultilc
i

atomiCitatea cererlr $l a ofertei. In fara noastrlt, pe pieta

I
i
I

mrnfrpofi.sticri actioneazf, in calital.e de otcrtan[i gospodrtriilc

I
ili':ilclor tlcr
tirane.sti, care tirrnize azd ptetei o parte din produclia de cerelle. _
'
_-**_'l
I o ligo p0l

[e..9ume, tnrcte $i zarzavaturi, prodttse agrozootehtrice $.a., la

care se adaug[ cele peste .100.00t) de intreprinderi mici 5i rni.jlocii
din sectoarele neagricole (industrie, constructii, comert, prestriri
bunur-ile pe care le prodLrce, conferinclu-le unele caracteristici
chiar.si secLrrldare - prin care se deosebesc dc ale celorlalti.
Conc
proil6
ffinbLlnca'tevinecitmaibineinintimpinareagLlSttlrilor
;i preferinfelor anLlmitor categorii de cltmpzirltori.
i Pretul este fixat in mocl autonom de fiecare prodLrcf,tor, Iudnd in considenrre
I
De pildiu-daci finna A lanseazi pe piala un nou urodel de autoturism, acest fapt
poate detennina deplasarea spre produsele sale a unui impor.tant segment al cererii,
diminufindu-se clientela gi cererea pentru produsele oferite de lirmele B, C g.a.m.d.
in consecinli, acestea vor reac[iona pentru a-qi pastra poziliile pe piafi: pot reduce
prefurile, pot lansa si ele modele uoi, i;i intensifici publicitatea, acordi bonusuri
spcciale s.a.nr.d. Aceste actiuni pot s[ afecteze atingerea obiectivelor urmdrite de
- tirma A atunci cdnd a lansat noul moclel. Rezultatul acestor actiuni interdependente
este cliticil dc anticipat, fiind guvernat de o rnare incertitudine.
. F ornte
ric irrtelegere:
f il t'tcl, trtrst
Cf,nd intervin asernenea intelegeri se I

icosturile, Ia care adauga o marJa de cOgtrg c[menslonata in rap()rt cLl sitr,rettilt rle desfa
rclrrentei prin pret: dar aceasta se desfa
concLrrentei o {- lirtcu t'etrtfl
I
iansamblr-r a pietei li de reacfia cererii la lnodificarea prefului. jloace ca: publicitat€fl,
mijloace publicitat€n, acordarea
acordarea ii:tt'c lirnrele de
I
(tombole, reduceri de pret, ca
nplritorilor (tonrbole,
cumplritorilor cir oligo Pol
I
Intrarea unor noi producatori pe aceastd pia{i este relativ usoari, pentru cd sunt
atractive postv0nzare (organizarea unor activitifi de service diversificate Sil
inexistente sau rednse restrictiile tehnice, economice $i institutionale, iar cumparatorii
prompte), cu scopul atragerii unei clientele cdt mai numeroase, stabile qi cu for16
au largi posibilitili de alegere intre numeroase buuuri substituibile.
economici ridicati. Asemenea in(elegeri sunt supravegheate de autoritalile publice
PTATA CU CONCURENTA
qi sunt reglernentate prin acte legislative. in legislagia romffneascd asernenea in(elegeri
hIONOPOLISI'IC.,\
sunt interzise daci limiteazd concurenfa, distorsioneazi piala si at'ecteazd bundstarea
ntrere
consumatorului.
rilor

i----
r.r

acela5i tip
ierentiate rrrultiple t
Marca [irnrei este au cu situatie de monopol reprezintf, acel
individualizati
Prin actiunile prin caracteristici proprii Opqiunea tip@careofeftaunuibuneSteconCentrat6infortaLlnul.
individuale, niciun bunurilor produse, dar usor consunratorului este
agent econornlc nu substituibile - nronopol hotiritoare o llolropolul -
poate influcnta piata
)
.ituttic 0pus,l
sa iTpul4 domilgtilpTgjluc3to$luj qs*pta c,qnsqryqtorului. liberei
Fig. 6,3. Picrlo monopolisticr\ De aceea, in legislafia statelor cll economie de pia[ar $i c0ncurente
regimLlri de.mocratice sLlnt promovate mf,suri legislative
tEffi)"ste perceputd nrin3llulisigtr.assrerii, iar oferta.bunurilor de
antimonopol, pentru limitarea [endintei de monopolizare a
nn anumit gen (autoturisme, televizoare, calculatoare, materiale de constrncfii, productiei unor bunuri $i reducerea puterii pe care o detin
electrocasnice, bunuri alimentare prelucrate industrial etc.) este concentrati Ia un producator ii allati in situafie de rnonopol.
numlr mic de producltori cu forta economica _tt4tgati, fiecare
 7)

in practica econornicir, pietele avind carecteristici de monopol sunt lbarte diverse.

tu i'ur.,"ti" de sitr-ra!ie, monopt'rlul poate fixa preful mdrfurilor la u1 nivel superior
cclui cle concLlrentI, rar produclia este cea pe care o cere piafa itr funclie de
pre[ul
lcspectiv. Alteori, rlonopolul fixeaz[ volumul producliei qi lasa pielei libertatea de
, De ce pe piafa cu concurerltA ntono- pentru linritarea tendin[ei de lnonopo-
a lmp.,ne prelul in futtctie de raportul cerere-ot'ertf,'
h:zarc ;i reclucere a puterii pe care o defin
polisticd cc)r-rcLlrenta dintre ofertan[i se
Alltr-rri cle pietele pe cl re prodr.rctitorii f i xc Lrzd satl destasoari mai ales prin produs? producitoni aflati in situatie de monopol?
irrfluenteaza preturile, existir $i pie[e pe care pretul este,fixlt . Identificati in localitatea dumnea-
' Caracterizati piata piinii din locali-
. tatea dumneavoastrh. De ce tip de pia;i voastri doua-trei prodLtse care se comer-
,t CAn/ l:ttmttrile marfare de wt cutunxit gen suttt ilcliziliortute imperfecta se apropie? cializeazir in strttcturi de piata apropiate
,le un silgur cumpdrdtor, iar oJbrta provine cle fu un nutncir " Identificati patru produse industriale de cele monopsonice $i oligopsonice.
' tnore de'produc(itori, fiecare avChd o .foryct economicti care in Romfinia sunt obtinute $i Caracterrzati-le.
' recllrsd, piota Se rufine$te mottopsoniCd sLtlt de monopson. comercializate in condiliile care se apropie Carac tertzatt piata principalelor
de piata de oligopol. servicii person ale din localitatea
aceasta situaIie., preIul este fixat sittt inflLlc'.tltat de
in * De ce, in rnod necesar, aLltoritalile qi durnneavoastr6.
cumpdrator datoriti poziliei exclusive $i fortei economice socrietatea civili trebuie sa actioneze
ridicate cle care rJispune. in Rominia, de exemplu, produc[ia
a
cle tutr-rn brut provine cle la zeeide rnii de producf,tori agricoli,
clar este achizitionata in cea mai tnare parte de o singurti
societate care ii asigur[ fermentarea. Deci piata acestui produs
are caracteristici de monopson. TEXT TEMATIC
a Alteori, se intilnesc piefe de tip oligopson, itl care sLlnt
citiva cLlrxpirltori cll fortii economico-finan(:iar[ riclicittat. iar ,,Contrar caracteristicilor presupuse de modelul concurenlei pertede, in
majoritatea domeniilor activitdtii economice firmele su nt inegale...
oferta provine de la nLltnerogi producf,tori tttomrzati.
tstoria capitalismului nu este in niciun fel aceea a unei lupte intre un numdr
$i in acest cLV pretul este fixat sau inflLtentat de ctttrlparitori. De mare de unitdlide dimensiuni giforle egale... Ea este istoria centrelor succesiv
eKernplu, piata selnintelor de floarea-soarelui pentru ulei sillt a
dominante, a marilor firme succesiv dominante care antreneazdin drumul lor
legumelor gi frucrelor perltru conserve, on a cerealelOr pelltrll ex-
regiuniintregi ale lumii, populate de unitdli siindivizi relativ pasivi."
port, pentru care cumparltorii sunt ci[iva, puternici (fabricile de
F rang o i s P e r roux, L' Ec o nontie du XX'e sid c le, PIJF,
ulei ori rje consere saLr madi expoftatori), iar of'ertantii - zccile de
Paris' 196l' pp' 86- 88
mii de producatori agricoli, cu fo([ economic[ scflztttf,. Pe aceste
tipuri de pia1i, proclucdtoml este cel dezavantajat, cutnpzirittorul Analizafi scest text ;i precizufi:
. lu ce fonne cle piatd reala se referd autorul?
fiind cel care isi impune condigiite. Este normal ca $i aselnetlea
. de ce centrele Si marile firme dominante se schimbcl (srott sr,tccesive, cum se
piefe sA fie supravegheate atent de Consiliul Concllrentei.
exprimd auorul)?

e Piati cu concurenti imperfecta - piata

,real[ in care, dupi caz, productrtorii sau
lcumpiritorii pot exercita intluente ildivi-
!duale asLlpra prefurilor sau cantit[filor.
, Cartel - o intelegere, de cele mai
rnultr: ori cont-identialf,, intre firme'
i
iindependente, puternice, care actioneazii
i iin acelasi domeniu fi convin asllpra
i inivelului prodtrcliei, pre[urilor $i modr-rlr-ri
;
iin care Si cind s[ se moditlce irnpirlirea
i
lpieqelor. Este interzis prin [ege.
 8l

A. Banii (moneda)
Biuiii aLi aprii'ut cu nrtrlt tirrrp irr Lir'ina. iii: ui:-it l,Juir'-iI

existeniei lor s-ari rnotlifici:t pioft.rird. Purlctlll de plecarc rcnil ri . Schimbul -

apelitia banilor ir fo:rt schimbui. h:itial. schirnbul s-a electtral- baza aparitiei
s u b i'i i'nt ir de t roc.
.r
si existentei
Pe inasiiru anrpiificririi actelor de sctrirnb., din rrecesitttt,l;r banilor
tacilrtrlrii accstora, din rlrLtllimea bunurilor nlari'are s-aLr r Banii sub
desprins uneier avtnd rolul de intermediar si, totodata, cle fornra de bunuri
etalon pentru misurarea celorlalte. Acestea au fost prinrcl* mArfare
t,[ h-fi- \ torrne tle bani care s-au lixat, dupi caz, asupra unor obiecte,
(prr:cunr bur:5ti cie rnetal, piei, bldnuri;, animale $.ii. 1'reptiit,
,1'H { }h'ili.i'^.L.frf ,'. pc ntisr-ua extinderii schimburilor Si evolutici socir:titii. r'olul
cle hiuii s a restr0ns la rnetalclc pre[ioase ( riur, lrgint), cJri'r,rr-itli r Aparitia
propri etatil or acestorr. monedelor de
Ulterirrr, din nretalel;' piefiotrse s-a conf-ection;.rt ntoncda, aur si argint
bucati -,tipiza[e" de o i]nunriti greutate, puritaie,si r-iiarc:tte cLr
conomia de piali functioneazd ca
fl-lun scrnrle distinctivr: pentru a t'i recurioscutc. .,Batcrcil" pr-irnelrlr
sistem de piefe care se
ttroncdc: o rrvut ioc, dup[ Hcrodot, in set-:. VII-VI i.II. Si prirctic
conditioneazd, reciproc. Una dintre
pina in sec. al Xvll-lea banii aLl eristat iu principai suh fi;rntii
acestea este piafa monetarl, in cadrul
careia se efectueaza tranzactii cu bani,
de monede clc aur 5i argint. F,lc au tost dif-erite ?n timp si spatitr
ca denumire, clinrcnsiuni, continut de rrretal prctios ctc. Pcrrtr,-i
' Aparitia
se face comert cu bani.
bancnotelor
tl anzactii micl se l'oloseau in paralel I i rnonedc rlin nlcliiic: c0nvertibile
Pentru a surprinde modul de functionare Ei rolul pietei monetare, vom studia:
orclinare, in piese de aur
Emiterrea, adica ,.bateiea de monedf,", era reglerrentatit strict si argint
ca privilegiu al suverilnului sau al statului.
Din sec. al XVI-lea, monedelor aflate in circulatie li s-ar.r adaugat hancur,rtr:le (biletul
di: banci sau rnoneda-haftie). Primele bancnote au fcist eu:ise iri Llleniliu p(),'riillLltt-se
Prin studierea scestei teme se ob{in de la obiceiul cornercianlikrr de u-si pastra pi-'sr.:lc (lc aur;i argir,t il hiinti, l-etttrtt a
A. BANII (MONEDA)
cutto$tinlele necesare pentru a in[elege continna a(-est lapt, bincile enriieau un inscris. un bilet ia ptrrtdtor, pe care erii insclisi
valoarea nominali a pieselor depuse. Biletul respectiv confirma depozitui $i ang.ganrentul
fenomene de maximd, complexitate .si
B. CEREREA $I OFERTA bdncii de a restitui [a cerere cantitatea corespunzitoare de piese lnctalicc oricui prezenta
acfualitate pentru otnul modern, precun :
un asemenea bilet. Cu tirnpul, emisiunea de monedd sub formi de piese mctalice Si
DE MONEDA ce sunt banii ^li ce rol tndeplinesc
'+ bancnote a devenit prerogativa exclusivi a bincii ccrntrale, denumitir ii banca de ernisiune,
ace;tia in eclnzmie; iar pini la Primul Rdzboi Mondial ele circulau in paralel. Practic" dupa 1920, emisiunile
C. REGLAREA MASEI ? cum funcyioneozci monedelor din metale' prelioase au devenit exceplii, ocazior.urtc de evenimente deosebite,
piata monetorci;
si se efectuau in cantitAti fbarte rnici. Odat[ cLi aceasta. s-a recurs tot nrai rar la
MONETARE care sltnt tmprejurdrile care fac sd
'e
convertibilitatea bancnotelor gi monedelor din dit'erite aliaje in metale pretioase sau
crauscd sau sa scucld cantitatea cle bani piese din aceste rnetale. intre cele doui rdzboaie moncliale, mrrlte tilri nu au pr.rtut realiza
D. DOBANDA tlin econotnie; aceastf, fbrma cle convertibilitate ori au realizat-o numai pa(ial, a.jtrnginclu-sc ca, dupl
1971 (cind qi SUA au luat o asemenr'a misurd), convertibilitatea bancnotelor in metale
" cine ;i cunt reglea7d, ntasa monetord; pretioase si fie elirninatd. in lelul acesta s-a pierclut orice relagie intrc bani Si aur.
,: c€ este dobdnda si core sunt fornxele Desigur, bancnotele se'r'vesc 1;i la curnpdrarea rnctalelor prr-tioase la pre{ul pietei. tiirl ca
s ale. aceasta sit insemnc convertibilitatea lor in aur.
 ,9J

Er olutiar tranilor (mcrnedei) a continuat priir aparilia 5i e'.xtinclercu pentrua-qiindeplinifuncfiile,baniitrebuiesdexisteinsocietate, ;o )Luittttrtttetarit

nronedei scripturale (banilor de cont). ,,\cezrsta existl sub trlnrrir adicd sd f,re creati qi puqi in circulalie intr-o anumita cantitate.
: ibartetrsclr)
uric)r insc-risuri in conturile lltiricruc. zt cirror tnIrirne creste sil-'r'.r Suma de bary! uflatd in circtila1ie la wt moment dat intr-o
(sau
-scadc llrin inregistriri-r contabile in tunr:tie de,.iensLrl in cue banii economie ;i aparfinAnd diftrilitor agenti economici reprezintd ntasa bdneascci
monetard). Aceasta este fbrmatd din: cr) nutnerar; b) bani scripturuli. Numerarul
circular ltrec) de la un propiietlu la altul sau dintr-o fonnf, in alta. se

compune din bancnote 5i monedd metalici (confec[ionatl cel mai adesea din aliaje
in prezent, notiunea generica de trani (moneda) ,l*sen.,n"aza n-n.i,, ae nictret, cupru, aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentali de sumele
metalicii, bancnotele. moneda scripturaid si alte instrumente legale avflnd fbrmc (inscrisurile) in conturile bancare pe numele agenlilor economici (persoane'
, gi denumiri specifice, diferite de la iard la tari. care srint general acceptate ca intreprinderi, institufii etc.).
i:t:::_ t".l.l ::IlIl.5, prdtj intr-un
:prt,lj.*r*,. 11___ Numerarul este creat de banca centrald, iar moneda scripturold, de banccr
Banii au un rcl covirsitor in economia cle piagA. in acest sens, laureatul Premiului centrald s,i de orice alta institutie financiar-bancard tn functiune.
Ntrbel pentrir econonrie Paul Samr.ielson aprecia ci tluxul sau miscarea banilor
Cele doud componente ale masei blneqti (monetare) au acelaqi rol, se pot suplini
reprczintd ,,singele care irigd sistcrr,.ui economic". Rolul ecorromic al banilor este
gi se transformd una in cealalti. De exemplu, daci un agent economic constituie un
pus in evidenlti in special pri:) interrlecliui iuncliilor pe care lc indeplinesc. Astfei.
depozit prin depunerea unei sume in numerar intr'un cont bancar sau Ia casa de
pnn intermediui banilor este misurati activitatea econonlicu,
economii, numerarul se transformd in bani scripturali, $i invers: ridicind o sumd
adicti clreltuielile, rezllltatele, flirxurile si stocurile din cadrul
o lliulii din contul deschis la bancd, moneda scripturali se translorme in numerar, scade
[ i t1 tt" tt I
.i t'i I 1i ;
econonliei, in gcneral, Si pentru {ig.ere agerlt economic. masa monedei scripturale gi creqte cea a numerarului. Majoritatea masei blneqti -
l]{,
Unitatea etalon tolosita tn mdsurarea activitirtii economice intre 3/4 Si 9/10 - se prezintd sub fbrma banilor de cont, prin intermediul clrora se
este unitatca bdneascf, proprie fiecarci tari salr zone economicc
efectueazd cele mai ample operaliuni, in timp mai scurt Si cr.r cheltuieli mai mici'
o li'urrctiilc (leur, dolar. elrro etc.). Banii indeplinesc $i functia de mijloc
t-luriiltu' de schimb. Prin intermediul lor se real rzeazi orice viinzetrc- Mdrimea masei monetare este determinatd de nevoile de bani pe care le
cumpirare, pe toatLr catcgoriile de pie1e. Prin vlinzare-cumpf,rare se realizcazd uu genereaZd tranzacliile din economie qi tn special de volumul bunurtlor marfare,
schimb de proprietate (tntre cel care degine marta qi cel care detine banii), respcctiv preturile lor ;i viteza cle rota{ie (de circulcrtie) a banilor.
de utilitate economrcir. Banii sunt si mijloc de plati. in sensul cd orice obligatic
intr-o expresie simplificatf,, maritnea masei monetare se determina prin relafra:
econc.nticit este evaluutii in nronedl 5i se stinge prin ceclarea sumei corespunzdtoare.
in econonriile care f'uncfioneazd normal, banii rnai incleplinesc $i functia de formi
a avufiei sub care se constituie rezervele qi patrimoniul agenlilor economici, iar M- (1)
detinerea lor conferi posesorului forli si putere economicd.

unde:
t}ANCNOTE M = masa monetarA; P = nivelul preturilor; Y = cantitatea bunurilor sLlpuse
tranzacfiilor; V = viteza de rotagie a monedei.
fvlON EDA
Rezultd c6 M se afld in relalie de acelagi sens cu evolu[ia prelurilor $i a volumului
EXISTENTE
Br\NIl EXPR ESIE tvr ETALTCA ($VSAU
iN posEsrn mdrfurilor 9i in relatrie de sens opus cu viteza de rotalie a banilor.
GiINEIt ICA
Prin viteZa cle rotalie a banilor se infelege numlrul de operaliuni de vinzare-
DIVIZIONARA
AGENTII-OR

IvIONEDA
ECONOivltCI cumpdrare qi de pl61i pe care o unitate monetarl le perioada'
SIIVTBOL AL
De exemplu: agentul X degine o sumd de bani
NONFINANCIARI ona de la
AVUI'IEI FORVIE $l DENL:IvIIRI SCRIPTURAI-A
DIFERI] ll Y o anumitd marfd. Cu suma primiti, Y plategte locale; la
CONl;tiRA AI-TE tN.STRL]MENTE r|ndu-i, administragia folosegte suma pentru plata salaria[ilor bugetari. Cu sumele
I,LITERE RECUNOSCI-ITE (-A
EC]ONOM IC,.\ NI ON ED;\
primite, aceqtia, la rAndul lor, achizilioneazd mdrfuri de la agentul Z, care folosegte
I)E,'I'IN,,\TOR I I Lt J I monecla obginutl pentru a cumpdra de la agentul X anumite materii prime. Rezultd
I..OR
cA, in intervalul de timp luat in calcul, viteza de rotafie a monedei a fost:
t]URO X -+ Y -+ Administratii --+ Salariagi bugetari -+ Z--s X,
adicd cinci opera(iuni, dintre care trei de vdnzare-cumplrare 5i doui de plat6.
Fig. 7 .1. IJunii - J'o nna contenlpo rune
BJ {'iatu ilt()ttgtttt"ti 85

'I'abelul7.1 In RoutAnia. in clecurs cle 15 atti, din B" t-.ercrea !

SI oferta de monedfi
Yolunrul m:rsei monetare in Rornf,nia decembrie 1990 pflna in deceitrbrie 20(i4,
( ntiliarde lci) voluinul masei rrtouetare a crescut de pesic Piata rnonetard este o picttd cu cotlcurentd irnperfect[t, pe . Continutul
Decembrie-1990 514,4 in conclitiile in cire produsul
1.2-s0 de ori, core se tntAhtesc ccrerert si ofertu de nu.tnecld, de bani tn sens
Decembrie 1995 18.278,1 intern brut (PIB) practic volutnul de generic. Agentii ec'ortrtmici partic'ipcmti pe oceastci piulii stutt
Si agenfii
Decembrie 2000 185.060,0 bunuri finale supuse ftamzactiilor - a crescut pie[ei
purtcitorii cererii, tti otertei Si intentrccliarii, iar trarrttctiile se
Decemb rie 2004 644.617,0 doar cu circa Z0To, ceea ce retlect[ unLrl nl0netare
efectueaz.(t prin intennetliul unui pre! specific', rotu tlobdnzii.
Sursa: Ilulerilrcle []li R.
dintre cele nreri grave dezechilibre diri
economia noastrit dezechilibrul Cererea de moneda provine de Ia agentii economici care, prin natura activititii lor,
inflationist. se afli in situa[ia ca in unele perioade sa cheltuiascd mai mult clecdt resursele bXneqti
(lichiditatile) proprii. astt-el inc0t, pentru a-gi realiza interesele, trebuie sd recurgd la
imprumuturi. in situalia de of'ertangi se afla agenlii economici ale ciror resurce monetare
('-Z!=' NIINIGT-os:\It lcfi t'*tr,t, trr-i ;il .rr*rtib,l. i,r
^,,r.
rimdn. intr-o proporfie mai lrare sau mai mica, temporar disponibile, alte institutii
iuronetat', li circuli datoritii increderii ?n
ii
lt l

-.
frnanciarbancarc cu atribulii de acest t'el (vezi figura 7.2).
i serioziratea autoritdtii enriteute.
a ^, .
I-- . 'rrocltb*"i o *r,i*rn,ir,i in;t[r i Intdlnirea cererii cu oferta este asigurati prin acliunea pe pia(a monetari a unor
io marfa A se schimbei cu o alta, B., intr-o I

l^
o Bani scripturali (bani de cont) - agen[i economici - bnnci de toate genurile, case de econorrii. societirgi de asiguriri
i

isurne inscrise in conturile bancare sttlr etc. - care colecteazii disponibilitdtile binesti din ec:onomie pentru a le fructifica,
lonr',rnitd propor[ie, in mod dircc-t. in i
ita alte institutii financiare, ca depozite acorddndu-le celor care au nevoie de ele sub fonni de credit.
prezent, epare mai ales in comertu I
irou solduri in contr,.ii. la vedere apar[r- Piata monetarri ttre rolul tle e cotilpenso excedentul r:u tle.fic'itul dc monedd
i

internatitlnal. sub denumirea de barter, gi juridice.

inind persoanelor l'izice
i

cind, in lipsa valutei corlvsrtibil., existcnt la diferili ugetili econonici si de a regla cantitated dc trrcncdci din econonie.
parteneri ctin t[ri diterite iSi livre azdl
i
I r Valoarea (puterea de cumpdrare Compensarea excedentului cu deficitul de monedi a[ agen[ilor economici
reciproc anumite cantititi tlin rnarfuri lP.o) a unitritii monetare - cantitatea dc reprezinti o ;rctivitate cll caracter comercial realizati de bdnci, acestea avind rolul
;burruri econontice care poaie fi
i

dif-crite, diir evallrirte in bani. Se practicir de interrnediar intte cerere 5i oi-ertd. Cererea de monedi provine de Ia intreprinderi
iachizitionata cu o unitate monetard irr
i

li in tranzactii interne in cazul - pentru a-gi asigura finantarea activitdtilor economice, de la trezorerie sau tezaur -
blocajelor financiare in lan[, al r-,nori
I

iconditii cleterminate de ioc si timp:

I pentru a tinanta det'icitul bugetar (cheltuieli mai rnari decit incasdrilel, de la binci
I clepinde de starea gerleralii a economici gi alte institulii financiale care au nevoie de creclite si de la populagie - pentru dif'erite
crrr.e economico-financiare grave si al
inflatiei galopante.
i

i li de eficienta ei. de increclerea pe care proiecte. Ofertantii de monedi .;unt bdncile, casele de ecotromii qi de pensii,
I Bancnoti iagenlii economici o aLl in moneda societltile de asigurare. alte institutii financiare cu disponibilitdti temporare, trezoreria
bilet de bancd, cu
inscrisuri si elemente cle securitate
i
Ina!ional[. In sitrteza, valoarea banilor sau tezaurul. daci au excedente. populagia qi, in cele din urm:i. Lranca centrald (de
i relatie inversii cu indic-ele ge-
a LsLv
(P.o) este in
ii\'.
iI

speciale, ernis dc banci. Initial, bancnota i

]. CD'

ineral al pretllrilor si se detennini duplr

emisiune) - pentru refinantarea bincilcrr care au nevc,ie de credit Si pentru acoperirea
exprima angajarnentul bancii emitente de i
deficittrlui bugetului de stat.
a restitui la cerere o cantitate determinatal
NrAsA girxe,,t.scA
cle piese cle aur (argint). in prezent, iatii nlonetare:
-" !:"
i
=
F s
!:l' r:gt_lgj $ tt_I T1i iry - rrr\rrvvr\s xLrrvrq,r c' y^etttrilor. s
l-
U1
DISPTJN IB ILIT,\TI
,JI
BANESTI
:.:.l I}ANCI
a Dtr T0AI'E ACENTI
. Ce deosebire existf, intre bancnotele
iIJ
I -z CENURILE ECONON,IICI
CASE tltl
'fr.;\
F (POPL[-ATlE.
N 't
i xrnss Anl pENTRri existente pina Ia Primul R[zboi Mondial -Ef
& Z ECONOtr,lIi OFERl'A PIATA C tJRERF,
DE CIiIJDiII:
FIRME. AL'I'E

(/ \'t,,ltIrICARIi.\ $i cele contemporalle? z.

I
F
SOCIETA,l't
DE A.';ICURARE
CASE DE PENSII
z
DE CRtll)lTE IVIONEl-AIIA PERSOANE
JURIDICL.
S'TATUL
Q) cuN0sI'INTELOR . Ce functie indeplinesc banii pe care tr
,.i
h
C:
SOCIETA'I'I
F'INANCIARI:
r
a etc- )

ii tolositi pentrLr achizitionarea unui bun J

DoBANZI
PASIVE
Z

marfar dintr-un supenrlarket? o

o Indicati principalele torme de bani I Argumentati de ce majoritatea
o-

care s-au derulat si all coexistat de-a masei monetare este format[ din monedi DOBANZI A(:1 IVF- SI GARANTIT

iungul timpului. sc ri ptura lA. Fig. 7.2. Piata ntoneturci

86 Piatu ttit)ttetui'ii 8i
Cererea gi oferta de credite sunt influentate de nivelul qi evolutia I . Trezorerie baacir a Stittt,lui ,_f r i'. t.\ tr i l*I.,NT-ltt
[- xr i_ f I
ratei dobfinzii.La un nivel ridicat Si in cre$tere al ratei dobdnzii,
iavdnd ca principala functie centrr- / r i'{l{{.-{{'\rt{ {,

. { '1' cererea cle credite stagneazd sau se reduce. in schimb, posesorii i'{:\i{)q'1'1\:t;.{()R
1'+_r l"{j t-l llizarea fondurilor pr-rblice si gestionzrrea ' J
si oi'et'tit de venituri sunt stirnulati sf, economisea.scd gi, pe aceastf, bazd, in * C-'ar:rcterizati piata tnonetari
iacestora conforntitate cLl preverlerile , si roltil
rL' crcditii cre$te oferta de credite. Daca oferta de credite depf,$este cererea,
il.gale. Aceasta, prin
I

internteCiul I
sau.
si raf:r tlul-riri, ii irr condigiile unei rate date a dobinzi, apare tendinta de reducere * Cine sunt pLlitatorii cererii
a ratei dob1nzii, in a$a fel ca gi aceastf, piaga sii tindi spre echilibru.
lr..ror.riilor locale, asisurf, executia cle
iLLlv{-\-flt
l'(ll\rl
ii ,
c1c
monedzi ?ntr-cl econotllie'/
lcasa a bugetului
public.
Acordarea creditelor se face de regul[ pe baza unor garantii
o trlottitrtitr
I r Ronitate finanr:iara - capacitrretr " Explicati interclependentele dintre
si gilf iltrtit ;i a bonitatii clientului, adica a aprecierilor pe care le face I

iunui debitor cle a rafilbLlrsa creditul la

rarta dt;b0nzii,cererea si rlterta de credite.
banca la care clientul s-a adresat asupra situatiei lui in func[ie * f)ac:ii un solicitant de credite clepunc
de diferite criterii, astfel incAt creditorul sd se asigure fa[[ de iscadenla convenit[. Obtinsrea de profit garanlii, dar nrr are br-rnitate financiatrit, i
o Op.riltii eventualele riscuri pe care le comporta restituirea creditului Si isi lipsa obligafiilor restante sunt criteriile se acorda un credit solicitat?
. i,, cc constatr operatiunile
I

de I'cfilltlllt:l i'c plata dobAnzii in condiliile convenite prin contractul incheiat lprincipale irt tuncfic de care biincile aprc- cie
intre p[rtile participante. Pe baza creditelor primite, solicitantii iciazd
bonitateu linanciard a dcbirorilor. refrnantare'/
i5i asigurd finantarea proiectelor pe care doresc sd le rtalizeze. L--

Acordarea de credite reprezintd principalul tip de tranzaclie pe piaga monetard. Ea este

o tranzactie de finanfare prin care cei afla1i in deficit bdnesc temporar obgin resursele
solicitate. Dar pe pia[a monetard pot sI apar6. Ei operaliuni de refinanfare. EIe se ivesc
atunci cdnd un creditor a utilizat resursele baneqti pentru acordarea de imprumuturi si t' - Rtglat"d';t t-Tliis{}i tri}{ }tq{'fii t"{'
apeleazi ta alte banci qi institulii financiare pentru a obline, Ia rAndul s6u, un credit a cdrui
necesitate a apilrut in mod neprevdzut. Prin operaliunile de rehnanlare agenfii economici Prin opera{iunile care au loc pe piafa monetari este reglatl cantitatea de
sunt inclugi intr-o ampld retea de interdependente. Eficienta, disciplina gi punctualitatea monedl solicitnti de desflqurarea activitatilor economice qi social-culturale din
fiecarui agent economic participant la operafiuni de refinangare sunt esenliale pentru ca cadml unei tlri. Ivlasa monetarl se extinde sau se contracti, in functie de situatiile
legaturile dintre ei si nu se transforme intr-o succesiune de dificultdgi sau prdbugiri. concrete din economie, prin mijlocirea pietei monetare. I)trpir cum rezultd din tabeluI
in functie de durata pentru care se acordd, se disting: credite pentru perioade 7.1, in ultimii 15 ani in Rominia volumul rrrasei rnonetale a avut o evolutie mereu
tbarte scurte, de reguld de pe o zi pe alta, Ia care apeleazd mai ales bancile in ascendentd.
relatiile reciproce; credite pe perioade scurte - de la 2la90 de zile - care sunt cele Piata monetari rerrcfioneaza in directia cre$terii vc)irrmrrltri . lnrpre.iura ri
mai frecvente; credite pe termen mediu, de Ia 90 de zile la 2 ani. masei bflneSti irr functie de rnai li]ulte irnprejurdri. celc: lnai cilre d tl t
ir
i_i
t!
importante fiind:
a. (:re$terea volumului valoric al bunurilor marfare tl!
la crcstel't:ia
ilsti monctil l'{:l

(produsul P x Y), indiferent ca provill din productia internii

Diferenla dintre dobdnzile incasate $i dobdnzile platite dri sau din irnport;
bdnci se nume$te cd1tig bancar. Prin scdderea din cAstiguli b. acoperirea deficitului bugetului dc stat prin interventia bancii centrale la
o L astigul bancar a cheltuielilor (costurilor) ocazionate cle activitcttect'i sesizarea trezoreriei, care este casieria statului. Daci din diierite motive veniturile
si pr{)fittll agenlilor bancari - grupate tn costuri fr*e ;i costuri variabile - | bugetului de stat se dovedesc a fi insuficiente in raport cu cheltuielile prevdzute.
se obtine profitul bancar. i
trebuie completate. iar o asemenea ocazie prilejuie;te cresterea masei monetare;
c. sclderea vitezei de rotatie a banilor. VAnzarca unui anumit volum de bunuri
economice aduse pe piati, in conditiile in care viteza de circulafie a banilor scade,
\II}iI{;[,OS.\R atrage in mod inevitabil creqterea masei monetare;
i -- - '-'-
d. convertibilitatea monedelor straine in moneda nafionala. Monedele striine,
r Ilanca
-'

' unitate economicd ce r

icolecte azd,, transferi
$i
!disponibilitatile financiare. Acorda
iimprumuturi solicitantilor care intrunesc
llII
;conditiile de bonitate financiard, pe baza
reparti zeazd. i icapitalului propriu al bancii Ei a soldului
i idintre depunerile clientilor si solicitarile
i
ide restituire din partea acestora.
I
desi sunt convertibile, nu circuli in interiorul altor tiri, nu se substituie monedelor
nationale ale acestora. Cdnd banca centrald sau alte bdnci achizilioneazd monede
striine de la delinatorii acestora. plitesc cu monedl nationali, ceea ce implica punerea
in circulafie a unor noi cantiteti de moned6. care sporesc nrasa monetari;
88 l'irttu iltlnt,tttt'rl
c. retincrca dc cirtre anumiti agenti economici, indcosebi <Ie catr.c perpulatie qi
intreprirder'i, sub forma de ,.r'ezervir.,, a unor sulnc mai nrari sau mai mici iu
irlrnrcriir (bllcte tlc banca si monedi metalici), car.c nu se depun Ia banci sau altr
instittrrii tinanciar-baucare. ri sunt practic retrase dirr circulatia bineasci. Acesti
j-':tni rdtn;iti io al'irrti cilcullrtiei. pelllru ca nu se
chcitiii;'sc decirt raLuttri. poate chiar
'-lLt1-':-t arti. constifuillr-l tdiivitilie tiepozile irr alira sistentului linalciar-ba5r-ar. Restu;
|lttitt;i'r; citL- Jrunr'rlllisit ilc a-:rentii ecunornici si dt-pus l;l i;iinci, r,levenintl rrrolecllr
ictiptLrriiili -qi plrllicipititl Llstlel la circulatia bf,neasr:i. Pentru c:r activitatrra econornicli
aii nl.i ile (llt]clati. Inasll lllonetard trcbuie si lie corirplEtali cori-spunzlitor miriniii
i'eniturrkir transformaie de un.ii agenfi economici in ,,rszerve...
Dincolo ilt: ir.npl'cjllrarile mai sus arnirrtite se allf, si alte l'enomene si procese
c\)rnplc;(,j. cri[c rru aui"i(]nt-'azir izi}lat. ci in interactiune cu ur.lelalte.
( rijsiair{ra rr:;.rst:i rnrur,:tare se asi-nura ?n principai prin rrrrnitto;_rrelc opcratiuni:
u .-I--: ea.l.rr..
I L t-
I Operatiuni l. ircorditrea rIe credite. siri'sa crciiirelt,r {) formeaz..r
prin care arc loc I crtpitutul :rroptiu al irancilor si :;uirri.:le tenlporar clispcrlibilc.
cresterea masei e\cc'jenteie saLt disponlbiiitatilc- irEcntilgr cconorlici.
nronetarr) nioliilizate plin sistenrul financiar.-trunitilr-.
.li.tortrrl cre-dirtdtti itt cre;lerett ntasei monetare c\ie hottirl.tor, Deiltrlt cd uti
:rctiit ttdo:ii iit'crrlu! poute spori de nrui nulte ori maso ntonetttrri. Benet'icictrii ,le
tredite lrtlosest bunii ttst.lbl primiti pe,ttn. et-si ttchittt,ohligutiile. in
felut acest(t,
sunrcle ttriniit ie la hriw:i sub Jbrmd de cretlit a.jung tn pose.sia ctltor agcntil
;'r:on!,t'iliL'i si, itt ttr,.l:turu iti ccrre dcestotu le pri.sose.sc., t,or ajwtge tlin ncty la aceeasii
bctrt([1 .11i71 ltt ti!lele. Allute tlin nou la bttncii, clisponibilittiyile btitte.sti
ltot .fi _fiLkt.sitr,
)(itf i'ru tt('oriot ett tlt itoi (.rcdil(.
C-resterca tnasr:i monetare prin acortlarca de cretlite se poate realiza 4e catre
hirnc,ir central.i si de cirtre orice alta tranca.
Acordarea dc credite dc cdtre banca centrala statulur si ce i ori al te bdnc i si cle
(-riiirc r-'elelalte
hlinci firnielor. adn:rinistratiitor $i rnc!laieior reprezinta princ ipala
ualc ili'lir r-irfLr SDr)fcr:ite nlasa Inonetarii.
in lcla it(.)l]stri. r'ulumui creditelor bancare a sporit in perioacla {ecernbrie l9g0 _
dccembric iU04 de ilproape 600 de ori. de ta 610 miliarde de lei. la 365.1[i7 miliarde
tle loi. D': nrajoritatea covArsitoare a acestora bcneliciazir flrntele 5i menajelc-.
Decsebit de ridicat este nivelul creditekrr in vaiutd. care la sthrsitut anului 200-l a
e.iuns la echivalentul a pcsie 365.000 miliarde de lei;
2. emisiunea monctara ef'ectuaii de banca centrala (narlionala) atLlnci cend
riispor:ibilitatile banesti sunt insuficiente pentru a acoperi solicitarile cle creclite provenite
dc lu celeialte biritci si de la adntinistrafia centrali 5i se apreciazii cf, acestea trebuic
saLislactrte. Enrisir.rnea monetari efectuati de banca centrald contribuie Ia cresterea
masel tnonetare rot prin intermediul creditelor: banii emisi sunr pusi Ia dispozilia
si-rlicttantilor (alte hanci si administralia centrali a statului) srib tormrr de credite.
) CupinlulT 8s
Sursa accstlr creditc nu o reprezintd disponihilitlfile bineqti ale altor agenfi
cconomici, ci ernisiunea de bani:
3. schimbul valutirr - al rnoitedelor straine convertibile pe monedi na[ionald,
schimtr et'ectr"rat in priucipal ile binci. in ultirna instnntir, oferta de-mirnediStrdinf,
ccrnvertibiiu eslc achizitionatei Ce banca centraiir. care cedeaz'a mrltlecla nalionala la
un pret (curs) collvellit.
Can zel,e crrre lac necesarlr restringerea ma sei nlonetare
surlt in ntod speciitl:
a) tlinriitttot'eo v()lLunului voloric' (pr odttsul P r( Y) ol
buituriIrtr nrorfore tlin e(:ottomie, indiferent ci provin din
activitaterr Llrr)prie sa.u din irnport. Aceaslzt l'ace ca o pafte din masa rrlonetara aflatd
in circulritie i;ii clevinri in exces, pe ntru a n Ll pt o voca int'lafie selu alte efecte nega-
tive, erl tr ebu ie retl usi din c irculafie;
h'S exL:etlenttil buRetur. Daca din dif-erite urotive bugetul stattrltri se incheie ctt
venituri care depisesc cheltuielile, excedenttrl riirnine neutilizat in contul trezoreriei
piinir cind parlamentul stabile$te prin lege destinatia Sa. tn acest interval, suma
reprezentind excedcntul este in atara circtrlatiei, ceea.ce echivaletrzi cu diminuarea
nt:lser rnonetafe,
c) c're$terea vitezei de rrtttrtie u bunilor, fatii de care masa monetarit necesard
pentrLl tranzactionarea unui voluin valoric dat de mirturi, este invers proportionalE;
cl) t'ont,ertibilitatea monetltti ttutionale 1te olte nuutede. operatiune prin care banca
centrali si alte bdnci ofera monedc striine convertibile $i solicittr in schimb monedd
nationalir. Carrtitatile de monedi nalionaia concentrate in ultimd instanJl la banca
celtretlir echivaleaza ctt restringerea nrasei Inonetare allate in circulalie.
Cauzele mai sus amintite sunt interdependente qi se manif'estd concomitent cu
celL' care pot determinu cresterea masei monetare.
Restringerea masei monetare se reatizeazai prin diferite operatiuni specifice
de tchnici bancari. Dintre acestea, cele mai rasphndite si uSor de urmirit sunt:
la banca centrald, de citre administratia centrali si celelalte
banci;
3. schimbul valutar al monedei nalionale pe alte monede convettibile, operagiune
in care, in ultimi instantd, banca central{ vinde monede strdine convertibile 9i
cr.rmpiri rnonedir nationald, pe care o ,,retrage" din circulafie.
Cresterea, respectiv diminuarea volumului masei monetare atlate in circulaqie
reprezinti o opera[iune de mare responsabilitate din partea sistemului bancar. Reglarea
masei monetare se face de catre binci in fr.rnctie de starea economiei fi trebuie si
stimuleze afacerile, firf, a genera inflalie sau defla(ie.
()
{)
9I /
o In decurs de un or, nivelul general VariatioP.o =0,926 - 1- -0,014
al prefurilor a crescut cLl 8Vo (aceasta este Variatia procentuald a P.o(AVo):
in esentA rata inflatiei). SA se
I a Sistem bancar (financiar-bancar)
---- -----------1

' economia re ad fri n inie-rmear ui iiionecic i . dernonstreze cd valoarea (puterea de AY.P UUY
,- = lx100 - 100 =
tp
:- ansambl ul institutiilor dintr-o tarl ;Rolul hotdrAtor in reglurea masei cumpdrare a) unitAgir monetare:
tl\L)aItut, institutii
,

i*onetare il 1 x100-100
i(banci, lilSLttutrr financiare
rrrtdllLldttr ur
si utr
de uItrult/
credit) ; are banca centrald, prin a) cre$te cu.. . Vr; = 1,08 --7,4oh
icore gestion ee'zi;r instrumente[e nrone- ,politica monetma pe cile o pronroveazii. b) scade cu.. . o/o;
! tare Si actio neaz'a in directia influentarii I 'schimb valutar comerf cu c) rf,mAne neschimbata.
l.
ieconomiei prin intermediul monedei ,.onede convertibile aparfindnd Rezolvare: Raspuns: b, scade cLl 7,4To.
i(volumul masei monetare, rata :
;diferitelor fari, efectuat la Lln anumit D l- I
idobdnzrt, exigentele i*puse ?ni 10.., (curs valutar sau curs de schirnb),
Hcb =i= -
=0,926
**
iacordarea creditelor etc.) iforrnat din confruntarea cererii cu oferta
I r Reglarea masei monetare
i

- modi- I ide diferite monede.

