'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

COMENTAJUI

%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
R ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

.A:NALI~A
I
SOCIOLOGICA A. STRUOTDRII SOOIALE*'

loan llargioean

~brui:tnra fio~i~_la se_numiir:1 printre aeele domenii ce se afla, in atentia

d_~selJ~t:l a ccrc~tam ~.oc1_o~ol!icr, dacn avem in vedere frecventa investiga-
i-ulory a luenlrilor .:tJm~1fice 1ic aceasta tenul. De-a lungul tinrpului s-au
i~t'~g1strat progrese _ msemnat e in priviu ta eunoasterii proceselor caracte-
r!st1ce structurii soma le. Cu 1 oate acestca, se rnauifesta lnea o mare diver-
sitate a.punctelor de vcdere at unci ciud este vorba de a se defini structura
~ociala sa;u <le a se interprota anumite aspecte ale acesteia. Desi esto
!ndeob1itO:recu~oscuti'1 multitudinea pozitiilor J>C care le adopta speciahstit
: m domeniul f$tunielor sooiale (fiecarc conslderindu-se a fi eel mai indreptii-
tit) -in abordarea unela ~i aoeleiasi rcalitiiti. in cazul de fa.ta poate totusi sii.
surprinda nivelnl extrom de . ci\imt de acord ce se realizeazii. Variotatea
accepbiilor so datoreazii atil unor partlcularitat! istoriee ~i eulturale, unor
considcrente 1lr ordin teoretic, metodologie ~i (le cercetare ooncretil, inolu-
siv cele care tin de pcrspectiva nnoi discipline sau alteia ~i de porsonalitatea
cercetatorului, cit ~i unor eleiuente de natur:1 politico-ideologica (uneori
expuse explicit, alteori negutc cu vehementa , in nmnele ,,obiectivitiLt,ii':),
avind in vedere sctnuificatia struoturii sociale pentru evidentierea unor
trasaturi osenriale ale soeiotnrii, conclnztile ce seipot desprinde din studie-
rea acesteia, precum ~i aeriunile practice social-politice implicate.· .Astfel,
cercetarea structuril sociale este in mii~urrL s:\ conduea la determinarea
raporturilor in care so a.flii. comunitdtile ~i coleetivitiitile umaue, elasele.si
categoriile sociale, socioocupat!ona_l~ ~i p~of_esionale, _llansele de afirmar~
sociala ale acef;tora, gradul de JUst1t1e sociald, mecarusmele de selectie ~
stimulare•a competen(ielor, sistemul recornpensclor sociale, aecesul la.
bunuri, servicii ~i pozi\;ii sociale, criteriile prextigiului social, gradul de
deschidere a societatii etc. ·
, i;li in literatura so~ioloipc~ din RonJil.,nia, structura. socia~a.- a repre-
zentat ~i reprezintii. o dLI;·ect1e 1mp?rtanta.?e .cercet~r~ ~1 an~1za, remar-
cindu-ae, mai ales in ultimele domL de~enu, a?umul~-1·1 ~e ordin cantitativ
~i calitativ, •cu rszultate de~rnc <~e lu,at m c~ms1dei-ay1e,. ~tre ca:e.men~o-
nii.m: eonceverea structum_ s_oc1ale c~ real1t~te· ?~1ect1va. multidimensio-
nalli. (compamtiv cu abordltnle. antenoa~e ·s1mp~ifi.cato3:.re ~1 unilaterale),
achizitiile , teoretice, bazat~ at1t pc an.~liza _stat1s~1ca, e:1t ~1 pe cerceta.rile
conerete, privind confi~-atia structum .s~1:"e ~1 tendmtele de evolutie,
mecanismele reproduceru sale,. carac_t~nst.1cile proceselor de .mobilitate,
pentru a,, le enumera pe eel~ ma.1 semnif1cat1v,e.1
. ' ,,
• Cootcntarlu, pc bnza lucr:lrii iiiruclurti socia/a. Ditlusi(icare, di/uenJiue, omogeniuirt,
coord. 1-ionor/na Cnzacu, Bucur~ti, Edit. Acndcmlci,, 1988, 191 p.
• I
ii' q
,,VIITQHUL SOGIAL", an. LXX~ll, nr. 1, p. 55-65,, Bucur~li; 1989
 56 JOAN MARGINEAN 2

Lucrarea Structura socialii, Dirersificare, <l1ferentiere, 01noge11izare,

elaborata de un colectiv de la Centrul de Cercetiiri Sociologice - a lea tuit
din Honorina Cazacu, Calin Anastasiu, Ion Glodeanu, Sorin Mitulcscu,
Joana Petre, l;ltefan :;;tefanescu -, este nu numai cea mai.~ece~ta; ?i 1ep~·e-
zinta. o contributie majora in planul eunoasterii structurn soeiale ~u R~?Ie-
tatea romuneasca actuala, preeum ~i a unor tendinte de svolutio, fu~d
valoriflcata in mod critid' o' experienhi. relativ bogata de cerccta re prm
continuitate de preoeupari sttintifice de studiere a structurii sociale (vezi
lucrarea Jlob1'.l1'tate sociulii, Hono.rina Oazacu, Editura Academiei, Hl74, rla.r
~i alte studii aparute, inclusiv in Revtstan..Vfitorul Social") .. [fotorla.t:ii,
autorii tiu sfL precizeze ca: ,,aborcleaza lntr-un mod nou ansamblul proble-
maticii structuril sociale, se ocupii pentru .priin a oara -in Iiteratura 11oa,~t.r1L
sociologica, de anumito aspcetc, iar altcle le trntcaza diferit .de pin a, acum "
(p. 8). ' ' . . .: J)
Intr-adevar, imluoraroa ce ne prcocupa aici sint analizate.aspecte im-
portanrs .ale «lomeniulut a.fJa.t in atcntie, 'cum sint : Dinamica stmct1.1rii'.
sociale a, Ronuinic! socialiste (H. Cazacu, ,I. Glodeanu, S. ,lWJituleficn) i.Pre-
misele teorei ice ale abordcirii'. structuri i, de cfosii in socialism (C .. Auastasiu) ;
Stratificarea ca .dimensiune ct structuri» .socia le ,{S. Mitulescu l ; Jlf QbJlt'.(atec1,
social«. Procese de transfer li reproducere (H, ( azacu) ; Str11ctur-i fanuliole ?·i
rnobilita,te sociai« (H. Cazacu , Li Glodcanu}; Tineretu! fo dinamica etrue-
- turii sooiale (I. Petre}; Omoqeuieare si dinersijioare a snodelelor. oalorice
(0. Anastasiu), . , 1 , , , I· .. ·,
In- ceca ce ne privesto, nu, ne propunem.sa urrnarim in fiecare: caz in
pante ceea ce este nou, mai, degrnbai ,:um evidentia, unelc rezultato ,la, cane
s-a, ajuns prin cercetitrtle intreprinse. Inca, de la inceput se .irnpune atentiei
volumul mare de inforrnatii recoltate prin studierea a patru esantioano
(Ioturi ') de populatie. alciituite din adulti.: tineri , elevi, La acest nivel
.sernnalam insu. si un Inconvenient pentru a generaliza rezultatele, la .soara
· sooietatii, ~i anume faptul ca, cercetarile s-au desfasurat. numar ,m: medial
urban, mai exact in patru municipii rc~edin{ii, de .judct, -· Craiova,;, 'I'irgo- ·
viste, !Galati, Baia ~fare - ~i in munic~piul .Bucuresti. In aceste eonditii,
concluziilc, unele- din 'ele de, interes nutJor, nu, pot ,fi totu~i acceptate ,f;1,1,i'i,
i-ezerve,· ca. ar ca.ractcrig;?' intrca.ga:~ocieta,tc. ::omaneasci:i., cle~i. elci a1· pnt1:1a
sa. exprime fenomene r;:1 procese, mtr-adevar, genera.le. Asa. cumi ,v0111
constata insa.. ulteril~r,, si°:t _i~entifica,bile,_ ai:n,uiuit~ efecto. ca11'.e iM' ip.utea fi
. JJUSe pe seama pa.rtrnular1ta i11or11popula\;rn11 studrnte, :refe1·itoa.n:i Iru 'C\Ollfi-
:;gur,at,ia structurii soc~alc,~i prb,ces:le de r.epi·ochtdere, a acesteia .. t>c altfel,
. piniir in ,:pr~zent~~u .;(,l1~p11nem · ~rn1, ~le ccreetftui. reprezentatiiv.e, national,e,
cooa. ee ·~urntea.za,, de if1?ca,re ,data, -~Ju~gerea lai1 coneluzii e11,un. gra,cl adec-
. vat· do 1mtemmere, ,ma1 I ales atunc1•· cmcl · pi.·o·cesele studiate. sint, de nivcl
,ina,ouosocial, cum, este ,~i cazuLscbin1biil'iloi; de la ,nivelql structu11ii1'sociale
iµ:ale mecanismelor rep1:oducerii sale, pe care.i.nforma1,iile statist,ic,e ue ~·din
.geneta:l,nule,potsm1)llmde., ···:•. , .,/1,,. , . 1, , ·1 r,. ·, .. ,.. ,,,,
~even.ind la_ conr.i~u~ul' l~tli'.~1·ii1; se ,imp'im~ sa ment,ionam · atmtia
deose~~ta. aco~clakL dehmrn prmc1palelor concepte cu care' se opereaza .
. A~t.orn_ad?pta un punct d~·vedere, tot mai riispindit in ultirnul,.timp, po-
tnv1t carma structura soCialfL este alcatuitft· dlntr-o inultitudine cle·,~le-
~eute: Diferentierea se pr~ch~ce_atunci cind se. enumera elementele respec-
tive ~1 structurarea · Ior, d1stingmdu·se douii, 1_)aliere·. · La. pilimul 'pailier · -
 ANALIZA SOC!OLOGICA A STl!UCTUIUI SOClALE 57
j.

