StN I)lt( )Nlt.rl- (ll'.1_Li | ('.

\lllr
.\.lU'l-A
l)liSl'l{li I'}l{(}l}l,IiN'I.\-l-lCr\ l)Sl }IOl-O(; l( i
,,\ I'llOIrl:lSI I t.O R SOCI.\ I. t

Irc
i,, f()lttc profcsiile strciulc llcrsr)nalilillcx cstc ccl lt'lai inrpttt-tltttt ittstrttttleltl. (irlrllita
s'licitirr-il,tr ,: llcribilitiltii ci cstc snlrritl uctiurrilrrt lloilslre. \lichrrcla lJulint u rlcz-toltllt tllr collccl)t-
ttr-itr asiptilurc c1 ccl rnctliclrl. in privirrt:r proltsiiltrr socialc (pt-rrlesrrr- ttlltcatOr. llsihtll<ls-
asislt-llt
pteclical. sociolog) car-c. i1 tirnl'r, s lr ctlttplctat si tlczroltltt
l:.a r,ctlclr iu r-loctctr.rrl
-'lorkirhtrlic-' ornttl carr- isi lbloscstc lttcscria cll pr' tttl tlrou. ltl
ipgriiir-eu irglnuvilor- pcdugogie. psilrttlcr-irpie;i nruucir sticirtlfr se reglise;tt'acellli lrtcrtt- I)ctiti'tt tlit:i
Lr'ul tlirrlr-e aecstc dcirncnii nu Sc s[lr-cillcii siiuritirr conli-rnn clrt't-ilt Ilcr--ilstl] pr-olcsic lilcc tliai ttlttlt
('tltllt'ttVclslt itltt'c
tlecat szr iuter.r,ipit cLl conccl)lc cognitivc- cu ilrtlnrnrirre;ir':.icticit- cu nonlte ntot'ltlc.
clorirtc;i tcrlcri- paftca sullctcascir a nirrrrcii cu t lrrticnii cstc lttsatl la vt,iit irttAlrlltllirii.
pelrtru \\j. Schutitl[rarrer.'in titlul cru-tii: '',,\.iuttrrre iirrli a.lulor-. L)csllle prrlblcrllatica
-'sitlclrotrlttl ccltri
iut( il
strllt:tcasca a prolesi ilor bliz,l'rtc lte irrirlrirrrot'arL- tL-r'ntentrl ''sirtclrorn social'- sitt-t
care a,ir.rtir'' s-arleflnit clin obsen'urt-a ltelf'ectionirrii t'linarnicii Lle gr-up a celol'curc lru tllr'sct'ii s()e
iillc.
i,r gr,ipele de lpclr s-a ciiscutat rlesprc problcrrrclr- tle pcrsonalitaic alc nrenrLrrilor grtrptrlui- l\st[c],
s-a cristalizli {i1 ce i1 ce rlai biite tipul '-niutor ca ailtoal,rlit'are". Asif'c1- cl ;.t tt-lts rttetrtirl Pt'itl
co'ceptul sziu ci inq;igi coorclonarorii- conclucdtorii- toti ct-r o crperienti nrat'e ir-chiric slr krca tttl clbii
de autocgnoastere gi sd invete sd facir paralela intre trlirile lor si cele ale colegilor-
l-sipclroinll celor care"ajuth estc g-selexiunr'a anttntitor caracterislici pcrsotrale prin care
ajutorul social devine. prin priinra O.r.'Jiatii p"rtonil.. ,- tolrria'deGali Pl6fenatica de bazi
a
c.lrci
celr,i care suferd cle acest sinclront este orientat-ea cilre un eu-id5:al apartinand iataclei sociale- a
fut.ic1ionareestepdzitidetlt-l1u.c'qtjcffi.ffiFhuicirrnca'9i'tevoiadea1r'rtor:
reciprocitatea gi iltimitatea in;fiI-tii este ocolith. \er-qia de ajutol a celui care a-iutd este ulare-
clar

