1111 11111111111111111111111111111111 111111111

2505982

0008712, Vol. 2P9

ecuritatea
Nr. 4 (44) - 1978
•
 PE NTRU PATRIA NOASTRA, REPUBLICA SOCI AllSTA ROMAN IA I

~TRICT
SECRET Securitatea
,Exemplar- nr. 90 () 1 9 7 8

C up rins

, • , M esaj u l tovarii ~ ului NIC OLAE CEAU~ESCU adrcsat

luc nitorilor Ylinis terului de Jnterne e ll priicjul impli·
n idi a 30 de ani de la crcare u orgl.lllcior de s cc liritatc . 3

INFORM A 'f 11 Orga nizarea ~ i desHi~ura r ea mun cH in[Otlllativ op e -

I NTERNI:: rative penttu prevenirc<J. descoperirea s i ncutralizarea
a c tiunilor ostiIe i n trclninse de clemente care au Hieut
parte din organizatia leg ionar~. fost e le partide bur-
ghczo-mo_5iercf:jti. fostclc partide ~ i organi zutii natio -
naJist-fas ciste s i iredenti s tc uri care au fost condam -
nate p cntru in"fractiuni contra sccuritatii statului _
P lan de dezbatcr e realizat de un colcct i'v sub coordo-
nal-ea coio neluilli Gh eorg h e DE RSCANU 5

1.:11 caz pc lillie d e ,.s"
CONTRA INFORMA'f11
I N SECTOA R ELE
ECON0l\11CE
.. Ceferis tul" - Loc otenent-co lonel loan MOL DOVAN 10
ell privi r e Ia uncle ca j d e scurgere a in fo n n atiilor sc-
cr e te r c feritoar e In inven~ii - Ca p iton Nicolae B A L AN 14
Uncle masuri pentru perfectionarea activiUi(ii ell re -
tea ua informativa pc linie de c o nlra in i ormaOi in s ec-
to a r e le economice - Locotenent-colonel Constan t in
$ERBAN 18
Educarea s i verificarea ret e le i informativ(" d e contra-
spio naj - ' Colonel Aristote} STA M ATOIU , maiot
SOl-in-loan BOLDI!:A 21

Comcrt-Protocol Org aniz1.Irea s i desfas urarea muncH d e sec u ritatc

pentru prev e nirea, des~oJlerirea s i liehid are:1 activi-
talii in frac tionale dusa de unii co m e r cianti strUini in
R. S. J~o mania - Colo nel $tefan ALE XANDRU. m aiol'
Nicolae CA LUGAR ITA 27
CONTRASPIONAJ Sarcinile ofiterilor de cOlltras pio n aj pe li nia docu-
menHi rii p e rm a n e nte in I)t oble m ele ~ i obiec tivele date
 in di Sllund cre. s tudicrea ~ i c un oa ~ t ere' l tClll cini ca a
r c ia tiilor dipi om ati ce, eco n om ice. comcrcial e, turisticc
s i cultural e ale R .S. ROIlHini 'l. Cli aIte s tate - P lan
(Ie dezbatere rea li zal su b coordonarea genel"a lll lui-
maio I " Dum it r u GH b:RGUT 4()
ANTITERORl S:U Controlul a ntit eroris t al pli cu rilol', co lctelor ~ i alto r
mat cria le des tinate CHdrelor !; i unitlitilor Ministerului
d e Int e rn e - Colonel losH TURC
• Com:)u zii ~ i in vii1a mint e pc n tr u acti v itatea orga n c lo r
• • d e s ec liritate r czuH a t c din aplicat ia d e l110bili za r e
"Z I!\IBR UL ' 78" - Colonel Floric{1 S T OIC ESCU
Din pl"csa d e 1'c r"Or is m - a ntH CI"ori .<O;111 - GI"upaj de traduced :; i
peste hota r c Pl"c]ucn'lxi l"c;-11 iZ,l t dc Ale x an(h'u ANC A ,
llliliol "
maior Dumii l"U SULTAN 53
 MESAJUL TOV ARAsULUI
,
NICOLAE CEAUSESCU
,
adresat lucratorilor Ministerului de Interne cu prilejul
implinirii a 30 de ani de la crearea organelor
de securitate
eu IHilcjul cclei de-a 30-a aniver~al'i a c rcarii organcior de SCClirita te - c\"c-
nimcnL deoscbit de important in procesu l ranririi sta tului s ocialist. al h"ansformarii
revo lu1ionarc a so cieu'itii romillle5ti - adresez tuturor lucri'itorilor )Iini s teruiui d e
Interne lin s alut dilduros 5i cele Illai bUlle udiri.
In acesl moment jubiliar illli (".. Ie I)UiClit sa C'"oc rolul in scmnaL Jll:' Care I-a u
jucat organclc de securitatc crcate d e rcgimu! nostrll d emocrat J)opul:lr in dccur'iul
marilor iuplc revo luOonarc, in vasta aclivilatc de sHi~urata de popontl nO'iLru in anii
co ns truqici socia lis l e. f "aurit e de pulerca muncitorea')di.-tadinea~ca odall' ell Ire-
Cerea 1<1 cO Il .!. trllctia socialislllu llli, organ e lc de sccuritate au adus 0 cOl1tributic de
!:><,ama 1:1 apararea cuceririlor revolulionarc ale poporuilli. la infrillgerca opozitiei
c la <;c lor ex pioat atoa re, la dejucarea lIncltiriior for~elor rcac(ionare. Care incercal!
!'a opreasdi m ersul in:linte al isto riei ; elc au avut un rol deosebit ill consolidarea
cont inua a statu lui nostru soc ialist, in intrcuga opera mi'ireata de zidirc a orinduirii
noi pe paminllli Romanici.
De-;.I hlllJ:!"1I1 celor trci dccenii de cind au fast con .. tituite, p erfcctinindu-':;i
co ntinuu munCH, lichidind lips urile !?i gre~elile manifes tale intr-o anumila perioadfl
in activitatea lor, infapluind cu fermitatc politica I,,-utidlilui nos trl1 - care aplica
in mod creator adevarllrile genera Ie ale socialismului la conditiilc co ncrete din
Romania - organele de sccuritate ?i-uu indeplinit eu cinste inaltele indatoriri fata
de cauza revolll~iei, a sociali.·<iIllll lui, dovedind spirit de ab negatJ e ~ i dcvotament
rat a de c lns a munciloare. fa(i'i de patrie ~i popor. Pentru activitatea rodnica d es -
(5 ) lIrata in ~ llIjba de z\"olH\rii s ocietatii noas tre, pentrll succesele ob~inul e 5i COIl-
lributia adu s a Ia toate marile viclorii :lIe poporull1i. adresez feliciHiri calduroase
acli\'lIlui de partid 5i cadrclor de eondllcerc din l\linistel"ul de Inte rne, tuturor
lucditorilor aeeslui minis ter.
In nOlla ctapa is toricli. in cond iHilc cdificarii s ocieUitii s ocialis t e Illultil ater:ll
d ezvoitate s o s chimba, eara indoialii, $i rolul ~ i atribuOile organeIoI' de sec llritate,
indaloririle ~ i ras l1und e rile lor in fat a partiduilli ~ i 110POfUlui. Forta principala a
ori nduirii noastrc s ta astazi in unitatea de granit a cla sei mUllcitoare. tariinimi i
!5 i intelectualiHiW. a tuluror oamenilor 1l1uncii, Hira dcos ebire de nationalitatc.
in jurul Partidului COlllunist R o man , in hoUirirea c u care intregul Hostru popor
infapillicl;ite Programul I);'lrtidului, urmcaza politic;} sa, cc corespu nd e pc deplin
intercselor !j i a s piratiilor , "ita Ie ale patricio Partidlll ~ i s tatui Hos tru asigura
intarirea continua a democratiei social istc, crearea ~ i perfec~ionarea cadrului d e
participarc activu !? i efectiva a oamcnilor lllulleii, a intregului pOpOr In conduce r ea

3
 " icO i econom ico-socialc, a socictaii i. Totod3Hi, linind sea ma di I)e I)lan internalional
mai ex isUi. Io r~e r eaci iona re, oslilc sociaJi smului, cii ~ i in larHe socialis te se m ai
gasesc c lemen te declasate, d cscompuse, care pentru un pumn de :l rgi nH si nt gata
sa-~ i tradeze patria, es te n ecesa r sa as iguru m intarirea in contilluare a organelor
de a pa rare a l statu lui, m c n \i nerea treazli a vigilen\ei lucralorilor din securitate.
pculru ca, in odce illlJ)rejurare, sa _ ~ i poal5. f ace eu cinst e datoria fa~u d e cauza
revo iuii ei, faUi d e caUZH socialismulu, f:.lta d e popor. Aceasta impun e s porirca
sp iritului de ras pundcrc ~ i a exigen\ei orga n elor de securitate, inlarirea disciplinci
~ i ordinii in intreaga lo r activita te. Munca lu cr a torilor din sccurHa te trebu ie sa se
ca ructerizeze printr-un inaU spirit r evo lu tio nar. d e d a ruire comunisHi in indeplinirea
indalol"irilor incredin~atc , prill ci ns t e ~ i corcctitudine excmplara, prin fermitat e ~i
cOl11baHvitate lata d e orice a cte antisocialc ~ i manifestari ce co ntr~lVin principiilo f"
soci e tatii noastre, cHc ii ~ i cchitatii socia listc, prin spirit de jcrtfu ~ i sacriIiciu
in sluji rea intereseJor patricio
O rganeior de securilate Ie revin sarc ini impo rtante in asigura rca muncii crca-
toare a J)oporu lui . a Jini ~ tii publice, i n lup ta pentru apararea ~>i dczvoltarea pro-
IHieH'itii soci aliste, pentru inUi rirea ordinii in intreaga viatu socialii. 0 ind atorire
de cea mai mare ruspundere a organelor de sec uritate este asigurarea r especUiri i
5i UIJ li ca rii into cm ai a Iegi lor tarii, intarirea lega litaHi socialis tc, asHel ca nimeni
sa nu paula lo v l in intereseJe orin d u ir i noastre n oi. ale poporu}ui roman constructor
a l socialisl11u lui.
'l'rebuie infaptuiUi. in toc mai linia politidi a partidului, cure cere organelor
de sccuritate sa se bi zuic in intreaga lo r ilctivitate pe masele largi pop ulare, sa-,$i
intarcasdi continuu legaturil e cu oamenii m u ncH din rindul ciirora s- a u form at.
sa po rneasca in tot ceca ce fac de la intercsele vitale ale natiunii noas tre . ale
ca u zc i socialismului !5 i comunismului. Organele de securitate trcbui e sa considere
drept cea mai i naita. inda torire a lor sa vegheze eu s tra.~nici.e, imprcun a cu intregul
110')I1'u popor, Ia sa lvgarda rea maretclor cuceriri ale socialistllului, In apararea in-
dcpcnden*ei, suveraniUi~ii .!'ji integ r iUitii scumpei noastre patrH - Republica Socia-
listu Romania .
Organeie d e secu rit ale trebuie sa-~ i dcsra~oare iutreaga mun ca sub condu _
cerea permanen ta , dircctfi ~ i ncmijlociHi a partidului ~i statului; cle trebuie sa
,'aporteze sistema tic organelo r de partid re lul in care i:;;i duc l a indeplinirc sarcin ile
ce lc rcvin, modul in care ac~ioneaza. pentru a plicarea politicii partidul ui in do-
me niul lor de activ italc. Organiza~iile de partid trebu ie sa exercite un control
rjguros, exigent asupra muncii din acest sector, asigurind aplicarea intocmai a
legHor ~ i hotaririlo r p<lTtidului ~ i statu lu i, indeplinir ea neabutu H'i it ma rilo r r as-
punderi incrcdintate de popor, de socictatea noastra socia lista.
- In lari nd continuu conducerea de catre partid a organelo r d e securitate, intcn-
sifi ci nd munca politico-educativa de dezvoltarc a cOIU;tiin1ei sOcialis te ~ i p erfectio nare
a pregatirii politice ~ i profesionale a tuturor lucrator ilor Ministerului de Interne.
sa ridicam la un nivel $i mai inaIt illtreaga activitate a accstora pusa in slujha
cuuzei edificiirii socicHiti i socialiste multilatera l d ezvoltate in Roma nia, a fauririi
vietH noi, demne, libere ~ i fericitc a intrcgului nostru popor.
La cea de-a 30-a aniversare a crearii organcior de securitate. adresez tuturot
luc riitorilor 1\1inisterullli de Int erne noi ~i tol mai m ari su ccese in activitat ea
v iitoare, m u Wi s5natute ~ i fcricire !

NICOLAE CEAU!;IESCU
Secretar general al Partidului Comunist Roman,
Pre~edintele Republicii Socialiste Romania
Organizarea ~i desfa~urarea muncii informativ-
operative .pentru prevenirea, descoperirea
~i neutralizarea actiunilor ostile intreprinse
de elemente care au facut parte din organizatia
legionara, fostele partide burghezo-mo~iere~ti,
fostele partide ~i organizatii nationalist-fasciste
~i iredentiste ori care au fost condamnate
pentru infractiuni contra securitatii statului

- plan de dezbatere -

Pe tc ritoriul tarii noastre, III perioacla dinainiea elibcrurii. ~i-au

d e sfii~ur ataclivitatea mai multe partide ei organiza\ii politicc specificp
soci eta\ii burghezo-m o~iere5t i, printre care : organiza\ia legion a ra . P.N·T ,
P.:-l.L. 5i organiza tii na\ionalist-fascistc 5i iredentistc.
In procesul construirii societatii socialiste in patria l1oa5t r3. ele-
mente din Iostele particle burgheze, din organi zatia lcgionara $i din rindul
partidelor nationalist-fasciste 5i iredentiste. sub impulsul permanent al
cercurilor reactionare din straimltate, au organizat actiuni potrivnice fau -
rir ii noE orinduriri, doyedind u-se adve rsari inraiti ai interesc lor natiunii
n oastre. In anumite cazuri aceste elemente au reu~it sa corupa ~i sa a tr aga
de partea lor 5i unele persoane d eclasatc, fara antecedentc politice, care
s-au lasat a nt renate la actiuni ostile sta tului nostru.

L P r incipalele forme ·ale activitiirii d es fii~ urate de elementele

ostile din rindlll legion arilor, al fo~ tilor m embri ai organizatiilor
nationali st-fasciste ~ i iredentiste, al m embrilor fo stelor partide
bllrgheze (P.N.'f. ~ i P .N.L.) ~ i al condamna!ilor pentl'll infractillni
conh'a secllritiitii statuilli.
1. Unele elemente legionare din tara nu au renuntat la concep\iile
lor, pe care $i Ie exprima verbal sal! in scri s (de ce]c mai mllIte ori
p rill memol'ii), incerdnd sa influenteze ~i alte persoane, indeosebi din
ri ndul tincrilor. Ele intretin legaturi suspecte, for meaza uneori anturaje
in care se men, ine 0 atmosfera legionara ~i ostila. Aceste elemente recu rg

5
la acOuni de denigrare ~i calornniere a politicii particlului ~i statului,
manifcstind speranle in schin1barea regimului politic din tara noastra.
2. Elemente din emigratia legionara ~i -au sporit actiunile
ostile impolrh·a tadi noastre, au intensificat propaganda legionara. au
reluat legiiturile cu diferite persoane din tara. eu seopul reaetivarii unoI'
elernente ostile ~i se preocupa sa introcluca pe cliferite cai In R.S, Roma-
nia maieriale cu continut legionar.
3, Cercurile reaqionare iredentiste din exterior ~i-au inlensifica1.
aetiunile du~manoase Impotriva tarii noaslre, aetiuni care au capatat un
caractel' organizat, sistematic ~j ofens iv, vizind : denaturarea politicii
partiduilli ~i statu lui nostru in problema nationaUi ; initierea unoI' actillni
de atl'agere la activitate na;:ionalist-iredentista a un or persoane din tar;;
din rindul nationalita~ilor conlocuitoarc; ol'ganizarea unoI' actiuni des-
ch ise, l'evcndicative, provocatoare prin care atenteaza 1a 5uveranitateH
~i integl'itatea teritoriala a FirE noastre; introducerea in tara a unoI'
materia1e instigatoare 1a activitate il'cdentista; incitarea 1a cmigrare ;
crearca lInei atmosfel'e de atilare, de lira intre romani ~i nationalitatile
eonioclii toal'e,
~. Sub influenta emigr atiei reaCiionare. elemente ostile na\ionalist-
il'edentiste din interior au intensificat activitatea de propagandii nalio-
nalistii; revendiea uncle drepturi ~i libertiili; redacteaza ~i difuzeazil
memorii. Jituici ~i aite lnateriale incitatoare ; men~in legaturi cu elemente
l'eaetionare din cxterior !?i participa 1a actiuni ostile organizate de
acestea.
5. Acli vi tatea ostilii a unor elemente din fostelc partide burghezp
este indreptatci. in principal in clirec~ia denigrarii orinduirii noastre socia-
liste. In acest ~cop, redacleaza ~i difllzeaza inscrisuri eu eontinut du!?ma-
nOs ~i in citator, asculta ~i co1porteaza ~tirile tenclentioase ale unoI' post ur i
radio ~t rai ne,
Unelc eJemente intelectuale ~i din rindul fo~tilor eonducatori at
pal'tidelor burgheze actioneaza in directia refacerii prestigiului ~i evi..
denlierea rolului pe care 1-au avut aceste Iorma\iuni politice. Pentru
aceasta sc ocupa de redactarea unoI' lucrari pe care intentioneaza sa If'
publicc in stl'ainatate.
Elemente care au activat in aceste particle dar se ana in prezent in
emigratie actioneazii pentru realizarea unitiilii politice a emigratiei reae-
lionare rom[me (recent a u constituii in acest scop la Paris Comitetul fo~­
tilor de\inuti din Romania) ~i desfiisoara intensii aclivitate de propaganda
dusmanoasii impotriva regimului politic din lara noastni.
6. Unii dintre fO-'?tii condamnati pentru infractiuni impotriva secu-
ritatii statului continua sa se mentina pe pozitii reactionare, incearca s;i
reia ~i sa perpetueze legaturi de natura ostila, profereaza calomnii -,? i
colporteazii tenden\ios $tirile transmise de posturile de radio straine. se
mentin pe 0 pozitie de adversitate fa\a de regim, fiind pretabile chiar
la ac\iuni teroriste.

6
 II. Aetivitatea organelor de seem·itate pentru prevenirea,
deseoperirea ~i neutralizarea aetiunilor ostile intreprinse de ele-
mentele Iegionare, nationalist-faseiste ~i iredentiste, fo~ti membri
ai partidelor burgheze, fo~ti eondamnati pentru aetiuni indreptate
impotriva seeuritiitii statului.

In baza indicatiilor conducerii de partid, personal ale comandantului

nastru suprem, tovar;.'i~ul Nicolae Ceau~escu , aciiviiatea organelor de
'Securitate in acest domeniu trebuie orientata pentru asigurarea urmaririi
pas eli pas a legionarilor, a fo.;;tilor condan1nati, interf5"tfic-area .;;i ridicareR
pe 0 treapta calitativ superioara a lTIuncii informatiYe in rindul natio-
nalist-i redenti~tilor ~i a elementelor active din fostele par·tide burgheze,
pentl'u cunoa.;;terea temeinica, prevenirea ~;;i curmarea o1'icaro1' incercari de
a initia actiuni os tile care sa aduca prejudicii securitatii statuluL
A . In lumina programelor 9i planurilor de masuri aprobate de C011-
ducerea n1inisterului, principa1ele obiective ale activitatii organe1or de
sec uri ta te in acest domeniu sint :
1. Cunoa;;;terea, prevenirea ~i neutralizarea oricaror actiuni, fapte
9i m anifestari intl'eprinse impotriva securitatii statului de catre :
- fO$ti membrii ai organizatiei legionare. indeosebi cei care au
-delinut grade 'ii func\ii importante, au fiicut parte din A.N.E., au act.ivat
in bande teroriste, au fost trimi~i in tara cu misiuni de subminare a
puterii de stat o1'i pentru reorganiza1'ea activitatii clandestine, pl'eCllll1
'Ii alte elemente potential periculoase, ineju siv d~enden\ii 'ii legiituril~
suspecte ale 1egionarilor, prctabili 1a ac tiuni oS1il e;
- e1emente active care au facut parte din foste1e organizatii ~i
partide nationalist-fasciste ;;;i iredentiste maghiare, germane, ucrainienc
etc., precum $i persoane fara antecedente politice sau penale dar care
desfa~oara in prezcnt astfel de aetivitati in tara .o;;i straina tate ;
- membrii fostelor partide burgheze pretabili la activita\i ostile.
indeosebi eei care au dctinut funetii importante pe linie de par tid, dem-
nitari, au activat in organiza\iile de tine ret ale P .N.L. ~i P.N.r., au fost
condamna\i dupa 23 August 1944, precum 'ii descendentii susceptibili a
Be angrena la actiuni ostile ;
- persoane care au fost condamnate pentru activitati impotriva
securitatii statu1ui, predispuse la actiuni dw;;manoase in special din rindul
celor care au activat in bande ~i organizatii subve rsive, care in timpul
-detentiei $i-au manifestat intentia de a continua activitaiea dU$manoasa,
au leg<1turi eu emigratia reactionara etc.
2. Descoperirea in timp util a oriearor incercari de activitate clan-
destina organizata de catre legionari, nationalist-iredenti$ti, membrii fos-
telor partide burgheze ~i fo~ti condamnati pentru actiuni indreptate im-
potriva securitatii statu lui.
3. Asigurarea informativa a tuturor persoanelor suspecte din 1'1n--
<iu1 legionarilor, nationalist-iredenti$tilor, a fO$tilor eondamnati ~i a mem-
brilor fostelor partide burgheze, in vederea depistal'ii ceIor care: sin t
pretabili 1a organizarea de legaturi cu elemente reactionare din exterior,
legaturi de natura sa aduea atingere securitatii statului; maniIesta in _

7
teres pentru cu legerea de date in scop iredentist ; au in preocupare rc-
dactarea ~i difuzarea de inscr isuri dUZimanoase ; actioneaza pen tru erearea
de canale clandestine de legiiturii ; audiazii ~i colporteazii >;tit'ile ostile ale
postllrilor de radio straine; pro ferea za calomnii ~i injurii 1a adresa po-
liticii partidului ~i statului nostru; se erijeaza in a~a zi ~ i "apa ratori ai
dre pturilor ~i li berbltilor omului" ; au preocu pari de a scrie memorii ell
continut de natu rat ; deti n ilegal armament, munitic ~ i materiale e ll con-
t inut reactionar; creaz8. sUiri de spirit necorespunzatoare in rin dul
popula\iei; d esfii~ oara activitate de propaganda legionara , nationalist·
ireden tista >;i de elogiere a fostelor pa rtide burgheze,
4. Protejarea ~i apararea valorilor spiritua le de influentele nocive
ale propagandei l'eactionare din exterior, intreprinsa de element ele legio-
nare, cercurile nationalist-iredentiste, gruparile dU9manoase ale P .N.T. ,
P,N-L, de alte categorii de elemente du.miinoase. preeum ~i de uncle
oficine ale serviciiIoI' de spionaj.
5. Conlucrarea mai eficien ta intre unitatile ~ i Ior mati unile de secu-
ri tate .i mili\ie, dezvoltarea cooperarii eu organza\iile o b~te~ti ~i colee-
tivele de oameni ai mundi, in vederea supravegherii comportarii, pre-
venirii ~i combaterii oridiror actiu ni ostile din partea fm;tilor legionari,
elementelor na~ i onalist-iredentiste, a fo~tj lor condam nati pentl'u actiuni
indreptate impotriva secu ritat ii statului. precum .$i a membrilor fostelor
partide burgheze,
B. In vedG' rea indeplinirii acesto r obiective este nccesar sa fie luate
masuri pentrll :
1. Insu~irea ~ i cunoa~te rea temeini ca de ditre to\i lucr atorii a docu-
mentelor de pat'tid, a legilol' ~i altor acte normative, a ordinelor ~i in s truc-
ti unilor conducerii Ministerului de Interne ~i ale Departamentu1ui Secll_
ritatii Statului, care orienteaza ~i reglementeaza acti vita tea aparatului
de secu ri tate pe linie de informatii i :1terne.
2. Intensificarea supravegherii ~i urmaririi informative a tuturor
legionarilor, elementelor na tionalist-i redentiste, a fo~tilor condamnati ~ i
membrilor fostelor pat'tide burgheze, asigurindu-se concentrarea efor tu-
rilor asupra suspectilor potential pericu l09i, avind in vedere urmatoal'eic
pri oritii\i :
a) Elemente leginnare. nationalist-ireof>nti ste, fO$ti condamnati ~L
111elnbrii fostelor par tide burgheze care sint semnalati sau cunoscuti ell
pozitie du~m a noasa prezenta ; persoan e care intretin relati i suspecte ell
elemente din emigratie, cu organizatii reactionare ~i ceh'tteni straini;
descendentii elernentelor os tile care datorita pro£esiei sau din aIte moth-e
fac deplasari in ex teri or ori mentin relatii neofidale cu cchiteni straini :
elemente care l~i mentin concept iile politice vechi, sustin necesitatea
existentei partidelor ~i organizatii lor din care au . Iac,u t parte sa u vehi -
culeaza ideea de a crea alte formatiuni politice de opozitie ; elemente care
exercitii pe diferjie dU influente nocive asupra tineretu lui ~i a altor per-
soane din antu ra jul lor (conceptii legionare, nationalist-i redentiste, idei
burgheze etc.); persoane preocupate sa Creeze anturaje in scopuri du~­
manoase; elemen te pretabile sa raspindeasca idei nocive prin diferite-
]ucrari literare ; cei care in detent ie tji-au manifestat intentiile de a con-
tinua aetivita lea ostilii dupa punerea in libertate, dec!arind cii nu renunta

8
 la concep\iile lor reac\ionare (legionari. na\ion ali.ti-iredenti.ti. fo.ti con-
damna\i, me mbrii ai P.N.T .•i P.N.L.).
b) Elemente legionare, nationalist-iredentiste, membrii fo stelor par-
tide burgheze . i fo.ti condamna\i urmari \i cu prioritate datorita pozi\iei
. i activita\ii ce au desfa.ura t-o in cadrul partidelor .i organiza\iilor din
care au fac ut parte; cei care au detinut grade ~i fU l1Ctii importante in
partidele 'ii organiza\iile din care au facut parte, in special in F.D.C.,
C.S.L., T.U .N.T. (Tineretul universitar national \aranesc) 'ii organiza\iile
de t ineret na t ionalis t-iredentiste; cei care au deti nut functii demnitare
in guver:l ele burgheze; conducatori de bande 9i organ izatii subversive ;
legionarii care au candus actiuni teroriste in timpul rebeliunii; cei care
au avut 1'01 activ in desf a~urarea propagandei anticom unis te de catre
legionari ~i fo~ti m embri ai partidelor burgheze; cei care au facut parte:
din A .N.E., au urmat !?coli de spionaj ~i diversiune ori au fa st para9uiati
pe teritoriul tarE noa5t1'e eli misiuni impotriva statu lui.
c) Elemente suspecte ce prezinta pericol datorita fapiului ca i ~i
desfa90a ra activitatea profesionala in locuri care pot fa voriza actiuni
ostile in sectoarele economice, cercetare, 9tiinta, invatamint, creatie artis-
tid'l-culturala, culte, secte etc. 0 atentie mai mare trebuie acordata cle-
mentelor din aceas ta categorie de persoane celor care f ac deplasari in
str ainatate ori mentin legatri cu ce tateni straini.
3. Asigu rarea unui potential informativ calitativ ~i numeric care
sa satisfadi nccesitatile de cunoa9tere 9i stapinire a situatiei opera tive 1n
problemele : Jegionara, nationalist-iredentista, fo 9ti condamn a ;~i 9i part ide
b urgheze prin folosirea judicioasa a retelei existente, recrutarea de noi
su r se eu p osibilitati in aeeste domeniL pregatirea t emeinidi a intilnirilor
~i instruirea surse lor in raport cu capacitate a 9i posibilitatile ee Ie au
pe Jin ga elementele urmatite, resp eetarea regulilor privind ll1unea cu re-
teaua infor mativa pentru a se asigura deplina conspirativitate.
4. Spori rea fermitatii pentru neutralizarea oridiror incercari de actL
v itale ostila intreprinse din parte a legionarilor, na tion C:!list -iredenti9 til or~
a fo~tilor condamna\i >i a membrilor fostelo r partide burgheze. In aces!
seop, VOl' fi intreprinse m asu ri in continuare pentru : crearea in rindul
aeeSlor clemente a unei atmosfere de t eama, deruta !?i desc.urajare ; cleter-
minarea elementelor pre!abile la acfiuni ostiJe sa in \e leaga ca pe teri-
toriul R. S . Romania nu est e posibila desfa9urarea de aciivi tati ce contravin
legilor tarii; erearea de disensiuni in rindul legionarllor, a nationalist-
iredenti9tilor, fo.<;;tilor condamnati ~i a celor ce au activat in fostele-
par t icle burgheze; compromiterea 9i iz01area virfu rllor 91 a alto r ele··
mente periculoase ; sporirea efieiente i masurilor operative de avertizare,
dezbatere in colectivele de oameni ai muncii, cerceUirilor ~i documenta-
riloT operative, destramarilor de antu raje; 111entinerea su b Llfluenta a
u nor persoane ; antrenarea organelor de militie in re zolvarea unoI' cazuri
ee intra in competenta lor.
P entru indepli nirea la nivelul eerintelor a aeestor sarei ni, ofiterii
de inform atii inter ne trebuie sa actioneze eu fermitate. spiri t de ras-
pundere, daruire ~i devotament patriotic.
Ivlaterial r ealizat de un colectiv s ub cool'donarea
co lonelu lui G heorghe DERSCA NU
 " C E F E RI ST U L"
(cum S-C1 rcali za t coopcrarca in soiutionarea ul1ui caz pe lillie de " S-')