dispus pe ol'izoll,l~tli} - ~,, afl:'i. fonnde <le con viutuirc couruuitarit : familia,
s~tul·, 01:f1!-ia1l., nn.wrnba,1~ nn,\,ionaliti'i1ilc coulocuitoarc, iar la al doilea 1~a-
her - dispus de acca,sta tla{·il, j)C Vt'l'fieal:t' 'so iclc'nl;'ficit. cli\iziUnile1iti' C8l'C
se im'p'a,r_t' foin1.tn~lla.t,il'e· de· cortviutnir« :' gr'nputill• clasiale • .;i dupii stra:tifi-
care, soctoocupaeiouale, ·dtlpiUg'elllc•rat,ii\ sexti,1,,Jrste•, iili;trnc:pel fl.eola1'a etc,
1
'. ,,St'rnc1;m'a . OCi::),m cl scthn cazi1 · comuoucntele c'.niunerate . dh·iziuniJ~
1

Ior ~i i·elit ,iill• re\ati v' cdn. ta't;tt1\ re11ctabiHt1ce·. e conkt1L1tic pe b~za interac- I
+· .. l ot,,,, ('ll. 8) .. D cf1')111't';1,1, J m• ~se pare ,.
a fi core1 tavu :it:ce;i:tau:lla.
11 J 1J UJ
Facemtotusf 'I I
1,1m1n
01Jsc1:v_i~\;i}t C:! !'!i 'cor!'l'l'.\Iiiq tnl~\l~ couvictuiro se'fje rtii,.,'J)une' pe' YC'J:ti~alrt, ltl I
?ond~Wle e~1s,t~11)~1 :i,tlun:1to:'i11c,btiit;ati, cl.1~pi:i. dtlfl nl{ tda'te ·grtlparilc' din I
tntenorul COl11Ulllt,tt,1lbi1 smP.1ernrhizatc 'structhntte 'pe YCI'ti •all\:
1
din punct
de vedere social. " 1
• I ,fl
1
' I, I I I ' 1

! n'11 ucrare~ . I. 1, I ll 1 J " •

sup~1sa. aten\;je~ citiwri191· specif\,list1 in primnl rind, sint
I I J I

avu tl~ in' veq_ere 'mai' ales elc'mcilte ale celui tlc 1d6il~a 'palier .' Dbpa, r1 tra-- ai
tare I SUCCiUta, a dinainicii sbru •thrii soclale 'din societatea SOCialistrt roma-
• !..I 1t • I J/' • 1 1,
neaSC\,t -,pu-pu atte, grad I ~1I structma. I
de 'oeupard,I lo, ahtut1 , ~ ., • •
urbane :-1, • ru-
a
mle,'' e,ftl'ut,ia fam'.iliilor ·~i gospodjlnflor; transformi\.ri in strucun'a de
clasa. - se tragc coucluzia ca. niciunu dintre coniponente nu a rarnas in'
atara unor muta~;ii lprofund«, ~,dRt,i.n'<il ,,'eiteva .niari procese, sub incidenta
CUJ.'01:a! s-au aflat; SC aflii 1~i se vdr afla ill continuare relatfile ~pecificc SiTll<°P
tmi.i'l:!ocirule a, ·ocietiit,ii noastrc; acestea fiind diversif'icarea ~i omogenizarlJa,1 i
insotlte de iliforc.nt,ie1'ca social~" (pl 26):Tocltiai aiceste procese VO'I"fr ama-
lizate 1mi,'t departe in eoutextn] proecselor <le reprodueerc a structurii: so-
eialti L· autoreproduceresi transfer SO'Cial. · f '" t : • 1:, I '
Un loc aparte este MOl'Ch'l,1; analizei 'doucept~lm' 1 cl'asi"L socialrt, ca dc
rea.lita.'W diterenttatoare atltttrt in cuntrul-sbrucuuru/aobiale a. oricarei socio-
ti"Lti' rrf cpoda n'oh.sb:ii., ca; urln''11i:U'a 1utii.tli ,,1hecanism frrndarnental care pro- 1

duce'ti reproduce strueturi de'clasa."' (P1.' 9). Sin1JI evtdentiatedimensiunile

clasei soeial» cuh:t ar fi lbc\1,1',i!rollll, functiile in 'diviztunea, tehniea, ocono-
mi'ca, ~i polrttca a; societatni, 1)ozitia sociala,·n~vel'ul'•de,con*tiinFL ~i presti:
giiil'tle care se bucurrL in societll,te (in a1n ecierileipopulai1;iei). (capitolull I , , ,,
1

i:.R!et,ine 1liai fl.le,.; a.teut;i'a t'rata1·eai hLtiori1oa'srL II) 1i clasel'or