in intr-egirle san partial incongtienti. Fiindca fonnele de exprimare nu au fost dezvoltate' nll se pot
djfelentia si atr-rnci fut-rctioneazd 1a un nivel primiliv. Acest lttcnt se manifestd printr-o abilitate
ca
scdzutit de a-qi exterioriza clorir-rlele. .r\cestea sunt mai degraba acunnlate gi clupn aceea redate
reproguri impotriva lumii inconjurdtoare ("cdte am fhcut eu pentnt voi gi iatd care inri e rdsplata").
daci nn se gdseqte o lbrnrd indirectd de exleriorizare a dorintelor.
profesiile sociale 1u sult ocolite c1e transfornrdrile de identitate. Cel cale ajutd trebuie si ia
s-:tu
i' considerare cd s-ar pritea sd nu mai fie nevoie cle el datoritd faptultri cd vremut'ile gi modele toale
schimbat. I)e exemplu. doctornl va trebui sd concureze gi cu un tirllduitor gi cu un gatrlatt-
acestea fiincl cazrri care arati directia de clezvoltare a acestei nreserii. lndivizii ?r-rcep si idealizeze
diferite, care uneori se gi contrazic in dil-erite icleologii ale unor grulrtri qi secte- Imaginea
'alod
ideald a celli care a-iutd- a profesionistului care i;i face meseria indiferent de salariu 9i de
iatlde'
urniAdu-gi cortgtiinta. se clestraml-
. Diferen{ir intre Lln conlportaurent altmist qi untrl egoist este- la r6ndiri ei- o consecinti a
arrrrritor. tbrnre sociale r1e clezvoitar.. Dl-n fraliza u.estui ionrportameut se poate da rtn riisptttrs
ilrrebdr.i inrportante. lntaginile iclealizate ale pesonalitatii celui care ajutd trebuie vdztlte
'rultor
critic. De nrulte ori. el mai nrult stricd clecat ajuta, De fhpt. nu trebuie sd construiur o inlagine idealh
a upei persoalie perf-ecte care ajulir (etlucator. nteilic- psiholerapetlt- preot. profesor'). Intelegerea
slabiciunilor' gi lipsurilor nolrl1r.e gi ale celorlalti std Ia b:rza -ttttttiajy!91efi-gi91t.- .l
perl-ectiunea nu eixista deCat clacaie a.sduncle sari s.Jien.-agii aclevdr-til.?rin aceasta- aclirttlea
cel.i czrr.t- a-iltii igi picrcle orierrtarca. NceristAncl clez-aniirgiri sau gregeli. cLur poti pretinde cii lc
prclrtcrcz-i- ci lc indrcpti'?
.-.. .!r-,,.-.-.1,,r ,,I-. /.,,.,-. .-r,- rrr r\/\ ei,.,r,., a1u ti"
l.lr.r'..itzt-r altrri colsrrlrul intcriqr. "buntoul-ul" (ancr.-1.- I]l-l\i). Sintit't-lttltrl celtti cat'e
.e'uti'ta ticr.-rritai pirrtc rl structurii pelsonalitil{ii- clc a rnrruii'cs-tll pr-epliile-cllrrirt]e 5i -sclrtittlr'trte-
-ct,,iiar,j.ctttrlltt;.tt|itillllll.Cl1ttltlltti1ltrtctlt|rirrtarlgi|rilil.cstcli.,ltr-te
tltr
socilll.,. i::.r'trrl cri Llc siirjrirlric,i 11,,rili i -.1.1!_'1!f:i._i ,f cilt.,r' .rrrc lrtcr-clt.ril in ..lontctlitil socilil
sc

.;c.'i,..ilitlrct,ili|i'stdttilrltis1t.iliijJiiurl,.:r.1-1111.''--,|;1{|5:tiii.irilirr.i1',11.,:r'ltltrll.i
 clocunreltati statisticii estc aceea referitoare la nredici. Personaltrl tle ingrijir-e a boltravilor,
psi[ologic gi pedagogic, nu lr tt'ebui sri se clil-erentier,e clin acest pttnct clc vc'dere cu rlpt-oape Itintic
de nredici.
Trebuie luat in consirlerare taptul cl irr nici o altd grupa rle nieserii tlis{irnctiile ttrt srtt.tt rnai
asculse gi mai bagatelizate ca in lunrea mc-tlicald; aici se rn:rrtilesta ccl nrai ttlttlt accst sindronr ''31
(r'rirr' "r'
celui care ajutd". aici sunt acceptate ;i sustinute slabicirrnea- lipsa cle ajtrttlt'- tlcl'cctllloa$tefe-
probleptelor euroiionale- sentiutente consitlcrate "gre qeli" care ntt trebttic sa pitcz-c sttb rlici o fornli I

inraginea perfecti a purtittorLrlrri halatului alb.