!ficarea volumului masei monetare in i r Deflatie
',relativ dimin Llarea general 6. Ptri{ }l}[,I..]Iri
rfunctie de nevoile. starea gi perspectivele ; durahii[ ;i semnificativa zr
lxa ttEZ{ }l . \'.\'l'
leconomiei cu scopul de rr influenta
ic.ri
i
lpre[urilor,

t In intervalul tn-t,, preturile au * Pe baza datelor din problema de mar

crescu t in medie cll lO7o, cantitatea slls rezult[ cd in intervalul to-t, valoarea
ttl ['l',H fiti
i\-ilI{i.-Its.\ j
bunurilor marfare s-a dublat, iar viteza banilor din aceastl [ara:
l',l,lill.!{,\lt{'. t de rotatie a banilor a crescut cu 207o. SA
a) creqte cu ...Vn;
{_l[iH {)s1'lN'l- L,l }R b) scade cu ,..7o;
, {
se determine variatia procentual6
c) rf,mflne ne,schimbata.
necesard a masei monetare in intervalul
I Explicali cauzele care favorizeazd a. cregte? tn-t,'
b. scade? Rispuns: b, scade cu 9,09To.
cregterea masei monetare. Rispuns: cregte cLl 83,3To.
. Cum influenteazd, viteza de rotatie a c. rdm0ne neschimbat[?
banilor masa monetar'a necesurd denrlarii I Cum se asigurl restrAngereir nlaser
tranzactiilor care implica moneda? monet are?
n C0nd in intervalr.rl t,,-t, banca c Comentafi afirrnafia: ,,Fiecare pop()r D, Dohf,nda
central[ si celelalte bdnci vind mai mult[ are rnoneda pe care o merita."
valuti convertibilA decdt cumpdrd, masa Agentii economici care inregistreazd, surplusuri temporare de
baneasci.: bani (de lichiditati), adicd economisesc, sunt interesa[i sd le . Dob6nda
transforrne in depo zite bancare pentru care benefic tazd de dob0nzi, pasivi si
platite de bdnci, numite dobffnzi pasive. Cei care inregistreazd, dobffnda
Ilrnhlcnrr rcgtlvate deficite temporare de lichidit[fi se imprumutf, mai ales la banci. Ei acti vI
. in intervalul t,,-t,, volumul valoric 186 miliarde=31 sunt debitori (datomici) care platesc dobAnzi (pentm dreptul de a
al bunurilor marfare supuse tranzacgiilor M, = RY' - nrrd. u.m. folosi lichiditati care nu le apa(in), incasate de creditori (cei care
'v,6
spore$te de la 120 de miliarde u.m. la acordi credite), sub formd de dobdnzi active.
186 de miliarde u.m., iar viteza de rotatie variafia procentuala (L,VoMrlM') = inmecanismele piefei monetare bincil , se af16 in dubli ipostaz[: plitesc dobdnzi
a monedei spore$te de la 4 la 6 rotafii. (pasive) pentru sumele atrase gi incaseazd dobanzi (active) de la debitori.
Sa se determine volumul masei monetare Mr - Mo 3l Dobinda reprezinti preful creditului qi este privitd:
= Mo x 100 -30 * 100 = 3,,37o
in tn, respectiv tr qi variatia procentuala 30 a) ca rnf,rime relativl , c3 procent perceput la credinrrl de 100 de
a acesteia. o Rata si masa
unitali monetare pe timp de un an; se numepte rata dobf,nzii (d');
dobflnzii
Rezulta cI masa monetari a crescut b) ca mdrime absoluti, ca sum[ totalf, care se cuvine pentru
Pn Yu- t 20 miliarde
-t)
fut^= = 30 rnrd. u.m. cu 3,37o. creditul de o anumitd m5.rime, numita masa dobf,nzii (D).
v,, 4
 93
{'iukt nt{truet$rti CapitolulT
)
{t )
v:
imprejurari: raportul dintre cererea $i
Nivelul ratei cloblnzii depincle de numeroase
Un venit pentru creditor starea conjuncturii economicc' rata intlaliei ;'a'
oferta cle credit, riscul plasan'rentului,
Relaliadintreratadobdnzii$iratainflatieiincluceinmodnecesarr]istinctiadintre
Rata dobAnzii d' sa dobanzii D Reprezinti
dobandanominall(d'n).ceacareesteafisatalasecliLrlgipesite.uldeinternetal
influenfa inflatiei' astfel cd intr-o
oricSrei banci qi dobanda reati (d'r) care elimind
Un cost pentru debitor prima aproximatie:
Fig. 7.3. Interpreturea dobdnz.ii d'r=d'n-i'

In practica bancarA se folosesc doua mecanisme de in care: i' - rata inflatiei"

. Dotliindu determinare a dobdnzii. Fiecare se aplica in conformitate cLl nominale a dobAnzii de
De exemplu, claca preturile cresc allual cu 6Vo, unei rate
sinrllla si prevederile contractului negociat intre parti. Aceasta inseamn[ cd dacd se
dobffndn a) Dobfinda sirnpl[, care consti in aceea ca dobAnda se achita
()Va ii corespunde o ratf, realir a dobdnzii de 2.,8370.
clobinzii cle 970, iar rata inflatiei este
forrneazf, up depozit de 10.000 lei cu o ratf,
a
cu rlr p r"i s il Itrnar. semestrial, anual etc. in acest caz se aplica tormula:
6c/o,, clupz1 un an se obline o sumzi
de:
P=Sxd'X[,
S,,+(S,, x d'x n) = 10'000 + (10'000 x 0'09 x 1) = 10'900lei'
in care: f) = masa dobAnzii:
S = suma imprumutatd (depusa in depozit); Datoritacresteriipreftrrilor.sumanomrnalsclel0.g00leiareovaloarerealSde
d' = rata dobAnzii; n = timpul in ani. 10.283'insensulcaechivaleazacu10.283leidelainceputr-tlperioadei,adic6:
De exemplu, o sumd de 3.000 de lei, depusa (sau imprumutatd) cu l0%o pe timp Valoarea reall = 10.900 : 1,06 = 10'283 lei
investitiile. Dacf, rata dobdnzii
de $ase luni. conduce Ia o dobAnda: Nivelul ratei d.b1nzii intluenleaza economisirea si
de c[edite; in schimb' cererca de credite
se
D = 3000 x lOVo x % = 150 lei. cr€ste, sunt stimulate economisirea qi of'erta
recluce, ceea ce poate sa conducd la o reclucere
in viitor a ratei dobdnzii' Deciziile 5i
special in funcgie
b) Dohffnda compusd bazatd. pe capitalizarea dobAnzii. Aceasta inseamnir ci acliunile agen[ilor economici, ca debitori qi creditori, se orienteazd in
dobdnda af'erentd perioadei t0 - tr se capitalizeazd. (se adaugd sumei iniliale) astf'el dedobindareald,afacerilefiindcuatAtmaiprosperecucitinflatiaestemairedusd...
ci aduce la rdndu-i dobdndd in intervalul t, - t, g.a.m.d. ilrtr-oeconomie,nivelulrateidobArrziieste.cleregulf,'pozitiv.deoarecebanii
decdt banii viitori'
in acest caz: prezenfi (ca qi bunurile prezente) sunt mai valoro$i
D= Sr - Sn, in care: S,
suma final[ (fructificati)
-
-
suma iniliald
S,,
S, = Su (1 + d')", in care: d' - rata dobhnzii
n - timpul in ani (sau fracliuni de an)

in consecinla, dobAnda reprezintd:

D= So (l + d')'- So = So [(l + d')" - l]

De exemplu: . Dobffnda - suma de bani Pl[tit[ i J Dobflnda Pasiva sulna (sau
i
i pro..nrul) pl[ti6 cle bancd depunf,torilor.
Se acordA un credit de 5.000 lei pe doi ani, pe principiul dob6nzii compuse, cu de debitor creditorului Pentru I
'
i . Dobflnda activa suma (sau
folosirea capitalului bancd de la
I

o ratd a dobdnzii de l0o/o. sdu. I

I
i pto..ntul) incasatf, de
D = 5000 [(1 + 0,1)'?- l] = 5000 x O,2l = 1050 lei care se plategte (achita) I
Rata clobfinzii suma Platita
i
I

I debitori.
-"
integral la expirarea contractului (doi ani). de debitor Pentru 100 de unitirfi
I

I I Rata reala a dobinzii rata

I rv / c'- --:X\ l^l^A,r.z;i;irninrrati
monetare luate cu imPrumut Pe ttmP nominal[ (afi$ata) ^a dobtnzii diminuara
I

ln analiza dob6nzii, o importanfd deosebitl prezintd rata dobAuzii. Ea este mai I

I

! I

intii un pre[: preful plitit pentru a folosi 100 de unitdti monetare pe timp de un an. de un an.
I

I
1

I
riJ ['i*ts ttt0nttsrd
I N"l' H. illti,,\ RI I',[.N'l'R { I

\' 1'. R.I X" I C,\ IlIi,\

tI l\{}s'l' [N-l'll [ (]R

c Care sunt imprejurf,rile care o sumd finalfl de 6.655 lei. Rezulta cd

favoriz eaza aparitia dobdnzii? termenul pentru care a fost depusa a fost
* Ce sernnificatie economicf, are rata de:
dob6nzii in economie? a) 2 ant; PIA-T'A
I in ce constd principiul dobAnzii b) 3 ani;
coinpuse?
I Ce raport existf, intre rata reald li
c) 5 ani;
d) a, b, c false.
CAI'IT;\Ltl E'k
fRB;t.drfrl
i L"1.-; i\
rata nominal5 a dobdnzii? Rispuns: b, 3 ani
' DobAnda in dubla ipostazd,: venit qi
IPentru un credit contractat pe trei ,A.
CO St.
I Itrni cu rata dobAnzii de l6Vo s-a pl[tit o f n strtnsa iegiturd cu piata btuttrrilor.
Relatia dintre cererea si oferta de Icu piala lrlonetarf, Si cLr procesele
in RomAnia. dobdnda de 800 lei. IMlrimea creditului
credite investitionale din econontic, existti Si
I a fost de: a) 10.000 lei; b) 15.000 lei; c)
Semnificatia capitaliz'artr dobAnzii. funclione azi piata capitalurilor. Pe
. 20.000 lei; d) 18.000 lei
Suma de 5.000 lei depusf, cu lj%o aceastl piata se efectueazir tranzactii cLl
pe principiul dobAnzii complrse a adus Raspuns: c, 20.000 lei
titluri de valoare sau activc tinanciare (in special actiuni $i obligaliuni). Participanlii
sunt emitenrii qi posesorii de titluri de valoare. pe de o parte, 9i defindtorir de capital
binesc, pe de altd parte. Prinrii sunt vAnzf,tori, iar ceilalti, agenli ai cererii. In
Rorndnia, tbrmarea gi dezvoltarea pielei capitalurilor au reprezentat componente
TEXT TEMATIC esentiale ale procesului de asezare a sistemuhri economic pe principiile economiei
de pia1a. Ciutarea ttnor plasamente bune pentru resursele bineSti 5i nevoia de a
,,Echilibrul monetar are loc atuncicAnd cererea de bani egaleazd oferta de asigura mobilizarea re**ursclor tinanciare pentnl a finirnta dit-erite proiecte de afaceri
bani. Rata dobAnzii opereazd in aceea1i manierd (ca orice alt pref), in funclie au impus constituirea $i fuuctionarea pietei capitalurilor in sistemul de piele reale.
de cererea gi de oferta de bani... Echilibrul monetar are loc atunci cAnd rata
dobAnzii este stabilid astfel incdt cererea de bani egaleazd ofetta..."

Richard G. Lipsey, K. Alec Chntstctl, Economia pozitivd
A. CE SUNT ACTIUI\iTI,E irt urma studierii acestui capitol vefr
SI OBLIGATIUI\iILE? fi tn rudsurd:
^ sci faceyi distinr:tie tntre actiuni ;i obli-
gatiutti, precun't ;i iruportLtnla acestora;
,sti anoliictti rolul, tnecLtnismele fi
B. FORNIELE PIETEI rnotlul de a frtnctiona ale celor doud
.fctnne ale pietei capitulurilor (financiare):
CAPITALURILOR pittta prirnura ;i ltitttct secundard;
. sri tnyelege;i rolul bursei de valori;
* sit interpretctti informatii economice
pentru a esttma s ensul de mi;care ct
C. ROI,UL BURSEI cLtrsulLd titltu'ilor cle t'aloare, tn funclie de
DE VALORI principalii factori c(tre il determind.
 I'iu ttt t: trgt ituI tt r! i r, : 97

Actiunea conf'erd defindtorului drcpturi sociale 5i drepturi patrimoniale.

, Drepturile sociale sunt:
,1L, {l*: strnt nctiranile SI oilriiilatiunilc?
In econolllia de piat[, principalele societlti ccrnerciarlc, ni;ii
ales cele de clirnensiuni nrari, sunt organizaLe ca socictiiti
1rt'
actiuni. Capitalul Llilor asemenea tirrne se constituie prip ailitrtsi
unor persoane fizice si persoane iuriclic,e (societ[ti, ilsociartii.
organi za[ti etc. ) denumi te geueric actionari. S ub inc it]e r rrtr
concLlrentei, a progresului tehnic si a amplificlrri rolului
cercetdrii ;tiintitice spore$te marirnea caLritalului mipirn nccesar
pentru a fonda o societate comerciala vizibilri. Cr.r greLr un
asemenea capital poate ti asigurat de o singurd persoan{ care sA fondeze o firrni'i
mare. In plus, probabi[ ca nici nu doreste sa-si asume singuri riscul unei asenreneil
afaceri. De aceea apare necesitatea, dar si intercsul atra-terii rnai multor invcstittrri
Ia crearea intreprinderilor moderne.
- dreptul de a fi informat in Iegdtura cu situatia economico-financiari a firmei;
- dreptul de a participa la adunarea generald a actionarilor gi la alegerea consiliului
de administratie:
- dreptul de a participa la administrarea firmei $i la controlul gesiiunii acesteia-
Drepturile patrimoniale sunt;
- dreptul de a-si insusi o parte din profitul societi[ii sub tbrmf, de dividend;
- dreptul de a obline o parte din capitalul firmei, in cazul ctnd acearsta este lichidatd;
- in unele cazuri, suportd acoperirea pierderilor atunci cdnd intreprinderea
realizeazd o activitate necorespunzAtoare.
Exercitarea drepturilor sociale de cltre actionar se realizeazi prin participarea la
luarea hotdrflrilor adoptate prin mecanismul votului. numdrul de voturi al fiecdrr.ria
fiind proporlional cu numdrul actiunilor pe care le de(ine. HotdrArile aclionarilor se
adopta in adunarea generald a acgionarilor (ordinard sau extraordinarir), iar convocarea
ei este reglementata de lege.

oActiurlca. titlu Cu expre,sie a purticipdrii ta c'apitalul soc'iul al .firnti:i

t, cort.stituite c'ct soc'ietate pe actiuni, .fiecure proprietar actit)1or
pntrintoniul Presedintele consiliului de administratie al SC OLTCHIM SA RAmnicu. Vdlcea. cu sediul in
i tr:!!! un nlnnar de
1gtu1l1troportiotrcil ctt c'tipitalttl s'tiltsr.r'is. RdmnicuV6lcea,str.Uzineinr. l,convoaciadunareageneraldordinarflaactionarilorla<latadeTl
aprilie 2006, ora I l:00, la sediul societilii, pentru to[i acfionarii inscri;i in Registrul actionarilor la
te un. il sfirsitul zilei de 20 aprilie 2006.
.. urupi v
din valoarea firmei. Ordinea de zi este urmitoarca:
Ca document, actiunea a apdrut ca un inscris care continea anLrmite clate cle l. Aprobarea situaliilor financiare anuale la 31.12.2005.
iden tificare: 2. Aprobarea raportului anual, intocmit in confornritate cu aI.t. 227 , alin.4. din Legea 29712(W+
privind piata de capital;
- numele firmei ernitente;
3. Aprobarea descircirii de gestiune a administratorilor pentru activitatea desthquratd in
- data erniterii;
exercitiul financiar 2005 ;
- nunliiruI de identificare al titluiui (asociat fieciirei acgiupi): 4. Aprobarea bugetului de venituri $i cheltuieli, precum qi a programului de investitii, pentru
- .-valQateanominala ;*"sJrnlainssd.s-a*&e.,ti,fJu*_ liunc clin capital u I anul 2006;
Al,Iurrmj ;
4s$ ;':+'*a'e
+E'1q
s_qS!+l* Aprobarea cre$terii salariale a directorului general al societalii, incepdnd cu 01.02.20O6;
-5.
semn5.tura persoanei autorizate din partea filnei ernitente: 6. Aprobarea datei de 17.05.2006 ca datd de inregistrare, pentru identif,rcarea aclionarilor
elementele de securitate, care au rnenirea cle a impiedica falsificarea documentului. asupra cirora se rlsfrdng hotir6rile adunarii generale ordinare.
in cazul in care la data de 27.&1.2006 adunarea generala ordinard nu indepline5te condifile de
Unele actiuni au inscris pe ele si numele po.sesorului. Ele se
intrunire, se reprcgramezvi la data de 28.O1.2006, ora I l:00, in acelaqi loc cu aceea-si ordine de zi.
ntlmesc acjiuni nominative. Daca aceste cloreste sa vflpcla
Accesul actionarilor indreptdtiti si participe la adunarea generali este permis prin simpla
o Actiuni actiunea, tran zac[ia $i numele noului ctetinator trebtrie proba a identitSlii acestora, ficutd in cazul acgionarilor persoane fizice, cu actul de identitate, iar in
consemnate intr-un registru special al firmei. I\,Iajoritzrtea cazul persoanelor juridice qi al aclionarilor persoane fizice reprezentate. cu imputemicirea dati
ntlnli nativc,
acfiunilor su adic[ nu au inscris pe ele numele persoanei fizice care le reprezinti. Reprezentarea acgionarilor in adunarea general5 se va putqface
actiuni
,,1A p u rt li tt) r" t
posesorului; le conferd revin cletinatorilor ior, gi prin alte persoane dec6t actionarii, cu exceptia administratorilor, pe bazi de procur[ speciala,
indiferent de identitatea acestora. conform art.243, alin. 3, din Legea nr. 29712CfJ/'
In prezent, oritatea covfirsitoare a actiunilor supt
rnaj Materialele aduse dezbaterii aduntrrii generale ordinare a actionarilor pot fi consultate la sediul
virtuale, iar evidenta si miscarea lor in urma tranzactiilor sc societelii sau pot fi descircate de pe website-ul societatii (www.oltchim.ro - secliunea Aqionariat/
realize azd. electronic, prin f irme, cle regul[ private, special yzate Adundri generale ale actionarilor), incepind cu data de 12 aprilie 2006.
in evidenta si gestionarea registrului acfionarilor de ia Informatii suplimentare se pot ob{ine la sediul SC OLTCHIM SA Rimnicu Vilcea sau la
societatile pe actiuni. numerele de telefon 0250n\.2(n. int. 3150. 3W5, 0741.549.106, intre orele 8:00 9i 16:0O-
 f,i
\
f ";;y:iiriiiii',' 99

Pentru calitatea de proprictar asupra unei pnrfi din SintezE

capitalul societflfii pe actiutri, actionarul obt!l]g. o parte din
ACTIUNEA OB[,IGATIUNEA
profitul net al socie&itii pe actiuni numitfi div:ider,T]fvfarinrc.r
dividendului este hot:irdld de adunarca generalf, ir acfionarilor Continut Titlu patrirnonial Titlu de credir
fi depinde de situatia ccorlornico-financiara a firnrei si rle Calitatea $i roltrl Coproprietar; drept de vot Creditor, tlll participf, la -Qestiune
strategia adoptata in ceea ce priveste utilizarea profitului. tr{irrirnea dividencielor oblinutc in adunarea generala
definitorului in
de un actionar este in tunctie de cota sa dr participrre la capitalul social al firmei. gestiunea cmitentului
ii: i Deoarece profiturile realizute de firrna difcrii cle la o pcrrioaclii zi fe rme, [t ite in mod
a
Veniturile pentru Dividende - depind de Dobin P[
I
,.
la alta. mdrimea cliviclendului este ,si ea varizrbila. Tocmai ,le titularul titlului marimea profitului firmei obligatoriu cie emite-nt sub forma
i aceea actiunile sunt titluri cu venit variabil, care in situatii gi de cota de participare a cuponul ui
speciale poate fi gi nul. ac[ionarului la capitalul
Eristi situalii cdnd o societate comerciald sau o administratie publici arc nevoie socitrl al firmei
de mijloace biinegti care depdgesc posibilitalile saie curente. si pentru o perioadi Riscurile asumate Plasament riscant: Plasarnent cu risc redus sau zero:
relativ iungf, urmdreste oblinerea unei finanldri masivc in altc conditii decdt cele de detindtorul - nu primegte dividende in - riscul de neranrbursarc nu existl in
specitice pie[ei monetare. in aceasti situatie. agentul sau institutia respectivi lanseazti titlului cazLrl in care firma nu cazul unei garantii de stat;
un imprumut pe pia[a capitalrrrilor prin emisiunea de obligafiuni. real tzeazi profit - in cazul lichidiirii firmei, creditorii
- pierderi clnd firma e.ste au prioritate in fata actionarilor.
Obligaliu n ile (e n g l. b o n tl s) yl:t t i ! u r i cl e .v u !o_u r e c a t'e at e s tti
i lichidat[
ttrtsojarce Lotui intprtlll!!_ p..q--kryt-tqry",,7ti9!!! !_iJ"!l.,ii:;i;;li!!1e yttt
Exi sta cit timp
:;.?:{lr.l!

f i rm a
*..irl.ili- l{

l. l-t,': i; t ob|glndu-se ,sd-l runlbursei.e tntr-tut timp determinat rri sri Linritata, pind Ia scadenta
" funcfio neaza
gi ," plciteascci detindtorului, pe torttci durata,. A.!!^y_gtlit .ferm (ct,tltonul

Obligaliunea este un inscris-tip care conttne:

- numele emitentului: t.
econonrico-financiare ale firmei sl a
- cuponul sau rata cuponului (exprimatd ca o cot[ procentuali din valoarea oportunit[tii investitiei de capital.
nominald ce urmeazi. sd fie pldtiti la anumite inorvale detinr'rtorului obligatiunii): apilel _pocia! * yg_lylqlll" J"9 ts] -.dq o Active financiare lnscrtsurl
.

- scadenta - momentul expirdrii imprurnutului 5i al retragerii obligatiunii (datd la _

capital de .g-qlg"_.ailpg"le o :"-gglgllJ9: emise in conditiile legii $i care au

care ea va fi rf,scumparati de ernitent); cle
Quprind-e;. iapitalul.-subscris
- valoarea nominalI - suma inscrisd pe titlu. pe care delindtorul o acordl sub nari sau asociati |u iqtiintarea Socie@tii'
fbrml de imprumut emitentului ;i pe care o va incasa la scadenti; aporturile pe p.aIcul.q, titlurilp emise
- semndtura persoanei autorizate de emrtent; pentru profitulilp, . c-epit q\iZ?"r9." $i
actio- capacitatea poten[iala de a a{qqg venit
pe .te-r.nlen lung- Cele mai cunoscute
lsunt: ac[iunile, obligatiunile, titlurile de
I

irentf,.
- imprimari speciale, pentru a impiedica talsificarea (elernente de securitate). anoniml (pe actiuni) -
re ze rve le"^dsti"nule - de,.
_-#^i\utra-+'r+i'
s o c i e t a te .
' Societate
t capital este divizat in
'_

Obligafiunea poate fi nominativi, daci este inscris pe ea numele defindtorului. Cupon - Ys*[tt-fer.m la care are societate al carei
sau ,,la purtAtor", dacf, nu are inscris pe ea numele detinltorului. dreptul deginf,torul unei obligatiuni actiuni (titluri de proprietate liber
. t )hiigirl iuari Detinatorul unei obligatiuni este numit obligatar. El arc sau al unui inscris financiar; dobdnda transferabile) $i in care asociatii
I;,'.i {li i te:t t i ,, L' , calitatea de creditor fafa de emitent $i dreptul de a primi un fermf, ob[inuta de obligatat. (ac[ionarii) sunt responsabili fatf, de
r,ir!1t;i tit: {}.1 venit numit dobdnd[, dal. nu are drepturi $i responsabilitati , Dividend - gqfit (bgnefigiy)" net angaj amentele societ[tii in limita
, l;r tlijj-titi.ili_, privind activithtea emitentului (debitorului). ce revine pentru o acfiune .emisa -de "o aportului lor Ia capital. Este cea mai
De aceea, obligaliunile sunt titluri de credit cu vpUilcert 5i societate anonima dp capitalufl. Mari- cunoscutd formzi de societate in ff,rile
de reguld !ix, Prir,cipalii ernitengi de obligaliuni sunt administragiile publice locale mea sa difera substantial de la o dezvoltate. Ea presupune un numar
(administralia centralA gi cele locale), iar scopul emiterii este fie acoperirea deficitului perioadA la alta $i este principalul minim de acfionari $i un capital minim
bugetar, fie finanlarea unor investitii imp<lrtante pentru comunitate. criteriu de apreciere a performantelor stabilit prin lege sall statut.
! tj{1 {r i,.i itt c tt g: it rt I u r t :', i'
l0l

Il* l' ii i'. Ii ,\ Ii I l'l'. \-l' E{ 1 pe acea-sta piat[, purtitorii ofertei sunt emitenti de titluri - in . I'}articipa rrti i
i'iir 3t;i-i:.'ll.L
:

calitate de vanzltori -, iar purtitorii cererii

sunt posesorii de
YIiIi{i'1{_ \ttir \ il*:, it;:,l{.ii,\'t economii - in calitate de cumplrltori -q care clevin
practic:
t-{ i\{ is I'l N-l'I, {.{ iit
n'

specifice se
: r Cursul
inr.rtitori. intilnirea ior si derularea operatiunrlor r;rlurlkrr iprettrlt
(Societate de valori i
, Ce sunt titlurile de valoare? iD Suntefi posesorul unor economii pe rcahzedz[ prin intermediul bancitor gi a SVM
r Aseminari si deosebiri intre actiuni care dorili sa [e plasafi in titluri pe termerr Mobiliare).
si obliga[iuni. lung. Preferafi plasamentul in actiuni sau Specific acestei Piete este taptul ci pretul titlurilor - ilr.imit curs - este egal clr
a Care sunt factorii de care depinde in obligaliuni? De ce? valoarea lor nominal[ (suma inicrisir pe titlu) si este un prei lerm. Cu alte cuvinte,
m[rinlea dividendului'] el nu se negociazl Si tlu se modifica pe clurata emisiunii. Schernatic, mecanismul
pietei primare se Prezinta in figura 8. 1 .

B. fol'ITlelc picte'i capitaltrril$r TransferuI dq le3gr;e-[a3ggi-lI - -- Titlu ri

iI emitentii de titluri de valoare
V
o Pil tit
r:it Iriialul'ilrll'
o ;\ g*ntii
Si
Piata capitalurilor este spatiul economic in care se intilnesc
se contruntii cererea si oferta de itctive financiare - ai ciror
purtatori sunt:
Nevoia de
finan[are a
investiliilor
J Emisitinea de
titluri
dc valc-:are
Oterta
Piata
PrirnarLt

'franzacqii la

ttc{)n{)n}ifi
- emitenlii si posesorii de titiuri - in calitate de vAnzf,tori: valoare
- definatorii de economii - in calitate de curnpdrdtori. n(rnlinald
1; u t't:l
to ri tl i
('{:'rcrii si tfci'tri Piafa capitalurilor se constitr-rie deci din ansamblul rt I
i I' r r-,:.r-.-: ..
operatiilor cu active financiarc pe termen mediu si lung. ,- _ -l- lrl:t!1.:,!c1c_tuturi_c3,1.- - - - -l
p()ses()rtl dc L'collonlll
Ol'erta provine de la cdteva mari categorii de agenli economici:
Fig. 8.1. Pitfia prinnrd a cctpitctlttrilitr
- statul si colectivitatile locale - care au nevoie de finanldri pe termen mediu $i
lung pentru sustinerea cheltuielilor lor gi acoperirea deficitului bugetar; capitalurilor este cea pe care se vand Ei se cumpara titlurr
Piata secundara a
- societifite comerciale private; emise anterior.
- firmele de stat - care au nevoie de finantarea investitiilor in diferite sectoa!'e
economice (energie, transporturi, servicii comunale. industrie aerospa[iali g.a.); Pepiagasecundari,purt5toriioferteisuntdetinitoriidetitltrri
- bincile $i societitile financiare. mobiliare (actiuni, obligatiuni $.a.), in calitate de vAnzatori' iar r Particip,ntii
de economii, cumpiratori- opetori#t; ffi;;;;.
i
I

Cererea provine de la cei care economisesc: agenlii economici care dispun de definatorii
cumplrare se efectueaza prin agenfii de schimb (numili agenli . -,
qi
economii - pel'soane fizice sau juridice - gi doresc s[ le fructifice sub form[ de
de bursd). Acegtia sunt profesi"onisti care actioneazi ca reprezentanti ai unor societdti
plasament (investi;ii) financiare, prin achizitionarea de titluri.
frnanciare (SVM) sau ca indepenclenli Ei executd ordinele clienlilor
lor' respectlnd reguli
Pe pia[a capitalurilclr, intfllnirea detinatorilor de titluri cu
detin[torii de capital bf,nesc (economii) uu se real rzeaz'A in $i uzante clare, ferrtle, bine-cunoscute' g. t*t"*"J!testt
_EEfr
. lnterunediarii mod direct, ci prin intermediul bdncilor. al agenlilor de schimb
$i al altor institutii financiare.
r-
rr -;;;;;-
Posesori de

I
Degi, la fel ca in cazul oricarei alte piefe, prefurile sunt Si aici V
o F ortncle pictui determinate, in ultim[ instanti, de raportul dintre cerere gi oferta, Posesortt
Piafa
callitill rrrikn" formarea lor este sensibil diferita in cazul titlurilor nou-emise.
respectiv al celor care nu se mai afl[ la primul act de vinzare- En'riten!
Piala
primarf, TransfEl economll
de
t\ secLlndari
O.\ (bursa gi
cumparare. de titl ur de titldl'i de vin
Dre tranzac!tt
posesorl 'tg
t
Piata capitalurilor are doul forme:
de titlu?i
TranzacIii
Cerere
ltlun
de
de titluri I sub alte
forme)
V
I
- piata prinrar[; Specul atori
i
- piaga secundarii. A
-q\
i
L Transter de resu rybgesti _? acoperlre
Piafa primari a capitalurilor este cea pe care se vind qi se cumpf,ri titluri Transter de tith-rri "E
nou-emise. Fig. 8.2. Meccutismul pielei capitalurilor
 N 103
J; r'. i.*' ,.1
1il2 F-
,,d la
- urnleaz[ si reai rz.ez.e un ce$tig ciin aceasE diierenta; el
este speculator
Principala institulie din cadrul acestei pie[e este bursa de valori. Datoriti importan{ci (rnai mic)
deosebite pe care o are pentru tuncfionarea economiei, activitatea bursei este controlata hausse" (sau .,bull", Ia Bttrsir din Nerv Yrirk)'
va pierde' De aceea' se
public 5i reglementati strict prin prevederi legale. diferite insl de la lard la tara. Cel care intuie$tc evolulia reali a cursului va ci5tiga' celiilalt
In gc-neral. aceste reglemeatdri se referf, la: poate atirma ca obiecttrl tranzactiiior in. cazul 3ogrrrtiunillJ i.:t:T:.,']"t:'.::::,t:-1,:
[ffi;';;;;;ulrir",'.i i'
': practicl' operaliunile
u"ticipirrile privi*d evolulia cursurilor'
- conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca titlurile unui emitent sa aibi acces la concretc' re'enindu-le o
bursd; tdffi;tt*.* o-,,.,or" ,ln.i"tut. de forme $i tnecanisrne

- regulile la care se supun operatorii; pondere importantii din totalul tranzactiilor trursiere'
ca formd a piegei
- genurile de operafiuni $i mecanismul regularizarii acestora; in Rominia funclioneazi 9i sistemul de tranzactionare RASDAQ,
de tranzacgionare a actiunilor' creat
- ofganismele de condncere $i atributiile fiecdruia. secundare, extrabursiere. Este un sistem electrcrnic
dc valori Bucuresti'
Protrlema fundamentala a tranzacfiilor la bursd este formarea in 1996. enrise cle societdti pe actini care nu sunt admise ia Bursa
o ('ur'.url lrursirr" pre(trlui, cursului sau cotafiei titlurilor. Acesta poate fi sensibil
I
l'1,',;;::1i1,-:!li:!' :, , lrl' , i';il:lli:iil'.i
prttrrl titlu r"ili,r diterit de valoarea lor nominalA, fiind intlLlentat de nllmerosi
I

I p*tta
burca, intntelesul acfurai ul lentrcruilul:. tiitluri ob-linectu d
ct'< tsttr:
tl*,'r'riltitrr facrori economici si extraeconomici.
I
ccttinliit rtcrtd lu Ar*'et-s,'irt I 5l I ' antunitd cantitute tle orc
i este r:onsiclerat(i
Dintre ace$tia, un ro1 semnificativ il au: i Bu,.s, se inrpune (;il o institutie L'onwr('iclci si' iit o dtild precizltd trt c'rt
- situatia economico-financiarf, a firmei emitente (relalie pozitiv{); ; ... ? t -,-, .-^r--lx
ij'innnciard .ftmclanrentald
oclulci
^,l,,tn ctt
?t,
creur(u
/.t "

0L'c'stor ritluri !e Puteau

- mlrimea veniturilor anterioare aduse de titlu 5i perspectivele de viitor (reia1ie pozitit'a); \" t urrulr)r
de lct htntlrct (Roycil Ercluutge )' itt I 554'' oL'tlinert't d( nurf(i, ticlt
- rata dobdnzii pe piala mouetard (relatie negativa); htirtii de valoat'e ,,dcoPe
- rata intlafiei (relalie pozitivd); i Pu la ] 860, bcrnc:herii si ttt'$Lt'\ttsrii din ji ttili:ctte ?n colitate de:
- conjunctura intern[ si interna[ionali (relatie pozitiv[); i,
BrrrurrSti se intAhwttu la Llcrnril cu Tei pentrx o: T' i clu tel e:$igltraLr p
:rfuce tranzctc'yii pe' bctttt Lttlot- infttntrct\ii venite iie ei 1bti
- previziunile privind evolu[ia firutei emitente (relalie pozitiva); .
tut v-€ilit sigur -
ilo Constttrttirtr>pol si clin marile
cupitule u Ne ionlilo r, o ofe rttl
- a5teptdrile in ceea ce privegte evolufia de ansamblu a econonriei.
i,

c r{-:

i rtccidentllc. ltosibilitcfiet tle o obtit

Toti ace5ti factori determind stabilirea in fiecare moment a unui anumit raport intre
:

:,
seL.ollil XVII, proprieterii de ptimhrt care'
iu ric'hctelor ccitre terli lct tt
cererea qi oferta pentru un anumit tiflu care, la rdndul lui, duce la fonnarea unui anumit
\ ohtinecut rentd in rtrez clin Jup()ttiu obisruittlt sd' Yullureu orelilui cres
curs (pre1;. marfLt tn nwrile centre cotnercictle si'. , lsursa: loan PoPa' ,,
La bursa, tranzacfiile se pot realiza prin doul genuri de operafiuni: icleytZ,ite1,e
, sa o v,Atuld pe beltt Lmor doc'urnente tle ieSto:,it
- operafiuni la vedere; i nuntite ,,fichete tle orez". Cei c'are cfittpdrilt
- operafiuni la termen.
Operafiunile la vedere sLlnt cele in care cedarea titlurilor
. {-}glt'r:rtirrrar de cdtre vinzdtor $i plata sumei cle cdtre cutnpf,rf,tor se
la 1 tdcrt reallzeaz'|a in momentul incheierii tranzactiei (sau in cel mult
dotrd zlle lucrdtoare) $i la cursul existent (afigat). * Broker
agent de Llursi care : posesor la altul, dint
o {-}1ti:ratiu:ri mare rapiditate, in
Operatiunile Ia termen sunt cele in care, Ia momentul incheierii j tuc reazd, ca angajat al Llnei firme de,
la [trmrn
-
tranzactiei, se convine asupra componentelor ei numar de titluri, ibrokeraj sau ca inclependent $i execut6i , mente cat mai avantai
carir ctet' riscurilor. in sPecial i
dar executarea propriu-zis5 a contractului urrneazl sf, aittii iorcli.el; in bursd in contul clientilorl
{

pcr:t: litti r
curs -,
s t
loc ulterior, la o data convenit[ de pa4i, nurniE zi de lichidare sau pina la 1989,; * Indicele Dow J
itO.numirea englezeasca.
scadent[; de reguld, termenul este de o lund (nicioCatf, mai mare efectuate prirneSte, din Nerv York. calcu
ioUf,"r). Pentnt serviciile
de trei luni).
i
actiunilor emise de
Specific operafiunilor la termen este caracterul lor speculativ: 1 " Cotare - admiterea, inscrietea unui: ; conlpanii america
- vinzitorul (care de reguld nu degine titlurile in momentul incheierii tranzactiei) presupune indeplinirya, Bursa de Valori din
; titlu la cota bursei
mizeazd, pe faptul ca, pdnd la scadenfi, cursul titlurilor va scddea. urmind sd le i de catre furna eniltelt6
a anumitor conditii i
, de t-irrna Dorv Jones
achizigioneze de pe piald la cunul existent $i sd le cedeze cumpdrdtorului la cel convenit performantA economico-financiarf,., ' in anul 1884.
i,f.
(mai mare): el este un speculator ,,i la baisse" (sau ,,bear", la Bursa din New Yorli); : Fixarea cursurilor in cadnrl trnei $edinte
a
- cumpiritorul (care de reguld nu dispune de lichidi6ti in momentul incheierii i bursei. j
' din Tokio.
tranzac[iei) mizeazd, pe faptul c6, pdna la scadenfd. cursul titlurilor va cregte, dar - i - .,csPitaluri fierbin1i".
,' ,,Hot money" ,.-; Crah bursier
intrucit le va primi de la vdnzator la cursul convenit in momentul incheierii tranzac(iei la un cLrmulativa a titlurilor cotate la
icapitaluri speculative care trec de .!:it"'.-l
 t01
{' irttri t'tr p ita I uri ! i,, t05
RI PIiNI'IT t.I
IN'I'ITF.II.I
VEtttrrlC,tlt[,A P I{.{ ) tt l. Ii \t li
t'I rNosT'IN'[ Ii [.{)
t],, lll:, ItXi,Zt)l .1',\'l-
. Prin ce se deosebesc cele clclui . Cum evolue azd cursul pe piata . Detineti suma de 10.000 lei
forme ale pietci capitalurilor? r O institutie bancard detine 400 de
secundard daca rata dobAnzii scade?
obligaliuni publice, care aduc trimestrial un disponibilfl timp de un an. Aveti
r Comparati piata secundara a il Cum influen leazd, conjunctura urmdtclarele posibilitati de plasarnent:
cupon de l0 lei fiecare. Rata dobdnzii
capitalurilor cu cea monetarx din econonrici si climatul social-politic a) depozit bancar, d' = l)Vo,,
practicata pe piala este de 2O%. Aceastd
urmitoarel e perspec:l.i ve: evolufia cursului de pe piata secundara? b) achiziti a a zece obligaliuni de stat,
banci intentioneaza sf, negocteze qi sf,
- obiectul tranzactiiior; . Cdnd castiga cumpdrdtorul intr_o vind[ obligafiunile pentru cI are nevoie curs = 1.000 lei; cupon semestrial 45 lei;
- agentii; tranzaclte bursiera ,,la termen,,? Dar. este posibil[ cre$terea cursului cu 6Vo
de lichiditati.
- pre tul. vdnzatorul? de unde provine c6Etigtrl peste un an;
Care este pretul minim unitar de ofertd
cum par[torul ui? c) achizilia a 100 de actiuni emise de
la care banca lanseazf, aceste titlr,rri pe
pia[a secund ard? firma X: clividend probabil (pe baza
. Ctrponul unei obligatiuni (V) este anticiparilor consiliului de administratie
egal cu 50 [ei, iar rata anuald a dobdnzii qi ale analistilor financiari) 12 ler/acfiune.
(d') este de l0o/o. Care este, dupd criteriile dumnea-
Probleme rezolvatc voastrf, de valoare, solutia (solutiile) cea
Determinati pre[ul (cursul) obliga-
oDaci rata dobdnzii cre..ste, in mod [iunii (C). mai bun[ de plasament? Argunrentafi -

norntal, cursril titlurilor cle pe piata dobf,nzii va genera cresterea ofertei de Ce preg va avea obligaliunea dacd rata
t'inanciarf, sec undard:
titluri qi sciderea cererii de titluri, cec.a dobdnzii creste la ZOVo?

