'

"''' ,-"
'}
'r..,
_..,
ffin-H;"IffiNTffi
Dffi MtrEACTICA
ffi ffi ffi ffi ffiAil*K-flAYffi
ffi M&trffi MATXffi H K
g.i
sf s'i'ni&'{ uL uE EDUCATItr.
OBtr ECTUI-, DI DACTICILOII.
SPECTALE
$I
IMPORTAI.{TA
pneoARlr
LoR.
rlrtroRMAT'rce
in
$coerA
9"i. t Colntrtonc'ntele sisfernului cle ecluca{ie
S'istemu.l de educclie este fornrat din totalitatea institutiilor, or.ganizatiilor-
(ecotionlicc.
D,rlitice, cttlturale), inliastructuriior gi comunitirli1or social-umane (familie,
antLrleij) care contribuie la f-ormarea
$i
clezvoltarea personalitAlii
utnane prin exercitarea
Ltti,:r fitltclii sr |trillt'i trcrllr
.otri,'.r
cvirii, iir- crrr irrr,. Ii^,ro i- ,,.^.-l .-.ti,.^^r
-^,,
:^.r:-^^,. i.^, - ,!4i!v
L.\virr-,iL.\(i,.i ijtrl,irLii.c. iil iii()Li i.j ii.cci si.ii.j iiitilreci.
jnii._o
societate cleLet'minatii istoric, sistemul cle ecJr,rcatie se matertaiizeazd,printr-o
educatie cle tip
.fbrma!
(oficialtl),
ttortformal (extra;colara)
salr informul(.spontana).
inclurz6nd toate
diiriensiunilc (intelectlrale,
nrorzile. estet.ice. tefinologice. Frzice) irnplicate ir-r eaci*il
acllLiniiOr eciucatiollale c'rganizaie. strLrcturrate gi piarrilicate
sau in contcxtr-ri infli-ieritej'i
inciclcntale de tip
redag:3ic provenite
clir"l carnpr,rl psihosocial.
Sistemul rie invcitiitrtAnl reprezintir princrpalLrl
sLibsistern al sistemrriui de eciucatie.
clr;e
jt'
r''-'ii:l^ri lrt ulS;.lllizttt'clt ittstirLrtionlrli ir invai.lirrrairtuliii. in cl,Jr.L'i sisterrrulLri cl..
invli.itmiint suIIi reuniie institLrtiile speciaiizate in-rpliczrte in procesLri cle eclucatie, cer.cetai.e
;i
r;'-rltr-r;ir- responsabilc cle realizarea in mod arganizztt-, plani?icat gi metcdic a dezicieratclor
edLical"ive. Proieclalea qi lealizarea funcliilor ecluicafiei prin con{iluturi gi nretoclologii
speciiic*. rlrgattizate
jcnlai
gi nonfbnnal se r:caiizeazdin conlbrmitate cu anumite principii
edltcatiotule gener:ale
9i
in corelatie cu graclLri cle clezrzollare econollica. sociaiir gi politica a
i('(.'iCl lll i i.
In ViziLttre postruodct'nistd,
sistemul cle invdtiiri-rri.nt, in sens Iarg, cgprinde
"ansnniblttl
ins'/itiL{iiior
cal'e pctrticipci la organiznrea arhitectuyii
Scctlare,
aclic:ci la
ciertilctr^ect gene.rctlti a
"stadii/or
pe cicltrri, orientrirl,
fi/iere
etc.',
lir sens re,r{r'an,v sistetnLtl de invdlanrlint cLrprirxle institr.tyiik:
Scalct,.e
(;coctla
primard,
5';irtuirtzitr./,
/ic:etil, invitliiirtanttLl pro.fesional
,s'i
stLlterior), orgctnizate pe trepte, ciclitri
;i
ani
,:le studii. lirivit ciir-r acest purrct clc veclcre.
sistcrnul cle ?nvaqzip1nt este clefipit ca sistem
Scolnr,
"'s:pecializai
in realizctreaf'tncliilor
peclagogice ale si.s,tentttltLi cle eclt,rccttie la rLivelrti
proce sLLlui de insfttLire, in ccrdrttl concreI cL/ ctctivititlii clic/ctctice/eclttccttive.,.
