jr.,r*-l*.

,f d';
l. \
"{t
lI
, !,*i tt,i i
t

2 PSIHflATRIE
tYt|LEA SIEFAN

2"1, mEuvffitTeffiffi& psflfr"$ffi"tu3ffiTffiR18 A effiptLUH",u

$t A ADffirEseffiNTUrU!

I)ezvoitarea copiluL-ri consta in esenta. iir procesul complex de trans-

fornlare a zigotr,rlui in inclividul adult. Dar, asa clul sublinla J. J. Rous-
sear-t, copilul nu este qi nu i:oatc fi privit ca Lul adr-rtt ir-r miniatr,rr5. El
nu. p:oate fi deci raportat exclusit, Ia tiparele aclultului Ei nici nu poate fi
inteies prin optica acestuia. Copildria, ilroces de socializare gi umanizrir.e,
cle asilnilale a r;niversr-tIui socio-cu1tr-rra1, este un fenomen comlrlex ce
dispttne de formule pnoprii, specifice, Ele trebuie rninutios o.nalizate qi
cttltos-ct-lte pentt'u a pr-ttea pltrunde in intiruitatea sa creatoare, Este con-
di{l;n indispensabii5 oricairui efort cale, plecind c1e la recunoaqterea im-
porLan{ei dezvoltarii laturii psihice s copilr-rltii. i;i propllne s-o infeleagn,
s-c stimuleze qi s-o clir:ijeze in ciileclia dorit5, la adapost de riscuri qi
sunpllze ueplacute.
Se poate afirma cu certitttcline cd, La copiI, legatr-rra dintre dezvol-
taren sr,maticir qi psihic[ este extrem de strinsa, ciqtiguri satr dezor-dini
ale ltnei laturi rasfringindu-se cu plornptitudlne qi foarte vizibil de cea-
lanti parte. Afectiunile sornatice, chiar qi cele banale, se intovaraqesc de
incetiniri sau de opriri ale clezvoltirrii psihice Ei chiar de piercleri ale
achizi{iilor cleja insuqiLe. in acelagi timp maladiile psihice (reactive, endo*
gene, psiJrop;ene etc.) sint ctt tlnlt tr-rai pregnant decit la aclui: irrtovara-
Eite sau chiar r'eflectate prin ctezordini sau tulburdri somatice, punind ast-
fen na grea incercare experienla specialistului neavizat.
$i mai strinsa este 1a copil interdependen{a dintre dezvoltat'ea psi-
hica ;i cea trtotorie qi li-r'greqim daca afi[,rnam cA cele douil compoirente
sint alrroar:e inseparai:ile una c1e cealalta. H. Walloir sLiblinia ca : ,,acti-
rritatr:a motorie, in masura in care este intenli.or-ra1i, tiu poate fi seprrlrati
de clonreniui cr-rnoa;te'r'ii deo.arece inteligenla se construiegte in acfiune".
La rindul siu, contir-rutu1 rrielii psih:ce a coprlului, nivehil siu c1e clez-

256
 in qi prin activitatea motorie' Aceasta face ca' de
vcLltrre se exptimh
,i;;il; i;.;;il .a'.. .onsiate existenia r-rntti paraleiism, a unei collcor-
clante intrc nlr,erttlile clezvolt[riicelor cloui sfere c]'e activiiate strirls
los,ric
_'-o -' intr: elc'

2,1'l.FACTORllDEzVoLTAR!lPslh!o.foq0ToRIl
acet'be qi productlve
Deqi a corrstitr-rii obiectr.rl unor inclelungate,
co,troverse, profriorr, resor"tr:rilor inti,re
alJprocesuiui dezvoltirii psi-
h;.;. ; copilLrliri a r.mas inca i,sr-rficier t clarificat,.

iils:
)LiS-
rl
. -trl
efi
;:1i-L-,
Obselvaliilel emllirice, clar mai
e$i la ;rcitmr-tlarea a tot mai mttlte 1i f
rcn" icleea clublei detern-iinari a dezvoltir
r i1'l- Ltil ilroces ln cal:e f actorii imr;isctt
-l;i_'i strins rnoclelindu-qi qi ajustindu-qi re
I
lqi Subliniind interacliltnea lleces

. ',.1
I L-

,ini
:ea-
-de
ale
':1o-
.:lr[*
.
-+
.51- tat'e se pot realiza qi exprima int
fnnc',ie de istori:r ir-rdivizilor, de me
'- -; seL,: atitudini, deprinderi, tras[tul'l
:nte vicl fiindci au fost avantajate, in
.cLi - ilerlin, in tin-rp c: altele pot lipsi
atii concii!ii. ceea ce
intr-o lucrare cle sintez[ Anastasi (1958) arata c[' in sa se 1:ri-
: l
.^..1( l