a) cl'e.ste: ce se va ret-lecta in scdderea cursurilor

b) scade; (preturilor) acestora. C. Rolul trtrrsei de valori
c) nu este infl*entat de evolutia ratei , Raspuns: b. Bursa este o institulie specificd economiei de pia1i. S-a apreciat cd bursa ar fi
dobAnzii.
. O obligatiune aduce un venit anual
,,sanctuarul" capitalismului.
fix (V) de 140 Lr.rn. Ceea ce ii este specific este in primul r0nd faptul ci tranzactiile cu active financiare
Argumentare:
se desfdgoard in mod organizat, in conditii de liber[ concurenti 9i transparenfd.
Daca celelalte condigii rlmdn Care este in mocl normal cursul ei (C)
neschimbate, cresterea ratei clob0 nzri va pe piata secundari, in conditiile in care fiind supravegheate de autoritAtile publice. Toate pie{ele sunt supravegheate de
rata dob0nzii (d') esre de IOVo? autoritdli pubtice sub aspectul respectdrii reglementarilor legale, derr bursei i se acordd
gerlera reducerea cererii de titluri,
o atenfie speciala datoritd fluiditatii operafiunilor qi a impactului economico-social
deoarece depozitele bancare clevin mai
Rezolva re: pe care le are.
profitabile prin d'binzile pe care le Teoretic, cursul unui titlu (C) este dat
aduc. ca urmare. unii detinf,tori de Functionarea bursei:
de venitul pe care il aduce sub formd cre
economii vor prefera sd le fructifice prin inainte de sedinta bursieri In timpul qedintei Dup[ sedinti
dividend sau cupon (v) cap italizat la
depozite bancare in locul plasame'tului dob0nda zrlei (d'): Se form eazd, oferta o Publicarea cursurilor
in active financiare. Deci, poten[ial, din ordinele date de zilei
cererea de titluri de valoare va sciclea. vdnzdtori de active financiare .
Cursul (C) = 00
tranzactrt Operare in registrul
in acelasi timp, este posibil ca o parte procentul dobanzii (d)
admise care au nevoie de
ac[ionarilor
dintre detindtorii cIe titluri sa prefere lichiditati cotarea titlurilor o Achitarea sumelor si
transformarea lor in lichiditati, pentru a Deci Se torm eazd, cererea transferul titlurilor
le fructifica sub forma de clepozite C - 140 I 0,10 sau I40 x 100 / l0- din ordinele date de
bancare. Deci oferta de titluri va cre$re. 1.400 u.m. curnpf,rltori de titluri
Rispuns: C = 1.400 u.m. mobiliare definatori
in concluzie, cre$terea ratei de lichiditati
 ', : j
,-,.1j.
': li"'' ' ! tt
!itr, ,'
"i
'1-

Bursa de valori joaci un rol important cicoarece constituie unul dintre circuitele de pe termen meditt, intre unu si zece
finimtfl'e a activitatilor economice, alaturi cle bdncile comerciale si de bugetul public. in
anl;
ultimi instaniA, trursa este o modalitate de a atrage economiile - surph"rsr"rl cle
disponibilitaqi b:inegti - qi de a le orienta catre solicitanfii de capitaluri pentru investifii.
- pe termen lung, peste zece ani.
u Ofertl publica de cumparare - Randamenttrl unei obliga[iuni (R)
; Ro lul primlr(li(tl al pieyei financiare este de a osigJffct J'inantarect pe te rrnett proceCura prin care o societate propune
'lung a firmelor ;i in specicil a inv,estitiilor pentru ertintlere $i modernizare si de a in mod public actionarilor altei societiti
,permite o mobilitute sporitd a capitulurilor. - pe care ea dore-ste si o control eze -
,r,Joia neagri6'5 ziua de 24 oc-
Prin modul de forrnare a cursului $i de informare a ceior sd cumpere actiuni la un pre[ sLlperior
o i;tir-,:1 tombrie 1929, cind cursurile s-au prA-
care economisesc $i detin titluri, prin nlecanisrriul incheierii cursului la vedere, astfel incdt sa devina
busit la Bursa din New York gi 13 mili-
tranzactiilor, bursa este torrna de piatfl reala care se apropic acfionar majoritar.
* Randamentul unui titlu - criteriu
piati-
oane de titluri au fost ,,aruncate" pe
cel nrai mLllt de modelul pietei cu concllrentd pertecta.
Bursa de valori asigur[ transformarea operativa, Acesta a fost ,,semnalul" marii crize
de apreciere a eficienfei unui plasa-
intr- un tennen scurt, ? capitalului binesc in capitalul real (si ment in titluri.
din 1929-1933.
* ,,Lunea nea gra" - ziua de 19 oc-
invers), mobilizarea rapidi a unor irnportante resurse pentru t Randamentul unei actiuni se
activitatea de investitii. Din ccntrl, operatiunile speculative calcule azrd dupa relafia:
tombrie 1987. cind Bursa din New
submine az\, investitiile reale; ele sustrag econr)miei reaie York a suferit o prabuqire asemdnltoare
i importante c'apitaluri bf,ne,sti, care .se constituie ?n .,bani flc-rlrinti" Dividend x 100 celei din lg2g (care insa nri a mai fost
' sau .,cApitaluri speculative". Prin impactul psihologic pe care il Cursul actiunii urmat[ de o $rzA la fel de amplA),
I creeaz/a asupra operatiunilor la vedere, operatiunile speculatir,'e antrenAnd $i celelalte burse din lume,
* 'fitluri de stat - instrutnente de
pot influenta evolutia cursr.rrilor si alte etecte negative asllpra vietii cu exceptia ielor din Extremul Orient.
economice. clatorie emise si garantate de stat. Pot fi:
s NYSE abreviere pentru New
Bursa este o piaf5 indispensabili pentru transferarea unor capitaluri individuale - pe termen scurt, sLlb un an, nllmite
York Stock Exchange. PrinciPala
de la o societate pe acfiuni la alta sau dintr-o tari in alta. tbonuri de tezaur;
bursfl din New York.
De pildd, dacd agentul economic X deline sub forrud de actitrtti un capital de
100.000 u.m. la finna A si dore;te sd-si plase:e ceryitalul la finncr B, poate realizu
acest lucnt prin interruediul bursei: vinde acgiunile pe care lc cleyine, ittr ctt cctpitalul
bdnesc oblinut cumpdrd actiutti la finna B, care prezintd pentrlt el intere$ sltorit.
Bursa favorizeaza procesul de concentrare a puterii -'+J
:'.. i 'I l- ':-
economice, controlul asupra unor societati pe actiuni - . . ; t. i i.t 1. 119 s i.

asigurfindu-se prin definerea pachetului actiunilor de con- r'i:.itii ii ^ t t-t. l'. t

trol. Prin pachetul de cotltrol este desemnat numf,rul (sau i'i ''. 1?'* l i -
1211r
': 1
'I

procentul) minim de actiuni care ii asigurd detindtorului " Explicati rolul bursei in concentrarea
posibilitatea de a dispune de maioritatea voturilor in adunareir * in ce constf, rolul bursei de valori? atributelor decizionale din cadrul unei
o ii,ii:,::iiir; * De ce capitalurile speculative submi- societlti pe actiuni.
i-t
generala a actionarilor, deci posibilitatea practic[ de a desemna
.
.'-'-
t
'1 :1 1'...
'1,i i.i;.
consiliul de administrafie. Aceasta se realizeazd, fie prin achizitii neazd, procesul investilional? * Piata financiarf,, in special bursa,
.-i,,-' :-',, ii:iii;; treptate, de cf,tre un agent economic, ale titlurilor unei anLlmite * Ce imprejurf,ri pot genera un crah poate influenla gradul de ocupare a fortei
',-,.i ;,-; {;i i:i'li
r,'
firrne, care sunt oferite spre vdnzare de diferiti detinitori, fie bursier? de munca? Argumentati-va rf,sptrnsul-
rapid, prin operatiunea numiti ,,ofertf, publica de cump6rare".
Bursa este totodati un barometru extrem de sensibil al stirii economiei.
volumul tranzacliilor 9i evolugia cursurilor reacfionind brusc, uneori cu anticipa[ie.
la modificarea conjuncturii economice si a altor fenomene social-politice. Adeseori.
scdderea bruscd a cursurilor este semnalul unei crize, dupd cum cre$terea lor este
anticiparea unui reviriment.
li),ri i )
i nitt L: it p it{ t I u ri I it i"

TEXT TEMATIC

,ce este bursa in sensul contemporan al termenului? Este locul unde se \

intAlnesc intermediari calificali pentru a negocia intre ei vatori mobitiare, t+
adicd tr
valorifiduciare reprezentand o fracliune din proprietatea dintr-o societate
sau ti
drepturile rezultate dintr-o operaliune de credit cu o colectivitate.:, ,"\

?
Alfred Collins

PI.\TA h,I[j f.% 1,:iu-r

1

dintre
cererii si ofertei numai atunci cdnd este snlariatd. Piata muncii relevd relatiile
purtitorii cererii ;i ofertei de muncl realizate potrivit reglementarilor existente,
prin care se stabilesc (negociazd) conditiile de angajare gi mirimea salariilor
care se consemneazl intr-un act oficial denumit generic contract de munci.
incheierea unui contract de munci atestd, c:el pulin la momentul respectiv, o anumitd
concordantd de interese intre purtdtorii cererii gi ai ofertei de ntuuci, exprimate in
mod liber de ei 9i in forme specifice.
Pentru piaga muncii, modul de a func[iona diferi, sub numeroase aspecte, de la
fari [a tard, in funclie de reglementirile na{ionale sau zonale caue trebuie respectate,
de tradi-tii, de specificul activiutilor realizate cu muncd salariatd etc. De aceea,
piafa muncii nu trebuie considerati nici unica $i nici unitar6, ci trebuie analizatd
gi interpretatd in functie de loc. timp, activttate etc,
Inlelegerea caracteristicilor 5i funcgiondrii pietei muncii presupune si analizlm:

A. CEREREA $I OFERTA Studiind aceastd temd, veli avea

DE MUNCA posibilitatea sd.'
e tnyelegetri rnodul tn clre existCi {i

B. FENOMENE NOI funclioneazd pict{u nxuncii, pentru a

pLttea acliona tn nruLl concret;
PE PIATA MUNCII i3; clmoasteti tendintrele schimbdrilor pe

piola mtfficii de care trebuie sa lineti seama,

C. SALARIUL
si cctre este evoltttia sa;
ce este salariul
;i cunou$teli senxnificttgia contrac-
tului de muncd .si a relaliilor pe care
D. CONTRACTUL DE NIUNCA acesta le implica pentru purtdtorii
cererii ;i ai ofertei cle munca tn Romdnia.
 .,r.rri,ii;li:'j .\
llt
r)ii,it+. iiir!.i1,:,Ll

spontaneitatea functiondrii libere

t*o si ai ofertei de muncd, indeparteazd si diminueazd
'4--r,.:fi
t-';=*it :; qztr .l'r :
: i 1. r::1
i I -r'". ,
'1
1r
.

rttLr,lrrrird"p.ti"'zd de obi$nuintele,.concureyl
Prelsr muncii.
a pictei
" t"^"]':,:i.",:;"11t:::]i
Ceea ce se cere $i se oferf, pe piata muncii sau, alttel splls. cererea sr clt'erta de muncd s-a dezvoltat o amplS
acestei caracteristici care' altcteazd
obiectul acestei piefe il fonneazf, murlca, fapt care implic[ in ;t;; dereglernentare' pentru-a reveni la valenlele
;1" r '\prupierea
mod direct omul. Desigur, omul este mai mLllt decdt o marfa. concurentiale benefice ale pielei tnuncii'
Pe piat[ nu omul este acela care se curnpArfl Si se vinde, ci piata muncii poate funcfiona normal clacd urmiitoarele I liiilrl niuncii de
munca efectivi. conclitii'largrecunoscutecaviabilesuntrespectateinmodlrrrlrnalitate
Precizdm cd, cererea de muncd este diferita de nevoia de I i'rPlici un
adecvat: I nrinimum de
muncf, existentfl in economia unei t[ri sau intr-o activitate - asigurarea neingrdciitf, a dreptului la rnunc6:
anume, a$a cum oferta Ce muncd ditera de munca pe care o - interzicerea muncii fortate;
I conditii
poate presta populalia unei 1[ri sau anumite segmente ale sale. - asigurarea disciplinei in tnuncf,;
Muncile din activitlgile casnice, cele realizate de studenti, militari - asigr'rrarea protecfiei in munci;
de munci;
in termen gi alti nesalariali nu fac obiectul cercrii gi otertei. - resf,ectarea th'eptului la odihni si refacerea capacitagii
De aici rezulti ca ceea ce se cere si se ofera pe aceastei - perlecfionarea pregitirii $i reconvers.ia-profesionald;
legii;
piaga nu este munca in general, ci, de fiecare datf,, o muncti - respectarea libertaqii cle asociere in sindicate' potrivit
anume (croitor. electrician, electronist, chimist etc.). Si pentru - respectarea dreptultri la grevd'
cd munca nu este toat[ de acela;i fel, nu este omogend, vor
exista atAtea piefe cdte feluri de munci se realize azd, sub forrnf, CiV;lrn .;iiZi,Sei':fii7; i;r*i;;;A n";;i;i;i7i;l"i*?,,ii, CaTttiiciri'
l!:!"^u^:nl:{r':::,
salarialf,. Evident. aceste piefe pot evolua intr-o perioada data | ,,rl,"tr'ri,"i:,itr"rrrro i1 i",d'-,yi':::':-li:i,:i.!:::,:X i;:,'I::r,t"f:';,!t"ii"
de diferite
sub atte forme indirecte' ru'*me tte nnnctt
foarte diterit una de alta. l';:,ti;,';,,';;;;i;,";;;;orrii,
pe atipice
t?xi'r'te' attprce'
l'ron,rri. titttp, mixte,
orodttse, pe titrtp,
Cererea $i oferta de munci nu sunt determinate direct \ grnl(ri, pe
ne produse,

de pia[a muncii. Cererea cleriva din nevoia de bunuri care se O particularitate este si t'aptul c[ atAt cererea' cit $i ot'erta
pot obtine r ecurgdnd la munci salariatd. Oterta de rnuncd are de muncl nu au mobilitate perfecti' Se apreciazii ci I r Nloclul de
la bazd procese demografice, care condi[ioneazd, dinarnica mobilitatea ofertei este evident mai redusd pentru
ca oamenii i crprimare Qi
populatiei,'generatiile de tineri nu se nasc pentru ci parintii munca, lirma qi localitatea in care , rilt,bilitatea
nu-qi schiflrbd cu u$urintd
.-,i"il'it"i ii i'j:1?; ,
lor ar avea in vedere taptul cf,, peste un numar destul de rnare
lucreazi, se ata$eazd de merliul economico-social,
chiar dacd : i trcrii $i ofertei
riiit
nu dispun de o
,,'cl-i")f*:i !.u'ntl'i i
de ani dupfl naqtere, ei ar putea deveni salariati. d" munca
,lii.r: t,uittu"i. ir.,'
I

uneori nu beneficiazf, cle avautaje economice, i

i
Conditia esentiala pentru funcfionarea norrnalf, a pietei au sanse
bund informare asupra locurilor de tnuncd disponibile'
muncii este transparenfa. Desigur, in fara noastrd s-au fdcut etc. in general. persoanele in vdrsta qi
.
..:- r.i.;1
; r'. _.' ' . r t
'. 1:., ti;;l minime de ocupare a posturilor disponibile
progrese mari pentru a face cunoscutf, nevoia (cererea) de purtdtori ai ofertei de muncS'
:;i rj;.1 riii; i'i:r{r-.-.L
muncS salariatl (locurile de muncd disponibile, modul de temeile au o mobilitaie mai redusd fala de ceitalti
cererii de munc6, pentru c5 aceasta
Existd ins6 qi tactori care diminueazd mobilitatea
'l :) trrrlr!l

ocupare a acestora. firmele la care acestea existf,, conditiile de

'i,"il;i:Si.;i,i.*:
muncd $i de salarizare etc.), precum gi oferta de munci presupunedelocalizareaunitf,liloreconomicesauaactivitdlilorexistentesau
apreciabile care trebuie corelate
(identificarea celor in cdutarea unui loc de muncd, aptitudinile, preg[tirea 9i amplasarea celor noi, ceea ce inseamnd investitii
exigenfele lor etc.). in acest sens, existd Agenlia Nalionala pentru Ocuparea gi cuvolumulpielei,apropiereadefactoriideproduclie.depiatadedesfacere,costurile
Formarea Fo4ei de Muncd ale cirei filiale au imp0nzit 1ara, iar publicitatea de toate de transPort etc.
Cererea $i oferta de munci mai au qi alte
caracterlstrcl:
felurile are un rol deosebit de important. Transparenta ca preocupare rdmdne ins5,
intrucdt se acordd locuri de muncd pe criterii care nu lin de piala muncii, sunt trucate a)seformeaziintimpindelungat.ofertadenruncf,presupunetimppentru
concursuri pentru ocuparea diferitelor locuri de muncd, diferite clasze ale contractului cre$tereaqipregdtireanoilorgeneraliideoameni.Potrivitdreptuluimunciidin
de muncd sunt confidentiale. Romdnia,angajareainmuncdestepermisdnumaicelorinvdrst[depeste15ani.
Multimea reglementArilor legale existente pe piata muncii, din cererea de alte bunuri'
C6t prive;te cererea de muncd, pentru cd este clerivatl
rnai mult sau mai putin contradictorii, multimea condigionarilor gi aparilia altora noi' ceea ce
implicd extinderea unitalilor economice existente
adoptate in diferite activiEti sau de firme privind incadrarea iar acestea serealizeaz['
genereazd investitii prin care se creeaza noi locuri de muncd'
in munc5, scara de salarizare, desfacerea contractelor de muncd
etc. limiteaz[ $i altereazd concurenta dintre purt[torii cererii cu importante capitaluri 9i presupun timp;
 iti l'iata ttttrnrii ll_l
b) au ca obiect munca, ce s-a dovedit a fi singurul
factor de productie variabil
pe termen scurt- Nlodalitaille prin care, la
nivelul firmei, cererea 9i oferta de rrruncri
se adapteazd, pe termen scurt, in sensul cregterii sau sciclerii, sunt: orele suplimentar-e.
diminuarea prograrnului de munE;[, munca temporard,
mllnca cu orar redus Si atipic,
S0rrrajul tehnic, desfaceroa contractului cle muncd etc.:
= tn L-e sens trebuie interpretata u Curn motivali rnobilittrtea cererii Si
c) satisfacerea ror este, in generar, o probremi torntarea cererii si ofertei cle mllnca? ofertei de rnuncf,'l
de urgenti. pentru a-si onora
obligaliile contractate, o firmii trebuie sii-si asigure EvalLlati argumentat transparenta ,- Identificati .si analizati caracieris-
tbrfa de munci necesari cdt rnai
repede. o persoand i'-situalia de salariat trebuie. $i adaptab ilitatea cererii f i ofertei de ticile pietei muncii.
ra rdndul s6u, si se angajeze cit
mai repede pentru ci nu are din ce trdi; mLrnci intr-un caz pe care il cunoa$teti ,- in ce const,t caracterul perisabil al
d) sunt perisabile. Munca existii numai in mdsura in ofertei de ruuncd?
care omul realizeazi efecti'
o activitate economicd. Dacd nu este angajat sau este, ', De ce se inrpune o reglementare a h Explicagi cLrrl ftrnctioneazi piata
dar in timpur programurui
angajatul, din diferite motive, nu rucreaza,-rrun"u furrctionirrii pietei muncii? mullcll.
pe care ar ti putut s-o rearizeze
este o pierdere; atdt cererea, cat si oferta corespunzdtoare ,1 Ce inseamnd cA piafa muncii are
muncii care nu au fost caracter eterogen?
depuse (realizate) rdrnAn nesatisfdcute.
Piafa muncii, ca expresie a raporturiror dintre
cerere qi ofertd, se destdgoard in .r.'t; i.t::;,;, lr'
doui trepte sau faze. prima si manifestd pe ansamblur unei economii sau pe
i.il,-,. '
segmente mari de cerere Ei ofertli determinate o Cererea si oferta de niunci la momentul zilei.
de particularitrtile tehnico-econonliL.e
ale activitaulor. in cadrur acestei faze se formeazii r Se realizeaza tema cu elevii clasei respective. Se va folosi uu ziar de publicitate
condifiile generale de angajare a
salariaEilor, se contureazi principiile care actioneazri sau nrai multe, se va calcula numarul de cereri qi oterte pe domenii si activitigi, se
la stabilirea salariilor si o anumita
tendintii de stabirire a salariilor ra nivel inalt vor comenta (interpreta) semnilicagiile acestora $i se vor forrnula concluzii-
sau scazut. A doua fazi reprezintd o
contrnuare a celei dintdi 9i constd in intalnirea Modalitatea de realizare concreti se stabile$te de profesor.
cererii cu oferta de nruncf, in termeni
reali, in funcgie de conditiile concrete ale firmei gi
ale salarialilor sdi. c.r.."u re
dimensioneazd precis ca vorum qi structuri pebaza""";;;i;;;i"
angajamenre
asumate de firme. iar oferta se delimiteaza "r*. de muncd.
9i ea pornind a" u p.ogramur Ei. t't,r {i*a}filr..{lr" lira* 3}*' Epil"atit Itlf,3 lltlii
numirul de ore suplimentare pe care ac< epti sd Ie
realizeze sau nu salariatii in
func[ie-de nevoite 9i aspiraliile ror, de sirualia sociari
ii ."ono,,i"i . Activitatea
respectiv. Din confruntarea cererii cu ot'erta ";..,;ffiil;
de muncd, la acest nivel, se determind Piata muncii, prin natura sil, reflect5. schirnbf,rile din meditrl
iltilll0rnica isi
mf,rimea gi dinamica reale ale salariului fiecdruia. economic Si induce, la rAndul siu, anumite influente asupra
caracteristicile cererii si ofertei de muncd actioneazd acestuia. in conditiile actuale, cdncl relatiile clintre tlri se []lirlr amprenta
concomitent in totalitatea asu pra
lor gi au ca rezurtat o dinamicii specific[ piefei muncii, dezvolta tot mai mlllt, interactiunile dintre econornie $i piata
care se resimte in intreaga rteri stic i Io r
t"ii
muncii se intensifica si se diversific[ in mod eviclc'nt. Sub
.,r
;1
dezvolrare economico-sociali a ur"i gari utat
p" rermen;.il ;,-;i;; termen tung. pictei muncii,
inflLlenta acestora, pe piata mLlncii se pot sesiza schimbari
deosebit de importante, dintre care mentionAm:
dar este si
o cererea de munc[, generatd multe vreme aproape in inUuentatl de
exclusivitate de cresterea economicd si cererea de bunuri in- aceasta
o Piafa unici a muncii _ piatd a reguli de fr.i terne. derivi de acum tot mai mult din cererea externi de bunuri ca urmare a
muncii la nivel nagional qi internafional, mod deosebit de tari, zone sau j dezvolErii schimburilor economice internalionale qi globalizdrii economiei. Oferta
considerara in totalitate la fel (omogena) segmente care se diferen[iazd intre ele !
de munci are qi ea aceea;i tendint[, dar evolueazd mai lent in aceastd directie;
in continut gi funcEiondnd dupi nu prin reguli, ci prin rimitere admisive o structura cererii de muncl se deplaseazi rapid in favoarea creqterii muncii
aceleagi i

reguli, in acelagi fel. $i permisive ale acestora.
r Piata unitarl a muncii _ piatl a Pietele cele mai unitare sunt cele p.
ocupationale
muncii nafionali gi/sau internationala meserii, pe structuri
care are aceea$i structurd $i aceleasi
: calificate in mod deosebit in tdrile dezvoltate, dar nu numai acolo. Odat6 cu aceasta
a crescut simtitor oferta de munci de acest gen datoritd dezvoltarii invafamdntului
superior in toate tarile. in activitatea economic5. munca bine pregdtitl (calificat6)
;
i
este mai greu gi mai pulin substituibilS de cltre capital, pe cind munca necalificatd
I
este mtrlt mai substituibild atat de capital, cdt si de cea calificat[;
 I l5
. schirnhririle calitative din structura pie;ei mLrnL-r1 aLr a o realiza in
firmei sale sau de potentialul client pentru a-i prelua comanda 1i
cleternrinat aparitia unei noi clasificlri a acesteia cu c?lracict' condilii cAt mai bune;
ciual (dou5 sectoare): good .iobs (locuri cle muncl bune) .si r stabilitatea ocuparii fortei de munci, deqi doriti, a devenit practic imposibili
batl .iobs (locuri de munca rele.t. Aceasti, cJasificare estc problema securizirii
in contextul actual. De aceea se pune din ce in ce mai rnult
, aplicalriki atAt la nivel general, cAt si in cadrui firnrelor. Prinu:!
far"ursot.ri profesional al salariafilor.
Aceasta nu inseamnd sd se diminueze
: sectot :ie caractertzeztzd, piin insuflicienta otertei de muncf,. iar ilexibilitatea, ci sd se asigure in decursul vietii active salariale protec[ia necesari
a[ doilea. prin excedent de oterta, contra efectelor negative ale flexibilitdtii'
, . a crescut instabilitatea ocuparii locurilor de muncir. Piata muncii este in prezent extrem de dinamicd; formele remarcate
se vor apropra
, Instabilitatea rlesemneazl fnptul ca o(:uparea unui loc rlr de maturitatea lor, se vor nuanla, $i, alaturi de ele, vor apdrea altele noi care vor
, rrurca este limitati in tinrp, Acea.sta nu decurge neaparat clin preocupiri. Pasii fEcuti pinf, acum in direclia unei mai bune
crea, la rdndul lor, noi
,Jorin[a proprietarifor de a-i face pe salarriati s[ accepte salarii mai mici, ci qi din nu desigur, lipsili de importan[i, dar realitelile ne
funcliona.ri a piefei muncii sunt,
asigurarea condigiilor
transtormiirile tehnice, tehnoiogice. organizaliorrale gl economice care au loc in obliga sd finem seama perrnanent cd in sfera acestei pie[e intrd
cacirul firnteior. Instabilitatea genereazd insecuritatea locului de muncit numai tlac:ii a majoritalii covirsitoare a populaliilor lumii.
p"niu o existentd normal[
persoanele afectare nr.r glsesc aite locuri de nrunca, iar acest fapt survine adesea iii
conditiile unui sornai ridicat. Experir'ntii mai arata cit ocnparea rnultor locuri ric
inunCa tetlpr,:rare este ttn selnllaI negativ' pentrtl an.qajatgi-i.
Instabilitatea afecteaz'a in mod deosebrt tinerii (p0na la 26 de -^"*-,_,

ani), mai vf,rstnicii (peste 50 de ani) Si pe cei cu experienlu piefei muncii -, i

politica guvernului. C)rice schimbare
apta rapid $i f[ra iinsar
linsii stnrne$te Adeptii
stlrneste cotltroverse. AdePItt
iirsuficientii pentru ocupitrea unor categorii de lclcuri de nruncii. i

r flexibilitatea muncii ca factor de productie cre$te foartc orfei de munci loi iacestei masuri aprecr3;zd ci favorrzeazd'
, osigurAnd dimi- jcregterea economica si este menitf, sa
rnrrlt datoritA cliversificarii or;li'clor de rnuncei, c!irninuiirii i

i creeze sau sd salv eze

de la clesfiintare
s[c)curilor de prodLlsc. fabricate pentru a prr:duce chiar lit lnoor"o $omajului
locuri de muncir. Adversarii sdi
;

rllonlentul cind apare cererea, adaptirii activitatilor pl'octuctir, r: i o Insecuritatea pe pia[a muncii -r I

la cresterea, diversificarea si modificirea rapid[ a nevoilor, lii lin.opocitatea de a asigura celor afectati I

progreseie stilntei ;i tehnicii etc. Flexibilitatea muncii presupurle iO. inrtabilitate alte locuri de mullca cel i

u...u trebuie rea\Lzatd prin compromis'

adaptarea acesteia Ia schimb[rile care decurg din rnediul ecq;- itdrziu pdna la expirarea protecgieii iI
. Ocuparea fortei de munce
nomic care se remodeleazil continuu. Formele concrete ale lasigurate prin ajutorul de $omaj i i! ftrr,.rr'.6.r
i - /-^ ^!!
muncii -i i
asigurarea concom itentd a exercitdrii
/^n.r.n ry.'itentli 2 e.xgrciterii
f'lexibilitltii sunt: a) ansajarea cu contracte pe tirnp determinut i (Pe Piata)
-:^1^\ -tt- I ^-:
I unei activitafi remunerate li a unui
loc
cet mai scurt (angajare temporar[); b) angqiarea cu ntunca la I1..' ca factor de Produc- !
10. muncd. Modelul ideal in trecut ,,uo
domiciliul angajatorului pentru anumite zile din sirptdmAna $i/ I genfelor de conrpe- i
sau ore din diterite ztle; c) angajare la tirme cu timp partial lri i ti ale angajatorilor. !
I singur loc de mLtnca' fix. garantat $l
1.. r.r" l--l--: l^ fl^-:l^:l:fafa
i stabil" in raport cLl realit6file actuale nu
lUoOificarea gradului de flexibilitate
ai
^i
orar modular se;zonier sau siptdmanal; d) angajarea cu orar aleatoriu anunlat de
angajator cu I 0-48 de ore inainte; e) individualizarea muncilor pe salariali in l;rncii este rezultatuI unui anumitl imai poate fi sus[inut nici practic,, nici
teorettc.
tunctie de exigentele postului, precum si de interesul 5i participarea angajatului
etc.:
r constrdngerea comerciali asupra volumului structurii qi realizarii muncii
este in creqtere evidenta. Producgia este din ce in ce mai direct pilotatd de client, iar
cornpetifia dintre producdtori pentru preluarea cererii gi satisfacerea cliengilor in- r_'J {_t{ jN{)S:tI}-l'Fll,{)R
duce stres, responsabilitati sporite, extinderea manifestirii creative a salariagilor si
r
Care sunt cauzele care au determinat
* Flexibilitatea muncii ca factor de
toate acestea sunt factori esentiali de intensificare a muncii. Confruntat cu cererile producfie este un fenomen pozitiv, negativ
clientelei, salariatul are mai pugine posibilitdti de a-si negocia ritmul de munci, noi fenomene pe piata muncii in ultimele sau neutru? Argumentatl.
orarul $i locul de muncd sau intreruperile in muncd. Constr6ngerea de naturir decenii?
' Exemplificafi cum acfione azd'
comercialf, are tendinta sI se extindd in toate sectoarele qi la tot mai multe funcgiuni. Din punct de vedere personal, care
{D consftangerea comerciala asupra factorului
ConrLrnicatiile moderne il pune din ce in ce mai des pe salariat vizavi de clientul fenomen actual de pe piata muncii il apre- muncf, pe o situatie realI din mediul
ciati in mod deosebit? Puteti explica de ce? dumneavoastra social.
 117

insemna nerespDctarea principiilor econonriei de piati. nu s-ar justifica in raport cu

PROtsI.,Ei\,IE
ele $i ar fi de naturi antieconomica.
DI-.] RtrT'LECTTE
Treptat, s-a conturat concluzia cii atit mririmea salariului, cfft gi diferenfele
dintre salarii trebuie astfel statrilite irrcAt sii plstreze permanent vii incita{ia la
. Ce. atirudine ar trebui
si avenr vizavi loctrrile de muncri rele (bud .jobs)? f-'c muncS si aspiratia la ridicarea pregatirii, ca determinante pcntru obfinerea unui
iJe flcxibililatea muncii? explicatii pLltent aciucc- in sprijinii I
salariu mai mare, ca urmare a cresterii productivititii muncii.
. Cu in este bine s;"i caractcrizltm pLurctului cle vec!cre propriu? Salarir.rl virriazir pe liri, domenii. firme qi persoane. Pe tcrmen lung, mdrimea
salariului nominai are tenclinta generali cle creitere. in aceastir privinla un rol im-
ri;t$ portant revine cresterii cheltuielilor cu instruirca $i calificarea, transportul 9i'hrana,
locuinta, odihna etc. pe care Ie au salariatii. Lhr alt factor care aclioneaza in aceea$i
a ; l- i.,,:'i,..
Pentru contrillutia la realizarea muncii ca factor dc directie este cresterea produetivitirlii. a rezultatelor obtinute prin munca salariagilor.
'i:ii.rii,;1 ' productie, posesorul sau primeste o suma de bani, {} Cu cit acestea sunt rnai mari. cu at6t posesorii factorului de producfie muncd se
remuneratie, denumita salariu. consideri mai indreptdlili sii primeasci un saiariu utai tnare.
Privit clin pLlnctul cle vedere al deslasurirrii activ iti-itir Din punctul dc vedere al salariatului, suma de bani pe care o primcqte atunci
eUi)Ilotlticc, aciicd irl tnpttrltti ci itctivitaiea cconomici"r presgpLprLl cind lucreaza constituie salariul nominal.
cortrbirlarca f actorilor clt., productie din carc ntunca nn lipsestt:. Dupi re(inerea impozitului pe salariu qi a altor taxe legale, cect ce rimflne
salariul reprezinta un cost, o conrponenti a collsuruului total este salariul nominal net. Aceasta este de fapt sutna cle bani pe care o primeqte
dc factori dc producfic pentnr obtinerea unui anumit bun economic. Daci se ar.; efectiv lucriitonrl saiariirt pei]tm mulca prest.tti. Salar'iul norninal esie o componente
insi in vedere fapttrl cii orice activitate se finalizeazi in bunuri economice. care. pril a cd;tigului nominal - alituri de alte elemente cum sunt: veniturile obtinute pentru
pre[uri pe piat5, se transfonni in lrani, in venit, iar acesta se inrparte intre toti cei carr-r timpul lucrat suplimentar', sporurile, premiile etc.
au contribuit la realizarea sa, salariul reprezinti renitul celor care au contribuit. Cistigul nominal este tormat din veniturile blinesti totale j \;lI:i:'iliI it{irrlinal
prin munca depusa, Ia obtinerea rezultatelor respective. inca.sate de un salariat pentru aportul sar-r la itctivitatea
i o \l.rrime:r
. i ::1:
!:t: Din accasta situatie, in care salariul este, pe de o partc" economic ir.
-- ;i :lyi rrliri nrinim
r'.ii: ;,i: ,.r.':i ; costriarpedealtipartcrvcnit,sedesprindeconcluziacacl De o irnportanta deosebita in econornie este salariul !

I lrt l'-.i r{r}ciiltate ctste

depindc dc munci, dar 5i de rezurtatere obtinute, iar mirirnr.r minim garantat legal. Acesta cste salariul fixat pe cale lcgala
sa concretii pcnl.ru fiecare salariat se poate i;-rr i:,;' iir stallilit:rte
stabili numai Ia nivelul firmci. pentru t.r pentru a garanta salarialilor din categoriile clefavorizate
numai aici se po.rte cultoilste concret care este contributia, akituri <Ie ceilalti fact<lr.i 'n,i{tiitl;r. {lr rcspect
un venit norninal care sa corespund.i minimului de f"u t r-r rl c sir lari.lti i
de productie. la rezultatc, la realizarea venitului.
subzistenti, determinat concret-istoric, in cadrul utrui mediu r{ t!'l -, r.trizllti, {l il r s i
Salariul este o mirime perrrranerrt supusl unor procese contradictgrii tlt:
economico-social dat. Pe rnf,surir ce societatcer evol ueazd,, 1tliit'cSlc il
diferenfiere;i dc apropiere-egalizare, de la o persoani la alta. Diferentierea are la minimul de subzistenti creste, deci salariul rninim garantat griilrrille zl
bazi mai inmi calititile, aptitudinile fbarte diferite de la inclivicl la individ ale salarialilor.
la care se adaugi caracterul muncii - grea sau uEoard., de zi sau de noapte, metJiu legal, care trebuie sir acopere acest minim, spore$te. ilc{ no ltli e . }

toxic sau nu - r'ezultatelc obfinute, cantitatea de munci. rispunderea etc., proprii

llecdruia. Diferenlele de salariu fundamentate pe asemenea aspecte, de regllIt,-n;.r Veniturile salariale in Ronrffnia in pe

sunt contestate nici de salariati qi nici cle firnrele la care acegtia iunt angajali. abelu
Indicatori u.nr. tg{xl l99l t$7 l9eB le9 ) lfit0 2IX)I 2002 zfi)3
o i'ircrrrri j Apropierea -,,egalizareat'salariilor poate surveni numai lndicelc
1995 1996

rir rliii'r'i:rtir:-c j in rnasura in care elementele de difcreriliere dispar sau sc prclurilor r/c
lu) 707 r.e 9 35-1.-r r2 e83.4 3i.0i(,.9 5?.6?4,2 7-1 721i.0 767 750.21)0,7 2t2.291.O
:;i illli,;l:,{i'.'
de
; restr6ng. Astfel, prin ridicarea calificdrii se pot climinua consum
;i rliut'iii'r Irrdicele
i anumite diferente caritative dintre salariali, prin promovarsl cagtigului
t (x) 59.-l (''O.5 i2.7 56 _l 58.2 56.0 58,6 615 618 69,5
unor mdsuri complexe se pot apropia sau chiar egaliza anumite condilii de munci vrlarial
real
pentru dif'erite grupuri de salariati, dar daci se are in vedere ansamblul elementelor Captigul
srlarial
de diferenfiere, nu se poate ajunge la o situalie care si justifice egalizarea salariilor. mtrnirial
letl
3.414 l4 r.95l ll 171 321 169 612 086 t.$+2.?14 R7l( ,r39 t38 1()19.424 3 t26.8rs 4. 163.6 l 3
salariu
Salariatii nu acceptd to[i inegalitatea dintre salarii atunci cAnd, dupl opinia lor" npdiu net
Iurur
au o contributie egah sau sensibil apropiatd la et'ectuarea nruncii. Or, aceasta rrr Sursa: Artuarul Statistic al Rorrtittie i, 2004.
 i lq

Cantitatea de bunuri materiale gi de servicii de consum personal care poate fi ffia1ilors.rupentrurealizarei9:.i"-"'''o-]l.::.eiauntrivenit

individual, s-au mai constituit salariul
cumparati, la un moment dat, cu salariul nominal net reprezinti salariul real. minim. considerat ..ro.Jit, pe langa salariul
.,r r.olariatilol
salariatilor
globalir tuturor
Acesta dit'era si el de la o perioada la alta gi de Ia o piali la alta. Salariul real este fillli; ;'*#; #;. sarariut colectiv cste atribuit in sumf,

determinat-de mdrimea salariului nominal, cu care este direct proportional, si uneifirmecaparticiparelarezultatelesale(Iabeneficiu.lsauprinclit'eritea\facil]l1l

s6u, tl acordd pentru a Spon
,u*, care societatea. in ansamblul
Salariul social este n Fe
cadrul acestora care
de nivclul preturilor bunurilor economice de consum personal, cu care este invers sau nurnai ale unor grupuri din
veniturile u,or categorii J" ,,otrrioti bolile prot.esionale,
proporfional.
se confruntd cu dificuitirti
nrari, cum sunt accident.l, .i. ,no,,ci,
in dinamici, salariul real este ilustrat de indicele salariului real, care se determinii
cArora nu ie pot face fald cei in
cauz'i riaca nu sunt ajuta[i'
gomajul etc.,
arstle[:
Marimea$iclinanricasalariuluisuntinfluentatedenumerosiallifactori,maiales
gradul de organlzare in sindicate 5i capacitatea
cu caracter indirect, cLtnl Sunt: capacitatea
I.* = fR, *loo = lt* pentrulevendic'irile=t"]:'i:1lt*t
xtoo, sindicatelor tle a obiiire ciqtig de
cauzd
sRo I pc
dialoga cu ttnitatea econlmicl'.Srganizaliile
patronale
salirriafilor rle s se organrza 5i a
in care: SR,- salariul real in perioada curenti; sau(si)cuorganelespecializatealestatuluictrprilejtrldestlsurSriiacorr]uri.lor.ol:":i=":]
grevistd
munca, legislatia cu privire la migcarea
St
SR,,- salariul real in perioada anterioard;
migratia i'temalionalil tb.t..i cle
Isx = indicele salaritrltii nominal;
revendicatirrd din fiecare tard ctc'
frc = indicele prelului bunr.rrilor de consum.
? 1 i"' I"lti ii.1 ii{ I=1 '\'l'l{{
-
I

{'-xtltiph,; {, I'lriq.-{{ \!il;.r

in luna septembrie 200-i, un angajat la firma X avea un salariu nominal net tle / I i '1 rii
J ' ",1i5 I
r,, i':-i'i'
noulr rnilioane de lei. Presupttnem cii o pereche de pantofi costa 4,5 milioane de lei.
in luna septembrie 2006, acelagi salariat a obfinut un salariu nominal net de 13.5 " $i;;iu - veniii;sLtiit 'de 'alatiaii
depusa' ' Ce irnportanta arc in econolnie salariul
milioane cle lei. in luna septembrie, o pereche de pantoFr costl 6,75 milioane de lei. - ., muncanolninal
pentru
in calitate de venit si in calitate de cost?
Salariul real in septembrie 2005:
Salariu - sttma de bani
pluttit[salariattrluipentruactivitatea , Ce este salariul nominal?
9 milioane lei
- 2 perechi de pantofi depusa. Dupa ce se pltitr:sc irnpozittil ' Ce este castigul salarial nominal?
4.5 milioane leill pereche pantofi pe sulariu $i lrlte taKe, ceea ce rlmirne .' Curn se explicii cele doua tendinte
.rt" salariul nominal ilet' contraclictorii din evolufia salariilor?
Salariul real in septernbrie 2006: a4 Salariu real cantitatea de n Cum se explica existenta salariultri
13.5 miiioane lei bunuri mxteriale si cle servicii de
l

- 2 perechi de pantofi colectiv li a saiatritrlui social?