Procesui de invd{dmiint este principalLrl
sr-rbsistr:rn al sisten-rului de invdlZirn6nt ?n
tritclrul citruia se realizeaz-d ittstrurir"ea gi lnrrirlirrea elevilor gi stuclentilor prin iniermeclir,ri
irctiViti!ilor proiectale,
orgzLttizate gi clirijatc cie ciLtre prol'esori. in coniorr1itate cu anumiie
l: ii
norme gt principiiCiclacLice.
ii-itt-un conle.\i tletoclic ailecva'i. apeiarrci [i iesuisrc Li;ater.iaie
;i
diclactice potriVite, in vecierea atirrgerii dezicleratelot' ed,.icatici. Prccesiri cle invlirhr,r;iiir
r:eprezintd dimetlsiut'tea clinarrica a sisterlLrir-ri cle invir159tAnt. cleoeu'ece ip cacJrul lui iirt: loc
activitatea de invafare iar elevii gi str,rdenlii sr-rnt inclrr-ilrati cie catre profesoliculn
si ilvefe .
Fr-rnctiile genereile ale sistemului cie ?nvitrlnrdnt sLutt rellizltc i1 cecl'rri plocesLrlrri ite
irtvitirttarti pl'iir irllcl'lllediLrl
1lt'oSttrtrclor
cic irrstnrile lorrrreli
lclar 5i
rropl,ri.p,alir)
structurate gi ierar"l'rizate pe cicir-rri gi ar-ri cle stuclii.
Fuitctiilc sislemultti dt'itrt,tititrtitttt se r-r)nSiitiiic tlrelrr prolliietiti c:c:iiilrlc
1,errl,.ri
cicsiit;urarea activitatii tlcestLlia in conditiiie raportirii salc lii suprasisrcp (sisierrul clr:
eclucatie. societatea) sau la subsisterne (sisten-ruLl
Scoiarr,
procesill cie ?uviilr-rr.r.rint).
Sistemul de invilamdrtt este condilionat cle cirtr:e r"necliul social incon;uriitor.
1i,
la
rindul siiu exercitti inflr-rente asLrpra lLLi. ln conte.rtul acestei legZrtr-rri cu clezr,.oltarea
econourlco-stlciarld
se relevd unelc dintle ilncfiile cele ilai irnportante ale inyiiiiiniinLLrilri.
Sistemr-rl cie inrr:'ifim:int, aser.irdnaitor educalici in general
,
realizeazd ccle tr.ci fr-iur:lij
eclucaf ionale principzLlc gi :,nr-rute:
a) functiil cognitivi, instructiv-eclilcartir,d gi cr,rltr_rraii eare lbrn,c;tz_i:r ytc ',/.i{tnit}
c o g i t ans" (or-nui
care g6.r'icie;ie) :
b) funcfia praxiologicl,
de muurci gi aplicare a c,-rnogtinfelor ir-i practicir.
care
Ibnleazf, pe"ho,toJi-.tbr:r" (o'-iul care lrLu-]ceyte
5i
cr.eclza);
c) funciia axiotrogicii, cle vaiot'iz..z:,re, de evaluare, care 1'olineazd pe
,,lios.Lt)
e s I i nt a n s" ( o m Lr I c are apre c iazd, v trl orizeeo,6) .