trebuie r[s-
l
ve;te roluL ereilit[lii gi al nlediuh-ri, intreoarea 1a carre
j

267

U-c,348
punda nu se mai lefelA artit la ,,Care ? " saLt ,,Cit ? ". ci rlai ales i:t
,,{i-Llrrl ?i( se combina factorii biologici cu cei sociali pentru realizarea
nenumAratelor variante inclividuale. Centrul de greutate se deplasea;:ir
astlel spre o inlelegere dirramicit, interaclionalist[ a fenomenr-r1ui dezvol-
tirii psiho-n',otolir a copilului. Aceasta conceplie este foarte bine sinte-
tizatir cle cAtre A. Chir,,cev (i980) care, referinclu-se ia problema inter-
acliunii dintr"e ereditate qi mediu, susf1ne ca ea nll comporta un rispuns
general, ci se difcrenliaza intr-urr foarte mare nutndr de r"aspunsuL'i
particulare in funclie c1e : o/ natr-rra proceselor psihice ; b/ gradul lor
cle complexitate ; c/ nil.eluI atins in clezvoltare ; d/ etapele mai timpurii
sau maii tar.dive ale psillogcnezei ; e) particulalitalile indivicluale a1e
copilului,
Se poate corrclLicle, aqa cum dr: altfeL subliniaza qi J, Piaget (1973),
ca Cezvoltalea psiho-rnotorie a copiltiiui este in ftrnclie de douA grt4lc
cle factori : n) factori ereditari gi adalttarea biologica, de care deplLrd
nrirturizarea sistemului nervos gi mecanismelc psihicc gl'etnentarc, 5i
b/ factori arnbientali.
Factorii erec{itari. hi,:oril"estnbil copilul vine pe lttme clispuninc r1e
un cchipririne'nt genetic LI este constil;ttit din factori generali gi factr-,i'i
indir,icluali. I'actorii general,i raspr-rnd de intregul sistem de tritsiiriri
cornllne speciei gi controleazA, intre aIteIe, procesul de rnaturizare mot'fo-
J.ogicir, biochjn:ic:r qi elec:trogeneticir a sisterlului nervos, proces cal'e se
desfiigo iui intr-o aceeaEi ordine pentru tolr indivizii. Factorn incliuitiu'tti
sint cei care dirijeaza acele trasaturi inscrise in codul genetic in masr-iril
sa particularizeze, si cliferenlieze indivizii intre ei. Sint tot mai nulue-
roase studiile cLtre clemonstreazl e>:isten!a unor difelenle indiviclr,rale
eviclenliabile inca cle 1a na;tere (Brown, 1964 ; Birns, 1965 ; Stone ql
colab,, 1973). Dincl posibilitatea clescrierii a trei tipuri de sugari (hnis-
titi, activi qi lntermediari), aceste s1;uclii int[resc Ei opinia exprilr-ratir
de Berr.v Brazelton (1969) c;i ,,fiec:are nou-niscut este un unicat".
irirr.i doar ;i poate, atnnci cind se discut[ psihicul u]ran se \ri]
avea in vedere faptul c[ e::eclitatea oferd doar tln ,,set" limitat de dis-
pozilii sa.u cle clir:eclii mai rnult sau mai pulin ferme de dezvoltare, l-tit'c-
iul qi Limitclc i'rrayiure pcsibiie ale acestor disponibilitlli poten!i:r1e"
Aceastl insearmni si c;r foartr: ptttine clin particularitlfile sociale a1e incii-
vich-rlui sint innascute, Cee,a ce se transmite ereditar afirma F. OsterrLeth
(1960), qi acest pr-rnct cle veclere este larg raspindit astdzi, nu sint carac-
tcristicile psihotogice sall tnorale, ci anurni.te dispozilii care faciliteazii
clobinciirea in cursul vietii a Llnoi' astfel cle caractelistici comllci't:',tlteli-
ta1,:, Datele de care dispr-rnen1 cotivcrg in a sr-rsline temeinicia concluzlei
1r-ri tl. llazilo (1960) care, fiicincl precizat ea cotrform careia ,,ctt cit o func-
lie psihici este mai complexa, cu atit ea depinde mai pulin de eredj-
tate", consider[ cd este nrai inclicat a se vorbi despre ro]ul ereditafii iti
activitzrtca psiliicl clecit cie o ,,et'editate psihologicd" propriu-zisA.
\rarclenberg (1967) i.eznn:incl rrumerc,ase studii ajunge la concluzria
ca cloar trei as1:ecte ale personalitirlil ar-r o evidenta componenta erecli-
tala : rctportttl ettrouerile -itttrot:crsit, entotiuitatect ;r niuelul actiuismul'tti
gene.ritl. La concluzii similare ajung mai tirziu qi alli cercetatori (Mor-
rlson qi Steu'art- i9i1 ; Cantrvell-1972; Willerman- 1973 ; Thomas
qi coIab, 1979). Ca atare, in ceea ce priveqte psihicul Llman, ereditatea
-
6)EQ
 asigr-rr.i cloar o serie dc disponibiiitili ltotenliale care nutr-iai in condifii
!(.