1

sodili.W"in:inc&.foarcll. de a :c' 1.tle1i.tifim1 un '~i~t(lbi bla..:;in,J' al societiHii socia- 1

liste · 'p'1·iii L\la.1·eh. iH considcnLre 'it 'mo'deluriti 1rlarxist initial. '. '
I ~ '1 I .. • '' ' '
''
~na,Jir,a,
' J
I I ! 1 ' ' • ·~t
propriu-zisil, Ca,l'e DC mteresei1Zi"L 111 ffiOCL deosebit;, SC COUC.C:'ll- '
• 1· " I f

treazrl la nivelul morlului de producyie, n~tl~_apa1y posibilitatea. obic~.tivtL·

a structurrir·it grp~rnril~r sociale fun~arn_~~a.Jt~a'.cl~se:.~?easta '110,~ibilita~e
CSL~ da;(:a tle raportu l d ~ntl'C J>l'?,cl~~C.~tOl'I~.rg~~a,~· ~l 'co1;1dt~lllCfol' ObfoctiYe O C I
ml]nc .~ (1\iarx). E.xercitarea unor·functil cle produc~b ~1 rc111·ocluc+ie furnil• 1
zeaza' <•.,
. , " • I ',_ t ' Ii ' 'lJ.
0 har.i\. olJiectiva pentru s,.r1;1c urarca grupun ul ~1 categornlor sociale
1 ~ • 1' '1 "' 1 • •• ~

distinctc" (p. 5~J. ar lll l'C)a~·ea - pl~~a.,ce a· c1 f)l. 'm 1Ucra.re

L' • t 1 ' . l , . ' I t{ --' . - ,,Ince· 1
1
·' ' 1' "' • O,

1nc'is1.i1·ii ii~est.e, r1i·nri~1·i St~it,W,i,s~,.,.'.'.~e i·f~irn,1,1-clc in ,r-u1;1'1;i;~d ':p'? care. n c~n~F

d<Jf")\~ t nu 'fi R~13cient f~~ C,o;rtc;i111drr.t,,Uf:t1,JL,~lU a,~\tICIJlalU.1 !"1i!:1hn~ll11'.1,}i'1l
ii!r.P ich1a pi'opmm. s1ir~1 rezo1 are - ex~1;1);cn~a p1ase1or'1n flocmh~m; 1.11 :ta.1Jt ,
I ,..,p, ·\i t m·1• (' 't · ,. ·1· · nit mt Hf ''1en: .. \ .,
iii i,oc,ictatca l'Olll:.L C~~?fL)'t\\/l~</t1_}n1·,1cl:!•tl';t~\c, ~Oma,\'.'. e.~ t' Cb?l :r,1(\1r,1
1· •1

atit in ceca ce privei'ite rea: 1 ayl e soma ~. c1 · •• 1 I} c ea ce 111·1ve~ e ·o iect1ve c

si act,i-il'nile i:nt'i·c11dllRC 111 l,ega,turrt b'J.11at~st ~loinenill} prezin!t;,a,Un mate grad f
"i . 'I J I ' I Iv I' :J"I 1 1.- 1,1. ·1J1. l(
de 1Uf.icblta.te. 1n tll(;rarc SC n.nonta' l)OZ t.u1, potnnt cu.re1a: cele tlOl a formc
I t.'1 I. 1 •

J I Jj_ I ' I • I 1: tiJ I '

u, uropt'ieLa~c socialisl;a nu oceJ',L ? baz:1, i.>1nec!;1ya nc clctermmarc a cla-
1 _.t>1,
I I\
f I

.. I. '
t

I '11
\

I
I L,

' ,. I\
I JI ""1J

' I
I l
11('
. . .
l'l,j,-:
• •
.1 \...

1!··1
~

i 1, \ . I
 58 IOAN MARGINEAN 4

selor, intrucit eie nu se deosehesc principial in ceea ce priveste raportul pro-

ducatorului fat:a. de conditiile productiei (p. 47). · .
Sint respinse cu indreptatire, am zice, acele tratar! care lEJaga definirea
elaselon sociale exelusiv de natura rel.atulor de proprietate . .Ana.lizate numai
din acest punct de vedere, clasele par a fi disparut in societatca socialistd,
Ce! mult s-ar putea teoretiza doar existenta clasei,muncitoa.rc, dar o socie-
tate in cam se identifica o singura clasa este', in ultima instanta, o socictate
farii. clase. De aceea intemeierea claselor este cantata in alHi. parte. Sc consi-
dera ci'i. functiile de producers a valorilor de' lntrebuintare ~i a plusprodusu-
lui, pe de o parte, ~i functiile de condueere a productiei §i de control (redis-
tribuire), pe de aJta parte, sint in masurft sa tumizeze singura baza obiec-
tiva pentru structurarea grupurilor sociale fundamentale ca clase (p. 52).
In aeord cu acest criteriu, utilizat de a.Itfcl si in cereetarea stratiffeilrii,
are loc fiint,a-1!ea clasel9r soci'ale, deoarcce se' produc ,,fenomenele divers1fi-
cdrii (pe orizontalit) si d·1:fere11Jierii (pe verticali'i,) a runetiilor exercitate in
procesul de productie i$i reproductie ca efect al adiucirii diviaiunii, muncii
pe toate axele sale" (p. 49) .
.Aceasta optiune .se sustine prin aceea ca, in socialism (societate de
tranzit;ie), relatiile de producrie mentin strueturi de diviziune a muncii
(asemani'i.tor relatii101· de productie capitaliste) ~i, totodata, supravietuiesc ,
forrne de relatii sociale care mijlocesc raportul produoatorului cu conditule
de munca i)i cu rczultatele sale. Prin urmare au loc ,,structmru·ea unor •
icrarhii functionale ~i dccizrouale, a unor rela.t,ii de putere ~i aJJaritia strati- >
ficarii in sfera dlstributiei" (p. 4-f).
Observam cu. este vorba de anumite proeese reale ce caracterizcaza
societatea eontemporana, ele sint determinate de actualul stadiu de dezvol- ,
tare al fortelor de productie, in cadrul diviziunii rnuncii ~i este putin pro- 1
babil ca in viitorul previzibil sa-~i piarda din importanta. Iiepreeintii, fnsa, ,
aceste grnp·1wi clase sociale ~ Dou a. sint criteriile considerate a fi in m aSUI"v ,
~a. contribuie la formularea ,riispunsului ~i el pare sa fie pozitiv, desi nu
foarte ~-:plicit, ci,mai mult ca teP,dint,a, ce s-ar m_~nifesta in etapa actuala.
Cele doua eriterii se refera la reproducerea functiilor sociale fundamentale
exercitata de diferite categorii sociale in procesul de productie ~i reprcduc-
tie soeiala ~i autoreprodueerea acestor categorii in cadrul fiecarui grnp, de
funct,ii (p. 55). '
Rezulta ca exista clase, aeestea nil sint jnsa cele desern'uate de mo-
delul traclit,ional, care ar lua in con~id~ra.re do~r raporturile de p1!oprietate. ·.
Ele se constituie dupa functiile exereitate in prncesul de productie si l'epro- I
duct,ie sociala : ,,muncitorul' proc1·~~t•iv ,_co1ectp, . ".,,, cop~spu11za.tor
' ' ' y• funct,iilor
. ' 1 I' '