irurtctia centtalir a ecir-rcaliei gi inrpiicit a inviltirnrirrtuiui. ce ',,izctiz.it
l'crlnare' gi
ciezvoltarea personalita!ii libere gi auitonorne, inzestrarea sa cr-i caltacitziti
prclite
si uqurc:rc
inser'fia activir qi creatoare a individr,rlLii in societate. tmpiicir exerc;itareii gi a altor fir6ctii
:;e c ii rr ciare
,t) ilrrlctis ecomotliici, cle asig',urar-e a l'crlei cie ri'ilrncir in :on{oi"niilaLe cr,i nevoiic
sociel"artii
;i
cr-r aspiiallile iltem':riior. ei;
']-:,li
bry-
fltructin cle socializare. dc pregdtire a tinerei generatii pentru inregrarea
optimir in rnecliLrl socio-prol'esional
;i
lornare a colnpetentelor cie comunicare
interutranit. a capacitirlilor cle a lLrcra in echipd, a tolerantei
;i
a respectuiui
rec iproc,
firnc{ia de dezvcltare gi exersare in conclilii optime a talentelor, cultiverrea
interesulLr; pentru anumite dornenii gi cie spijinire a afirmdrii personalitdtii
flecarui individ:
ti)
c)
{}.1.2
R.oiul matematicii in ecluczrtie
Pedugrtgitt este stiintA care ere ca obiect cercetarea gi aplicarea celor mai br:ne
rrrodi',lit.ifi cje eciuciire a copilulLii, tlinarLrlui qi aclLLituluj. Diciaclica genepalb. a instructiei
sluciiii;la legile generaie ale ciesiiL;urrrlrii procesuilui cle invziramAnt, principiile. rletoclele qi
loirttele de cirganizat'e ale acestui:r, stabilincl nornrele privitoare la scopr-rrile, sarcinile gi
corrtinr.itui
'irrvtltirni"rrtr-rlrLi.
Piilr rliclactici. procesLrl cie invirldmdnt este stucliat in ceea ce are
e i r:sential si ger:era1, iriciependent de obiectiLl cle inveitdrlflnt, lreapta sall tipul de qcoalii i'
cili'e se desl?i$oarzi. Dacd ciidactica se rel'erd la un anumit obiect clc invii.tfunant, aturrci
inrbraci fbrmi'r de ciiclacticir speciald, numitd metoclicct acelui obiect de studil. Ea se refurd
1a i-IletOciele
5i
pt't',ct-Cccie aclec','atc insr-i;irii de catre elevi a iinei matet'ii de ipviit[mipt.
'14A7-E'tr'l,q'flCA
este clisciplina care asigr-Lr:ii irnbintrrea cLiltr-rrii generale cLr
cunogtintc tic strictd spcciaiitate gi contr,reazd climensir-rni practice crrloEtinieior, aclicir
studjLrL ;lcl)sleia se l"ace pe lttnciul cie cr-rno;tinfe.;i deprii+cler,i cle la cliscipiilele cie cultu'ii
gt-:nc|alir. I{eziritateie procesLtlui cJe invritarL-if;"nt ia aceasta clisciplina sunl cleterrnina1e cle
cat'aclelul oognitiv al acesteia. Prof'esorul trebr-rie sd verifice poteltia|,rl forrnatir,-creativ al
disciplinci, posibilitatea
acesteia cle a stiuctrlra gdr-rclirea. cle a clezvolta {'jexibilitatea. ei. r1e ir
fixnxl cicpr.iriileri gi atitudini conlorm coniinr-rir,rlLri cle iciei.
Refcrma irn'dtdntarth,r/tti rontanesc,I; implici.t e in.ttcitdntanttrr.L,i nrcttemctti.c: se
reetlizeazir sttb sernntti unei noi conceplri cii pr ivire ia pregatir:ea eleyiloi, impr,rsf, cle o
st;cicr.ate dinamicd gi derrtocraticd.
Ccintiniltt-tl clisciplinei poatc li preciat cliferit clc cdtre profesori, d.ar rezultatul nu niei.i
ersfr: ziceia$i. Daca stilLrl tradilional cle preclar:e este restrictiv ilin punct cle ver1ere fornral.i.,,.
stih'rl n'rodetn pertr.iite dezvoltarea personaiirirLii
ele,zulrri gi ciob6inciirea
gnor
cornperelte:
eilprimiir'ea unui rnod cle gdndire creativ in siructLrrarea gi rezolvarea problemelor,
formarea
obignLirnl,:i de a recLrrge la concepte
$i
rni',tocle cle tip algoritn-ric, ganclirea
creatoare,
irril;lif'estalca inillativci gi clisponli:ilitrrtii tle a ;iborcia sarcipi variate.