Daci lnulti dintre cei cu prol-csii sociale incr-arci si-i convingi pe ceilalti ci a prillli ajutor
*_Jl,rl este q 1-uline- e tot atat tle ader,hrat ca ei ingigi nu sunl intnttotul cot-tvinli tie acest aderar',
--i\proap.
toti nedicii care s-aii ocr.rpat de alti rncdici bolnaritrupc$tc salt strt'letctte alrag aterttia
asspr-a acestui fap''t- palntrtrii care alr sr.rcces erplicind celorlalti ca bolile sLrllete;ti se pot vindeca. ,_,_r ,,ir
nu-gi ltot convinge propriii colegi desprc accilsta.
;.r;'.
altrtrisnrtlltti sllllpllr
Despre antropologia
intcrtlc
Or-uul este dependerrt de cultura. El nr.r se poate inrlulti daca ii este retlzatl structura
sintbolicii a lumii sale inconiurirloare gi posibilitatea identiilcarilor satisflcitoare. De aceea, cel tnai
ntare iu1puls al oarnenilor este de a avea o relatie cu ce ilalti- i\cest irnpuls se poate obse rva ltlai ales
ip copildrie. De exemplu- un copil care s-a pierrlut in nrultinte tle tnatra sa va iace tot posibilul sa o
girseasce. in tirnpul in care rrlanla esle departe. toate celelalte sinrturi (curiozitate. tbatlre. sete) i$i :it1,-t,t
St czr
pierd dirr valoare, ele flind posibilitatile de satislacere a nevoilor rintase.
sd Vat
Ceea ce o clif-erentiazd pe nlama sau persoana de ref-erint[ a copilului fafd de celelalte
izvoare de satisfacere posibile este capacitatea de a intra in clialog cu copilul, adich de a teactiona la
CLI]II:.
actiunile copilului care constrr.rieste rnai departe procese circulare honleostatice. Aparilia acestota
presupuite ca persoana de ref-erinth a copilului sh poati indeplini nevoile elenetar-biologice (foame,
sete. caldurd.ifectiune) gi- mai mult, de a preltra sarcina de a proteja qi de a intelege copilul aflat
intr-o situatie clificila care ii provoacl spaint6. lvlentinerea homeostazei pare sd nu fie stificienti. de
rnulte ori- dezvoltdrii ornului.
celttt
Nu trebuie sd insistlnr acllrn pe exceplii, acele cazud c0nd copiii sau ntatntii ntr gdsesc irr
pal-tt
relatijle cu ceilalti rur motiv clestul cle putetnic gi tind nrai nttlt pe distantarea de acegtia. Acest
nitnt
comportantent se obsen'd nrai ales in cazurile cle ar:tisn-r inlanlil incd din primele luni dnpd l-]a$tere-
tri t-t-tt
prir-r absenla interesului social. Aici nu existd, datorita unei detrcienle incd inexplicabile. capacitatea
itnar
onrului de a i-r iuteresat t'le contactlrl cu alti oanteni. De aceea- copiii autiqti srttlt deseori depeildenfi
cle constanta lumii inconjuritoare gi srifera de panica atunci cdnd in cercrtl lor iutrd Itrcruri strdille'
Datoriti taptulLri cd clereglarea nLt apare spoutau- esle neroie tle ntare voirtji gi mdieslrie aparintilor
sag terapcutr:lrri cle a dezvolta interesul copilului. in alte cirzud (prezente la ntttneroasele persoarte
cirora le este f ica c'le "apropierea sufleteascS"';. rirnirea unc-i preclispozitii de relationare a dns la -lrl
fiica in flala unor relatii- acestea tlinci corelate cLr posibilc noi riniri. irr spatele acestei liici rdrninc
rurit
totu;i nevoin de atbctiune;i cle aprobare narcisiitir. Copiii care "se ioach nrai degLlibri singr'rli'-' L)c
nraturii cArc sc sintt hint- in singurltatc- toti au srr['cr-it in copilirric rie r-iniri rtarcisiste. Intr-o fbrttrrt
r!!
elementitri sc lloule obscrva aceasla la copiii carc. tie excnrpltt clrtpit o lttn-ga setlet'c itltr-lttl sllitlll'
I'it t
paf tolal rLrpli clc llcrsclaua la care se raportascrzi inaintc;i a cirrei lilrsll a tbst Ia irlcellut nlatlit-estlltil
ca 1l
i.','i,'r s",1,,.. rlc nt'liuiyte- clc liica pi tlrrrerc- Acurn pers()iln'a r-ste rr:spittslt: cilpiltrl actiotrcazit cll
gp;r otliniorrlir ltlrit rlc iubitl:r r.1r nlii cristii. I)e cclc nriti tttttltc ori sc llot clcprili astlcl rlc
l)cr-sorrnlr
llrlti *rrlir,tr';li-.1.r'c tlcrrs.'l,ile.]e tre.'slt'ir. uirrilt'lr l)cl'lliut('ltlil. tlrttticlt. it lltVi,ii tl.',.lilrl,'i'lt t'trIilttlttt l)r
tlt
intr-o r cllrtic ltrtiirstti plilintc-cr''pil tltrcc lir rlisliltlctirr crrl-xtcilitii tlc rlilloq. ,'\ccstc .lcl'ittt.i lttlie ltle
"sitrrlntnrul ccliri ciu'c lrirrta--.
]f)ltcli uit r.trl inrl.r,r.lurtt in
 trat-tstr
ot-ittt-tt