6,7 5 milioane/ I pereche pantofi constlm personill care se poate,
Ce este salariul real?
clllnpf,ra cLr salariul notninal net' la
u
'

* Care sunt sittratiile teoretice in care

niveiul existent al pre[ttrilor bu*urilor
In septembrie 2006 fafi de septembrie.2(X)5, salariul real nu s-a modificat. de constlm.
l0nstrru.. i
poate sd creasc[ salariul real'J

Calculul indicelui salariului real se poate realiza astfel: + QAStiS nominal venittrrile i
:
n Ce este ciStigLll real?
13,5 mil. lei . 9 mil. lei bineqti totale incasate de LlIl sttlariat = Ce factori inclirec[i pot influenta
9
100 = lAoflo,ceea ce inseamni cd salariul (salariul tarifar nomina[' sporurl' mitrimeasidinarnicasalariuluinominal?
6,75 mil. Iei 4,5 mil. lei 9
real nu s-a modificat. premii etc-). "'Ce tactori apreciali c[ au determinat
*uCiqtigreal-cantitateadebunuri
scdderea salariului real irt [ara noastrd in
materiale si de servicii de consum care
Cctntitatea de bunuri materiale si de servicii de consum r-ritimii zece ani?
se poate cumpara ctt caStigul nominal intr-o
care se poctte cumpdra cu ajutoral cd;tigului nominal net, ''- Cg rePrezintA salariul minim
tntr-o anumitd perioacld determinatd, se nutneste cd;tig Feal. '
(net).
societate Si pe baza cAror elemente
poate
o Salariu minim - salariul nominal
, fixat pe cale legal[ pentru a garanta fi stabilit?
Revendicdrile privind cresterea salariultri au ca punct de sprijin nu atht mlrimea salariatilordincategoriiledefavor]]|Zate * Ce raport este intre salariul real si
si dinamica salariului nominal, cit pe cele ale salariului real, asupra cdruia ' un venit bf,nesc corespunzdtor necesi- cistigul real?
actioneazd si factori care nu tin de fiecare salariat. d.e-
,Jaulqt lgbzlelglt3,
 121

PRORI.,EiVIE le au cu privire la a:;igurarea medicata si socialf, a salariafilor

lor. de a fixa salariile cum cred ca le este mai hine, de a interzice o Angajarcir
DE REFLECTI
grevele etc.. iar salariatilor le permite sf, se sustrag[ de la plata f.ira contract dc
u Raporlul dintre ir-nporlanta pe carc o impozitelor pe venit, pierzAnd insa tqatelelglalte avantaje proprii nruncir il
' Ntrir,'elul si rlinanrica salariului nonri_ avatrtajeaza Pe
acordf, intreprinziironrl salar-iului in calitatc: nal trebuie corelate cll evoluIia angajarii le..rale. inclusiv dreptul th pensie, in anumite conditii.
intAllilea cererii $i ofertei pe piata muncii ;i tranzactiile care anga.iator rnai
cie cost Si CL.II pe care O acordii posesorul productivititii rnarginale a rnuncii, dar. nrult decit Pe
trlrtei de munci ?n calitatc cle venit. au loc intre subiectii (purtitorii) acestora, in cazul cAnd reugesc,
,Si cLl inflatia din econornie. anga.jat .5i ii
,; f)intre tottte c.izurile teoretice . Er,'olulia dif'erita a salariului norninal se finalizeaza 5i se consfinfesc prin incheierea unui contract de
cle plascazzl Pe
spc-'r-irc a salariului re:ll, carL. credcti angajare. denumit tn practica curentf, contract de munc[- amiindrli
cra li a c0.:tigurilor totale in bani intr-o tari.
Acesta reflectf, acorrlul de voinfe exprimate liber (conventia)
este ct:a mai potrivita cale pentru etapa . C0nd salariul nominal cre;te mai clinrre parron (angajator) Oi salariat (angajat) Si convenit cu
in sfera
actuala ?n lara uoastrri'? incet fatir de o perioadf, anterioard, situatia comporta-
prilejul interviului pentru ocllparea locului de munc5. mentului ilegal.
salariului real se poate irnbunAtziti'J Pentru a fi valabil, contractul de muncir trebuie s[ respecte sanctionat Prin
toate prevederile legale i^n vigoare ;i s[ cuprindd, in plus, condigiile le ge.
{=t-- ri,:t"l::lt l"{': l ti_,, .i1 .
de munca Si cle angajare nedeterminate precis prin normele juridice
+ Atunci cAnd preturile bunurilor cle existente, precum gi alte drepturi pi obliga[ii care il privesc at0t pe o Contractul cle
c:onslrm scad cll ZO%, iar salariul real patron, cdt Si pe salariat. Astt'el, pot fi prevdzute: muncl este o
scacle cu lA*,, sal;rriul rlornina[: . orele suplimentare ce pot fi etectuate de salariat gi modul intelegere liberir
* Ce se intArnpll daca intr-o [arii
a) cresfe cu ...; in care vor fi remunerate; intre partici-
b; :;cirde crr ...; salariul nominal sporeste clr lOOo/o, iar . moclul in care. este organizat-a munca pe schimburi - acolo pantii care au
c) nu se rno{ifi.d. salariul real scade cu 50To?
tunde este cazul; purtat un dialog'
Rezolv are:
" Anali za[r, pe baz.a datelor din tabelul . regulile executarii muncii pe timpul noptii sau in anumite au negociat-
ref-eritor la evolutia veniturilor salarialc momente speciale ale perioadei de ntuncf,;
ISN , c0 unrlc: din Rorn6nia in perioada 1990-2001, o conclitiile in care se executf, munca iu zilele de sarbitori o Contractul dc
ISR - munca tretruie
IPC c are sunt c au zele sare aLl determinat
ISN=ISRxIPC
Iegale program, remttnerare etc.; s[ respecte totrtc
aceasti situatie. . moclul de salari zare nivelul salariului minim, salariul
ISN = 0,90 .< 0,80 - 0,lZ Preved eri I c
lunar Si/sau sapt[mAnal, orar, sporuri care Se acordl qi tn ce legale si s[
ISi.,i = 727o, ceea ce inseamni cl situatii, sub ce formd se plateqte, cuantumul salariului in situalie precizeze, in
salzrriul nominal scacle c' 28o/o fi\\o/r, de gornaj tehnic etc.; plus, drepturi si
72%), adicd revine la un indice de lToh. . condiliile cle promovare in muucf,, de reorientare obligatii
-E profesionalf,, de perfec[ionare a calific[rii; nedeternrinatc
{ }, { i:eii'ii r"' j t,: qi;: jiaii j iau.-.* . ce anunte constituie conflict cum se rezolvl acesta;
de muncd si exact Prirr
Pentru orice salariat. ocLlparea unui loc de rnuncd, astfel incat o cum se asigurd protectia muncii Si rdspunderile angajatului/ normele juridice
si beneficieze de avantajele pe care Ie pot asigura existenta
Si angaj aioru 1ui. existerlte.
functionarea pielei muncii, este determinata de semnarea Drepturile gi rdspunderile care decurg din contractul de munc6
contractului de angajare. Orice alt mod de a depune o muncl ii determina pe semnatarii acestuia sd supravegheze indeaproape o Intereselc
salariati este ilegal, at0t pentru angajat, cdt pi pentru firma care respectarea sa. Aspiratiile patronului gi angajatului, atdt la semnatariltl r
face asemenea angajiri. odatd ce admit o astfel de angajare. incheierea contractului, cAt gi pe parcursul reahzdrii sale, sunt contractului dc
salariatul ;i firma respectivi se antrene azd intr-o relafie interzisi deopotrivf, comllne, pentru a Se real rza munca in mod
mttnca sunt atfft
si pedepsita de lege, salariatul ramine la discretia conducerii corespunzdtor, ca o conditie fara de care niciunul nu gi-ar putea comune, cfft si
firmei, pierde o mtrltime de drepturi cu privire la asigurarea de implini interesele, gi contradictorii (opuse), pentnt cf,, in mf,sura ()puse'
;omaj' protectia muncii, asigurarea ingrrjirii medicale. Acest in care interesele unuia dintre participanfi sunt mai bine contradictori i-
gen de func[ionare a piefei muncii este denumit
,,mLrncr la satisf6cute f[rf, o motivafie economicf, relevantd, celllalt va fi
negru" salr ,,piatd neagri a muncii ", care ofera firmelor afectat negativ in mod nejustifrcat.
posibilitatea de a se sustrage de la plata obligatiilor pe care
 In conditriile actuale s-a schimbat profuird qi statutul muncii. Contractul cu durati
nedeterminatfl, sirnbol al stabilitAtii locului de nruncd. si al salariatului cu statut
negociat colectiv tine de trecut. in cdutarea flexibilitatii, angajatorii (firmele,
administratiile etc.) au dezvoltat sistemul coutractelor pe tirnp determinat, angajarea
pe timp partial $i cu dttrata muncii adaptatei la nevoile lor. De asemenea, au prolnovat
autofolosirea muncii, adicl munca independenti care este in mare marsura explesia
aparitiei t1e noi tirme, in mod deosehit individuate, cu predilectie in sfcra serviciilor.

ii

*B ?
e1

' De ce este necesard incheierea unr.ri " Considerati c[ relagia argajator-angajat

contract de munc5? este o competitie? Argumenta{i rdspunsul.
,, Care sunt principalele condilii pe - ce avantaje ccnferd senrnatarilor sn 1r

care un patron le impune celui pe care il contract de munci pert'ect legal?

angajeazi? E enomenele $i proce seie care
. Cine 5i cum este avantajat sau cleza- I ' formeazf, economia oriclrei tI.ri
' Ce i$i doreqte cu prioritate un salariat vantajat cu prilejul prr:starii de munc:d in au loc continuu, dar nu linear, ci ctt
de la patronul siu atunci c6nd se angajeazi? mod ilegal? fluctuagii care pot fi intimplitoare.
sezoniere, dar gi ciclice, repetabile cu o anumitl regularitate, chiar dac[ aceasta nu
se poate incadra in termene riguroase.
TEXT TEMATIC Pentru a cunoa;te Si intelege cum evolue az'a economia unet tlri in timp, sensul,
intensitatea;i eficien[a transformlrilor care se produc in viafa economicd de
,,Piala munciia fost afectatd de dezechilibre atit la nivelul raportuluidintre ansamblu, ca ;i modul cum se manifestd evolu(ia principalilor parametri economici,
populalia acffve gi populalia inactivd, cilt siin rata de ocupare (...). Degi persistd este necesar si studiem:
dezechilibre intre ofertd gicerere pd anumite segmente ale pielei muncii, precum
gi un nivelincd redus alspecializarii profesionale, capitalul uman are o capaci-
tate ridicatd de adaptare la standardele pieleiforlei de muncd europene."
veti avea
Sursa: Srraregia nalionald de dezvoltare econotnicd a Romfrniei
Pe baza acestui text analizati:
A. urrLrzAREA vENrrulu ,r!;,1;;:rrrlur,o, "uo'ate,
' influenlele pe care le poate avea asltpia pietei munc'ii fiecare contratlictie observuti cLtttt se Pot releva
mentionatd; rez.ultcttele activitafii la nivel macroeco-
- tn ce credeti cd ar putea consta adaptarea .foryei de muncd clin Romania la B. CRE$TERE $r
nomtc;
standardele europene (in general sau pe anumite seg,nente). DE,ZVOLTARE
tnyetege1i cum se utilizeazd venitul
ECONOIVIICA
national pentru cottsutn fi investi{ii;
' interpretati semniJicatiile cre$terii Ei
de zvoltarii econonic e ;
C. FLUCTUATIILE
cunoa$te[i ce fctctori pot susline
MACROECONOMICE
cre;terea ;i dezvoltureu economicd a
unei lciri;
sesiz.ati ciclicitatea tn evolutia vietii
ec onomice.
 Bunurile economice finale care sunt inch.rse in calculul acestor indicatori pot tl
evaluate in: r preturile pietei (preturi curente de piatd); r prefurile factorilor de
Indicatorii macroeconomici produc{ie (cheltuielile fdcute cu rernunerarea factorilor implicali in obtinerea lor).
Preturile piefei sunt mai mari decdt preturile tactorilor. Ele includ atAt impozitele
Prin vAn zarea btttturi lor econorllice, participantii la directe (cuprinse in preturile lactorilor de produclie gi pldtite de producdtor), cdt Si
producerea lor obtin veniturile ce li se impozitele indirecte (TVA, accize, respectiv obligalii fiscale) pkltite de cumplr[tori.
cuvin. corespunzrtoare
serviciilor aduse de fiec are. Formarea acestor venituri
rezLtltatul LInlli proces care incepe pe piara
este Produsul intern brut (PIB) reprez.intd expresio valoricd bru.td curentd e
factoril.r cle :proclucliei de btuuri cccttunnice finale create in tlecursr.tl unei perioade, de regulii
productie, se contintrii in produclia pi.,piiu-zisi
a bunurilo'
econolnice, apoi in sfera distribugiei lor, ;_un ett, dy ry-entii economici c-are it! d9s-f_.tt-;oard activitatea tn.interiorul ydrii-
ii se finalz.eaz.i prin
relatiile ce se creeazd, ctt ocazia pldgii impozitelor 'consumului -
si taxel'r lir Bunurile cuprinse in acest indicator sunt destinate: privat (personal);
buget. consumului public (guvernamental): formirii brute a capitalului tehnic (inlocuirii
La nivelul economiei natjonale, reztrltatele acestui bunurilor de capital fix scoase din functiune si cresterii volumului acestora, precum
proces
format din nenumdrate activitati pot fl deterrninltc gi sporirii stocurilor de capitai circulant): exportului net (diferenga dintre valoarea
in
expresie valorici sub 'umai
formi de indicatr>ri cunoscuti exportului si valoarea importului).
sub
denumirea cle agregate economice. Pentru Proclusul national brut (PNB) este e.\presict valoricd brutci,
calculul acestorzl
se ftne seama numai de bunurile finale, cui'entc-t, de piatd, a bunurilor econontice finale produse cle
aclica cle bunurile
care sunt destinate productiei si/sau consumului, agentii econotnici natictncr!i, da regulcl, irt decttrsul unui on.
care nu nrai
suportd transformrri prin preluctare,
ci intrfl clirect in procesul Se calculeazit: r adiugind [a PIB productia finala brutf, a
real tzd,rii lor finare specil'ic f irnrelor, menajeror agentilor nationali ce iSi desfasoarf, activitatea in strdinatate Si
ri
administratiilor. r scazAnd productia finala brut[ a agentilor strflini ce iSi
Pornind de la faptur ci uniragite economice pot acfiona dcstAsoarf, activitatea in interiorul garii.
(produce) at0tin tara cle origine, cat gi in alte [ari, nlr,rai in
Proclusul intel'n net (PIN) este valoareu addugatd netci tn
fara de origine sau numai intr-Lrna sau rnai multc
alte [[ri. pretttrile Jat:torilor (c'Ancl nlt cuprincle intpotitele indirecte nete )
pentru a retlecta asemenea situatii, in
calculul rezultatelor .:i tn preturile pietei (ciind cuprinde ,ri impozitele indirecte
economice ale unei tari di.stingem mai
intci: nete). Se calculeaza elinrinind din PIB consumul de capital fix
(CCF): PIN = PIB - CCF.

Produsul national net (PNN) este valoarea adciugatd netd

realizatci tntr-o {arci, cu luarea tn considerore o solclului A1+;
rleniturilor factorilor de productie nationctli tnc:asate clin
strciincitote si ctl celor plcitite strdincitalii. Se calculeaz[ etiminind
din PNB consumul de capiral fix (CCF): pNN = pNB - CCF.
Exprirnut tn preturile factorilor, produsul negiona! net se
a. intern, referi la bunuiit nnutG
se ntcti nume;te si venit nafional (PNNpr).
ate de agentii economici care isi desfa;oard
activitatea in interiorul tarii respective
(rezidenti).
Utilizarea venitului pentru consum
Rezultatele activitatii economice sunt, desigur, bunuri
a. brut, indicatorul include consumul economice care se transformd in bani prin vdnzare - cumpflrare,
de b. net, indi.oro
capital fix (amorti zarea) in carculur iar pentru participantii la producfie, acegti bani reprezintri
capitalului fix (arnortizarea) in calculul venituri. Rezultatele activitltii economice, productiei, in
productiei finale. productiei finale.
aceaste optici sunt deci veniturile. in mf,sura in care obtin
lnteracyiunea proclus tt'ttern, produs nu[ional venituri si in funcfie de mdrimea acestora, agentii economici
dintr-o tarf,, considerati in ansamblul lor, le pot folosi pentru
 t n-T
!-:

a-si asigura cele tlecesare existentei, adic[ pentru consum si Asa cum rezult[ din figura 10.2' Rata medie
pentru a produce, pentru dezvoltaren activitnfii economice. odatf, cu cre$terea venitllrilor asistdm la a consumului

Este de refinut cf, aceastf, implr[ire a venitului este posibilA scdderea ratei rnedii a consumului. (.)
doar la nivelul unei t[ri. La nivelul unui agent economic, luat Diu relatia incliilatiei medii .spre

separat, s-ar putea ca venitul sdu sd acopere numai consumul, consum rezllltil func[ia consllmLrlui:
iar uneori sd nLl tie suficient nici pentru acesta. Evident, sunt C- CXV.
si agenfi econornici cu venituri mari si foarte mari pentru care
utilrzarea unei parti din venit pentru prodtrcfie nu este o Lri un volunt dat al venitului, cu cet
rata medie a consunrului este mai mare,
o Venitul disPonibil(V)
problemf,.
Partea din venitul de care dispun agenlii economici pe care ei o folosesc pentru cu atat este mai micl partea destinatl Fig. 10.2. Interclepenrlen,ta dintre evolutict
satisfacerea trebuintelor reprezintd consumul. in acest sens, consumul se erprimi economiilor. t,enitultti si rctttt meclie o L:otr'sturrului
prin valoarea bunurilor qi serviciilor achizigionate de menaje $i administratii Mdrimea cheltuielilor pentru consum
publice pentru satisfacerea directi a nevoilor umane, atit individuale, cdt gi depinde de numeroqi factori: mdrimea
colective. saiariilor; modificarea raportului <lintre bunurile prezente 5i burnurile viitoare
(determinatd de schimbarea puterii de cumpdrare a banilor Si de existenla unor
Partea din venitul de care dispun agentii economici ce depiqeqte mlrimea
riscgri. ca cle exemplu riscul de a trai prea pulin pentrtt a beneticia de bunurile
consumului reprezinta economiile. Acestea sunt de fapt sumele care pot fi folosite
viitoare)l moclificarile politicii fiscale, care pot restringe sau lirgi cererea de consuml
in scopul producgiei gi care existi intotdeauna la nivelul unei ldri intr-o mdsuri mai
. rnoditicarea a5teptarilor in ceea ce privegte raportul dintre venitul actual Si nivelul
mate sau mai micd, dar nu si Ia nivelul fiecdrui ergent economic.
viitor al venitului; tendinfa oamenilor de a folosi venitui, de reguld, pentrtr mentinerea
nivelului de trai cu care s-au obisnuit; inclinalia spre economisirea diferenlei dintre
DeciV=C+S,
venitul si cheltuielile determinate de nivelul de trai obiqnuit; tendin[a de crestere a
unde:
diferentei dintre venit $i consum, pe misurd ce oamenii realizeazd venituri mai mari etc.
V = venitul;
C = consumul: Economistul engle: J. M. Keynes consiclerd ca existci tt lege
S = economiile. psihologicd fundamentald, potrivit ccireio, cemd venitul se
t i- tit Iilit!
modificri, d.e regula ;i fu metlie, oamenii tnclina :;ci'si rnodifice
:r;ili{il'i:,tl}i.r
rati cot"tsumul in acela;i sens, dar cu mai putirt-
Raportul tlintre consum ;i venit este cunoscltt sub denumirea de medie a
De exernplu, la o cre$tere a venitului, AV, are loc o crestere
l -:irliiilt care sr-
consumului saa inclinatie medie spre consum (c ). Ea exprimd partea din venit tl;l'lllcazLl ilr
care se cheltttie;te pentrl. co,tsutn intr-un interyal de tintp Si tntr-un anumit spatiu AC 1::''ir'* r'rlll UtiliZif fl;
a consumului, AC, dar AV > AC, astfel inclt raportut * este
$'czultittului
socioeconomic.
1){rlltt'U CQnstll i:
pozitiv, dar subunitar. rticl'a ci' ti't
Deci, E =9
V AC i'r'grilli. cffncl s{:
Raportul este numit inclinatie marginali spre consum j"r.iiiiL't vCnitul
AV .ri{-'

rotltrcu '{i
Acest parametru C ) se poate exprima in
( procente (7OVo), (c') sau rat[ marginala a consumului. El ne aratA cu cat va
t !,)ii'.i riirlii.'inSii iil
ca numdr zecimal (0,7) sau sub forma de fractie (7110).El este creste consumul la o cre$tere cu o unitate a venitului disponibil- a..

li tlii.lstlI'ii,
de regul[ o mlrime pozitivi, dar subunitari. De asemenea, inclinafia marginali spre consum tt^:.;,i.i ,il ii,.
i,ii" (:elxl bi'
Tindnd seama de faptul c5, pe misure ce venitul cre$te sau eviclen liaza cum va trebui impirfit sporul urrnetor al tll., i',.''..t1: f'trtfitr-f 1

scade, consumul se extinde sau se contract5, dar intr-o propo(ie

venitului intre consum $i economii: ir illll1'c'{i il
mai micl, atunci, in condiliile sporirii venitului, inclinatia medie AV=AC+AS, .i trrn\ttlntii
,:,ti'rIl'.li lc::i"
spre consum are tendinfe de reducere, iar cdnd venitul scade, unde:
inclinatia medie spre consum cre$te (vezi figura 10.2). AC = sporul consumului;
AS = sporul economiilor.
CAnd se recluce venitul, de regulA se reduce qi consumul'
dar datoritl comportamentului indivizilor $i altor cauzo,
 { .' i;;i i r : ;r',ir' i r.,
129
consumul se reduce in mai micai md.suri. in aceastii situatie. scdderea venitului pe
tn aceastd situafie, economiile 9i investitiile, la nivelul unei economii nafionale,
o perioadf, indelungatii poate avea ca rezultat o depSgire a venitului cle catre consurn.
nu pot t'i decdt egale, ele reprezentAnd un excedent de venit peste cheltuielile de
nu la nivel cle individ 9i institulii. ci chiar gi la nivel guvernamental si sociai. collsum.
-numai
Astful: cfrnd consuntul e.ste superior,enitului, (tp,re J'enomenul de
dezeconomisire, cu economii negative. S=I
Pentru a determina cAt reprezinta partea economiilor in totalul venitului, se
Pentru a contracaii acest f'enomen, indiviclul si cclectivitatea recnrg la folosirea
calculeazi rata medie a economiilor sau inclinatia medie spre economii.
economiilor (fondurilor) acumulate anterior sau fac datorii pentru consum.

Utilizarea venitului pentru investitii -S

Venitul de care dispun agentii economici clintr-o lard necheltuit pentru consum.
adici economiile, se folosegte in cele din urmi in productie (econoinie; sub form{ Acest paramettu se expriml in procente (307o) ori sub formd de fractie (3/10),
de investitii. fiind de reguld o mdrime pozitivi. dar subunitar[. Din relatia inclinatiei medii spre
economii rezultd lunc[ia economisirii: S = s x V.
Econctmiile se trun.sformd ?n investifii, cotttribuirrcl lrt sporireu si mtxlenti:ureu
capitalului tehnic in fi.urcliune.
I inclinafia medie spre economii Si inclinafia
I
inclinatia medie spre
s consum este egald cu l sau 10O.
Agadar, venitul se transforml in cheltuieli pentru consunl
I

5+E-l(100)
si cheltuieli pentru
echipament de producgie li capital circulant
- pentru investilii (vezt figura 10.3) Din rela{ia func{iei de economisire rezulta cf, economisirea este crescdtoare in
raport cu nivelul venitului.
V-C+I Pentru a evidenlia variatia economiilor in funcfie de variatia venitului, se determind
rata marginali a economiilor sau inclinatia marginali spre economii (s'). Aceasta
Prin INVESTITII se intel exprimfl cu cit sporesc economiile (AS) la cre$terea cu o unitate a veninrlui (AV).
refacerea si dezvoltarea acestora care au ca rezultat marirea capitalului tehnic ?n functiune. i

Daci avem in vedere sursa de finanfare
^/\
a. INVESTITIA NETA (ln) reprezintd partea din
venit cheltuiti pentru formarea capitalului tehnic,
adici pentru cresterea volumului capitalului fix si
cregterea volumului stocurilor de capital circulant.
a investifiilor, deosebim.
b. TNVESTITTA DE INLOCU|RE este
reprezentata de cheltuiala fdcutd din amortizare
(CCF) pentru inlocuirea bunurilor de capital fix
scoase din funcfiune ca urmare a deprecierii lor.
Inclinatia marginal[ spre economii, de regula, este o mf,rinre pozitiv5 ;i subun itard,
(rnai rnicd decit inclinatia marginala spre consum).
1.
Corelafia care se fbrmeazd in procesul derularii activitifilor economice dintr-o fari
intre venit, consum, investilii, producfie, venit, consum q.a.m.d. este reliefatd de
principiul multiplicatorului. Acesta exprimd interacfir.rnea care se realizeazd intre
cre$terea venitului si cresterea investitiilor, sub forma unui coeficient de amplificare
(k), care ne aratd cn cit sporeste venitul viitor la cre$terea cu o unitate a investitiilor.

Av
k=
AI
Multiplicatorul investiliilor arata ci, atunci cdnd are loc o sporire a investiliilor
fap de situafia iniliald, venitul va creste cu o mdrime de k ori mai mare decit sporul
Fig. 10.3. Sursele
investiliilor.
de finunlare a investitiilor
Investitia este procesul economic fundamental care provoaci o creEtere a
venitului, de unde decurge o noui crestere a consumului qi a economiilor, un nou
La nivelul unei tlri care nu are relafii economice cu strdinatatea, economiile si imbold de a injecta in economie noi factori de productie.
investitiile nete sunt considerate in mod necesar mdrimi egale, reprezentancl doar Prin implicatiile lor, investiliile au un puternic efect de antrenare in toate
tatete dil'erite ale aceluiasi proces economic. sectoarele economiei, asupra tuturor agengilor economici. Cresterea investitiilor,
 1.1 I

itrtr-il structurS corespunzdtoare, poate avea ca rezultat: crearea de noi locuri

de munci: inlocuirea 1i modernizarea echiparueutului tehnic de productie; Venitul nalional creat de agenfii economici ai unei Eri a ibst in irnul t, de l0.O0O
promovarea unor tehnici si tehnologii moderne si cficiente; sporirea ofertei de bunuri mld. u.m. gi reprezintd o crestere de 25% fatd cle artul t,,. in anul t(,, rata economiilor
si servicii, cliver":;ificarea si imbunitatirea calitdtiil contlitii mai brrne de mnnci si utr a tbst de l1c/o. iar in t,, inclinalia marginala spre consum a reprezentat 0,8.
standard de viatai sLrperior pentnl cetf,teni ctc. Determinali daca cifrele de mai sus confirml aciiunen legii psihologice
Destisurarea concurerrfei in economia de pi.r1a transformi investitiile intr-un fundamentale a inclinatiei marginale spre economii.
factor hotardtor de promovare a progresului tehnic $i, pe aceasta bazi, de crestere si Iti-zr.rir :l: , :
dcrzvoltare econonricS.
100x 10.000 mld. u.rn.
= 8.000 mld. Lr.m.
t25
i
J -.,r4,.:
;ir.i,!j

[5
, Produsul intern (bruI s;au net),
" = loo x8.000=l.200mld.u.rr].
S^
,decursul un'ui on, ?n interionrl tarii saLr

exprimit valoarea bruti. sau neta iI: in alara ei.

C,, = V,,- S,,= 6'800 mld' u'nl'
procluctiei cie bunuri ecenottlice' i'irrale Consumul este relevert prili AC = 0,8 x 2.000 mld. u.m. - 1.600 mld. u.m.
create in interiorul unei t{ri, tn decursul, : cheltuielile cu achizitioruu'ea bunurilor
C, = Cu + AC = 6.800 + 1.600 = 8.400
unei perioade. de requla Lln zln, r1e ioti .Si scrviciilor cle ciitre ttrertaje Si admi- S,=V, -C,=1.600
nistratii in vecLirea satir;facerii directe ii AS = 400
4 Produsul national (brr.rl sau net), :rlevoilor de viettd, indivicluatle Si
reprezirttl valt,rlrct brutli salr nct;li a, Icc tiv e. AS 40(l
co Dinarnica economiiior = * t00 = x 100 - 3:1,-jgt,
produc[iei cle bunuri ecoiloinice finalc, S,, 1.200
create cle agentii econolnici nationaii in, carrl se [ar, pentru Ittrrnarea ti Datele confimra legea psihologicfl fundarnentarli a inclinatiei marginale spre economii,
' cl e'.4_v12ltg_{_eg btt!1ryilp_f d_*-. c-irpi_t 4l . tglr qi c pentru cf, dirlanrica economiilor (33,37o) este superioar:ir dinarricii venitului (257o).

,h I iiE l'Iit i1ll,lih,1,\

i) {i
-1"
{:i. {:l ;f- { ) i, i' , \
i J r''
I Pe baza datelor statistice ale tarii Form area
. Luincl clrc,pt criteriu de ierarhizare ecoiiomlsrre sau de clezecononrisire'l noastre prezentate in tabeltrl aldturat, Ani
PIB
Consumul
final
bruti de
(mld. lei) capital fix
nivelul eficientei activititii econtinrice Argumentati rdspunstrl. determinati Si analizafi: (m ld. lei)
(mld. lei)
intr-o perioadd dutI, care este ordinea in # Activitatea economicii a Llnrlr a) ponderea consumului final in PIB 1995 72.1 35,5 58.662,4 154.24,9
carc asezati indicatori i tnacroecoilonl ici? iirtreprinziitori s;traini care isi orgamzeazir 2000 803 7s3,1 692 532,9 151 .947 ,2
$1 526.55 5,I
* Ce conclirzii r;e desprind din analiza procluctia intr-o alti larii dec1t cea dc b) ponderea formarii brtrte de capital
2004 2.387,914,3 2.066.381,0

corelatiilor dintre venit, con:iurn
ecclnornii ? macroeconomici din tara respectivi'l
,' Explicati cnnl sc
cheltuielile pentru consum sub intluenta
factorilor obiectivi si subiectivi.
'! Cum expticati comportarrlentul
Lirnan r-orlt'orm legii pshihologice funda-
formulate de J.M.
rnenterle Keynes'?
'' intara noastrd, in perioadar tranzitiei,
apreciati clr sc manifest:i un fenomen de
Si c.r'igine influen[eazd nive-lul indicatorilor tix in PIB.
m{rdificl Argumentati rdspunsu[. TEXT TEMATIC
? Pe ce criterii s i indicatori se
funclamenteazf, decizia cle a investi? ,,Volumul investiliilor este influenlat de doud feluri de riscuri: "riscul
u Cum se explicir procesul de
intreprinzdtorului sau al celuicare ia bani cu imprumut; riscul celuice dd bani
multiplicare a venituliri sub influentzt cu imprumut... La acestea se poate adduga gi o a treia sursd de riscuri, €i
anume o posibild modificare nefavorabild a valoriietalonului monetar."
modificarii investitiilor?
* Analizati efectul de antrenare inttlnit
J.M. Keynes
in cazul activitritii investitionale.

Problemele cre5terii 5i dezvoltarii economice preocupI tot mai nrttlt lttmea
Stiintifica, politicile statelor nafionnle ;i organismele internationale. Astitzi, aceste
preocupail strnt determinatc de o serie de fenomene si procese ecouornice, social-
umane gi ecolo-qice care ingrijoreazA corrunitatea internationald, cnm sunt
subdezvoltzirea, siracia -si polnarea.
Aceste probleme s-ari pus inca din prima treime a secolului
al XX-lea, dar concepttrl de cre;tere economici a devenit Lln
instrurnent etectiv operativ in a doua treime a aceluiasi secol.
Cresterea economica desenrneazi dinamica ascendenti a
produsului intern brut real pe locuitor, considerata ca
rezultat al lactorilor ce intluenteaza marimea sA, inclusiv a
mediului economico-social in care are loc.
in teorie Si in practici, pentrn ar releva crepterea econornici
: crelte;
se folosesc indicatori specifici: PIN pe locuitor. PNB pe
' locLtitor, PNI{pf (venitul national) pe locuitor etc. Folosirea
, general rzatd, a PIB se explica prin faptul c'a pentrtt orice tarit
este determinanti activitatea economica ce se real rzeaza in
, spetiul propriu, indiferent cui apartiue proprietatea asLlprlt
factorilcr de producfie. La aceasta se adaugf, contribr-rtia FIVII
Si a Bancii Moncliale, care alr standardtzat modul cle calcLrl 5i
ts
r se poate vorbi de cre$tere economici numei dacd produclia exprimati printr-unul
sati mai multi indicatori semnificativi creste mai repede dec0t populalia, astfel incdt
producfia medie reali pe locuitor (calculatd prin eliminarea influenfei modificaril
prefurilor) se mirqte de Ia o perioada la alta;
r t'enomenul cresterii economice este semnificativ sub aspect economico-social
numai daci este infiptuit in mod deosebit pe termen lung;
. cre$terea economici este un fenomen foarte complex 9i poate fi realizatir numzri
prin politici adecvate acestui obiectiv.
Pentru a caracteriza in mod adecvat cresterea economicd se folosesc gi alte criterii
de analiza. Dintre acestea, cel mai des folosite sunt:
a. capacitatea de a induce efecte asupra intregii populatii. Astfel, se pot distinge:
r
crestere economicd pozitiv6, cind PIB real pe locuitor creste;
r
evolutie economici negativi (descregtere economicd), cind PIB real pe locuitor
scade. Aceasta survine, de exemplu, cind PIB real cregte, dar mai incet decAt populatia.
Cea mai gravi situaSe pentru o tari existi atunci cind PIB real scade, iar populatia
b. natura contributiei factorilor la obtinerea PIB real. iir acest sens existf,:
r creitere economici extensivi, c0nd cel rnai mare aport revine sporirii cantitdtii
(volumului) de factori de produc{ie utilizali;
r crestere economicd intensivi, cind cel rnai mare aport din sporul PIB il are
cre$terea eficienlei folosirii factorilor de producgie.
Tabelul 10.1

cle folosire a PIB pentru analize ;i comparatii internationale.

Evolrrtia produsului intern brut in Rominia in perioada 1995-2004
, Cresterea economic[ reflect[ starea li dinamica activitatii Nr.
lndicatori
Ani
1 995 2000 2004
crt.
, economice. iar f'actorii care actione a,zd, astlpra acesteia sunt 1 Produsul intern brut (mld. lei, preturi 72.135,5 803.773,1 2,387.914,3
1 de fapt Si factori ai cresterii economice. curente)
PIB se exprim[ in termeni nominali si reali. PIB in termeni 2 Ritm anual % 71 21 8,3
j
PIB/locuitor (mii lei/loc.) 113.675,0
' norninali sALl PIB nominal este forma de exprimare valorica
3 3.1 E0,4 35.826,4

Sursa: Raporful Anual 2004, BNR.

in pre[uri curente, practicate in perioada de calcul. PIB in termeni reali sau PIB real
este torma de exprimare valoricl in preluri constante sau comparabile, adicd in Iii,lr:i:.r
in doua perioade to $i tt, PIB nominal (in preturile curente ale fiecf,rei
pre[urile existente intr-o perioadi anterioara, luata in calcul ca baz'a de ret'erintd perioade) a fost de 5.915 mld. u.m., respectiv 18.595 mld. u.m. in t, fafa de to,
PIB real dintr-o anumitd perioada (t,) se poate determina prin implrfirea PIB indicele general mediu al pregurilor bunurilor gi serviciilor luate in calculul PIB a
nominal al perioadei respective la indicele general al preturilor bunurilor ce fost de 3O7Vo.
intri in calculul acestuia (IGP). Evident, PIB real elirnini influenla modificdrii r PIB real al perioadei t, are valoarea:
preturilor (creqtere sau scddere) asupra valorii PIB pentru perioada de calcul, cttrentd.
--^minal
Desigur, cre$terea economici implici probleme a ciror rezolvare constituie o prBfot
preocupare majord a multor $tiinte, qi de fapt in ultima instanld a tutllror $tiintelor. ', =Pl,rr
IGP -18'595mld'u'm'=6.057m1d.u.m.
3,O7
Experienla acumulatd pini acum in domeniul cregterii economice atestl cd: r in t, fa16 de tu, dinamica nominal5 a PIB a fost de:
r relevanta ltiintific[ a preocupirilor privind cre$terea economicd este cea mai r l8.595mld.u.m.xt00=
ridicati gi utilitatea lor operativ-aplicativa este cea mai mare daci se circumscriu la 5.9l5mld.u.m.
314.32o.

nivelul economiei nafionale;

t _1-t J.i..
cantitative ale acesteia. exprimate prin PIB real pe locuitor. De aceea, dezvoltaren
r tn t, fafir de t,,, dinamica rcald a PIB a tbst de !9]l*11'-t xtoo=t02.4c/o. economicd presupune crestere economlca.
5 9[5ruld.u.m.
In ultimele decenii, oameni politici realisti 5i oameni de stiinta din foarte mglte
Datele arati cir cea mai mnre parte din cresteree PIB in t, latii de t, s-a realizat [iiri au lansat imperativul irecerii omenirii la un nou tip de clezvoltare. pe care ilLr
datoritir crcsterii preturilol buur,rriior si serviciilor luate in calcr-rlul indicatorului a-qregat. denumit-o dezvoltare umani durahili. O asemenea viziune are caracter global si
Din cresterea nominali absriiutir a PIB de 12.680 rnld. u.m. (18.59-5 - 5.91-s;. se baz.eazd pe necesitatea reconcilierii dintre actuala dezvoltare econrxrici. sarf,cia
mondiala si mediu, itstfel incit sii se realizeze ploeresul uman nrr numai in citeva
inlluenra cresterii preturi!or a fost 98,887; I, Iar ponderea cre.sterii locuri 5i pentru citiva ani, ci pe intreaga planet[ si pentru un viitor indelungat. in
I

cJe
iffix100 I

vederea unui viiior comtlrt mai bun, pentl-u toate generatiile care coexisti si se
loo succed la viatd, viziunea dezvoltdrii umane durabile rispunde necesititilor
rcale a fost cle 1 .120/a
i;*x J
prezentultri, fara a compromite posibilititile de satisfacere a trebuintclor
Fenomenelc $i procesele economice dintr-o tari. adica generatiiltrr viitoare. Aprecierea acestei clezv,rltdri se realizeazd, prin indicatorul
economia unei tirri, sllnt intotdeauna specifice in comparatie cu dezvoltirii umane (IDU).
celelalte economii nationale, ceea ce insearrrni czi intensitatenr si
sensLrl desfzisurIlii. modul in care evollreaza si tormele in care se
realr zetz;a, dinrensiunile $i calitatea rezultatelor obtinute.
repartizarea acestora ;i etectele economico-sociale induse asttel,
conditiile naturatre $i econonrico-sociale de care dispun etc. i + Cresterea econornic[ c:ste Ltn con- ,ale oamenilor sub influenta conjugatA
reprezintai o realitate proprie, ce ar plrteii t'i intAluita in alte tari ',2,
icept macroeconornic ce caritcte rtzeazd unui ansamblu de factori interni si
nLrmai ?ntimplitor.
f)acl, in decursul unei perioade, o tara, prin f'cnomenele si iin expresie cantiiarrvri dinamica ex terni.
iascendenta a produsului intern bnri pe . * Indicatorul dezvoltarii umane
procesele care formeaz[ economia sa nationald, realize azd)
in felul sau specific, transforrnari (cantitative, structurale si !locuitt-lr al unci tiiri ?ntr-o anurnita i(IDU) un nou indicator sratisiic
lperioada de timp. .colnpozit, iolosit pentru a mi.sura
calitativc) care, in ansamblul lor, o fac si avanseze economic, sa asigure conditii
mai bune de existenti si si conserve sau sa amelioreze mediul, inseamnl ci s-a i - Dezvoltarea economica estc un ,progresul economico-social corespLrn-
ifenomen milcroeconomic $i sociai ce tzltor dezl,oltlrii umane durabile. care
dezvoltat ccononric, a realizat dczvoltarea economica. Nu toate tiirile reusesc
;surprinde ansarnblul transformdrilor ise compune din trei inclicatori partizrli:
dezvoltarea econonfci intr-un orizont de timp dat, iar cele care reusesc se inscriu in
parametri dit'eriti. ipozitive cantitative, structurale $i lsperanta rnedie de viatii la na5tere, rata
;calitative care se produc la nivelul Llnei de instruire a popula[iei $i prodLrsul
In virtutea interdependentelor economice reale dintre tirri, dezvoltarea. chiar daci
are loc intr-o anumit[ tara, este o dezvoltare deschisa, aflati in relatii economice cle
,economii, inclusiv in conditiile de viati intern brut pe locuitor.
schimb cu cea realizata in alte tdri.
Dezvoltarea economicd este, desigur, rezultanta transtbrmflrilor realizate, dar nu toate
acestea sunt pozitive sau pozitive in aceeagi mdsuri.
Pentru a caractertza dezvoltarea economlca a unei tlri se
tolosesc indicatori economici care exprima nivelul producfiei
nationale reale pe locuitor, modificirrile stnrcturale care alr loc in
profil de rarnura si teritorial, nivelul de trai al poplrlaiiei li eficienfa Cum se explicl aparitia preocuparilor ,* Ce deosebire este intre creste re.a^

utiliz[rii factorilor de productie etc. pentru studiul cre.sterii economice? economica reala Si cresterea econonricf,
,- Ce exprima cregterea economici?
nominala?
Dezvo[torro eionomicld eite i*u,ntiiei dattT re:,tiltatului - C ilre este indic atoru I m acroeco- 'Ce avantaje considerali cir poate
' de artsantblu al schimbdrilor preponderent poz,itit,e ce survin
nomic cel rnai potrivit pentru a mdsura avea cre$terea economicd intensi vd?
'.,tn
econonxia Ltnei lari tntr-o perioctdci ctnutffi€, retiltat ce se cre$terea economicA a unei tirri? = Ce dezavantaje considerali cd poate
'coracterizeaT,d prin indiccttori ogregati superiori ca niy,el ,- De ce in misurarea cresterii avea cresterea economicd extensi v iL?
, perictadei anterioare. economice trebuie sd tinem seama de . Cum explicati cd, in anul 2001 f ata
,
evolufia populafiei din fara respectiva? de 1990, in RomAnia, dinarnica nonri-
in timp ce clezvoltarrea
economicf, sLrrprinde transformdrile
In ce conditii apreciafi cf, se reali
cantitative, structurale Si calitative care intervin in economia
o,
zeaz;'d nald a PIB era mai mare decat dinamica
o crestere economici sandtoasa? realA a aceluiasi indicator?
Lrnei tflri, cresterea economicf, evidentraz'a doar aspectele