Disciplinii ciobflircleSte forfa crealivf, plir-r actiLrnea profesoruli-ri
care r.ttil.i;:eazd
cuno$titrlele metorJice in caclrui r-rnor n'iocialitdti gi tehnici cle lucru eflcierrte. Abordarea
metcriicd a continului'-ri
$tiirrtific
?gi detnonsii'eazi i,zrloareer in preLctica
Scclar6
izu.pr-eg-itirea
trlei.Odicil pernrite transfbrtretrea principiilor gencrale zrle diciacticii ?n.strategii concrete de
Ccriiipetenta c.iitiactica 1a disciplina rni,icinatici vizeaza clouii aspccte
.. tr\
J r.i
t.p
materlatice (s i inbol Lu.i, no ti lrn i.teorenle. Lrti I itare)
;
specialitate elevilor. Acest dorneniu de courpetente vizeazd.:
n
identiflcarea obiectivelor generale gi specifice aie clisciplinei;
o
operaiionalizarea obiectivelor specitlce in cadrul lecfiei;
.
surprinderea valenqelor ibrLnative ale con!inr,rtr-rrilor,
r
proiectarea activitdfii didacrice;
o
selectarea gi esenfializarea conlinutului gtiinlific;
.
fbrtlarea la elevi a obignuir-rlei de a gAncli logic si algoritn-ric;
.
fblosirea unor strategii care sI tr anslbrme elevii in parteneri activi ai
procesului de asiililare a ounogtinfelor gi lbrmare a cieprincierilor,
o
controh,rl gi evaluarea activitalii prin zLr.neliorarea continuZr;
"
evaluarea rezultatelor: qcolare.
Succesul activitalii didactice este condifionat de claritatea qi orciinea obiectivelor: pe
care le urmdregte.
D,.^^^^..t ;,
r-ruutjsLil ue invdld"iitdflt este orientat spre rezr.lizarea unor obiective, spre prociucerea
t-tnor schimbdri controlate gi clirijate, fiind astfel caracterizat prin intentionaliterte.
Conditia nccesara, pentrir lsiguirarezL eficientei preclarii mateuraticii ?n gcoalir este
prezentatd prin: structurarea, conqtientizarezr qi ieraririzarea unol obiectivc Eenerale, cadru
9i
specifice adaptate conlinutr-rlui de idei, in corelatie cr-r particularitatile de vArstd ale
elci ilcr.
Obiective gener:ale care sunt strd.ns legate de idezrlul cclucaliorlal gi sc ref'er"i la
nivelurl inalt de pregdtire qtiinfificd, tehnica gi cultr-rri, dezvoltarca creativitatii pe zice:ite
planuri, capacitate de adaptare socio-prot-esionala. policalificauea Ia ;ivelul re6tclctgiijor: de
vArf.
Obiecfivele generale :rle predirii matematicii in
Scoulri
surnt deteminate iie
urmZitoareie aspecte:
dezvoltarea
stiintifi ci s i tehni co- eccnouti cir :r soc i etZiti i unlane
;
absolvenfiior, in vederea integriirii lor rapicre irr societate;
Jindnd
cotrt de dezvoltarea gi riispAnclirea matematicii ca o necesitate a progresulri,
de dezvoltarea exponenfiald a hardware-urir,ri ela.borarea unui soltrvare mocierr,-r, ie impu,re o
pregitire corespuuzdtoarre a elevilor in acest clonieniu.
oblectivele gen erale aie d i scip I i'ei m a te m aticii sr,rr-rt:
conexiunilor dintre i.nartetralici gi alte disciplinc cle str-rciiLr.
Pentru disciplurele cle ntatemirtica viz.eazd'.
't.{h
irrvcntir'
5i
creltor';
9i
it conexiunilor dintre matematici qi alte cliscipline cle studiu.