Cum se ;roate sciipl din aceasti capclni I pelltr\

Cum pot schimba ceva? iurptr

Itelatii. Analizati-r'i relatiile clupii un crileliu ierarhic. Vi consicielati egal ctl ceilrlti saLt srtttteli' ;::l;
c1e pirrere cd ace;tie sunt mai ''mici'" qi au nevoic de a-|utor'? ['irtrtati sittratii itr carc.,'ir pcrtllitcli ccca
se ilti egali. Dacir. de exenrplu. r-rn copil sputle cii-i esie scte. nu slriti intediat sir-i adtrceti apa. ptrt
I

Llsrc tdniir gi poate si-;i ia singur. Iclentillc;rti astlel de reactii gi in alte sitLratii ;i incc-rca!i sa vi .li].tl
schinibatiatitttclineir. 1l1l-ll(

Iichilibrul intre a tl:r;i a lua. Daca dcscopcriti ci avcti scntinretrtul ci strtrteii cel carc da itilP'
ilttotcleaur-ra gi nlr Lrril'lte;tcr nintic niciorlatil- iutlepliniti-ri o dorinti pe cat-e tl areati tle rrlr-rlt- De chirr
cxernplu- inclraz,niti sI-i cereti colesLrlui si ra ridice hirtia cAre a cdz-ut linqir birotr- pcrnliteti-ra " Crtt
si llti slabi. porr
Sensul vietii. r\reti senlintenlrrl ci nuurai anga.ianrcntul durrnc-avoastt'ii tata dc cc-ilalti tla sctts
jr-ttc

vietii si ri transti'rntri in ceva special? incercati sa alchtLriti o lislir cu altceva ce ar itrttea ill'eri itcirr

sens.;\nalizati aceasra lista si incercati si va1 aurintiti rle ce ati inceput sil relruntati lir aceste cau
aspecte. Poi
Sentinrentul stirnei de sine. Desenati o pri-jitura si inrplrtiti-o itr bucdti carc sii reptezitlte a cAta cit
par.te din stima rie sine o reprezinta ajutoml pe care il dati. CAti intportantii att alle acliYitSli'l eqt

Daca ati ales ntai mr-rlt decit jumf,tate pentnr ajulor. aceasta este deja utl setrnal de alanlrd.

Tipologiile "salvatorilor"