de product,ie; nn grup de c~teg~m soCiale d1stmcte (clar penumite), care

se st111ctlll'eaza in acord qu.funct,ul;~ de condijG.~'\l.a procesl,llui de productie
~i de redistribuire a plusprodusulm. Tot9datl}., e:xista ~i cateo·orji interme- '
cliare, al caror loc, functionalitate ~~ profil deriva din legatu?a cu funbt,ijle .·
fundarp.entale sau din procest,J.e,de qi,strfbutiti s~11 redis~ribut,ie ,.spo'ntana".
Nici ~este ,alte categ.orii nu ~int tµ~a. denul\11te' sau identificate. .Analiza
ramine la nivel de premise.. .Aceste el,a.borari, pe care le c'onsi,derfim deos'e- ·
bit ~e ,interesante, nu sin~ supuse totu~i unei anumitc validari empiri.ce.J
S_esizarn aici ~i o lipsa de continhitate cu celela,lto capitoJe a.le cartii, in ca.re
se opereaza. cu ele~entele specifice modeluli1i' ,,traditfo:iial". 1<,ara a'n~ga
5' ANALIZA SOCIOLO
GICA A STRUCTURII SOCIALE 59

important,a structurarti social , . . . .. .. . .

ta.rii diferitelo,r tunetu 1-u
·
lil
e ca urrnare a .diviziuni! muncu !}I. a exerci- ,
procesul de prod +i • v v
interesea,za in primu] rind dim . ucy1e,_ opmam ca acerust~
socia.le. Desi in lucrare elas 1 . en~unea ocupattonala a structurii .
socioocupationalc, specific! ~sitf~ ~mt OJJ.~aponalizate prin categoriile ,
componente. sint iliferite p ti e ui traditional, de altf,el - cele doua
. . ·d · en: 'U a accepta ca avem de-a face cu class so-
C!Jl:le '*1 ~1 c1;1 structura iunctionala, ar urebui dovedit nu numai c.\
e~1sta O .d~!erentier_e, 1ar. categoriilc re. pective sc autoreprod~c, ci faptul di.,
d_~fe~~~!~ien';!atc s!D\ esentials pentrn activitatea. ~i via ta oamenilor,
ca..a • cat.. ~ maJ01 a.. De asemenea, se impune sa fie analizata mfi-
sura in care -~~smel~ l•o.ncretede asigurars a controlului produoatoriloi- ,
asupr~ condiµiloril.orobiective de munea - autoconducereamuncitoreasca,
o~~msme\e d~ ,c?qcl~c~re colectivii., participarea la luarea deciziilor etc. -
dllDlllueaz~ dlferentienla' ce, ar rezulta din exercitarea functdilor primare. ,
. ~espmg~rea modelulut a,:;;a-zis traditional se concretizeuzfi , in primul
rind, ID c~est1on_ar~a ci_i.raoternlui de clasa al tii,ranimii cooperatiste ~i tra-
!a.rea necl1fereut1ata a. mteleetuaJitii tii, llc~i en lndeplineste Iuneti! difcrite · i
1~ procesul de productie ~i se impartr-, deci, in 'anumite suhgrupnri. Nu vom I
cauta arguments pentru respingerea modelului care 11e este propus obser-
vam m ~t an t·e~·1or
• v . ci't so impune " sa, se treachdincolo de simple optiuni, ' ~i ,
anurne la o validare empirica. in lipsa acesteia ne permitcm s:'.'t facem unele
observatti, din care re~tHtaPPii acest non mod <le analizii are eel pu [in tot
lttitca ueajunsurl ca ~i modelul ,,Yec11i'l.1 ,
A.~a de cxemplu, constatam cii statutul social al tiiranimii sc judecii I
in raport de un singur criteriu ~i accsta cstc tocmai cel.contestat si anume: 1
relatiilede proprtetatc. De altfcl nici nu ar putea fi ignorate aceste relatii ..
iar evolutia t,ii.ri.iuin~iica clasfi. sdcia.Jct. cste st'rins lcgata. de evolutia j:H oprie-
ti.'i.,t,ii eooperatisto. ln prezent, chiar dadi, nu existi'i, diferente de principiu
intre cele doua forme <le proprietate socialistil, ele sint totu~Psuficicnt de
difei"ite. Totoclati.'i. ~i alte dementc ale raporturilor de produetie au o con-
tributie ·specifica.'intl'-o alta ordine de i~~i, din fapt~I ca, tariinimea nu mat •
c~moa~te urt :rrroce~ a~· ~e1Jroducerc _H'irg1t:t nu rezult,:1, - c_um s-ar cre?e -
p1CI'de1•e'al ca,ractcr1st1c!lor ·de cl~sa: Ac?asta c~ at1t mai mult cu ~1t1 se- .
manifesta ~i un alt pr<?ces (cons1derait ~1 el a fi·r~leva;n~ pentr~ defmuea... i
claselor) ~i anume a.utoreJ?roducerea,. De~ai ~ungul 1s:tor1e1, tai·amr?ea a cu-.
noscut pernia'nerit .o autoreproducere_somali~ aproape• ~ot~la.. ~u _timpul, pe•
masura dezvoltrtrii a.ctivitaµlo'l' neagncole, eaJ ,a dcvemt, ~1 prmmpala smsa.
de mobilitate (continuin~ ~w se aut?reprod~c~t}, ceca ce a i~pli~at diminu-
area sit numerici\.. !ncep sa se> :n~~fes~e (t1_m1d, d~oca?1dat~) ~1 un~e ten--
din~e de tranMer social spre t,arnIUme., ma.1 al~s elm :mclul ,categomlor de- ,
populayie recent• despitinse ~i care nu au J?i'lras1t medml ru~·aL_E~te vorba,.
in primul rind, de' categoiii cu ,statut soc~al dublu: munc1ton-t,arani, mai
puyin investigate. · :· ' , . · .' : " . . ' . '. · · ·,
, ·1n modelul care se propu_ne ~u ·~e a.mmte~te msa DID;nc_ desJlre tli,ran~-
me, s-a·r ·Jmtea presup:zine •ca 1.ntra f" e,a £n cla-sa ,,m~cito1ultti· p,·odttctiv·
colecti ,, 'l dar a.cest concept a fost 1mt10dus pe:ntru a desemna coopera,re3/,.
unor :at· :orii diferite in procesul productiei'iiidustriale 1modeme'. ·interesuF'
cg . • I t d d lt . £1 t I d
se indi;eapti'I.spr~ ~1~li~~ situap.e1ere.'\ e e J: ezv~. a1.~a: ~r~:c o:. :
e pr~d~c:-.
Fe. in s.o~ietatea.contt}inpor~a, <;a. m-m_a.re,la. ,revolut~e1• ~timt1~1co-tehlllce... ,
'
 (l(jJ 0