Obiective cadrtt suu-tt aceie obiective cu grad riciicat cle generalitate
9i
complexil.ate, enuntaie in depiina concclrdantd. cu obiectivele generale.
$i
se referi. la
lortrarea llnor capzlcitili (de analtzd,. cie corrr-rnicare, cle gAnclire indeper-iclenta) gi atitudini
responsabile specifi ce disciplinei.
Obiective de referin{i
- sLurl obiectivele are precizeazd. rezutliatele agteirtate ale
invi-r.{[tr-rrii
;i
r,trmdresc proglesul realizat in achizitia cle cunoqtin!e gi capacitati intr-r-rn an
gcolerr.
I
I
1
CmslFtrcAl?0,"\ oBNItcrtvELoId
pErlACocrcr pE
DoillEF{ll
$r
cLASE coMI,oR.T,dF{EN.I.ALE
I
I
i I
t _.._
I
_tfil_,t11.N!-!
-
lniupord.;
ffi*
1_I.
Crrr,c,ar'r,.
_ ___,
S,
:.ilr,!l.r_.li !{!.ffi
i Il. i,rtelcrere ]
Si explice, sd cleuronslreze, sd generaliz-eze,
r'. r'o,l.br=, ra
]
lll. Aplicar.:
u(t,cty,1u'-' Jct ul\Lrrr!r<r' )ct rszl-'lvtr) 5.t 9li15lllug,5?t LI Lllizgzg, sil
|
--
]
ot'<loltuze
I
('(
'trrrl
I rv
i-
---
-l
''Ji
.*ilii-r.*tzi ."'"pr,* ii,r.,r,-,-a, * ttm;-rr.t 66riii- ]
l\'. r\rlalizrt
5i -.tiltezn principii cle organizai'e, sir reorganizeze,si restructr-rr"r., *
I
i
III
,\rrlic,r,.,.
Si aplie
,1.
s;r ertirrdi. sa t'ez,'lr e. si clrsiJlcl. sir Lrtil:zezr, si
)ze pro0!eute
;l
tpoleze cle |e
!) JCL tal LiL!lzl l, 5<t
leze cle lezolvai e a lor, s4
lnoveze.
1
S:1 r'ecepteze g; ti.crrgt*rtt^ *6'-,, |fi"*;.,
-t---
Sentirlente
N,1^ri,,^rii
lvl(_,LlvdLil
Ccir, v ingeri
AtitLrclini
evalriezcr gi sir se airtoevalueze irr raport cU o activitzrte"
Si reaclioneze prin asentir.nent, satisfaclie, sd valorizeze prin
acceptare, sd nauiI''este irtitLlcliue cle anga.jar.e, intplicare
zrci ivd.
i\1,'dar-l i\
I i I
Sa organizeze, sit conceptualizeze qi sd sedinrenteze valorir
l--
----
-+
.l lenomene,
pl9!9!g.3titrrclini.
i ] Deurirrcleri i
S.ir perccapir clepriiclerr, vr;"+,=gtt*,r*-, p"r,tr.., o."ptur.rt
I
I /Upr liluell
]
n,;l t,)vt-rrrrr
i Coi.,..tuit. rr., f trice ]
$i
exPelimetltarea cleprinclerilor.
I Onlratii ,-,-.,r,n.-,ni. I
Sri se organizeze prin inritarea qi exersarea cleprinclerii.
t______- __l_
'
*__ _ ____ _L
S4
"Igg_l!.
Up!r_frr,,,
",,to,,,ot
: t\
F"f LJ
I
,
J
,'*t*
',/,'i I
o r.nelo(iii diciactica saLr o ntetodi de
'.utLrli7-iL
ciberneticii a activitdlii de
$i
cle colrLliticatii. caracteristice
lnstruirea asistatA de calcLrlator (lAC) reprczintai
invdtdmflnt" care valorillcd principirlc cle ntoclelar.e gi
instruile in contextul noilor tehnolosii inlomatice
societirlii conteruporane.