In articolul de iata ne propun em, sa pr€ZentanL rnodulll't care inspec-

toratul jucletean Arad a actionat pentru -identi ficarea utlLorului u nui coz
pe linie de "S", lucrat in cooperal'€ C11 1nai 1nulte juclete, in scopul cles-
prindeTii unOT concluzii utile in activitatea, practicii de iclenUjicare a at/-
torilo?' de inscTislLTi eu caraeter clU$1nCinos.
La data cle 27 .VI.1959, Inspeetomtul jucletean Timi$ al M.I . a desehi'
dosar de u nnarire infonnativa in eazul TM-3874 - " CEFERISTUL", in
veclerea identijicarii autorului uno?' 11lscri.suri anonhne Cl1 continut dlL$ -
manos. In perioada 1959- 1961 numaTul fituicilor difuzate de acela$i autor
in ora$ul Lugoj $i pe tras€lll lin:iei fe rate Lugoj-lLi,a , in apropierea haltei
PaTH , S-a ridicat la zece, dar n-a 1nai continHat. Abia tirziu, in 1974, au
fost expediate de !a oficiu! P.T ,T. R. Timi$oara-Nord doua scrisori. anonime
scrise nelndoielnie de aceea$i mince In cHprinsui inscrisurilor difuzate,
autorul se rnanifesta proftlnd dU$111anOS, mneninJind eil v a treee La 8({ -
vtr$irea llno1' aete de diversiune pe linia ferata $i in obieeti?:e ecoHomice .
1nentionind eu cinis11t cil dispune de annmnent $i cele necesare.
Acti1.lnea de identificare a autorului car e a inceput odaUi Cli prhna
difuzar€ a fost corel,aUi cu cea de solutionare a unOT acte de tentatica
de div ersillne pToduse in aceia$i pe1'ioadil pe liniHe de cale fe rat a L ugoj-
Ilia $i Lugoj- Bl1Zia$ $i care au constat din a$ezal'ea pe Zinia feraUi a 1.[1101'
stllpi de beton $i jixarea de cupoane de $ina. CercetilriLe intreprinse de
organele de secuTitate 1.n perioada respectiva, legat de aceste aete, au
condllS la identificarea autorilor actiunii (nlt1nitii F.l, $i D.T.) care ulterior
au fost aTestat i $i condamnati.
lntrucit autorul inserisurilor dtl$lnc1noase n-a fost identificat eu aeest
prilej, la nivetul. inspectoTatultLi jucletean Ti1ni$ s-a considerat necesarCi
adll1cirea verijiciiTilor, jara a se obtine vre -un rezuiVat,
La data de 1.iX.1976 , in baza analizel01' filc"te de co nduce,.ile Uni-
tutii speciale "S", a Directiei I $i Dlrectiei a II-a s-a presupus di au tarul
aT putea fi clomieiliat pe mza 1muia cUntTe jucletele !imdmfe. Ca ataTe
in Iucrarea cazul1Li au fost angrenate $i inspectoratele judetene Arad,
Cam$-Severin $i I-Iu11ecloara, actiunea f Und luata sub contTol,,1 u niWt ii
centrale cle lini e, care a coOt'donat activitate a cetor patm judete ce coope-
Tau in acest caz,
La data dnd In spectomtul j1ldetean Aracl a primit oTdin,,! de
cooperare, la ni?;eIul cond11cerii s-au analizat lnscrisurUe in speta, cu Care
ocazie s-a ajuns Ia concluzia cli atitoT7.ll a1' putea fi donti ciliat pe raza
judetului Aracl, avindu-se in vedere uTlnlitoarele :
- senz.nalarea in inscrisurile anonime a unor situat'ii reale Ia acea
datc'i, cont.,.are legislatiei, existente pe mza ju de tului ;
- precizarea locului de mnplasare a a1'1nanl€ntultli lindel'a pe 0
vale in apropiere de Lipova;

10
 - selnnalizarea existentei unor nerl1.ultufniri in rindul m,uncitorilor
ceferi~ti din complexele fe"oviare A rad, Curtici $i Gurahont;
- existenta unor particularitiiti dialectale in scrisul alltorului, spe-
cifice mai ales zonei Se bi~ - Gurahont ;
- n01ninalizarea expeditorilor ultimelor douli scrisori in pe~"soana
numitilor Trifet Andrei ~i Dorgo$an Vasile, ambii domiciliati in localitatea
Milova, judo A rad.
In continuare s-a dis pus creal"ea unei grupe operative sub comanda
inspectorului ~ef, avind in c01nponenta zece ofiteri de seeuritate $i 1"nl-
litle . Activ itatea de cooperaTe la acest eaz a avut unnare solicitarea intr-o
1nlisuTa 1nai 1nare a unor jonnat iuni ea Se1"v iciile "sa, I, II, a unor posturi
de 1nilitiie ~i luarea unor 1Twsuri c01nplexe constind in esenta in :
- instTUirea intregului apamt de securitate ~i militie asupra sarei -
nilor ce le revin zn solut ionarea cazului, eu care ocazie s-au prezentat
fragm ente din continutul inscrisllrilor diJuzate $i indicii grafici caracte-
Tistici ai autor1l1ui (Jotoplan$a documenteloT a fast difuzatii ofiteTilor com-
ponenti ai grupei opeTative $i $efiloT postuTilor de militie din 10caUtiitile
de pe valea j\1ure$l.lZui) ;
- diTijaTea intTegllllli potential infonnativ al securitatii $i m ilitiei.
cu sarcini axate pe cazul i n spetli $i orieniarea acesiuia spre an.um.ite ca ·
tegorii de persoane pe care trebuia so, le aiba in atentie"
Intrucit din continutul inscrisurilor se putea deduce cn autorul a r
putea fi din rindul p€7'sonalul1li "wncitor C. F.n . s-au obtin llt copii alp
statel01' de platii din peTioada difuziirii de La toate unitiltiLe C.P.R. din
judet s-au colectat 8.620 probe de scris. S -a acordat atentie pel'soandor
care ~u 1ners in auclienta La factorii de conclucere, cel sanctionati pe Linie
profesion,,,I;If"cciTnaepaTtati ain lmitiitiLe C.P .R. , pentTlI diferite motive.
pensionari, reclwnagii, nenulltwniti, oam.e ni cu afectiuni neuTopsihice $1
aUe persoane asupra Ca1"ora plana u sllspicil.lni.
S-au cules probe de scris de La nwneroase persoane din locaUtatile
limitrofe magistralei fel'o[;iare II , zona Arad -Petri$ $i din localitiitile li -
1?~itrofe linlei secundare Arad-IIaLrnagl u. lWCisu ra a jost ext lnsa ~i 1a dife -
rite surse din locaUtlitile situate pe 1:alea MUTe.~lllui, Ia cele existente In
evidenta inspectoratului, actiunea Jinalizindu -se eu 1111. fond de probe
grafice de cca. 130.000.
IntTe timp cazul a fost anaLizat in repetClte Tineluri la ATad . 0 ana-
liz?i la Inspectoratul judetean Alba a 01)u t ca par ticipanti. pe $eJii uniffLtii
speciale ,.S", oMerii direc ti onali din cadruL DiTeCfiilo7' 1 .1i a II-a si ofi-
teri de La Inspect oratele jud"etene cm"e /ucrau cazul in cooperare. Dar in
ciuda rnZisurilor intreprinse $i a vnlwnultl'i mare de 1?1-unc{i clepus, QUt01"1Lt
cazului nu a fast idenliii.cat.
eu ocazia uUintei analize , conducerea inspectoratului a analizat
situa tia oper ativd a cazului $i a hotarit sCi se insiste pentru realizarea ur-
11ultoarelor sarcini :
- obtinerea pro be lor de sCl'is de la m ai multi ceta teni din satlll
MiLova, cu pTi01-itate de la fO$tii sau acttlalii ceferi$ti ;
- identificaTea ttlturor persoaneloT plecate elin localitatea M ilova
caTe au putut sii-i cll710asca pe n u mitii DOl'go$an VasiLe ~i TTifet AndTei.,
fie de la locul de 1'111L11 Cn , fie de la ciornici Ziu sau din alte irnp7"ejurari,.

11
 - rediscutarea cu ce i doi pentru a da relati i asupra persaanp[nr
care i-au cunoscut in decuTsul anilo]" ;
- identifiearea persoandor suspecte care au desfii$urat activitatc
in rantura transportului ferodm' $i care in prezent domiciliaza pe raZQ
altar Iocalitati din tara, in special in 11tunicipiul Ti m i$oara, ora$ul Lugoj
$i conHLna pa7·u .
Pentru real'izarea aces tor sarcini s-a for'mat 0 grupu operativa di n.
$11Se ofiteTi din cadrul SerL"ieiului .,S" $i serviciile I $i II, care in perioada
24-27 octombrie 1977 s-au deplasat in localitatile respectiL'e. Cu oeaz,a
Qcestor 7.:erijicari s-au 'i dentificat 251 persoQne, printre care aparea pentru
prima data numitul Oaet loan, ceferist, car e in perioada 1959-1961 lu-
crase ca aear Ia C.F.R. Lugoj. Aceste persoane unllau sli fie rerificate $1
sa Ii se ia probe de scris. Actillnea nu a 1nai fast lnsa reaUzatei, deoarece
in seara zilei de 5 ianuarie 1978 un of iter dintr-o qrupa di.n cadrul Ser·
t·i.ciului II, executind m isiuni in stalia C.F.R. Arad a sesizat p,'ezenta pe
peronul stat-iei a n umitlll ui OTl&t loan pe . care il cuno$tea de rnai m,ulti
ani din ora$ul Lugoj. Din discutia eu individul ofiterul a aflat eli Onet
t'ine de Ia Milova, tmde are Tude, $i pleacii la Sebi$, unde- $i aTe dorniciliul.
Tntrue;t individul devenise suspect s-a dispus compararea probe/or de
scris obtin ute de la el anterior. Concluzia a fost ;nsa ea tot ce exista
scris pinii Ia aceastii data. in aetiunea "CefeTistlll~', nu corespundea cu ele
mentele grafice ale lui Onet Joan (Probele luate emu sC,'ise cu litera mica
tipograjica ia1' 'inscTisuril.e anonirne eratL scrise cursiv).
Suspiciunile contl.l1'ate asvpra acestui elel1tent nu au fast totu~i
abandonate $i s-a trecut la lucraTea lui injoTmativii Ia locul de m.uncu.
respeetiv in statia CP.R. Gurahont, unde indeplinea tunetia de ma-
nev rant. P ril1wle verificari au seos in ev iclenta comportmnentul neeores-
PUl1Zo.tor 'in ja1nilie $i societate al lui Onet, atitudinea l1eprincipialli 111.a-
nifestata in relatiile de munea $i mai ales faptul ca este ,'eclamagiu $i
continuu nentuItw1tit. Cunoa..~terea activitiitii elementull.li in callzli a
fost intregitii eu sprijinul injonnatorului "Voinea(' prin care am. ajulls
in posesia unei scrisori anoni11t€ expediatii Ia Directia Regionalii C .F.R.
Ti7ni$oara $i despre caTe existau suspiciuni temeinice cii a fost scriso. de
Onet Joan. In conte:rtul aeestei situatii, eondueerea inspeetoratului a dis-
pus ea doi ofite"; sa se deplaseze la statia C.F,R, GU l'ahont $i sa clarifice
as pectele cuprinse in continutul reclanwtiei, dupa care sa discute cu l1 U -
l1titul Onet pe 11tar ginea nelnulturnirilor pe care cun o$team, ca Ie are 8i
sii ia de Ia el noi probe de scris in cantita te mai maTe $i rnai variate . In
final s-a reu$it sa se obtinii ]J'I'obe de SCI' is eoncludente, care de data
aceasta contineau numeroase elemente grafice identice cu ale cazului ur-
miirit. PTobele de scris au fast inaintate Unitiitile speciale .,Slt, iar expe rtii
Qu concluzionat cli nU1nitul Onet loan este autorul inscrisurilor clu$m6. -
noaSe care fac obiectul aetiunii TIVl-3874 "Ceferistul", Tn U7'Tna eeree tii-
rilor . numitul Onet Joan a recunoseut cli este autoTul inerisurilor anonime
eu eontinut dU$manos dar cil nu a avut nici 0 legiiturii eu aetele de te n-
tativa diversionistii .
Din lun'area eazuIui TIVl-3874 .,Ce.ieristlJl" SR pot Tetine ca fap tR
pozitive :
- Orientarea realistii. in fixarea ipotezelor $i a rnasur"ilor "lTz enite
sa elueli la identificarea autor'ului, care constau in : confirmaTea ipatezei cd

12
{lutorul cazului este din rindul ceferi$tilor, caTe in peTioacla clijuzaTii pri-
melor inscrisU1'i dU$manoase a lucrat in statia C.F.R . Lugoj; faptu l ca
autorul face parte din Tindul categoriilor de persoane vizate in con-
tinutul docunz.enteloT anonirlle: fTinaTi, acaTi, 1nanevTant"i sau rnec l.nici ;
-Orientarea justa in ceea ce prive$te creaTe a grupei de ofiteri care
s -au deplasat la Milova si insistenta ofiterilor de a investiga un nunwr
71'WTe de cetateni in seopul stabiliri'i celo''!' care puteau cunoa$te persoanele
tl'ecute Ca expeditori ;
- CunoasteTea temeinica a situatiei operative de ciitre toti ofitel'i,
de securitate $i rnilitie, care a avut drept unnare sesizarea prezentei au-
torului in statia Arad ;
- Aportul adus de Teteaua informativii la solutionarea cazului prin
indentificarea autorului ;
- Volumul mQ1'e de munca depus la inspectorate 1;' judetene Timis,
Cara$-Severin, Hunedoam $i Amd in obtineTea .~i verificarea prooeloT de
scris.
In Iucrarea cazulu'i s-au manifetsat $i unele neajunsuri, care in
esenta constau in :
- Angrenarea cu intirziere in activitatea de cooperare a 'inspecto-
mtelor judetene de pe Taza regionalei C.F.R. Timisoara;
- Unele rniisuri stabiUte inca de La aparitia inscrisurilor dU$ lniinoase
nu au fost Tealizate in intregime: desi s-a previizut identificarea si obti-
nerea probelOJ' de sCTis de la personalul C.F. R. care a deservit trenurile
ce au ci-rculat in zona difuzarii in 1961, aceasta nu s-a facut decit pal·tial.
In final s-a stabilit ca autorul a fo st de serviciu pe unul din aceste tre-
nuri; dupa difuzarea celor doua scrisori in 1974 s-a prevazut identificarea
si obtinerea probe lor de sCTis de la personalul C.F.R. CQ1'e a fost detasat
sa lucreze in statia C.F.R. Timi$oara cit $i de la cefeTistii care au tranzitat
aceasta stape, dar sarcina a fost exeeutata cu superfieiaZitate, iar ca ur-
maTe autorul desi era deta$at si lucra in aceasta statie nu a fast iden-
tificat;
- Existind unele suspiciuni ca auton,l cazului ar fi din zona Gura-
hont nu S-a actionat coneornitent cu 1niisurile intreprinse in Localitiiple
de pe v alea MUTesului, ci acest lucru a fast fiicut cu mare intiTziere;
- Nu in toate cazurile probele de scris obtinute au fost conclu-
dente, iaT pentru TeluaTea lor nu s-a actionat cu suficienta operativitate.
In acest sens desi de la autoT trebuia luata probii de scris cUTsiv, aceasta
s-a fiicut eu intirziere ;
- In dirijarea "eteli infonnative $i obtinel'ea probelor de scris, nu
toate compartimentele infonnative au riispuns cu pro1nptitudine, indeosebi
in identi ficarea elementelor fixate in cercul de banuiti. De$i la domiciliu
autorul era eunoseut ea un element ne1nultumit, redarnagiu $i eu com·-
portari necoTespunzatoare, nu a fast semnalat de reteaua infonnativii din
localitate.
Neajunsurile evidentiate cit $i altele manifestate pe pm'cu"sul acti-
unii au condus Ia identificarea autorului ell joarte nwre intirziere.
Locotene nt-colonel loa n MOLDOVAN

13

Cu privire la
unele cai de scurgere
a informatiilor
•
secrete
referitoare
la inventii•
Talentul , pasiunea ~i geniul crea-
tor a1 poporul ui nos tru s- a u man i -
festat din timpuri incepartate. Pro-
tertia inventjilor in Romania a ca-
patat insa 0 reglementare legalii
abia in anul 1866 cind a fost elabo-
ratii prima lege asupra breve tel or dp
inventii. Brevetul nr. 1 a fast acor-
dat dipitanului Ion Constantinescu
din T ec uci, pentru inventia sa df' -
numita " Sapatoria romaneasca $te-
fania" . U lterior, apar noi inventii in
special in domeniul industriei pe-
t r olului, cum a fast cea a sava n-
tului roman Lazar Edeleanu, de
rafinare a produselor petroliere e ll
bioxid de suH, iar in domeniul avia-
tiei, mentionam pe cea a lui Aurel
Vlaicu, intitulatii "lVIa>ina de zbural.
eu corp in forma de sageata,i; (brevel
nr. 1969/1910). La acestea se ad aug a
descoperirea cunoscuta sub denumi-
rea de "efectul Coanda" care are nu-
meraase aplieatii practice, eu u tili-
zari variate privind: amortizarea
zgomotelor, transportul pneumatic
eantainerizat al unar prod use, trans-
portul de fluicle prin conclu de, fri-
narea navelor, aplicarea prin pulve-
ri zare a unar ra~ini sau vopsele etc.
Alte ex em pIe pot fi date in do-
meniul son icitatii, inventia referi -
toare la transmiterea energiei prin
vibratii apartinind savaniului Geor-
ge Cons'bantinesc'U SlaH in d0111eniul
pompajului, domeniu in care invpn -
tatorul roman Gheorghe Hosu a
creat ~i experimei1tat a serie de
pompe sonice. obtinind numel'oase
breve Ie .
In prezent, datorita masuriloT
luate de partidul ~i statuI nostru in
dOlneniul dezvoltarii ~tiintei $i tph -
nologipi. al aplicarii progresului teh -
nie il1 to ate dameniile, activitatea de-
inventii cunoa~te 0 amploare deose·
bita. In cadrul eforturilor de spri-
jinire a aqiunii de durata a cerCC'-
tarii ~tiin~ifice ~i de introducere a
tehnicii noi in p l'oductie se inscrie
~i existenta unei reglementari jud -
dice corespunzatoare de protectie a
invenliilor. Legea nr. 62/1974 pri-
vind inventiile ~i inovatiile cuprinde·
unele prinCipii cu privire la pro tee-
tia inventiilor in actual a etapa, din-
tre care mentionam :
- realizarea de inventii necesare
economiei nationale eonstituie 0 in -
datorire patriotica ~i de inalta ras-
pundere sociala a oamenilor d~
~tiinta, eer cetatorilor ~i celorlaltf
speciali~ti din lara noas Ira;
- activitatea de crealie ~tiin\ificii·
~i tehnidi originala, preeum ~i pro-
tectia acestei creatii reprezinta 0
acti vitate de sta t;
- protec\ia tuturor inven\iilor ca,
secrete de stat etc ..
Potrivit legii, inventiei breveta-
bi la poate sa aibii ca obiect 0 solutie
 tehnidi din arice domeniu de activl -
tate. Exista insil 0 categorie de "i~ ­
ventii speciale f
care prezinta im-
\ nipulare, pilstrare 'Ii transpor t a pro-
portan\il deosebitil pentru econo-
mia na\ionalil ~i pentru societat',.
fiind supusil unOr condi \ii distinc1 ~
de protec\ ie. Aceastil categorie Cll-
prinde :
- substan(e chimice noi ;
- p rod use medicamentoase noi ;
- metode noi de diagnosticare >i
tr~tal11ent medical;
- dezinfectante noi ;
- produse alimentare >i condi-
mente noi ;
soiuri noi de plante ;
- tulpini de bacterii ~i ciuperci :
- rase noi de animale ~i v iennl
de miltase.
Amploarea mi~carii de inventii in
tara noastrii rezultil ~i din faptul eli
in anul 1977 au fost depuse la Ofi-
ciul de Stat pentru Inven\ii ~i Marcf
(O.S.I.M.) , in vederea brevetarii.
peste 3.000 de propuneri de inven\ii.
ceea ce necesita mas uri eficiente, pe
toate planurd e, pen tru prote jar ea ,i
apararea ideilor nova tore, avutie de
marc pret a poporului nostru . Legea
nr. 62/1974 arata cil inven\iilc sint
secrete de s ta t din momentul elabn-
rarii lor. iar H.C.M. nr. 19/1972. in
art. 2 lit. d. men\ioneaza cil inven-
Ii de au caracter str ict secret pina la
brevetarea ~ i publicarea lor.
Unele veri fica ri efectuate asupra
modu lui de elaborare, evidenta. ma-
punerilor de inventii au evidentia t
cazuri cind noutil\ i brevetabile a ll
fost publi cate in reviste de speciaJi ·
tate, precum "i alte deficienle can'
creazil posibili talea scurgerii de elate
~i informatii secrete care constitllie
rodul glnd irii creatoare a inventara-
rilor no~tri.
In cursul anului 197 7, din total" l
propuneri lor de inventii prE'zentatc?
la O.S.I.M., in vederea brevetarii, in
peste 500 de cazuri s-a u constatat
nereguli cum sint :
1. 0 buna parle din aceste pro-
puneri nu fu sesera incluse in eviden-
tele documentelor secrete la compar-
timentele unde lucreaza autorii, fHnd
elaborate in regim de lucru nesecr et
datoritil faptului cil in multe insti-
tute de cercetilri" temele de cerce-
tare cu caracter aplicativ nu sint cla...;
sificate ca sec:rpt,f' de stat. a~a cum
se prevede in H.C.M. nr. 19/1972.
2. In unel e cazuri, la organ izatiile
socialiste unde lucreaza autorii s-au
fa cut xerocopii ale desenelor inven-
tiei, iar alleori dactilografierea s-a
efectuat in afara institu\iei, in locuri
~ i de catre persoane neautorizate,
fiin d inciilca te r egulile de m ultipli-
care ~i dactilografiere a documente-
lor secrete de stat"""

• A semenca institute sint: Institutul de cercetari $i proiectari tehnologice

pentru const ructii de ma:;; ini ; Institutll 1 de cercetari pentru industria elec trotehn ica ;
Institutu l de cerce tiir i metalurgice ; Institu tul de cercetari $i pl'oiectari tehnologice
scc toal"e calde: Insti tutul .,Dr. Can tacuzino" ; Inst itutul de cerceUiri $i proiectari
piese de sch imb $i .nItele, toate din Bucu resti.
** In aces! mod au procedat autorii de inventii Stanescu Constantin $i Encu-
lesc u 1vI al'ia de la Insti tutu l de cercet."iri ~i proiectari pentru indus tria li a n~ilo r ~i
azboc irn entu lui, RaUu Grigore de la Intreprinderea de intre~in ere ~i reparat utilaj
de calcul di n Bucure$ ti $i al\ii.

15
 3, In situa\iile cind se inten\io-
neaZel brevetarea in stn'ii natate. tra-
-ducerea descrierilor in li mb ile tarilor
in care exista interes a f i brevetate
aces tea 5e efectueaza de per soane
mai mult sau mal putin a utorizate
(rude, prieteni, cooperativa .. Deser-
virea n etc.), incalcindu-se astfel nor-
mele legale privind traducerea do-
cumentelor secrete de stat.
4. Au fost con statate dese cawri
in care propunerile de in\'entii au
fos t dep use la O.S,I.M. personal de
autori - veniti din teritoriu sau din
'Capitala - ori de catre alte pel'-
soane ~ i nu trimise prin po!?ta spe-
ciala a M inisterului dc Interne,
Chiar a~a fiind, nu intotdeauna aces-
tea au fast puse in p lie sigilat si pre-
date eu eondica . Uneori plic urile a u
f ast expediate pri n pOsta obisnuitii .
fiind desfacu te la regis tra tura ge-
nerala a O ,S, I.M-ului, incalcindu-se
astfel normele legale care reglemen-
t eazii transportul documen telor sp-
crete de stat si cele de acces la asHel
de d ocumente. :;::-* *
5, Unele organiza\ii socialiste nu
manifestii intotdeauna inte res pentru
protejarea juridi ca a nouta\ilor teh-
n ico-~ tiintifice realizate, fiind n ece -
sal' nu odata ca spec iali~tii din
O,S. J.M, sa identifi ee a ceste n ou ta\i
~i sa de termine fa ctorii de conducere
din unitatile respective sa ia masu -
rile impuse de lege. D e exe mpl u, n u-
mai in anul 1977 a u fost identificate
286 de n outa\i, iar cu p rile jul Expo-
zi\iei Na\ionale a Crea\iei ~tiin\ifiee
~i T ehnice din 3- 17 a pri lie 1978 au
fast identificate in acest mod ~i pro-
tejate provizoriu peste 100 de rp"li-
zari originate din diferite domeni i
de activitale. *,;.**
6. Unii cercetatori considera gre-
~it ca este mai indicat ca 0 realiza re
~tiin\i fica sau teh nica b revetabila sa
fie publicata de indata intr-o rev ist;;
din tara sa u stnl inatate, pentru a se
ohtine "prioritate ~tiintifi ca" . D e r e-
tinut insa ca in acest caz ea nu mai
!"'oate fi protejat;;' prin brevet ~ i Va
putea Ii preluata libel' ~ i aplicata de
orice fi r ma straina , fara n ici a obli-
ga\ie fa\a de statuI roman ~i de au-
t or. ****':.

*** In acest mod ~u procedat autorii de inventii Abruda n Olimpiu $i Barbu

Silvia de la 1nstitutulde medicina $i fa rma cie Cluj -Napoca, Morait Aurora $i Chir ita
Constantin de la In sti tu tul de medicina ~i formacie - Bucurc$ti. P apuc Nicolae
<de la Centr ul de cerceta ri ~i proiectar i pentru ind ustria chimica Oradeo. Po pescu
Tite!. geolog 10 Centrul judctean d c pt-oiectare penl ru constru c~i i geologice - Olt
:;;i a lti i.
*" " Poate ii ment ionata situatia de 1a I n5t itutul de cercetari pentru cereale
f;i i plante tehn icc - Fundulea, unde in anul 1977 au fast obtinute doua no i 50iu r i
de gri u, until de orzoa ica d e toamna ~i un ul de in, cu 0 pl'oductivitate sporit<1,
omologa tc de Cornish de in cc rca l'e :;i omologa re a soiu rilol" :;i dut e in cultura,
dar care nu fuseser a depuse ca noutati pentru brevetare.
u*** De exemplu, in Bu letinu l informativ pe anul 1977 editat de Tnstitutul
de Ccrcetari $i proiecta ri tehnologii slicUi ~i ('crarnica fina au fast p ublicatc $i
unele infor matii r efcl' itoa rc la a numitc pro dusc, tehn olog ii ~j uUlaje care puteau
constitui obieclul unoI' cereri de bre vet sau sec rete de fabricatie de tipul know-
how. La fel S-a proctdnt f;ii in cazul propunerii de invent ie "Du za laminatoare
de jet pentt"u aspersaare" - dosar O.S.I. M. 82659/1975) pentru care n u s-a m rli
putut acorda bl'evet, i ntrucit noutntea a fas t a nterior fac uta public cu prileju l
sustincrii tczei de doctorat de jng. Cazacu Eugen de Ia In st itutul agronom ic
,.N. BiHcescu" - Bucure:;;ti. Dar cel mai edificator in acest sens pare a fi cazul
savan tu lui roma n N.C. P aulescu, care in anu} 192 1 a publicat 1ntr-o r evista straina,
in a inte de a fi prote jat j uri dic, studiul sa ll in deta1iu prin care anunta lumii $t iin-
~ifi cc descopcrirea insuli nei $i totu;;i premiul ,.Nobel" a fost acordat aitui savant
care a pr el ua t libel' de 1a savantul nostI'U aceasta mare d escoperire .

.1 6
 7. Uneori, cu toate ca documen-
-tatia pentru un anurnit prod us a fos t
deplIsii la O.S.I.M. in vederea prote-
je:i.rii, nu au fast luatc masurile ne-
cesare ca locul unde se a ft[} proto-
tipul produsului real i?a! sa fie m a,-
cat, iar accesul ce L)~ enilor romani
sau straini sa fie inierzis. De asc-
menea nu au fost Juate masuri de a
nu sc da posibilitatea stnlinilor de
a intra in posesia u noI' probe dintr-o
substantii no ua , deplIsa la O.S .I.M.
pentru brevetare. :;.,:.:t::t-*,;.
8. Au fost cazuri cl nd lInele pro-
puneri de inven\ii au fost pierdute.
cum este cea intitul ata .,Instalatie
pentru captarea prafllilli de ciment"
- dosar O.S.I.M. r. r. 81~82, d ir.
care un ex e mplar al descricdi a fost
pierdut la Insti tu t ul de cercetari si
proiect;;ri pentru industria Iian\ilor
~i azbocimentului Buc"re~ti. Inven-
tia nu esie inca brcvetata .
9. Unele institute de cerce!iiri in-
ti rzie in mod nej ustificat intocmirea
avizului de specialitate in cadrul
termenului de 30 d e zile previizul
de Legea nr. 62/1974, ajungind u ne-
ori s<1-1 trimlta in termen de unul
sau chial' doi ani, existind astfel COI1-
ditii ca un numar de persoane sa ia
euno~t i n\a despre con\inutul res pec-
t ivci inventii.
10. U nii cercetii!ori, care inten\ io-
neaZ8 sa parascasca definitiv tara,
nu depun la 0.S.1.1I1. pen t ru breve-
ta re noutaple t ehnico-~tiint ifice re-
zultate in u rma cercetarilor propri i
sau colective, in i nten \ia de a le va-
lor-ifica in folos ul statului in <-are
intentioneaza sa se stabileasc3 .
Pen tru prevenirea situatiilor de na-
t ura celor prezentate, cit !?i a altora
care ar putea sa apan1, se impune
sa se in treprinda urmaioa rele m a -
suri :
- Instruirea $i diri jarea retelei
in formative pentru a identifica nou-
tiitile inca d in fa za ideii , dupa care
sa fie intreprinse masuri operative
de aparare a secrete lor ~i pl'otejarea
persoanelor ell asHel de preocupclr i ;
- Inte:;s ificarea prel ucrarii COll-
irainformative !";'i a controalelor pe
Hnia apararii sccretulu i de stat in
toate institutele de cercetare;
- Prevenirea publidirii in presa
a unor a r ticole in care s-ar fac e
prczentarea unor realiz31'i origin ale
ille speciali~l i lor no~t ri (n ebr-evetate),
cit ~ i a un or cercetari care :ll' putea
(ace obiectul UnoI' in ventii sau se-
crete de fabrica\ie, de (ipul ,.know-
how", ell caract er secret. spre a fi
folosite numai in intercsul econo-
miei noastre nationale.
Ca pitan Nico lac BALAN

.*.*** Astfel, gre~it s a pl'occdat in cazul linntului C:lre 3 format obiectul

invcnHei "Adeziv pe b37.D. de rii~ ini pOli este rice pentru zidirea rapida a cuptoorelol'
rotative" - dosar O.5.I.M. 78158. autOr Medvesch i Elena de 10 Centraia cimentului
BucuI'c~ tj - intrucit inaintc de a fi brcvctata la noi in ~ara sou protejata in
Heun stat strain, in IUllJ ap rili e <l.C. au fost trimisc 50 k g pI'obe din li;m tul
,'Cspectiv Ia 0 firma stl'aina.