* Ce semnif icl un PIB real al unei
perioade mai mari decit PIB nominal al
aceleiasi perioade?
. 9. exprim d, dezvoltarea econornic[?
', In ce raport se afla dezvoltarea
econonrica cu cregterea economic[?
r| Ce indicatori putern folosi pentru
releva cantitativ. structural si calitativ
ts i.t:;,i':,,ix! lii 137
dezvoltarea economicd a unei tari? etc., relevd in mod evident faptul cd activitatea economica la nivel de firmri, ramurd,
r Ce rela[ie este intre dezvoltarea economie nafionala sau chiar economie mondiali. cunoaste perioade de expansiune qi
economicd Si progresul economic? de contractie care se succed cu o anumitd regularitate, denumite stiintific fluctuafii
.* Cr.rm explicati preocuparea multor economice ciclice*
oarneni de stiint[ $i oarneni politici pentru in economie, ciclicitatea caract erizeazd acea forma de e I iri;;ii'C CiCltr
problemele dezvoltirii umane durabile? migcare a activititii economice dintr-o tarl in care se succed i .i riiiolittic are
a . C-'e cuprinde indicatorul dezvoltarii alternativ perioadele de expansiune cu cele de contractie ilurata si
u mane ? intr-un anumit interval de timp. Aceasta este vizibili prin fluctuafii - ";. . 1:lcitutile s:rle

ale activit[tii economice in ansamblul sdu, adic[ prin sporirea , :i i"t:*! rteosetresc
PROBLENIE concomitenta a produc[iei, veniturilor, ocllpArii forfei de muncd tiu, i: iiilt ctlel:f lte
DE REFLECTI etc., urmat[ de stagnarea sau descregterea acestora. f iF i'r-' ilu itvut loc
i*prejuriirile care genere azd, ciclicitatea economicd sLrnt irr ircccitsi tarl
Raportul dintre starea actuali a economiei rom0nesti si exigen[ele dezvoltarii ';:ru irt alte tirri.
' numeroase $i, in timp, &u fost explicate in mod difent, in tuncfie
sunt de
umarle durabile. de curentele de gdndire care le-au abordat. Dincolo de toate ' ii'?,ii'i!c
,il ,,:t"ittii scurta,
acestea, se poate aprecia insf, cf,, in ultimf, instantd, ciclicitatea ,::i:rlir si lungir.
ilii.{ Ii ; i 1"','ri,1',
este determinati de modul specific de evolutie a eficienfei iltlintitatea
trii'' {ti,/{.rl,.r,, (randamentului) utiliz[rii factorilor de productie. Astfel, factorii , i ri : :: i r,i rclcvir un
1

I Elaborati, pe baza cunogtinfelor de producfie de o anumitf, calitate Si strtrcturf, cunosc, intr-o t-.ti'ietl illare de
pe de reahzarea unei dezvoltari umane
combinare datd, o perioada in care eficienta utilizirii lor are o ; r ll c.::';'i,titfC Chiaf
care le aveti, Lln set de criterii si indicatori durabile in RomAnia.
evolutie ascendentd, asigurind expansiune si prosperitate i i1r'i.: ricl tr rile
,
economici, social-umani gi ecologici care n Pe baza datelor referitoare la variatia
economica. Urrneazf, un timp in care randamentul factorilor ,-;i;* i.lt ;)ltt'ttl din
apreciati c5. trebuie folositi pentru procentuala anualf, a PIB real al t.i; ..'t:;isl L'ilt cgorie.
respectivi stagneazi sau chiar scade, iar activitatea economici
caracteri zarea activitagii si vieIii din RomAniei in perioada 1995-2004, cunoa$te o anumitd contractie, se confruntd cu dificultdgi,
localitatea in care studiati. prezentatd in tabelul de mai jos, analizati
impundndu-se inlocuirea sau ameliorarea calitativa a factorilor, schitnbarea unor structuri
" Nominalizati problemele grave care si explicati cauzele evolutiei favorabile ale economiei (tehnice, tehnico-economice, organizatorice etc.) care devin deplgite.
apreciati cd, in prezent, ne indepirteazd si nefavorabile: Fazele migcdrii ciclice se condilioneazi reciproc $i, in unitatea lor, pregdtesc premisele
Anii
Consumul finaliPlB lnvestifii in PIB Ponderea sectorului care asigurd activitdlii economice continuitate, schimbari calitative ;i progres. De aceea,
PIB real %
('/"1 (/rl privat in PIB (%)
995 71
ciclicitatea reprezinti forma de evolufie fireasci, normali, a activitilii economice,
1 81,3 21,4 45,3
1 996 39 82,6 23,0
a dezvoltirii unei economii nationale sau chiar a economiei mondiale in ansamblu.
1 997 -6 1 86,4 21,2
54,9
60,6
r Care sunt fazele ciclului economic?
1 998 -48 90,3 182 61,4 Ciclul economic reprezint[ perioada de la inceputul unei contractii a activitetii
1 999 -1 2 88,8 17,7 63,7 economice de ansamblu pAni Ia inceputul celei urmitoare. Este tormat din rnai multe
2000 21 86,2 18I 65,6 f aze (cu denumiri
2001 57 85,2 20,7 68,0 diterite in literatura de
2002 51 84,0 21,3 69,4 ECESIUNE PANSTUNE specialitate Si in vor-
2003 5,2 84,9
2004
22,2 70,4
D birea curentA), fiecare
83 221
Sursa: Anuarul Statistic al Romfiniei,INS, 2005.
86,5
definind o anumitA
stare a economiei. Un
ciclu economic ideal
{.,. lilurtr.l atiili: lllilctr{}rrcGrurnlice'i, poate fi reprezentat sub
Analiza de ansamblu a activitifii economice, incepAnd cu deosebire din secolul al formd grafic[, in care
XIX-lea, a demonstrat ci aceasta nu are o evolutie uniformE, lineard, ci fluctuantd, pe ordonatd este sur-
ondulatorie, ci. pe langd fluctualii sezoniere, intdmpldtoare, accidentale, cunoaqte gi prins volumul sau
PERIOA
fluctualii care se repetd cu o anumitd regularitate. chiar daci aceasta nu se poate incadra ritmul productiei (sub
in termene riguroase. forma unlli indicator
Evolufia unor indicatori economici, cum sunt volumul producfiei, cifra de afaceri, sintetic), iar pe abscis5,
rata profitului, produsul intern bru! rata inflafiei, rata qomajului, volumul investi(iilor timpul (figura 10.3).
Fig. 10.3. Ciclul econonic
 l ii

1.1
I
.,

programele de mf,suri anticiclice aLr deve'it tot mai

ample $i
in cadrul miscarii ciclice este. eviclenta ntui intAi taza cle-
expausiune (intervalr-rl A-ts, respectiv C-D), in care, pe fondul rnai coerente, tiincl cLrnoscLlte ca. politici anticiclice alcf,tuite
politica monetar[ si de
Lritui proces investi[ionel interis, cresc procluctia, produ.sul in- in principal clin trei componentc:
tei'n t-rrut. gradul de ocLlpat'c a fortei clc tltttitcii, salariile. credit, politica cheltuielilor publice $i politica fiscala'
pr-cfiturile 5i vinziirile etc. l-f-sto o pcrioadI de afaceri prospct'e. politica monetarl $i de credit are ca instrumente rata
cie credit ieftin. de crestere a cursulni titlurilor de valoare etc. diferenfiat,
dobfrnzii. creditul si masa monetari. Ele se aplica
Expansiunea nu dure- at,a la nesflirsir. pentrti cd in econonrie l: .i l.; ,, r.lii:
in funclie de fazele ciclului econornic. Astfel, in boomul
: i_. l- I I r-l

se face sirntite actiunea Lrnor fiictori ciire iricep s-o frineze :r:i ii tl i tf fl i "
l-"- r.
prelungit se recomanda majorarea ratei dobanzii $i se impun " li -,: ;: ;-l,.ili pttl
(?ncetinirca cre$terii sau chiar scaderea procluctivitatii, i-

restricfii suplimentare la acordarea cle credite, i ar controlul it:itsl-?t"i,L: i:rtcr-

reducerea ratei profitulrri, aparilia Llnor tJezechilibre etc.), czr mdsuri au
asupra nlasei monetare devine mai riguros- Aceste 1'ritlii: *l siilttlltl i
expresie a epuiz.drri sau a lirnitarii poten[ialului eficientei cons*m ;i a investitiilor
factorilor de produc[ie sau a moclalitetilor utilizate pentrr.r ca efect frinarea cererii cre bunuri de iri L'iltll1{tllli": 1-:l'ilr
pe aceast[ baz'a, a ofertei de bunuri economice' In faza de i--ii;'i-' .',i :',;',' Lj t* iti
combinarea acestora etc. Aceastir tazd se caracte rtzea'z'a prin $i,
'l;ii1 5if SC'
cresterea inccrtitudinii plasanrerrtelor in titluri de valoare. recesiune se urnriresc reducerea ratei dobtnzii, sporirea ,1:i: lllttltj :lt,'
f-luctuatiile cursuriior aL'cstora, scnrnpirel ..{i restriingerea volumuhri cle credite $i a masei monetare, stimulind astfel ,. ;,i i", ii i_,f it { i l'r":
r i"i
cererea de bunuri $i investigiile, fa'orizand majorarea
r.
creciitului si a invcstitiilor, care atesti epuizarea unrii anumit ilir r ii itia'ilnr 5i
potenfial de expal]siune a dezvoltirii. productiei gi a graclului de ocllpare a fortei de munca' t tli:tr. i riiiiiiiiit{-'ii
Pe parcursuI unui ciclu econonric sunt.sesizaLrile in rnod politica cheltuielilor publice se axeazd, pe admiterea unul ,:.,ixij.iitliL. i'
anumit deficit bugetar, bazat pe maJorarea' in
clar dou[ iilostaze, tlouri stlrr distincte pe care le parcLrr.-qe faza de -
stat - chiar printr-o emisiune
econornia: recesiunea (manifestlrile de crrz'a economicd Si recesiune, a ctreltuielilor Lf""tuot" de Ia bugetul de
cererea globald 5i, prin aceasta' de
clepresiunea). cLrnoscuta qi suh denumirea Ce contractier si monetarf, suplimentarf, - cu scopul de a se m6ri
cheltuielile publice
boomul (reluarea cre$terii econonrice, indicatd dc int-lexiunile a se impulsiona produclia gi trecerea la faza de expansiune.
A ii C) si expansiunea. in perioada de boorn, economia are irr stat, investifii cu caracter
suplimentare sunt orientate in special spre achizitii de
general o evolutie tavorabili, fenomenele pozitive fiincl publice astfel incdt masa monetarS
social-cultural si invcstitii in intreprinderi etc.,
preponderente; situatia este opusi in conditiile recesiunii. cdnd
suplimentard sa aib[ acoperire in bunuri economice-reale' . ,^:^:. in
aspectele negative si unele dezechilibre sunt vrzrhiie .,cLr ochiui politica fiscall consti in a utiliza pirghia fiscald in scopuri anticiclice' Astfel'
liber", iar insatisfacgiile sociale, nemultumirile gi gradul ridicat de incertitudine (gradul de impozitare a
faza de recesiune, se recomandi reducerea fiscaliti$i
afecteazd pe scard largi agen{ii economici, lumea afacerilor. dezvoltarea econonrici venituri agenfilor economici'
veniturilor $i de taxare a consumttlui), ldsdnd mai multe
in general. investiliile. in faza de boom se
in realitate, evolufiile sunt rnr,rlt mai nuangate gi complexe, iar un model general, ceea ce are rnenirea sd incurajeze cons*mul 5i
unic, al ciclului economic nu exist[; nu se intAlnesc doul cicluri economice identice procedeazadereguldIamajorareafiscalit5tii'pentruafrdnacerereadeconsum.Sr
incasari suplimentare
prin durata sau configuratia fazelor, nici in aceeagi tarl $i nici in tiri diferite. investifiile private. In felul acesta se asigur6, printre altele, 9i
Dincolo de toate aceste aspecte, este de retinut faptul cii evolulia ciclicir reprezinti labuget.meniteSaacoperedeficiteleaclmulateinfazaderecesiune.Abordatein
o realitate a oricdrei economii contemporane, iar fiecare fazf, a sa are un rol specific legdturalorreciprocd'politicacheltuielilorpubliceqipolitica.Iiscaliformeazd
mult mai bine delimitat decdt in trecut. Asttbl. in taza de expansiune sunt satisfircute potitica bugetara a staiului.
pin[ Ia inceputul anilor '70, politicile monetare si de
foarte repede unele aspiratii de progres economic, iar recesiunea restabilitir cu utr c.eolt,prec,mqiceafiscaldaufostpromovateinmodcorelat,cuscopuldeainfluenla a
pre[ mai mare sau mai mic, unele echilibre in economie asigurAnd restructurarea qi cererea agregatd, in functie de fazele ciclului - fie
in sensul creqterii' pentru
temporizdrii'
reinnoirea factorilor de produclie, ca premise ale dezvoltdrii in perioada unnltoare. determina relansarea sau expansiunea, fie in sensul stabilizdrii sau
+ Existi modalititi de atenuare a Eocurilor ciclurilor economice? pentruafrinaexpansiuneaeconomiei'Eleaufostdenumitepoliticieconomlce
De$i evolutia ciclicd are o determinare obiectivi, agentii economici gi guvernele
co cerere, sau politici de tipul "stop and go"'
intreprind mdsuri pentru atenuarea undelor ciclului economic - in special ale recesiu- 70 s-a recurs Ia programe anticiclice denumite "mix
policy"'
nii - gi ale efectelor negative pe care le genereazd aceasta. Asemenea masuri se ovarea diferenliatd de mdsuri monetare $i bugetare' Primele
fundamenteazi pe adevirttri formulate de Stiinta economica. pe cunoaqterea
ca
vizeazdmenfinereasubcontrolaprefurilor,ainflatiei'iarcelelalte,relansarea
interdependentelor din cadrul economiei si pe o informare promptir si reald asupra
activitdfiieconomiceqiacoperireadeficituluibugetar,prinmisuricares6mentrna
evolutiei activitdlii. Prima mare realizare in acest sens apar[ine economistului englez fi Stapanita, controlata.
inflatia in economie intr-o formd moderatd, care sd poatd
J. M. Keynes gi dateazf, din deceniile patru-cinci ale secolului XX. Ulterior,
 ? Ce este crclicitatea din economie? ,
,, Ce reprezinta
ciclrrl cconomic,J
Cum se recomancll a fi politica
rnonetarii .si de credit in raport cu fazele
" cnrn se explica aparitia ciclicitatii ciclulr-ri econornic?
ln vieta economicl'l
; Ce faze are Lrn cicln economic? Cum trebuic slr fie politica
cheltuielilor publice in faza de I eceslLlne
o Cu ce indicato' economici
si sociali a ciclului economic'?
putem caracterrza faz,ele unui ciclu eco- * Cum se recomandi a fi politica
nomic ? fiscala a unlri stat in raport
* Cum se poate produce,l.pd.sirea
ci fazere
ciclului economic?
crizet economice?
:i:r? -.t , j ,,. I
o
2 ia.,. l..ri.j : i

E volu[ia economier uner tflri sutt

* Pe baza datelor cri, tabelur de mai l)acfiunea conjugatd a unui ansamblu
sociali din perioada lgg6_2004 Si
jos, cLr privire la RornAnia, reprezentati de factori favorabili si nefavorabili ce
interpretati moclul in care au evoluat.
grafic evolutia indicatorilor economici si inflnenteazd, cererea $i oferta de pe diteritele
Anii piele trece prin situatii de echilibre sAr.r
lndicatori 1996 1997 1998 1 999 2000 2001 2002 2003 2004 dezechilibru, de tensiuni normale sau normale intre nevoi si resurse.
Produsul intern brut - variatri 39 -ol
anuale (%)
-48 12 21 57 51 52 8,3 Pentru a cunoaste aceste stAri relative care survin in evc'rlutia unei economii $i,
Consum final - total - variatir 70 -43 11 -25 14
mai ales, pentru a infelege semnificalia managemenl.ului guvernamental in directia
anuale (%) 63 49 69 103
provocdrii transfornririlor de sens, normale si de dorit pentru agentii economici ce
Formarea brutd de capitat fix
variatii anuale (%)
- 57 17 57 -48 55 10,1 8,2 9,1 se concureazd pe diferitele piege, este necesar sf, studiem:
10,1
Kara gomatutur (%) 6A 89 104 118 10s 8,8
Ptlo inflalini /01 \ 8,4 7.4 o,l
I \sLu tttrturtul 1/u,
388 154 I 521 Studiul acestor fenomene macroeco-
n"ffi
Sursa: BNR, 2001.
4s8 457 34s 22s 153 119
A. ECHII-,IBRE nomice Si sociale vd va ajuta la:
TEXT TEMATIC St DEZECHILIBRE , tnlelegereu raportului dintre echilibrtt
ix pcoNovrrE si clei,echil.ibru tn evolutia unei econotnii:
Pe baza textului de mai.jos, relineli
elementele definitorii pe,tru conceplia lui
, cttttoa;terea semniJicatiei trecerii, pe
cu privir-e Ia ciclicitatea din e"oro-i" Keynes
B. CEREREA AGREGATA cliferitele piete de la dezecltilibru de nedorit
. ,,Printr-o migcare ciclicd nu inletegem insd numai cd ten SI OFERTA AGREGATA la echilibru;i trpoi lu dezi:chilibre de clorit;
descendente, odatd dectansrt",
sunt rdstumate in cele din^urmd Avem iniiaire
ta nesfargit ir-ii iiiir\tta identificarea locului si rolului diferi-
gifailut;i'
regularitate a surcesiunii in timp a d'uiaiailig"iriif, C. PRINCIPALELE telor piege tn ftmctionarea unei economii;
9i iri- DEZECHILIBRE . adaptarea conxportamentelor indivi-
Existd insd gi o altd caraciertstiaa
numim i'iiii'"" MACROECONOMICE duale pe diferitele pieye tn functie cle
crrttic:ipcirile pe cure le face{i tn calitate de
INTERNE
t,iitori ctgenli econolnici;
analiza polit ic il o r tnac roecononxic e
o r i c e rt u c t u a ! i e a i n v e st i i i t o r c a re :3 : T{;r3{::tr i7"'l'ir3!;ffi:," core se promoveaz.d din perspectivct
!
corespunzdtoare a inclinaliei dpre coisim;aArg?,
&: CI. INFLATIA
tltdilagementului clezechilibrelor, ctimi-
ii;;e af,\i:t"rfi" a gradutui
de.ocupare. De aceea, rltrydat asuo;;;;;;;i;'iiidl,iiiii"iiJZiJirna c2. $ONTAJUL
nudrii .factorilor de risc ruajor pe cliferitele
innuente
extrem de comprexe, este. foartg pi;in piooaoi! d fie
toate fructualiire, are insesi
piele ,Ti ctsigtrrtirii premiselor pentru o
investiliitor, fie ate eficienlei marginate,
fiiiinui, ,oii a"iiiG"i&iu." bunci functionare a sistemului economic
J.M. Keynes ttt ansamblul scirt.
 t4_i

,j*, * $',"i:I f,iii h,H"{:' ,sI

Aseneneadezechilibresemaipotiritilnigiintrevenituriie:.lrrillctttttl
Sicheltuielilebugetrrluidcstat.intreincasirilesiptdliiedin:]'jlcstiJull
oglindite ' ':'-ri'hilibru
in economia de piali toli agenlii ecouomici urmiresc sf,-si realizeze interesele cadr.ul relaliil<ir comerciale internationale ale urrei t[ri.
pri*a"r..t,ilibrul bugetar 9i clezechilitrr'-rl comercial ' "iro.zitiv"'
cAt mai bine: producdtorii si-gi maximizeze profitul, iar consumatorii si-gi satistacir pozitivc, in anunrite condilii,
trebuin[ele. Echilibrul economic apare ca o stare proprie piegei care se creeazd prin Sunt Si situatii cic dezechilibre care pot ti c,,siderate
tjste lnd mare declt ofefia de
actiunea agenfilor economici potrivit intereselor lor de v6nzatori sau cumpdriitori. normale 5i cle tlorit, ca cle exernplu, cind cererea tie muncd
Acesta se caracterizeazd printr-o tensiune normala infe cererea gi of'erta de buntrri. munc5, cel'erea de bani t ui mare de,c-dt ot-efta cle bani. ilcasiuile bugetare sunt mai
"r," ntayi decit cheltuielile
bani, capitaluri $i muncd. Fiecare dintre aceste patru domenii constituie de fapt o mari clecat chelt,.rielile bugetaie, veniturile din exporftlri swlt nlai
pentru importuri etc. Fiecerre cli
piata Si, ca urmare, raportul cerere-ofertd si normalitatea tensiunii sale au in mod
prin prisma tunctionalitatii di
inevitabil anumite caracteristici distincte la o pia[{ fagi de celelalte. Cu toate acestea.
politicilor macroecotrclmice si
echilibrul pe oricare domeniu se formeazd in strdnsd legdtur[ cu celelalte. Consi-
Dincolo de toate acestea' apreclere
derate in unitatea Si interdependenta lor, la nivelul unei 1ari, activit[1ilor economice
trebuie consideratf, intotdeauna la nivel
economie, ceea ce este percepllt tlegativ pelltru anumltl ag€li[l i
gi pielelor specifice acestora le este propriu echilibrul economic national sau echilibrul
nr,r,.i r]ecit
economici este sau poate ti pozitiv pentru allii' st tnvers Prin
economic (general).
irniturile
o perioadf,
I

I Echilibrul economic este starea spre core tincl piala ce este, cie eremplu, pozitiva la rtn moment dat pentru i i,,.ru,rn[ un
i bunurilor, monetarii, a cctpitalului f i a mLtncii, precum ,si sau permanent o cel:ere cle bani mai mare. deciit oferta? ' .:. :;r'l'itit
i.'; :lii hugetart
l)l,lgfiLitr t
o ii iir ^r-.-*,-,r ^rr^x
,

ii .ri.il+: i:

i niaya nationald tn ansatnblul scitr, atunci chnd cererea este Consecintele pozitlve se contureiizit in special la ofertalnti, adicf, irtlica un
ia cei care au bani. Mulfi sau putini. ctti sunt cei cu bant' vor i
i-'rli 1i ?i)!llir:f Si
l, egala cu oferta sau cdnd diferenta dintre ele nu depd;este
iricasa clobinzi rnai mari, tor ei vor putea face investitii si vor li
;,:.1"ir-11',tl :1.r- ii!.t i. 1 limitele considerate norntale, nesentni.ficative pentru u.
l

, '" i:::::l:::l'
I r, ,l.i;1=,'.it i.i * i'l ..litgativtt.
', genera dificulta{i de o anumitd gravitate. i hr.neficiarii veniturilor ce se obtin. Bunurile produse cu itceste
ti;.,.';lii r!iir-.J l,,tt"i. dobrinda. este mal
investitii ,vor ti mai scumpe insii. pentru ci ,,prepl banilor". adica
-i *"I;i.i-ii-,.i ;. : j,ij iiir l:i intrucit deciziile agentilor economici slrnt in funcfie de in buz*narele celor t' b"l'-:]
mare. Cu*rpiratorii bunuiilor respecti,e vor transfera
1-:,i:il:;1lli.-; evolu[ia raportului cerere-oferta de pe pie[ele pe czrre ei Ia br'rnuri. Cei care au nevole
rnai mulgi bani. pentru cd aitf'el nu pot ave t acces acete
iir -i-'l;;il.ii: I, actioneazii, rezultd ca real Lzatea echilibrului economic se i$i vor diminua investitiile,
cle bani, la dobrinzi mari, vor rata numcroase oporlunitati,
i 1: i=:': i,-r i i,l, bazeazd, pe compatibilitatea (concordanta) deciziilor luate de oterta de bunuri va fi
'::.;.:'
nu vor mai crea sau vor crea foarte puline locuri de muncai'
. i. i ,
:-i.l i;.:]i.it';'..;i r
i- jr diferiti agenti ecorlomici $i pe necesitatea plrstr[rii valabiliHtii scurt, rneclitt sau lung va avea loc o
at'ectatd negativ din lips6 de investitii. Pe termen
r:,.t
-*:1;1.i t!ir:.,.*.,! lor in timp, atata vreme cAt nu intervin factori perturbatori. bani, ceea ce genereazd
r-edistribuiri sensibila a bogdtiei in societate in favoarea celor cu
ai{ii i.irjl

':];u.:i. iitit', 1rt.l'.-i, Dezechilibrele in econornie sunt stirri de tensiune intre

i;;;i;ri sociale. incasariie 1a. buget mai mari decit p1[1ile ar ptttea_ ti considerate
- i ^,. : , .....;l
cererea $i oferta de pe diferitele piefe, ca de exemplu: pia[a pentru cd situatia se. datoreazd unor
" :l.: . i.-i:..'i1-
cumva pozitive pe termen scurt sau mediu
rl;ir-'Iili-

ir,i' i. i.iiiit,;i:it.'i r.I,' bunurilor economice, piafa monetar[, piata rnLlncii etc. fatd cele estimate [a momentul elabordrii bugetului'
rezuhate mai bune in economie, cle
Agregate la nivelul unei economii, ?ceste dezechilibre pozitive in
1'1-t i;l i ",'-e-:?{lii nr I l' "
titilizat corespunzator. surplusul de incasdri la buget induce efecte
1i;::1. ilii iIi ilillt'l-' ;i parfiale se reflectd in modul de func[ionare a intregii vieti apreciem dezechilibrul prin dimensiunea, diversitatea
economie. Asadar, se impune sd
llntii i-;11:i:i'{ economice $i sociale, ret-lectat prin citiva parametri esentiali sale, prin preponderenla efectelor cle un anumit sens (pozitiv/
si sensul consecintelor
ii-iI i:;tr-t: ai viabiliEtii sistemului economic, cum sunt: indicele preturilor pennanent in vedere
l-ii jr'-ri.
negativ), de durata lor, cle natura-qi intensitatea acestota, avdnd
r*r-,i'tl'r,',j =i l.:l'i:tt lt de consum (tPC), rata inflatiei, rata $omajului, indicele ciJchiar pozitiv fiind, un dezechilibru are si anumite e[ecte negatlve.
'-)r)'lr;r,rt.'
j'i:q
\
t\f{
L'. - veniturilor reale ale populafiei etc. Dezeclrilibrele economice, dincolo de anumite dimensiuni
Atunci cAnd cererea de bunuri economice este mult mai consiclerate ,,controlabile", atecte'dza grav toate categoriile
de
. 1]i:;i:cltilibrele
mare decAt oferta, inseamna ca se intregistreazd, un dezechilibru piefe, precLlm $l economia in ansamblu, ele manitestindu-se :t i.,Iilti}',e sunt
anormal, nedorit de agentii economici, cu consecinfe nega- sub for ma inflcttiei, ;onrujului $i tnrduttitirii conditiilor tle victld
i r i I .iiirl, solnzfjul
trve asupra cre$terlr pretllrilor, ca tendintfl fireasca a piefei de a apropia sau echilibra (r,ezi $i figura I l.l ).
;

'iirl
cererea cll oferta. Con4itiile echilibrului economic, tn general, au calacter teorettc ' autiitirea
, uilllitiiltlr de
Cdnd ofertele pe piaga muncii sau pe piafa monetard sunt mult mai mari decdt din cloud motive majore: a) egalitatea cererii cu oferta se realize'azd
r iattr-
cererea, in termeni specifici, se produc dezechilibre ,,negative", anormale, de numai ,,in mare", ca tendintd. $i nU in SenS matelnatlc, Cum S-a
nedorit de agengii economici. prin consecinlele pe care le genereazd asupra cre;terii presllpLls, pentrlr a face inteleas[ icleea; b) in realitate, economia
gomajului qi a infla$ei.
 t 15

Forme ale i N T TT I],8,\ RI I'tiN T IT U

echilibrului
V EI{IF'ILl.,\ItE,\
()ttrta slobala> Cererea globalar
(Presirrnei
(ItiNOS'l'[N'l'11L0R
Ol'crta glohalir < Cercrea globaLt
. De ce echilibru l u nei economii . Ili cc conditii rin dezechiliLrru
(Absorbrie)
trehuie interpretat ca tendinta'l ,,negatir"'poate sa coltstituie o prcllri:;i
farvorabili pentru o funcrionalit:-rtc
' Ce echilibre macroectlnomice
Oterta dc tnuncii >
> Cererea de muncii
trebuie urmlrite de rnanagementlll norntzilii tr cc()nonriei'/

m
(Somq)

gLtvernarltental? . Arritati c0ncl uit dezechilibrr-r

Oferta de nlonedd >
r De ce dezechilibrele in economie ,,pozitiv" porrtc sii reprezinte o situra[ie
| *,,n",rri > Cererea de monedi
nefavorabild pentrll economie?
i (Intlatie)
trehuie interpretate ca,,negative" sau
Venituri le (irrcasirile) lrr donrcniul Excedent sau deticit .,pozitive"',) o Dati exemple de dezechilibre ,,negt_t-
clin stririniitate = relatirlor al balantei cotnercialc tivc-" din econot-ilia Romi.niei dc dupi 1990.
pliti
B.
=Chelruielile intemationale 5i de

Fig. 11.1. Echilibrul ;i dezechilibrul in ecottomie

Cererea agregata si oferta agregati*
Aceste douii rnarimi se determinl si se urmiiresc, cle regula, Ia nivelul econorniei
nu se afli niciodati in starc de echilibru, decit poate din intAmplare. intotdeauna vor unei tiri sau al economiei nationale. Atit calculnl, cit si supravegherea evolutiei lor
exista surplusuri, de o parte sau de alta. tn conditii normale de flnclionare, piala niciodata sau eventLlalele intervenIii cu caracter corectiv sunt actiuni complexe Si trebuie
nu este ,,goliti" de bunuri economice, a$a cum ar trebui sf, se intdmple cdnd cererea realizate cu acuratete pentru a evita efectele nedorite.
este egald cu oferta gi toate bunurile respective s-ar vinde. Piatra ccrre funclioneazei bine Intelegerea problemelor echilibmlui dintr-o ecouomie presLlpune studierea
este intotdear.ma plind de md$uri! Din produse vor exista intotdeauna stocuri. iar din corclatiei dintrc producfia interni reala si cheltuielile totale prcvazute.
resurse vor exista rezerve. care rf,mdn in afara raportului cerere-ofertd, dar ca niste In cadrtrl unei economii, cheltuielile totale, globale saLl agregirte (Da) sunt for-
conditii ale realizdrii corespunzatoare a acestuia. matc din:
Conditiile echilibrului economic se realizeazd ca tendinfd, trecind prin situalii de o Pentru necesi-
r cheltuieli estimate pentru consum 1C);
dezechilibru, determinate de modificarea limitelor resurselor qi tehnologiilor, restricfiilor r cheltuieli estimate pentrLt investitii (I), tatile promov[rii
bugetare ale consnmatorilor de bunuri Si servicii, greqeli de politica economicd generala r cheltuieli guvernamentale estimate (G): unor politici
pe termen lung sau mediu, necunoa$terea sau neintelegerea mecanismelor pie[ei etc. r export (E). economicc
In concluzie, tendinta obiectivi de realizare a conditiilor de echilibru trece, in Suma acestor cheltuieli totale este expresia reitli a cer.crii adecvate Ia
via(a economic5, prin stiri de dezechilibru mai restr6nse sau mai ample, a ciror agregate (Da), globale, din economie. Dar = C + t + G + E nivelul economiei
depigire necesitS, la nivelul agenfilor economici gi al economiei, strategii adecvate Oferta agregat[ (Ya) de bunuri materiale $i scrvicii este nationale, este
de utilizare a mijloacelor gi de atingere a scopurilor, lisdnd alternativele posibile sa fornrati din productia interna ph.rs importul (x). necesar calculul
se concureze in conditii normale pe piatn. Rolul puterii publice este de a dirija qi de r Atunci cflnd oferta agregata este egala, in linii generale. cererii qi ofertei
a veghea la inviorarea activititii agentilor economici Ei Ia protejarea puterii de cu cererea agregati, economia este consideratl in echilibru. agregate atet
cumpirare a consumatorilor, de a permite ca maximizarea profiturilor si se realizeze Rezultd urmatoarele corelatii: * AS,+ FBKf = Ib; plB + X = prospecti l'
in conditiile imbundtitirii calititii vie(ii consumatorilor. =f+lb+G+E; (pentru perioada
PIt] - c + Ib + G + EN; EN - E - X; EN = exporr ner. viitoare), cflt $i
Ftlrrrrarea
retroactir'
Vuliatia brutl ( pentru perioada
r c;.rpitalului
il--l . Echilibrul economiei Dezechilibrul economiei stare
stocul ilor trecuti ).
este starea i ! ' i (+- AS,) fir (FUKf)
irelativd, dinamicd spre care tinde iuno.*alA, ,,negativf," $i de neclorit de
I I l. . t !

i Expor turi (E)

iinteractiunea dintre diferitele piete ! agenlii economici, care se conc retizeazdi

Consum (C + C)
i .^.
ispecifi.., din economia unei [5ri, prin iin cre$terea inflatiei $i/sau a $omajului, I

i
apropierea-eg alizarea cererii agregate li, reducerea veniturilor reale ale i

i.u oferta agregatd, ca elemente ce

icetlgenilor, in scdderea competitivitatii I

zoltarea gi imbundtitirea Iproduselor $i serviciilor p; piat[ $il '

11113.- !ir.q,.re; datoriei externe etc !
Fig. L1.2. Lc'hilibrul gloltal
{ 1i; '{':;ilii;llul I I 117

! r f)eca oferta agregata este mai ntic:i decfit ce'rere?l 'f' I ?r'l It[',li,\R{ I'liN l't{t
i [;.rEI{.'Ii' \ltli,\
: agregatii, ceelr ce cor cspLrnde unei stari cle ahsorbtie, titti
'J/ r'{;\(}5T1\Tfi,L()R
r,r.!:iiilil'rr{:ririiriilcl purtirtorii cererii luali inrpreutiii (menajelc. iirrrtele. guvernui -ti
-iri;': .i r;ir:r'!.i I stririnirtatea) iru venituri 5i pot cheltui pentru a-si satistacr venitul
;rgrrrxltt. itt
+Ce reprezintI cheltuielile totale ' in ce situafii se poate af]atotale
I trebLrinlele pe bunuri materiirle si servicii mai urult clec:iit pro-
(globale, agre-qate) intr-o economie national real fata de cheltgielile es-
tcot!!i{!tir. r','r'irrL i duce in mod curent econurnia. Firmele ot-eltante, observ0nd c:ii tinr ate?
nationala /
i riitj
!iir"rtl i I r,ind ttlt cc produc sau cri ai'putea si viuda cantittUi inai rrl;ui s Ce cuprinde producfia nationalA o Care este conclitia de echilibru pe
1:i*u.,l{+t'}. i decir ccrle produse in niod cLrrent, iSi vor spori prc)ductia. piata
. ,\tr.rn{ii ( i}ir{l real[ (oferta global[, agregata)?
ii':; rii lrl iltr lrtttctio-
contribuind astfel la realizarea echilibrului dintr e prociuctia
" Prin ce se caracte rizeaz'a starea de
. ^monetara?
in ce constA caracterLll relativ satt
nationala si cheltuielile totale. absolut al echilibrului economic'J
ililrc ii ilcestOrit echilibru la nivelul venitului national?
r Dac[ oferta agregatri este mai mare decf,t cererca
llLl nt'c
agregati, ceeir ce corespunrie Llnei sterri tle presiune, aprr
1l;.11)nf it;rltit rlt ?t PII()BI,Ii}I,\
torte in economie care pot restabiii acest ecltilii;r'tr. l-\-rtfci.
i'l:t{i;iit siisirtt
firnrele, observiind cij o parte din prodLrctia lor nu se vLI vinde, lil,, Ii [:l Z( ) [. \"\-l'
r I iil; r{iut: u{'ltiliilrirl

cr t'r re *grtf a I tr
sporinciur-[e -stocurile, nLl \,/or accepta ca aceastf, situatic sii
persiste prea rnLrlt. Ele ./or reducc nivelul productie i de Lrunuti b) oferta agregatti si evolutia ei;
oferiit itflrcfllltii " Pe baza datelor din tabelele cle mai
f 5tu nr.tctls:"1{'i} nrateriale li de servicii pina cAncl acells[a vir e-gala \/olllnrlii jos, calculafi $i interPretati: c) exportul net $i evolLUia sa;
a
intcn ttttitt de ccrerii. In acest tel sr) \,'a restabili echilibrul dintre prccluctiu a) cererea agregata $i evolutia ei; cI) ponderea datoriei externe in PIB.
rtqlarr' rlin purtclri reala Si cel'erea respectivd.
stuttrlui. cilrc seI nvanA in vedcre cd bunuril economice se schirnhii, st: Utilizarea PIB
rcalize:rzii prin I vind 5i se cunrpar[ pe bani, cri oluntul si ntiscarea benilor rnld. lei Preturi curente
ruasurilc pronlo- I sunt strlins legate de cererea $i oferta de pe pia[a bunurilc,r' Utilizare
lnvesti[ia bruti
Exportul
vatt dc guienr. i economicc, se ajunge lir concluzia cit echilibrul de pe aceasta Ani
Consumulfinal (mil. EUR)
58.662,4 17.510,0 6.1 12
piag are o importanli deosebita pentru realizarea echilibrului de pe piata monetarii. 1

2000
995
692.532,9 156 491,1 11.273
Echilibrul pietei ntonetare este asigurat atunci cind cererea (Dm) ;i oferta de 2004 2.137.013.7 549.997,8 18.935

bani (Ym) sunt egale gi ambele laturi ale egalitatii sunt in concordantf, cu cererea si Sursa: Anuarul statistic ui Ronftnei, INS ,2005.
of-erta de bunuri economice: Ym = Din.
Dacd se iau in calcul cei mai importan[i tactori care acfioneazd asupra tennenilor Formarea PIB
egalitdtii. n:lasa monetard (M), viteza de circulalie (rotatie) a banilor (V), volumul Rezervele
lndicatori
global al tranzactiilor de pe pia(d (Y) qi nivelul general al pre[urilor (P), aceasti condigie Ani PIB lmport
Datoria externi
interna!ionale
a Romdniei
brute ale RomAniei
de echilibru devine: (rnld. lei pre! curent) (mil. EUR)
(mil. EUR)
(total mil. EUR)
MV = PY. unde: MV = oferta reala de bani; PY = cererea reald cle bani. 1 995 72.135,5 7.327 4,284,0 2,051

O conditie de echilibru similarf, existir gi pe piuya muncii. sub forma egalitf,lii cererii 2000 803.773,1 13.140 1 1.162,6 5 205

(D,_) cu ot'erta de locuri de muncd (Yr): Y, = Dr. 2004 2.463.716,5 24 258 18.119,6 13.144

Sursa: Ruport anual 2004, BNR.

htINIGLT)S,\R
C. PrinciPalele dezechilibre
i . Cererea agregata (Da) - sunra o Oferta agrega tti (Ya) reprezin ti macroeconomice interne*
prroductia internA realf, de bunu ri
1

icheltuielilor totale care se estimeazd, a se

Printre fenomenele de dezechilibru, inflatia 9i gomajul sunt deosebit de importante'
t-
!nm ateriale $i de serv icii obtinute si c-t I
De aceea, trebuie si le inlelegem gi sd qtim cum pot fi menlinute in limite controlabile
I
t
ra
l-
aj utorul importuh.ri.
I

Si contracarate, spre a ne bucura de binefacerile dezvoltdrii

economice'
i

Lc*!r9I$Jli,- - =- **- i
L-_ in acest sens, vom studia:
118 f'-r'/t i ii!,: i-tr :;i ifi' :,t:t lti lifu ru i it yr.:r ;t it ) tn i ;; t19