:i
fav-oraltilc cle nredir-r pot devetri capacititi re:rle, efectit'e.
r F'actorii arnhicntali. A;a crrit-l s-a suirliniaL ;i mai slls) t'est-Lt'sele
ger-retici: ale irrcli...iclulr-ri nu-i ;rsigulii automat qi inevitabil o clezr.oltat'e
notmala, ci numai o serie de disponibiliteli potenliale cu totul insuficiente
pel'itr rt a-l clefini ca otrl. liste absolutd nerroie, pe de o parte, de inter'-
>
.j veliia unol concli{ii de rledir-r favorabile procesultti de transformare aI
c[sponibilitirlitor erc.ditare in capacitati reale, iar pe de a]ta partcr, de
ii
I
ac{ilurea formatoaL'€ Cec.1 ce. Anguste Comte nuureqte ,,totalit;rtea cir'-
cL1r,'lstclt!c1or e:<telio:rut cle L1n gern oar.ecale necesare existentei ulll-1i or-
3
girL-Lisr.n cleter"n-iinat". Rolul lui 1ii orr este facilitat qi arnplificat de lunga
lierioadi a dezvoltlrii intrar-rterine, de' imaturitatea morfofunclionerla cu
lr
cai'e l1oL1-n1sctttul, Colrrpatrotit. cU celelalte r,ietUitoare, vinc pe lulne 9t,
fi1estr., di. neobisnuit de incleh-rngata perioacla ce-i este necesara pentru
I a atinge r.,ia!a adult5,
:i
Factorii mec1iului extern implica{i iu procesul dezvoltlrii psiho-
rtrotol'ii a ccpilului srint ertrem de numerosi, Importanla qi mecanismul
pliii care ,rcli,rnea;zii r,ai'i:rz.{ in liiport cu perioatcla in care intelvin qi
i,.r r,.rtula 1or specifica. i,, fr-rnclie cle tlotnentul sar,r perioada clezvolt.fii
qe cle'r,sebcsc : ni factori care ac{ioneaze asupra parinfilor anterior uro-
mciitnlui pr'ocleilii, inllueutincl calitatea biologica a gatnelilor, farii insl
a alecta coch-rl genetic ; bJ factoli care aclioneaza in pcrir-rada dezvoltirii
e6rhric,lare; cj tactoli care actroneazit in perioada clezvolt[rii fetale;
rlj f:tctori care interl'in pelinatai gi e,) factori care intervin in diferitele
cttitp sr-ic'ccsivc ale clezvoltarii pcrstriatale. Dupa natttra 1or, obiqnuit se
ticsc;iu : cr) factori aga-zis organici (fizici, chimici, biologici, geograficj)
cuplind o inepuizabila va-
;i bl factori socio-cultrlr"ali. I'actcrii ot'ganiciparinlilor
rietate cle circumstante: calitatea slnltAlii gi copilului; cali-
tate,ii erndouretrului :i placentei ; clurata gestaliei ; condiliile de i'ia!5' qi
echilibru erno'(;iona1 a1 gravidei; aJirnentalia; condiliile in care a decut's
nl..q,ttrea. ; factoyii climaterici, infeclicqi, traurnatici gi toxici etc. Rolul
1or i1 clezvoltatlea psiho-motorie a cop,ilului este suficient de convingator
c1er1rrr,s1,rat atit pe cale expcrimeutirl[ cit qi ca urmare a evidenlelor pe
c1r,L, lc ofera clin abuncienli stucliul tulburdrilor, deficien[elor sau mala-
cliilci rrer-rr.ologice rtL psihjcL: ale ctipilului. Nleclittl. socio-cttltnrctl repre-
ziLrtii un sistem cxtrem de cornpiex, cotr1llls dintr-o inepuizabilf, velrie-
ta1e cle factori qi cornbinalii ale 1or, Ele se constitttie clin subsistelne,
clirt carre r, imlicrtanla
^rnccliui
cleosebiti llcntru dezvoltarea copilului o au : 111e-
c1iLi1 fanili:rl, scolar:, merciittl profesional, colectivele de copii Ei
cot-rdi!ii1e ec(,nLrmice qi cuitr-rrale generale.
Astizi este unanin-ra convingerea c[ dezvoltarea psiho-motorie nor-
mlLlii a coitilului nu este posibil[ f[rl interventia formatoare a climatului
soc:io-culLural speciiic ui",tan. O demonsfteazl, experienfele nefericite ale
copiilor ripili gi cresculi de animale, nurleroase observalii facute pe
ilia gemeni, stuailte qi cerceterrle urmii:incl efectele Llllor condilii de rnediu
:c'[i-
ibcjo-cr-rltLual cliferite structurat, cotts€rcirtlele unor privari de stir-nulare
,tlttt
sari cficienla unor plogranre ulrlirincl exersarea diferitelor functii
LUI'
sarl procese. Se recunoigte c[ pina qi procesul maturrizirrii l'norfologice
mas a sirterlr.rlui rrervos central este dcpendent de factorii ambientali, S-a
rtea clcnrorrstrrat, spre exemplu, aparifia r-inor cliferer-rle taorfologice la nil'e1ttl

o(G
col'texLrlui senzolial intre grupul milrtor qi cel al aniinalelor avind res-
pectivii leceptori periferici suprimali. Dezvoltarea neuronilor cor-ticali
qi cregterer ntttnirului ramificaliilor dendritice. sint favorizate de pre-
zenla unui ri-iedii-i complex st'ruc'r.urat, cit qi de exercitarea unui progi.anr
de stirnulare clirijata, De asemcnea, din practicd, se qtie ca un preniatlr
ndsct-tt fara leziuni^ cerebrale recupereazd hanciicapul pu p"r..u.sul pli-
innlui an de viafd, fdra nici o intervenlie speciai[ in acest sens.
Datele antropometrice a.ctuale scot $i e1e in evidentd fenomenril
,.acceleraliei biologice((, respectiv aI cregterii indicilor Aezvottaril iirl.e
qt grabirii maturizarii sexuale a copiilor in urma schirnbarilor econo-
micorsociale contemporane. .r. Piaget (qi nu numai el) a demon-
strat posibilitatea accelerdrii procesului dezvolt[rii psihice ci,r
urm,are a exerciliului funclional. htfluenfa mecliului socio-cultural asu-
pra per:formanfelor motorii qi cognitive, a dezvoltarii intelectului, limba*
jului, afectivita{ii, p,sr"s6n6[tetii ;i chiar a conlinuttilui vie{ii instinctuale,
ne apare astazi ca un fapt ir-rcliscutabil, factorii ambientali putind sti-
mula, exel'sit, promova, masca, iitenua sau inhiba respectivele latui.i aig
psilriculr-ri uman. S-a scos in eviden![ existenla unor perioade optirneo
propice stimuldrii diferiteiol funr:lri, exelsarea prematurS. inso{inc'[Lr-se
de efecte nr:satisl'acat0are, neeconomicoase, uneoii negative, in timp ce
pierderea momentului prielnic impnne eforturi foarts mari cle recipc-
rare, clacf, nlr se soldeazd cu consecinle ireparabile" In acest sens \.'or-
be_"c Ei cercetdrile cai'e au relevat consecinfele priv6rii afective a copi-.
lului (Dcwlby, Spitz), ca Ei toate studiile care au subliniat irnportanla
deosebitir a primilor ani cle' viata qi a perioadelor critice ale deivolt:ir,ii
pentru viitorul ner-iro-psihic aI copiiului,