17
 Unele masuri pentru perfectionarea activitatii
cu reteaua informativa pe linie de contrainformatii
in sectoarele economice
Cunoscind ell mUllca de securitate e~te de neconccput fara 0 rete;).
infol'math-a corespunzc'itoare sub raport cantitativ ~i calitath-. in baza
ordinelor il1 \"igoare 1a LJ . B adiu al Ministerului de Interne s-a acorclat
atentie deosebiUi per£ec~ionarii muncH Ctl rcteaua informativi'l a compar-
timentului de contrainformatii in sectoarele C'conomicc, urmarind imbll-
naUi.~irea muncii <.:u aceasta, cre~terC'a aportului e i in CUllOa.l?terea, IJrC\'C'-
nirea >i descopel'irea [aplelor de compctcn\a organelol· de ,ecuritatc in-
dreptate impotriva economiei lla\iona1e, pl'ecum ~i a altor [apte $i ff'-
nomene ce pot aduce daune in arest c!gwPOil!
..,., Pentru realizarea acestui cleziderat, la inceputul anului s-a intre_
prins analiza situatiei opel'aii\-e din toate obic-ctivele economice din per-
spcctiva dinamicei acesteia, prilej cu care, in functie de dezvoltarea jll-
de\ului Bacau in acest cincinal ~i de sarcinile specifice profilului de
munca, de problemele cu care ne confruntum ~i persoanele cuprinsc in
baza de lue1'u, a fast stabil it necesarul minig}..--H-u-m-eric de info rmatori.
colaboratori, . rezidenU. . ~i g~z cl e de case j~inti.lnil'i pentru asigurarea
tutu ror locunlor, med llior ~l sectoarelor vulnera blle.
Analizind persaanele nou introduse in rete a rczullfl eel in primul
semetru al anului S-au recrutat SUl'~e cu posibi liUl~i ~?i calitati utilp
muncii informntive, conform cu masurile stabilite de rontrolul de fond
din octambrie anul trecut, privind acoperirea informativa a unoI' secioare
~i loeuri importantc din objectivele economice ale judc~ulu i , h lieee de
specialitate, ~coli profesionale $i carnine de nefam i li~ti. unde reteaua n u
era suficienta od era inexistenta. In retea a u fost introcluse persoane
din dod ul tutul'or categoriilor de oameni ai lTIuocii din cete mai diverse-
sectoare ca : ing ineri, tehnicieni, nlai~tr i. muncitori de inalia calificare.
pedagogi. profesor i. elevi, responsabili ai uno I' carnine de ne£amili~ti,
persaane care indeplinesc atribu\ iuni de protocol pc lina apararii secre-
tului de slat, eomert-eoopera(ie. controlul calita!ii procluselor ctc. , CLl
o raza mare de activitate astfel incit. Sa se asigure prczenta organelot~
noastre in principalele Iocuri, med ii f?i sectoare din indus1.rie. indeosebf
chimie, metalu rgie. constr uctE de m a ~ini. apara re. tranSpOl'tllri, agdclll-
tura, cercetare etc. Pcntr u incadrarea info r mativa a pcrsoanelor d in baza
de lueru au fost rcerutate Surse din anturajul apl"opiat al acestora.
In vederea asigurarii in acela~i timp a calitatii re~elei infonnativp·
arn pus accent pe a proflln darea studierii ~i " crifidirii elcm cntelor proIJuse-
pentru recr u tare ~i s-all foiosit m ai inte ns proccdcc divc l'sifi catc ~i m a-
suri cOlDplexe, fapt ee a creat ~ i inUirit condngerea asupra loia1itatii ~i
eapaeitatii de a rezolva sareinile de profit al eelor atra~i la colaboran'.

r La efectuarea unor recru Hlri ma i deosebite ea -$i in cazul celor pro-·

puse de ofiteri tinerl, eu pu\ina expcrientii, au participat ~efii . fa pt care

18
s-a reflectat in imbuniitii(.irea ealitiitii muneii subordona\ilor" Aeeasta
a facut ca ineii din Iimpul studiulu i ~i al proeesului de atragere la eolabo""
rare sa obtinem un valum importa n t de informatii din sectoarele desco-
pel'ite ori incomplet acoperite informativ, iar posibilitatile de cunoa~tere
care s-uu Idrgit pc aceas!,) baza, sa pel'mita 0 mai buna stapinire a situa-
\ie1 operative ~i sa se previna unele fa pte 9i fenomene generatoare de
infractiunl o1'i stal'i de pericol.
Pm"alel cu munea de atragere de noi persoane la eolaborare, ~eful
securita1i i, adjunctul sau . ~eful serviciului ~i gefii de organe au acordat
atentie consolida rii re telei informative, in care s(:op au fast intreprinst:
masuri de analizare a aportului concr et al fiecarei persoane din ret ea .
a posibilitatilor ~i calitatilor de informare, masura in care este verificata
~i modu l in care s-a aqionat in educarea. instruirea $i dirijarea fiedireli..1. .
Totodata a avut loe analiza problemelo r esentiale din munea t..:u
rcteaua . scotindu- se in eYidenta unele n eajunsuri, cum ar fi nC l1laniIi-
carea si n ecfec tu a rea intilnirilol' lunare, iipsa - la lInii a fite ri - a
unci I)~ega tiri l11ultil atcralc pent l'u intilniri, calitatca n ecorespun zatoarf>
a unor m a teri ale in fonnath -e, llU intotdeauna pc pro filul muncii M ill h -
ter ului de I nte rn e ea ~ i lipsa un ot" in [ormatii din a numite rmnuri a le
industriei, ciespre starea de spirit, pozitia unor su specti pe lillie de sp.cu -
ritate ari a altar persoane aflate in atentie etc.
Controlul ~i indrumarca concreta a subordona t ilor prec um ~ i parti-
cipa rea ~ e filol' In un l1uma r mare de intiIniri au avut drept efect imbu-
nald~irea procesu lui de insir ui re, educare ~i ciirijare a persoanelor ce
colaboreaza cu organele noastrc. Accen t deosebit in activita t ea co a lIrma t
dupa con troa le s-a pus pc activita t ea de planificare a intilnirilor, pre-
gatirea ofi1erilor pe ntru intiIniri ~i a n aliza informatiilor. I n instruirea
~i dirijarea ,·etelei pe Jirfgii persoanele din baza de lueru s-a seos In
e\"iden\ii atit necesitalea stabilirii atiludinii eelor in eauza fa\ii de orin-
duirea noastra de stat, a cunoa$terii mobilului uner fapte ce se retin in
cazul acestora, cit ~i influentarea lor pozitiva .
Cre$terea cantitativa a retele i i nformative a lmpus 0 preocuparc
permanentii pentru p erfee\ionarea ~ i diversifiearea sistemelol' de legiitur~
eu aceasta, p rin Crearea de noi rezidente ~i case de intilniri. I n acest se-
m estru a crescut numarul rezidentelor in special din rindul informato-
rilor $i colaboratorilor verificati ~i eu experienta in munca informativa.
cit ~i din dndu1 rezervi$tilor, dirora Ii s-au p redat in legatura un numar
insem nat de surse. Consideram totu!?i ea ritmu1 recruUirilor de rezident l
IlU este la n ivelul cerintelor. ·Avind in vedere ordinele in aeest sens Yom
manifesta in eontinuare preocupa r e in aceasta d irectie.
In scopul periectionarii muncii cu reteaua informativa . a gasirii
ele noi forme de legiiturii eu aeeasta s[lre a mari operativitatea ajungeri i
infarmatiilor 1a organele noastr e, dupa convocarea de invatamint eu ~efii
selTiciilor de contrainformatii in seetoarele economice din luna mai a .c ..
s- a actionat pentru crearea Iegaturii impe rsonale cu 0 parte din retcaua
care se pret caza din ob jectiv e economice.
Informa\iile oblinute de la retea in aeeastii perioadii reflecta 0 Irn -
bunatatirc a activitatii de profiL S-au primit un n uma r mai mare de
informatii despl"e stiiri de perieol, din care 0 parte au fost sesizate 01"-

19
ganelor P.S.I. In baza lor s-au efectuat eu sprijinul organelor locale de
partid, conducerile intreprind erHor f$i Directia a II-a un numa[ de 44
preveniri de explozii, avarii, incendii, stari de spirit negative, ce puteau
genera fapte infrac\ionale ori alte nereguli. Men\ioniim in acest sen'
prevenirile de avarii !?i explozii de 1a compresoarele statiei de aer COITl-
primat ~ i sta\ia SMA gaz metan, cea de pericol de incendiu de Ja tablourile
de comanda ale fabricilor de amoniac ~ i acid sulfuric de la Combinatul
de ingra~amin te chimice - Baciiu; prevenirile efectuate 1'a Combinatul
de celuloza ~i hirtie "Letea" Bacii u; pericolele de avarii ~i ex plozii la
compresiunea de aer pentru comenzi automate de la Fabrica de drojdie
~i de la podurile rulan te ce f unctionau ell defectiuni grave ; prevenirea
5t8orii de pericol deosebite de la Instalatia "Monomer" a Uzinei chimice _
B orze~ti. cafe fun ctiona ell cablurile de forta ~i ilumin at in conditii ce
creau premise pentru explozie; cele referitoare 1a stocurile supranuJ"-
mative ~i aprovizionarea ner-ationala e ll materii prime in valoare de 17
milioane lei 1a Intreprinderea de postav - Buhu$i ; prevenirea unor stari
de spirit negativ ce puteau degenera in fapte d e la Fabrica de confec\ii,
Trustul de construc\ii "i I ntreprinderea d e re\ ele electrice - Baciiu.
In cadrul supravegherii informative s-au obtinut mai multe w-
forma\ii des pre persoanele din cartoteca general documentara; au fast
cuprinse in evidenta dosare1e de obiectiv (anexa 5) ~i puse in verifieare
mai multe persoane "i fapte suspecte de sabotaj, relatii suspecte cu Ce~
tateni straini. cunoscute eu atitudine ostila fata de orinduirea noastril
de stat, in scopul clarificiirii lor potrivit ordinelor .
Informa\iile ob\ inute de la re \ea a u fost e xploatate intr-un numar
sporit de informiiri catre organele de pm'tid locale '1i ra poarte la Direc\ia
a II-a, precum ~i intr-un mare numar de informatH care au fo st predate
organelor de militie, prin care au fost sesizate aspecte negative din
econornie, sustrageri din avutu1 ob~te s c, oper a ~iuni ilegale eli aur ~i
val uta e tc.
In aceastfl perioada s-au deschis, in cazurile care impuneau , dosa,re
de urmarire informativa pentru clarificarea unOr suspieiuni de sabota'j ,
culegere ~i iransmitere de i9i.o.fn1-a-~ii,~aziune, conduita necorcspunza-
toare la loeul de muncii ~i~aniIestiiri os til~; au fost avertizate ~i ame n -
date unele persoane, iar in eooperare eu Ser'~eiu1 III s-a obtinut 0 do
cumentatie tehniea de v aloare.
1n activitatea de prevenire se inscriu ~i controalele de fond pe
linia apararii seeretul ui de stat ~i a relatiilor eu cetatenii straini, con-
troale inopinate in locurile unde se concentreaza secrete de stat ~i in
puncteJe "i sectoarele vulnerabile, precum ~i actiunile de pregiitire con_
trainformativa individuala ~i de grup $i adunarile organizate eu oamenii
muncii pentru reprelucrarea unor acte normative ~i pregatirea antiinfrac-
\ionala, cind s-au pus in valoare mai bine unele date ob\inute de la re\ea.
In scopul inliit uriiri neajunsurilor din munca cu re\eaua inform a-
Eva, pe linie de eontrainformatii in setoarele economice s-au luat masuri
d e aplicare a ordinelor date de conducerea ministe rului la recenta con-
vocare cu "efii de sec uri tate 'Ii sintem preocupa\i de perfec\ionarea con -
tinua a aeestui principal mijloc a1 muncH de securitate.
Locotenenl -colonel Constantin ~ERBAN

20
 EDUCAREA 81, VERIFICAREA RETELEI
, INFORMATIVE
DE CONTRASPIONAJ *
Educarea de ce esle necesarii, importanta ~i
grea munca de educare. Aceasta acti-
Nlunca eu reteaua informatlva in vitate trebuie sa decurga Slistematic, )
complexitatea ei eu prinde ~i edu- organiza,t. In procesul muncH eu re-
carea acesteia, in scopul dezvoltarii teaua infQrmativa sa .se dea aientie
dragostei fata de patrie $i partid, tendintelor de superficblitate, de
formarii si dezvoltarii calitatilor s1 exagerare, eventualelOl: tr3satu1'i ne-
ata~ament'ului pentru mun~a d'e gative d~ caracter. sa se dezvolte
securitate. precun1 $i " a contraca- spiritul de raspupdere $i obiectlvi-
raril influentei n ~gative e care 0 tate in
prezentarea informatiitor -
pot exercita cadrele 51 age ii servi- toate aces tea raportate la personali-
ciUo: de s~~ o~ aj stnline .,;;i ~n ~neral tatea !}:carui informato r .. coJa~orator
medlul straml1or, 'CU care Vin in co-I~E'zldent. In cadrul dlscu tlllor pe
tact informatorii, colaboratorii, re - marginea informatiilor furnizate ,
zidentii sau gazdele caselor de in- ofiterii se 'lor edifica daca nlspunsu-
tilniri. Educarea se face cu rabdare rile sau replicile ~i e"xplicatiile date
~i tact, pe baza cunoa~terii trasatu_ de sursele informative 511SP':C tiio r de
rilor poziUve ~i negative ale fieca- spionaj-tradare sa u altor st raini au
ruia. Ea are lac permanent, ince- fost in concordanta eli principiile po-
pind inca din procesul recrutarii ~i liticii noasttt e de partid ~i de stat.
continua pe toata durata colaborarii Din cazul informatoarei "Tureanu .
cu organele de securitate . Ofiter ii Livia" rezulta pe deplin lipsa de
trebuie sa fo loseasca fiecare iniilnir::> preocupare pentru educarea ei po-
pentru a exercita influenta poi itivft litica ~i_ profesionaUi.. Fosta functio-
asupra persoaneior din reteaua h - na1'a la 0 intreprindere ~ i inform a-
formativa cu care tih legatura. toare a sec urita tii, folosita iniens in
Aceasta se impune Cll ati't mai mult rindul unor cOlT)ercian\.i ~i speeia-
cu cit sursele sint folosite in anu- li~ti occi.denta'ii s uspecti, treptat s-a
mite medii nacive, din pune-tul d t~ liisat antren~tcl in activitati ilicite,
"ed(,'re a1 ideologiei noastre at pt'in- sUizindu- i vizibil aportu l ~i obiecti-
- ' vi tatea in s emnalarea $i aprecie)'ea
cipiilor eticii $i echitatii sOc!.8.E~)te . UnoI' I apte. Unul dintre suspecl i i-a
Informatorul sau colaborato:.'ul noS- solicitat lui "Tureanu Livia" , infor-
t!'U sta un t imp limitat 1a intilnire 111atii secreLe din obiectivul in care
eu Gfiterul de seem'itate , ddr aceL1~i luera, fapt neco:'11unic3.t ofiterului de
inIormator sau colaborator, mEl.re lega.tura . Respectiva a fost aresta'ta
parte din restul timpului it p~trece ~i condamnata pentru actiyitati ili-
in alt mecll u, sub alte influente. lata cite . Dupa. ispa~irea pedeps~i priva-:

* Vezi ::;i consultatia .,Instruirea ~ i dirijarca reteici informative de contr<l_

sp ionaj", in .,Sccul'it:1tea" nr. 3/ HJ77, pag. G3 :,?i urm.

21
tive de libertat~, "Turcanu Livia" 5-a
prczentut 1a organele securitatii, 50-
lici ti nd sa fie fo losita pentru a- ~ i
dovcdi 10ialitatea precizind ca a tras
invl1taminteic coresp unzatoare din
eele intimplate. Ce arata acest eaz '!
Ca 11 LI s-a depus 1a vremea respec-
ti va suficienta. munca de educare,
instruire ~i verific:are a inlormatoa-
rei.
lnlormatoarea ,.Corina", reCru-
tatii in 1975 pe dnd luera la
o reprezentanta diplomaticc.l, a fost
folosita. cu I'ezultate bune in prima
parte a colabol'arii pe linga un Cd-
dl'u a1 unui serviciu de spionaj. La
un moment dat urmari tul ii aeord"
pe linga salariul oficial 0 indem ni-
zatie lunara s uplimentarii de 1.000
lei, iar dupa un anumit limp ~i
unelc daru ri, ·ael use din strainatate.
La inceput "Cori na" 0. fu rniza t in-
formalii obiective despre cel suspee-
tat. Ulteri or a cautat sii- I prezinte
intr-o lumina favorabilii. In septem-
brie a nul trecut "Corina" a fast 50-
licitata Sa relateze unele aspecte
concrete din activitaiea acestu ia !;>i
a p rineipalelor legiituri. Raspunzind
ekl nu e u noa~te astfel de eaz uri a ne-
gat ~i lap tul cit este retribuitii supli-
mental'. In schimb, ]a scu rt timp. a
atenlionat pe una dintre legalurile
suspeete ale principalului urmarit.
ingreunind documenta rea activ ita~ii
infractionale a aeestora , s ituindu-se
pe 0 pozijie tolal favora bi lii suspee-
filOl·. ~ unoI' Slime de bani sau obiecte per-
P cntru a putea Interveni e ficient
in cducarea persoanelor din re tea,
trebuie ea in diseut iile ell aces tea sa
se stabileasca ant urajul in care i~i
petree timpul. In proeesul eduearii
este necesar sa se unnareasea. con-
h'aeal"area oriearor influente nega-
tive, sa se insiste pe cultivarea per-
severen~ei in aflarea adevarului.
apl icarea ~ i respectarea ferma a
principiilor ~ i nor111 elor eticii $i echi-
22
lii\ii socialiste. intransigen\ei falii de
eei care incalea legea ~ i elllt iYarea
respeelului fala de lege.
lata un exemplu. In luna iunie
J 976 a fost reerulatii inforl11aloarea
"AlexandrCl ;', fu nctionar§. la 0 bi-
bliotedi straina din Bu cure~ti. unde
se realizeaza unele intilniri intr e ca-
dre ale spionajul ui !;ii eetflteni roma-
ni in studiul acestora sau chiar
cu activitate efediva. Descen-
denta din tr-o familie mi e-bur-
gheazii, absolventa a Faculta\ii de
filologie, eind a fo st pusii in situa\ia
de a semna1a organelor securitatii as-
peele de interes operativ, .,Alexan-
dra" a ramas tributa ra mentalitatii
$i educaliei primite in familie. Se-
sizind ca uza rezervelor sale, oiiterul
a aetional timp de mai multe luni in
sensul de a 0 determ in a Sa inteleaga
utilitaiea socia la a colabora rii. sa
vada in organcle de seeuritate ll':1
aparator al lini~te i $i valorilQr ta rii.
Aetionindu-se asupra sa eu calm,
dibdare ~i persevcr en\a. .;Alex an-
.:Ira" s-a ata$at de organele de seeu-
ritate ~i s-a angajat in rezo1varea
sarcinilor ee is-au tI'asat. In pre-
zent, furnizea:t.Et infor mapi valoroase,
are initiativa , se orienteaza bine,
actioneaza ell obiecti vitate $i diseer-
namint, a deveni t indispensab ila 10-
cului de munca.
o cale eficenUi de edllcare a re-
~elei este recompen!:> urea morall1 ~ i
materiala . Stimularea prin acorda rea
soanelor din reteaua info1'mativa
exereita un 1'01 educativ numai dadi
este urmarea fireasea a unei activi-
tati rodnice, in functie de va loa rea
informatiilor furnizale ~i de aporlul
adus la realizarea 5a1'cinilor muncH
informative, la pre,·enirea actiunilor
ostile. Pentru a alege forma , moda li-
talea de sti mulare a persoanelor di n
r et-ea: t rebui e sa se aiba in vedere
s ituatia ~i pal'ticutaritatile fiedirui in ]cgatura ell prob1eme ce intere-
informator, colaborator, rezident sau seaz3 securi tatea statului.
gazda easa de intilniri. o verificare corespundltoare a re-
Un 1'01 deosebit in eduearea retelei telei informative ofe ra ga rantia 5in-
il are pregatirea. competenta . eOnl- ceri tatii surselor folositc $i in acela~i
portarea, eondui ta ofi\eru]ui (Iinuta, timp deplina conspirativitate a mi-
maniera lui de lueru $i altel e). Sa siunilor la care concura.
nu se confunde problemele de Verificarea nu inseamn a 0 activi-
mune.i eu interesele perso:1ale. In tate de eampanie numai cind au
munca ell reteaua informath'a tre- aparut probleme sau cind este a$tep-
bllie sa se stabileasca relatii bazate tat controlul ci una care se desfa-
pc respect reciproc, politete. exi- $oara in timp. continuu, in p rocesul
genta, cinsie , punctualitate ~i perse- muncii concl'ete. grad at $i di\-ersi-
Yerenta in realizarea sarcinilor. fieaL prin mijloace cele mai eficaee,
~ in ra port de stadiul in car~ se afla
~la u n moment dat actiu nea in care ·
Verificarea ~~~ folosita. Rezultatele Ye-
""\-erificarea reielei informative rificarii tre buie fol osite cu toata
o cupa un loc important in cadrul grija pen tru a nu da de banuit ~i
complexitatii muncii cu informato- nid a -i deseonspira sursei cd este
rii , colaboratorii, reziden tii ~i gaz- verificata sau cEi este privita ell ne-
dele caselor de intilniri . Ord in lll in ineredere.
materie prcvede ca verifiearea !'e- Modalita\i le d e ve rifiea re sint va-
1elei informative este 0 obligatie riate. Practica demonstreaza eEi cel
care ineepe odata eu studierea can- mai bun $[ mai economieos mijloc
didatilor la recru tare ~i continu a de v erificare este abtinerea de in-
pe tot pa rcursul colaborarii. f010s1n- fo rm atE de valoare care sa 5e con-
du-se. dupa caz, intreaga gama de f inne in procesul muncii infornlativ-
mijloace .§j metode ale muncii de operative.
seeuritaie. Ordinul obliga ca in re- Apreciem ca a verificare cores-
1eaua informativa sa fie intro duse punzatoare cea ini\iata in eazul in-
~i folosite numai persoane devotate. formatoru1ui " Radovici". Din sem -
capabile .?i eu posibilila\i sa rezolve nalarea lui rezulta ea lID agent al
indeosebi sarcinil e pe p r ofil ~i care unui servicill de spionaj reU$ea sa
prin intreaga lor aetivitate sa eon- obtincl. infor m atii eu caracter secret
stituie exemple bune in eompor tare prin intermedilll ingincrlllui roman
'Ii un dezvollat simI de obiectivitnte . ,.Tudoran'· ~i ea transmiterea aces-
Cu toate aces tea in reteaua infor- tor informatii se efectua in iaxiul'i
math-a au fas t introduse uneori $i s9-u in autotllrismll1 p ersonal. Pentru
persoane certate eu lcgea, de mora- vcrifiearea informatiei.lili a infol'-
litaie indoielnica sau care . la ada- matorului s-a recurs la dotarea teh-
postul relatiei de "colaborar e;' ell nica a unui getax. a1 earui ~ofer era
securitatea, au incercat - ~i uneori de fapt ofi\er, care s-a oferi! la mo-
au reu$it - s3-$i rezoh-e inte- mentu1 oportun eelor urmaritL Dis-
rese personale $i 111eschine, Aees t e cutiile din tre eei doi suspeeti au
-consta tar i eonfir ma ea verifiea rea re- confirmat semna1area informato r u-
telei informative este 0 nccesitate ce lui.
deeurge din insa.$i caracterul muncii Un all exemplu eloevent este eel
~i sarcinilor care trebuie re;l.oh-ate al informatorului .,Suciu' ;, din le-

23
g~lt ura unui cornpartiment teritoridl
de contraspionaj, care a scmnalat ca
lnginerul electronist "Popescu " . ra-
dioamatol\ confectioneaza ~i valo-
r ifica, in a fa ra prevederilor Decre-
tului nr. 544/1969, aparatura de emi-
sie-recept ie. "Popescu" era semna-
lat, totodaU'i, ell re! a\.i i in rindlll
unoI' cela\eni straini suspeqi (a fas t
la specializare in strainatate ~i in
prezent are acces la date secrete).
Dupa 0 luna, sursa "D.!.·· din lega-
t ura altui in s pector~t jude\ean al
Ministerului de Intern e a furn izat un
material care a confirmat s uspiciuni -
]e existente as upra lui "Popescu".
De asemen ea, verificarile ulterioare
in teren continua sa confirme infor-
n1a~ iile [urnizatc de eele doua surse,
care nu se eunose intre ele, iar in -
fo rmatiile lor sint urmare a relati-
ilor acestora eu suspec.:tul. Este U!1
exemplu de verificarc a informato-
rilor grin verificarea informatiei pri-
mare f?i de perspecti va ofcrita pen-
tru elucidarea cazului prin folosirca
in con tinuare a ambilor inrormatori.
Dosarele ~i cazurile lucrate OrCI'<.l
posibilitiiti nelimitate daca se lu-
creaZel cu )'aspundere ~i in spi ri tu 1
ordinelor, aUt de a vc rifiea reteaua
cit 'ii de a forma deprinderi practice
necesare unui ofiter de contraspio-
naj : cliraj. in ve ntivitate. compete:1ta
profesionala. spirit ofensiv.
lata un exemplu. Tn urmarirea
unor cadre de spionaj Care i:;;i cl es-
fa~urau activitatea sub acoperire di-
plomatica . a fost folosi! infOJ'matorul
" Petric;}". La una din intilniri, .. Pe-
trica" ne-a informat cEi. unul dinire
cliplomati, eu ocazia ultimei lor 111-
ti lniri, i-a propus sa lucrcze infor-
maEv, indicindu-i ce anume infor-
matii il intereseazel. caile de obtinere
a acestora. modalitatea justifi-
cari i vizitelor la ambasadii (merge
sa se inter eseze de formalita\ ile ne-
cesare repatri erii sale ~ i a familiei)
24
,.Peirica" a mai semoalat ea Ia pro-
punerea lui de a se intilni in o1'a$
pentr u a-i preda ,.informatii le n , di-
plomatul a refuzat Ol"ice contact in
afara repr ezcnlantei. Fa\a de sem-
nalarea primita se impunea initierea
une i combinatii care sa pel'mita ve-
rificarea sin ccritatii informatorului.
dezinformarea spionajului strain ,
preeum ::;i preve :1irea activiUHii
ostile a diplornatului in cauza ~i do-
cumentarea ei.
Analizindu-se sitlla\ia din obiecli-
vul respectiv s-a stabi li t ca aseme-
nea lntilniri aveau loc, de r egula, tn
diferite biraUl·i ~i pe cllloare, fii nd
astfel exclllsa posibilitatea inregi s-
trarii discu\ iilor care urmau sa aiba
toe intre "Petrica" ~ i cadrul de spio-
naj. In aceasta situa\ie s-a hotiidt
~i I'ealizat pregatirea un or ,.informa-
Iii" care urmau a fi predate diplo-
matului ~i instruirea lui ,.Pe-
irica" asupl'a modului cum trebuie
sa-i expli<.:e d in ce surse provin , cum
Ie-a obtinut ~i parerea lui asupra
veridi citatii acestora; procurar ea
unOr publica~ii ce fusesera cerute de
di plomat. Pina 1a intilnirea urm,'i-
toare cu diplomatu!. asupra lui .,Pe-
triea" s-au initial masuri informativ-
operative, inclusiv Jilaju l. pentru a
stabili comportarea acestuia. In ziua
cind ,.Petrici:i ", care locuia in pro-
vincie , urma sa vizitez(:" ambasada
pentru a preda "inrormatiile~;, a fost
a~te ptat la gara de ofi\e l-ul de le-
gatura ~i conelus la 0 casa de lucr u.
Ai ci i s-au inminat materialul "in-
formatiy" ~ i 0 servieta continind
'publieafjile cerute de d iplomat_ In -
formatorul a fost instruit eoncret
asupra pl'oblemelor care urmau sa
fj e di scutate eu diplomatul. ordille"
de abordare, precum £;i mod ul cum
sa procedeze pentru a ci~tiga incre-
derea obiectivLilui.
S-a stabilit,ba. dupii vizita la di-
plomat, "Petridi" sa se intilneasdi
eu ofi\erul. penlru a-I informa asu - cuno'i1eau de mult timp 'ii impre-
pra modului cum a deeUl's intreve- una au facut deplasari in straina-
derea. Din momentul plecarii de la tate. Pentru a yerifica cum se com-
casa de inlilniri, s-a reluat filajul lui porta ,.Vasilescu" in relaliile eu
.,Petrica ·· ~i s-au intreprins alte acti - obiecti.vul, cum i~i indepline~te sar-
vitali de control asupra sa. Tot- ciniJe pe care i Ie incredin teaza or-
odata , prin posibilitiitile informati\·e ganele noastre 'ii, to todatii, a stabili
existente in obiecth' s-au luat 111a - daca .Olteanu·· este inleresat in cu-
suri de identificare a tuturor per- leger~a de date secrete. s-a intreprins
soanelor care au vizl tat in acea zi urmiHoarea combinatie : Printr-o
pe diplomatul respectiv, locul 5i du- ~1 ta te cen trala s-a procura t ~n
rata discu~ii l or, in scopul verific81'ii - "document" · de la Marele Stat Major
!?i pe accasta cale a si nceritatii lui a1 armatei. care era adresat institu-
.,Petriea". Ajungind la diplomat. tului din provincie - personal lui
"Petrica" i-a inminat acestuia pu - . .,Vasilescu " in care i se cered
blicatiile cerute. Apoi i-a prezentat concursul pentru intreprinderea
.,informatiile·' pregatite anterior riP unor studii in regi une, in vederea
ofi\erul de legiilura, procedind, in luarii unor masuri in caz de nece-
continuare. conform instructajului tate. I s-a dat acest document lui
facut. "Vasilescu': care a fast instruit sa
.-'l.tit din rapoartele de filaj, cit 5i spuna ctt a fost chemat la IIIarea
din cele rela tate de "Petrica·· despre unilate din localitate, unde i s-au
felul cum a deellI's ,-izita sa la am - dat explica\ii cerind u-i-se totodati"!
basada . comparate eu datele obtinllte sa nu vOl'beasca c u nimeni despre
prin alte mijloace, a rewltat ca in - primirea documentului respecth- . La
fo rmatorul a relatal eoreel aspectele indicatia noastra. "Vasil escu" i-a te-
privind vizita sa !?i discutiile en rli- lefonat lui "Olteanu", comunicindu-i
plomatul. Aceasta a permis forml l di urmeaza sa \-ina 1a Bucure!?ti in-
larea concluziei eft "Petrical' e:-;t . . tr-o problema de fam ilie 5i ar dori
sinceI' in relatiile de colaborare ell sa-I vada. In t impul sederii in Ca-
organele noaslre. pital<1, .. Yasilescu" a fast cazdt 1"
Inlr-o ac\iune deosebit de i111por- hotel, intr-o camera eu posibili1.<J.~l
tania era urmaJ'it cetateanul roman de control. L-a cautat apoi pe .. 01-
"Olteanu" pcntru tradare prin leanu··. stabilind 0 intilnire. Sub
transmitere de date secrete unui prerextul ca dore>;!e sa-i arate 0
serviciu de spionaj. Pe linga carte interesanta in posesia careia a
:.Olteanu" era dirijat informa- intrat. informatorul I-a inv itat pc
(orul "Vasilescu ·· , care era angaja t .,Olteanu ·' in camera. Aici au dis-
lntr-un institut de cercetare. in pl'O- cutat despre munca lor, dupa care
vincie, subordonat institutului uncle "Vasileseu" i-a ,.confiat" ca a fast
Jucra "Olteanu" .. ,Vasil escu" era 1n chemat la Marea unitate din locali-
foar!e bune relalii cu "Olteanu·', se tate ~i i s-a cerut sa contribuie la