Cel care fericegte. Pur qi simplu nu poate spune 'hu" gi uu este niciodati f-ericit. "Cei caLe pe il1"
fcricesc" sunt persoalte tipicare gi par sd atragd ca un magnet oattlelli care au tlevoie de ei- Ei interl
sult de pdrere cd este cle datoria lot sd aibi grija de fericirea celorlalti, Tipicarii olganiz-ati aiuitr
reiictioneazh la o cre$tere a cerintelor cu incercarea de a se organiza 9i mai bine (patlze de nrasi
ntai scurte^ trezitul mai devreme). Tipicarii spontani sunt cei care vor si indeplirleasci pe ioc 1. "f
6icile rugdminfi- celor care le cer. Toate aceste persoane- fie ele tipicare sau spontane. prefeld
si sulere rnai degrabd ele insele decdt s5-i dezailigeascd pe ceilalti. c1e a
t']-,
',
Szrlvatorul. ,Acesta este prirlul solicitat de cei ailaJi in crtzd. El lasa tolul balti penint a-i ajtrta
pe cei in nevoie, chiar dac5. aceasta le cere multe sacriilcii persouale. In final e privit de cdtre
ieilalti ca "but'l de folosit". Salvatorii igi sacrifici sl'era plivatd petltnt a fr intotdearttla la qi al
indemdna celor care an nevoie;i traiesc cu spairna sunetnlui soneriei salr a tArAitului telefolrului'
Cel care face daruri. Cum ln-a$ putea sirlti eu bine carrd inti ctrmpir o haina nortd- in tirrlp ce
coltiii clin lumea a treia llu au ce imbrica? O persoand de acest 1cl este f-ericita cind face tttt
caclou si poate observa expresia de l"rucririe de pe firta celui care il primit cador.t]. Ctt toate
accstea- ea cliruie pdnd cAnd nu-i ntai rintdne nintic clecit sentintcrltc de vitta;i tle epLriz-elc'
Ciucl aud rje sitrratiile cle crizi clin luute se sintt cleseori rispunzirtot'i petrtrtt treintplirliler lcL-sttrl'
nc-r'oi.
Slrituitol'rrl. \lrrlte llersoalte sirut nerrriu sir se clcstlinuic. Slittritorii ittt drtr-Ltl de e-i att-rtSe l)e ccr
cilrc rlu nevoic cle cineva car-e sa-i asculte. Ei pot fhce cu proirlerttele tc'chi sit ltplrrfr itttr-t-t trt'rtli
pr.rspecti\ri;i ltoseda clcseori talentul clc rt se tlcscr-rlca in sittratii cottlplcrc- Itl senct'al- ttlt
tinrltul lor cstc rlcclicar rclatiiltrr in clre ci rluu slutru'i. il stirttricsc pr- llizcr;i pc tillrll tlc llt
bcnzilliric. pe 5cl-. 1tc pitriuti. iar problcrnelc cckrrlrlti lc 1;ttt ct'cir rtopti (1e ills(Illlrlic. Pc tlc rrllfL
l)in'te- Ie cstc llcrr sir giseliscli pe cincr.ir clrrc sli-i iiscLtl{c;i clir-Lrilt sa-i sl"rtttlll ill litll
tolltc
l-t'tlltlcrnclc Ir-- e lrlc lc lrc. ]\lrrlti rrrr,si tisurlir inslr nici lte e st rise si sr ll\L tllitl iti sIlllclt'
scrrlinre ntcior eclorlrtlti. lirS.in.l rlc 1-.1.qrpl'i11 lol r ilti.
tlr,: r'rtlitorrrl. (,)erolitrrrji .rrirt lrut.i ,ir,-iclrli ,lirr-c its,irn lririielt it(rirttilltllrri li i,tii tsrll.ri;t iil''
ir'::ir)l.j:.itl);litlrtcli tle ;t i i)!l'(-rii l.c l.ti:rlf i. tr-illilllilttii.l :i' il:.iitl ll; ,.1,-'i il ilillllr rrlr"r'|L!( i l'i i''r

I
."" a: r*:r+.,3;q,t;
$.-+.ffii1'# ltri'i+.Ei:?'f Fi4i;te,'-rye.f tP i^r.$'i- -i
 Sintlrortttrl celtli c:tl'c :rirrt:i ;i I iatri r:olitliirni
C----
+ep i+U.orrd 11 inlmt tle ntrrlt ;i in lirnhrrirrl rrzrr:rl; itrbirr'a clc aproltl.,.'irl-cotilit Jt'.l,rtitttrt tlc n s'.:
) il

VJ.:L{zt r.h., UIA-&tlf^ ecclonr carc sc srrclillcrl pcr.}llu priet,--tri- lirrtrilic. t,,icgi
i:tLt t'ltirtt' PClltllr
rirrttatt ittlottleattttlt pt' I'lrrtr iL'utlrl,l.rr. \t'rlliit stlrlt
" ".b:f.:)Y-,;,*,otp irr tirrrl') ec l)r'()l)riile rreroi
Lttv'c^>r1'kj;f,l,trir{titr.,trrl ('c lirpt iu:1,;11.11' rrtr':tr'i ri(\(ri rrlil (lt
pirrrr rrrr rur.ri ppt. sc irscur}rlt'tlc
I[Qltlc|tttttl pt't'rlrtit sri aitrIi'i
FIi.tLlfrrcL ,
i (at'o ' it\
\__ I'
('tl ne :t.i tr tol'rtl fl ct'l cir rc it iu t i
n | ,* cil'c lc inrlcplirrcstc lilr:r czilztre- tlar 1tc cttr. tlLl lr--ltl-li'lri'-srt tlicit'Jltti. -'\stlcl-
^*/ttfle,,tLu,$illc
."1 ...i't'-dl , rlrr,i nursrrrii-'cstc ilrcaplrbil si;rriurcascit ir.irttot yi clriar )r': itcccIl!'i.lcclt cit arc
tlcruie rlL llliri\)!' ''['c tllittc tttl ttr;i llot iritrla- tlltr 1--"''1 tllitclir sii-i aiut 1-re cciil';ti"' 't.'il :tlll'l lirt'tltttlir
.i