1n pruuul rind, ;;p n1·1, 111 n•dl'l'P'dn"n mnucttuaro, 11fl11t,l'I i11tw-n.11 ,:trulilt ""
reproducero sodnh1 1:11'!,!ittl, e1'll'l'i:t il•,.;i11l "JI <·ifi1•<' ::,i• ·<>h•'l'l'htti,· 11111lt1• .lit•
n1l1'01'<']H'ud1t<'<'l'\', n ,-trn<"t11r1'\ tot: 111Ai <·on1ph-xil, dnt\:1, do 11pnrl\•111"11·(11, ':'1 .i~
unor !,!I'llp111·i cu ,im,g,itirf• supt>rion.r:1', 1·1\1'1• tlt>~t'.t;o:rr:1 '.~('('i.''.!t. (i th• 1·x1:1·11(~1·
ln .111·oc·t1,.;11l di' produr(h· a<'livit.:'.l(i 1k 1·rn·M11n :;:t1111(d11•1i 1•1t :.1ph1·11,11.e
trh11it•:i etc, l.11<"llldl'rt•11 111:l'i p:'ir(i a, intl'h'1'lunli't11(ii i11 rindul ·In:~''' 1111111t:~-
toaro .·p111nirit·:'t, 1111 n.tit o : l'hitl1hnl'I• a ;;t11t11tml~1i ~m·inl nl 11.<·Pstl'1 ea,te~'..>r~,,
cit 111,ii nit·~ eon,.;t,ita1in•n, 1111or o-rupuri int?\>t'flH•diu.l'I', <'ll, l'fr1:t A.I 1110<1tl11·:i.-
rilor tHr1• ,;p prorluc In uivolul fo~(i'lor1flr productlv ::-i c•:qirilll:1 spo.rit'Nt 1·011~-
pll•xitiit,ii muneii productive, eat'\\ n·c,lnrnii, 1111111dto1·i < 1·prog;11t,1r,."~1111P('l'~-
oani (mun ·it.ori-intl'ln·.t.11ali). Am pnten 1lisC1ntn, ::-i ·1lu intelMt,n:1,l1-1111111t·1-
tori, int·l'i<'rl,n}Uir prodnoiitori dt• huuuri 111nb ·i-inh :;:i ~pirith1a.Je. ~
Din. cele n1111,lizn.tt• ret inom , rn, lH' o <"ontrihu(it• i~nporta1.1LH,: ,;1:n1m1,- ·
laren faptului cfi. difl'rit·l'It, clase ~il1·afa u<1rii sor-inlo 1 ·x,;;(,l'nt,c• in soi,tl'llt\lo
la, uu II omcut da.t au o suuut ur~ ,·0111 p·h,x:1,, de J)U ::;int; i_unorre_, ('IIJtO;;e o
dinamic·ii proprlo. Or, route iwN;ll' l'l<'11w11II t rebuio im;N;L1y;at11 :;;1 ,t•Yalnntt-,
Incluaiv func\iilt· indcplinitc in proccsul dr1 prod\1c(,il' .. ))~ ,aici nu ,dcc:111·µ;1
in~i\ cii respccbivclu.olnse ;:;i calegol'ii 11r iuc •tn s1i, pml oxtste, stin.11 l,111;~1_1:·1 ~~
lor Iiind o problemii ruult mni ~f'm•mli\. Modol11I trndit,ioual <·an• 1th•11t,tl_1t·a
elase ~i eategorii socialc nu esto iutirmat, prin ai;q.·t,c oon~i<lcn·n_t1:1 tr-orut 11·~:
Ku nc referim desigur ht dHl'riLclt1 1ll'fi11.itii, 1ldiaitnrc ,(c·o 1~1·,rnrp111w u, h.,
completate, itlliit uruto), .ei, la rmi.li1a.tmt ,;ociaJi1 con<ll'd,11. l)i.fon•1:J1,i -rile (•11;,;t•
Ideutiftca iu cadru I acest ei n·alit-:1 ti, unele coufirmnte ,-:,i ill lu 1·11a).J1t1L Jll'<•,w~t-
tat:1,t slut iucu. marcantq, 1inclnsiY i11 plan ,vt•tf cal, r1'1t'fl, l' • i11 Len'~oazi'i, in
primul rind struotura de cla:s~. Considorarea fu1w\,!ilor cu, singur ~n-il;t•ril~
de ·dif1y1·~n.\,le-,.·E1 cJash,p. p u iµ·, face tlcdl; :u. ,lt• .ignnre ~e, toal t', c·ekl:),lt,c, <far,·
anterior sc oriuicasc tocma.i absolul izarea- uuui a1~uiuiL 1·.ril'eriu, (c1;l 1il
proppet(i.~ji),11 , , · 1 1 , ,11 , . , .
, Modal in ical'u cste a,bordati't prcblomattca r~a,sclor .sociale. i;e a&ocin,z:1..
cu o viziuno l)articular.'.' despre omogen iznrc, , 1Uv,ei·;;;i('jcn,1;c ~i, tlif<J1'(•1.1 ( i1•n·.
Din pu.uctnl de vederc alr aut;orilor, omoge11iz:trNLI Koci1,,l:1: fi.1\ <JN,[i\::,oit1·ii ,, in,
principiu, al:titpe axcle or1zoutale, cit ~i JH'• cllle Yl'r!Jicalt• itlP s!Tttct',ul'ii ~o;1,,
ciale. Am ret,im.1 11,tcnt,ht rn faptul, c:1 .nu toat~i ct1m1p.1menLt\le t--Lnu~Lnvii I
sooia,Ie, sint :mpu~e p1,ocesului dt omog-1111ir,iwe. Ert 11i111-cfltq1n/t, 1.-11liib,w:o,rcirt
ine,q(,litiJ/,'ilor soefrile; expr:imintl n dime.nsiuno1csell~t,ialtu n, s~n~cl,mii :01:iailu1,
sociii,fo;t~.,.Aceasta' se clo,verle:;;pe_ 8'. fi siu~m·:~,tl)a,j,il\lt'e a1lllll'll\·illl'l'ii ~i 1,ll'<)llll,J- 11
vi1rii unui astfel cle,proces, eoncl,1\;1onat,dti ,~1velul d1:1¥,Y.oltiMii ecouoJJ)ico-so- , ,
ciale, clt\.11 e~en.Wi.l pentru edi~icarea, cleJ!~intt,a u1.oii _flo.cieUiiti. Qmogeni:mr1:1a
socia.KL est~ op11sul, procesulu1 ,de strat,flcare,1 de <hS,Vl.mm:~ ·p:~1tenijc icni.t·r .
hiza.ta. ,(inegala.) ,ru giwUilUl'it@r r;ocill,le. Ea ·mi: est,u,posil>ila,in ,co1111it;iilc m~ejj I
struct.uvi de. c'la.sa,·d11 ciu'e por.it;iile so,cinle s1t const,ituie 'J,1.1r ca<lrul mior 1·elaW
a1xtagonisttf, _,tlc, ex.ploat-a,rc. Doar Snli:iturn,rea aceHtora1 din, u~-rntt <les,thidc 1,
cal.ea inst,wra.rii trcptate a eg-alitatii sociale rcale. ·
, ,I' ' I I