25
unele studii, aratind ~i documeni uI
primit. El i-a cerut parerea lui ,,01 -
teanu " , ca buni p r ieteni, daca este
bine sa dea curs cercrii sau nil.
"Olteanu·' I-a sfatuit sa sprijine
cererea arma tei, fiind 0 datorie pa-
triotidi afirmind etl ~i e} ar proCeC1j;
la fel.
Comparindu- se datele furnizate riP
.,Vasilescu' · dupa in t ilnirea ell ,,01-
teanu" eli eele l'ee~ite din celelalte
rnij loace, a l'ezultat ca informator u]
s-a comportat conform instruc t aju-
lui, ca este si ncer ~i poate fi fo10sit
in continuare in act iunea dusa asu-
pra lui .,Olteanu'l ~i infiltral pe linga
diplomatul ell care acesla avea 1c-
gaturi.
Problema verifidirii retelei infOl'-
mative nu constituie 1n 5<5. inlotdea-
una 0 preocupare perrnanenta ~i dp
baza a intregului aparat de eont.rn-
s pion aj.
Con secin~cle , aeestei stari negat.ivfl
si nt uneori impreyizibile.
F o10sirea unui informator neveri~
fiea t poate sa ne creeze grave pl'e ~
j udicii. De exel11plu. 5 0 urmarea prin
a ctiune inform ati\'a ,,1\larin", agen t
a1 unul sel'viciu de spiona.i , CllI1os(, 1l1
ca are legaturi $i eu u nele organiza~
Iii terOl'iste. Din fiiaj ~i alte masllri
speciale se s tab ili se CEt ,,:Marin" a n~
legaturi sus pccte ell mai multi C;fl -
tateni romani ell care se intilne8
intr-o 10calitaie turis tidi , uncle- 1.n -
chiriase 0 yila.
Pentru su pravegherea lui ~i a le-
gaturilor sale, a fost studiat ~i rp·
erutat eeta\eanul roman "Costica",
ingrijitor la vila r espeetiva. Acesta .
dupa atragerea la eoiaborare, fara a
alta. Yerificare, a fost instl'uit sa lIT -
l11al'easea cOl11portarea ~i 1egaturilf'
obiectivului. La seUl't timp, ,,1\la:'i
a avertizat lega turile sale ca n~"' ~ Z inalte exigen\e.
rnai pot in t ilni aeolo. deoa rece a aHal
de 1a "Costiea" ca securitatea ,?~ in-
26
teresaza de vila ~i ea siiptaminai il
contacteaza doi ofiteri de la secu -
ritate, care il inireaba ce persoane
yin la vil(;l., cine sint !?i eli CC' se
ocupa c lc. Trada rea s ursei ..Cos-
Uea· · a dus la punerea in garda n.
obiediyului ~ i a iegaturiior lui. 1:1-
greun ind proeesul d e d ocumplltar~
~i Iin a li ~a re a actiunii.
Tot atit de grava este ~i situatia
in care, de!ji in proeesul verificArii
rezlI lta une ie as peete de nesinceri-
tate, descons pirari, eziUiri "au ref!l'l.
de eolaborate. lnelinatii sprc eomi-
Lerea unOr infractiuni (uneori la ada-
po stlll eolabol'e:"'lrii eu organele fiE!
seeuritatc) nu se intreprind masuri
hotadte pen t ru clariIiearea complpj;1
~i dcfinitiya a aeestor sUi ri de In
cr uri. Orice manifestare de indisc i-
plina; de liberalism, de nerespectan'
intocmai a ordin elor in legatura ell
yerifiearca retelei estc in a(ela~ l .
lilllp 'ii un fel de complicitate 'i'
tainuirE' a unoI' fapte reprobabiJ~ .
*
Am prczentat eiteva exemple po-
zitive ~i nega t ive privind educarea
~i , "erifi eu rea re~elei informative d'~
contraspionaj . Fara a ayea prete ntia
de a fi epuizat (oate aspectel e pri-
vind educarea ~ i veri[iearea retelei
informat ive - p rinci pal ul mijloc in
munca de securitate in prevenirea,
contracararea ~i eom baterea aetiun i-
lor de spionaj- tradare - ne expri-
mam convingel'ea ca impJicaOile ~ i
,"aspunderile aeestei munci YOI' m o-
biliza factorii respo~sa b i li la reme-
dierea lips urilor ~ i ridicarea ealitatii
m u ncii ell r eteaua in formativa de
eontraspionaj 1a nivelul eelor mai
Colo n el Ad s to tel S TAM A TO I U
l\1a io l' So rin -]oall BO L OEA
 Organizarea ~i desfasurarea
muncil de securitate
pelJiru-Rrevenirea, descoperirea ~i lichidarea
~ activitaiii infraciionale
dusa de unii comercianfi straini
In R. S. Romania

Unul din cele mai importante fenomene ale ultin1elor decenii este
dezvoItarea W.ra precedent a relatiilor comerciale internationale. ritmul
de cre~tere a1 comertului mondial inregistrind cote superioare celui dp
dezvoltare a economiilor nationale. Desigur este yorba de 0 realitate r:on-
tradictorie : para leI ell aceastcl dezvoltare se inregistreaza ~i tendinte con -
trarc, oglindite in unele masuri restrictionisie, discrirninatorii. care re-
flecta interescle unoI' state sau grupari economice.
Ca urmare a sporirii gradului de complexitate a economiilor natio-
nale, practie nici 0 tara, 111are sall midi, nu mai poate produce - sau nu
poate produce in mod rentabil - tot ceea ce ii este necesar. Intr-o rna-
sura mai mare sau mai midi, fiecare tara este dependen ta de importurile
de materii prime sau de tehnologii de virf.
Comer\ul international este 0 cale de valorificare in cond itii de efi-
cien\ii sporitii a unei piirli din productia nationala. Totodata. nu trebuie
ignorat faptul cli nerespcctarea anumitor reguli stricte de comer\ poate
determina pierderea unei parti din avutia natio!lala care, odata transferata.
in exterior. devine irecuperabiW.. Tocmai de aceea nu este intimpl.3.toare
aten\ia deosebitii pe care firmele, concernele ~i al\i factori din domeniul
comertului international 0 aCdrda organizurii ~i desfa~urarii acestci actL
yita.ti. Din acela~i motiv, organisme guvernamentale - inclusiv ale tarilor
eu "ecol1omie de piata" - i!?i asuma un 1'01 tot mai activ 111 dirijarea
acesteia. De relinut ~i faptul eli pc linga ministere ~i departamente cu
atributii organizatorice, un rol tot mai 111semnat il ocupa organele de
in formatii.
In contextul cre~terii rolulu; serviciilor de spionaj pe plan mondial,
al I'€orientarii !iii reorganizarii unora dintre e1e, se rema1'ca, intre altele.
sarcinile tot mai sporite pe care acestea Ie prim esc ell privire la obtinerea
de inforrnatii economice !?i comerciale. Paralel, s-au creat tot felul de or-

27
ganisme de informatii ale unoI' firme sau concerne, incadrate eu fo~t i
po1iti~ti, afiteri de informatii sau eontraspionaj, care aetioneaza dupa
criterii profesionale in studierea, abordarea $i fo losirea diferitelor pcr-
soan e in aceasta activitate . Dispun ind de foncturi mari ~ i avind 0 arie
mai restrinsa de probleme: acestea pot fi mai bine directionate ~i sint
mai agresive chiar dedt unele servjci i de informatii guvernamentale.
prezentind "avantajul" ca in caz de e-$ec nu implica direct autoritatilc
statale.
In ultimul timp, in Occident ~i-au extins mult activHatea "agentiile
particulare" specializate exclusiv in ob1inerea ~i comercializarea in fo1'-
matiilor. Aceste agentii lucreazii pe criteriul rentabiliti!\ii, au cifra de
afaced, executa "comenzi'". poarta tratative privind pretul unei acCuni
sau informa~ii etc. ea urmare, s-a ereat 0 adevarata piata a seere-t.elor.
devenite 0 marfa ca orieare alta ~i al carei pret oscileaza dupa principiul
cererii !?i oIerteL Nu tre-buie ignorat nici comerciantul individual, care
actioneaza pc cont propriu, cauta informatii privind un contract S'IU
dintr-un d<:...\ITI£niu interesfnd fi rma sa ~i a caru. :-lC'j, Hate poate prOdi.iCe
in ctieced concrEte daune comparabile eu ce:e c~'cate pr.In actiunile unui
serviciu specializat de informatii. Desig ur: aeeste activitati se intrepa-
trund de multe ori. astfel illcit un cadru de spiolla j poate apare sub
acaperirea de eome1'ciant. un am de afaceri poate fi recrutat ea agent ell
unui asemenea serviciu de informatii ~i folaslt pentru indeplinirea altor
misiuni etc.
Elementul comun - ~i care ne iniereseaza - consta insa in faptul
ca to~i ace~tia cauta informatii pe care sa Ie foloseasca impotriva noastra,
desfa~urind in acest senS actluni de corupere sau folos ind aIte mi,iloacE'
-,?i procedee. Interesul tot mai aeeentuat in ultima perioada pentru infor-
n1atii eeonomico-comerciale se explica prin urmatoareIe elemente : acest
gen de informatii reprezin ta expresia cea mai directa a intereselar de
stat sau ale unOr concerne, firm e etc.; obtinerea ~i exploatarea un or
astfel de informalii pot asigura un ci~tig rapid sau - in cazul date lor
tehnice - pot scuti luni sau ani de munea de cercetare; in eondi tiile
dinamismului relatiilor comerciale in te r nationale $i ale aecelerarii pro~
gresului tehnie, ne"oi8 de astfel de informa1ii este din ce in ee mai
mare, intrucit in rapo r t eu perioadele anterioare acestea i~ i pierd \"('t-
10a1'ea Intr-un timp mai scurt; in anumite eircul11stante, aeeste in for-
matii pot fi folosite pentru subminarea economiei naponale a unei tad,
pentru determ inarea ori influentarea atitudinii unor factod de decizie
sau obtinerea ur~or coneesii.
Desigur, unul din elementele strict necesare rela\iei dintre par-
tenerii de afaceri este existenta unui minim de informatii reciproce .
Acest minim se poate obtine prin aetivitatea de prospectare a pietii !?i
"-lte procedee legale. Illforma\iile care circuli! pe aceste canale sint ne-
secrete, nu lezeaza interesele partenerilor ~i, de eele mai mu1te 01'1. s1nt
puse la dispozi\ie chiar de catre ace"tia prill cataloage, prospecte sau alte
mijloacc. Realitatea rela\iilor cu firmele occidentale (sau dintre acestea)
a demon strat insa 0 tendin\a tot mai accenlualJ.. spre activitii\i de ob\i-
nere de informatii secrete privind situatia partenerului in vederea sub-
minarii pozitiei acestuia -,?i obt inerii de dvantaje ne10iale.

28
 Dupa cum se cunoa~te;-Rom<\[l ia promoveaza 0 politicii de colabn-
r a re econom ica cu toa te statele lumli " dezvoltind rcla\ii pe baza princi-
piilor independentei ~ i sU\'eranitatii nationale, neamestecului in lreburile
interne. egalitatii in drepturi, avantajul~i rceiproc ~i altor principii care
i'ii giisesc 0 aplicare tot mai larga in via\a interna\ionala 'ii pe care tara
noastra Ie promoveaza eu consecven ta.
Dar, intrucit intr-o relatie de comeTt international fiecare dintre
par teneri i'ii are influenta sa, reprezentantii intreprinderilor de comer!
exterior care poarta tratative ell comercianti occidentali, in tara sau in
s triiiniitate, s-au vazut confruntati cu practici !ji metode din aresnalul
acestora . Asupra unora s-a actionat direct, cerindu-li-se i nformatii in
schimb ul unoI' sume in val uta sau altor avantaje. In alte cazuri, incer-·
carea de corupere a fost precedatii de un 'iir de aten\ii, invitatii in
s trainatate, suportarea unor cheltuieIi in exterior ori angrenarea in afa-
ceri ilicite. ac\ionindu-se doa r cind cetiiteanul roman era deja compromis
ori devenise atit de obligat in fa\a repr ezcntan\ilor firmei , incit i-ar fi
fast greu sa refuze "contraserviciul" cerut. Au fast ~i situatE dnd repre-
zentantii stdHni i-au studiat pe unii cetateni romani ani de-a rindul, ur-
miirindu-se sliibiciunile >;i defectele !ji aC\ionind asupra lor dupii ce ace'i-
tia au ajuns in func\ii importante, din care puteau favoriza firmele
respective.
Marea majoritate a cetateniIor romani asupra CarOl"a s-a actionat
in vederea coruperii au reaC\ionat eu demnitate, respingind incercarile
striiinilor 'ii informind organele com petente, chiar dacii unii facuserii ~i
unelc gre!?eli. Cu toa te acestea, s-au inregistrat $i cazuri cind e1emente
lipsite de patriotism ~i de simtul elementar al datoriei ~i al demnitii\i
s-au angrenat in ac\iuni ostile. acceptind Sa Ie furnizeze informatii sau
sa-i favorizeze in alt mod pe comerciantii straini prin pl'ocedee ca : ne-
solicitarea de ofer te de la concurentii firmei favorizate ori determinarea
acestora sa se retraga din competitie ; intocmirea uncr referate neobiec-
tive in care erau prezentate cu prepon deren(a avantajele marfurilor firmei
preferate ~i dezavantajele produselor concuren\ei; determinarea benefL
ciarilor Sa opteze pentru anumite miirfuri ; falsificarea rezultatelor UnoI'
orobe, falsuri sau substituiri de documente ; dezinformarea forurilor su -
perioare in vederea ob\inerii aprobiirilor pen1 ru exporta rea unor mar-
furi sub cursul de revenire stabilit sau pentru acordarea exclusivitiitii
pe anumite piete ; incheierea de contracte ell firme necunoscute ori cu-
noscute ca falimentare; acceptarea unor modalita\i de platii dezavan -
tajoase; livriiri de marfii de 'proastii calitate sau nerespectarea altnr
clauze contractuale care atrag reclama\ii, penalizari etc.
Toate acestea au adus sau puteau aduce importa nte prejudicii eco-
nomiei nationale. tn v ederea prevenirii aeestor fenomene !?i inHitudirii
cauzelor care Ie pot genera, pe lingii masurHe de ordin legis1ttiv ~ i or-
ganizatoric luate de statuI roman, un important rol in aceastii direc\ie
il are activitatea organelor de securitate.
Munca de securitate in domeniul rel a\iilor de comer\ exterIor -
principalul obiect al U.M. 0625/C.P. - se desfii!joara conform hotaririlor
de partid, legilor in vigoare ~i ordinelor conducerii Ministerului de In-
terne. Ac\ionind in spiritul aces tor documente care pun in fa\a organelor

29
noastre eu prioritate sarcina de a preveni scurgerea de informatii di n
acest sector $i orice alte fapte de natura sa pr oducii prejud icii economiei
nationaIe - este necesar sa avem in vedere unele elemen te specificc alp
activitatii de securitate in acest domeniu , astfel :

1. Organiza rea lTIlIncii in obiect iyclc de comert ex-

terior, prcclIm ~ i in problema comercianti s t ra ini ~
in Iocuri ~ i medii frecventate de ace~t ia ~ i de lega-
turilc lor.
Practica muncH de seeuritate a arata t ca pina nu de mult la unii
ofiteri exist a tendinta de a se concen tra aproape exc.:lusiv asupra obiec-
tivelor de comert exterior . Pe linga uncle eIecte pozitive - stiipinirea
situatiei din obiective .i asigurarea ordini i privi nd modul de lucru cu
strainii ~i eu documentele secrete - aceasta oriental'e a av ut $i repcr-
cursiuni negative, principala fUnd neco ntrolarea activitatii stniinilor in
afara obiectivelor. ea urmare, au existat situatii ci ncl disclItiilc Ia intre-
prinderea de comert exterior au deeurs ell respeetarea tutUl'or regulilor,
insa dupa terminarea programului un ul din participantii roman i s-a in-
tilnit neofical eu comen:iantul striUn !;i t i-Ci t.ransmis informati i. dar faptul
a aj uns uneori la cllnu~ti nta organclor de secLlritate dnd masurilc de pre-
venire erau difieil sau ilTlpu~ i bil de luat.
Se impune ea organele de securitate sa continue masurile in \'e-
derea asigul'arii urmtiririi comercia ntil or stra ini care Yin pe raza de re~­
ponsabilitate, atH in eadrul obieetivelor cit ~i in afara acestora , activitate
(a care trebuie angrenata. pe Enga reteaua compal'timentelor C.P ,. r.ec1
a serviciilor III ~i, in functie de neeesitati, ~i a altor organe.
Desfa~urarea unei asHel de acti vitali sistematice confera organelor
de securitate posibilitati sa asigure :
- cunoa~terea cit mai completa 11 aetiviUitii romerciantilor strain!
~ i a legatu rilor lor de inter es opcm liv :
- obtinerea de in format ii de prima sesizare privind act iu nile aces_
tora in toate sectoarele, locurile !?i mediile cu care y in in contact, clal' i-
ficarea mai operativa a suspiciunilor care apar pe acest profil de munca ;
- depistarea in faza incipien ta a persoanelor pretabile la a se a n-
grena in activitiiti de trans mite re de inform alii sau favorizare in alt mod
a comercia n\ilor strain i, a ceta\enilor roman i afla\i in aten\ia aces tara
5i luarea de masuri preventi ve, in f unc\ie de situap i ;
- ob\inerea de date de studiu privind pe comercian\ii straini. ce
pot sta la baza un or masuri ofensive ulterioare.
o activitate foa r te complexa trebuie sa se desfasoare cu ocazia tir-
gurilor ~i expozitiilor internationale organizate i n tara noast1'a, care eon-
centreaza la un loc comercianti straini. personal din intreprinderile rIo
~omert exterior ~i reprezentanti ai beneficiarilor sau furnizorilor. In ve-
derea rezolviirii problemelor de securita!e ce apar la astfel de manifestarl
internationale se imbina elemente ale muncii pe obieetiv cu munea In·
locuri ~i medii, fUnd necesara conlucrarea eu mai rnulte organe ale Mi ·
nisterului de Interne, inc1usiv militia ~i subunitati eu sal'cirii.aniiteroriste.

30
 ~. C rearea unei retcle ca pabile sa rezol ve sarcinile
com pl ex e care ~e pun in acest sector de acti\'itate.

Pentru realizarca acestui seop, trebuie sa a\-em in vedere ea re-

teaua informativa :
- Sa fie dispusa In loeurile u nde comercian t ii strclini eauta infor-
matii . respeetiv in obiective de eon1ert exterior, in mediUe ~i antu rajplp.
frecventate de ace~tia :
- sa eunoasca bine legisla\ia f? i modul cum trebuie sa se incheie
afacerile, pentru a putea sa sesizeze indt1carile ce se comit, sa intcrpret(\zE:'
exact . anumitc actiun i ale unoI' pe l~soane aflate in atentia organelor de
securitate. sa prevada consecintele unei anumite clauze. De asemenea. nu
trebllie ignorat faptlll ca lIneori s-au produs ori se plileall prod lice pa-
gube nu din cauza unoI' prevederi contractuale, ci din lip~a acestora (d,..
",xemplu. cele prh'i toare la asigurarea, arbitrajul , modificarea cursu ]l l}
monedci in care S0 face plata etc.) ;
- sa fie foarte a ta~ata ~i cinstita, pentru a rezista incercarilor dp
co rupere desfa~urate de unii comercianti stnl ini. Un 1'01 insemnat in
a(;est sens il are educarea persoane1or d in rete a pentru a contracara nu
numai inIluenta ideologidi pe care 0 exercita strainii as upra lor, ci ~ i
tentatiile la care Ie supun ace~ti a_ Practica a dovedit ca uneori comer-
cia ntii straini, peptru a atrage 0 persoana, ofera cadouri de valori imprp-
si onante sau mari su me de bani. ceea ce poate pune in dific ultate chiar
!$i persoane din retea. Acestea trebuie educate in spiritul patriotismulu i
$i demnitatii ~i determinate sa inteleaga. ea asemenea practici cont.in un
pericol potential. ca nici un strain - cu atit mai putin un comerciant
- nu face astfel de cadollri, de fapt un fel de ,.investi\ii", fa ra ca . mai
devreme sau mai tirziu sa nu solicite contraservicii. Desigut', sint si tuatii
tind . in vederea rezolvarii unor sarcini. reteaua poate fi instruita sa
acce pte cadouri $i ~a dea .,informatii" sub controlul nostru, insa acestea
se creaza in evolutia unoI' cazur i cO-:l.crete, in general fUnd recomandabiI
ca reteaua sa respinga cadourile, intre aIteIe ~i pentru a nu lasa str:'iinilor
impresia ca personalul roman este coruptibil ;
- sa se bucll re de incredere din nartea celor lIrmaritL Este insa 0
mare gre~eala dadi se reeurge 1a solutia ca, pentru ci~tigarea inerederil
acestora, reteaua sa furnizeze date rea Ie $i secr ete ;
- sa aiba posibili t<i\i, prill func\ie . i pozitie. sa intervilla direct
pentru a preveni producerea unoI' prejudicii , fie prin preluarea eondu ~
cerii tratativelor. inserarea anumitor clauze in contracte, fie in aIt mod.
Practica muncii de secllritate a demonstrat eficienta deosebita "
r etelei recrutate din rindul comerciantilor straini, dar ~i orientarea sprp
cetateni straini de origine ramana. Acest lucrll este explicabil prin avan ·
t ajele pe care Ie ofera uneori (facilitati de limba, legaturi in tara, unell'
sen timente pe care Ie pastreaza etc.), insa nu trebuie ignorate ~i alt~
aspecte cum ar fi : uneori nu sentimentele fata de tara, ci interesele ii
dctermina sa accepte colaborarea (evident, t rebuie analizate circumstan-
tel" in care au parasit R omania ~ i alte aspecte); au fost cazuri clnrl
tocmai comercianti din aceasta categorie au prezentat pericol mai mare :

31
n1ulte persoane din aceasta categorie se aHa 91 In aten\ia ser viciilor dE:'
i nformatii straine, o1'i ca suspecti. 01'1 ca agent i, uneori instr u iti sa se
com porte in a~a fel ca sa intre in sfe ra de in teres a organelor noas t n 'l
(ceea ceo evident, nu este exclus nici in cazul strc'iinilor de alta origine).
In ceea ce prive9te pe alti straini atra~i la colabol'are practica ofen1
unele concluzii - fara a fi intelese ca reguli fara ex cep~ii - care au
f acilitat obtinerea de rezultate mai bune, astfel : ace~tia accepta mal u~or
f iu'a sa fie dirija\i pe linga comercian\i de alta na\ionalitate deci t ei (cind
e ste vor ba de concurenti retinerile de a da informatii despre comcrcianti
de aceea$i nationalitate sint mai reduse); uneori ace~tia prefera re latE
t adte de "prietenie". cil iaI' daca 9tiU ca au de-a face eu un ofi ter de
securitate (unii evita relatia cu ofiterii de securitate care apar in mod
desc his sub aceasta cali tate. pentru ca, in eventualitatea cei s-ar ana in
t ara lor des pre aceasta legfitun.'i sa poata "motiva" ca n-ar fi ~tiut des prE'
ce e vorba) ; au existat $i situatE rind unii straini au preferat in locnl
legaturii cu ofiterul de securitate - deschis sau acoperit - intermedierea
unei persoane in care aveau incredere (prieteni, femei, rude) , accepti nd
insa sa furnizeze informatii de9i 9tiau di acestea ajung "la politie".
In ceea ce prive!?te munea eu reteaua - fie ca este vorba de roman i
sa u straini - se impune 0 verificare permanenta, masura necesara a til
pentru a ne asigura de loialitatea ei cit ~i pentru a 0 feri de greseli Ca r p.
a r putea duce la descon spir ari sau la alte prejudicii.

3. Aplicarea unOr criterii elastice in selectia persoa -

nelor as upra dirora urmeaza sa se intreprinda m~ ­
suri de securitate prin forme organizate de evidenta.
Dupa cum se cunoa!?te, activitatea de supraveghere intormati,'a.
r ealizata in baza planu!ui de cautal'e a informatiilor, se desfa~oara in
obiective, locuri ~i medii 9i in rindul unor categorii de persoane. Scopu!
a cestei activitati Hind obtinerea de info r matH de prima seSlzare. ea \' (j
tinde sa acopere intreaga masa de persoane care prezinta in1portanta pC'
d iverse profile de munca, in cazul nostru comerciantii straini ~i legaturil l"
lor de in teres operati\'. Dar, numarul comerciantilor straini care ne v i-
ziteaza tara este de ordinul zecilor de mil ~i, prin forta lucfurilor, rna·
s urile de supraveghe re a acestora VOl' fi de ordin mai general. CazuriJ ,'
carora li se va acorda 0 atentie mai mare 9i in care se VOl' lu a masuri
complexe de securitate "or constitui rezultatul unei selectii, pe baza in-·
formatiilor obtinute in activitatea de supraveghere informativa.
Binein t eles. in primul rind VOl' face obiectul unor masuri ealificatp.
comerciantii straini care incearca sa cor up a cetat eni romani pentru dp ·
t erm ina rea acestora sa Ie f urnizeze informat ii sau sa-i favorizeze in a U
mod. De cele mai multe or i insa, informatiile nu a par in forma aceas ta.
Ca urmare, activitatea d e cautare de informatii trebuie sa aiba in vedere
~i alte elemente mai pu\ in precise . dar care pot constitui indicU de natur~
sa orienteze mas uri Ie de securitate in directia neeesar a. Astfel, trebuie sri
stea in atentia noastra comercianti care cultiva prietenii, eventual stabi-
lind reJa\ii neoficiale (chiar daca nu au inceput Sa ceara informa\ ii);
introduc in tara cantita \i de obiecte mult peste n e cesarul lor (aparate de

32
radio, de fotogl'afiat, casetofoane etc,) nefolosite; fac cheltuieli nejustl-
fieat de mal'i in rapol't ell puterea financiara a firmei sau volumul dp
afaceri ; manifesta interes pentru informatii secrete comerciale sau de alta
natura , ch iar daca nu incearca sa eorupi] eetiiteni romani pentru ob\l-
nerea lor: au legiituri nejustifieat de freevente sau strinse eu diploma\ i
acredita\i in R S,Rom,\nia sau desfii~oarii alte activitii\i suspecte, Evident
d i in atentia ol'ganelor de securi tate trebuie sa stea ~i comercianti des pre
care apar date di : n II se pricep 1a activitati de COlnCI'~ : nu sint cunosr.uL,
de alti comercianti care. lucreaza in acela~ i compartime nt al fi rmei :
propun aface ri la care apoi renunta din motive inSllficient fandat e. P rc-
r;izam totu-,?i d i asemenea cazuri sint mal rare, pentru ca., in general, un
serviciu de informatii experimentat creaza cadrelor !?i agentilor sai ReO
periri solide.
I n activita!ea de ciiutare de informatii in ri nd ul comerc!anlilor s ll'lL
ini ~i a1 legaturilor lor este necesar sa se acorde atentie sporliu unnra
dintre ace~lia. a\'ind in vedere urmatoarele aspec te :
- eOlnereiantii straini care lucreaza la re prezeniante1e firm elor lot'
din Romania: aee~tia prezintii perico1 m al mare pentru en 1$i ereaza
relatii 111ai bune ~ i mai stabile eu persoane din comertul exterior, din tl'e
care un cle, tl'eptat, ajung sii nu mai manifeste aceeasi vigilen\ii falii de
ei, devin ,.amici:· ell a ce~tia, vorbindu-le despre probleme profesionale nri
':ie ]a ~ a chiar antrenate in activitati ilicite; se deplaseaza mult, inclusiv
la benefieiari sau fur nizori, ajungind uneori sa cunoasca ori sa po~ia
aproxima eu destula exactitate neeesarul nostru de import sau disponi-
bi1 ul la export, stringenta unor afaceri etc. ; inva ta limba romfma, C(>t"' A
ce Ie mareste mult posibilitatea de a face contucte ;
- comerc ian~ii straini de originc romana : lnulti dintrc ae('~tia au
lucrat anterior in comert unde au cuno~t i n te, pric te ni sau fo~Li colegi, ari
au de\ inut chiar {unc\ii importante , De~i sint strain!, uneori s-a remar-
cat cii in rela\iile Cll ace~tia se incalcii mai w;or pre\'ederiie Legii nr, 23/
1971 sau RC,M, nr, 18/ 1972 ;
- reprezentantii roma ni de firme straine : problemele pe care If'
ridicii ace~ti sint : fi ind seiectionati de firme din sectoare pe pro filul aces-
t.ara, de~in 0 serie de informatii eare prezinta in tc res pentru straini ; ca
ceta.teni romani i~i pastreaza fara niei 0 restrietie relatH eu prieteni, fo~ti
subalterni, ~efi sau colegi purtatori de secrete; din acela ~ i motiv, in pri-
vinta accesului in intreprinderi de comert exterior, la beneficiari sau fur-
nizori, uneori li se aplica legislatia privind modul de slabilire a relatiilnr
Cll strainii, alteari nu, Intr-un cat:, 0 astfel de persoana care detinuse 0
funeti e importanta intr-un ministe r a vizitat 0 intreprindere beneficia rei
subordonata aeestuia, impreu na eu c'itiva comercianti straini, fara a pre ..
eiza ea intre tilnp devenise reprezentant de firma. Necunoscind acest
luefu, cadrele de conducere i-au raportat "tovara~uului de la minister"
ce greutati au eu prod use Ie finnei , ce probleme mai au, inclusiv ell pro-
movarea ~i specializarea cadre lor etc, Nici la plecare nu le-a sp us inter '
locutorilor realitatea, existind indicii ea a transmis strainilor infarmatiile
care intc resau firma. Este necesar ca organele de securi tate sa ia mas uri

3 33
eli privire la reprezentantii romani de firme straine, in vederea preveniri j,
ea aee!?tia sa intre in posesia unor informatii p rin ra rf? ·~· - ar putP.R adu('p
prejudicii economiei nationale.

4. Controlarea prin mi j loa ce ale IllUl1cii de securitate·

a lllodului cum se initiaza, trateaza, incheie ~i denl-
leaza cele m a i import a nte afaceri ~ i a canaleIor p ~
care ci r culii informa t ii rcfe ritoare la acestea.
Una din premisele indispensabile ale eficientei masll rilor de pre ·
venire 0 co nstituie cunoa$terea in d etaliul a principalelor operatii df"-
comert exterior care se desfasoara in obiective1e date in raspundere.
Expel'ienta aciivitatii profesionale a dus 1a conelu7.ia cei eel mai efi-
cient procedeu in aces t sens este luarea in control prin mijloace ule munc:ii
de seeuritate a principalelor contracte de eomert exterior. Astfel, s lnt
luate in control contraetele de valo ri mari sau care prezinta importa n ta
deosebita din alte considerente ~i, in principal. eu ajutofu l retelci in -
formative se asigura :
- eunoa~terea modului cum se respecta prevederile legale pri\-ind
apararea secretului de stat ~i stabilirea relatiilor ell strai ni si cladi se
comit incalcari ale metodologiei de comert exterior : .
- stabilirea comportarii strainilor ~i a personalulu i l'Oln;.-in cart. .
participa la tratative, aUt in obiectiv cit ~i in afara acestuia ;
- obtinerea de informatii necesare partii romane 1n tratative;
- luarea de masuri preventive ca : informarea conducerii asupra-
unoI' nereguli, recomandarea schimbarii un or persoane care se comporta
necorespunzator (eventual, inlocuirea eu surse ale organelor noastre) etc.
Printre momentele cele mai importante care preced incheierea COI1_
tractului de comert exterior sint tratativele. din care cau za este necesar
sa Ii se acorde 0 a tentie speciala. Acest lucru este necesar eu atit mar
mult ell cit s-a constatat ca :
- la unele ~edinte de tratative s-au facut incercari de coruper€"'-
'( biletele in care se promiteau sume importante de bani 1n sehimbul acor-
darii eontractului) ori s- au transmis informat ii (verbal ori in scris) ~
- au fost cazuri cind unele persoane au consemnat fals continutul
discutiilor cu strai nii. De exemplu . un comerciant italian s-a prezentat la
tratative anun\ind ca firma sa este dispusii sa faca 0 reducere de pre\
de 70/ 0. insa economistul cu care a discutat a consemnat ca acesta ar fi so-
licitat 0 ridi care a pretului ell 120/ c. Daca nu s-ar Ii luat masuri. aces t
procedeu a r fi seas firma italiana din competitie ~i ar fi avut drep t
urmare ci$tigarea contractului de eatre 0 a lta firma eu a i carei repre-
zenianti economistul stabilise relatii neoficiale ;
- unele persoane, prin in calcar ea prevederilor legale, fac tot po--
s ibilul sa ramina singure eu strainii la tratative, eu care oeazii primesc
cadouri , Ie furnizeaza date sau Ie dau sugestii privind tactica in tratativ e.
Luarea unui contract in control nu trebuie sa se limiteze la activL
ta tea dusa in intreprinderea de comert exteriol'} ci presupune in diverse-

34
faze legatura ~ i cooperarea eu aIte organe de securitate care asigura in-
formativ fntreprinderile beneficiare sau furnizoal'e, De exemplu, intr- un
caz, un comerciant a ob~inut de la viitorji beneficiari informatU privind
urgenta importului in di scutie 'Ii faptul ca produsele sale erau preferate.
Ca urmare, atitudin ea sa la sedintele de tratativp. care au urmat a de-
venit mai rigida. nu a mai acceptat reduceri de pre\ si aile conditii pe care
anterior inclina sa Ie acccpte, De1?i in ultimul timp asemenea cazuri sint
din ce in ee mai r are, exist) totu$i situatii cind nu se iau toate masurilf'
ea discu\,iile eu beneficia rii !)i furnizorii sa nu duea la divulgarca unoI'
date pe care ace~tia sa Ie poata f010s i ulterior III tratative.