2.1.2. ETAPETE DEZVOLTAR|! COPittJtUr g! AmOtESCENTUIUI

A'[on:entr-r1 n,aqterii imparte ontogeneza in dou[ etape distincte ;

etapa irrr:nartala t qi etap,r posinatali.
De,:voltarea prlstnatalr" FI. Ey afirma ca dezvoitarea psihicd este
procesuL cle mr:tanrorfoza a nott-ndscutului suborclonat princlpiului pi[-
cerii, ln adultui care ascultE de imperativele realului Ei-rafiunii" Peiitru
a ajunge insd dintr-o fiin!fl total dependent5, cu o existerilh predominant
rregetaiivd, un adull capabil sd trarnsforme realitatea inconjurdtoare con*
form clorinlelor sa1e, :opilul treltuie sH palcurgd un intens, complex gi
inclelr-rngat proces de clez','oltare atit sc,maticd cit qi psihica.
Analiz.r stLrdiilor pr'i.,'ind proce,sul dezvoltarii vielii psihice cie, la
na;;tet'e qi pinh la matulitate eviclenliazi clou6 tendinle (cornplementare
deaitfel), ambeie raspunzlnd inclinafiilor uative aie spiritului uman. Una,
sr-rbliniind aspectele cantitaiive, relinind mai ales faptr-rl c[ nu exista
sisteme inchise, ca fiecare structurd se afta inclusa in cea care o''precedd
qi ca Ia rindul ei o conline pe rrmdtoarea, tinde s[ prezinte copilaria,
ca pe un proces continuu, ca pe o construclie progresivd, o succesiune
de virste in care trccerile sint insensibile. Ceala1t5, punind accentul asu-
Ilra a.spc.ctelol calitati're ale evoltitiei psihice a copiluh-ri, accentuincl
faptr-rl cE aceast5 dezvoltare nu este deloc o simp16 adaugare de noi
1 vezi rrol, b, cap, 2,1

260
 achizil;ii ci o lepetata i'estL'r-tcttti'are
r-[
decupare, reliefare a contrastelor qi
staclii cl.lstincte: clre :re ciesftrsoaril
.} mina.ti, lnclivicir-ralizi'irea etapeior clezvoltlrii psihice a copilttltii nlt este
insA o problemii simplu c1e rezolvat. Dificullatea rezidf, in complexitatea
ma.r.e a vielii 1:sihic: cr-r rrittltiplele sale latttri, fiecare avincl o clinair-iicd
si litnuri proplii c'[e c]czvoitat'e. in pLus, aga cllm remarca_ J, Piagct,
l
I trebui.: relinut c:i sti'uctr-tri1e conrstituite intr-o etapa ciati cleviu parte
l integi.antii a structuriior etapei r,rrmatoale, Se reahzeazl, afirnlS FI. Ily,
,-,, ,n inel cc se a.d,auga, ci se construieEte un ltoll sistein, o nouiir ol'ga-
nizat erstf.ucttJrlt;;,.
I ctc psihorogia diferential[ scot gi e1e in eviclen!i
r;aiiariii senrr-iificative alJ clezvoltirrii psihice, atit intre cliferilii inclir,'izi,
cit ;i in rapolt crr sexul sau cc,nciilliIe ambientale partlc,uLare, Este trr;ii
ales necesar de accentul aslipra faptuh-ri ci,. trausformetrile carc alt 1oc
' in cursrrl clcz-,,clti,rii sc procluc in timp, dar nu clecurg doar clin aceasta.
!1 Foalte mr-rlli factori iucleperndenl;i cle timp contribuie Ia apalilia Lrlt)I'
)t
fenomene cle accelet'are, inr:etiuit'e satt chiar regres, A" R, Luria (19(j?)
3 rcrnarlcli faptul c;r clialectica clez',,olthrii qi reorganizarir proceselor psi-
4 hicc ur-t st bazcaziL cloar pe obiqnr-rita evolulie de ia simplu la compl-^;<"
tri artlage atterrlia ca, it.l speciati la virstele tnai nari, formele supet'ioare,
cleja er-oLLrate, ale psihisrnr-rlui exercitl o influeirtai reglatoare asupra
proceselor psihice nrai elementare, contribuind 1;r reorganizarea 9i clez-
rrolta.rea 1or.
Cele c1e mai sus explica atit faptul ca, pe ansambl1t, procesr,Ll
-lu