. Crestercir Cr. Inflatia Rata inflatiei este krarte utiiei pentru comparatii pe tan. perioade
pentru stabilirea obiectivelor politicii monetare, a miuimii o l]uterea de
si zone,
gen e raliz:"ttli
Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei, salariilor: Si pensiilor sari itrclexarea ilcestora etc. ct"rnl p:lrare a
evitlentii a carc poatc fi sesizat prin doua tendinte majore, qi anume: Scaderea puterii de cumplrare a banilor sau a unitatii banilor scade
preturikrr crestet'ecl ,( etwruliz,tttri, setnibild pretLtrilor si sc'dclerea putcrii
a monetare, cealalt[ fatetzi a inllatiei, are loc concomitent cLl cresterea atunci cf,nd
de c'uttlttirtre a buttilrtr. pre[urilor, ct]nstir, in esenta, in scaderea cantitAfii de bunuri care i ntlatia creste
Intlagia apare cind. indif'erent clin ce cairzir. in raport cu un rnoment sau cu o perioatlil pot ti cump[rate cu o unitate rnonetara si se exprim[ sub forma
din trecut, se formeazi o ciifbrenli intre volumul masei monetare si cantitatea de bunuri indicelui puterii de cumparare a hanilor (IPCB).
supuse vinzdrii" iar in cazul cd exist;i, aceasti dilbr"entir crc$te astf'el incAt pretr.rrile cresc in cilre: IU = ntesa n-Ionetard;
gi valoarea banilor scade. Efectul poate fi rezultatul unor imprejurdri variate:
IGP = indicele general mediu
r cre$tc cantitatea cle bani, lar cea de bunLlri este constanta: al preturitor.
o Impre.iurfri r :icade cantitatea de brtnuri, iar cea de bani este constanti: Irlxturtplu:
gcnerate rt c I cresc cuntitatiie celor doi [ermeni, dar banii nlai mult deciit in anul 2000 (momentul t,), lnasa monetard in circulatie era de 100.00U de
inflatie rile:
tnf,rtr.t miliarde de unitrili rnonetare, tiincl superioard anr"rlui precedent cu 20.000 de miliarde
r creste r:antitatea de bani. scade cea a mirfurilor: u.m.. iar inclicele general al pregurilor era de 1557o tala de anul 1,,.

r scad cantitIlile celor doi rernteni, dar banii mai pufin.

inflatiei
IPCBint,=w =80'6470
l55Vu
o lndicerc I 'imensiunea
preturilor si *rt.rl Nivclul inflltiei il putem rcleva recurgind dircct Ia cele Aceasta inseamni ci puterea de cnutpiirare a unei unitili monetare in tr reprezintd
j dou[ consecintc majore pe care acesta le are sau la elemente 80,64% rlin cea existentf, ir.r to san ca a scizut in t, lali de tn cu l9,36cic(l00Vo -
irr,atiei
! colaterale, indirecte, numai parlial semnificative. -80'64vc\'
Prinra fatetl a irrflaliei este cresterea generalizata, substantiali a preturilor, care cauzele inflatiei
mdsoari inflatia prin indicele general mediu al preturilor (din economie) - IGp. o lntlatia are
Intlatia, ca oriuc f'enomen conrplex, este gelterata de cauze
Pc'ntru un bun cconotnic, indicele pretului (Ir) se calculeazi ca un raport procentual multiple. cunl sLlnt cresterea excesivi a credituluri, acoperirea cauzc nrultiple
intre pretul slu actual (p,) si cel existent la r.rn airumit moment din trecut (p,). det'icitelor bugetare qi ale balan[elor de plali externe, cresterea costltrilor, cresterea salariilor
tdra acoperire in sporirea productivitalii muncii, sc[derea productiei de bunuri materiale
i, =# x too =
###" too = tz5vo qi scrvicii sau rimflnerea in urmi a acesteia fatii de evolutia masei monetare etc.
Despre pretul bunului respectiv spunem cii a crescnt cu 25ck, a crescut la 125c1. Pentru inlelegerea inf'latiei. cea rnai mare impclrtant[ o are curloa$terea modului
sau a crescut de 1,25 ori. sf,u de declansare $i desfd$r"rrare.
Pentru economia unei tdri, aprecierea infln{iei se face pe baza ratei infla[iei. Aceasta in acest sens. punctul de pornire il reprezinta dezechilibrul
'Spirala
reprezintd, de fapt, indicele general mediu al prelurilor, calculat ca raport intre pe care it march eazil inflatia intre masA monetarl exceden- i nflationisti
valoarea bunurilor finale incluse in PIB sau PNB in pregurile anului curent (tr) $i tara si volumul bunurilor gi serviciilor.
valoarea acelorasi bunuri la preturile anului anterior (t) minus l, daci se exprimlr
ca numir intreg sau zecimal, sau minus loOo/o, dacd se exprimd in procente.
In teorie 5i practicl, pentru a exprima inflafia, se consideri c[ mai relevant
este indicele preturilor bunurilor de consum sau indicele prefurilor de consum. - Incliferent de
o Excedent de

Tabelul ll.1 cauzele care gene- masil monetare

Indicele preturilor de consum in RomAnia reazrd acest dezechilibru, excedentul de
masi monetar[ de care dispun agentii
economici reprezinti, de fapt, o cerere
7071 g 33 076,9 I 52.624,2 111 767,'l 237.504.5
recedent = 100 de bunuri $i servicii nesatisfacut[-
crcstci'i a\ t:::].u"
ActivitAtile economice existente pot avea
Sursa: Artuttrul stutistic ul Romfrniei, 2()0t si 2005, Rrtprtrt ttttual 2004, BNR. sulurilrlc ---=---- ctll)lprrurc
a salirriilor sau nu capacitatea de a spori volumul bu-
Fig. I 1.3. Spirulu inllutie'salurii nurilor si serviciilor la nivelul cererii
 !51
1sfJ
si le
t nesatist'ticute. Cu cit reactia de aclaiptare a ofertei la nivelul $i carr: isi convertesc Cisponibilitatile blnesti in monedele mai stabile ale altor [6ri
{-lr-'t"L'i'r: tii' ei tlantaiati, intlucAt cfutiga
strllctLrra cererii este de mai scurtd duratzi, cu atdt se restabileste trausfornt[ 6upl-i irn tin:p ia ruoncdi nationala sunt si
irunu ri a nronedei straine (mai micd)'
rnai repede echilibrul. Darcd. din diterite motive - insut'icierrta dif'erenta clintre rata iullatiei internc (rnai rnare) 9i cea
lt{i} tt ti lt r ir,'l' Lista et'ectelor intlaiiei este mult rnai 1ung5, iar pentru cii ele ac{ioneazd in sensuri
t'actorilr:r de proctuc[ie, imposibilitatea de a rnirri eficrenta k:l',
iI t:5 ll t i s i':i:.: rl t il
progresul te'hnico-$tiinlifir: lent etc. volumul bunurrilor si ctil'erite, se rastidng asupra vielii ecottotnice prin cre;terea rnstabilitdfii ;i prin cautan febrile
serviciilor riimine iir nrrur masei monetare, aceastn situiriie determinir o crestere a iile a_gentilor trctlrlonlici i,r-' a dirlintta etectele sale negative sau de o \litrtll'i clc
prelulilor si scirtlerea proportionali a pr.rterii de cumparare a banilor. concretizinrl a se sllstrage lor'.
ilr'r;i,.lrii;: fAtl"f dC
astfel prezenta inflatlei. Elasticitatea ofertei, cresterea sau sciderea volumului Din aceste cautliri s-alr niisclrt politici si mlsuri economice L l'cut: ir in{laticri
cle o ,lLrrc c,-)nrple:iittr.e, care sc pot impar[i in d'urd
mari grLlpe:
fizic al hunurilor economice in raport ctr variafia veniturilor, deci cu preturilor $i
disponibilititile blneSti existente in economie (in proprietatea agentilttr a) de aperare sau protectie a agentilor economici impotriva cre$terii
control al inflatiei
economici), este decisivi pentru instalarea stirii de intlatie. sc[clerii puterii cle cLtrnpr=rr'rre a banilorl b) de diminuat'e si
ln af,ari de mecanismul descris, care este propriLr intlatici (antiinllationiste).
o Inftrati* di in[erne, generate cle procese care Au loc in economla Llnet tltn. Dinprirnagruplderrr.isur.i,ceamaiinrportantiiprindimensiunilesaleeste,
inr prl rt extsta sl rrecanlsme ale inflatiei importate ce se interfereazii flra indoiala, indcxarca. Aceasta constituie o crestcre procentuall sau in sume
qi pensiilor'
cll cele clintiti. an)ptificinct tenomenul intlationist. i,r acest sens, absolute a vcniturilor ageulilor economici, indeosebi a salariilor
partial cresterea
i]tentioniiin ca atit bunuriic economice importate. cA[ gi prcturile lunar, trimcstrial sau semcstrial, astfel incfit si acopere sautotal
a banikrr, generate de inflatie' Din
lor intrd irr calculul indicelui prelrrrilor tarii importatoare. Dacf, pretul bunurilor preturilor gi scirderea puterii de cumparare
importate este nrai uiere decdt in trecut sau decit in tara importatoare, consumul aceastii grupd mai f,-,. parte si [t[te mlsuri, ctrm sunt: creqterea
dobirnzilor plitite
acordarea dc cornperisafii
acestor bunuri itr ecrrnomia importatoare va avea ca urmare cresterea costurilor. fentru icongmiile pastrate la institutiite financiare, si alte categorii ale
Se ctrirsidera cal () economie este sdndtoasd Si evolueazi in parametri normali ie cirtre stat $i iltreprinderi pentru salariati, pensionari
unor produse pentru a le rnentinc constante
atunci cinr! ritmul de creste!'c qi structura PIB si/sau PNB pe locuitor evoiueazd in popula{iei, subventionarca prefurilor
pas cLr masa ll-ronetn|a din ecclnonrie (aflatir in posesia agenlilor economici). - pentru a creste nrai lent etc.mdsuri care, pril natura lor, contribuie Ia retacerea
sau
in n doua grupa se cuprind
Politici si rnasuri de protecfie sociala gi antiinflafioniste echilibrului ecorlomic- deteriorat de inflili", tlctionand . .\ I lsuri
Inflalia are consecinte econonrice care afecteazi direct sau indirect intreagii concon'liter,t atLit asr-tpr: rnasei mortetare, cat si astlpra rii:itiituare
iir-
societate. iar, cum s-a pLltut ren'lerca mai inainte. si relatiile economice externe ale volumtrlui bunr-rrilor $i serviciiiol'.
hi c()lltrrll
unei lari. Consecintele sunt recep[ionate in primul rind de agenlii economici atiali in Asupra rnasei monetare se ilctioneaze pentru diminuare prin:
I cresterea ratei dob.tnzii creditelor acorclatc de biinci; :ri inllrrtiei
. I situalia cle curnpiritori, pentru cd ei trebuie sir facd ta15 cregterii r nrdsuri care contribuie clirect la restringerea masei monetarel
.:"'.".-""" "'" i preturiior determinate de infla1ie. De9i, in ansarnblu, reactia lor
.rntliltlel r ,jngheprea'' (men[inereir la acelasi nivel) a salariilor qi preturiklrl
i .rt. negativd. modul in care ,,primegte" fiecare valul inflationist r echilibrarea bugetr'rl'-ri cle stat si a balantei de pldii externe etc'
este diferit. intrucit pr()pa-sarea cre$terii prefurilor nu este uniformd in timp gi pe
domenii, iar situatia lor economici la momentul impacnrlui este si ea diferita. Adesea Dintre masurile care vizeazi sporirea bunurilor economice, cel mai tjecvent
se apreciazii ca cei mai loviti de efectele inflatiei sunt agenfii economici cu venituri
utilizate sunt:
de bunuri 9i
dezvoltarea activit5tiior productive cu scopul de a mdri oferta
r
mici gi fixe. pentru ca ace$tia nu pot compensa pe seama altora pierderile lor
provocate de cresterea in timp a prefurilor. servtcll;
Sub incidenla inflatiei cad, in al doilea rAnd, economiile agenlilor, pentru ca
t dezvoltarea proclLrctiei cle noi hunuri $i servicii;
puterea de cumpiirare a banilor scade qi, odati cu aceasta, resursele lor se diminueazir
r schimbarea aclapterea structurii activitdfilor economice in vederea aproPierii
$i
in mod relativ. otertei de volumul si structura cererii de butruri econontice.
Dar inflafia nu actioneazi numai intr-un sens, cel al efectelor negative. Desigur, se mai practicit si alte misuri, dar niciuna nu are o
Numeroqi agenti economici, in conditii de inflatie, pot obfine avantaje aCliUne ,,purlr". aCiC[ nU Se repercu teaz'a nLlmai asupra unuia
substanfiale. in aceasta situalic se atlI ilebitorii, care la contractarea creditelor cliltre cei cloi termeni ai clezechilibrului ;i nici nLr are numai efecte
primesc sume ce reprezintir, in func[ie de pregurile existente atunci, o anumitir de un zrnumit gen (pclzitive Sal.t negative). De aceea, impotriva
putere de cumpdrare, iar ia restituire sumele respective reprezinE. in conditiilc inflatiei se prornoveazir intotdeauna ,,pachete de masuri", care
prelurilor rnajorate de inflafie. o putere de cumpdrare mai micf,. Agenlii economici trebuie astfel concepute incAt si se completeze cflt mai bine, pe
termen mediu 9i lung.
 t 52 3'i r!t.tr,r'/l ilihru it! et,ottotiiir, 1-{-i

C,. gomajul cu sciderea duratei siptlminii de lucru si diminuarea corespunzdtoare a salariului

(qomaj parfial);
Existii ntai rntrlte nrorlalitdti de a cielini 5ourajul si. ?n functie de ele.
rnai rnuitc. r durati - perioada de la momentul pierderii locului de muncd sau dirninuarea
tilrme tlt: colnenstll'tue. TOa'.e aceste deiinitii caracterizeazir insii adtivitiitii depuse pAnd lir reluarea normali a muncii;
sonra.iul ca o stare
negativr a econouriei carc. al'ecteaza o parte tlin populatia activi r structura sau conponenta pe categorii de vdrstd, nivei de calificare. sex. rasi etc.
disponibilr
prin neirsig*rarea locurilor de munci. Someri toni toti cei apti $omajul se formeazf, pebaza a doui mari procese: a) pierderea locurilorde munci
de munci, dar
care nu giisesc de lucru. Ei reirrezintii un surplu:; de fbrfr de muncd de catre o parte n populatiei ocupate; b) creqterea ofertei de munci prin realizarea, de
in raport cu
nu,rirrirI cekrr angajati i'n cor*li1il cle rentabilitate inrpuse cle cdEe noile generagii, a vdrstei legale pentru a se putea angaja 5i afirmarea nevoii de a lucra
economia de piagd.
o Oferta cle I Potrivit acestei definitii, sunt someri toti cei carc au a unor persoane apte de muncd. dar inactive pAna la momentul cdnd decid sd se angajeze.

este tnregistrate cereri tle anga.iare sau toti cei ale ciror cereri In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determini, se
muncl I n-au fost satisficute pSna ta sfhrsitur fiecarei luni, indiferent distin-e mai multe forme sau genuri de qomaj, dintre care se mentioneazd: a) gomajul
prai mare I
riacl solicitri locuri de muncii permanente sau temporare. cu ciclic sau conjunctural, cauzat de crize;i conjuncturi defavorabile, trecitoare, dar
clecit ccrereu- I timn de munca partial sau deplin si daca au loc de munca, care se repetd la intervale de timp mai lungi sau mai scurte; b) qomajul structural,
*un"A
a" rrrullcit I|I -
dar cautii altul mai adecyat aspiratiilor proprii. determinat de modificarea structurii economiei pe activit[ti, ramuri Si subramuri
Foarte cunrtscutii este si definilia somaiului clati cle Biroul sLib incidr:nta evolutiei ncvoilor, crizei energetice sau a altor
Inter.natiotral rl Muncii
tBIvtr - organizarie crin sjsternu! Natiuniro;'il1;: 1':"r1.:t:'ffi:;::l :l"Y:H: factori; c) somajul tehnologic, format ca Llrmare a inlocuirii o I-'rtlcL'se
contnaratii. str'rdii si analize du prolil pe baza infbrrnatiilor furnizate vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si a resffangerii locurilor gtncra f1)ii t-c rIc
cle tarile membre.
ar'6ncl cra scop mai h,.rna cunoaste:'tr atiit a fenornenului, de munca prin reorganrzmea Lrnor activitati sau firme. q{i rila.i
cfrt si a experienlei in
comhaterea sir. Potrivit acestei d.'finitii, estr somer oricinc
are rnai rnult de l4 ani si Cel de-al doilea proces genereazf, $omaj din caLrza stf,rii
indr:-pline$te concomitent urmitourelL' c()ilclitii: este flpt economiei, care, prin nivelul dezvoltdrii, dinarnicS, structurf, $i . I;rlrnxil dt
de muncd: nu munceste:
este tlisponihil pcntru o lllunc{i saiaiiarti sau nesalariatiu alte caracteristici, nLr poate asigura crearea de locuri de muncl :t{ } nt il"i
cautii un loc cle ntuncir.
Aplicarca acestor criterii ailu':c nrrrlte clurificilri. clar nu inlirturil in pas cu cre$terea of'ertei de muncd.
total riscul de a
erclude din riinclul sonlerilor irnunlits pr'i:ioane care cle fapt
rr-au unde rnunci. $omajul este considerat, in primul rAnrl, o expresie a dezechilibrelor existente. in
finin<l seama de linriteie unor a\ernenea del'initii, itevine clar
faptul ci rndsurarea
prim-plan este situat dezechilibrul de pe piata muncii; gomajul se iveqte cind pe aceastd
5ttntaiul'i nu este decnr o proLrlem.i de estimare cit mai apr()ape cle realitate. piafir oferta este superioard cererii. tn conditii de echitibru, pe piala muncii orice individ
Potrivit acestei inierpretari, sunt considerati someri: persoanele care clorcgte sir se angajeze la nivelul salariilor practicate atunci gdseste un loc de munci
concediate si
ftirir alt loc tle mttnc5: persuanelc in ciutarea primului loc de si nu va exista gomaj involuntar, adicl nu vor exista oameni care si nu se poatl
muncd (absolvenli ai
il:r'atanrtntultrr secundar. profcsional. universital.); persoanele (de incadra in munci daci urmiresc un astfel de obiectiv. Poate exista insf, qomaj voluntar,
re-sula temei)
c;'tre' tiupi o intrerupere volunterar a acti!'itdtii. solicith
reluarea acesteia; persoanele oameni care nu sunt angajati pentru ci nivelul ridicat al salariilor, impus prin
octtpilte cti timp partial. temporar sau sezonier. eilate in negocieri colective, determini diminuarea cererii de munci, pentru ci apreciazi
cautarea ur-rui loc de munci
ctr tlLrp coutplet; persoanele care si-au pier<lut clri au renuntat nivelul salariilor practicate ca fiind neremuneratoriu sau pentru alte motive.
la statutul anterior
(lucrirtor independent. patron. hrcrirtor t'anrilial neremunera:)
si cauti pentru prima in al doilea rind este amintit dezechilibrul pietei bunurilor Si serviciilor, qomajul
datal un loc rle muncfl salaritt. t-rincl astfel considerat consecinta unei productii de bunuri economice int'erioare cererii.
Sonrajul se caracterizeazd prin: Ratiunea majord a acestei insuficienle a ofertei tine de inexistenta sau insuficienta
I
o Ctrracteristici .nivelul la care a ajuns, ceea ce
se poate exprima absolut capaciti-rgilor de producgie. tn acest context, gomajul decurge din insuficienta resurselor
nut:dt.ai destinate capitalului ca factor de produclie, in raport cu mina de lucru disponibilS.
ale qomajului | ;:1 --si .relativ - ca rata a somajului
(Rs), carcuratii'somerilor
uneori sub rbrma raporturui procentuar Analiza gornajului, ca expresie a dezechilibrelor economice, conduce la concluzia
dintre numiirul sonrerilor (S) si populatia ocupati (pO), iar cd dezvoltarea economico-socialii echilibrata nu este insogitd neapdrat de lichidarea
alteori ca raport
ranort
intre numarur e,rmeriror ,r r;o;,,iiiiffi; ilTrirffiiJil,ii:"" somajului, dar creeazd condilii pentru a fi men[inut sub control.
Rata Somajului in Rominia, in perioad a 1994-2004
!
POrlool
2002 2003 2004
-
Rs=--S ' Rs.
-' = po xlOo'
S
lndicatori
Ani 1 994 1 995 1 996 1997 1 998 1 999 2000 2001

Rata $omaiului (%) 109 95 66 89 103 118 84 6,2 84 74 6,3

rintensitatea cu care se manifesta. daca prcsupune pierderea
locului de muncd Sursa: Anuarele stctti.slice ele RontAniei, ;,999, 2002, 2005.
si incetarea rotala a activitatii (somaj totar) sau numai
diminuarea activitilii depuse,
 Diminuarea ,sonrajului si a efectelor sale O mare importzmtA au dobindit in ultimii ani misurile pentru
I
trecerea la noi frlrme de angajare: pe timp parfial sau cll orAr , ,i'r,
$onrajul pune cloui rnari problcme, foztrtc actuule prin
diinensirinile- rsi inrplicatiile lor: pe termert scurt, garantarea nedetermillata), stagii pentrtr operatii specifice de foarte scurt
unui venit nrinirn pentru gomeri, iar pe termen mediu -si luirg, timp etc. De reguld, asemenea mf,suri au ca rezultat asiguratea
aceea sunt
asigurarea locurilor de munci pentru rliminuarea acestui *nor salarii maimici, determinf, scir,Jerea costttlui salarial al firmelor;i
de
t'enoingn. acceptate 5i praoticate de aceste-e.
Modalitatea cea mai utilizati de garantare a unui vcnit minim pentru qomeri este Diminuarea sensibili a qomajului rdm6ne, desigur, rezultatul realizirii
ajutorul sau indemniza{ia dc gomaj. Ponderea acesteia fatii de saleuiu gi perioada penti:rr
care se plSteqte difera pe tari. Cine l'lu reu$este si se angajeze in perioada pentru care se qomajului carc vizeazl
acordd indemnizatia de somaj igi pierde dreptul de a o incasa; acelasi L"rcru este valahil irii si calificirii, Ia care se
qi pentru cei care se angajeazd inainte de expirarea perioadei respectivc. active sau Prin rePatrierea
Garantarea r.rnui astfel de venit constituie o preocupare pentru toate guvernele.
organizagiile profesionale li sindicale, pentru ci realizarea sa intimpind rntu'i diticultdti.
cum sunt: limita fondurilor care pot fi uiilizrte ir: acest scop. necesitatea practicarii unor
sisteme de acordare cdt mai echitabild, nemuitumirile celor carc contribuie la formarea
fondurilor respective qi trebuie sd dea sume tot mai mari. necesitatc'a stabilirii unui
asemenea nivel pentru acest itjutor, incAt si nu genereze suficientl sau multumire in Pentru toate organizatiile sindicale, este deosebit de
rdndul gomerilor, ci sa-i incite pennanent la incadrarea in munca. irnportant[ men[inerea locurilor de munca pentru cer care
Ac[iunile care vizeazd solutionarea problemelor qomajului formeirzd obiectul lucreazf,,, iar aceasta constituie adesea obiectul tlnor negocieri
unor reglenrentiri care, in ansamblul lor. sunt cunoscute sub denumirea de politici colective foarte dificile cu patronatul. Statul intervine in aceastA
sau misuri pentru dirninuarea ;omajului (vezi figura il.4). problemI indirect, prin mf,suri de reglementare (legi) '
Dintre acestea se remarca in mod deosebit cele care tintesc
Obiectivul pastrarii locurilor cle mLl ncf, fi gurea zd, in revelldic[ri le
$omajul, pregatirea, calificarea qi orientarea celor care cauti tuturor sindicatelor.
un loc de munc[, pentru a putea face fati noilor tehnici $i
Masurile pentru diminuarea $omajului si ameliorarea condiliilor ,

tehnologii; facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi

cle viata ale celor afectati de $omaj, dar $i ale celor activi prin
intreprinderi care ot'er[ locuri de rnunc'a: dezvoltarcel activitziqilor pentru acordarea
cre$terea indenrnizatiei sau ajutorului de $omaj, prelungirea perioadei
publice, clt toate c[ in acest dorneniu se pLlne conconriteut $i odihn6, cre$terea
acesteia gi asigurarea unor conditii mai bune de asistenfl sanimra $i
de
problenta rationalizarii torlei de mlulcd. gi cea a femeilor
salariilor, inldturarea rnarilor discrepante clintre salarizarea barbatilor
sprijin toarte
etc. figr,rreazii si ele printre revendicirile sindicale care se bucura de Lrn
1. Reducerea duratei (saptEmanaie) a rnuncii. l. lndemnizafii (ajutoare) pentru
2. Repatrierea imigranfilor. a somerilor.
larg.
3. Programe de rnunca cu timp redus si atipice. 2. Orientarea indemnizatiilor
4. Scdderea vArstei de pensionare. somerilor in viata activi.
POLITICA

RAT IONAL IZAR EA

MUNCII
D EZVOLTAR EA
A FoRTET ECONOMICO-SOC IALA i'-i:'
,1

,iEili*-it,{.}t\{i
ADAPTAREA LA MEDIUL
DE MUNCA
,
!
1 "--"''"' :'lI':?l"r[1-r't''! -1
'11 :

t
ECONOM IC i:
'r:.; --_- --.-

;;t; ,n" dezechilibru'

'!-a'|F'i'--.J#_r"l

1. Adaptarea pregatirii (calificarii) fo(eide munca i Inflatia u este un dezechilibru de ii i;"-To*uJui

i macroeconomico- social, caracteri zaL
2. Cresterea productivitdlii, recucerirea pietelor
.ansamblu
,i
al economiei, care se;
interne si externe.
manifest[ prin cre$terea generahzati,, iprin existenfa unLri excedent de ofertS.'
id. muncf, ce nu-$i glseSte ocLlp area
,

;continuf, a pre[urilor $i scdderea puterii

i

iadecvatA, ca urmare a unei cereri de

, de cumpArare a banilor $i a veniturilor i
.'

l'.jt1"9:-4_-ylqglgl____" :
imuncd
t,
scazute.
Fig. 11.4. Politica de diminuare a somctjului ;i de utilizare a foryei cle muncd _*__-._,_._r ; --. .,-.,--
 1.{Ir !',;'J t iiiitt'i i ;i, iu -.,:,i.
;! ! ii lt ri ! { fi !,!,,{)tt t t iti.! ;

{\; i.1{i_ii i, I{{ i,l:\ 1,lt{.

I i,_'ii I 3. j i ,ra it. i_ ,t
t'i"art 1". 1i'a.I I'','{
: ,. t r i .1 : f
v'tIi
i_.r-ii

e Curn se explici aprtritia intlagiei? E Care sunt formele ;omajului con_

u Prin ce indiczrtori apreciem intensi_
te rnporan ?
tatea inflatiei? ii Ce dezechilibre economice exprima
" Ce semnitica[ie are spirala inflatiei _ qomajul?
arii ?
sal * Care .sunt prinr:ipalele mdsuri pentru
:4'e'.\,'E'{-l E.,
" Cum poate fi tinutl sub control inflatia? dinrinuarea gomaj ului?
lN t{,il#hi {}h,[t
4

'Cum apreciali politicile din tara noastrf, I Cum se pot garanta locurile cle t
de combatere a inflatiei? muncd pentru cei af-lati in activitate? l-rI'
. Cum vi
raportati dumneavoastra la
actuala inflatie din [ara noastrf,?
* in ce constri superioritatea investi-
giilor I'ati cle alte mrsuri pentru climi-
[][{ 1.{'il.A':*
H= l'1"
tfl+.
Ittr
* Cum se explica formarea poma.jului? tiri
nuarea gonrajului'J n
f n economiile de pia[a modcrne.
joaca
Istatele un rol consiclerabil. ce
decurge din insagi natura lor. Statul reprezinti administratiile
PROBLENIE, publice qi este format din ansamblul institutiilor politice qi
DE REF'LECTIE de guvernare ale unei [iri, autoritnfile centrale qi locale,
precum gi institutiile publice create de acestea, pentru a da
s Infla(ia, ca obiect al negocierilor . Somaj ul, ocuparea cle inal td curs doctrinelor din care se inspira qi valorilor ce corespund
dintre sindicate, guvern Si patronat. productivitate si cu salarii adec vate majoriteti: clectoratului.
* Consecintele inflatiei pentru bogati pentru implinirea bun[starii Llmane. Amplitudinea Si intensitatea prezentei statului in econoinie
si sdraci. o $omajul si perspectivele tinerilor in aLl reflectat in timp alternantele doctrinelor pre[erate,
fara noastri in etapa actualE. schimblrile regirnurilor politice si ciclurile (periodicitatea)
alegerilor generale. Toate acestea ne permit sd observf,m cd
prezenfa statului in economia fiecirei tlri are caracteristic i
,!)
I
i.,)
,+..
,{ }
"rt
i, tr
jl
Y,'
i.,:?.i:,
'\ Y r- specifice care in esenta lor se asearnirnii adesea cu cele etle
e\?.' I: tl rs \ r r.' { .i'
trt, :.1.{ {,4,ri.,.i
altor state.
Pentru a cunoaste si ingelege in ce constar-t rolul $i semnificatiile prezentei statului
i

in economiile tdrilor in condiliile actuale. in capitolul acesta vor fi analizate:

' ln leglturl cu economia unei tf,ri se c) puterea de cumparare a banilor in
cunosc urmdtoarele inforrnatii statistice: functie de IGP; A. IPOSTAZE ALE PREZENTEI
+ PIB al anului t,, in preturile respec- STATULUI iN ECONOMIE Studiirtd acest capitol, vefi putea sd:
d) PIB real.
tivului an, este de 100.000 de miliarde u.m.; * Monito nzali timp de o saptamdnl l. cuttoG$teti J'urmele prezentei
u IGP in t, fa[I de ro este de L70Vo: stcttul,ui tn econctmie, care smfi scopLtrile
unul dintre coticlienele locale si notati B. STRATEGII, POLITICI
* IPC in t, fafi de to este cle lgOVo; toate anunturile de cereri $i oferte de ctce.steiu ;i tn L:e ntdsttrci .se rettli:.eaz.ci;
* masa monetara folosita pentru tran- mnnc5,. Grupati cererile, respectiv $I TNSTRUMENTE 2. tnyelegeyi ce.eq ce trebuie sd facci
zactionarea bunurilor in este ECONOT{ICE Si ceea ce poate sd fctca .statul clento-
150.000 de miliarde Lr.m.
t
I de ofertele dupi:
- domeniul de activitate; cratic tn econltnia cle piaYa:
Se cer:
- nivelul de calificare cerut/oferit. 3. analiz,ct{i s;i evalua[i strute I i ile,
a) rata inflatiei calculata cu IGp; C. BUGETUL DE STAT
Ce concluzii se desprind din anahza poiiticile ;i instrurnentele folosite de stat
b) rata intlagiei calcularf, cu IpC; comparativd a cererii Si ofertei de munc6? tn dorueniul economiei.
 r59
lpostazele prezcn(ei statului in economie se bazeazir pe realitatile economice,
sociale qi politice din tiecare tara. Astfel, prin modalitatea de a funcliona li limitele
Modalit[tile sau formele prezengei statului in economie sunt lor, pielete obliga statul sa. intervin'i pentru a realiza alocarea resurstlor nemarfare
fapt acfiunile pe L:are acesta le reali zeaz.a ca agent'-eco-
cle
pe care ele n-o pot tiice ser-r pentru a restabili concurenla alterat[ prin intiactiuni pe
nomic sau mai precis ca un grup mare de agenti economici iare ele nu le pot sauctiona. Existenta unor nevoi i:olective obliga de asemenea
statul sii se implice in proclucerea san asigurarea bunurilor corespunzdtoare. in plus,
specialtzali pe diferite domenii de activitate. Asemenea aciiLrni,
odatii cr.r dezvoltirrea, sporesc nevoile dc servicii si bunuri trentarfare. in special
desi sunt extrem de conrplexe, din punct de vedere economic.
penrru educatie, iar cAnd acestea nu sunt rentabils pentru invesfitorii privali, trebuie
inseamnd procluc[ie si ocupare cle forta de nturicd. in acest
iatisfacute cle stat. Urhanizarea atrage, la rdndul situ, cregterea interven$ilor de
sens, statul este producitor-anga,iator.
n La nivel macroeconomic, statrrl realizeazd, servicii a c5.ror reglementare $i mdte$te costurile administratiilor publice.
Prezenla statului in economie, de;i este necesari, nLl corespunde intotdeauna qi
necesitate deriva din ansamblul economiei unei tlri. pentru a
obiectivelor urmirite. Statul rezoh,i atlesea annmite probleme mai prost decdt agenlii
asigura cadrul juridico-legislativ necesar si buna tunctionare a
privali, uueori genereazir iniustilii, etaleazl rigiditati care impiedici arlaptarea la
acestuia, ameliorarea Lrnor dezechilibre generale, dezvoltarea
schimbare $i greutaiti care jeneazd initiativele creatoare de bog{tie Si locuri de munc6-
economicd, inlaturarea unc)r diticultili ce afecteazi segmente
De aceca. an apirut reacfii advelse la prezer-rfa sa in economie 5i. oriclnd devine
majoritare ale populafiei etc. Pentru a crea cadrul normal al
posibii, se actioneazf, pentru privatizarea cliferitelor segmente sau activitdti realizate de
activitlgii economice, statul isi asumf, rolul de titular unic de
stat. Uleori, reactiile adverse au lost radicale. Astfel, pornincl de la doctrina potrivit
emisiune de monedf,, promoveazd in mod democratic legi -Si citreia economia clc piala este incompatibila cu prezenta statului in economie, s-a sustinut
alte reglernent5.ri ce trebuie respectate de tofi a,-qentii economici
excluderea statului din viata economici, provocind diticultdti evolu(iei ulterioare. Statul
gi impune aplicarea lor, realtzeaz'a toial sau parfial infrastructurzr
trebuie sa se implice in econornie atdt c0t este nevoie in perioada si in conditiile date.
necesari activitatii economice (Sosele, c,f,i ferate, retele de Limitele impliclrii statr.rlui in economie sunt impuse de:
comunicatii etc.), garanteaz'a si protejeazd proprietatea, asiguri r raportul de interese dintre cc'i pro si contra acesteia:
condiliile pentru exercitarea liberei inigiative, redistribuie r proprietatea privatl care prin natura sa presupune libertatea de actiune;
veniturile percepind impozite ;i taxe de la agentii econornici r {elirnitarea pecisd 5i corecti a st-erei cle acfiune pentru toate verigile organelor
cu venituri peste un anllrnit nivel, acorddnd ajutoare $i subvenfii adnrinistratiei publice de stat. o { r: rpXictlrett
pentru altii indreptatiti de situagia lor, asigurir secLrritatea Si Oricare ar t'i gracllrl de implicare a statuitri in econornie, ,l, :i iir t: c0Il()-
apdrarea tarii etc. trebuie retirlLlt ca ta baza societltii capitaliste se at'li : ,' i:rtl\ insotita
" La nivel microeconomic, statul asigurd servicii nemartare proprietutea privatar, capabilu sa determitte o func[ionare ri,: ntu,junsuri qi
pe care Ie presteazd pentru indivizr sau gnrpuri locale prin eficientir, c-oereotl a ansambtului econcfmiei nationale. i'r:::{ttii ildverse.
intermediul administraliilor publice locale (primarii, pret-ecturi , ,r ,1.. ' ii"i iit [0rme
Si altele), furnizeazd. gratuit bunuri de folosin[[ colectivd locald. l"Lldicale.
In aceastd ipostazd, nu se include condilia statului de proprietar (in totalitate) sau
coproprietar al unor firme-intreprinderi, biinci, societali de asigurare etc., intrucdt
acestea sunt unitAli economice autonome, iar activitalile lor au caracter comercial,
sunt realizate chiar de ele Ei nu de componentele structurale ale statului.
in timp, prezenta statului in economie ca producdtor-angajator a cunoscut ' "o.nurnir
e g;;;;i;t p..fi
perioade de extindere qi de recul. in ultimele decenii este evidentd tendinta ' Siat - i

lunramblul institutiilor politice $i d.

restrdngerii acesteia, dar pe misurd ce economia se dezvoltd qi devine mai complexd, i

iguvernare dintr-o Iard, autoritatea:

iar autonomia unitdtilor economice pe baza proprieHtii private se consolideazd, se
icentrald $i local6, precum $i institutiile i
afirmd prezenta statului ca regulator public in economie. Aga au apirut autoritAti
ipublice create de acestea, pentru a da i
de reglare independente tot mai numeroase: Consiliul audiovizualului, Consiliul icurs doctrinelor din care se inspira si i
concurenfei, Autoritatea de reglare a comunicaliilor electronice gi poqtelor etc. Aceste i

ivalorilor ce corespund majoritltiil

I

institufii administrative intervin in mod profund in funcgionarea activi6tilor de a :electorale,. Dlntre acestea tac parte
caror reglare sunt rlspunz[toare gi trebuie adesea sd confirme compatibilitatea
comportamentului diferililor agenfi economici cu normele regldrii activitdtii din
iintotdeauna pre$edinIia [lrii, parla-

domeniile lor sau sa impuni sancfiuni pentru nerespectarea normelor respective. 'mentul, guvernul $i ministerele,
 E
F.'+-
*t... l$ i
! {;i} Stutttl ?n t{'()n{ttnin de itirfi&
*-! i *;'

cei ' i i 4.n i='r""t - :,4 iltlllCfl-t"

eai
:t

icirculafiei mijloacelor de transport,l Prezenta statului in economie este un fenomen complex, care o Ill'ezentll
liturrinatul public, apdrarea etc i
se derule azd, in mocl organizat, coeteut, in caclrul unui sisteur statulrri i+:
lormat clin strategii, potitici 5i instrttmente economice. i-,il(iIt{}t"? 1i i
o Strategiile econornice reprezinta obiectivele care
urmeaza sa fie indeplinite pe termen mediu si lung conside- l;, r;;{lt'ltllttirtr ii
rate determinante pentru realizarea intereselor vitale ale qtratcgiilttr qi
if-t ?u'l'It t li.,\t{I P{.1}i'fIq.ii forfelor politice qi sociale dintr-o tara, pentru programul lor r,,,iiticilor pri n
'/ \' titttF'tc^'\I*tr.{ potitic. De exemplu, strategia nationalf, de dezvoltare folosi rc ii
,ci c tii\i {)5"1-1N'['[.]L0lt, economica a Rom0niei pe termelt mediu, sustinutf, de toate i. rIrtrrnnentelot'
fo4ele politice din tari, are ca obiectiv fundametttal ,rcreareA t't: o no nt I ('{"

ci implicarea statr-rlui irr

Considerati
' normele, mecanismele, institutiile si politicile tiniunii
econornle constttLlre o necest tate
obiectiva? Justificati riispunsul pe care
il dati.
I
Care sunt modalitalile i*plicirii
in econourie prin care se asigura
statului
functionarea mai bunf, a acesteia in
localitatea in care aveti domiciliul?
il Cum poate statul restrAnge (limita)
fenomenele negative, aparute pe piafa,
care altereazd concurenta?
. intr-o economie m oclerni.
considerati c[ implicarea statului in viata
economica:
a) este nelimitatd, dar bine-venita;
b) trebuie sd permit[ realizarea nor-
mala a intereselor;
c) este lirnitata;
d) presupune respectarea unor reguli
de cdtre agenfii econonrici;
e) trebuie rcahzatd, prin pirghii eco-
nomico-financiare;
f) presupune rezolvarea unor pro-
bleme grave cu care se confrunta
economia respectiva;
g) este inadmisibila, daca presllpune
Si interdiclii;
h) este posibil[, dar nu este de dorit.
r Ce arg-rrmente aveti pentru a sus[ine
ca prezenta statului in economie nll este
intotdeaLrna o solutie iclealu'.) Exempliticati.
n Care trebuie si fie atituciirtea stittului
fata de agentii economici care nLl
respect6 regulile comerciale?
o Enumerati cAte trei abateri ale
unitatilor economice de la regulile
concurenfei si ale cumpdrdtorilor de Ia
compoftarnentui pe care ar trebui sa-l aiba.
.Necesitatea implicarii statului in
functionarea ecorlomiei are caracter:
a) predominant subiectiv;
b) predominant obiectiv;
c) predominant aleatoriu.
. Limitarea implicarii statului in
economie este determinata de:
a) nivelul cererii I
b) nivelul ofertei;
c) existenfa 9i ponderea proprietAtii pri-
vate;
d) autonomia organelor administra-
tiei de stat;
e) optiunile rnajoritagii agentilor eco-
nomlcl;
0 existenta bugetului de stat.
unei economii de piafn funcfionale, compatibile cu principiile, Itdecvatt -
Europene". o iitrntcgiil.
Strategiile sunt necesare ir-r viala ecortomicf, pelttru cit tj{- i, ii { r}l1igg ftlCVt-.;
,,fixeazd" ceea ce este dtrrabil si de irnportanff, generalf,, iar, rihiectivcl*
pe o asemeneA bazd., agenfii economici li fortele politice isi - *r ! t i ruhilt" .\ i
pot orienta si concepe nrai bine acfiunile lor. Cu toate acestea, rli: irlrpUrtatti;i
din variate motive, nu toate tiirile dispun de strategii ,,in rtrt'itlii derlSC -
ga
ac[iune" seu gata de a fi pllse in practica. Ceie utai dezvoltate iii1lt 1ic terln+.'r3
tari au si cea mai bogata experientf, in elaborarea Si apiicarea zi,,:,{iiu Si ltulr;"
strategiilor ecoltomice, fapt confirmat de rezultatele foar[e bune
pe care le-au obtinut. . in tinrp.
Dup[ sfera dc cuprinclere. strategiile econontice pot fi: strategi i l.'
a) generale sau nafionale - rellr]esc ansanrblul obiectivelor i;:i'r]tt0ttricg sunt
pentru economia unei tiri intr-o vrzlune unitara,, Pe adaptate lu
coirlponentele avute in vedere;
situatii lr
b) pe domenii sau sectoriale - prevld obiectivele pentru existe rr t e.
runnl sau cdteva domenii sau sectcrAre ale economiei considerate
deosebit de importante pe termen lung.
Dat fiind orizontul de timp al strategiilor economice, in decursul realizdni lor pot
surveni adaptdri, preciziiri, modific6ri potrivit situagiilor noi care apar, progresului
tehnicilor de previziune in economie 9i in functie de eficienga instrumentelor
economice la care s-a recurs. Obiectivele operalionale in ceea ce au ele cel mai
profund rf,mdn insd valabile pi pot fi aduse la indeplinire de forfe politice diferite,
potrivit modului lor specific de a acliona.
Politicile econornice exprimi in esenfi tintele ce trebuie
. Politirril*:
atinse in economie, precum qi mijloacele necesare realizarii
*i*{}rtontice au si
Ior. Se baz eazd, pe doctrinele for[elor politice care detin puterea,
cit carlrc tr r'
adaptate la condigiile existente, Si pe interesele Si valorile
istoric evident.
comune electoratului, care au sus[inut fortele respective sf,
acceadl la putere. Fornluleazd obiectivele strategiilor
economice si identifica mijloacele necesare realizarilor.
 I {t-'l
i ft7