5. Neces itatea a pli di rii un oI' combinalii de dezinfo r-

Bl are ~ i a al to r m as uri compl ex e, caIi ficate.

13inelnteles ea nu nllmai munca in domeniul relatiilor de eomer~

exterior reciama acest gen de masuri, dar exis ta unele element e care Sf>
impun atentiei :
- eomereiantii occidentali (!;ii, In general, cctaten ii multor state ve~­
tice) au un gl'ad de prCgati l"e contrainfo rmaUva ridicat. care cli prinde ~u­
ficiente elemente profes ionale, Ca atare, masuJ'ile simpli ste se pot des-
conspira ori nu ciau re zultate ;
- sesizarea unoI' Illasuri de catre cOl11ercianiii straini poate duce.
pe Enga unele comp1icapi internu~ionale, 1<1 conlrama5uri tare - dadt
nu este inteles sensullor - pot avea efecte negative;
- unele firme slraine iau chiar !iii masuri "preventive" pl'in care
sa ne dezinformeze. De exemplu, 0 firma straina a incercat sa ne "punii
]a dispozitie" documente cu date de dezinformare pornind de la premisa
ca vom caula astfel de clocumente data fUnd valoarea marc a contractului.
R olul principal in aplicarea combinatiil or . i masul'ilor de dezin _
formare il are re\eaua informativa. Aceasta poate sa plaseze date de
dezinformare sau Sa Ie "confirme" pe cele plasate strainilor in alt mod,
s3-i determine la actiuni (ex" luar'ea legaturii eu centrala firmei prin
telex sau telefon) care sa ne dea posibiJitatea de a intra in posesia unor
informatH utile, sa-I influenteze in favoarea partii romtme etc,; rezul-
tate foarte bune se obt in in asemenea cazuri dadi strainii ajung sa-i
eonsidere "oamenii lor'; pe sUI'sele noa5t1'e, Reteaua eu functii de con-
ducere poate sa dezinformeze un subaltern suspect care participa la
tratalive, il poate inlocui sau poate desfii"ura alte activita\i necesar"
aplicarii masurilor de secUJ'itate,
S-au dovedit foartc eficienle masur ile prin care datele de dezin-
form are nu au fast plasate direct st rainilor, ci legatul'ilor lor pe care
rcu~isera sa Ie corupa . Primindu-le de 1a ace~tia, str ainii au acordat
datelor r espective maxim um de incredere, reaetionind conform celor
prevazutc de organele de securitate .

35
 6. Apararea seerelului de slat ~i respeetarea legisla-
tiei prlvind relatiile eu straini.

Ca urmare a masurilor luate i n ultimii ani, in problema apararIl

s ecretului de stat in comertul exterior s-a pus, in linii generale, ardine,
A t!'ebuit sii se ia pozitie ferma impotriva unOr incalciiri grave, ca:
transmi terea de documente secrete de stat in stri:iinatate fiira respec-
tarea prevederilor legale (uneori s-au eliberat adeverinte care "atestau H

cii acestea nu conlin date secre te) ; transmiterea de astfel de date din
strainatate prin telex , po~ta sau telefon (uneori chiar de la sediu] fir-
mei) ; uitarea servietelor ell dOCUlnente in taxi uri sau la hotel etc.
Gre~eli grave s-au comis ~i in tratativele eli stdiinii. astfel : uneorf
se pur tau discu\ii cu dosarele deschise pe masii, in fala striiinilor; dis-
cutii la telefon sau intre participantii romani in limb a romEma, igno-
l'indu-se ca multi comercianti straini prezenti inteleg romane~te.
In majoritatea cazurilor aspectele de natura celor amintite se dato-
reaza neglijenlei, dar trebuie relinut cil ~i aceasta poate produce pagube .
Din practica muncH de sec uri tate in domeniul relatiilor de comer\
exterior se desprind unele concluzii eli privire 1a situatiile in care
intre cetiileni romani ~i straini au fost stabilite r elalii suspectc sau care
au dus 1a infractiuni :
- in foarte putine cazuri cetatenii rom ani au transmis strainilor
documente secrete. Prevederi!e legale au fost ins a gray incalcate prir.
divulgarea conlinutului acestor documente, respectiv a informa\iilor pe
care le contineau . De altfel, acest lucru nn este sllrprinzfltor. intrucit
persoane eu experienlii in activitatea de culegere de informalii ~tiu ca
disparilia unor documente sau alte nereguli grave pot atrage atenlia 'li
luarea de contramasuri. U nele servicii de informatii i~i instruiesc spe_
cial agentii sa fie "foarte corecti" ell documentele secrete ~i sa recurga
la sustragerea de astfel de documente doar in cazuri extreme ;
- unele elemente necinstite au folosit in mod abi! posibilitiitile
oferite de diverse situalii, reu~ind pentru un timp sa mascheze gravelc
inciilcari ale legii. Astfel, 0 persoana cu functie de conducere care a
intrat in legiituri infraclionale cu reprezentanlii unoI' firme straine a
fast urmarit timp indelungat, dar nu s-a stabilit cii ar avea relatii ne-
oficiale cu ace$tia. In realitate, persoana in cauza folosea cu deosebitii
abilitate recePliile: se ducea cu 10-15 minute inaintea celorlalli ~i
intra in contact cu strainii. Dacii se smtea la masa, avea grijii ca alIi
participanli romani care intelegeau limba in care se discurca sa fie
suficient de departe pentru a nu auzi etc. 0 alta persoanii din comer\ul
exterior care, de asemenea, nu stabilise relatii in afara intreprinderii ,

36
 iar ]a tratative era "foarte exigenta" , transmitea informatii strainilor
in timpul pauzelol' de 5-10 minute l'ezervale fumatului.
Ca urmare a acestei situatii, par alel eu cele mai stricte masuri
pentru aplicarea prevedel'ilol' legale, problema trebuie aborda!a sub
raportul fondului ei - apararea informatiei secrete prin toate n1ij-
loa cele. Una din primele consecinte ale acestei optici este neeesitatea
sporiri rolului retelei informative in apararea secretelor. Aceasta poate
sesiza nu numai abaterHe de la lege, ci ~i situatiile sau eondi tiile care
le pot ~avoriza ori genera, fnea inainte ea acestea sa se materializeze fn
inc31cari. De a semenea, 0 retca bine plasata poate sesiza scurgerea de
informatii secrete prin locuri !;> i merli i rli n ::tfara obi.ectivelor de comert
exterior. Fan'i a diminua rolul preventiv a1 controalelor privind aplicarea
prevedcrilor legale in aces! domeniu lrebuie totusi men\ionat ca - eel
putin a~a Cum 5-au facut unele plna aeum ~ ele au avut mai mult
un 1'01 eonstatator. Principala cauza consta ill faptul di inca prea
putine din aces te controale s-au bazat pe sesizari ale retelei infor-
mative.
Apararea secretului de stat trebuie privita ca 0 activitate dinamica,
permanenta. in care mijloacele ~i metodele se imbina ~i se completeaza.
Apararea secretului comercial eonstituie 0 obligatie foarte importanta a
tuturor factorilor implicati. Orice divulgare de informatii secrete in-
seamna aproape eu certitudine 0 pier dere care, de cele mai multe ori.
in comertul exterior, poate Ii evaluata cu exactitate in bani.

7. Verificarea p e rsonalulu i mu ncitor din sistemul

re latiilor de corn er t exterio r ~ i luarea de masuri lle n _
tr u apararea aces tuia.

Cu toa te 1113surile luate, in ultima instant~l elementul eel mai im-

portant .<,>i de care depinde in mod decisiv modul cum se desfa~oara acti-
v itatea de comert exterior este omu], personalul care aqi oneaza in acest
sector. In acest scop se iau masuri organizaiorice, pe linie de cadre etc.
In acest domeniu, competentele ol'ganelor de securitate sint urma-
toarele :
~ verifica prin mijloace ale muncii de securitate personalul ope-
rativ din comertul exterior, pe reprezentantii romani de finne .<;;i alte
persoane care desfa.<,>oara activitati cu straini In acest sector. Sint ne-
cesare citeva precizari' : aceste verificari se fae chiar daca nu exista
s us piciuni asupra persoanelor respective, ca 0 Inasura profilactica. A\"in-
d u-se in vedere faptul ca .<,>i un om co1'espunza tor poate suferi tra11sfo1'-
mari este necesar ca unele schimbari de inte1'0s operativ sa fie sesizate
din timp pentru a se putea lua masuri de aparare .<,>i prevenire ca sa

37
 nu se aju nga 1a situatii grave. Aceste verificari trebui e C'oncepute ca
un proces continuu:
- intr eprind masuri pe ntru indepanarea elemcntelor necorespun-
z£ltoare din obiectivele de comert exterior sau din loclIrile de 11l1lnCa in
care se lucreazc1 Cll strainii. PenLru aceasta organele de seclI ritate actio-
neazu fie direct - in cazurile in care legea Ie acordu acest drept (situa-
tiile in care IVlinisterului de Interne i se eel' avize sau acorduri) - fie
informind organele eare au competenta de a lua masuri ;
- previn angajarea de persoane necorespunzatoare in sistemul co-
mertull1i exterior. In acest seop. in absenta unoI' prevederi legale exprese,
se actioneaza tot prin organele competente, in principal eond ucerile 01'-
ganizatiilor socialiste, pl'actica demonstrind di in majoritatea covir~itoare
a cazul'ilor aeestea au fost receptive) nefiind interesate sa aiba oameni
care Ie creaza probleme :
- apara persona1ul de comert exterior impotriva actiunilol' co-
merciantilor strain i sau ale serviciilor de informatii care folosesc aeeste
aeoperiri. Este 0 sarcina de mare raspunclere ~i 0 datoric de prim ordin
a organelor de securitate sa inarmezc pe proprii cetateni eu euno~til1te
(!C1l'e sa-i ajute sa-~i dea Seama Inca din faza incipienta eft si nt in atentia
11110r straini , ca este posibil ea asupra lor su se incerce actiuni eu con_
secinte grave. Una din eele mai importante cai in acest scop este pl'e-
gatirea contrainformativa, care se poate face in grup sau individual. eu
acest prile.i. pa ralel cu evidentierea obligatiilor legale ~i prezenlarea
metodelor folosite de straini este recomandabil sa se insiste asupra ne-
cesitatii atitudini i patriotice, clemne, preeum ~i asupra pericolului an-
grcna rii i n actiuni ilicite pentru inireprindere, pentru persoanele fizi ce
respective ~i cO l1 secintel e atitudinii lor asupra fam ili ei. Avertizarile (mai
ales in cadrullargit) ~i dezbaterile publice au, de asemenea, un rol foarte
important in aceasta. aeiiune.

8. Cooperarea intl'c organ ele de secL1J'ita tc, con luera -

r ca ell conduce ril e orga niza tii1or socialis tc, eu orga-
n e le de control .!?i eomite te le de omn eni ai muncii.

Jndeplinirea unor sarcini de securitate in sistemul comertului ex-

terior ridica de 111ulte ori probleme care nu se pot l'ezolva dedt prin
eooperarea eu alte organe. Cele mai frecvente situatii se refera la per-
soane sau objective de care raspund informativ compartimentele de C011-
trainfol'matii in sectoarele economice, intrucit prin forta lucrurilor co_
mertul esle legat de productie. In vederea urmaririi comerciantilor straini
in locuri ~i n1edii In afara obiectivelor de eomer t exterior sau produ ctie.
poate apare necesitatea cooperarii cu alte organe ale Ministerului de In-

38
terne, inclush' cu militia. De asemenea, in ultimul timp se remarca tot
mai multe situatii in care eomercianti occidentali contacteuza. studiaza
sau incearca sa corupa persoane din comel'iul exterior eu ocazia depla-
sarii acestora ill exterior, inclusiv pe teritoriul unoI' state socialiste.
Conlucrarea eu conducerile organ izatiiiol' soc:ialiste, cu organele de
control f?i comitetelc de oameni ai muncii constituie de muIte ori n
conditie esentiala pentrll rezolvarea problemelor de sccll ritate in comer-
tul exlerior. Trebuie bine reiinut faptul ca organele de sec urilate obtin
informatii priv ind deficiente in afaceri. posibilitatea incheierii unoI' con-
tract e dezavantajoase, comportamentul neeorespunzator al unoI' persoane.
dar nu pot intotdeauna sa action eze direct. 1n vederea pre"enirii produ-
cerii de prejudicii ele informeaza organele competente care pot lua
n1asurile· ce se impun. Apoi. uneori in[or111a~iile nu se refel'a 1a actiuni
intentionate, dm;rnanoase. ci la incompetenta, incapacitatea unOr per-
soane ori nec u noa~terea de ditre acestca a un or elemente. din care cauza
pot accepla clauze al CarOl' efect nu-l previid. Practica a demonstrat ne-
cesitatea de a se interveni ~i in aceste cazuri intrucit se pot produce
pagube serioase. Eficienta UnoI' masuri pre\'entive (puncrea in dezbatere
publica sau a vertizar ~a in cadru largit a unol' persoane care au comis
dh'erse abateri) depinde in mare masur-a de 0 l11ultitudinc de facto r i.
De asemenea, trebuie a,' ut in vedere faplul ca eficienta instructajelor
facute inain tea deplasarilor in striiinatate depinde in mod direct de ca-
litatea materialelor intocmite, pe baza datelor furnizalc de organele de
seeUl'ita te.
Relatiile de conlucrare cu ace~ti [actori tl'ebuie sa se bazeze pe
spirit lucrativ ~i incl'ecie re reciproca . dar se intelege c,i esle absolut
necesar sa nu se desconspire fa\a de ace~tia mijloace sau metode ale
muncii de securitate.

*
illunca de securitate in sistemul r elatiilor de comert exlerior este
o activitate de lnalta l'aspundere care cere daruire, con~tiinciozitate ~i
un inalt grad de preglitire politico-ideologica ~i profesionala . Evident,
prin pregatire profesionala se in\elege in pr imul rind stapinirea l11ijloa-
celor ~i metodelor munci i de securitate ~i folosirea judicioasa a acestora.
Dar lucriitorul de securilate care ac\ioneaza in acest sec lor t rebuie SiH,i-
insu~easca ~i cuno~tin\e din domeniul comertului exterior pentru a sesiza
mai u~or abaterile de la prevederile legale ~i pentru a putea interpreta
corect informatiile pe care Ie prime~te . Numai astfel i~i va putea inde-
plini 1a un nivel calitath' superior sarcinile ~i misiunile increclintate.
Co lo ne l Stefan ALEXAN DR U
1\"[ aior Nico lae CA LUGARI TA

39
Sarcinile of iter ilo l' de contraspionaj
pe Zinia docUlnen tiirii permanente
A

in problemele $l obiectiDele date In

raspundere, studiel'ea .~l cunoa.~te rea
temeinica a relatiilor diplomatice,
.
econonuce, comerciale, tlll'istice $i
cultill'ale ale R. S. R07na r~ia
cu alte state

- plan de c1ezbatel'e -

I. Necesitatea Qunoa~ terii tcmeinice a l'elatiilor R. S. Romania ell'

alte state" (Material bibliografic de bazii: Nicolae Ceau$escu - Expunere
la $ed;nta activulll; centTal de pm"tid $; de stat - 3 august 1978)"
aJ Stuclierea $i l.nSU$i1·ea terneinicCi a paULicH externe a pal'ticlului
$i statl/lui nostru :
- principiile care stall la baza Telatii/or tlirii naastre cu aUe state;
- obiectivele urrnarite in raporturile ell. siate l,e socialiste , t([rile in
CUTS de dezvoltaTe, cu celelalte state ale lll1nii;
b) Pazitia tiirii noastre fata de problemele majare care preacupii
astCizi ornenirea :
- clezanng:rea ;
- lichidarea subdezvoltarii # ins tam'area unei noi orcZini ecanontice
$i poliUce intenuztionale ;
- clenwcratizarea relatiiloT internationale .
c) Cunoa$terea cadntlui juridic ca'te reglel1tenteaz~ reZatiile tarif
noastre cu fiecare stat in parte (tratate, c.:onventii, acorduri etc.).
II. Cllnoa~terea situaFed din ta.TJle Oll ale Garor servicii de infor-
matH ne conf:r unUim .
a) Date ClL cm"acter istOTic $i geogmfic ; f orma de guvemamint.
particle politice, tendinte $i mportul de fOTte pe plan intern ;
b) Coordonate ale politicii interne ~i externe, interesele $i obiec-
tivele politice, econontice ~i de alta natura unnarite in raporturile c u tara
noast'ra;

40
 de Tegulii, or ice actiune initiatli Ta nivel de condl.lcatori de state
este precedatii de activitate de spionaj ; .
cunoscind temeinic obiecti,;ele tLr1naTite de alte state in R.S. Ro-
mania pot fi descifrate 11l.ai U$OT directiile de actiune ale sel"l';-
ciUOT de spionaj.
c) Date operative asupra organeloT de infonnatii $i contmil1jormatii :
oTganizaTe $i functiollm'e, acoperiTi Jolosite. cadre identificate;
istoricul actiunilor de spionaj duse il11.potriva statului nostru;
obi.ecti,;ele $i injornuttiile cautate in evolutia raportllri/.or ClL
tara noash'a ;
mijZoace $i metocle folosite in clllegeTea de info1'lnatii.
III. Sarcinile ofi\eriio r de contraspionaj pe linia documentarii per-
manente in problelnele ~i obie'Ohlvele date ill raspundere.
a) Tnsu$il'ea $i aplicarea intocHwi a legilO1', arteloT nonnative $i a
ordinel or care ?'eglementeazi'i activitatea in problerne $i clomenii ce au
tangentil cu 1nunca de cont?'aspionaj :
Legea 23/1971, [-[.C.M. 18/1972 $i 19/1972 care ,-e9lementeaza
problema apiiTiirii secTetului de stat $i modlll de stabUh-e a re-
latiilm' ClL strainii : .
Legea 25/1969 privind ,-eginwl striii niloT in H.S. Romania;
Com'e ntia de la Viena privind statutul personallLlui diplomatic.
inwnitati $i privUegii.
b) Folosirea tuturol' posibi!itatilor mtl11cii infonnativ-opemti1:e pel1-
tm evidentierea precisii a frontul"i de lucru in problemele $i obiecti,;ele
date in raspundere :
obUgativitatea cunoa$terii, La niz:el ce ntral $l ieritorial, a tuturor
persoaneloT care constituie front de 111cru pe linie de contraspio-
naj, inclijel'ent dacii aces tea sint lucrate nemijlocit de aparatul
de contraspionaj sau si.nt date $i in TasptmdeTea alto" unitiiti
oTi com.paTti1nente de securitate. Aceasta deoarece. de$i cmn-
bateTea actiunilor servidiloT de spionaj consti:tuie sarcina 1.n-
tregului apm'at de sec uri tate, ol'ganizarea. indnonarea $i cOO1'do-
narea 1ll.uncii pe aceastli linie este datil in ?'aspunderea clirecta
a apaTatulul de contTaspionaj .
Pentnl. 0 buna docUlnentare. in problemele de care se oCt/pa, fiecare
ofiter h-ebuie sa c"n oascii :
- cadTele $i agentii de spionaj care actiol1eazii impotri,;a taTii noa8 -
t re sub diverse acoperiTi ;
- LeglituTile acestora din ?,lnduL cetCttenilor romdni $i straini. ;
- vizitatori de ambasade $i legatul'ile personallll"i ce IlLcreaz!i la
repl'ezentanteLe straine pennanente ;
- ceULtenii ?'omani cm'e au fost La stl.ldii, s pecializare sau la post
in stTain aiate ;
- detinatori de secrete care aa nLCle apTopiate In exteriOT, intretin
relatii neoJiciale cu ceti1teni straini, cazatoTe sc Jr ecvent in strainatate in
i,nteres de serviciu sau particular;

41
 - omnen,i de valoare cu preocupan in d01ne11'lUl iehnico - ,~ti'in t ific
care pot fi vizati de serviciile de spionaj ;
fO$ti agenti ai servieiiloT de spionaj straine ;
- repatriatii $i cetlitenii strani 1'e zidenti in R.S. Romd11ia;
- persoane fugite satL rli11'wse ilegal in striiinlitate in 'll rma ul/ ei
dllatorii te1nporare, 1nai ales cei desp1'e car e se cletin date ca m.l fast inte··
Togati de oTganele de infonnatii sau eontrainfonnatii ;
- legat"Tile $i ,'udele din tm'a ale fugarUoT, indeosebi eele care
au acces 1.a secrete ori 1'e1.atii cu persoane din aceastii categoTie $i cc1[(l-
iOfesc j 1'ecvent in stTiiiniitate ;
- raeliownatori 1'On1(171i $i corespondentii LOT din striiinutate, precum
fi alN cetateni Tomdni care intre tin legiituri cu persoane din exterior:
- cetiitenii striiini, veni ti cu diverse 1nisiuni in R,S, Rorna.nia (spe -
ciali$ti, c01nercianti, lectoTi, doct01'anzi, studenti) sau in interes particu!ru
ea v izitatoTi la rude, tUTi$ti etc" pree"m $i legaturile lor din rimlllZ 1'0 -
monit or.
c) Tinerea Ia zi a tLntLi docwnentar in CU1'e sa fie 1'eliefate aspecte
11wi deose bite de care sli se tina seama in activ itatea curentli :
grafic al freel'entei deplasarii diplomalilor in zona de responsa -
biLitate eu precizarea tmseelor fol.osite, zonelO1' $i obiectivelor
1:izaie, intreprinde1'ilor $i insUtu tiilor vizate ;
aparitia tlnor cetlite11i striiini in anwnite zone de irn.portanta
economica, m.'ilitaTG. $i strateg icii ;
locurile uncle se concentreazo. secretele de il1tporLanta. d easebitc1
$i persoaneie care all acces Ia aces tea.

*
De subliniat ca aparatul de eontmspi071Oj i7'ebtLie sa des fa$oare SLt -
prat:egherea infonnativii in rin clul persoanelor din aceste categoTii in
seop"l 'identi,ficaTii $i cuprindeTii in baza de luem a celor suspecte pe
profil,
Necesitatea conZucraTii. active elL celelalte uniUlti $i cOfnparthnente
infonnati'l.:e de secul'itate - care confonn orclinelor asigurii supra v egherea
informaiiva pe principiul 1H.uncii in obiectiv aSll.pra unOra clin categoriile
de peTsoane aflate in fTontul de luent al eontraspionajullli - ,n l'ederea
ctLnoa$terii pennanente a clateloT $i infonnatiilor obtinute $i initierii in
comUn a 111101' 1nusu1'i pe ca.zuri concrete,
Obligativitatea a71alizei periodice a datelo,' $i. informatiilor obti -
l1ute i.n procestLl clocwnentiirii in scopul desprinclerii unor concluzii. pe
baza carora sa poaUi. fi orientaUi 1H.unCa aparatultti ele contras piona j ~i
sa se intl'eprindli 1nasllri concrete.