; ~:{entvf a,11:~?rii luc1_;,1rti,: 1:?".~~n,dilll act11~l, rqmog-m1ir.are· ,,t\xprimi.'L

apr_opierea ~1 UJ!l1ti~area.1div",r~1ta,t,n m c1-ei;tt•re" a.1 cm~olltl\Il;e.Jor Rtrnct~1l'ii
soc1alo,, 1hw, uu.1:oa1 j>er,Mltmnite ·.coordo11atc1 ,,f'1nc~ii1,economicc 1joJiticc n
cultu.r~l-i~e~~~iQ~. '.1fl~.n~~at<;>;µ·.?;.JJ.i· l·~;il>,llit:ii q\J.f1.'ti,v ,pg~e ale ~?t.;1~01npt'fl~1
selor, ,tp~o1~1en~ stilm 1101 ,de v1,1,t,a, cm11p0Tta,1111•utelor 1u mo<ldo.lo1· yaJo-
. ,,•1~ 1 i·r-1. ,, .• .. -~,,I ,11. ' ·•1
nee . 1.11 acc~li e_, omogqmzarea :semmnc;'i, ,,uhifortnitate in t'"H,tit,11,t·.e so-
i ,, •i

cinli:t"'. \.''It se'poa'llc i'UI'Ji>i iii.cu de.'pre ,,6 omog-l\Jl'i'falre. so~iarrn, pe dJrrt('tf'Shti(,a,•11
7 ANALIZA SOCIOLOGICA A STRUCTURII SOCIALE 61

verticala, mai ales intre clase, atita timp cit aceste mari grupari sociale se
constituie pe baza exercttarn unor functii macrosociale diferentiate in
sistemele de productie, conducere etc. " (p. 12).
Pentru argumentarea afirmatiilor ar riimine totusi de explicit-at in
continua.re citeva lucruri pe care le cousideram a fi importante. Este vorba,
in prirnul rind, de insa~i defini.rea si identificarea claselor, categoriilor in
acord cu criteriul Iunctiilor, apoi de precizat natura, amploarea si mai ales
[mplicariile diferentierilor ce le delimiteaza ~i le opun in couditiile socie-
tatii socialiste, daca nu cumva functiile diferent,iaza, straturi ~i nu clase
sociale.
O altrt dimensiune a structurii sociale, abordata tot din perspectiva.
dispunerii ei pe verticala, deci in planul diferentierii, al pozitiilor inegale,
estc tocmai stratificarea, ce se produce in sfera ,,proceselor distributive,
a comportamentelor institutionalizato si a reflectarii subiective a acestora.
la. nivelul grupurilor sociale" (p. 56). ·
Analiza prezentata in lucrare conduce la concluzia potrivit careia in
societatea uoastra se etructureaza si o anumita stratificare sociala, Hrtmine
de precizat cit este ea de semnifieativa. Or, se dovedeste faptul ca, la nivelu}
eercetarii, stratificarea evidentiata este totusi slab cristalizata. Se pare ca.
predomina totusi procesele de omogenizare ~i nu cele de Rtratificare s~ciala.
Investtgatia realizata comporta insa unele observatii in ceea ce priveste
surprinderea diferentierilor reale la uivelul populatiei studiate, care nu
reprezinta ansamblul spatiului social. .
Pentru cercetarea stratifica.rii sociale s-au sclectat unii indicatori rele-
vanti, cum sint : venitul, dotarea gospodiiriei cu bunuri defolosinta indelun-
gata., confortul locuintei, tnstructla scolara, consum cultural, indeplini.rea.
unor functti de conducere.
Fara a intra in detaliile modului de cercetare a stratifica,rii sociale,
care nu este deloc lipsita de dificultat,i, uncle insurmontabile la un moment
dat, consemuam faptul ca s-au identificat, in final, patru straturi dispuse
ierarbic: primul strat (12% din distributie) se compune din muncitori
necaliftcati ~i o parte a muncltorilor din industrie, constructtl l}i servicii ;
stratul al doilea ( 48 %) este al muncii calificate - muncitori i;;i cadre medii;
stratul al treilea (28%) este mai eterogen din punct de vedere ocupational,
el cuprinde cadre cu studii medii :ii superioare, dar ~i lueratori din servicii ;
stratul al patrulea (12%) este alcatuit din cadre cu studii superioare.
Straturile vizeaza populatia urbana., .Ar fi interesant de vasut cum s-ar
prezenta ele la nivelul populatiei globale, urbane ~i rurale.
Determinarea semnificatlei structurilor de stratificare nu se poa.te
realiza in afara analizei mai indeaproape a celor 6 indicatori inclusi in
cercetare. De la inceput observam faptul ca unul din aeesti indicatori este
tocmai acela considerat a fi criteriul de defini.re a. claselor - exercitarea./
neexercitarea unei funetii de conducere. Includerea lui in studierea strati-
ficarii se dovedeste a fi operationala, probabil la acest nivel el devine real-
mente ,,functional". Desi intre structura de clasa ~i cea de stratificare exista.
multe asocierl, ele ramin totusi distincte. .Aceasta nu inaeamna ca nu se
impune raportarea stratificarii la structura de clasa, Prin elementele sale
suplimentare, stratificarea, determinata fie ~i part;ial de structura de clasa.,
merge in prelungirea ~i accentuarea anumitor diferenµeri, eventual adincind
inegalitat;ile. Pentru a putea. vorbi de toate aceste elemente, stratifica.re&
62 IOAN J\-1.ARGINEAN

existenta trebuie Sa fie mareanta, Sa evidentieze entitati sociale dispuse

ierarhlzat, nesurprinse de struetura de elasa. Cit priveste _cele patn~ stra-
turi identificate ele au rezultat dintr-un ealcul al valorilor inregistrate
pentru fiecare din indicatori. Oonstructia, sealelor ~~e mas~rare nu ~ permi~
intotdeauna discriminari suficient de relevante. F11ndprimul studm la not
pe aeeasta tema, aducem in atentie citeva probleme ale ~ercetarii stratifi-
carii sociale. In prirnul rind, pentru deterruinarea modului de st:uc_tlua~·e a
straturilor sociale nu este suficient ca indicatorii de cercetare sa fie obiec-
tivi, ei trebuie sa fie relevanfi in raport cu tema, sa ai?a, pu_te~·e m~-re de
discrimtnare, altfel nu se ajunge decit la simple grupari stat1s_tic1: $1 11~ la
e:rititati sociale. Rolul cereetarii este acela de a releva structurile ierarhice,
daca acestea exista,, bineinteles, Din acest punct de vede_1:e, este de ~o~scrvat
ca informatiila privind veniturile, pc baza de deelaratii, s~ refera m fap,t
la retributii ~i pensii. Nu au fast declarate veniturile suplimentare-legale
sauhi ilegale (fi'ira indoiala aeestca din unna sint dificil de aflat C_? mijloa-
cele sociologiei, ele pot apare insa indirect atunci cincl se cercet~az.~L. dotarea
gospodanei, confortul locuintel, comportamentul extraprof<;s1qnal, de
consum etc.). Pentru orice studiu de stratiticare ramine deschfsa,,problem~,
determinaa-ii cit mai exacte a vnniturilor totale (daca s-ar fi. cuprins ~i agri-
cultori, atunci ar fi ap:1rut probleme suplimentare in construirea unei haze
de comparatie, iar dependenta :-;tratificii.rii de structiira de clasa ar fi Iost.
~i mai marcanta). Nu trebuie ignorate nici veniturile de pe urma unor acti-
vitat,i suplimentare, ca f$i eventualcle mosteniri, donatii, cadouri, fiind
recunoscut rolul familiei (a rclatiilor de rudenie) in Et,ratificarea sociala,
Intr-o alt'a ordine de idei, se pare ca nu exista. nici un motiv sapresupunem
ca sursele (fii mai ales valorile) suplimentare de venit s-ar distribui in mod: '
uniform populatiei si deei nu ar a.fecta raporturile de diferentiere, ci doar-"
nivelurile la care acestea au Joe.
Problematic este ~i niodul in care s-a cercetat dotarea gospodariilor- '
cu bunuri de Iolostnta indelungata. S-a surprins mai degraba funct,,ionali-'.
tatea unor astfel de bunuri ~i nu valoarea Iortn planul stratificarii soeiale; .
prin aeordarea de ponderi, in constructia scalei, in funetie de gradul Ior de
raspindire : radio, aragaz, frigider, televisor - un punct; ma§iniii de spa- .
lat__;, dona puncte ; aspirator, magnetofou/casetoton - trei punete; auto-
mobil - sase puncte (conform,,,n;gulei" ar fi trebuit si:j, se atribuie 'doar 4 ·
puncte). Se observa ca un aparat' de radio, o ma~ina: despalat ~i un aspi-'
rator, indiferent de valoare, pot echivala cu un autoturism tot indiferent
de valoare, ceea ce face Sa, se dilueze notiunea de stratificar~. Mai relevant
ar fi sa se acorde ponderile in ftinctie de valoare, pentru ca aici se urmii.-
re~te. ,,gradul de. ~~ccs ,la ,b~nuri_de fo_losinta indeltingata" (p. 69), deci O
reflectare a puteru econom1ce ~1 .nu· simple modele culturale' in care' de ,
exemplu, aspiratorul, accesibil practic tuturor •prin pretul sau' modic ~u a. i
intrat in.,sfera de ,,interes" pentru. o buna parte din popula,tie. Pe d~ alt:'h
parte, C:n~tatam ca ~u sint lu~te in con:~i.derare. alte b11nt1ri de foldsinta
mdel~nbata 9are ar f1 putut produce o ihferent1ere mai· mare. A. vem in ·
Vfdere teletonul _(in,ca ~egenera~izat ca r~~pindire, el nu apare nici la cercC-: .'
taire~ confor~ulm.locuintei), congelatorul, aparatura video, pian etc., insa-~i. .
locm~ta.e~te un ,bun. d~ folosinta indelungata (se ia fo considerare doar sta .... 1
tmul Juridic tn pres&riere'a graduliti de confort 1 !). ·sint apoi de avut in seam'it I
9 ANALIZA SOCIOLOGICA A STRUCTURII SOClAl,E 63