Instrumentele sau nri.jloacele economice sunt resurse de

toate genurile, procedee tehnice, modalitlti de a actiona la
cal'e se recrlrge pentru a aduce la indeplinire tintele stabilite (-
4

:
r

, Orizont de timp a:
- perioada, duratai Tinti - obiectiv. scop prtrv(rzLrL rrr
- prin p<lliticile ect)I'totttice. Sunt depenclente direct de stai'ea
r

econorniei si dc poteniialul tehnic:o-$tiintit'ic al celor ce le iA. valabilitate a unei strategii saui politica sau programarea econornicd, ce!
ipolitici economice, a unui plan sau al trebuie realizat.
le folosesc. Bugetul de stat (format clin bugetul
cvalue'azd, Si :..'
iunei programdrt econolrlice. Programare economicd - elabo-
I

central si bugetele localc), creditul, sistemul de impozitc si |

, ,. Obiectiv operational scop ce

I

j
' rare a u nor p I an uri s au progrante d e
taxe, rcstrictiile vamale tarifare si netarifare, programarea
ecorlonrica etc., precllm .!i resursele de toate genurile care sunt
itrebuie onomice, I ,dezvoltare nationald, zonald sau locald,

nrobi lizate ui orientate cu aj utorul lor conr;tituie asenlenea

iav0nd d pentru i ipe anumite domenii sau sectoare. in
id.rrol si lung, i lr"derea rezolviirii unor probleme
insl.rumente sau mijloace. lintruci vitale ale i social-economice foarte importante, cu
Preocuparea statulu i pentru elaborarea Si real tzarea rle
i

itortelor politice si sociale. 'implicatii arnple.

progrante L'conomice pe ansamblul econorniei sau pe clomenii
du' mare irnportatrtir a clevenit o realitate deterrninata de
iumultireil si profunzinrea dificulthtilor din econornie, irl
cortditiile cre$terii interdepenclentelor rlintre t[ri. A apf,rut din f't i -* : i,.s'Il iili t'i
t i' i.r t^i"\i, i p 1. PROBLENIE
nevoia acutf, de a asigura cocrcnIa. coirrpatibilitatea ..si / "

DE REFLECTIE
l- 1 j- l:'i l-i ! ,
conrpletnentaritatea in actiunile agentilor economici de tolrtt-r J '' 'r

genurile, relevfind prezenta statului ca regtrlator public in n In ce con sti Lltilitatea strategiilor * ldentificati, sub aspectul contirlLl-
nrod cAt se poate de evident. Prin elaborarea programelor.
pentru economia unei tarri? tului, diterentele existente intre caracterul
constituirea Si alocarea resllrselor necesare acestora. apoi prin c Pe ce baze se poate elabora o orientati\', incitativ si in[orlltativ al
urmS.rire a realizarii prevederilor stahilite, statul dezvolta diterite politic[ econornica viabiia? programdrii.
activitf,ti care solicita forta de muncd adecvat preg[titn. + Identificati in economia Rominiei .E Cle avantaje ar putea oferi progra-
clovedindu-se a se implica gi ca producator-angajator. trei obiective posibile pentru elaborarea marea economicd pentru diferite
Programarea nu inrplici obligativitatea din partea unor strategii sectoriale. categorii de agenfi economici?
agentilor economici de a urma o anumitii cale sau de a renunta n Care considerati ca pot fi cele mai
la libertatea lor de actiLlne. Are caracter orientativ-informativ mari neajunsuri ale politicilor economice
1i, de regula, incitativ, contine recornand[ri qi mijloztce aplicate in RomAnia dupa 2000?
er:onomice care ar fi bine s[ fie utilizate Ei la care se recLrr-qe a Sub ce formf, considerati ci s-a im-
pentru a stiutula inscrierea agenfilor economici in tendintele plicat cel mai activ statul romAn in
de evolufie a economiei retinute prin programe ca fiind cele economie dupa 2004? Explicati de ce.
mai indicate.
Progruunared, ca formd a prezenlei statului tn economie,
nu este noud. S-a dezvoltat foarte mult dupa cel de-al Doilea
Razboi Mondial, mai ales tn Fran[a, Spania, Belgia, Olanda, . Programarea economicd nu urmi- o Programarea economicf, are:
i Anglia, Japonia $,a. in aceste ldri au fost tnfiinyate organisme reste: a) un caracter eminamente obiectiv;
: statale specializate, investite cu atributii tn acest sens.
a) ridicarea competitivitatii; b) un carActer eminamente subiectiv;
b) combaterea inflatiei; c) un caretcter aleatoriu;
In prezent, progralnarea economicd se practicf, in toate lArile cu economie de c) ie$irea din crtz'a; d) atat o determinare obiectivi, cAt Si
piafd, insd in modalititi diferite pi cu rezulrate diferite, d) diminuarea liberei initiative; Llna subiectiv[;
Programarea econonricir nu reprezint[ o alternativd la mecanismul economiei de e) inlaturarea efectelor negative ale e) o tendin[i de diminr-rare a interven-
piafd. Ea se constituie intr-un element complementar al pielei pe care se sprijini 9i polu[rii. tiei statului in economie.
Alegeti rdspunsul corect. Ar-.eumentati-1. Alegegi raspunsul corect. Argumentati-I.
pe care incearci si o apropie de o funclionare normald, mai eficienti.

TEXT TEMATIC
,,Din punctul de vedere al reformei. rolul statului este dubtu. Administralia de
stat constituie una dintre componentele majore ale probtemei; tot ei insd
ii
incumbd un rol centralin remediere. Ea este o cauzd a dezvoltdrii
inegale, a
inegalitaliiin distribuirea venitutui, a repartiziirii financiare a resurselor
fubtice,
a degraddrii mediului inconjurdtor €i a unor reglementdri fictive sau
incompetente. gitotugi, administra[ia de stat trebuie sd fie pivotut remedierii...,,
John Kentteth Galbraith, ,Stiintra econot?ticci ;i irtteresltl pttblic,,
Editura Politicf,, Bucurcsti, I982, pp. 3 t l- _125
Pe baza acestui text, precizali:
. ce semntlicagie i se conferd preienlei statuhri in econonie?
. care sunt neajunsurile preientei statului:?n economie la care se
t cum se pune ?n qtiinta ecorutmicd si tn p:ractir:d problenru face referire?
interientriei statultti
tn economie?
Este principalul mijloc
_
Prin intermediul
sau instrument utilizat in politica economicd in toate tdrile.
sdu. prezenta statului in economie dobdndeste caracter generar.
Bugetul de stat reprezinti un tablou. o baranti cu doui pn4i venituri gi
-
ch,ertuieri -. fiecare dintre acestea fiind detariati pe capitore.
adica pe surse de venituri 5i obiective ae cnirtuieli. se
' stabiie;te de regurd anticipat pe un an (care poate si c<lincitli
sau nu cu cel calendaristic). Veniturile si clieltuielile sunt in
funcfie de evolulia care se estrrneaza cd o va avea economia.
Potrivit metodologiei oficiale cle elaborare gi urmirire
executiei bugetului de stat in Romdnia, veniturile acestuia se
'
compun din:
a) venituri fiscale:
o:#ffi',,"".f,*:::,";j.;#;
Romdniei, al regiilor autonome erc.;
c) venituri din capital - diu valorificarea unor bunuri ale
statului;
d) incasdri din ranrbursarea imprumuturilor acorclate.
L.
#d
t'.
E*.
Cheltuielile bugetului de stat au urnrirtoarele destinatii:
a) servicii publ ice geflct&lu-,
b) irparare. ordine publica Si slguranta:
c) acfiuni social-culturale;
dt servic ii de dezvoltare puhlicii,
e) actiuni econonrice;
D alte actiuni;
g) impntmllturi acordate Si alte plati.
Atit in etaborarea, cat :si in execritia bugetului, se rrrmareste o
echilibrarea celor dou[ p[rti - a veniturilor ctr cheltuieliie. In
general. in teoria $i practica econornicit sc consider[ cd un
buget echilibrat exercite un efect neutru asupra economiei.
Daca insa totalul cheltuielilor depirgeste verritr"rrile, bugetul este
deficitar. Pentru a sustine totusi cheltuielile fArI acopenrc in
venituri, sfatul recurge fie la imprumLlturi (internr: si externe).
fie la emisiune de bani fara acoperire in bunuri Si servicii (inflatre). fie la amdndoui
solutiile. imprumuturilc ficute pentru acoperirea deticitutui bugetar reprezinti
datoria public5.
Efectele deficitelor bugetare asupra econonriei difera in functie de mirimea
si durata lor. Cincl deficitul se manit'esti pe termen scurt si nu are dimensiuni prea
rnari, poate avea anumite efecte stimulativc, dar dacd se perpetueazd timp indelungat
sau daci este rnare, are efecte negative sigure.
in cazul in care veniturile depdqesc cheltuielile. bugetul este excedentar. Peste
un anumit nivel, considerat minirn, excedentul bugetar are efecte negative asupra
economiei, intrucat lasi nefolosite sau amdnii folc.rsirea pentrlr mai tArziu a unor
resurse financiare care ar putea contribui la sporirea producliei de bunuri si servicii.
Ceringele economice qi sociale tot mai numeroase qi mai mari cdrora statul trebuie
sd le t'ac[ fa@ au determinat o tendinti de cregtere a resurselor financiare mobilizate gi
folosite prin buget. Calea de asigurare a acestor resurse o constituie cresterea frscalitirtii
(impozitelor). Impozitele mai mari diminueazd insi resursele pe care agentii economici
le-ar folosi pentru consunul perst'rnal, pentru a-si largi investiliile qi a crea noi locuri
a de muncf,. Invers, diminuatea impozitelor ar face irnposibili realizarea unor programe
econonrice si sociale guvernamentale sau locale, ceea ce ar atrage numeroase
nemullumiri.
Incidenfele impozitelor qi taxelor asupra economiei '' ' :'::tl''r
conduc la concluzia ci sistemul lor trebuie astfel conceput
incit si asigure un anumit echilibru intre veniturile care Ie
:::':
.' :'
rimf,n agenfilor economici dupi impozitare ;i cele preluate
de stat, si-i stimuleze pe cei care ac[ioneazii in economie
pentru a realiza venituri tot mai mari gi si aduca la bugetul de stat sumele de care
acesta are nevoie. in fara noastni, in ultimii ani, bugetul a tbst permanent defrcitar. ca
urmare a mai multor cauze, dintre care re[inem: evolu(ia economiei nalionale sub
nivelul estimErilor luate in calculul veniturilor bugetului. utilizarea veniturilor bugetare
pentru realizarea unor obiective cu eficienfi sc6zu6, cresterea exacerbatd a costurilor
 I {t7
. : : - ,!i, tli
i ': r.r
I
I
a,.

sociale ale reformei inadecvat concepute ;i aplicate, evaziunea fiscald si economia

subterani. Bugetul de stat este aprobat anual de parlamentul tdrii la propunerea
guvernului $i devine lege. iar execu[ia sa este obligatorie. o Sc[clerea impozitelor percepute de la poate sa aPu[ datoria Publica?
Realizarea urrui buget excedc-ntar este un t'enornen pozitiv, determinat de faptul
agen[ii economici determina: a) cirnd veniturile sLlnt mai lllari dec6t
cir economia {irrii a evoluat in anul respectiv cu rezultate mai bune decit se prevdzuse. cheituielile bugetuiui de stat;
a) cre$terea salariilor;
b) cre$terea posibilitatilor: de realizare b) clnd statul recurge Ia inlprunttttiln
a Ltnor programe sociale guvernamentale; pentrtl acoperirea deficitului brrgetar;
c) positrilitatea cresterii investitiilor c) cand cheltuielile tnai mari decAt ve-
facute de agentii econolllici; niturile sunt sus[ipute prin emisiune de bani
i , Yenit fiscal - sunra incaszrtii la bugetLrl ' Evaziune fiscal[ - sLlstragerea de la
4 d) reducerea numflrului locuril'or de fara acoperire in buuuri economice;
d) carrd ntl se itrcaseaz[ impozitele de
iA. stat sub turmi de irnp ozlt sau taxf, ce :plata irnpozitelor gi taxelor cdtre stat. munca:
ir. aplic[ direct asupra venitului agentilor , .., Economie subterani - activitatile e) crearea posibilitatilor de realizare a la populatie:
leconornici li rie irngrzit indirect ce se aplica economice clandestine $i ilicite care se unui buget excedentar. e)cAndsefacinvestitiiprivateinalte
iasupra conslrmului 1or. ,sustrag de ia plata impozitelor gi cele ale o in care dintre situatiile de mai jos tdrt.
i " Venit nefiscal - surnii incasatzi la :cdror dimensiuni $i efecte sLrnt .-qreu de
ibusetul cle stat nlr ca irnpozit, ci ca evaluat.
iobligalie srabilirar pe alte baze.
I' . Accize - taxl ptartitii cle consumatori. rtiilor b[nesti pe care $i le asumA statul
Llcle in preturile Llnor cAnd contrac teaz'd inrprumuttrrile interne
ci-lrora este depusir ,gi/sau extenre.

PROITLEVIE
DE REFLECTIE

+ Existn dou[ modele generale cle q Cum pot influenfa impozitele eco-
inrpozitare. r.rnul progresiv (odata cu nomia nationala?
cresterea veniturilor contribuatril ilor 4 Influenta cheltuielilor bugetului de
cre$te Si impozitul), iar altul cll impozit stat asupra economlel.
unic (pentru tofi contribuabilii, incliferent & Multitudinea impozitelor si taxelor
de venitul reali zat). practicate in Romdnra.
- Care considerati ci este cel mai bun , Functiile datoriei publice in econo-
model ? mia modernd.
- Care credeti cd este modelul cel nrai Cu ce rezultate, cum ar fi bine sd se
u
des tolosit in Europa'? incheie executia busetului de stat intr-o
- Care credeti cir ar fl modelul potrivit tari?
pentru RomAnia? * Semnificatia evolufiei ponderii (Vo)
- Ce este bine daca se aplica primul deficitului bugetului general in produsul
model ? intern brut al Romdniei in perioada 1995-
- Ce ar putea ti rdu daca se aplica al 2A04, care a evoluat astfel:
doilr:a model?
1 995 1 996 1 997 1 998 1 999 2000 2001 2002 2003 2004
2,9 41 39 41 40 35 34 34 15 59
Sursa: Calculat dupa Anuarele statistice al Ronrdniei, 1991 ,2002,2005.
 Schimburi economice intre persoane sau grupuri de persoane din dif'erite giri au
avut loc din cele mai vechi timpuri, dar se consideri cd piafa mondiali a inceput sd se
tbrmeze in secolul al XVI-lea. De existenta sa propriu-zisd se vorbegte de-abia de la
sff,rqitul secolului al XIX-lea qi inceputul secolului al XX-lea, cdnd schimburile au cuprins
toate [drile si au atins dimensiunile, regularitatea gi diversitatea care le-au impus ca atare.
Existenfa pielei mondiale se datoreazd. mai multor cauze, dintre care mentiondm:
a) diferentierea inzestririi naturale a firilor cu factori de producfie. Aceasta
permite larilor si facd schimb atfft cu factori de produclie, cit $i cu bunuri oblinute din
transformarea lor; b) nici o fari nu poate s5-qi asigure toati gama bunurilor, in
permanentd crestere. de care are nevoie. astfel incdt, in acest scop, trebuie si recurgd
la schimburi cu alte tdri; c) diviziunea internafionali a muncii - specializarea
diferitelor economii nafionale in producerea anumitor bunuri cu eficienti ridicati -
obliga ldrile si facd schimb pentru a-qi satisface mai bine trebuinfele.
Existenfa $i dezvoltarea rapidi a piefei mondiale decurg din avantajele gi
posibi[tn(ile pe care aceasta le oferi fiecirei firi participante.

De ce este necesari participarea

la piata mondiald?
cLl cxterionrl. Sr-rb:;tanta &cei.irfi- i-*latii o
1'orrnL'irZiirr rnod cieosebii rchiurtrui.
Schinrhurilc dc bnnrrri, servicii Ii cel)itahiri dintrc agentii econornici din toate tlrile
form eaz.i pia&r nrondiala. Pentru o Pentru a accede la Pentru a ob[ine Pentru a extinde Pentru a ob[ine
aprovrzronare produse pie[ele valuta necesara
Pentn-r a intclege importar:fa si rroc[ii in cure ac:earstA functioneazii. ceea ce nu produce
vom stuclia: mai ieftini 9i tehnologii noi de desfacere importului

Fig. 13.1. Necesitatea participdrii la piaya mondiald

A. I'ORNIELE PIETEI Studiirtd ucest capitol, veli putea:

.td inrele geti si .rd ,iolositi notiitnile Schimburile de pe piala mondiald se realizeazi in conditii de concurenfi, prin
N,IONDIALE
L'tt L'(.lr( ,11' Opere,LZd pe pritttCt ftlon(liLld confruntarea cererii cu oferta agentilor economici din tari diferite. Acestea sunt
.si pe czntpoilentele sule;
de asemenea afectate de discriminlri qi restricfii pe care Ie practici anumiti agenli
lt. C0MERTUT economici intre ei sau le promoveazd. oficial tdrile din care ei provin, din motive
s(t ttci tttsusiti princiytolele c,riterii de politice, economice, militare, sociale etc.
INTERNATIONAL o.prc t' ie re u e.t'i c'ientei cot nertului e.yt(,- rior Piaga mondiali nu este unitarf, gi nici omogena. tn functie de caracteristicile bunurilor
,Ii u rrtctdului tn cui'c fimc.tirsnto;d picttcr care formeazi obiectul schimbului, distingem: a) comerful internatio-nal - schimburile
de bunuri gi servicii care au loc intre agengii economici din toate tirile; b) piafa
vdlttltu't\ in luro no0.\tr(t.
internationali' a capitalurilor - ansamblul plasamentelor de capital realizate de agengii
C. PIATA VAI-UTARA economici in alte liri decdt cea proprie, sub forma investiliilor directe, imprumuturilor
gi cumpdrdrilor de titluri de valoare etc.; c) piafa mondiali a muncii - migragia
intemafionali, temporard sau definitivd, a fortei de munci, cu scopul de a se angaja ca
salariati; d) piata interna-tionali a schimburilor valutare - totalitatea schimburilor
de monede nationale sau ale altor 1i{ri pe care le fac agengii economici din toate
ldrile intre ei; e) piafa produselor gi tehnologiilor de virf - schimbul de bunuri de
inaltd tehnicitate dintre agengii economici din toate larile; f) piala mondiali a
schimburilor clandestine qi ilicite (sau piala mondiali neagrl), practicate cu bunuri

interzise vinzirii-cumpdriirii libere saLi cu bunnri sustrase regimului vamal, taxaiii
si impozitdrii prcvizute de acesta.
Pentru agentii ecoi-romici, ca si pentru tiriler din care acegtia provin. este foarte
irnportantA cunoa$terea tuturor tbrrnelor pietei mondiale, dar mai ales a celor in carc-
s-au irnplicat ciirect. ir. acest sens, sunt fbane serrrnificative: capacitatea cle absorblie
(cumpdrare) a plclei, el'aluarea influengei dit-eritelor t'enomene economico-sociale si
politice, cunoasterea concurenfilor si produselor lor etc.
' Care sunt cauzele care au . Care sunt caracteristicile cele mai
detenninat constituirea pietei mondiale? importante ale mediuiui economic pe
, in ce constau motivitiile participdrii .u.i il ."pr.rinti piala mondiala'?
agenfilor economici din dilerite tari lir Care sunt prioritf,tile cunoasterii
piata mondiali? pielei mondiale pentru cei care
I Care sunt formele pietei mondiale? actioneazi in cadrul sdu'l
-
:, ; :isri{- i.iiil iA}ir-i.ig,,{A}iiAi.i;
schimhul sau comertul cu bunuri gi servicii dintre toate frrile formeaza
comerful interuational. Nlirimea acestuia este relevati, de regLrld, prin cxporturile
(importurile) mondiale. in cadrul comertului internafional, sumi valoricd a bunurilor
gi serviciilor exportate de toate t[rile este aceeaqi cu a importurilor lor.
Exportul reprezinta vdnzarea de bunuri gi servicii produse intr-o {ari citre
agenfi economici din alte tari. Importul este cumpdrarea de citre agentii
economici dintr-o tari de bunuri si servicii produse in alte tari.
Exportul, ca gi importul, poate fi: r vizibil, ceea ce inseamnd cI obiectul
tranzacfiilor il formeazd bunurile tangibile; r invizibil, cAnd obiectui tranzacliilor il
formeazd serviciile.
fn prezent, se extind mult mai rcpede schimburile de servicii, brevete si
licenfe, turismui, transportul qi consignatia internationald, asistenta econornicf,
si tehnico-stiintific5, adicf, schimbul de bunuri invizibile.
Interesele tdrilor Si ale agenlilor economici nafionali care participd la comerlul
international s-au concretizat intotdeauna in adoptarea unor reglementilri nalionale
specifice pi realizarea unor asorduri cu alte tiri, al cdror continut poate fi:
1. protecfionist, prin care piaga interna este apdrati sau protejata de concurenta
intemafionali. folosindu-se taxe vamale ridicate, plafonarea importurilor si alte obstacole.
Taxele sau tarifele vamale sunt sume pldtite de consumatorii nalionali gi incasate de
stat, calculate procentual la valoarea fiecdrui bun importat Ei adrugate pre[ului de
vinzare al acestuia, mirindu-I, astf'el incat frdneazi importurile. Plafonarea consta in
stabilirea cantitdtilor maxime admise pentru importul unor bunuri sau categorii de bunuri.
Multe tdri mai recurg adesea la exigenfe de calitate, de protec{ie a mediului ambiant
sau de asigurare a stirii de sinitate a consumatorilor, care sunt greu de indeplinit de
cdtre exportatori si limiteazd, de fapt, importurile;
ti
2. stimulativ pentru exporturi, urmdrindu-se rnajorarea 9i diversificarea acestora
prin subvenfii directe gi indirecte (prime de export), scutiri de impozite pe veniturile
din export. credite de export cu facilitdti etc.:
3. litrer-schimbist, prin care se are in vedere asigurarea liberei circulatii a
marfurilor in cotnertul international, ceea ce presupune inldturarea taxelor existente
$i a altor restricfii.
Evolulia comertului international in ultimele decenii este marcatd de citeva
caracteristici: a) cresterea sa mai rapida decAt a producfiei gi produsului intern brut;
b) concentrarea sa in firile dezvoltate, si in special in SUA, Germania. Japonia,
Fran[a si N1area Britanie; c) inmultirea reglementlrilor care obstrucfioneazi
exporturile qi/sau importurile, precum si a reglementirilor privind stimularea
deschisd sau mascatd a exporturilor; d) accentuarea concurenfei intre participanti;
e) cregterea firi precedent a numirului intilnirilor si negocierilor bilaterale,
zonale gi internationale consacrate inllturdrii barierelor care afecteazi comer[ul
international; f) ierarhizarea tlrilor dupa performantele economice Qi miiestria
tehnologicl pe care le-au atins.
Toate acestea explici de ce. in ultimele decenii, s-au depus eforturi foarte mari
pentru constituirea unor organisme si promovarea unor rnisuri cu vocatie mondiald
qi gegionatd care sd faciliteze comertul internafional. in acest sens se remarcd
constitr.rirea Organizagiei Mondiale a Come4ului (OMC) la Marrakech (in Maroc) la
15 aprilie 1994, organizatie care are 117 [5ri membre Ei oferi cadrul permanent
pentru negocierea diferendelor dintre tiri cu privire la libertatea come(ului qi pentru
arbitraj, prin constituirea unui organ de apel ale cdrui recomanddri sunt irevocabile.
Participarea ldrilor la come(ul internalional se realizeazd prin exporturi 9i impor-turi.
Balanfa comerciali este tabloul ce redi, pe de o parte, exportul, iar de cealalti
parte, importul in valori totale si pe grupe de mirfuri, cu scopul de a cunoagte
situagia tdrii in acest domeniu. in imaginea de ansamblu a unei economii, importurile
se integreazi in resurse al{turi de produsul intern brut, iar exporturile, in necesitSli,
trebuinge sau destinatii.
Balan[a comerciald externa poate fi: r echilibrati - cind exportul este egal cu
importul; r deficitari - cdnd exportul este mai mic decAt importul, generdnd datorii
externe care se pot stinge prin diminuarea rezervelor valutare sau contractarea unor
credite. Deficitul apare in special din cauza competitivitdfii scdzute a produselor;
r excedentard - c6nd exportul depdqeqte importul, ceea ce inseamni cd fara respectivd
a vdndut mai mult decdt a cumpf,rat qi a obginut un surplus de venit in valutd. Excedentul
este determinat in principal de nivelul inalt al productivitatii, costurile mici qi calitatea
buni a mdrfurilor sau, mai succint spus, de competitivitatea ridicata a produselor.
Balanla comerciald externi poate fi echilibrati, excedentard sau deficitard nu
numai pe ansamblu, ci gi pe firi partenere. Este rafional ca aceastd balang s5 fie
echilibratd, daci nu in fiecare an, cel pulin pe o perioadi de cdtiva ani.
Relatiile economice dintre agentii nafionali gi cei din alte tfi presupun transferuri de
sume bdnegti care se reflectd in balanla de pHli (exteme) gi sunt snrdiate cu ajutorul acesteia.
Balanfa de plAfi reprezin&i ansamblul sumelor (creanfelor) pe care le primeqte o fari
qi al pla$lor sale in relafiile cu exteriorul, in cursul unui an, ca unnare a opera$unilor
comerciale, financiare ;i monetare dintre agenfii rezidenti qi restul lumii.
 Balanta comelciali-r este cea mai importantd componentii a balantei de pliti. care I'ROtsLE,N,IT-.]
mai cuprinde incasdri Si pliti din transferuri de capitai, investitii si alte operatii. DE I(ET'LECTIE
Fiecare componentI- (clenurnita capitol, post sau pozilie) a balanlei de pllti poate fi:
r activir, cflnd incusiirile din exterior depisesc pla$je; r pasiv[, cind incasdrile sunt
Avantaje si dezaviltttaje ale sistc- deficitar"e asLrpra independentei unei eco-
nrai rnici decit platiie; r echilibrttir, cdnd incasirile sunt egale cu pldtile. nrelor pr()tec'rir-lnist, stirnulativ pLllltrlt nonrii rtatioiiale.
Cornerlr.rl exterior este evaluat in mod rational pe baza ef icientei sale, a raportului exporturi si liber-schirnbist. Corelatitt dinti'e eficienta cornertului
dintrc et'ectele obginute gi eforturile depuse. Efecteie imediate ale courertulr.ri exterior (l6rnsecintele balarrtei conterciale exterior si proccsul cle crestere economicd.
sUnt veniturile realizate din export gi bunurile sau serviciile obtinute prin import.
Eforturile sunt, cheltuielile in monedd nalionald ff,cute pentru realizarea exportului 9i Elaborati un eseu (l-2 pagini) pe tema:
in valut[ pentru realizarea importului. ,,Efectul come(ului exterior asupra dezvoltf,rii economiei nafionale, o provocare
Pentru determinarea eficienlei comerfului exterior se apeleazir la un numdr mare pentru Romlnia Ia momentul integririi in Uniunea Europeand."
de indicatori. Renrarcdm mai intii cursul de revenire ia export (C,") si cursul de
revenire la import (C,.).
JO
.lrc _P,+C.
_ -y"ffu-,
p.
l,-*F:
in care: P = pretul produsului pe pia{a interni (in lei); ,,Cotttinent" erporti o marflf,
Finla cle irnport del0 rnilioane der lei; cursul
C. = cheltuielile de circulafie pAnir la frontieri (in Iei); pe cllre a c:Lltnparat-o cu 2U0 de rnilioane de schirlb oficial al tlonedei nzrfionale
de lei Si mai cheltuiegte Pentrtt este cle 39.500 de lei per eLrro. Se cer:
P" = pretul in valuti, la frontierd, al rnarfii vindute sau exportate.
transportuI acesteia irtcf, 8 rnilioane de cursul de reveni re la export; cLirsLll de
Acest indicator exprirnd in esenti cheltuiala interna cu care se obline cl r.rnitate valut;ud. rev'enire [a irnport; sd se aprecieze daca
lei. Din vfln 'zaLrea sa incaseazli 5.000 cle
Dacd C," este egal sau mai mic decAt cursul de schimb al monedei nationale, operatiunea sunt eficiente operatiunea de eKport si
eLrrr). Cu aceastd sttml irnpclrtd o tttarfa
este eficientd. Este unul dintre criteriiie de inlocuire a marfurililr nerentabile la export cu pe care o vinde, lal iutern, cu Ztjt) cle operatiunca de import.
altele rentabile pi de luare a deciziilor privind irnbunltatirea sh'ucturii come(ului exterior. tnilioane cle lei, din care. se acopera taxele
Un alt indicator este cursul de revenire la import (Cri).

c.," - P' *T' ,

TEXT DE COMENTAT
Pi,,
in care: P, = preful produsului pe piata interni (in lei); ,,Numaigradulproductivitd dacdaceasta
Ti = taxele de import percepute pe rnarfa respectiva (in lei); lard
ffebuie sdiie produsd in [...]" .Tendinfa
P," = pretul de import, in valutd, al m[rfii respective la frontiera. mdrfui
concentrdiiasupra anumitor unciiconduce
Cu cAt cursul de revenire la import realizat (incasdrile in lei din valoriticarea mai degrabd cdire sistemulunei produclli specializatg gi, ca atare,.incomplete
in rapoh cu ansamblul nevoilor uheildi. in acest mod se creeazd qi se menline
produsului importat in economia nafionald ce revin la o unitate valutarir) este mai
mare, cu atat este mai avantajos importul. CAnd C, este mai male sau egal cu cursul
monedei nationale, operafiunea este eficientd.
Ehcienla comertului exterior are o arie mai larga de cuprindere, intrucdt se exprimd si
le atAt de variate, la a cdror producere
prin efectul exportului qi importului (insumate) asupra cresterii economice, prin
renunld din cauza prea miciiproductivitdli a muncii.
contributia sa la dezvoltarea de ansamblu a economiei na{ionale. Come4r.rl exterior are un Conceplia noaitd condice la o dependenld reciprocd gi la o spiiinire a
aport major la modificarea structurii materiale a produsului intern brut, pe care o popoarelor [...]."
adapteazd trebuinfelor exportind bunuri produse peste necesitdlile inteme si importAnd
' ' Noi recom'anddm protecfra numai pentru articolele de mare productivitate a
altele pe care nu le produce in cantitdlile cerute sau deloc. Agadar, eficienta comertului muncii (a cdror prodictivitaie aferenti depdse1te prductivitatea medie aldii),
cu exciuderea de la proteclie a tuturor celorlalte.'
exterior trebuie abordata atdt prin prisma ef'ectelor directe. c6t gi prin prisma celor indirecte,
Mihail Manoilescu, ,,Fo4ele ttctyionale productive si comerlul erterior'
mediate sau agregate. Ca urmare a acesfui fapt, se poate considera ca un criteriu totaliza- Teoia proteclionismului ;i a schimbului internayionctl"
tor al eficientei comerfului exterior aportul sau la cregterea produsului national net.
 l. Pe ce criteriu trebuie sd se decida duca o marfd trebuie produsd ?n tarri salt
importatci?
2. In ce activitdli (productii) este bine sd se specializeze o tarci pentru a
participa c'u bune rezultete lu comeryul internayional?
-
3. Care octivitcili economice trebuie protejate impotriva concurentei externe
;i de ce?
{ . l'i::lir \:tiiti;ti;r'
Relatii de toate genurile care au loc intre ageufii economici din ldri cu monede diferite
fac necesard convertibilitatea intre aceste monede. Astfel, cererile si ofertele pentru
fiecare moneda convertibild sunt consecin[a normald a schimburilor de bunuri qi servicii.
a miqcdrii capitalurilor in cdutare de plasamente profitabile, a deplasarii turiqtilor si a
transferf,rii averilor intre tari etc. Cererile $i olertele de diferite monede se intdlnesc pe
piafa valutari.
Piata schimburilor valutare consti in esenta in vffnzarea-cumpirarea banilor
care apartin diferitelor tiri.
Operaliunile de pe piala schimburilor valutare se fac aproape in exclusivitate prin
intermediul bincilor. Banii in nunlerar delin un rol nesemnificativ pe aceasta pia6.
Bdncile opereazii pe aceastA piap fie pe cont propriu, fie in contul cliengilor. Cererea gi
oferta isi au sursa nu numai in activitdlile bdncilor si ale clienflor ior, ci 9i in intenliile
speculative sau de apdrare ale agenlilor economici impotriva consecinfelor negative pe
care le-ar putea avea pentru ei modificarea cursurilor diferitelor monede. Institufiile
financiare care cump6rd 5i vdnd valuta oblin profit din diferentele existente intre cursurile
de schimb de pe diferite piege (1ari sau centre) silsau din dit'erenlele dintre ratele dobdnzilor
practicate pe piegele respective.
Prin confruntarea cererii cu oferta diferitelor monede se formeazi cursul valutar
sau rata de schimb valutar, care este pretul unei monede exprimat in alti monedi.
Variabilitatea cursului de schimb in ftinctie de cerere 9i ofertd chiar in decursul unei zile
induce pentru agenfii economici incertitudinea cu privire la sumele pe care le au de
incasat si datoriile lor in monede strdine, mdrind riscul schimburilor valutare. Oscilagiile
foarte mari ale cursurilor sunt percepute ca o frdna in calea schimburilor valutare. Pe
piafa valutari se realizeazd, doud mari genuri de operafii: la vedere si la termen.
Piata la vedere consta in vdnzlri qi cumpdrdri ale diferitelor monede care trebuie
livrate efectiv in cel mult doud zile lucrdtoare de la data realizdrii tranzactiei sau
contractului.
Piata la termen reprezintf, vinzlri pi cump6rlri de diferite monede care au loc la
cursul existent in momentul contractirii, dar care se finalizeazi prin livrare qi plata
efective la o dati ulterioard, fixatd atunci cdnd partenerii qi-au asumat angajamentele.
De exemplu, cazul unui importator englez care cumpdrd bere de la Stuttgart 9i trebuie
s-o pldteascd peste 90 de zile in euro. Pentru a pldti in euro, importatoml englez trebuie
mai intdi sd cumpere suma corespunzdtoare. El ar putea a$tepta pdnd cu doud zile inainte
de expirarea celor 90 de zile si atunci, in a gg-a zi, sd curnpere pe plata la verlere
surna
in ertro nscesatii. intre tirnp insi. cursul euro poate si creascir, si el va trebui sil pldteascd
mai mult:i tnonedi l-littional5 pentru a infra in posesia ei. Itnportatorr.rl, dorind sa
evite o
asemenea situalie. va cumpira irnediat pe piala la ternren suma necesari in
enro, la
cursul existent si cu termen de predare peste 90 t1e zile, c6nd o va lolosi tlirect pentm
plata datoriei.
in general. cursul la tennen este mai ridicat decdt cursul la veclere. Diferenga riscului
este mai mare pe piala la terrnen.
In Rornania, piafa schimburilor valutare se prezinti in ipostaza dc piati liberi,
unde se efectueaza direct operatiuni de vf,nzare-cumpdrare de valute, la cursuri
liber negociate pe tot timpul zilei.
Prin intermediul pietei libere actuale. monecla na[ionald se af]d in regim de
convertibilitate interni, limitata in principiu la operatiuni de conr curent. Limitarea
se refer[ si la caracterul intent al convertibiliutii, ceea ce inseamnrr cd moneda
nationald
se poate schimba numai in inteiorul grii pe valuta care a ajuns aici pe
dit'erite c5i. iar
schimbul de monedd nriionala pe aite valute se et'ectueazd in princijd pentru
agenfi
economici rezidenti, il timp ce pcntru nerezidenti persoane fizice nu este permis
decat
in anumite conditii. Odatii cr.r intrarea in UE insi, monecla noastrir sc va negocia si pe
pielele din alte lari devenind astfel pe deplin convertibili (si in afara
t6rii).
Pirrta vah"rtara din lara noastrii se compune din: l. piafa varrrtari interbancari pe
care opereazi bincile comerciale pe cont propriu sau in nume propriu qi in
contul
clientilor. intrucit clientii acestor banci sunt fiinre de dit'erite genuri, se apreciazd cd
piata interbancard este rezervati persoanelor juridice. B,incile conrerciale actioneaza
pe piala interbancarir cAnd ordinele de vinzare-cumpdrare primite cle la clicnti
clepi;esc
sub aspect valoric posibilitdtile lor sau indicd cursuri neconcorclante cu ale lor,
astfel
incfrt trebuie si se adreseze altor binci pentru a le realiza. Pe piata valutarii interbancard
se pot face vinzdri 5i cumpariri de valutd la veilere
5i la termen. Bincile participante igi
anunte un curs propriu la vdnzare gi la cumpdrare. Acest curs se tbrmeazii in funcgie
de
cererea gi ot'erta proprii fiecrirei banci, dar nu este rupt nici de cursul oficial
si nici de
cursurile celorlalte bdnci care acfioneazi pe piala interbancard, intruc6t clientii isi pot
alege orice bancd la care cursul le este cel mai convenabil gi, in plus. bancile vdnd
si
cumpft'.{ unele de la altele.
in condiliile acestei pie(e, agen[ii economici pot retine integral incasarile in valutd
din operagiuni de export, vanzdtorii qi cumpdrrtorii de valutd pot depune oricdnd in
decursul zilei de lucru ordine ciue vor fi executate, iar Banca Na[ionald are rolul de
reglementare gi supraveghere. fiind totodata obligati sI stabileascl si sa publice
cursul
oficial. Acesta este un curs mediu ponderat, calculat pebazatranzactiilor care au loc
zilnic pe piala interbancarf,. Cursul oficial nu este obligatoriu pentru agengii economici,
ci orientativ; 2. piata caselor de schimb valutar, rezervati vAnzirii-cumplririi de
valuti pentru persoane fizice rezidente gi nerezidente dacd vdnd valuti caselor <Ie
-
schimb - gi numai rezidente - dacd cumpdrd valut[ de la casele de schimb.
Piata valutari acttrald a tbst conceputd ca un pas spre realizarea convertibilitrlii
monedei nafionale in conditii mai bune.
' Pe bttztt schemei care urm eazd', cum influen teaz/a stabilitatea puterii
identificati : de cLtmpf,rare a banilor cursltl de
pe ce cii politica economicf, a altor schinrb al mottedei nationale;
tari poate infltrenta cursul monedei - ce relatie existf, intre cursul monedei
nafionale; nafionale gi int1a1ie.