Plo.n rcalizal sub coordo ncll'en

gcn era lulu i-m aior Dumit ru G H ERGUT
 CONTROLUL ANTITERORIST
a1 plicurilor, co1ete1or ~i altor materiale
destinate cadre10r ~i unitAtilor
Ministeru1ui de Interne
Planul de miisuri nr . 95020 din
7.111.1978 sta bile~te obliga\ia tu turor
unita\ilor (organelor. forma'\iunilor)
l\ifinisi.e11ului de I nterne de a ex ecuta
control antiterorist asupra plicurilor,
coletelor ~i altar m aterial primite.
In planul de masuri se preyede
constitu irea unui punct de control
antiter oI'ist la Sen-iciul ,.e" ~i la
cOll1partilnenteie oorespondente din
inspeotol'atele jude\e ne ale Ministe-
nIlu i de Interne, unde sa fie su puse
"erificiirilor atit pliourile. coletele ~i
aILe materiale coleclate prin ech ipele
de curieri ~i prin al~i 5ubofiteri din
organele de transport corespondenta
secreta. cit ~i pliOlll'ile, coletele ~i
" lle mate'riale susp('otate I,a n ivelul
unita\ilor Ministeru1ui de Inte rne cii
al' co~ ine S'ubstante explozive . 1'3-
dioacth·e. toxice sau inccndiare.
Este adcdl rat. pina in prezent
uniUitile l\finisterului de Interne nu
a u faeut obiectul unoI' ac\iuni tero-
l'isle prin folosirea de pliew"i, co ~ete .
l. Obiectul controlului antiterorist
In unitati se yerifidi plicurile. co-
letele, re"islele. eartHe. agendele de
birou, stilourile. sticlele. damigenele,
c utiile sau cartu~ele de ~i gari. gen-
'tile, sel'viete1e ~i orice a lte m'a teriale
aS€lnanaltoa re in care S- Hr putea in-
troduce subsbante ex plozi,"e. ['03-
sau alte m ateriale. Dar tot alit de
adevanat este ca Itestarile facute in
anil 1976. 1977 ~i 1978 au demons-
trat u~upinta cu oare se pot int<t'o-
eLuoe in unitatile Ministerului de In-
terne plieuri, eolete sau alte rnate-
r iale ell subsbante exploziYe, radio-
acti\'e, toxice sau incendiare. au
atl,as ate ntia asupra gravelor Upsuri
(;c mai eXJista 1n apli oarea p~incipii­
lor \'igilentei :;;i conspiratiYita'tii in
Inun ca !;ii HU condus 1'3 ooncluzia ea
multe unitali (organe. formatiun i)
ale ministerului sint yulnerabile la
aqiu ni teroniste prin folosirea trimi·
teri lor po~tale.
Tn acest context consideram utH
sa re'tineln C1,t entia asupra citol'va
p robleme car e intereSeC1ZB. cadrele cu
[unctii de cond ucere, cadrele nWTl~te
sa exeoute control 'a ntiterorist 1a
nh'elul unitatilor (organeior, forma-
t iunilor) Ministerului d e In te rne cit
~i <:adrele din organele de transport
coresponden(a secreta.
dioacth·e. toxice sau incendiare, Rea-
lninlim ca elelnentele teroriste folo-
sesc. aUt substan ye explozh-e clasioe,
eit ~i substantc explozive impro-vi-
nate saID an'Un1e preparate. respec-
tiv explozjvi brizanti. explozivi d e
in.itiere ~i amestecur! explozive.
43
Substantele ~~ matel'ia lel e explozive
se 'Utilize'aza. de regula. sub forma
d e mine sUl'pl'iza oare se pot in tro-
duce in obiecte de deao r, bib~ioteci,
ca.rti. aparate de radio. aparate de
barbierH, umbrele, po~ete} Yalize,
servietc, colete, pachete cu ziare sau
r eyiste. plicuri etc. 'ii care pot P''O-
y oca distrugeri d e imobile. instalatii
~i mijloace de tJ~ansport aelliene, na-
,-ale &aU t erestre. D ecla n~af!€a explo-
2. Caile prin care pot intra in unita!ile Ministerului de
Interne trimiteri po~tale sau obiecte cu incarcatura ex-
ploziva, radioactiva, toxica sau incendiara
a ) S istemul de transport corespon-
de nt5 sec reta.
,\oeasta cale sc gaseste sub con-
tr olul st.rict a l organelor de tean-
sport ooresponde n tii secrE't.ii, OJ'ice
incercare de acliu ne tcrol'istii p utind
fi operativ demasoatii (dacii explo-
zi a sau incendiul n u se plloduce pe
tilnpul transporlului sau miruuirii
trirnirterilo r de corespondenta secre-
tii). Delegatii imputernioirti sint veri-
fioati ~i aviza(i de organele de seou-
ri tarte, ceea ce ingl'euneaza ocmside-
rabil, d ar nu exclude posibilitatea
eLemenkelor te rori ste de a face raco-
lari di ntre ei ~ i a pune in aplicare
aC1!iu ni te roris te.
b) Sislemu l national de [lo~ ta.
A.ceasta oale. prin insii~i sisteInu1
de organizare ~ i funclionare a lln;i-
talilor P.T.T.R. este u~or de folosit
de catTe elemeTIJtele tenoriste, inWu-
ci t ori oare cetatean roman sau strain
p oate depun e la orioare oficiu
P.T.T.R. din ta ra, plicuri sau cole-
te, pachete eu ziare sau reviste, gea-
44
ziei se poate realiza pdn procedee
electl'oni ce, meoanke sau ch imice.
1\ Sa de exem plu , la unele bagaje de
mdna. d eclan;;-area exp]oziei poate fi
pJ'odusa prin simpla ridicare. In~~­
care (de pe loc) la desch idere sau
prin folosirea unoI' dispoziti,·e eu
actiune intirziaMl. iar la trilniterile
pO'itale la ruperea plicullli. scoaterea
oont.in utu lui sau simpla mi~care de
pc lac.
m antane sau alte obiecte pe adresa
unor unlta'p miLirtare ori a unoI' c..adre
ale acestora, Hira a fi obligat sa-'ii
decline adel'al'ala ide ntitate. Toto-
d alli. t.reb uie sa so aiba in yedere
posibilitate:l de a prin1i din st raina-
tate .trimiteri sau abieote eu indir-
catura exploziva, radioactiva, to xica
sau incen diara. Este adev3.·r at eEl uni-
tatca speciaUi "S" ~i compartimen-
tele corespondente din inspectorate
executa anumite n1isiuni legHte de
pl icuriJe, coletele, reyistele, cartile
~i alte Inatel'i a1e care ciroula prin
P .T.T .R., dar nu trebuie sa uitam ca
ele nu fae , i controlul anlit.erorist
a1 acestora ~i chiar dadi ~ i-ar pro-
pune aseme nea sarcina nu ar putea
sa 0 execut.e deci t prin sondaje.
c) ,Sistem ul de relatii cu publicu!.
Acest sistem este dat de rela\iile
dintre delegalii organelor, organ..iza-
tiilor, institu\ii1or sau uni tii;lilor care
acLuc oorespondenta oficiala ~i cetii.-
tenii romani sau s.traini oare se pre-
zi!1lta pe ntt,u audienta, reclam-atii ,
sesizari ~i f elurite inter~se perso-
nale, mai ales la form"(Jiuniic de
mili\ie (pa~apoarte. evidenta popula-
1ieii, circulatie, cazier judiciar, la uto-
ri za~ii) ~i penitJen ci-are. La acestea se
adauga v izi tele prinute de Inil.i tar1i
1n termen oa ~i \r.orbi,toorele $i pa-
che tele oe se ,a sigura pentl'u persoa-
nele condamnate sall nurnai arestate.
d) S istemul de allrovizionare tch-
nico-materiala.
Oricit 'am in ceroa sa detenuinaln
un regim special penku p1ani fica-
3. Organizarea controiului antiterorist la nivelul unitii-
tiJor (organeior, formatiunilor) Ministerului de Interne
Aceasta presupune rea.lb,area la
specific, 'a conceptiei de lucru .s ta-
bilHe prin m asu rile ordonlate de oon-
ducerea ITljinisberwui . Luarea Inasu -
rilor de securitate impouriva genului
de -atenu",te oare f,ormeaza obiectul
temei noastve pr,esupune cunoa~te­
rea prln c1piilor de oonfeotionare a
m.eoanislnelor ex plozive ~i 13 lu ijloa-
eel or $i metodelor de detecbare.
Sar cina principala a controlului
antiterorist la nivelul ui unitii\ilor
este de a selectiona plicurile, coletele
sau aIte materiale care prezinta s us-
piciuni ca au in con\inutul lor sub-
stante explozive, radioactive, toxice
sau incendiane.
SelectionHrea trimiterilor pO$tate
SEm materiale care prezirllta suspi-
ciuni presupune, de ~apt, ca persoa-
rLele s ba!bilite 13 niv.e1ul uni'taplor sa
con t roleze toate trimiterilc po~ta.le,
obiectele ~i malterialele primite-in-
t rate in conditiile prezen1tate ,ante-
r~or. Pentru exeoutarea taces.bor veri-
ficari nu se preva'd dotilri speciale.
Verificarile Yor fi efeotuate cu aju-
torul unOr oalitiiti geneml umane
CU In slnt palparea, vazul, mirosul ~i
a uzul, a vind 1a baza pe de 0 paDte
rea, ppoducerea ~i livrarea luaterti.a -
lelor desti nate unitiiiilor Ministeru-
lui de Inrterne) nu pUitenl eyirta oa
d es pre aselnenea lucTari ,sa l1IU ,afi.e
un numar lTIHre de persoane. Aceas-
ta siuua'tt ie a impus 111aSUna ca per-
sonal'lll Ministe.f1ului de Interne oare
se ocupa de aprovizionarea InateJ.'iH-
lelor necesare unita~nor sa exeoute
conkol ,a n,titerorist in procesul de l'e-
oep\ie ~i in alte fuze pr'emerg'"toar'e
repartiza.rii spre folosinta a respec-
tiyelor J111ateri<ale.
cunoa~terea caraotenisticilor plicu-
r ilor, coletelor 'Ii altar matedale au
indircatura ex ploziva, racfi.aaotiva,
toxica sa'll incendi,ara, iar pe de alta
parte natura relatiilor din,bre unita-
tea (persoana) oare prime~te 'Ii ex-
pedi,tor.
Bazoati pe cele expuse, pe expe-
rien\a ,acumul,aM. in unita\i 'Ii pe 'in-
formaviile detinute yom pre:&en ta
dtev,a criierii sau procedee Dane pot
oonduce fie La prevenirea primi..rii
de ,trimite,'i pO$tale cu substante ex-
pl'OziV'€, padiioactive t oxioe saJU in-
l
cendiare, fie le selectionarea in tim p
u ti l a lrimi-lerilor po,tale suspecte
ca a u asem'enea inoarcatiura.
a) Caracteristicile 111icurilor eXJllo-
zive.
Din datele 'Ii informa\iile pe care
Ie detinem rezulitii ca pliaudle ex-
plozive a u diferite dimens,uni ~;
culoni, dar difera de plicurile .Qbi~ ­
nuite prin: grosime care este
intre 3-6 mm : greutate care poate
fi illlt!'e 40- 120 gr; rigidibate oare
poate fi sesizata mai ales de-<l lun-
gul centrului plicului. E posibil
45
uneori sa se remaroe in con/tin'l1bul
plioului prezenta a doua cartoane
meni,te sa n1ascheze incarcatura ex-
pLoziva.
b) Destinata l'lI!.
De regulii, elementele teroriste i~i
aleg victimele din rindul conduca-
torilor politici sau administrath'i ~i
al specialistilor din diferite domenii.
Pentru atingerea scopului. elelnen-
tul terorist este obligat sa gaseasca
o cale prin care sa puna in cOI1;t;ac~t
direct persoana viz;i:)xa ou in.dirca-
tura explozh'a (fara intennedi:al') .
La specjficul unoI' uniUiti ale IVIi-
nisterului de Interne se poale avea
in \ ~e dere ~i posibilitaLea ea unele
elemente trase la raspundcre penala
sa incerce sa se l'(lzbune pe ea ::irele
care s- au ocupat de descoperirea ~i
in str'lUn1entarea infrnc~iLll1ilor pe
care 1e-<au Calms. Tot cu teferi1'e 1a
specifi c trebuie avut in vedere ca
elelnentele du~man oase i~i pot p1'o-
pune nu atH 0 anume Yiotima, cit
m ai ales efectul psihologic. daunele
materiale ~i producerea de \·ictime.
De aiei concluzia cii pentru unWitile
Ministerului de I nterne destinatarul
are 0 importanta rel ativa $i ca este
indicat sa fie supuse cOlltrolului an-
titemrist. desigur cu nuan\e diferite,
atit trimiterile sau obiectele adresate
uniUitii ad eomandantului, cit ~i
acelea care sint ad resale altor cadre
ad militarilar in termen. hnpartant
de 1'etil1ut este cd Jactorilor de cleci-
zie nll trebuie sa U se prezinte tri-
1nif,e1'i sau. obiecte rlCdeschise sew
necont''f'olate in p?'ealabil.
c) Date asupra exped iioru}ui,
Tn cazul ac~iunilor teroniste pre-
zinta interes localitatea din care se
expediazii ~i adresa expeditorului.
Interese+'dza desigut' ~i l1Ulnele expe-
ditol'ului, dar mai Inlult ca sigur ele-
m.entele term'iste prefcra expedierea
46
de trimiterj po~tale sau obieote Cll
alte nume, eu nume fiotive, anonime.
Pentru unLtii\ile Ministerului de
[ntel'l1e datele despre expeditor pot
a\'ea un 1'01 detennjllant. De exem-
plu, trebuie sa atraga atentia primj-
I"'ea unei trimLteri de oorespondenta
secreta prin P.T.T.R .. a unei trimi -
leri po<;tale din alta lara. indiferent
de eon1tinut $i forma, a unei trimj-
ted de la 0 unitate socialista ell care
nu se in tre~in relatii, de la care nu
se a.~teapta a~a ceva. primirea unei
trimiteri po!;>tale anonime. Asemenea
situa\ii obliga la vigilen\ii sporila. la
execu tal'ea unor verifidiri atente
asupra trimiLerii sau obiectului.
ceri ndu-se la nevoie rela\ii de la
unitatea sau persoana expeditoare
(daca se gilsesc in aceeasi locnlilate
eu destinatarul).
d) Felul trimitel'ii ~i continlltul ei
prezumtiv,
Tn rela\iile dintre oamen i. pe calea
sen'ici ilor po~tale se vehieuleaza di-
\'erse materiale sau obLeete Dare de-
pii.~cse "olumul unei oores ponden ~e
obi.nuite. Se in\elege ca elementcle
teroriste vor f010si aoeasta relatie
pentru mascarea scopului urmarit.
Dar un ochi agel' $i 0 mina experi-
men,tata va trebui sa separe t1'ilnite-
rile ob i~nui te de eele dubioase.
Tn acest scop de un real folos es.[e
n1a bura relatiilo}' dintre expeditor .!?i
dest\inabar. Vrein sa spunem ea daea
la 0 unitate a Minislcrului de In-
terne inJtdi un plic in care se gaSe!?te
un obieot aseinanator ell 0 fiola, eu
un pachet de lame, eu un pachet de
\ igari. cu 0 bro~i1 etc., primitorul se
\'a in.treb:l In-ai intiJ cine !?i de ce a
expediat aselnenca obieete ~i va pro-
ce.:la in consecin~a .
 Nu Lrebui e sa u,btam ca In trimi-
t crile pO'iIHle pot fi in lroduse 'ii sub-
stante r1ad ioactive, toxice sau in cen-
diare . De exelnp]u. surse radioactive
sub forma de pulbere (prafuri) se
pot introduce in alimente, tigari ~i
diverse obiecte prezentate drept ca-
douri . Substan\ele toxiee pot fi in-
t rebllintate sub forma de gaze sau
\'apori, in stare sol ida (pulbere) sau
lichida. Microbii eapabili Sa producii
bol i molipsitoare 'ii toxinele (otra-
vurile) lor se pot fol osi sub forma
unor prepapate lichide sau solide
(pulberi) sau eu p"rbitori de micro-
bi oun1 si nt m'u~tele, pllricii. capu-
~ele, l'oza toa rele micl.
e) 'fra(a rea dife rentia Ui a ]lersoa ne-
lor care se llre zinta la uniHiti ~i a
scrisorilor sau obiect e lor.
Uni,ta\ile (organele, fonna \io:.ll1ile)
MinisLerului de Intern e , l11'a i ales
c't'le de militie au un sistem foarle
di\'ersi ficat de relaW cu ceta~e nii. Se
impune OCt aceasta particll}31rit3lte,
ca re poate fi folosita de elemen,tele
te,'oriste sa stea sub u n con trol
atent, exigent. fara sa lezeze drep-
turile ceta\eni lor 'ii persoanaMatea
lor.
In sistemul de re]a\ii au pub,icul,
p e timpul pl'Ogra mului de lucl'U 'a l
organelor noas.ke sint angrenatc
multe cadre, m ai ales dintre acelea
oa re luoreaza pe llnia oficiJului de
scrisori ~i reclamatii, circull3,tie"i, e\"i-
dentei popula\iei, pa'iapoartelor, ca-
zieruJuj judi ciar. Un 1'01 aotiv reyin,e
personalului de serviciu din unitali,
a tit in timpu1 cit mai ales in ai!al'a
pl'ogl'amului de l'lloru. Apl'eciem ca
1a n in~llli fieciire i uniLa~i ar trcbui
sa se preeizeze ro},u1 oad relor 1a oare
ne-a111 re feTit in aplioa rea eoncep\iei
de c~ntl'ol a ntiterori st, ~tiut fiind ca
personalul numi! prin ordin de zi sa
execute oontrol ului antiterorist nu
VH pute>a fi pl'ezent (poate niei nu
este cazu!) la toa,te solicita.rile. 1ns-
tnuirea acestor cadre Lrebuie sa se
faea di fel'enliat, orientata spre ur-
matoare le as pecte :
PTiviLor 7a cOTespon dcll ta ojicia7(;
secretii sew. nesecreUi.- dc1ega~ii runi-
ta~ilor sociaListe sa aiba documen te
care Ie atcsta. calitatea de a trans-
porta materiale oficiale , iar opera-
tiunea de predare-primire sa sc [aca
pe baza de semnatul'a.
Privitor la trimiterile adu se de
ciitre joctorii PO$tol'i: av ind 0 cali-
late ariciala , de la ace.!ia trebuie
luate potri vit dispozi\iilor in vigaare.
loate trimiterile p o"tale. V,a trebui
sa existe 0 atitudine ma; vigilenta
cin d factorul po"tal este necunoseut
~i cind are 0 conduiUi s uspectcl .
Privi tol' /" cii$ufele pO$ta[e : tri-
miterile p0'itale sa fie ridicate in
fiecare zi, dadi este posibil de aceia~i
pers:>ana. Inca la sediul P.T.T.R. sa
se asigoUJ'e separ-are·a scrisorilor ca re
merit a sa fie supuse eontrolu liLli
antiterol'ist (cele adresate com andan-
bului sau unitatii ~i eele eu oaracte-
l'isticl apropiate de trimiterile sus-
pecte) . Coletele adresate militaril or
in termen sa fie depuse inlt r-o ca-
mera anume stabili til (eventual la
punctu l de contro l. la Corpul de
gal'da sau in alt lac mai izolat), un de
destinatari i sa procede ze la deschi-
de,r ea lor sub controL Considel'am
47
 ;ndiC9t ca in ~edintele eu subiect
c ontl'ainformath- eu milital'ii in te r-
Inen sa se sc::ra-ta in evidenta, !-?i une ~e
aspecte din acthit.3ltea e lClnentel or
ter'Oriste. pentru a se l1e'tin.e obligatia
d€ a manifesta un plus de vigilen;;;'
In relatiile ~i conduita din afara uni -
tiipi.
Privitor La reclamatii sau sesiziiri :
persoanele oaJ'e se prezinta eu ase-
menea dowmente lrebuie ascultaLe
in locul dinainte stabilit unde avem
-obligatia sa primim scri sorile - pli -
curile pe care Ie prezin~ii . Este de
prefenat oa sc!-iso-area sa nu f ie in-
trod-usii in plic sau oa plieul sa nu fie
lipit. De 'a semenea ,este de preferat
sil. fi e re\;!nute datele de identitate
ale pel'soanei ~i -adresa de la domi-
emu si de la Locul de muncii. sub
mlOtiva tia ca scrisoarea tll"'ebuie in-
registra,tii. eii probabil VOr fi nece-
sare relalii suplimentare sau pentr•.!
oDffilllnicarea ras.punsului. Dar aten-
tie, organele noastre nu pot refuza 0
scvisoare. 0 'reclruna~ie sau .0 sesizare
legatii de sarrciniJe lor profesiona le
pentru cii cetii lean ul dOl'e<;te sa fie
prezentat plicul inchis.
Privitor la predarea de obiee!e.
'ind ifere nt de forntu, 1n arime , con -
tinut : sDsirea unei persoane in ase-
m ene-a scop obligii pe eel care pni-
m ~te sa se in.trebe 'ii sa intrebe
dacii e&te 0 treaba oficiaJil. sau par-
ticulara, daeii adresanbul este in te-
ma ~i a~teaptii obieotuJ respectiv me.
In rapor.t de ;nformapile objimlte se
v,a sltabill oonduilta de urmat. Reti-
nem , totw"i, eel nu trebuie primi,t
ruici-un fer de obiect fara acord'lll
persoanei desrtinatare ~l dl orice in-
cercare de · a-I lasa, sa fie refuzatii
poli tioos dar categoric. L.. oazul in
care de&ti natwul ruu este in uruirtJate
~ i 11'U poote fi pus in tema 0U fapta
re-;peotivii, esrt;e bine sa se r etina
da tele de identitate ale persoane!
care s-a prezentat cu obiectul, pen-
tru a putea raporia (informa) ulte-
rior si a se iua tu asuri in consecinta·
Nu este coreeta conduita de a se
prhni pen,tru 'ieful un itii,ii sau ad-
junctH ac-estui a obiecte, fa ra oa
a(;e~tia sa avizeze. De asen1enea, Tl.U
e 5'te ccrect sa se incUce persoanelor
necunosoute adreseie !:,>i numerele de
(eleron ale cadrelor noastre.
Privitor fa r ezolvarea interesel or
personale. In sistem'lll de rela\.ii eu
publ icu!. organele ~i fonnatlunile
Ministerului de Interne se oonfruntii
cu· numeroase cereri pentru audienta
pentru rezolvarea 'tinot' problelne
personale la formapunile de pa ~ ­
pam-te. eirou1atie, evidenta popula-
tiei. cazier judiciar etc. Desi greu
de controlart. se impune luarea un o['
asHel de mas'Uri incit sa se asigure
pe de <0 parte acaesul in sed," su.b
control, numai. atunci cind trebuie
,i la camera stabili.!a. iar pe de alta
parte obligafia oa fieoa!"e persoana
sa iasa din sediu (camera) ell baga -
jul de mina eu Dare a in trat.
Ret inem necesitatea ea unitii\ile
care sint dot ate eu detectoar e an ume
confectionate pentru sesizal'ea in-
carcaturilor e xplozive, radi oactive
sau tox ice, sa Ie repartize imediat
cadrelor nu mite prin ordin de zi 1:1
vederea executarii controlului anti-
terorist, iar unitatile care nu au ase-
menea det eetoar e sa Ie solieite de la
organele competente.
Ne exprimiim conving.ere-a ca. 1"
nivelul unitii\Jilo!" (organelor, £orma-
\iunilor) Mini8terului de Ir>terne se
va intelege cor eot eJiol'1rul oare ·tr-e-
buie depus penh'u prevenirea acliu-
nilor cu caraote r antiterorist ~i se va
actiona cu fermita tea necesara .
Colone l losif TU RC
 CONCLUZII SI, iNVATAMINTE
,
PENTRU ACTIVITATEA OR6ANELOR DE SECURIT ATE
REZULTATE
DIN APLICATIA
, DE MOBILIZARE
"ZIMBRUL - '18"

In baza aprobarii Conducerii superioare de partid ~i de stat, in

perioada 5-25 mai 1978. Ministerul de Intern e' a executat, in cooperare
cu Ministerul Apiiri"rii Na\ionale. aplica\ia de mobilizare denumitii con-
ventional .. ZIMBRUL-78".
In cadrul aplictiei au participat Inspecloratul jude\ean IIarghila,
brigazile de securitate Bacau ~i Bra~ov ~i Grupul de pompieri al jude-
l ului Baciiu, care au constiluit noi unitii\i (subunitati), precum ~i inspec-
toratele jude\ene ale Minislerului de I nterne Bacil u, [a~i , Neamt. Boto-
~ani, Suceava , Bra~ov, S ibiu, Cluj, Mu re~ ~i Bislri\a-Niisii ud, care au in-
deplinit misiuni refedtoare la anun\area ~i trimitel'ea la unitiili a r ezer-
vi~tilor ~ i mijJoacelor din economia nationala necesare mobilizadi unit{l-
Hlor Ministerului Apararii Na\ionale ~i Ministerului de Inllerlle. asigu_
rarea masurilor de paza ~i ordine in punctele de adunare-imbul'care. r('-
glemenlarea circula\iei pe traseele de ailuire u coloanelor. intensificarea
lTIun cii informative !;>i contra informative in conditiile specifice create de
desfii~urarea aplica\iei.
Scopul principal urmarit in cadrul aplica\iei a fosl Yerifical'ea Yiu-
bilita\ii planului de mobilizare ~i a capacita\ii unilii\ilor ~i subunitii\ilor
M inisterului de Interne, de pace ~i nou constituite, de a indeplin i, con-
cornitent eu executia mobilizarii, misiuni informativ-operative ~i de
lupt;; complexe, specifice organelor de securitate. mili\iei, trupelo!' df'
securitate ~ i de porn pieri.
Aplica\ia propriu-zisii a fost precedalii de un exerci\iu de mobili-
zare, exe~utat intl'-o alta zona a \arii (denumit conventional .. BEGA").
la care au fost angrenate inspectGl'atele judc\ene Timi~ ~i Arad. Brigade

4 49
de seeul'itate Timi~oara, eu batalioanele de secu ritate Lugoj ~i Orastie-
~i G rupul de pompieri al judetu1u i T imi~.
Principalele concluzii ~i lnvataminte rezllitate din des[a1u rarea apli-
cat iei "ZI MB RUL-78" se refera Ja urmatoarele :

1. Alarmarea uniHitiIor ~i r ealizal'ea maslll'ilor prevazute de

sitlla(ia nr. 2 dill Ordilllll M.l. nr. 0230 / 1973

Alarmarea unitatilor participa nte la aplicalie s-a desfa~urat, in ge-

neral, in bune conditiuni ~i in limitele de timp stabilite . Personalul d p-
ser yiciu ~i Iactorii de nispllndere au aplicat corect prevedcdle documen-
telor de alarmare pl'oprii , care au fost bine cunoscute de catre cei ill
cauza . Sub directa conducere a comandantilor (~efilor) de unitati ,<;;i sll b-
llnitati (compartimente), alarmarea efectiyelor ~i aducel'ca lor in stare-
de mobilizare s-a realizat in timp scurt ~i in mod organizat. Re zulta te
mai bune privind alarmarea au ob~inut inspectoratele judetene Neal11~.
Timi~, Bistr ita-Nasaud ~i Ia~i , batalioanelc de securitate Lugoj $i Ora.<;;tie.
In alannarea unitatilor s-au manifestat ~ i 0 serie de neajul1s11ri.
cauzate in primul rInd de calitatca sla ba a UnoI' documente (imprecise
~i neactualizate), de E'xistenta unor lTIodalitati greoaie de anuntare a c:a-
drelor (Nu se prevedea de exemplu folosirea tu tUl'or ieleEoanelol' concc-
tate la centrala ora~ului). Unele u nitati au recurs pentru a lm'mare la
mijloacele radio, contrar restrictjilor stabilite pen tru aplicatie (inspecto-
ratele j u detene Boto~ani ~i J\Iaramure~), iar la Brigada secul'itate Timi-
~oara ordinul de alm'mare a fost transmis in dar unita\ilor subordonatE' ..
fara a se fo10s1 parola obligatorie preV3zuta in plan .
Pe toata durata aplica\iei or gallele ~i unitatile participante au asL
gurat masuri corespunzatoare pentru paza ~i apararea sediilor proprii !?i
a obiectivelor aflate ill riispundere. A fost ill tensificatii activi tatea d"
legitimare ~i control-acces ~i s-au in fiin tat noi posturi - permanente
~i temporare - pentru completarea sistemului de paza $i aparal'e (inspec-
toratele judetene Suceava . Maramure$, Hal'ghita, Boto$ani. Tim i~ . Araci
~i Bacau, Brigazile de securitate Timi:;>oal'a $i Bra~o v, batalioanele df' seCll -
ritate Lugoj 9i Ora9tie) .
Unitatile angrenate in aplicatie, care nu au state majore pe r ma-
nente, au constituit la timp grupe operati ve de stat major, in C0I11pU-
nerea carora au fost induse cadre competente de seeuritate ~i de mili t ie,.
iar la unele unitati ~i ofiteri din trupele de securitate ~i de pompierL
preCU111 9i l'eprezentanti ai garzilor patrioticE'. Concomitent, au fost con sti-
tuite grupe operative din ofiteri de securitate ~ i de mili\ie, (inspectoratel ..
judetene Arad , Bacau, Bra90v, Bot o 9ani , Cluj. H a rghita, lasi. Neamt.
Suceava, Timi s ), care au sprij init si indrumat organele teritoriale ill acti-

50
vitatea de intensifieare a muncii informative !;> i instruirea retelei, tn spe-"
cial in raioanele de constitLdre a indicativelor de mobilizare, peniru ru-
noa~te rea ste11'li de spiri t a populatiei, identificar ea ~i neutraliza1'ea 3COU _
nil Or grupclor de cercelare ~i diversi une (marcale in aplica(ie) ~i a altar
elemente du~manoa se .

2. Constituirea indicativelor de lTIobilizare

Majol'itatea uniUitilor angre nate in apli catie au asigurat la timp

9i in mod corespum-:ator instl'u irea grupelor operative de conslit uire,
actualiz<ll'ea documentelor specifice, pregatirea mijloacelor auto pent1'u
deplasarea , preeum 9i masurile necesare in garnizoanele de mobilizare,
ceen ce a perm is ca activitatile de constituire sa se desfa~oare in bune
conditiuni. Tl'ebuie s ubliniatcl grija pentru Yel'ificarea cu "Loata atentia a
rezervi~tilor concentrati, remarcindu-se in acest se ns organele de con tl'a-
informatii militare care au sprijinit permanent ~i deoscbit de efirHre
;olceastii actiune.
Di n analiza activitatii privinct afluirea l"eze1"\· i ~tilo r s-a co ns iaiat
eft unii dintre a ce~tia, care domiciliaza in judetele pe te ritoriul earora
Se afla garnizoanele de mobiliza re, s-au prezentat Inainiea termenulUl
planificat, fapt ee impune ea toate unitati lc organ e de mobilizare sa
revada, impreuna ell cen tre1e militare , timpii de afluire. In sensul seurta-
rii lor. Corespunzator acestei cO:1cluzii trebuie cOl'eciaie planurile de
constituire, asUel ea pregatiJ'ile din garnizoanele de mobilizare sa fie
lnch eiate inaintea sosirii pri mului lot de rezerYi~ti.
Cu toate greulii\ile intimpinate ~i restric\iile in folosirea reze r vel or,
impuse de specifi cul aplica\iei, toate indicativele au fost constituite in
lermenele previizule ~i cu efectivele complete, conform stalelor de n)(>-
bUizare.
In vederea asigural'ii UnoI' conc1itii mai bun e pentr u des[a~ura rea
viitoarelor aplicatii eu eoncentl'area de rezeI"li ~ti este neeesar ea fiecar e
u nita te organ de 1110bilizare sa r eeunoasca ~i sa stabileasca localitatea
(cladirile) In care se va executa constituirea indicativelor, £luxul reze r -
vi~tilor ~i a1 mijloacelor din ecoi10mia nat ionala, - amenajarile strict nt? "
cesare ce trebuie realizate din vreme sau pe timpul aplieatiei e tc., intor:'-
mind, in acest scop, schema pentru constituirea indicativu]ui, in care SrI
fie concretizate ~i principalele elemente privind for\ele, mijloacele oi
materialele ce vo!' fi intrebuin\ate.

3. Calitntea reze rvi~tilor concentra"ti

Ca urmare a preocuparii unitiitilor organe de mobilizare, pent!'l1

in10cuirea din lucrari a rezervi~tilor neeo respunzatori sub aspeciul virste i.
apartenen\ei politice, sludiilor etc., pr ecum ~i al imbuniita\irii conlucrari i

51
ell centrele militare, s-a rell~it sa se asigure a bu na cali tate a efective lor
concentrate, peste 93'10 , fii nd din clasele I ~i a ll-a de eviden\a, 62 0/ 0
mem bri de partid sau D.T.C., aproximativ 63'10 absolven\i de facuJla\i.
licee sau ~coli profesi onale.
Din analiza calita\ii rezervi'itilor coneentr ati in eadrul aplica\iei au
rezultat insa ~i unele aspecte negative, care trebuie inlaturate Cli fe nni -
tate ~i perseveren\ii intr-un timp cit mai seurt. Astfel, la InspectoratuJ
jude\ean Harghita, 61'/0 din ofileri au fost din clasa a II I-a de evidenlA.
iar aproximativ 350/ 0 din mai~trii militari ~i subofite rii rezervi.<; ti di n indi-
cativul co nstituit de catre Ltnitatea respectiva nu au absolvit 9coli mili-
tare saLt alte cursufi de pregatire.
Pentru imbunaU'itirea incadrarii Cll rezervi.'$ti a ind icativelor ce Sf'
constituie la 1110bilizare, atit sub raport numeric cit $i indeosebi sllh
aspect ealitativ. se impune ea toate uni tii\ile Ministerului de In terne --
organe de rnobilizare - sa actioneze mai hotarit pentru inlocuirea celn!"
necorespul1zatori, sa foloseasdi mai eficient ~i Cli Inai mult curaj eadrfo
ti nere din rezerva, absolventi ai $colii militare Gradistea. ofiteri recent
avansa\i in grad di n rtndul absolven\ilor de facultii\i sau din cei mai
buni gradati care au urmat cursuri scurte de pregatire il1 cadrul Coman -
damentului trupelor de securitate sau Comandamentului pompierilor.
Pe ntru a evita repetarea neajunsurilor semnalate este necesar.
totodata, sa fie intensificata activitatea de verHicare a tuturor rezervi~tilor
din lucrari, indusiv a g radatilor ~i soldatilor, conlucrindu-se co ntinuu ~j
mai atent aUt eu organe le de securitate ~ i de militie, cit ~ i cu centrele
militare.

4. Verif icarea callacitatii de lupta a unitatilor ~i subunitatilor

nou constituitc

P e timpul d esfa~ur a rii aplicatiei s-au urn1arit, conform scopurilor

prop use, verificarea capacita\ii combative ~i de i nterven\ie a unita\ilor
nO li constituite, pentru indeplinirea: concom itent ell executia 1110biliz1:irii.
a unor misiuni informativ-operative ~i de lupta complexe, specifice or-
qanelor ~i unitii\i lor Ministerului de Interne. A stat, de asemen ea, in
atentie acti vitatea comandan\ilor de unita\i ~i a ~efilor unoI' organe de
securitate ~i de militie. madul de insll .<; ire a misiunilor ~i de analiza rt
situa\iilor, operativitatea ~i competen\a in pregiitirea ~i executar ea
actiunilor.
S-a apreciat ca majoritatea comandan\ilor au luat masuri corespur. -
zatoare pentru alarmarea efectivelor ~i interventia rapid a a subu nitatilor
Hotar irile privind rezolvarea situa\iilor tactice create au fost in majo ·
ritate bune, bazate pe cun oa~terea prevederilor regulamentare ~i a zo-
nelor de responsabilitate, iar dispozitiunile date subunita\ilor 'ii docu-
mentele operative intocmite de statele majore 'ii de grupele operative de
stat major au corespuns cerin\elor. La toate unitii\ile s-au folosit, e ll
bune rezultate, materiale din documentarea operativa proprie (planurtle
de folosire a for\elor si mijloacelor la dispozi\ie, planurile de cooperar e,
planurile de inter venlie la unele obiective), ceea ce a constitui t 0 veri-
ficare in practicii a viabilita\ii documenelor ~i a dat un plus de opcra-

52
tivitatc pregcHirii ~i executarii actiu~ilor . I ncleplini rea de cah'e uniUitile
fl i subunitatil e nou constituite a misiunilor operative, de in terventie ~ i
de lupta s-a earaeterizat prin spir it patriotic, daruire, elan o s ta~e sc ,
ordine s tricta ~i disciplinii militara,
TOItIu~i, in rezolvarea un01" sHuatii tactice, nu s- a actionat cu Jenni-
tate de la inceput pentnL angrenarea organelor orli.$ene$ti $i a postu1'Uor
de militie din zonele de actiune, pentn' culege1'ea $i fumizarea infor-
1natHloT necesare subuniLiitilor de interventie, precmn $i pentru a sprijini
pennanent $i eficient orientarea in teren $i ciilliuzirea elementelor riP
seTviciu In raioaneLe m untoase $i irnpacill1'i te, (exempiu: in'S peC'toratele
jude\ene Harghita ~i Bacilu),

5, Ac tivitatea in for mati\'- operath'a a uni Hit ilor de pace

P e timpul desfiioiUl'iirii apli ca\i ei, toate inspectoratele jude\ene al e
IVlinisterului de Interne din zona au luat masuri pentru intensificarea
muncH informative ~i executarea de actiun i operati ve in scopul desco-
peririi ~i zadarnicirii oricaror ac~ i uni d u~manoa se inclreptate impotriya
secu riUitii statului, avutului ob~tese ~i a1 cetatenilor. orclinii ~ i lini~tei
publi ce, pentru combaterea zvonuri1or ~i a elementelor panicard e.
S-a inlensificat l11unca de contra informatii economice. in special la
obiectivele industriei producatoare de armament ~i echi pament milita r.
ale sistem ul ui energetic na tional, trans portu rilor ~i telecomuni cat iilor , in
scopul pre\"eniri i. descoperirii ~i lichiddrii oridiror incerdiri dl' sabotaj .
diversiune sau s ubminare a eeonom iei nation ale. Totodata s-au luat ma-
suri pentru contracararea actiunilor intreprinse de sen·idile de spionaj
~i ageniurile acesiora, prec Lim ~i pe ntl'u prevenirea unoI' actiuni de nat Ura
terOl·is ta .
In scopul realini.l'ii aces tor masLi ri au rus t consiitu iie grupe ope-
rative formate din onteri de secUl'itate ~i de mi1itie, care au fast trimi se
in zonele ~i raioanele 111aj sensibile. eu misi unea de a intensifica $i impul-
siona 111unca informativ-operativa, prin contaclarea ~i instruirea retelci.
indrum area g!'upelor oper ative de la organele o !'ii~ene~ti ~ i a caclrelor de
de la posturi le de mili\ie,
Inspectoratele jude\e ale ]\Ifi nis!e!'ului de Inte!'n e di n zona aplica\ie,
au luat masuri fenne pentru intensificarea supravegherii informath-e
a elementelor aflate in baza de lueru, in vederea cunoa~teri i ~ i a con tra-
em'arii unor evenluale activiwti os tile, precum ~i pentru combaterea z,'o-
nurilor alarmi ste !?i tendentioase.
eu sprijinul organeior de pat-tid ~ i al factor ilo]' de raspundere din
ohieeti veJe econom ice, au fost luate masuri de intarire a pazei ~i secu-
rihitii marilor platforme industriale, indeosebi a locurilor unde se folo-
sesc, man ipul eaza sau depoziteaza armament, munitii, substante chi mice,
t oxice, radioactive pen tru prevenirea s ustrageri i acestora. efeduindu-sC'.
totodata, controale mixte de securi tate ~i mili t ie la obiecth'ele economice .
in special la punetE'le ,'ulnerabile a le agregatelor ~i instala\iilor yitalc
pen tru procesul de productic, Ca unnarc a masurilor luatc. actiyitatea
procl uctiva in inlreprinded ~i in stitutii s-a desra~urat normal, iar starea
de spirit a popula\iei din zona aplica tie i a fost corespun zii!oa l'e.