Sinteza dintre resursele peclagogice ale instruirii programate
;i
dispolibiiita[ile
tehnologice ale calculatorului, conf'erd acestei metode calitagi privind:
'/ informatizarea activitalii cle precla.e-invdtare-evaluare;
'/ imbunatalirea iAC prin ir-rtennecliul unor actir-rni cle: gestionare, ilocLrrnentare,
interogare;
'/ sitnularea automatizatd interactiv.l a cuno;tiittelor gi capacitaiilor angajate ?n
procesul de ?nva![m6.nt, conlbrrn documentelor oflciale de planificare a
educat iei.
Proiectareu instruirii implica olganizarea
si orclonarea Lniiterialuluri cai'e ilrme a,za s;i:"
fie predat- > ittvd(al-+ evrtluttl la nivelLrl corelatiei h-rnclior.ral-structurale clirrtre p;:of-esor gi
eler,.
Proltsonrl sau instructorLrl ploiectcazl o activiLate bazala pe
]latrLt
operalii copctel-e :
Dacd pdnzi nu derlurlt calculatoarele electronice reprezentalr ce\/z:. "rnaeic", clgar la
inclemAna infor:rnaticienilor, astazi un numZir clin ce in ce nai mr.
-
de inclivizi din societatea
Iloa$t{ii au poslbjljtatea
de a utjliza in activitatea lor cotidiani ca]curlatoarele clecti,onice
pei:sonale. Aceasta tlu reprezintZt o cr-rriozitate sau un "hobby" ci cieyine asLdz,i. rriai mrrii
decdt ieri, o necesitate, cdci in orice actir,'itate, in orice proces clin lurnea care ne incop.joarir
inte;vin trei ingrediente de bazi: r"natelia. energia;i inJbrnlolic!.
Merioritatea specialigtiior considerd cd nu trebuie sd ne intrebant tlacd instrlrirea se
irnbrlnZrlitegte prin r-rtilizarea calculatonlluri, ci cLun pot fi LLtilizate
p-iai
bine cctlitatile tLn.ice
iLle acestuia: interactivitatea, precizia opera!iilor efectr-rate, capacitalea cle a oleri preze:it[ai"i
rnr'rltiple
9i
dinamice ale fenoueuelor gi, ilai ales, faptul cii poate interctciicyra consis'ie't gi
cirf'erer-rliat cufieccLre eiev in parte.
Dacd primele realizdri in dor-uenii.rl instrriirii asistate cle calcul:rtor sc Li)nL)cjttri'rLi rijiii
riiLrlt pe invdtare, ulterior: au inceput sa erpari soft-uri contplexe care inclrlale,tz-d c();tsli"Ltclic
activd a c'unoSlintelor, asigr-rra contexle semnificative pentru i.nviitctre, elibet.co;ri clc'ul de
ttrttlte crctivitit:i cla t'tLtind y stinttrleuzn .rctit'itatcu intclecttittlu:rsciriaridiuil.d
cr.jici il,'i;risr
de adLrlgi ?n procesul nuncii. Toate aceste elemente modiflca aria acrivitalii proies,;iL:iLri
atAt calitativ c6.t gi carrtitativ.
Utilizalea ci'tlculatorului
va contluce Ia clepistctrea calititti/6r tutiee lii orit. iicc;iic
rerrgirrd sd-9i inleleagd r-nai bine menirea. Misittrtea cercetdL'ii eclucalionaJe este Cc a cievaiisil
moinentul istoric pr:in fbrmr-rlarea problenrelor
carc clu- abia se conturc az.rtl.,r orizcntul social,
de a constnri ipoteze plauzibile, de ii le veriflca experimental gi cic a pregiiti asi'fei solLr{iile
cele rlai potrivite pentru inomentul respectii,.
I{orntatizarea intdtan-rantLrlui reprezinl.ir orizontul zilei cle astitzj, iar calculctto,ul :;e
impr-rne nu doar ca Lln mijloc ctlterncttiv prol'esorirlui
sau urzinualulLri asunrAnciu-pi I'gnctii cle