~~ ~lte bunuri, ~r~ p_ot reprezenta cel'a in planul stratifici1.rii : mobilier, co-
voare, tablourl, b1blioteca - toate exprimate ~i valorie.
Pi·e:,~punind ca ajungem la o determinare cit mai reala a inzestrarii
g_ospod~1e1, tot ramin multe aspeete de elucidat. Unele bunuri de folo-
.1uny\" 1_ndelu_ngata. sint ~i mijloace de tezaurizare, atunci ar trcbui sii, se
endent,1e~e Iii econ?~iile b~e~ti, bijute.riile etc. Toate acestea pentru ca,,
la o putere e~onomt~L aprop1~ti1, se intilneso modele diferite de comporta-
1~1ent de con:sm~1 : aluuentar ~· nealimentar, vestimentar, cultural, de timp
h~e~-,_ de tezaun~a.re, ceca ce conduce la grade diferite de inzestrare a. gospo-
danei cu. bunuri de tolostnta indelungatu. Tot astfel, cercetarea comporta-
rnentului cultural, asa cum se recunoaste de altfel dar aceasta nu scbtmba
cu nimie situatia, a inclus elements fo~rtc diferite 'considerate a avea insa
.aceea~i sc~nificat,ie, aceeasi valoaro pentru indicat~rul global. Daci'i aceasta
este situatia, atunci indicatorii care redau doar o lmacine secundara adeses
putin s~mnificath-a, nu pot eonstitui ek-mente pe ba;.1, c:lrora sa se' teoreti-
zeze existenta stratific:.'\..rii soeiale, atita timp cit scnsul notiunii este acela
de a exprima inegalitatea reala.
Cit privests studiul proceselor de reprodueere a structurii sociale, se
poate aprecia ca, analizele foarte amanuntite privind autoreproducerea !(Ii
mobilitatea sociall'L la nivelul instructiei, a ocupatiei _,i a rezidentei , pre-
cum ~i la nivelul cuplurilor Iamiliale ~i ale tineretului sustin rezultatele unor
-cerceta.ri anterioare, aducind noi preeizari deosebit de interesante, ceea ee
detenuinii ca aceasta partc a lucrari! sa fie cea rnai valoroasa, prin contri-
butia adusa la cunoasterea unora dintre celc mai importante caracteristici
.ale structurii sociale in etapa actuala,
Cercetarea proceselor de autoreprodueere ~i mobilitate sociald (repro-
-ducere ~i transfer social) se realizeazii. prin luarea in considerare a trei
.generatti, in care subiectii ehestionati (in virsta de 18-60 ani) reprezinta
generatia a II-a, parint,ii lor alciituiesc generatia I, iar fiii generatia a III-a.
Studiul releva fluxuri mari de mobilitate, mai puterniee in sfera instrue-
·t,iei decitln aceea a oeupatiei. Aeeste fluxuri sint identificabile atit la nive-
lul interaenerational, cit ,_;i la eel al fieca-rei generatii in parte.
Ret,inem observat,ia potrivit careia, notiunea de generat,ie cu care se
opereaza este relativa, in sensul cii-.ea refl~ct~ structura d~ ori~i~e a popu~
Iat,iei studiate la un moment dat, ~1 nu coincide cu generatia pnv1ta in sens
istoric (p. 91). Ace~s~a nu reduc~ din _important,a studiilor de mobilitate/
imobilitatc inter ~1 mtragenerat,1011ala. ·
Una din concluziilc majore ce se desprinde din lectura este aceea c~
in prezent are loc o anumita incetinire in ceea ce prh-e~te volumele de
mobilitate ce se inrngistreaza. Totu~i, proport,iile transferurilor sint cele care
domina cu mult autoreproducerea in cazul instruct,iei (valorile respective
sint de 71 % ~i 29 %, pentru generat,ia a II-a, ~i de 62 % ~i 38 %, pentru
generat,ia a III-a, :P· 92). 1n schimb! pent~ do~e~iul ocupa_tional situa~a.
apare schhnbata m cazul generat,1e1 cele1 ma1 tmere ( daca la generat,1a.
a II-a transfcrurile reprezinta 61% ~i autorcproducerea 39 %, la generat,ia a
III-a valorile sint de 35 % ~i respectiv 65 %, p. 101) dar aici procesul nu
·este inca incheiat.,Tinerctul alca,tuie~tegrupul de populat,ie eel mai mobil din
punct de vedere social Analizele.de ansambl:u efectuate atesta anumite ten-
dint,e ce se materializeaza printr-o reducere a ratelor de activitate a tinerilor.,
ca urmare a prelungh'ii duratei de pregatire'*colara (p. 147),o accentuare a.
 64 IOAN MARGTh'EAN 10