.1
clezvoltarii psihice a copilului apare continutl, cit qi lipsa, astizr, a
unni corrsens in ceea cc prive;te : criteriile care trebuie s[ stea tra baza
etapizarii, numarul etapelor Ei durata fiechreia din ele.
jI
Pentrr.i J. Piaget esr:r-i(iarli esrte c.lezvoltarea gindirii, in rapot't cLl care se
disiing : perioacla ir,tt:1;On,,r, scl1j:o-1'tl,Dtorii (0-1S luni) ; perioada gittLirii 'pte'
oiterat-orii (i3 luni 6 ani) ; perioarla operaliiior cot-tcrete (7-12 ani) qi perioacla
-
a opt:rafiilcr f orntala sall a ginciit'i'i ' iitoie Lico-cleductiue (clupd vilsta de 12 ani).
H. \[rallon consicterd cI in :ilrrecierea dezvoltlrii copilului tlebuie sd !inetn
1 searra'r cle ctapele clezvoltiirii viefii emotrcirale qi socializdrii acestuja in raport
I cu cfll'e incit.riclualizeaz,l; stadiul inrpuLsiv pur, stadiul emolional, staclittl senziiirto-
molor., slii..ir:I r.,1-6i1.gli',r. stlcl'rtl j.,ct rOnalisni,llrri si aclclc:ccttla.
t, St5Jmuncf Fiencl, airrer:iincl inslinctr.ti soxual ca pritnordial, elaboreazl o
e'riplziii'c in raport cu Cezvoltar-rril'acesrtuia caI'e; confolirt opiniil:r sa.Ie, trece
pri;Ltr-o sriccesiunc cic clon5 etape numitr. qi etape psilioseluale : etapa 'p r c g e-
rt, it n ld cu stacliiTe orul (0-1 an), tutctt (7-3 ani), f alic (3-5 aui) ,sr
cle lttLr:tftd
(i-12,a.rri); $i el apa r.1 eni,tsi& care incepe ociatd cu maturizarea sexuald.

,in cazr,rl cie fa.fa, ir-rdiviciualizai'ea gi clescriet'ea etapelor ciezvol-

tlrii psih,t-moto,:ii a copiiutrui nr.r ccnstituie un scop anllltle, ci c',oar un
inibrLrment cle juci:u necesar cltnoasii;er:ii sistemati.ce a procesultti c1e acu-
ntr-r1ari cantitartirre si salt,-rri calitative caracteristice procesul-ri c1e trans-
forila':c eL nott-nirscttt,"riui in adr-rlt. Am optat, de aceea, pentrr: o siste-
m;ltizlrlc ci:it'e imparte conlinuul cie discontinuitali, ce caractelizeazH
citzvolt,area nelrro-pshihicn a copiluh,Li in etape, luinc1 cirept criterin c1e
referint:i virsta c;'c.,noJogicri gi schim'rarile eseniia.ie cal:e all loc in sis-

261
 tcmul de relalii dintre copil gf mcdiul social., respectiv de natura, col-
linutul qi structura olganizatorici a instituliilor cu rol instructiv-educa-
tiv. Desigur, practici, cercetilile gi stucliile experimentale au fAcr-rt ca
erceste etape arle existenlei copilr-rlui sir fie determinate de nrvelul dez-
volt:irii saie psihice qi c'lec'i sA rerllecte capacil,atea sa cle a r,eceptiona
qi infelege realitatea.
sc vor clescrie astfel: i) pcrioacia cle sugar (0-1 an) ; 2) perioacla
cle antePreqcclar'(f--3 ani) ; ,j) pcrioacla c[e pre;coiar (3-O ar-rl) ; 4) pe-
rioacla de ;colar nric (ii- I0 irni.) ; 5) perioadar de qcolar mijloiiu
(10-14 ani) sau preaclolescenlar cr-r stthperioaclele prepubertara (10-12 ali)
qi pr,ibertari (12--14 ani) sj 6) pcricacla scolarului mare (14-18 ani)
s.ru ardolescen{a. Este cle fapi ctapizaL-ea cale intr'-r-rn fel sar-r altul se
i:egaseqtc sau poate fi rapoliatii fara dificultate 1a sistemele foarte
multor auton (Ch. Btichler, }Ic1, Claparede, Leontiev, P. oster.rieth etc.).
Irirelte virsta clorrologica luati c;r referinla nu poate avea, ca cle:rltfei
irt toerLe sisternatiziilile exislentc, clecit un rol orientatil- genelal, intlu-
cit particularitafi indirridr-rale sau socio-culLurerle pot indr-rce insemnate
vaLiartij in cee,a cc privcste rnolrcrttul aparitiei ei gi durata fazelor (nrr
insir qi in sLrr.:ccsiunea 1or, care rarrine obligator"le).
Prezent,rrer fiecarei etape in p,arte impune a fine in permanenta
seailil attit de calitafile nou :t1;iLltite (dar inci inconli;Iet clezvoltate qi
stdpinite de copil) cit si de cele ciu'e, clominante fiincl, reflecta gi clefi-
nesc tipul di' relalii 6c.,pi1--mediu in etapa clatl. Facem aceasta precizare
per-itru a sublinil deosebirea pe carc- infelegem sd o facem in descriere
intlc ceea crl cilr&cterizeaza fiecare perioada a dezvoltirii in parte qi
anslunblttl trirsatr.rriior cafe o constituie, in aceeaqi orcline de idei, spre
exetnplu. in cazul gindirii r,'a trefiui sa diferenliern cu grij[ acele co]t-
clr-rite ale copilului consecinll a sirnplei preludri plin imitalie de cele
c;Lre reflecr;ai acler'.irate solulii creatoare, oglindi a calitalii potenliaLuiui
sirtt cognitir,.
Consideram de asentenea necesal a sr-rblinia faptul cii, ,611 toata siur-
plificarea la cate ne obligA de:uparca ;i prezentarea scpar:i1.5 a laturilerr
sale (ntotrir-itate, procese perceptive, gindire, afectivitate etc.) dezvol.talea
psiho-motolie a copilului ;i aclolescentului este un fenornen care se
clesfaqoarl pe rnultiple p1:muri irrterdependente, fa{ete doar ale unni
plJces romplex;i uiritar. Aceasl.a inseamni atit ca intregul nu este Ei
nu poate fi asirr-rilat cu sttma snbsistemelor sale componente, cit gi cA
acestc subslsteme, care se ccrndil;ic,neazh $i stimuleazi reciproc. nu sint
egaie lol insele atunci cincl sint aLrordate independent de intreg.
irL slirsit, nu trebuie uitaL nici faptul c[ pararnetrii dezvo]t5r ii
psiho-nrotorir nu reprezintl altceva clecit ualori staLislice medii. Cum
fiecare cr pil este ci realitate rrnicai, aprecierea semnificatiei der,'ierilor
c1.: ia norm;t a valorilor acestor prtr;-u:retri nu poate fi corect facutii de-
cit daca se ia ln consiclelatie lntregul context al datelor clinice qi
aneLrnnestice disirolibile ca 1i clinamica evcilufiei lor,
2.1,2,1, SIJGARUL

Nou-nasctttul I se car:acterizeazl printr-un itlportant grad de irna-

ttiriterte morfo-funcliona1[. Irnal;uritatea intereseaz[, e drept inegal, toatc
i r,czi si r ol 5, cap. 2.6.1 ,'2.