't,4 'u ,* i{ q

''-*i { ig,t ...}Hi"a & -Arfl.hf,.€'+, "q

Puterea de cumPdrare
a banilor stabila

Econorniile tirrilor sunt implicate ciin

ce in ce rnai rtrult ?ntr-rin []rr-]ces; dc
intensificare a relatiilor intcrnationale
pcntru '.1 rispunde ntai bine necesit[tiior
Paritatea puteriide
Balanla de plali
cumparare a banilor
care alr deve nit nrai n Lrille roilse si rnlii
echilibrati sau
excedentard
mari. in fclul acesta. nenLlri-riiratrI-l
a.ctivitziti econonticc. procluctia li iliatl,
aItiidatir lclcale saLr zonal-natiillrale,
Curs de schimb favorabil, depitsesc tot rnai rnult spallile nationale si participirii
moneda este apreciata
unititilor crconornice ttin tari dit'erite.
Fig. 13.2. Determinarea externci ,si internd a r:ursului valutar Aceastii tendin[a, existentd totusi de mr.Litd vreme, este releyata de faptul cii,
dupir 1950, cotnertul internalional a crescut de 2,5 rrrai rapiC rlecit PNB al planetei,
iar in ultinrii treizeci de ani, investitiile stt'iiine clirectc. cleditele internationale $i
plasanrentele pc' pielele financilre externe au crescut si nLai muir-
Pentru inielegerea acestui proccs. a t'orrnelor si importantei r,ale. r,<lm studia:

Purcurgfind flL'as't capitol, ve{i avea

posibilitcttea sci:
A. INTEGRAREA .,stutliuti t;orttittutttI re:!utiilor proprii
ECONOMICA ct(tivitulii ec()n()t'ttice f n stutliul integrdrii
,ri irt c'rulrul .l'onnelor proprii acesteia;
u r,(i ittsu:;iti ltrirtciTtale:lc tn(rnente ole
B. UNIUNEA EUROPEANA istctriei,fonndrii (Jnir uti i E.uropena,si :ic7
t'cfil i:,rLt i s'einni.fit'rtt iu r: ri.stc tttei uceste ict

C. GLOB ALTZAREA pe nt ru Ronitititt:

* trttr:legefi si.f'r, ltt.;iti rttttiunile
ECONOMIEI ittegrririi curop(rle, c1t,si ule
.rpec'iJ'ice
globu I iz,d rii ccononti e i
 Ie;irea actir,'itatii economice dincolo de caCrul iccal Si de
frontierele nationale a inceput prin contactele dintre unitzrtile
econoniice apartinfrncl .li t'eritelor t.iri. Nrv'elul dezvoltflrii, starea
trarnsporturilor Si ct)ntLrriicafiilor aLl fiicut ca tenonrenul acestir
si se manifeste mai intii intre tari vecine, din aceeasi zon5.
Ulterior, aceasta s-a extins pe o arie geografic[ din ccr in ce
mai mare, astfel incfit, in prezent, S-B glohalizat. Procesul nu a
cuprins insf, toate tlrile si zcinele lunrii in aceeagi mdsurd. Dacl
aveln in veclere rnoclul de manilestare si intensitatea participirrii.
actiunile firmelor, dar li t[rilor in procesu]
ele economiilor
internertion aliziirii, se pot strllcttrra pe dor-rIt tendinte
tu ndarnentale.
a) de integrare economici - ansamblul proceselor prin care doui sau mai
multe tiiri realizeazii un spa[iu economrc comun mai eficient s'.tb anumite aspccte
sau in ansamblul sau;
b) de globalizare a economiei - procesul prin care actele ecottomice, economia
devin expresia participarii la un sistem cle relatii care au ioc la scard mondiali
(globali).
:::i :: : i:
:"::
: actiune promovatA intr-un anumit context reprezintd integrare,
..:. :! ,. ,, .., r iar in altul, globalizare'
Vecinatatea statelor tacrliteazi integrarea economiei;
granitele comune si apropierea reprezlntd, factori importanfi in
acest sens. Dar, pe l0ngd acegtia. mai trebuie sa existe $i interese
sconomice;i politice comune sau convergente pentru ca
internationalizarea sa ajun.-tf, la parametrii de astdzi.
Canct dezvoltarea economiilor unor tiiri din aceeasi zon5
geografica Si a relatiilor dintre ele a atins un nivel ridicat si un
anumit grad de complexitate, au apdmt 5i interese economice Si politice comune sau
convergente, Iegate de addncirea colaborarii ;i cooperarii dintre ele pe plan economic,
social, cultural, politic. intr-un asemenea context istoric favorabil s-au creat numeroase
torme de integrare, difcrentiate dup{ intensitatea pe care o au. Astfel, integrarea
poate implica intreaga economie sau numai anumite segmente ale acesteia;i doar
suh uuele aspecte. in primul caz, se spune ca integrarea este globali, iar in cel de
al doilea, ci este sectoriali sau pe anumite produse. Asemenea exemple sunt Uniunea
Belgiano-Lr.rxemburgheza, Asociafia Europeand a Liberului Schimb, Pia[a Comunii
devenita astazi Uniunea Europeani, North American Trade Agreement, Asociapia
Latino-Americand de Dezvoltare pi Integrare etc.
din 1932, s-a realizat Uniunea vamald Belgia-olanda-Luxemburg, care avea ca
obiectiv addncirea integrarii, astfel inc6t sd se constituie o uniune economica. Aceasta
acester
si finan
asigura
acestor
sd functioneze at6t timp cAt a fost necesarf,.
Cu cat numdrul statelor participante la integrare se m[reste
$i cu cat intensitatea integrarir creste, cLr atet se contLlre*zil
mai mult necesitatea unor structuri orga nizatorice si.juritlice
permanente, inzestrate de statele respective cu autoritatea
corespunzAtoare ducerii Ia indeplinire a colabordrii si c6opertirii
specif ice procesrrlui de integrarc. Uneori, in formele ioarte
avansate de integrare, structurilor cle acest gen li se confera
un caracter supranational; ca urntare, eie devin autonorne
in raport cu statele participante. acestea din urnte renuntancl
in rnod deliberat [a exercitarea unor atribufii ce le reverlearl ca
state independente. spre e realiza perfornllnte eccnomice
superioal'e celor de pana atunci. tn aceastd forma iltegrareil
este interstatali.
Integrarea $i structttrile sale s-au format intr-un context
general complex, insotit de controverse $i dispgte pentru cir:
- prin continutui lor, afecteazd, raportul cle interese existent
in momentul integrlrii intre agentii economici rezidenti.
modifica perspectivele lor in rnod diferit, plaseazd competitorii
din tiecare tara pe o noue grili de start tata cle aceste perspec-
tive, aduc cu ele problema renun[arii la anLlmite atribute ale independentei
tlril or,
iar in cele din urmd, aproape la toate;
- sunt insotite de renunfiri, costuri 9i avantaje aproape imposibil de distribuit in
nrod echitabil pentru toate tdrile participanre la integrare;
- orientiirile 5i practicile generatoare de eficienfi in spatiul td,rilor integrate aLr
reflexe discriminatorii in relafiile cu celelalte tari, genereazi avantaje unilaterale.
rntegrarea, in general, si cea interstatali, in speciar, au un efeci murtiplicator
asupra eficientei in spatiul tarilor membre qi asigurI
totodatl cele mai bune
 con(litii pcntru stabilitatea si integritatea lor, ceea ce lacc
cir iiccstea sii ?rezintc interes petitl'Ll tot tnai rn u Ite tiri
Perf'cctionirren pe [)ftrcurs, rcntedierr--.1 Lu]or dificurltati.
concilicre a Llr)or iutcrcse $ i efortliri, in nt irsura in cal c illr loc.
pclt spori atrtr:tivitatea intugrarii ca rnod clc rea I tzLLte a
e(lc) notrt le,l colrtcmptu'iine.
' Asociatia Europeana a Liberului Schirrrb (AELS) a fost creatd prin acordul
de la St.ickirolm la I9 noiembrie [959, seninat apoi in c'apitalele ti.rilor participante
, - Marea .tsritanic, Norvegia, Suedia, Elve{ia, f)anemarca, Austria si Portugalia. A
rintrat in vigoare Ia l5 aprilie 1960. in nrartie 196t. la AELS se asociazi Finlanda,
care devine membrf, deplind in 1963, iar in 1969 aderii gi lslanda. Dupa intrarea
r\,[arii Britalii si a Danemarcei, in 1973. in Comr.rnitatea Econornici Europeanf,
se drrninrreazd num:irul lirrilor rnentbre ale AELS; in 1986 intra in CEE si
Portugaliit. iar in 1995 au mai intrat Austria. F'iulanda Si Suedia, in AEI-S ram6nind
5i nrti pritiiri nrembri. intre tinrp insir, in 1990. a aderat Liechtenstein. Este apreciatir
ca o zonA cle comert liber, care nu a ajuns la stadiul cle uniune vamald pentru ci
nir a adoptlrt tarifirl exterior comun (unic) falir de lirile tct'tc. Este condusd cie
Consiliul statelor membre. care poate lua decizii numai cu unaninritate de voturi.
Printr-un acord incheiat de AELS cu Comunitatea Economic{ Europeand in
mai 1987 sLr creL'azd o zond de cornert liber de dimensiuni rnult mai mari. denumitai
Spatiul Economic Europcan (SEE). Dupa ce in t994 s-a semnat la IVlaastricht
irc:ordul cle constituire a Unir"rnii Europene, SEE iqi ldrgeste obiectivele in directia
constituirii unci pie.te comune in stare sI asigure libera circulagie a mdrftrrilor, a
fortei rle rnuncd;i u capitalului.
lnteglarea econoniiclr rlintrc state 1'loate luzr dilerite torrne.
Dirpa gritdul dtr inte grarc, se drsti rrg:
a) zonele de cotncrt liber, in ctue taxcle vainale;i restrictiiic
cantititt.ive in caelrul sctrimburilor dintro tarile nrenrbre ale zonei
sLlnt stipriruatD, clar poiitieilc externe ale fiec:zilui stat fata de
cclr:iaite tari riiniin libere. r\Sociatia Eurclpo:.rnlr u Lit'lemlr,ri
Schirnb a lost ntr-rlt timp o asctncnea zonii:
b) unitrnilc vamale, care sunt z-orle rlc corncrt [ibcr ce,si-au
anltonizitt legislatiile vanrirle nationale si aLt arloptat Ltn tarif
t,anral cotnLtn t'ati cle tririlc ter[u'. Cotnun itatea Economic:ir
Eurttpcanii a t'ost o uniunc vamaia;
c) pietelt contunei care sunt. cle fapt, uniuni vamale care
arsiqurii in irttrrrior libera cire ulatie a mirrfurilor,, a fortei cle
tlr.tucd li a capitalurilor. Comunitatea H,r:ononric[ Europeanir
nLl;.r fost cc.,nsiderati a li o piaga comunti deplini pentrLl cd ntr
asigura in totalitate libcrtatea de circula[ie a capitalurilor.
Itr.:estea fiind sLlpLrsc controlului aut,lritiitilor uati<lnale;
d) uniunile ccottottrice, ciu'e surlt piete colrrun.: ce rciilizclzii iir plu, artttonizttrelr
. politiciltr c:crlttot.tticc itatitirtt[e atit i.g austnrhlLt cil si:,r'ctoriui iericrgtti,;. nlortetar,
egrar. inilttstrii:1, sr:c:i:rl ctcJ. Politica Ag;'ir-rrizi {1,;nrurrii (Pi\{l) si Ncur.t Politicir
a UE sunt c()risidcratc e\cnrf,lc <le pirliLicri ricctoi'irla al'moniz-atu. Uniunea
,A.gr-iccrlii
utoncterJt, adicir arrnoniz-arcir politicrlor rntlnetlrr.' si riili:zui'err rint:i nrrlncde cornture
(l,niue), Ll[)urc ci:i i] ctlrtciitic LI unci ttnirrni ceoirrirrtri-:c:
r) integrilI'eil ecouiitnirii totalu, ciu u q;ste t" on:;i,lui iltri ri inirlt grnd
cai'acterrntL pritt urtificlircli pr>litiu:ilrlr t':ctllloiiriuc tle lilrsrrnrhlrr. strucf r-ti'i.rle
i
sr-ib conc[itt-'et'ca un()r uuLor'i Iijti supranatir.'irlric,
I f) integrarea politica si sociala, clrr.- r:onr1:icteez-ii inte'.grlr"eir et'orrornicii toteilir
i priir crearea de irrr;titutii (strucluri) coiltunL', carc preilLu din eotnp.rt;ntelc statelrlr
I Darticipante, avirrd atrihutii tot mai aurpic in clomeniil,. soeiir.lc;.i politicc.
Etcctul crc:sterii el'it:ientt'i ccouol.uice irr i;rocestil illcgririi r t ' ii:sotit $i do nlte
t-etrirutcue, prr:cLun: intensiiicarea c()njul'enhli iir intcrioml lr);l()r piirtc nrr.it'iiJ, crcsterea
puterii cie neg,-rcie re a grirpiirilor interllirlir'lnistc. ir ansliri rnirrilc stluctunllc pelltnr a.
atctrtta dif-erentelc clintrr'z-r-,nclc sp.itirrlui intcgrai, cii,t!: rlc\,i11 itctttn tniti vizibile etc.
ooliticiic ice irriii cli: ecl,:Iaite te-rri
c-eu;"rt)r'.1
o pr-(rtliciLiii {.t liuc,rtri stat.
r".iitu.irriirrll
p Uniuni) vrllrlalii - z:unli dc t'otnet-t
Intcrnatiottatizarca ccunornici - iiht:r ir, cflrc rllrii,: ittelllbrc si-att
trttnslbr-t't r.[rca intr-o rr t,tf rnai rr.]l,l'u-
lLisr.rr-ii itrntunizirt legisilitii le r,iiitutlu ntriiotrale
: a ccorlonriei clirrtr-urt tnsaur:blu dc acte si aLt ti(l{)l)tat Lrii i;ii'if i atititl cotltLtn t'l-ttii
trrrcule sau nrltionirle in acte care c:;prirriii dc tliriie torir:.
participarea unit;rtilor' geonornicr din ,, Piittlt coITt un,l tltti'.tt':c vittltal it
nt;li m'.llte tttri. care asigru'li i;-i ittt,-:r'lor lit;t:r.t cii'cttlatic
'+ Globaliztrca ecooorrici - proces 1 hrir-riirilgr si serviCiillr. ir lr)rtci clc
clc intensitatc sporiti prin ccil'c rrti incli si ;t crrliitu!r-triior.
eLrc)nomia ca activitate clevirle erpresia Uniurre ecollonricl - piirtti conrtttrr--t
participirrii fuctorilor' (le productie si de ' cc real tr,eaz'..t in pltrs Lil'lll0ttizelre zt
piatl lu scura nrondiala. : politicilor ccononr ice ttaiic;ti;ilc atat pe
a Integrarc ecotrornica glohala sau I
a.nsanlhlrrl ecorl()ruir:i. cet si scctorial,
totala integrare cai'c intplicii: ar end o moneclll coltlullit (tinir:li).
' econorniile tirrilor perrticipante iir' I + Intcgrare ecolrornica deplinzl
ansrlrnbltrl lor. cu scctoarele, rrurlurile 'integrarcl cle cel Iltai inalr gracl.
si sLlhramurile pc cure le aLl. ' cirritctenzatii llntr trnit icltr.:it politic ilor-
# lntegrare economica scctorial:i - ,
ecorlorrlice dt'. ;lnsillnbltr. sectorialc si
proces de' integrare in r-:irre estc arltl'enat ..,trttctLlrale. sub conclucerea Lli'lor ttLttc)-
rlLrmLli Lrnul sau cirteva sectuare ale ri triti sLrprunaIiotralc.
economiilor, ilr uneor-i numari activitiitilc , Integrrlre politicir si sociallr
clirr care sc obtin anun'rite prrclduse. t'rlrrrir. cat-rr r. olllpleteitzit i ntt'qrtlreil
+ Tona de cornert libcr sau de liber'
econontiuit deplirt:.i pi'in crcirrca de
schinrll fr:rnrf, d: integrare structuri (in:titrrtii ) colt ltit)e, crztrc prelZLLI
caracterizatii prin suprinrare;r taxelor, dirr crtntpctentclc statelt:r paiticipltrite,
varnale si a restrictiilor cL.rltitattive in,
' L*,f,nd atribLtiii tot i.rilil amnle in
schinrburi le dintre tirile rnembre,' dorneniile sociaie ri politice"
 l8-1
o ef-ectcrle pozitive iittrerraizute
de initiatqrri arr fost peruepute
*si aprcciztte bine de rnajclritatua popLrlariei
tariior rntei-esats de
realrzarea rttte-triirii, iar ap;i conlirr,.te
func(iona.i i;
inar urru
decursul
^ u Lr

.Care sunt ceic nt;'ti relcvattte feno- integrare Ui clespre care se spune ca sunt ' crxtstenta Llnei vOittte politicc, foztrte priternice tlerdicate
mr-'ne penii Lr iirterrtrlionalizarca econo- rt-'zu ltat u I acestc.ia'l integrar ii;
mtci'.) Pc excrnplul unci tiui, identitrcati efec- ' experlenla li collt'irntarea posilriiitirii upei inregriri i

,, Ce forme concrcte are i n te rn atro- tele econornice poz.itive induse de intc-urarea

nal i zarea economiei ':-
sa. ciirbunelui ''si otelului (cECo). ce urmarelr
* Dupf, ce criterii sc pot distinge intre crearea uuei picrte corlufle pentru cele
Ce forme imbracd inregrarea errono- rloua produse.
ele formele integririi econ(rrnics? micil'l La constituire, principalul obiectiv prevdzut
, Ce procese ini;otesc in rnocl inevi- Ce efecte colaterale foarte impor- in Tratatul de lzr Ronra a fost crearea,
trlind la sfirqitul anLrlui 1992, a unei piete in cadrul careia sfl se realizeze
tabil integrarea economicra a diferitelor tante determina integrareu econonrica? libera circulatie a bunuriror.si sen,iciilor- "n*ur.
tirri'] capitarurilor gi persoaneror. Tratatur de la
Ce semniflcatie considerati cd au ef'ec- Rorna a tbst actuarizat in r9g6 printr-un
Ce controvcrse si disputc ali ztpitrut u.li',.,I .unor.ut sub denumirea de
", tele coiaterale ale integretrii econornice in- ttnic"' ce deschidea noi perspectrve pentftl piata ,,Actur
in decursul integrlrii econom iilor dicate ca riispllns la intrebarea de mai sens, obiectivur devenea t]niunea
comLrni care se crease deja. in acest
diteritelor tlri? tconomica si N{onetari . in rgg2,comunitatea
inainte'/ Economicd Europeani d:yir: uniunea
* Care sunt electele pozitive cele mai ru.of"rna. pri,rr-un trarat care-r inrocuieste
pe cel de la Roma' iar obiectivur
importante pentru tiirilc participante la prin a<loptarea *nei monede unice ".o,ro-i".principal trevine crearea -rlr.i,,"rr"'r*"
si o.,n'.i.-.rrruri fixe in interior. ca urmare,
1998 s-au nominarizat cere,nsprezrce in
{iiri care participii ra uniunea economici si
monerard. ele indeprinind rrei criterii
fundanrentile cu privire ,, o.i,.urio**"i:
datoria publicri qi infla1ie, care trebuie.i
,,".rit.,,ere in lnumite rimite, s_a adoptat
Estc ccil mai avansata forma de integrare. ISi ilre originea moned. unic. denumitd eu'o, care a de'enit
efectivi drn 200r, 5i s_a creat Banca
?ntr-o itlce lansat[ clupi Prinrul Rlztroi Mondial, in l9?1. Erropeanir, menirf, sii .ealizeze poritica
*;;r";;;;;#";;
potrivit c:5reia o E,trropi divizata genereaza conflicte, idee Tot in 2001' consiriLrr Europea, o a."ir p.egitirea iecizilor luate.
institugionale a uE' r'izand integrarea
unei noi etape a reformei
carel s-a revigorat dupa al Doilea R[zboi Nlondial $i a cf,pAtat _____o.srvs poiiticii ptIlI
.u." si se clcpd5eascri tbrma statului-
l.,\/rrLrv(r p'.in Laltg
natiune si si se pror,oveze o ,,constitutie
l

cotltur real. a,_irop"and,,

Constituirea sa a avut loc prin Tratatul tle la Roma, setnnat
lntegrarea piefelor
Ia 25 rrrartre l95l ui intrat in vigoare la I ianuarie 1958. Stettele
sernnatare au fost: ISelgia, Frarrta, Germania, Italia, Luxem- I Mobilitatea
Liberalizarea
burg, Cllanda. Ulterior, au mai aderat: Marea Britanie, schimburilor
politici I factorilor gi lnstitufii de Monedi I politicilor
I
comerciati firmelor. 9i I conjuncturate,
Danemarca si Irlanda (la I ianuarie 19731, Grecia (la I ianuarie de bunuri coordonare
.o*r*- | Reguli de a politicilor politici I Rscate 9i
198 1), Spania si Portugalia (la I ianuarie 1986), Austria,
(nefin.) monetari I
eccnomice sociale.
unicd I futoritate
Finlanda Si Suedia (la I ianuarie 1995). Ulterior, au mai devenit
membre ale UE (2004) Ungaria, Polonia, Republica Ceh6,
Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru si Malta,
iar Romflnia qi Bulgaria iSi preg[tesc primirea pentru 2007.
Are caracter interstatal. De asemenea, are caracter deschis;
unele tlri sunt in curs de aderare, altelese preg[tesc pentru
inceperea tratativelor in acest sens, in timp ce un alt grup de Uniunea
economtca gt
tari au ca obiectiv asocierea gi/sau depLrnerea optiunii de monetara
ade r are .

Forrnarea Uniunii Europene a fost favortzata de:

Sursa: Adaptare rlu
o existen[a unui moci de viatii relativ asemf,nitor, avAnd la
bazl, acelasi tip cie civilizatie in majoritatea f[rilor europene; Fig. 14.1. Fozele tjE rte lrt ttl.trtritie pAnd tn
prezettr
 '4.-
.'{1.=:.
I ,\-l

Etapele integrririi ccononrice in Uniunea Europeanir al tarilor tnentbre. Statcle care fac prute clin Uniunea EuropeanA
nu au pLlterea autononra rle decizie asupra unor domenii cedate,
Llniuuea E,urtpcanii estc iu prczent in ,;tupa integrirrii politice. care asigurd curstittlirea care formeaz;d, obiectul sLtveranititii cclmune $i substanfa iiit. (-

lnci unituri corrrplet': sau dcplinc perrtrr.r tiriie rttctnbre. S-au lacut de.i+ antrnrili pagi in identitltii europene, ciu'e se cleosebe$te de cea a ferilor membre. ..t.-+ .
illJrr ir
clirec[ia integriirii socialc si s-err eluborat proicctr- de unificare h l'isctlitaiii. dar punctele Drumul parcLirs pAna acum este marcat de numeroase L; tt,l,:
rle iedere ale t;irilor pe acr:'ste problerne suut toarte clilerite. intrucit inseqi situaliile lor impliniri, care demonstreazd cd modelul de integrare ales este Iiuropc:.1n. j
strnt tbarle dit'crite. In lcest sen), irnn()lliziilte punctelor de vedere si obtinerea consensultti viabi[, iitr c-onsccvcl)ta $i creativitatea celor care l-au pus in aplicare
tloredii ri.ii .

rimin preocnpiiri ale :itl'nctrrril(.,r integrationisite proprii Uniunii Europene ltctuale. i-au asi-eurat succesul. Revelatoare sutlf sLlperioritatea modelului
Pe parcurs. stnrcturilc organizirtoricc si juriclice au eloluat spre o retea institutionalf, conlunitetr fata de rnodelul AEI-S (ceea ce l-a fircLlt acceptat de
adccvatii procesulr.ri iriLegrririi. Uuiulrea Europeana arc stn.lcturi organizatorice, econonrice lnai rlrulte state foste mernbre ale AELS), progresele evidente
si p<llitice proprii. cu anumite caracteristici supranationale. Institutiile care fonneazd realizate de economiile f[rilor comunitare, concretizate in dimi- . Petttrtt {,-,r'
nucleul mccani.srnului de func[ionare a tiniurrii ll,uropene suut: nuarea costltrilor $i cre$terea nivelului general al eficienfei, tarile ca r":
. cea nrai inalta atitoritate, in care [irile membre sunt
Consiliul Europcan - supletea rnijloacelor folosite pentnr atingerea obiectivelor. devenit nr r.i: i .

rcprezentatc la ccl rnai inait uivel (sctj dc -ctatc $i gr.rverne). Stabileste obiectivele politice In perspectivir, Uniunea Europeanf, vizeaz.6, nu numai ale tllr. f f".', I '

cele niai inrpclrtante; realizarea obiectivelor decise in ultimii arli, ci $i extinderea sa

. Consiliul liuropcan dc N'Iinistri - principala institutie cu prrtcre cle dccizie. Aclopti
decizii cu unanimiiate cle voturi sau, in frrnclic clc sitrratie, c:u mirjoritate calificatd sau
ma.joritate simplii. Fiectrc tftrtr arc un nunrirr de voturi propot'donal
cLl potentialul rlc(itionlic $i dcnto-urat'ic. Reuneste rnini5trii tlrilor
lnen-rbt'c lte ct()incnii cle Ctlnrpetcniri. A:.,tiel, Consiliul ,,cconorlie-
t'in:.rntc" r'cL(ncstc mrniltrii pentrll econoinie. Consiliul agricol
reuneste nrinistrii I--cntru ftgricultura etc.:
o C--omisia Iiuropcani este institutia exec:utivl, care are
ohligatia de a reprczcntil erclusiv interescle contunitare. Pune
in alllicar-e ctcciziilc. col'ltrolcAzii rL-spectarea legislafiei c:otuunitare.
.Purlamcntul Fluropeiln este forrnat din menlbri alesi prin
vot dircci cle (-"ctlit'irlii statelor LTniunii. Are conlpetente laugi, printre
carc: aprohii acordLirile internationale ale Uniunii Europene.,
controleazi bugc'tiil c:omunitar. unnareste apiicarea politicilor
corllLlnltarc:
potrivit unei strategii aclaptate conditiilor actuale. tn acest con-
text se inscrie Si acclrdul cll RoffrAnia, intrat in vigoare la 1 ianuarie
1995 $i ctre prevede eliminareir restrictiilor cantitative $i tarifare
la fluxurile de mtitfuri dintre [ara noastrd si Uniunea EuropeanA
(in arnbele sensuri) potrivit trnui calendar convenit, Iiberalizarea
graduala a circulatiei serviciilor. capitalului Si persoanelor,
zumoniz.area legislatiei romineSti cu cea comunitare etc. La acesta
se adaugd acordul de inc-heiere a negocierilor pe domenii
(capitole) pentru intrarea in Uniurrea Europeana prin care se rlil ii j
u
stabilesc obligatiile $i avantajele Romdniei specifice perioadei avanl.il,iclril- ,'
tranzitirrii care, potrivit prevederilor, ar putea sd inceapA la :';'
Cll I. {
I iernuarie 2001 .
bcnci'iutr:,
Intrarea Romdniei in Uniunea Europeand la aceastA dat['devine
posibila prin ?ndeplinirea principalelor conditii prevlznte in acest
SCN S:
' Rtl:l: il :

. Curtca de Conturi a fbSt il],ilL ;,;

. asigtrrarea
,.

este n,"rnrit5 dc Consrliul European $i stabili tetii institutiilor care garan teazd, buna
\c li.:r" inulizarca corrturilor Uniutlii;
controleii;,-lr I
la L;niti:;i
functionare a democratiei. asi-slurarea suprema[iei legii, drepturilor
. Curtea dc .trustitie, care vegheaz.i la re.spectut'ea legislatiei omului $i respectului tata de minoritati;
Eurtlpc.l.{. i ,-

contunitare $i regleazn litigiile intre statele membre. institutiile . incorporarea in propria legislatie Si aplicarea sistemului de Si a prclj;,ri i'
conlurlitare. asocii.rtii $i intreprinderi, persoane particulare $i aderart, ir
norrne conlunitare - decrzrt, directive $i regulamente - adoptate
jurisclictiile nationalc. prin nego(: i{-,r ; ,, .
pind in momentul aderf,rii;
UniLlnea [-'uropeilnd este o formulf, de integrure profund . recunoa$terea obiectivelor stabiiite pentru realtzarea uniunii incc[]ti i,
originalii. dcosebit[ f at[ de toate celelalte aflate in curs de realizare. irt anul ){):1t:
o economice $i monetare Si promovarea actiunilor necesare in
Curtea de JLtstitie cle la l,nxernburg o apreciazd, ca o ,rorganizatie' directia indeplinirii lor; ' Intt'iat"i- 'ji
11,:
interstatala autonomri", ceea ce inseamnl c[ ordinea juridiclt . existenta unei economii de piali func[ionale, capabile sa ef ectivri in 1. ' i
If . comunitarri. aclica ansarnblul cle regr.rli si componente care-i sllnt facd fatd presiunilor concurentiale din cadrul pietei interne unice, P0il i"" "
.r

proprii se deosebeste de ordinea juridicri internationalir si de cea fapt ce implica apropierea de nivelul dezvoltirii tarilor mernbre asigurata uLtii:., ,

nationall, ca este o ordine iuridicil noLlf, pe baza clreia ale UE.

prin indellli r:;r
functioneazir institutiile conrLrnitare. Un0f C{}El ii l
Consensul de acfiLrne a forfelor politice in directia atingerii '

Inte-{rarea europeana corespunde caracteristicilor specifice allsT;i:i'.-,

acestui obiectiv $i asllmarea de cltre populafie a aceleiagi opfiuni
dreptului comunitar cilre prirneaza asupra dreptului national ollligii!i,.
au fost ;i rf,rndn, desigur, determinante.

Organi zalii economice inter-
statale structtrri org antzatorice Si
juridice, institutii care se constituie prin
acorduri intre doua sau mai multe state
cu interese economice;i politice
comune sau convergente, in vederea
protejlrii qi reabzdrii acestora.
''Armonizarea politicilor economi-
ce proces de apropiere qi apoi de
uniformizare a politicilor economice din
,' In raport cu celelalte forrne de
grupari integrationiste, ce caracteristici
consideragi c,a ii su,t proprii
Uniunii
Europene?
" Cdnd ;i in ce conditii putem consi-
dera ci
s-a format gruparea integra-
tionistd, denumitf, la propriu Uniunea
Europeanf,?
Care sunt principalele componente
ale structurilor organizatorice si juridice
" Folosind tablouI costurilor si
avantajelor asociate monedei unice (euro),
alegeti pe acelea pe care le consideragi cele
mai importante pentru Romdnia $i
argumentati de ce.
Costuri asociate monedei unice:
. pentru contrac ararea tendinfelor
speculative cu moneda nafionali pdna
Ia adoptarea euro;
. pentru acoperirea efectelor deva_
lorizlrii sau supraaprecierii monedei
diterite fari in vederea real rzdrlt unor
rnterese economice ;i politice comune
sau con vergente.
,Interese economice
Si politice
convergente - interese care conduc
cdtre aceea$i finalitate prin recurg erea
la cai Si mijloace mai mult sau mai
putin diferite de cdtre cei care au
asemenea interese. Sunt interese adesea
compatibile gi complementare.
propnl mecanismului de functronare
Uniunii Europene?
", Ce argumente ave[r pentru a sustrne
viabilit atea Uniunii Europene ca grupare
integrationi st[?
" Care sunt pnncipalele conditii ce
trebuie satisfdcute de o tard pentru a fi
adrnisd in Uniunea Europeana?
" ln ce situatie se ina in pre zent
Romdnia tafa de Uniunea Europeand^
nationale pentru competitivitatea
produselor interne pe piafa europeand;
. pentru a anihila efectele negative
generate de pierde rea autonomiei
politicii monetare nafionale;
. pentru susfinerea cheltuielilor de
inlocuire a monedei nafionale cu euro;
. pentru a suplini veniturile realizate
din baterea monedei nationale:
. pentru a susfine cheltuielile emisiunii
monedei euro.
tE7
.{vantaje asociate monedei unice: convertibile ;i in special intre dolar, euro,
. canzate de disparilia ratei de schimb yen gi lira sterlind.
a monedei nation ale prin acloptarea Alcatuiti un dosar ,,Moneda unici
monedei unice; european[" ;i retineIi informatii cu
. cat.rzate de apropierea egalizarea privire la:
ratelor dobinzii din tarile memtrre ale LIE; . aparilia euro Si adoptarea acestei
. disparitia costurilor de tranzactie monede de noile ![ri membre ale UE;
.
pentru operatiuni de schimb valutar; inc:rederea de care se bucurf, aceastf,
o determinate de diminuarea segmen- moned[ si de ce;
tirii piegei financiare qi liberalizarea deplin[ . rolul acestei monede pe piafa
a nriscarii capitalurilor pe piaga intraeu- mondiala;
ropeana: . ce avantaje generale poate aduce
. eliminarea riscurilor ca o [ar[ sir adopte euro pentru t[rile membre ale UE;
o politic I nnonetarf, necooperantd c u . cum este vdzutd, aceastd monedf, de
partenerii Si tavorabil[ ei in mod exclusiv; rom0ni.
. redistribuirea rolurilor intre monedele
a
Procesul prin care economia ca activitate devine expresia
r i,r;r,i,lizare'
participdrii la un sistem de relalii intre unitdtiie economice s-a
globalizat, cuprinzdnd in prezent toate economiile nationale.
i'1i'llollllcl
in mod deosebit dup{ 1985, odati cu pribuqirea ir: uitimul
comunismului, gi este adesea perceput ca expresie a rlccenitt.
modernizlrii ;i viitorului bazat pe tehnologii de virf, :' : r ltrcepttt
capitaluri qi locuri de munci bine calificate. Multe guverne : su lie
sunt acum preocupate sd adopte strategii prin care economiile :i puterttit
lor sd se inscrie in procesul modernizdrii prin intennediul , :.: iitr:stat6.
globalizdrii. Aceastf, percepere are uneori un caracter radical. dar a inceput sI fie qi
puternic contesta6 din cauza dezavantajelor pe care le induce mai ales pentru 15rile
mai pulin dezvoltate.
Globalizarea, sau mondializarea cum i se mai spune in anumite t6ri, este pentru
anumili anali;ti procesul prin care produclia qi schimbul se elibereazd de
constrdngerile impuse de frontiere gi de distanfe, piefete se globalizeazd
(mondializeazd), iar reglarea se realizeazd prin func[ionarea piefelor qi de cltre
instanfe mondiale. Globalizarea pune capdt interna[ionalizf,rii, care este un proces
similar sub aspect tehnico-economic, dar care are loc in contextul recunoaqterii
pertinenfei frontierelor nafionale gi a controlului asupra circulatiei mdrfurilor,
oamenilor qi capitalurilor.
Factorii cei mai importan$ care au acfionat in favoarea globalizirii sunt:
-
liberalizarea circulaliei bunurilor qi serviciilor intre tdri:
-
diminuarea evidentl a costului transporturilor $i telecomunicagiilor, dezvoltarea
si modernizarea acestora;
- liberalizarea mai ampli a piefelor de capital nafionale pi internafionale.
 1,Sq

Asemenea deschiclcri ai.r simplifi,:a', inr,,esfitiile soc:ietati loi- mondiali

comerciale iicoitl rrilcle..le rloreair s;i guserru ccle Inili mici internationala

costtrri ;i riscuri, tlar aLl contribuit i'ri rtI,.)d csential Si lu m u ltinationala

generaiizarea sau glollalizarea concrrrentei.

raftsnat,CIn
Globnlizarea Dcononriei este uu termcn care releva o dupii grtttlttl ,lc ;rtrtrttlittli:'ure
F ig. 1.1.2. L.-lctsi,fIt.ui-cLr ttttt^ept'itrclerilor
renlitate complexir: a prodltttir':i ,si ttreiei lo''
. intcnsificarea si diversificarea schimburilor economice dintre f6ri. grupur:i
de tiri si unitlti economice din toate tirrile lumii; in eautarea de profit pe meleaguri srrriine' o o
a intretiue procesul "ciiunile
..;. .:i:rt"
. dezvoltarea fira precedcnt a investitiilor straine directe; iar globaliz.arcir va . llrulti
asemeuea situalie elste inca [oarte in<lepdrtata.
. globalizarea pietelor de bunuri si de factori cle productir.l siltl
contitrua 5i, probabil, se va intensifica'
. apari[ia ;i inmultirea firmelor, indeosebi industriale, carc isi desf'iqoara Un lol deosehit iu procesul glohaliz[i'ii il au
firmel" '.,,': ltli;
iqi are
activitatea simultan Ia scari mondialii. etaleazii strategii giobale de produclie pe nrultinltionale $i trattsnationale, al caror capital ' : ,r:. ,t fi
haza diviziunii interrrurtionale a muncii. comercialit.eaz,ir la standalclc si cu rnirci concontitent in .. tii," rrii.
originea iu nrai mutte tari si care actioneaza
provin din 'i l '"lirc lc-u
mondiale, isi lanseazir produscle simnltan pe rnai rnultc pie1e, plin integrarea aportuir.ri diferite tiri. Cca rttai tl-llie parte a acestor filrnc
firmelor specializate in rnarketinq, creatie, puhlicitate, expertize ccntabile 5i tirrile dt:zloltiite (SLIA, Unitrnea Europeanl 5i 'laptlnia;'
Ele atr-irs'
financiare etc. pot contritrui la tlezvoltarca tconomiilor in care
actioneazir' "'r'"rttrritent'
:i ':' ierea si
Din punct de veclerc eLroll()mlc. scopul glrrhalizarii il constituie profitul 5i in special prin apurtui dc. ct,itll. cl'c$tereil
producliei 5i distribuirea r'''1ltcstilreil'
iusa si aspecte
mentinerea in activitatc a lirmelor, precum si dezvoltareir lor. in contlitiile in care unl,i: venituri (salut'ii. impozite si tare). Iixist[ in
nu corespu.cl ne'apf,rat nevoilor tarilor
cresc tbarte tnult cheltr.rielile cr.r cercetarea-dezvoltarea, durata de viatir a produselor ncg:rtive: investitiile si oiiectul activiutii l'r
este tbarte lirnitat pentru c6 cele mat
se diminueaza simgitor, a devenit necesarfl o fetca tlelisi cle parteneli, cxigentcle de care actionelizi, aprtrtui in tehnologii avatlszttL'
pot si nu m[reasca producfia' dar ii
calitate sunt tbarte mari si viteza de reactie la seinnalele pie[r:i se tnareste. il)t.ilpiexc sunt rezenrate [Lriier tle prcrvcnienla,
tthstacolc *cononrice qi politice pentru
Prin globalizare se capteazi numeroasele avanta.ie ce rlccnrg din diferentcle inl,rcriicsc pc pioduci,toiii locali. pot constitui
carc existi intre economiilc tarilor lumii, acestea constituind de l'apt sursa tirrile in care actl0neaza'
i'etinute 5i in strrcina globalizdrii
profiturilor. Asemene:r irrgurnente pro si contra sultt
cresterea evirlenti a opoziliei fati de
actiunile
in cdutarea si plstrarea acestor avar.rta.ie s-u rJezr,oitat nxrbilitatca gcogrulica a ecc,flonrioi, iar in ultimii ani se observit
si Dczvoltare Economicd Si de
intreprinderilor - delocalizarea (mutarea) krr siru a tjliirlelor lor qi pregdtirea posihilit5lii promoviite de Orgarrizatia pentru Ctroperare
de a fi prezente in orice punct geografic sau ecolomir; al planctei in functie de' OrganizalialvlonclilUraCotnerlultti'careprinnlttu'akrrpotaveaefectenegative'
avantaiele care apar (calilicarea sau lipsa de calificare a forfci de rnuncS. clistan[a satr
apropierea, salariile scizute sau mai dit'erenfiate, lacilit[tile de co-.nunicare etc.). Forla
de munci este si ea asociatl intreprinderii ncrn:ade si, ca urmare, isi pierde in rnare
mdsurd stabilitatea domiciliului ii apafienerlta la un mediu so-
: ,r .:. ,,i :: cial, la un univers de relatii delinritat prin apropierea geograficir.
Transuationat - culiiicaii!-q
,:: : ii, Se considerl ca globalizarea economiei va fi lirrmal incheiata Firme multinationale - intre-
r ,,
trliale 5i proceselor ecollomrce a
t'enomerlelor
; :.:t:'"
care acltotreaza c:u
I

pnnderi mari
atunci cAnd bunurile $i serviciile, capitalul 5i munca vor circula
1ziri. cdror existenfd- '.scapd" determindrii
I

sau sucurs.le implantate in clit'erite

pe deplin liber, iar guvernelc si autoritatile locale din orice tari .i originea naiionale $i care au aclesea efecte nesative
I

Unii autori apreciazd, in pi,,r,

. vor trata in mrxl egal toate finnele, fhra dcoschire de nafiona- capitalului lor. este clin turi diferitc, .r,.pro uno, liri qi pozitive asupa dig*' l

diferentele dintre ei:onomiile turilor lunrii vclr lrjrrrlge ia o asernenea

situatie incflt nLl vor mai ti generatoarc de avantaie sutlciente pentm

,' Cum este perceputl glob altzarea
economiei in diferite tari $i de diferite
grupllri sau forfe sociale?
' in anul 2000, Organizafia pentru
Cooperare si Dezvoltare Economic5, din
care fac parte cele mai dezvoltate tf,ri, a
elaborat $i negociat proiectul pentru
,,Acordul multilateral asupra investigiilor",
care a fost aprobat, dar nu se aplica inca.
Referitor la acesta, prezentdm un extras
din articolul profesorului John McMurtry
de la Universitatea din Guelph, Ontario,
Canada:,,Corporafiile transnationale mo-
bile sunt eliberate, prin prevederile
acordului, de orice obligafie de a se
apleca in fata vreunui alt interes, organ-
ism guvernamental sau cetf,fenesc. Ele
obtin astfel acces nelimitat la toate
piefele, resursele, subvenfiile Si bunurile
celor 29 de t[ri implicate. Ceea ce face
acest acces neingradit unor corporatii
(firme, n.n.) axate pe profit este expresia
absolutizat[ a programului de globali,
l9t
Care sunt argumentele pro qi contra
actitrnilor realizate de firmele mtiitina-
TEXT TEMATIC
bld, care ii Permite sd se
fionale gi transnationale?
, Anali zalr cei mai importanfi f'actori
co Prgduclie"'sau integrarea
faintreguttanlatProcesului
care f avoriz eazi globali zarea economiei" ve
, Ce confinut are tenomenul nornadis-
nrului economic specific globalizdrn?
d- Larousse/HER 2oo0' P' 338
verticald;
l. Exemptificafi firme cu integrare orizontald ldsau
*iiit a" integrare ^'
tn ftecare exemplu
2. Descrieyi, iclenti.ficati tn ce constd
*t'!."8" integrare lmte ca etccmplu?
avannje credeli cd aduce fiecare dintre formele de
zare a piefei, larg acceptat cir fiind
modelul ideal cle existentd a tuturor
societf,tilor de azi."
(Sursa: Aclevrirul econornic, nr.27 /1998)
a) identificafi fonnele de realizare a
global rz.'irti economiei la care se fac
referiri in citat;
b) linind cont de continutul capito-
lului, preci zati ce obstacole ar putea
apdrea in calea giobaliz'arn;
c) indicafi ce rol se atribuie globalizdrh
economiei in societatea viitoare;
d) identificati unit[tile economice
purtltoare ale globali zil..ri si nrodul in care
acestea ar putea acflona.
s Utili zdnd informatii din presa
economicd ;i literatura de specialitate,
elaborafi dosarul unei firme multina-
tionale care acfione az'a Si in RomAnia.