e aracterului muncitoresc p. 14-8) ~i al autorep~odu.cerii soci~l~ in. cadruj

aeestei categorii, mai puterniea decit in cazul finerilor cu ongme mtelec-
·tuala (p. 157). . . .· .
· Retinind concluzille analizelor int,reprmse (dm care am t'' 1dc•ntrnt
doar citeva), se impune O precizare in lcg11tura cu constatarea de ~~samblu,
. potrivit careia in prezent are loco incetinire a: ~roceselor de mo?Il1tate n~~i
. ales ocupationala, dar ~i in domeniul instru?t1e1: ~rolumel~ man ?e }1wb1h-
tate inregistrate in deceniile anterioare, implicind m~1 ea ~na,JOI it ate a
. populatiei, s-au datorat sehimbarii radicale a structum sociale, trecerca
· de la o structura agrar-ruralii, la una industrial-urbanii. ~1ecluccrea a.ct~alii.
a volumclor de mobilitate nu semnlfica altceva decit atmgcrea unui mvel
relativ inalt de dezvoltare economico-sociala. Ku mai este deci planzibil
sil ne asteptam in eontinuare la valori ale mobilitat,ii de or~i~~l ~ 60-70%
~i~ populatis. Sm'iderea, in aceste conditii, a valorilor mo?1htat,11 nu l)Oa!c
f1 mtcrpretata insa. ca un fenomen nega.tiv, cu at1t ~a1 ~~It cu cit, 11!
societatea noastra este preintlmpinata in mare masur~ mo?1litatea e_reata,
ca urmare a unor fenomene economice negative (~omaJ,_f~ln1;1,ent.e),. ~· care
este de tip descendent. Nu eonteazi; doar volumul mob1htat11, ct ~· sensul
ei, semnifieatia pentru purtatori! acestcia, daca reJ?r.~zinta ~ prornovare
in plan social, sau, dimpotriva, o dcteriorare a: poz~tnlor soc1ale.¥ .. .
In ceca ce priveste rezultatele la cares-a aJUDS in cadrul lucram, mai
este de consemuat un' alt. aspect deloc neglijabil. Fara indoialli, se ref'lectif
intr-o amunita miisma, (r;'imasrL din pacate totusi nepreoizata) procesele
globale ce se dcsfa11oara. la scam intregil societiW. Aceste rszultate stnt
Influentate *i de caracteristieile populatiei investigate : generat,ia a II-a
este alcatuiti'L din populatta urbanu, dar peste [umatate provine din rural.
Prin treeerea ei in industrie l)i alte ramuri neagricole a avut Joe un amplu
proces de mobilitate (posibil superior celui inregistrat Ia Divel global) .
. Copiii acesteia sint de acum nascutl in oras ~i imbra,ti~eaza cariere ocupatio-
nale neagricole. Este deci de asteptat sa se incetineasca ritmul de mobili-
tate pentru acest segment de populatic (sigur mai mult decit la nivel glo-
bal) intrucit spatiul social este mai restrins, mobilitatea urban-rural,
respectiv transferuri spre agrtcultura se produc cu totul nesemnificativc
in perioada industrialiaarii ~i urbanizarl].
La rindul sau, mobilitatea instruetionalg se desfa~oara in niste Iirnite
prescrise de nivelele de invatamint existente la un moment dat. Cu cit
? mai ~are pafte di~ populat!~, ajun~e la nivele medii ~i superioare de
mstruc~ie cu at1t se ,,rn_gus~3'.za spatiul de mobilitate ascendenta pentru
g.enerap1acare .urmeaza. ~1c1 aceasta nu este un proces negativ, atita.
timp c1~. se realize~za un mvel general ~·elativinalt de pregatire a intrcgii
pop.ula~n. Data _?I.nd struc~uraw e~ant1on~11i studiat, in care 27 % din
subiect,1. a~ pregatue supenoara (dublu rn raport cu IJopulat,ia totala),
.e~t~ pos1b~ ca rezultatele, ~·espectiv valorile stabilitat,ii instruct,ionalc,
. sa f!e super10arece!~r de la.mvel global, unde sa avem de-a face cu un volmn
. ma1 mare de mob1htate ~1 de acest tip.
~e cuvine s~ ment,io~~ ~i o alta concluzie cu relevantii deosebitiL
Ea J.)~1ve~te. m_ame~a spemf1ca m care s-au realizat volumele sporite de
~obil1ta~e n~struct,10J?ala,fort,a de propulsie a fost mai redusa pentru
. mv.elelc mfer1oarede mstruc1;ie ale tat;ilor : ,,nivelul inegal de instmct,ie al
tat,tlor a propulsat cu o fort,a incgala fiii in spat,iul instruct,ional " (p. 93).
11 ANALIZA SOCIOLOGICA A STRUCIURII SOClALE 65

U~du-se rolul seolii i;1) procesele de reproducers a :.:II uet urii -ociale
sint s_es_1zate elE:m~nte de diferentiere a elevilor pe t ipnri cit' licee in Iunetie
de ~ngmea ~octal.a! ceea_ce ar reprezema o conditie preg;ititoare a dircrcu-
penlor ul_terioare, inelusiv ace ul (am pune reusita) la inY:1\iimi11tul supe-
rior. 1n interpretarea Ienomenelor re peetive, autorii c n. iderii eii . -ar
unpune eercetari uplimentare a upra eauzelor care !!'t'IH'l'l'ar.i\ fl. c•111e11ea
situatie (p. 9!i), eeea ce ni ·e pare I e deplin i.nten; iat . Fncem totusi
oh rvatia ca, nici din compararea nivelelor de inst metie pc· f:!'{'IWl'll\ii,
nici din eercetarea originil ociale a elevilor. respeetiv fl studr-ntilor nu RC
pot d -du ·c automat ceea ce e-te considerat a fi ,::-ani-r!t• de aete. ", «nre
s muific:l 111 ihilit atea de a patrunde drept ul ell' a ajungv int r-o a1~1m1itt'i
pozi~ie scolara in ace t eaz, Exisu-ntu i1n-:i\:imintului gratuit reduce m~1~01::
tan ta. itua\ici material a p:hin\ilor elevilor ,:i cu at it mai nrn)t _R or1gm1~
lor social . Totusi, in medii social-cult nralc difcrite, 1•xi:-:t:i :fl_ interes ~1
preocupfi.1i difcrite peutru M\, <IC'~1·1·n<l1·n(ii !':i 11r111C'ze in\":i(:1mmtul supe-
rlor. Po a ·ca ·t:'\ «al poate avea 101· ,,11lintc>n•it" cornpozltiel , ociale 11 ,:tu-
don \ ilor fa\:\ d st ruetura socia l:l a popula] it-i , da r nu pr- criteriul :;:nni,:1•!01:
de a· ·t•s, ci al nivelului de prrJ.(litirt· utins. Prohlema principali'i conR~111ke~
In n, invc11lig.~ calitatea prcg11tirii r-levilor, indiferent, d • tipul de )1~1·11 ~1
zona in «aro este sit uat., aceeptind idc-f'n, ril ::i oricntarea yopula(H'.1 f.J)I e
difcrit o .upal ii ~i nivvle de J>l'rJ!lltirc urr- 1111 rul important 111 dctern111rnici1.
11ozi~iilor sociule individualc. .
Deot ebiL de interesuntc sint, *i alte nspcctc rclevatc 111 IUN81l'f\
.
care o consideram a fi un 1'Yl'riinwnt, l'diturial, la cart' u~ 11e-a!11 rl'fPI II,
ve
luRintl ·itilorilor ~rl I• dcscoporc 'ii :ii It· npn-ciozc, cu at1L. mm '!11!lt cu
?it,,y .uuoast srea :tructurii social • nu poate fi niciodatii con:<1dcrata inche-
1at.a.