262

,.-{i11*
t- lesutr:r:'ile, inclr-isiv pe cele care corlstituie sistemLll llervos. Cu toarte cE
_1, - procesLrl histogenetic a1 celor ap1'oape zece miliarcle c1e nelironi este
'cI pra:tic incheiat, iar creierul reprezintl 100,h dir-r greLrtate corporal[,
,- Ia na;tere el estc una clin structurile cele rnai pulin preg[tite s5-gi
,"4 exercite integlal atlibu!iile. Creielr-rl nor-t-nascutului cintaregte in jur
cie 350 de grLrme. Celulele sarle rjer'\/oase sint insuficient diferen[iate,
ia numalr,rl rarr-rif icatiik;r c-iench ll,icro $i al conexiunilor ncui'onaIr: este
reclus. Clile dc, conciuct:r"c, inc'omplet qi inegal mielinizate, sint in
i_1 mare 1:arte nefr-rnc{iona1e. Scizr-rrile $i circumvolu!iunile tertiare sint
;\
,] slab Cezvoltate. Degi toli lobii sint clistinc!i, zonele anterioare scizurii
r) pre;entrale sinL r,izibil mai Irlrtin reprezentate cleclt cele posteriottre.
.e Coltcxrrl celebral, a ceirei stratificare nu cste incd neti, cer:ebelul ;i
,e in general toate structurile rlai noi din punct de vedere filogenetic
) si cleci rnai sirecific umane, sint cele mai departe c1e aspectttl lor cle
,:1
1a acluLt.
1- Silgarul trer:cficiaizi insa cic cel nrai actir,, rapicl gi intens t'i'rur
t-g clr clezvoltaLi'e son.riLticrii si rieuro-p;;ihica c1ln cite se cunosc la om, h:
,tl clecurs de nn an grelttatei] cot'pora1ii, cl gr a creierttltti, aproape ca se
tlilrleaza. itfcuionii sufer.it un inte:us proces cle cregtere, in special pe
s,eama citoplasmei. Se lnrnultesc gr,ar-ruletre Nissl, se dezvoltl organitcl.e
ii relularc, se clifg'entiazir stnlctrLi'ilr. mcrfologice. Mielinizarea fibrelor
t- se face r.apicl, chiar clac[ nr-t qi complet ; numarul prelungirilor clen-
e cir'ltl,:c qi cr.,ner.ilrnilor se milc;te foartc' mttli, ce1ule ne\rroglice conti-
'e nui pr"ocesnl c'[c nruliiplicale. IJubr;ti'n]a albA Ei nttcleii cenuqii ciEtigil
ri vizibil in marime. se clezrroltir s:cizurilc tcilialc, in acesL fe1, cr-t e.xceltlie
poL-rlr-ri frontal, configr,rralia rtiact"oscoltir:a (ti, in parte, Ei ceLl micl'o-
L. sccrpicS.) eL creicrului se apropie f oarl"e mult cle cea a aclultului.
:e IrireEte prc)ceslll dezvolt[tii ci:eieL:ti]ui va contintla se fie clestul cle activ
Lri pini la 3 ani gi jurnatate, r-Lnr-iincl si se incheie Ia matulita,te (rJttph
unir aui;ori chiar rnai tir:ziu).
Dezvoltarea motrici{.il}ii. 1)nioliti un:rturil-[lii cieierttiui.;i lipsei
mieliniziirii caiilor i:iramidale, nou-n[scu1.ul este incapabil c1e iligclri
volnntaiie, sf er :r mo tricitartii f jirrcl cari.icteliz;rti printr-o distribr-rtie par-
ticr-r1l1ii a. tcrrusului muscular ii prezenla unor raspunsltri cu caretcrter
leflex. Cr atare, clezvoltarea nrotricitS!ii 1a sugar consti in esen{ai in
procitsnl dc lntegrarer ic,rar'hrca. respectiv c1e stabilire ai controiulLli cor-
tjcal asnllr:t fr-rnctiei mo'ioi'ii ctl 1'elaxarea hipeltoniel specilice, disna-
litiai r eflexelc,r' ru:itaice, al;aritia, cliferen,1;ielea qi perfeclionalea miqci-
lilor volr-urtarre. l.,ste un proces cille, in conforuritate crl legea clezvoltirii
cef arlo-ct,Lnclale (Coghil1, 1929) qi legca dezvolt[rii proximo-distale, se
clesfai;oilra clin apliape in aploape prog'resintl in sens cranio-car.rclai si
clinspre tc,ritoriile :rxiale spre cele dlstaler.
A) 1'onttst"tl tnusculctt'. Hiltertoniit rruscrilatr-rrii flexoare a l:ne111-
blelor -qi trrrr-rchiului irnprima nou-nAscutului o atitudine preferen!ia1a
slteclficii, siurilara cu cea clin p-'erioacla fetala. Astfel, membt'ele 5t-'pericare
Si tnfelio:rre sint scniflectate, policele stlins in pahni este acopertt
c1e cle.,3ete, in timp ce labr pi,:'iortriui se aflA in flexie dorsala. Mr-rscula-
ia-
tt,' tura arntagonista (exteusoart) a respectivelor segmente, car Ei cea a gitrt-
1ur, este hipotona, Capr-ti, balant, t-eplLtzeazd ljber pe planu1 patului cu
ce-rc, in rnocl obi;nuit, ia conttrct prin una din parlile sale laterale. Pe