53
 In localiUl\ile din zona de d esfasurare a apliea\iei , -a organizat si
s-a realizat supraveg hel'ea inlormativa a cctaienilor straini ~i s-au in-
t rcprins masuri complexe de securitatc, in vederea cunoa!;iterii preocu-
p£u'ilor, comportari i ~i relatiilor acestora. Astfel, prin masLll'i informativ-
opel'ati\"e com plexe, organele de secllritate ale Inspectoratului .iude~('an
Bistrita-Nasaud au reu~it sa dete r mine un grup turi~ti vcst-germani ,
III rindul cal"ora 5e a [Jau $1 persoa ne s us pecte de culegcre de informatii.
sa sch imbe traseul pe care intentionau 5';-1 foloseasca initial (si care
trecea chiar printr-un raion uncle se dC'sfa~ U1'au importante actiuni de
lupta) eu un alt traseu fara semnificalie pentru aplicalie. Pe teritoriul
judc\ului Suceava s-a cunoscut la ti mp prezenta !?i deplasarea strainilor,
fiind identificate. prin actiunile intreprin~e pe linie de securitate, 8 auto-
turisme aparlin ind corpului diplomatic $i 52 turisti slraini. Inspectoralul
:judetean Ne3mt a obUnut inca d in prima zi a aplicatie i informatii desDre
p re zenta ~i deplasarea unoI' diplomati straini in judet. Ca urma r e. au fost
luate masuri corespul1zatoare de supraveghere indeaproape a acestora ~i
de impicdicare legendatd a pa(runderii lor in zona . In acesl fel, ata$a\ii
militari ai Greciei .$i Eh'etiei, precum !?i diplomatul de 1a ata~atura cul-
t urala a Frantei au fost lmpiedicati sa patrunda pe comunicati ile din pe_
rime!ru! aplica\iei. Informa\iile obtinute despre ace,tia, p reeum oi despre
specia1i~tii .<;;i tu ri~tii s1raini ~i legiHurile lor . au fast analizate $i solu-
t ionate potrivit com petentei , de dHre <.:ompartimentele de Sf!Cllrita te d in
ino;;peetoratele judetenc respective.
S-au ]uat masuri corespunzatoare pentru exp]oatal'ea volumului
mare de informatii des pre poziti a ~ i activitatea elementelor din baza rl~
lu cru a organelor de securitate ~i de militie prh'ind concentrarile facute
,i Jl1i ~carile de trupe efectuate. La inspectoratele jude\ene Ia~i. Neam\
~i Bacau au fost a\'ertizate 5 elcmente pe linie de securilate . 35 de per-
~oane au fast puse in dezbaterca colectivclor de mundi ~i au fost descn-
peritc: 0 anna mili tadi, 0 teavii de pu~ca mitraliel"a, precu m ~i 54;')
cartu~e detinute ilega!.
Pcnb'u intarirea pazei !';'i securilatii obiedivelor economicc s-a
efec:tuat Un mare numa!' de controale inopino te (48 7 de ciitre Inspedo·
ratlil :iudetean Bacau, 1J 0 - I nspectoratul jude\ean Neam\. 26 - Inspec-
toratul jude\ean Iac;i etc.), rezulta tele acestora fiind aduse la cuno~lin\a
organelor de partid !';'i a conducerilol' orgamzatiilor de stat ~i ob~te~ti
respccti n ;'.
o atentie deosebita s-a acorda t culegerii de informatii pri\'ind pn~·
zenia ~i baLa de disp unc r e a "in amicu lui marcat". Prin masurile df-'
supraveghere informativa ~i p rin foloslrea grupelor de SprlJll1 ~i (j
populatiei inspectoratcle judetene Neamt, Bacall. Bistrita- Nasu lid ~i Su-
ceava au reu~it ca, in cooperare ell tr upele d e sccuritate. sa depisteze
.,elementele de cercetar e ~ i dive rsi une inamice" care aveau misiunea de
a obsen'a, cerceta ~i trans mite date eu privire la mi~ca rile de trupe,
capturind in final 18 "inamici'l impreuna eu apara tura de transmisillni
~i tehn ica de !upta din dotare.
eu to a~ e -rezull1ateJe ob vinute, treb uie men\.ionat ca mU71ca infor-
1nati I.'-operativli clesf u$IITUiii in zona apli<.:atiei, incleoseb'i in peT ioada ini -

54
1:iaUi. nu a Teu~ i t sa sti"iplneasca pe cle plin situat ia $i sa cle p isteze p l'e -
z enta un or baze de disp1111ere ale inarniculu i.
De rat!;ernenea . se arpreciaza ca preg6tirea $i foLosirea yrupelor riP
.sp r i j in $i a pop11lat iei. pent ru.. sesizarea oportunli a elentente lor s uspecLe .
st rain e de zona respectiv6.. n u s -a realizat In bune conditiuni de c:at rp
t oote organele $i 1lni tlitile de securitate $i de 11tiTitie. Din aceasta cau zo,
·el.en1e11tele de cercetare $i diversillne " inarnice" all ram as 1'1luTte zile in
locurile de di.spunere jara a fi desco perite, i.ar unel e au reu ,~"iL sa. se 1.'11 -
filtreze Cll lI$uTinta in adi n ci1nea dispozitivul'l.l i tl11.itiitilor noastre. sa
{j,junga la objective Joarte importante (viaclll cte, p oclur i) $i sa marchpzl)
11tl nOrea acestora.
F ap tul ca "inami cul de cercetare ~i dh·ersiune". deghizat sub c1i-
ferite acoperiri (ofiteri actiYi. reze rvi~ ti , militari in termen, dvili), a
folosit pentru gazduire $i unii cetateni care n-au semnalat la timp apa-
ritia UnoI' asemenea persoane straine, due€' 1a concluzia ca S0 impu ne 0
pregatire contrain fo rmatiYB. mai t emei nica a populati ei din zona opera-
tiunilar militare (defilee, case ~i cabane izolate, puncte obHgatorii rIp
trecere etc.).
Pe timpul desfa~urarii aplicatiei au rezultat ~i a lte nca junsuri
astfel
- informatii eu privire la starea de spi ri t a popula\ iei s-au ob\inut
mai greoi in primele doua zile al e apl ieatiei ;
- n u S-8U controlat indeajuns Inasuril e ordanate $1 modul cum
-au aqio nat grupe le operati ve t1'imi5e in sprijinul arganelo r din su bordi n ~
{inspeet oratele jude\elle Suceava, Neam\, Bacau).

6. Pregatirea miliiar3 ~i de sp e cialita te a l' ez e l'vi ~ t i1 or con ccntra ti

Dupa incheierea primei etape a aplicatiei , s-a trecut 1a desfa~urarea
programului pregalirii de lupla. politice ~i de specialitate, in vede rp;,
instruirii la un nivel (;orespunzator a anterilor, mai$tril or militari . sub-
ofi\erilor, grada\ilor ~i soldaj.ilor rezervi'iti in fol osirea annamentului ~i
tehnicii de lupta din i nzestrare ~i in indeplinirea rn isiunilor ~i sarcini lnr
de serYiciu specifice.
Principale1e terne au fost conduse de ofiteri din unitatile centrale>
ale min isterului, comandamen tele de arma ~i din coma nda unitatilor
organe de mobilizare. Unele teme au fast predate de cadre cu munci
de raspun clerc din comitetele de partidale juc!eielor Harghita, Bacilu
'~i Bra~ov .
Pazitiv este faptul di pr agl'amului de invatamlnt i s-a asigurat ur.
p fonuntat caracter practic-aplicativ, prin antrenarea rezervi~tilor in exer -
citE ~i in aplicatii specifice ~i in indeplinireaa unoI' misiuni reale pe
-care inspectoratele Ie-au executat in perioada respecih'a (real izarea ma -
surilor de secur itate, de paza ~i ardine, eu acazia unor activitati eultul'al-
sportive de masii organizate in jude\e, cont roale, ra zi i, filitre >i alte
acj.iuni m i li\iene~ti) .
La sfiqit ul etapei de pregiitire s"a organizat .i s-a desfii'iurat ve-
l'i fiearea i n s u ~irii de eatre rezervi~ti a euno~ti n~elor predate, iar eei car e

55
' -au eviden~i at in mod deosebi t au fost propw;i a Ii avansa~i in grad
sau trecu~i di n corpul grada~ilor ~i solda\iJor in cel al subofi~crilor , res-
pectiv, al ofiterilor.

7. A cti v itatea politico-educativa in sprijinul aplicatiei de nlobilizare

Alit in perioada de pregiitire, cit ~i pe limpul constituirii indicati_

ve lor de mobilizare ~i executarii programului de instru ire a rezervi ~tilor
concenirati, organele !?i organiza~ii le de partid ~ i ale Uniunii Tineretul ui
Cornunist au desfa~urat activitati diversificate, menite sa asigure 0 stare
moral-politicA b una la intregul personal angrenat in aplica\ie, p recum
~i ins u~irea temeinica de catre rezervi~ti a cuno~lin\elor predate la pre-
gii tirea politico-ideologidi. militarii ~i de specialitate.
Consiliile politice 5i comitetele de partid din unitii~ilc organe d~
mobilizare au orientat efortul muncii po1itice spre sectoarele mai impor-
tante, stabilind responsabilitii\i precise pentru toti mem b rii organeJor 5i
organiza~iilor de partid, Inca din primele ore de la crearea unitii\ilor 5i
subunitatilor de rezervi ~ti , au fast constituite in cadrul acestora organ i-
za\ii de pm·tid 5i de U .T.C .. pe baza instruc~iunilor in v igoare.
Pregatirea politico-ideo!ogic{1 a reze rv i~tilor, parte integranta a pro-
res ului de instru ire. s-a realizai. prin expunerea ;; i dezbaterea unoI' tem('
adecvate, izvorite din documentele de partid, asigurindu- se un continut
bogat ~ i 0 cali tate s uperioara a acestora . ea Ul'111are a muncH politico-
educati ve ~i a bunei organizari a tuturor activiiatilor. s-au as igurat 0
stare 111oral-politica ~i discipl inanl corespunzaioa re in toate uniiatile nou
consiituite, ncinrcgistrindu-se fenomene negat ive deosebite.

8. Organizare a cond uce rii ~i a lega turi lor pe timpui ap li cat iei

I n vederE'a conducerii activitii\ilor impuse de desfa<;urarea aplica\iei.

eentraliZ8 1'ii eu opera ti vitate a in fo l'matiilor ~i rapoartelor pcntl'u condl1·
cerea min isterului, a Jos t organizat un punct de camanda operativ.
Acesta a functional Ja Inspeetoralul judelean Baciiu. care a asigurat i"
bune condipuni spatiilc ~i eele necesare desfa~ur;jrii lucrulu i, precum ~ j
legaturile operative eu cond ucerea l\linisterului de lo terne !?i Cll toate uni -
ta\ile antrcnate in aplica\ie.
PentI'lI lransmiterea buletinelor inform ativ-operative ~i infol"l11area-
curenta a conducerii rninisierului asupra desfa~unlrii aplicatiei, s-a folosjt
f eteaua telex secre ti zala a Ministerului de Interne. Pe tot timput apli-
catiei, ech ipamentul telc[ono-telcgrafic a [ost mentinut in parametri teh-
niei superiol'i de exploatarc, aSigurindu-se asHel legal uri permanente,
sigul'e ~ i operative.
9. Coope rarea unitat ilor Min iste rului de Int erne eu unitat il e l\1inis~
te rului A padirii N ationale. garzile patrioti ce. formatiile civile de pom-
pieri ~ i e u alte fo rte
Comandamentu l aplicatiei a pus un accellt oeose bit pe organizarca
~i men\inerea unei cooperari neintrerupte intre toate un it iltilc ~i ol'ganl'l".
i\1inistel'ului de Interne ang renate, precum ~i intre aces tea ~i uni ta\il~

56
Ministerului Apararii Nationale, giirzile patriotice , formatiile ciyilc d ..
pompieri !?i conducerea acelor objective economice la care s-au rlesfasurat
exerci\iile sau ac\iuni de luptii specifice.
Anun~area $i trimiterea la concentra1'e a resurselor umane $i matr· -
riale a constituit prima misiu ne pentru care inspectoratele judetene al£l
Ministerului de Interne au cooperat strlns ~i ell bllne rezultate eli cent.rejp
mjJ itare respective.
lntre organele de securitate . i mili\ie pc de 0 parte, 'Ii tmpele d"
securitate pe de alta parte, a existat 0 buna cooperare in vederea descc>-
pcri rii ~i captural'ii elementelor de ce rcetare ~i di versiune ..inamice' :.
Pe timpul organiziirii ~i desfii'lurarii exercitiilor 'Ii aplica\iilor tacticp
pentru veri fica rea capacitii\ii de lup!a 'Ii de intervcn\ie a unita\ilor nOll
constituite, s-a asigurat 0 strinsa cooperare ell conducerile intreprinde-
ri lor economicc unde S-d actionat.
o blma coopera ,·e s-a realizat 'Ii cu subunitii\ile de garzi patriotic!>
~)(' ntru asigurarea pazei !?i apararii unor objective, organizarea punctelo ...
de control la intrarile 'Ii ie"irile din localitii\i, paza sediilor unor consilii
populare !?i posiuri de mUitie. masurile de ordine ~i disciplina la locurile
de imbarcare a rezervi~tilor . precum $i pentru intarirea sistemului dp
paza general a in unele localitati.

Aplica\ia de mobilizare ,.ZIMBRUL- 78" a eV lden\iat ea lucraril ..

plan urilor de mobilizare sint aplicabile, iar unitiitile exi stcnte la pace <;i
cele constitui!e cu acest prilej au capacit,.tea de a [ndeplini, concomiten t
ell t'xecutia mobHizarii, misiuni informati v-operative ~i de lupta con1 ·
plexc, specifice organelor de securitate, mili\ie ~i trupelor de securi tate
si de pompieri.
Rezultatele bune obtinute in cadrul aplicatiel se datoresc conducerii
de catre organele si organiza\iile de partid , competen tei ~i abnega\iei clo-
vedite de cad rele din unita\ile centrale si terito riale in pregiilirea si des-
I"sw·area acestei ac\iun i de amploare. Totodatii, la aceasta a conlribuit
modul exemplar in care rezervi$tii au raspuns chemfirii la concpntrare.
spiritul de ordine ~i disciplina dovedit de ace'itia pe toata durata apli-
ca\iei.
Scopurile de inva\amint si principalele probleme urmarite in cadrul
aplicatiei au fast reali7.ate in intregime, la aceasta contribu incl ~i maslI_
rile luate in etapa pregatitoare ? aplicatiei (executarea un oI' exerci tii
practice de mobilizare rara coneentrarc de rezervi$ti. ind icatiile ~i In-
drumarile date CLl ocazia controalelor efectuate in unitati, unele manf'\TC-
de materiale etc.).
In conc1u zie, s-a apreciat eEt apbcatia de mobilizare desfa:,?urata in
luna rnai a.c. a constituii un examen prctentios care a fast trecut cu bine
atit de organizatori cit 'Ii de executan\i. lnva\iimintele care s-au dcspri'"
VOr contrihui eIicient la intensificarea pregatil'ii de mobilizare a tuturol~
organelor ~i unita\i!or Ministerului de Interne.