s''tlllil cir( l.rl;ilr- tlrrcc Ia rltrl-.t11,1a,,ra. Ccl carc- alLrta;i tlcltittttrrtlttti sc ul-lsi-sc il\tlcl lltl'-o
<'-
l l l I a r'(l ulri l !l(t'A,l!tr
l

Pt'inlttl Pi-ts: lutorellerilr

"N,r ;xff sclrinrba prin a.iutonrl tdu aproape nirtric"- spr.rlre tefapeuttri \\'. I-loilllran Si cirlc
rltttorellcxiir'
r.rca si s.l,i,{,1l. cr-r zrclevirat ceva lrebuie sd iasir clin acest cerc vicios. P.rirnul plS t'Stc
(atlera X) Dt ce llu suport
Si ca urptari-. r-irspuusul sincer la intrebarea: de ce \jreall si a.itlt neap-rr-at?
ia r',,,1 oilnt'ill :,1t1'et-illcl. irl lirllp ce allii pot trai foarte biue crt asta?"
I)c :.r. i.ti.i acler,Sratul setrtiment ora,rn, este: Eu nrt vi vreatl fiindclr I'oi nr-t tlli lcceFtati
asa

crrrir sunt gi tttt-rtti ciali ceea ce atr nevoie!

Cel care ajuti cleline Prtterea

Acest lucrtt se poate recluce la cele dou6 puncte principale pe cat'e se ccrnstntie;te sittclrotllul
celtii care aiLrtri. Cine da ajutor altora poate, pe de o parte, -sd at . $i pe de altd
t-t9l-o,€ r9
parle sa-i lircir pe cel]g4l ig__!g_dlp9lrllel11]-J19-el. devenind 1!41!u!ql4lc ;i neai lpci
ca
Astl-el p#i. tt;aiitr.to U,* ta ga-nOut ca€gF-gl,q1JrLin. construitrdtt-;i cottceptia
"ULl!€li nu este clemn sd-i of-ere ajutorul, adicd nu-gi poit" perrnite sd primeasca aiutor- c'leoarece
'imeni
imaginea sa ar avea de suferit'

Desprinclerea

explica:
9.1 rrrai greu este sn ajuti o persoand 991! r-1[4i lg-11$q$rt. Teraperttul Htrtliratr
..1rragilati-r'i ur.r 1eat1r cle r.narionete. Cei car-ijuta-are *4rCsF.aiietine Puterea- ci tiile slbrile in
.it'ttlitrtl sJbrilr-rr"
rrrani. $i sir'te o teanrd panicantd la ginilul a ceea ce s-ar putea intanrPla claca ar da
De aceea sintiromr.rl s-a exiins gi ca rur sistem cle apdrare. Ca trrersoani cat'e aiuti poti
cigtiga
r€-c=1lt.g?!le]::1;i achniratia th.rpd care ranjegti. Dacit ii refuzi celtti care a.ittta acest
lrtct'u' ntr-r rIi:t]

rltnlatre lllllllc '

D*rr"nul spre acceiltarea propriilor nevoipoate li parcurs nuntai i-,^,..--.
: --^^+- +: -^...-,,,..-,",,,-.^: in preze|ta ttttui trlate ca1ll1 al
e'o1jopal. r-lgccsar pcntrir a,l.icop.r-i teurerile- pentru a rr--aliza cli nu sunt r'itit tlc ltllletlitrt'toafe
par- per11r invingerea lor gi penlnl a clescoperi ca nralionr-trt rari'rtine iir })icjoilre ;i
cillca rlrLi
]lrccu'.1
clnrmu] sfbr ilor'.