263
 e_:1 o conditie .indispensabilA
con hipertonia cu distributia
iciL rtat. l\,Iernblcle inferioaire
tot deschicle elibeL,incl policele, ar:ticu_
k,liile clcvir mai_rnobi1e, in timp ce capul este rlai pLrlin balant,
Anorlalii a1e repa.rtitiei cunoscute a tonusului muscr-r1ar 1a noi-r-
Lr;isiuit ;i srtg:rr (localizate sall generahzate) constituie setrne foarte i,r-
Pr)I tate' Vol" trebui rninr-tfios investigati qi urmarili
atit piistrearz:i , pozilie in extens,ie -continu[, cit
slig hi1;ertonie ce irnpiedica rlanipularea segmentelor
;i
inei s:ru inferio:re, ori asirnetrie persistentl in ciis_
tributia tourisr-rini, il pozi!ia tr"unchir-rlui san extremltatilor.
B) Il.dLsputstLt"ile nntorii c,u ccl"ctcter reJler imbracr forrna : a/ rliq-
caIilrrr .involnntarc spontl-Lne sau pror,.ocate ; b] reflexelor cu caracter
aciaptatirr ; c7 reflexelor" osteotencliltoii.se, r.eflexelor cutan:it-abclominale,
rcfiexelor cntanat-plairtare ;i cl.) reflcxelol tranzitorii spccifrce, i"l-,ui.*
sau cle antorriatism primar.
n) I"li;cdri|e itttsolzttt'tcn'e cu, cctrctcter spot-rtcnt s(tLt ltrouoccit, s jpt
celt'acter'lstice trtai ale's perioa.ciei neonatale gi constituie -rloclalit[[i cle
rlsl;'rns Ia stimrlli exterui sau la ser-rzafia geireralir cle confort sar-r clis-
confolt. in sta.t'e c1e veghe nou-niscntr-il piezinta clin cincl i1 cilcl fie
tTrisr,.iri gloh-ale, difurzc, nersisterl:rtice, anaihice gi explozive, fie migc[ri
lenlc ;i luclinientare :rle segmentelcl superioarle si/iau inferioare 'sr-rb
fcnla : peclz"lajului prcioalelor, flexiei qi extensiei 'antebralelor, deschi-
derii;i inchiclerir pumnului, er:tensiei halucelui etc. $i in'somp pot fi
prezcnte nliqcari bi'ugte sau lente cu caracter mai mult sau mai
lttilir-r
global. Plinsul esr: insolit;i el cle miscf,ri bn-rgte, g1oba1e, Ia caie se
adar-rga : irit:hjclerea ochilor, extensi,r capului qi agitarea rnai ales a rner]-
brelor superioale, Prczenta ;i rrspectul normaf al miqcarilor inyolun*
tarc cu sau l-lt"ovocat constituie un inclicator precoce gi
fidel pr furrcljonala a structurilor neuromoforii peri-
ferice $ teritoriile active. De asemenea, e1e pot ex-
prirn.r r-iivelul activismuLui general. ce-l caracterize azd pe sugai, ca gi
stdri mai complexs de confort sau disconfort fizic sau piihic. -
b) Ilel'lerule c1.L c'cn'ctcter aclcrpLcttiu sint foarte nllrneroase ; erlll-
tneritrt cle aceea pe cele mai irnporirrrt€: miEcdrile resltiratorii, clipilu1,
t'.Lser, sti'iirutul, r'eflexele fotorlotorii, r.eflexu1 cle supt, reflexeib cle
degiuti!re, vonii gi sr-rghif, rezrclia de fixare pentru sirpt (deschlcler.ea
gulii;i eLEtt'ptarea, ca Llrmare a stinruiarii prin atingere a buzelor.),
rejle,rui prrnr:te1or caldinale sau cie rotatie a capr-r1ui qi orientare a
br-tzelor spre partea zonei peliorale atinsA cu clegeiul, cu un obiect sau
cr-r rsinul (i] ajuta sa se 1l'eg;itea.sr:[ pentru supt) si reflexul de impingere
a limbii, resi:ectiv expuizarea orlc:arui corp itrein introdus in civititea
bucrla. rire;te, acestr: reflexe au o impoitanla deosebita pentrtr. viala
copilului constituind, in caz de rabsentd, si semne a1e unor ieziurni cere-
br:ile grave.
c) Reft"e:cele osterftenclitl,C,ctsot cutctnat-abclominale ,si ctttcmcLt-plan-
f,i e sint mentjo-rate separat clat fiind importanla deosebitd pe cire o
a''r ireltiu clinica neurologica a copih:lui mare" prezente la iugar din
lrlir-ire1c zilc, sint insi rlai greu cle interpretat clatoritI clificu]tatLlor c1e