Co lon el Flo ridi STO ICESCU

57
 TERORISM
Terorism '78
Studiile au rclevat ca din punct de
\'cdere a1 fl"CCventei acqunilor teror istc,
p e primul lac in 1977. in accasta trista
icrarhie s-a silua t lt aJia Cll 79 rapiri de
PC1'SOtlCllit5. \i (fa\c1 de 50 in <m ul 1970),
pentru C[lre s-au platit ca sume de ras-
cumpararc 50 miliarde li re itnliene. Tot
in accasla tara s_au com is zeci de aten-
ta te eu bombe ~i anne d e foe realiznie
atit de exlrem i~ti de dl"Capta (neoiasci.sti),
cit ~i de caire organizaOi ce se pretincl
de extrema sti ngii ("Brigazile rosii", ,.Nu-
eleele inarrnate proletare" s.a.), R.F. Ger-
ma nia a cunoscut in 1977 ccle mai am-
p le ac\iuni terOl' isle din isto ri a sa, 501-
dote eu moarleo a 9 pcrsol1o.lilft.ti. intre
care procurorul general Si egf ried Bubal<,
bancher ul Jurgen Ponto, ~c[ul patrona-
tului vest-genTIan Hans-Martin Schleyer
~ i altHo In Franta s-au inreg ist rat in
s pecial atentate cu exploziv, cil"ca 500 (eu
14% mai mulie dedi in H)7G). iar Spa_
58
ANTITERORISM
nia, Marea Bl'itanic ~i 010nr1:1 unnf'!lzil.
in ordine in aceas\a ierarhie a \(,l"orii
I rlanda de Nord" a cunoscut 0 sdiderc a
a tentalelOr aSUpl"a populatici ~i institl:
ti ilor civile (cu circa 60 %), dar a im"egi s-
trat totu$ i 15 mort i din rindul milital'iio{"
e n glezi (fata de 12, in perioada 1974-
197G), uci !?i de membl'i ai Ol"ganizatiei
"Armata republicana irland czii" ".
Acelea$i studii arata ca anul 1977 a
cunoscut 0 imbinare ma i accentuata a
terorismului politic ell cl"imina litatea de
drepl comun, carDcterizat prin rccurgerca
tot mai frecventa de catre terori$ti, Ja
motivarea politica a infrae\iunilor lor spre-
a dipala aslfel simpatia $i sprijinul ma-
selor.
In prczcnt 5e manifesta tot mai preg-
nant \('ndinta de cOlaborare internatio _
nala a organizatiilor teroriste, uneori chiar
intre ccle opu se ca orientare (de dreapta
sau stinga), eu consec.jnte g r;lvc pcntl"u
 statele unde actioneazel. Preocupari de
acest fel s ~au semnalat Ia organizatiile
" Armata ro:;;ic japoneza" , "Baader~Me i n ­
hof", "Frontul popular de cliberare a Pa-
Iestin ei", " Organiza~ia pc ntru lupta i m-
potriva imperialismului ~ j sionismului",
"Al ianta anticolllunisUi internationala.",
"Montoneros" etc.
To toc1a Ui tcrorismul a cap51at un ca-
racter profesional organizat in cele mai
mici amanunte, prin :;;colarizare io centre
de instruirc na\ionale sau internationale.
Tel'ori:;;tii sin t a ntrcnat i indeosebi prin
exercit ii fizicc, lupta corp Ia corp, insu -
:;;il'ea modalitatilor de confe ctionare :;;i fo -
Iosire a armelor :;;i explozivilor, camu_
f larea acestora spre a nu fi descopc rite.
Antiterorism '78
Daeii Turcia nu s-a situnt pri nlre pri-
mele t ii l'i nfec tJle de tCl·o ri sm , in (ln ul
p re ce de nt , potrivit unor estimari neo fi-
ci nle rcluate de ngenti a ,.France Presse",
a c\iunile te rod ste organi z:1 t c i n a cea sta
ta nl de c xtre mi :;;1i (de dl'eapta sau stinga)
s-a u so ldal cu mom tea a pes te 250 pe r-
soant' .
R ecr udesc cn ta le rorismu lu i a delen n i-
n a t m aj ol'itatea stn telor occidcntn lc sn
a dopte legi nOi, ca n':' vizenzii inasprirc n
pedepsc!O\', prin ma rirC<l durntei de cl e-
te n t ie p in a in i nchi soa rca pc viata sau
introd uccrea pc d<' psei capi ta le, ASl fcL in
Ita lia. care in decc niul 6 CUl10scu se ()
rapiri de pe rsoa ne, guvernul a fost obli gat
sa in 0 sel'ie de masuri eu ca rLlete r ju-
ridic, orga nizato l'i c ~i de al U'i n atUl'a pen-
tru combaterea lc ro rismu lui. A fost in-
trodus cu nceasta oca zi e eo nce ptul inf rac-
t iunii de " secheslr:1 re politica ", pe lin gtl
"scch e slrnrea in sco p de ~a nla j" , definit
ea nc1,iun e lerori slcl $i de subminare a
ordini i democr uti cc. De nscmen ea. pe-
deapsa a pli cata cel or ce s5v ir~ esc r a pir i
a fos t a g ra vata de Ia 25 a ni 1.:1 30 , in
cazu l mo r t ii victirnei sanctiullea pe nnI£!
Se mai in struiesc de asemen ea in pre -
gatirea, organi za rea, desfa~urarea :;;i fin a -
lizarea actiunilor de detur nare a avioa -
nelor, navelOl' :;;i altar m ijioace d e tran s -
port, in scopu l luarii de ostatici. Para lei
se efectuea za indoctrinarea terorisUL
Un fenomen nou, sesizat de politiile
unoi' state vesLeuropene .in activita \ile
tewriste este cre:;;te rea acce ntuata a nu-
marului de foste cadre militarc l5i age nti
<1i sel'viciilol' de spionaj care s-a u pus in
slujba diverselor organizatii teroriste, 1n-
deplin ind in preze nt, in schimbul unor
remuneratii substantiale, functij de co n -
sili eri, instructori, mijlocitori, iar in unele
cazuri de participan t i achvi Ia ac t iuni.
fiind inchi soan' 3 pc viat5. P entru cei care
re nunVt vo luntal' In con t inu a re a sc ehes·
Lra l'ii ~i e liberea za pc cel ra pit s-au prc -
vazut ped epse r e cluse , intre 2 $i 8 a n i
inchisoa rc snu co nc1amnnre;) ell su spcn-
dare a execu Uh'ii pedepse i. Un pl'Oi e ct
a scl1l c'i n;:Ho r de l0ge a nl ctcrori sU"t, pl'czen-
tnt de pre mierul KanlnlUnli s a fost Sll -
pu s dezba terii ~i a probat de piJl'l.:lmentul
grec. Lege<l respecti Ya stipulea z':l ~i inptul
ea ce i care vor conlribui In m'e starea
unOr eleme nte teroristc sa fi e recompe n-
sa,i. In cursu] lunii aprili e a.c. Dunc!eslag u l
vcst-genn an a <l prob;n proiectul de lege
nntiterorist p ropus d e cnnccIarul Helmuth
Schmidt, care prevcde masurl politienqti
ce se refera In ridi ca re a de barajc pe
dl'umuri publice, r e tinerea pin a In 12 o re,
pe nt r u verificarca ic!entitatii, a pcrsoan e -
101' tara ac te, ch inr da ca nici 0 btmuinlli.
n u plane:tz5 a supra lo r, m5suri de e x t in -
cle rc a ad ei invcsUga t iilor in cazul sem _
nal izarii pn'? zentci un or t e rori~li (pin a 13
vola rea leg ii , cercetnrile se e[e cluau la
un singUl' itnobil locnlizat eu precizi e )
pre cum ~i alte masul'i care reprezinta
c lemente n o i in legis latia vest-german a .
59
De asemenea, in cilzul in care se dove-
de~te eel avoeatul dintr-un proees inicntat
unoI' terori~ti eolaboreaza ileg.::ll cu aee~tb,
sa fie e xclus din dndu l aparatorilor . In
Anglill, Camera lorzilor a aprobut un
pro ieet de lege privind reprimarea tero-
rismului. 1'r ni muW sen'ltori demoCl"<1ti
din S.U.A. nu prezentot 0 rcwlutie in
care eel' prc:;iedintelui Carter sa ia mii-
suri sevel-e- impotdva tel'oriSlilol'. (Dupa
npreeiel'ile dr. Robert H. Kuperman. se-
ful "Agen~iei pentI'u eontrolul nrmcllncn-
tulu i ~i problemele dezarmihii" . din
S.U.A .. ;:lutor al mai multor lucrari pri-
vind terorismul intern at ional. nUInai In
aecasta tm;"i.. in uHimii 10 ~1Ili. au cazut
vietime ale atacurilOl' terorislc peste
}.OOO pel'soanc.)
Odala eu inasprirea pedepse\or. multc
guvcrne au lunt $i uncle masul'i de sim-
plifieare a proceduril ol' judiciarc (jude.
Cal'ca de urgen\a) sau in I'aporturik ClJ
aIte tari pcntJ"U extradnrcn tcroristilo l' .
Dcs ig ur cEi. lupt;) antitcrorista pt'CSll-
pu ne in acela$i timp $i speciali zarea un i-
18.\ilor de lupta anlerior crente sau 01'-
ganizarea de "gl'upe de $OC" acolo
unde nu existii. I nsuccesul fortelol· polL
tiene$ti din !talia, in c~zul Aldo 1\1101"0, a
detenninat au tor ita\ile sa ia masuri anti-
terOl'i sle printrc care clolnrea tuturor per-
son nelol' detinatoare de functii admin is-
trative importante cu automobile blin-
date ~i garzi persona lc , intarirea ~i per-
fectionarea sistemelor de suprayeghere a
institutiilor publice, c~zannilo r, statiilor
de rodio !)i tcleviziun e. cenlralelor elec-
trice etc, pentru prevenirea uqiunilor te-
ro ri ste sau de sabot~j. In pandel Min is-
terul de In tern e italian are in veelere
masuri de secu ri tate a l'eprczcntantelor
sole din sll'ainatate pl'ecum ~ i realizarea
de acorduri cu diferite tari in yederea
cooperarii pentru combatcren terorismu-
lu i. Tot in aceastii tara S-{l forma t un
nuclcu operativ format din cadre ale Po-
litiei judiciare, carabini eri $i membl'i ai
Garzii de f inantc pentru invest i garc~ ca-
zurilor de rapiri, elaborindu-se un pl"O_
60
g ram de antirapiri cuprinzind masul'i
complexe pentru cotrHca r al'ea acestui fe -
nomen. Oficiul federal de poli~ie cri mi-
nalil ele la Weisbnclen (H.F. Germania),
studiaza, in ultimul timp masuri de folo -
sirema i intensin1.a c"lculatorului din
dotare . pentru tcz:luriZarCil datclor cejo!-
mai e::.cn~ i (ile care sc'i $c'!'vcascii 1a 0 mnj
J'api cli:1. dcscoperire a tCl'ol"i$tilor. Pc pliln
reg ional in capita Ie Ie la ndurilol·, co,'pu-
rile de polii, ie sint dolatc cu terminaJe
ale compuleruilli care inmagazineaza dd-
tde infl'.:lctorilOl' rlin t'cgiune. tn coopc-
rare Cll InlC'l'pol. se inmagazinc;)za dale
privind problematicCl teI'OI'isrnului, pro-
v('nile din diverse tli ri.
Aelminish'ntia Carter $i Depnl'tall1en-
tul de slnt al S.U.A. se preocupa de com-
batcl'ea tcrorism ului in ace astii. tara stu-
diind problem:l constitu ir ii unui .. Comi-
tet s pecial de coorc\onarc" cu atI'jbuHi
de decizie la cel nHli in:11t ni\'cl in si-
tuatin unoI' ~lcte terorisie importnnl e pn?-
cum !)i a cI'carii unci unitati de clitft
formata d in persoane se lectate dllpa ap-
titlldini f izice deosebite, antrenate in _
tens in lupta antilcrorista.
In conj uctura noilOl' fonne de tero-
ri sm international Si intens ificarca nc\i-
unilor teroriste, i1UtoriUliile guvern::Hnen-
t<llc din Franta au trecut la reYizuirc a
masuriior de securi tflt c inlerna vizinc!
printre altele sporirea numi"lfului de ca-
dre al poii,iei, pcntru mcntinerea ordinii
Si in stru irea inlen si\'i"j a acestora impo-
triva cre~terii crimei Si violentei.
Si in f..'Iurca Bl'ildnie s-nu intl'eprins
mflsuri c nergice de pregatire a cadreio,'
de poli\ie !)i dotarea acestora pentru con-
tracnrarea acOunilor tcroriste. Din iniOa-
tivn guvernuiui aceJeinsi tari au fast 01'-
gu nizale !)i cursuri de pregiitil'e iJl1 titcro-
rista destinate membrilol' mai multor 01'-
gane de politic din diverse s tate. Tem ele
principaJe se refel'a In tehnica de lupta
impol riva deturnari10r de aVioane, me -
tocle !) i tehnici psihoJogice, folosirea de-
anne secrete ~i echip: ll llcnt electronic
pcrfcc~ionat.
 Ma l multe \;'i!'i printre c ~\I'e S.U.A ..
R.F. Ge rmnnil:l, Eh-ctia. Franta, Halia !$ i
nltele au ini t.iat masuri de pl'otectie a
f unctionarilor de stat !?i ~\ ofi ciilor di_
p lom atice. iar autoritatilc nipone au pre -
venit diplomatii !$i oam en ii de afaceri
stra ini , aUati in Japonia asupra unoI' po-
s ibile atentate teroriste al e membrilor gru-
parii "A rmata IO!?ie japon ez ~I". Totodala,
guvernul de a Tokio a pu s in garda m i-
~iunilc sale diplomalice din ~ tra i natat c ,
prccum ~ i companiilc ae ri ene in legatura
eu evcntualele aetiun i te roriste.
Auloritatil e brita nice !?i clve\iene. pc
ltnga masurile vizind imbuluitatirea acti-
viUitii de politie a u adopla t masuri pen-
lru asigul'area cu s islemc e iectronice !$i
e lectro-oplice a conductelor $ i instain\iiior
p et roliere, aeroporturilor, cuilol' feratc.
intreprinderilor -5i institutiiior precum $i a
altor obiective politico-economice :'$i s tra-
tegice, avind in vcdere pe ricolul pote nti al
ea urmare a unor acte teroriste.
In cadrul masurilor antiteroriste, poli-
ti ile unoI' \ari. cum ar fi rsraclul, ~u ini-
\iat 0 cam panic de pregatLre a popuiatie i
prin presa ~ i radio-tele viziunc, nvertizi nd
1a vigilenta. in pr imirea trimiterilor p o~ ­
ta le sau a oricaror colete, precum ~i la
aportul pe care il poate aduce la iden-
tificarea !?i retine rea autorilor unor a ct(!
te r01'iste.
Pe plan inte rnational s-a u intensilicat
ae tiunile oficiale penlru determinaren
guvernelor de a ratifica con vcnt iile de {:1
Tok io, H aga $1 Montrea l, rcferitoare In
arestarea, judecarea !;i cxtdidarea celor
care deturneaza. sau atacu avioane co-
me rciale , conventic care a fost r a tifica lu
pin a in prezenl de 62 tari.
La Geneva, in cadrul Comite tuiui spe-
cial O.N. U. se pregate$te 0 conven\ic in-
tern ationala privind lua rca de osta tici.
In ace la$i ti mp mini$tri de interne a i
unoI' tari vesl-europene au initia t masur i
de intensificare a luptei impotriva te ro-
rismului in care pe linga coordonarca
unoI' actiuni de combatere ;) a cestui fe-
nomen, cooperarea bilaterai a $i multila-
teraJa se va e xtrnd e $1 asupra un or do-
menii cum ar Ii iu a rca oslatic ilo,' :;;i pre-
venirea ata curilor asupra unor instilutii,
persoanc ctc. In accst sens, coopc rnrca
dintre guvc rne $i poli~ii s-a con cl"C'tizat
prin a restaren la 10 mai ;"I .C. de catre po_
li\iiJ iugoslavii. a lui Rolf Clemens. de 33
ani $i 31\i ~J tcrori !?ti vC'st-gc r ma ni men1 -
brii ai .,Fractiunii armata rO$ic", cau tati
de polHia vcst-germana, pe ntl'u asasin a -
rca ~efului patrona tul ui vcst-german
Hanns 1Vlal' tin. Schleye r ~i aulori ai a ltor
acte te rori sle.
La nivelu l unor organ e:?i ol'ganismc
internationiJle a u loc actiuni pe linia pre -
veni rii :j i contl'acal'arii actiun ilor te l·oriste.
Astrel, in cursul luni i mal a.c., in capitola
Filipinelor, Manilia, U avu t loc sub pa-
tronajul O.N.U. 0 reUnIun e internationalii
consacratli p revenirii crirnelor de vlOlenta
in tarilc asiatice. In ca drul reuniun il
s-a u dezbatut aspecte legate de prevenj·
rea cri mej .!i i modali ta t-ile de l'eeducal'E'
a infractorilor ,
Ta"jI e 31'abe sinl !? i e le prcocupatc de
combate rca tel'orismuiui. Astfcl, in cursul
acestui an ofiteri de politi e . din ] 5 tad
arabe, precum $[ repl'ezentant' 3i Orga ·
nizatiei pe nt ru eliberarca P a lesli nei S_iJU
intilnit la Abud-Dhadi unde a ;)vut loc
o confcrin ta destinata studie l"ii modl.lli-
teHilor de pre ven ire a a clclOi' crimina Ie.
Printre altele s-a subli niat necesitatea
extinderii ~ i diversi ficarii formelo,' de
coop erare dintre organele d e poli tic al£>
state lor arabe
Combl.lte rea teroristnului a preocupat
$i Inte rpol-ul care a orga nizat i n luna
mai a.c. la Tunis, al VI-lea Congres re -
gion a l african al organizatici, in preze nta
de legatiilor d in 33 tari a le conti ne ntului,
unde s-au dczbatut in prin cipa l lupta im-
potl'iva piratcriei aeri cne, a d rogur il or ~ :
s-a analizat evolutia gencrc.la a fc no:nc'-
nului infra ctional in Africa . Totodata au
fost abo rdate pl'obleme ale coo pcl'arii po-
lit icne!5ti prill contacte pC1l'sonaie intrc
e xperti :'$i fun ct ional'i supcriori ric pol i-
~ ie di n dife rite state.
61
 Ce va fi miine?
Evolutia asccndenta a terOl·jsmulu i pe
plan mondial a aledat populatia din di _
fer ite ~ari (in Italia, vinzarea vestelol'
anti-giont ~i a autoturi smelor blindate n
crescut vertigi nos in acest an), .<;>efi de
politic, inalti functionari ~i !iefi de state.
Dr. Rob ert H . Kupper man, $cful " Agen-
tiei pentru controlu1 armamcntului $i dc-
zarmarii", d ill S .U.A .. declara ofici<l,1 eft
"esle deja cunoscut iaptul di tcrori)tii
d e tin in prezent anne antitanc. rache te
sol-ae1' $i substante halucin ogene"
Au aparut dC'jn te111eri fa, a de uncle
a c tjuni teroriste de natura sa puna To
perieol viata cetiitcnil o\" unui "ra~ sau
chiar stat. Exista posibilitalca potentiai,l
Unitate antiterorista
Grupa de interventie contra luuri j
de astatiCi din jandnrmcria iJanceza,
creaUi in ] 973, estc canceputa cn un dc-
'k1.~amcnt de camando. Efecti\"ul ci, _
artieulat pentru ne\"oj de .31e1't<1 in t~'ei
eehipe a zeee onmeni - cste de doi ofi-
teri ~ i 30 subofiteri. Seleetionate eu grija
dintre voluntnri, supusc indcosebi unOi"
teste psihice ~i psihologice se\'ere , each'e lc
obtin 0 pl'cga.tire c-xception:115, printr-un
antrenament regulat de 40 de ol"e pc
saptiimin<.'i, condus in funetie de misiunile
primite ~i anume : sa purtieipe 1a ncgo-
cieri destinate ob\ incrii clibel'arij volunw
t are a ostatecilol" ; sa actloneze asupnl
locului de deOncl"c a ost<1ticilol':
caute sa interceptcze rapilorii in cursu i
fugii lor, dupa ec Ii s- a dOlt satisfac\ic,
Antrenamentul f izic de baza. (rnersul
in cchilibru, dezvoltarea musc ulaturii) ii
pr egate~te pentr u exercitii de abordare, es
caladare a cUidirilOl' prin balcoane, fe rcs-
62
de folos ire a unoI' bombe atomiec arti -
zanaIe, a contaminarii SUl"selor de api"l
potabila., a folosirii substan~elor haluci-
nogcne sau al"l11ci bacleriologicc. Estc
suficienta existen \a 1ntT-un g rup tc ro-
rist a cite unui ehimist, fizieian $i biolog
pentru ca aceste anne dislrugatoare sa
dcclan!}ezc ade\'arate dezastre,
Se spera insa ea forta opiniei pllblir~
conjugata ell abilita tea organelor de 01'-
dine $i in tra n sigenta guvernelol" fata d(>l
infrac\o ri \'01' reUSl sa stavi10asea 5i s;!\
eontraeareze aciiunile de acea sta natUl-a.
Clilegere $i preilicrarc din preSa strain.!'!.
d e ma io r A Iexa ndru l\NCA
A
In jandarmeria franceza
tre sau fo losindu -se numai de asperitati1e
eonstruetiei. Tumul de ~l!1tl'cnamcnt al
gl'upei arc 50 de l11ctri ~i este escalndat
in mai pu\in de <lou a minute, Toate eXCl'-
citiile sint exeeutate fara asu:~urare.
Tehni cile de alpin ism adapta te grupci
permit sa sc inlre in locuinla pe d easupra
cladirii, piitrunclerea in f01"1;a 1nt1'-o inca_
pere (tehniea balansicrului) sau apropie-
rea prill clieopler, cu cobodrea person3 w
1ului "in rapel" de la 0 inal\ime de circa
100 de metri. Aecasta ultima tehnicEi.
eficace ~i speetaeuloasa, perm itc lansal'ea
a 5 oameni in mai putin de doua m1 -
sn nute.
Efectivul lrebuie pregalit pentru doua
genuri de infruntari : cu miinile goale
~i contra armclor de min[l sau de umar .
Un antrenament in sportu rile de 1upta -
w
6 ore pc saptam ina - in "contactul de-
plin " (lupta reala eu pl'otee~i c) ii da atuu-
rile necesa re. Riposta contra arm elo r dc'
foc nu sc poate I<lee fledt eu suport cit-
ga ze (grupa dispunc de m ijloace impor-
ta nte !?i foar te ef icace) sn u tiruri de Il e u-
tra li za l'e. P ersonalul unneazfi 0 p regatire
foar te intensa pentru uzul arm clo r de
mina. EI trage, praetic. in loa le zilel e ,
dupa 0 tehnica {oarte rigu r oasci. s pecifica
grupe i. eonsu mind 200.000 ci\rtu ~e p c an.
Tl"<lger ii e se Iac i mpothva unOr " infrn c-
tori" camuflati in spa te le ostatceilol'.
pin a In distan~a de 200 metri.
Elemen te lc eele mai de li cate a le ope _
r atiE'i sint: rcpartizarca sccton rclo r, cod u l
de dcclan~are a tirutui ~ i deschide rea si-
multan~i a fo cului. Am plasmnenlc lc de tir
Wn d . in gene ra l. dispe rsa te, tragcr ile sint
eondusc dinir-I.m. post de obse rvare afla t
In legiitun\ cu fiecan~ triigatol' gra\ie unci
instalatii rad io m iniaturizate, comp us,]
d in: m ini-asculUHol" microm inia turi z:l t,
d c cl an~arc de <..'rnisic clectron ie;"i clc. Dc-
clan~are , l focului 1a cornand£i cel·c 0 pe r-
fecta mCles trie din part ca tragatorilor
Aeest tip de ~c~iune se e xccuta de 1<.1
mica di st nnta , eu a1'l11C de mina.
Plan de mobilizare politieneasca antiterorism
In !icolilc de politi c ~ i de jandarmerie
se prednu CUI'S Ul"i asupl'a tCl'or islTIulu i, si-
m ilarc ce lor dcspre spargcl'i sau asasinatc ,
!ii in cnrc se arata eel via~a oslc"ltecilor
tl'ebuie salva ta eu ori ce pret.
Exi stii 0 scrie de r eguli gene rate ca:·
"alerta gene1'a la"; imediat trebu ie prc-
veni~i procurol"U l rc pub li eii ~i pl'cfcc tul
poli tici j udici are care in citeva m inute
ra po rtenza situatia supe l'iorilor lor - mi-
ni~h'ii de interne ~ i de jllst i ~ie, Dit·ectia
genemlel a poli~i ei. Apoi se orga n izeaza
un co ma nd amcnt interarmatc. ca re pre ia
comanda operat iil or. Accs ta cste constituit
din: pre fec t, procuror, !icful scrviciului
regiona l a l politJ ei judiciarc, $ef ii se r-
1'o\i oamenii gl"Upei fac un intcns an-
trenalTIcnt nauUc ~i de parawti sl11. P r'C-
gc'itircCl sc eomplctenzi:\ in sala; ana li za
opera t iil ol' efectuate de g rupa ~ i de alte
unit~i O straine, pl'egatire ~i monl:lrC dl'
exercitii, instr ue~ i e as upra diferitelol' ti-
ptn·j de a nn e etc.
Grupn sc ocupa eu ecreetarca ma tc-
ria\ clol' eclor ma i bin e adaptate mis iu\)l -
1<)1' sa le ~ i urma rel>te inden proapc tehn i-
cite care_i pot fi utile.
Unitalcll poa te intcrveni a tit in tcrito-
riut me tropol itan, cit !?i in dcpm·tnm en te\c
de peste m arL Dupa nlcrtare sc O\·gi.1n i-
zeaza echipa d e permanenta in ma i pu tin
de 0 jumalalc de ora, aUt ziua cit ~i
noapleD. Deplasarcn se face c u veh ie u\ c·.
e li copte l'e ~j avi O,l ne in Ill:lximu m dou{!.
ore. Grupa a in terven it pin tl ilcum d E>
peste 100 de o ri , l'ezolvind prin mijio;1 cc
proprii J3 actil.mi , in cursul ca1'o1'o .\
e libel'nt 40 de pCl'soane ce aveau viaiil
di r ect <llllcnin ,ata.
Traciucere !?i prelucl'are din I'evista
pariz ia n [1 "A rlll ecs d' uu jourd' h ui '"
v iciu lui regional al politi c i j udiciarc,
$efi i sc r vici ilor spec ificc imprcjul'Cu'i!or $1
personalitatii criminalilor.
P1'efeetu l convoaca comandouI speciil-
lizat a1 g rupelo r de inte r vcntie ale poli-
t ie i nat,ionale, care estc la di spoziOa sa .
Grupe lc de inter v cn ~ic - al caror nu mal'
$i rC!iedin\a s int tin ute in secret - au
fost formate de ca t re Ministerul de I n-
te rne in 1972 pe n tru ,, 3 red uce oriee ;""Ict
de te rm'i sm, agrcsiu ne sau situatic g r;wfi.
\Iiolent<1 sau pe l'iculoasa, de natura cri-
m inaIe'l, tul burind ordinea publica" .
La P a ris iunc \ioneaza bri go.dn a n ti -
coma nd o. care cste $i bd gada anti gang
(contra furt urilo1' $i a altor infracli1.ll1i d e-
63
d rep t comu n). con stit uita d i n circa 50 de
o a men i, int re ca r e com isorii Lecl erc ~ i
B roussard, im' pc aproape to t t C'ri tori ui
ta rii a ctio neazft comando ul'i sim ilare. b ine
a n t re n ule !;i i inarmute cu p u:;;ti C Li lu nc ta .
eu r aze i n fraro~ii p en tru t ra geril e de
noap te , inst rumen tc r ad io mi ni atu l'izate.
i m bracam inte a nt iglo nt, m ij loa cc de t ra ns-
po rt , de deghizare etc.
J a ndarmeria dispunC' $i en de grupc
d e interventie similare. Sint a ntrenate $i
fo rmatiun ile de pOll'lpieri, ~ e fi i pe rso na_
lulu i din intrc prinde ril e de elect rici totc,
ga z, apa, telefoan e , chinr Yiimile :;;i avi a -
t ia ci vil[t , $i 0 e chipa medica la ca re
pregate$ie rapid evncua l'ea ran itilo r c.it re
sp it al ele d in r egiun c .
Slnt pu~i in dispozitiv a gen tH de po li-
~ie, pentl'll a taia zona o pe rnt io nal a de
r estul populatiei $i 8.1 teritori ului.
Sc consulta s('l"vi ciile de info rma ti i ale
p olit ie i (lnfonna\ii1e genera Ie - d a ca
este vo rba de 0 Mace re pur f rancez5..
sa u Directia supravegheri i te ritoriulu i
(contro.s pionaju l) - daca este in joc 0
a fa ce re intern ationa Hi) pentru a se ..lflc_l
dat e despre criminali in caz uri de lual'e
de ost a te ci.
In privinta tacticii , sc np1ica tre i me-
t ode : ] ) una pr-econizea za in ter ve ntia ru-
pid a, in prim e le m inu te ; 2) a lt a re co-
m anda ,.uzu ra", a rgumentindu -se ca
" timpul lucl~aza intotdeau n a· in fa voa rea
fortelor de ordine"; 3) 0 a h'eia p1'e co-
nizeaza co.pcana intinsa dipi toril o r. Pinii
acum nici una dintre metode n u a nv ut
- fOrm a l - ci$tig de ca uza i n defav oa-
r ea ce lorlal te .
e u electronica pe urmele teroristilor
•
T eh nica pre!uerarii a utoma te a infor-
m atiilor po li t i e ne~ti este tot mai larg :;;i
divers angajata in urma rirea terol'ismulu i
inte rnat ional. Rezultate deosebite in a cest
sens au inregistrat organe le d e politi e
vest-germane.
64
Se sugereaz5., in gen era l. negocieri
carc, dupa d irectiveIe poline L mCl'g intot-
de auna in se nsul un c i seade r! LI pe r Le'o-
lulu! p e ntru osta teci. Da r ele prezin td
indeosebi alte avantaje: pot permitc in-
flu e ntarea a g reso rului, detcrminarea a ces _
tui n de a re veni nsupra deciz iei sal e , a u ·
torizeaza uneori recunon:;terca locu ritor
ca re va f i tltila in mom e ntul asaltulu i,
facilite aza id c ntificarca 3utori10 r $i co-
municarea in t re negociatori ~i ostateci.
Ncgociercn nu e ste incompa tibila cu
ca pcann. in acest sen s, ordinele sin t : n u
se VOl' I'e mite niciodata anne rapit or ilor
de o st ~ te ci , ci eventual ban i (inr eg istr a~ i),
chiul' un veh ieu! d o tat eu un apara t m i-
niatu6zat pe ntru a Ii se inregist l'a co n -
vorbiril e . Aparatele de urmarire a unu i
vchicuI n-au fast pin a a cu m eiieace , m ai
al es in mediul urban.
Poli\i$tii au ordin sa lcrg ive rseze , H2' ~
gocie rile $i m a i a les sa nu fnc a decit Cll.
zgireenie conces U, iar dnd e ste vorbo. de
pJ ecarea agresorilor, sa r e fuz e ca ei sa
fu ga in compa ni a ostatecilOl' lor.
Daccl a gresorii cer hrana, Ii se d a in -
ce rcindu -se sa se recupe reze obie etelc
pentru a r eleva rapid amprcn ie le . Daca
eel' un negociator particular (preot, me -
d iC, avocat e t c.) , nu i se ce re accstu io.
scI. j oace alt rot de cit cel propri u . I n anu-
mite CClzuri, se poate trimite ea nego-
cia tor un politist deghizat.
In ca zuri1e de Iuare de ostate ci, n u se
ia in conside rare nici 0 promis iune . n ici
un a ngaj ame nt di n partea rapito ril o r.
Dupfi cotid ia nul "Le Figaro"
O rdinatorul oficiulu i federal de poli -
~ie criminal a (BKA) de Ia Wiesbaden eon-
centreazii datele de identificare, obiceiu-
rile ~i mod uri Ie de operare folosi te de
peste 45.000 de persoane cautate pentru
de licte politice sau de drept comu n, 87.000
de strAlni intrati clandestin in ~a rl euro-
pene vestice (majoritatea turci), numerele
de lnmatriculare a 59.000 automobile fu-
rate, seriile ~i numerele bancnotelor ~i
C.E.C.-rilor sustrase sau fals ificate (67.000),
circa 24.000 numere d e fnmatriculare sle
armelor folosite pentru omucideri ~i til -
harU, 28 milioane amprente digitale, date
despre circa 200 organiza\ii teroriste din
tntreaga lume.
Fi$ele individuale ale terori~tilor, in-
magazlnate in calculator, con~in: rolul
detinut de ei in organiza\ie, rela~iile apro-
piate. locurile frecventate, ma $inile folo-
site, punctele slabe (de caracter $i com.
portament), fotografii cu semnalmente $i
din viata de familie.
BKA dispune de 0 fonoteca cu vocile
jnfractorilor nedescoperi\i, pastrate sub
forma benzilor de magnetofon $i a repre-
zentarilor grafice. Printr-un sis tern ase-
manator depistarii amprentelor, vocilor
- inregistrate indeosebi d in convorbirile
telefonice - sint comparate de computer
eu cele intra te in memoria sa.
Ordinatorul mai detine date furnizat '<!'
de INTERPOL $i diferite po1i~ii national('
$i de exper\ii vest-germani in antitero-
rism, aflati la ambasadele RF.G. din
strainatate.
Toate pOli\iile landurilor au, in capi -
taleJe acestora, terminale ale computeru-
lui centr al cu numele in!ractorilor loc ali
$i detaliile operative ale fiecarei strazi.
Termi nalul poate - cind se semnaleaza
o cri ma - sa form eze numerele radiote-
Jcfoanelor de pe ma$inile pOlitiei, situate
cel mai aproape de locul comiterii faptei, .
numerele de telefon ale pompierilor, ge-
ni$tilor etc. spre a-i aiarma.
Ma$inile echipajelor de interventie
sint conectate la computerul eentraJei
prin terminale proprii. Daea discutia sc
poarta prin radio, mesajele sint cod ifi -
cate spre a Ie face de neinteles pent ru
cei neavjza~i.
Cele 11 terminale de computer nu fo.
losesc acela$i lirnbaj, comunicarile intre
5 65
ele realiziodu-se prin centrala din Wies-
baden care raspunde la circa 250.000 so-
licitari ale sec~iilor BKA din landuri fe-
derale.
BKA organizeaza, totodata, 0 arhiva
de radiografii, aplieind principiul ca ni ei
un schelet uman nu seamana eu aItul.
Computerul de la Wiesbaden a servit
la descoperirea $i arestarea multor tf'-
rori$ti, printre care: englezoa ica Inge-
borg Barz, in cazul careia poli~ia engleza
a transmis la \Viesbaden amprentele r€'-
velate de ea intr-un hotel din Belfast
(lrlanda de Nord), unde se banuia ea
erau gazdui~i citiva terori$ti. Computel'1Jl
a stabilit ca amprentele rarnase pe 0
cutie de pudra goala aruncata la CO$ apa r -
tineau terori stei Ingeborg Barz, ai care i
prieteni ii anuntasera 0 execulare fic\iva
pentru "inalta lradare" spre a deruta
politia.
Un terorist implicat 10 rapil'ea depu _
tatului Uniunii Cre$tine Demoerate, Peter
Lorenz, a fost a restat pe baza semnalafl
lor computerului ca eel cautat are in·
clinatii homosexuale.
La Atena a fos t arestat un terorist
vest-german di n organizatia "Fractiunea
Armata Ro~i e" pe baza indicatiilor com-
puterulu i ea este pasionat de molonautica
~ i se gase~te in Grecia. Poli\i$tii au fila t
citeva zile doua chio$curi din Aten a in
care se afla "spre vinzare" 0 revisla vest-
germana de motonautica.
Teroristul Knut Folkerts, implicat in
asasinarea lui Martin Schleyer, $eful pa-
tl'onatului vest-german a fost capturat
la 22.1X.1977 pe baza informatiei date de
computer despre deplasarea lui in Olanda.
Ca urmare, BKA a cerut autorita~ilor
olandeze dalele des pre vest-germanii care
vizitau atunci Olanda. Din eompal'are<'
fi$ei olandeze a unuia dintre vizitatorll
vest-germani Cll datele existente in COffi_
puterul de la Wiesbaden s-a constatat cii
identitatea Qt'clara ta in Olanda de eel
cautat era ialsa, jar semnalmentele co-
respundeau eu cele ale lUi Folkerts, asu-
pra caruia s-a ~i gasit la arestare un pa':
~aport fals.
Infonn8~ia obtinuta de la agentl des-
pre ex i:,.;ten~ unui simpatizant a "Frictr-
unii Armata Ro~i e''. care furnizeazii
membrilor aeE-steJa a'cte de identit8:te. a'
fost confirmata - indi rect ......: de datele
iurnizate de compu ter privind faplul' cA
simpatizanta declasare ..pierdute" .:...:.. in
curs de 2 ani - patru acte de identitate
~ i doua pa~a poart e.
Ordinatorul a mai contribuit la te'c on-
tazui Empain
La 23 ianuarie 1978, orele 10,30, baro-
nul Edua rd-Sean Empain pre~ed i ntele
grupului franco-belgian "Empa in-Schenei-
del" ', important pivot al industrie grele
fra nceze, a direi cifrii de afacen este dE!
22 miliard e francezi, parasea domiciliul
din str. Foch nr. 23, urcindu-se in au-
totu rismul personal condus de ~oferul sau.
Imed iat dupa pornirea autovehicolului 110-
ferul a fos t obligat sa frineze brusc in
m ijloc~.ll ~oselei blocate de un motociclist.
In acela!1i timp , dintr-o camioneta care
venea In urma autoturismului au sarit 4
barbati ma s ca~i care i-au neutralizat pe
!1ofer ~j baron. obligindu-i sa uree In ca-
m ioneta. t ntreaga opera tie a durat circa
un minut, motoc iclistul care blocase strada
parasind locul tmpreun a cu rapitorii.
Citeva minu te mai tirziu , ~ oferul lui
Empai n ca re a fost aruncat din ma~ina,
nnun ta poli~ia . Este mobili zat 18 actiune
un importa nt dispozitiv poli ~i ene sc , co_
mand3 3ctiunii fi ind Iuata de brigada
antiterorista din cadrul Directiei centrale
j udiciare a politiei franeeze. Primele mA·
suri au fost: blocarea strazilor, identifl-
carea ~ i investigarea martorilor oculari,
nudierea ~oferului , preeum ~ i masuri de
protectie a fami lie i baronului, cu care s-a
sta bilit un sistem permanent de legatura
directa eu brigada antiterorista.
~6
stituirea paI1i8!a a itinerariullit uffiiat' de
coinandoul terorist care l~a rapit ~1 asasi-
nat pe lide'r ul democrat cre~tin it'a ian
Aldo Mora. ia descoperirea unet r'etet'e
ter6riste internationaie de frafic eli ilriite
la clasiiicarea irhplicatiilor tefori~tii6i
vest-german! in eatul Mora $i la aite
actiuni spe'ct.aculoase.
Grupaj realizat din presa lranceza
$i ve's t-germana
de maior Dumitru SUL'rJtN
Audierea ~oferului care a dechtr at cli
i-a a uzit pe rapitori vorbind limba gE"r-
mana a indruma t pe d pista gre~itii poli-
tia franceza, care a considerat ca rapirea
ar fi avut un caracter politic $1 ca a r fi
fost sAvtr!1ita de banda terorista interns.;
tionala "Baader-Meinhof" . Cu toate ina-
surlle operative tntreprin se, poli~ia nu a
reu~it sa obtina niei un fel de infornia\ii
care sa ajute la solutionarea eazului. Tim-
pul trecea $i nimeni nu r evendica rapirea
De abia dupa trei saptamini, rapitorii au
intrat In contact cu fam ilia, solicitind
pentru rascumpArarea baronului suma de
8 miliarde franci fra ncezi vechi (80 mili-
oane franci francezl noi, a proximativ 17--
18 milioane dolari S.U.A .). Cu toate eel
telefonul era pus sub observatie nu s-a
putut stabili nimic. deoareee s..a vorbit
de la un telefon public. A fost informatii
brigada antiteroristii despre convorbirea
avuta, iar comisarul care conducea acti-
unea a indicat ca la viitorul apel tele-
(onic sa raspunda terori$tilor ca banii
vor fi pla titi. dar suma fiind prea mare
nu va putea fi proeurata mai devreme d e
15 zi1e.
Dupa doua zite ra pitorii .au revenit
telefonic flind tn~tiin~ti asu pra acordului
privind rascumpararea, aee~tia stabilind
m6dul de depunere a p'l a ~ii ~i efectuarea
schimbului. CUeva zile dupa aceasta, fa -
milia bar onului a primit fotografi a lui
Empain citind un ziar di n ziua respec-
tiva, dovada ca acesta se afla in viata.
Ba nii au fost dU$i la locul de predare,
a$a cum se stabilise de un m embru al
familiei (In r ealitate, of Her de poli tie),
insa r apitorii nu s-au prezentat.
Un timp legaturile te rorist ilor cu fa-
milia a fost intrerupte, dupa care acest ia
au revenit cu u n ulti matum solicitind
ju m atate d in su ma ceruta in itial. dar eu
plata imediata $i respectarea stricta a
indicat iilor Ce Ie V Ol' da . Ei au ales 0
zona vasta, in jurul autostrazii din sudu l
ca pi talei fra nceze. precizin d ca indicatiile
u lterioare VOl' Ii traosmise p ri n rad'io
celui care va preda b aoi L
Imediat s-au Iuat masuri de suprave-
ghere discr eta a Intregii zone, de ver ifi-
ca r e a iesirilor d in autostr ad a precum ~i
a mi jloacela r de comunicatie, operatie la
ca re a fost angr en at un ma r e numar de
agen ti de palitie. Autoturis mul membru-
lui familiei Empain (ofiterul de politie)
a fost echipat cu 0 statie emisiei-recep -
tiei de legatura Cli roiipitorii SI Cll 0 alta
mascata, cu care se putea intra in legcL
tU ra cu statu i major a 1 operatiun ii.
F ilaj ul clasic al mas inii in ca re se aflau
ba nii a fos t mod ificat , tn sensul ca 4 au-
toturi sme au fost plasate in fata obiecti-
vulu i $i doua in spate.
P e autostrada indicata, la Km 25, te-
rori $tii au in trat tn legatu ra cu cel care
tra n s porta banii, spu ntnd u-i sa opreasca
in dreptul u nu i zid antison ic, in care se
afla 0 usa. tn momentul opririi, . dOi In-
divi zi mascati, ina rmati cu pistoale mi -
traliera au ieSit pe us a a mintita indrep-
tindu-se spre autoturism. Daua din rna-
$inile fil a jului aflate in ain tea obiectivului
au oprit , intre rap itori $i politl$ti anga-
jindu-se un schi mb prelungit de focuri.
Ca urmare, unul dintre t eror i$ti a fost
ucis, al doilea r a na. Au suferit ran i
u$oare, doi poli~i s ti .
Cei doi terorh;ti au fost identificati in
persoan a numitilor : Daniel Duchateau
(impuscat mortal), care in 1963 a jefuit 0
ban ca, fiin d condamnat la 15 ani In-
chisoare (liberal in 1972 pentru "buna
comportare" , dupa ce simulase grave tul_
bu ra ri psihice) ~ i Alain CaiUol, de 36 ani.
fast arestat de mai m Ulte ori, angajat al
un ui m agazin specializat in v inzarea mo-
bilie rului de biblioteca, domiciliat in
apr opie re de Montpellier , tntr-o vila
luxoasa cu piscina. cUn oscut d e vecin i
ca u n " negustor onorab il" , plecat adesea
pentru afaceri.
Dupa primele ingri jiri m edicale Ca illol
a fost de acard ~ a- l eliber eze pe ba ron.
fara insa a-si demasca complicii. El a
soli citat comisa rului 0 masina cu care se
VO l' plimba p r in Pa r is, urmind sa faca un
apel telefon ic de la un post public, pe
ca re-l va alege. Dup a citeva ore d e inte-
roga tori u, comisarul, un bun psiholog, I-a
determinat pe Ca illol sa telefoneze din
biroul sa u su b "cuvint de onoare" ca nu
i se va identifi ca nu mar u l de telefon
fo rmat.
Caillol a fos t [oarte hota rit in d iscu -
tia telefon ica S1 uzind $i de paroia "mor-
covii slnt copti" , a determinat eliber area
baronului. La doua ore dupa con vor bi re
Empa in telefon a sotiei ca a fast eliber at
$i se afla in P iata Operei. Dupa prime Ie
declar atii a rezulta t ca dupa rapire a 10-
cuit tntr _ 0 casa, tara a putea da detalii,
apoi intr-un cort. P aralel cu interogato-
riul baronului, a fost identificata $i locu-
in ta d e u nde telefonase teroristul - 0 v ila
obi$nuita, Ia per ife ria sudica a Parisulu i.
recunoscu ta ulterior de baron ca fiind
locul detentiei. Vila fusese inchiriata de
un bar man care tr iHa tn concub in aj cu a
prostituata care a fost retinuta, polltia
identificind al~i 3 complici care au p arU-
cipat la r apire. Cazul a fost rezolva t par-
Ual - b a ronul Em pain eliberat, sum a re-
cuperata, insa an ch eta continu a pen tru
depistar ea $i arestarea tuturor celor im-
plica ti in acest caz.
Maior Alexandru ANCA
67
Comanda Dr. 0426 Aplrut : septembrie 1978