264

':,
 exarlrinare gi inconstantei cu care pcrt fi oblinute (pin5 spre virsta de
"a 2 ani, r"eflexul cutanat plantar, atunci cind nu este impiedicat de rniq-
a c:iL'i involurrtale siin cle reflcxr-rl ck: allucare aI piciorului,' se produce
e normal - - in exteusie, invers ciecit Ia adult). Caracternl persistent
-asimetric al acestr,r leflexe poate sugera o stare anormal5.,
d) Ite,tlexele tranzitorii, speciJice, arhai,ce sau de automatism pri-
nLar na au o r-rtilitate funcfionald urrunre (au caracter vestigial). Cu toate
acestea, natura lor tranzitorie, cu disparilia dupa un calendar bine
preclzert, le confera r: r,aloare tleosebiti pentru aprecierea ritmului dez-
voltdrii psiho-notor ii a sugi-Llului in primele sale luni cle viala. Absenla
1or, persistenla pe.ste lirnitele rlormele de timp, evidenlierea unor r5s-
punsuri consteurt asitnetrice sau reaparilia lor ulterioard reprezint6
semne cL-, anormalitate. Nitmirrul mare a1 acestor refiexe arhaice ne
obliga a descrie doar pe cele maj irnportante pentru practica clinic5..
'il Reflerul hforo apare in urrna aplicirii neaqtept,ate a unor s,timu-].i
'\ cut.rnalii, labirintici, acLrstici salr lll'cprioceptivi. Consta intr-un rdspuns
a
cornpleN alc carui elemeute pr:incipale sint I extensia membrelor supe-
rioare cu pronalia qi abdr-rclia bralelor (asa-numitul reflex a1 bralelor
rt in cruce sau faza intii a reflexuir"ii iVloro), urmate de deplasarea lor
re ca intr-o mi;crre Ce imbrir{iEare. In perioada neonatal[ degetele se ex-
:- tind in evantai, excepl,ie facind ultima falangd a policelui gi inclexului
,e
care rdmin flectate. Poate fi provocat prin rnai multe fiianevre : suflarea
.1 bruscir a unui jet cie aer pe atrdomen sau pe falh ; lovirea brutald a
,.b mesei cle examen cu ciocanul de refiexe ; ridicarea brusci a membre-
Ior inferioare cli iurtrenarea bazirlilui Ei toracelui ; ridicarea Ei spriji-
11 nirea colpr-rlui in qezut dupa cale este ldsat s[ cadi spre spate etc"
,11 Absenln refleriului Moro in prirnele luni de via$5, persistenla sa dup6
d
htna a 5-a san rirspunsul asimetric au o semnificalie patoiogicd"
ReJl.erul cle ctqtucctre for{atd ai miinii (graspi,ng retler sa:u refleru-t
lui Darwin) ; sub aceste denumiri sint cuprinse doua fenomene com-
plementare : reflexul cle inchidere a rniinii Ia excitarea felei palmare
a tegttmentelor clegc,telor qi reflexr-rl de men{inere in tensiune a flexo-
rilor odata contractali. Se oi:{ine introducind indexui sau minerul cio-
canului de reflexe in paima nou-nascutului Ei exercitind o oarecare
presiuue aslijrra regiunii r:renlionate. incercarea de a retrage degetui
,i- sau obiectr-rl odata apucat este urmata de intensificarea contracliei in
I
.1:
aga mdsr:rd incii copih,rl poate fi aclus din decubit in pozilie Eezinda sau
ie nrenlinut pentru scurt tirnp ag'5|at, in cazul cd manevra se efectue,azd
:d
simultan la arnbe.le miini qi se desfaEoar6 intr-o rnanieri convenabile.
)t Pozilia capului inftrr-renfeazh calitatea, r6spunsului in sensul accentu[rii.
a sale la mina cle deasupra daca copilul este asezat in decubit lateraI.
lL1
Norma1 reflexul dlspare dup[ h-rna a 4-a,
:"e
:d
Reflenil cle apru'are. al piciarul.ui este in linii mari similar cu ceL
a1 miinii. Apare la. stirnulai'ea felei pla-ntare a degetelor tnembrelor infe-
ta
rioare. Dispare odai[ cu inceperea me]rsului"
e-
R,t'flercle to't-ice ceruicctle sint asemdnitoare cu cele descrise de
Magnr-rs qi Kleijn in sindromul rle clecerebrare : rotarea pasivi a caplriui
n-
o
la sugarul agezat in decubit dorsal se insoleEte de flexia memblelor de
partea occiputuhri, hipertonia Ei, eventual, extensia membrelor contra-
!n
ie
laterale (pozrlia scrimeurului). Fiexia caprilui indr-ice flexia bra{elor Ei

266
 extensii-r rnembrelor inferioare, in timp ce extensia capu|-ri determina
rlspunsul oplt:i. Reflexele dispal dup[ luna a 3-a'
- [lc:J'le.iu"l de sprijin constd in extinderea labei picioruiui, a gambei
qi 1 coapser cind sugarul, sr-rspeudat de subsuori qi cu uretlbrele fJ.ectate,
este coborit pina atinge cu 1:lanta planseul mesei de examen, Apare
1;r citci a siirtamini ciupa naqtere qi dispare dupa ir-rna a 3-a, a 4-a.
Refleru,!. de ctptitudine statictt; suslinerea sugarului c1e subsuori
si cleplasalea sa astfel incii s[ atinga marginea mesei cu fala dorsali
a piciorului este nlmata dc fle>:ia, ridicarea Ei sprijinirea metnbrului
inferioL' pe nrasA.
Re.ftetttl de srrspenclcn'e : suspendarea de sub axile este insolitd
in pr"imele patru lurri cle fiexia coa.pselor qi a garnbelor" Dupi ittna
a 4-a, in aceleasi condilii, lnembL'eLe inferioare se afl[ in semiextensie.
ExtiLrclerea qi addr-rclia mau'cat[ cu incruciqarea gambeior are ins[ sem-
nifica!ie patologic:r.
Refl"enti cle nters cnLl,orncil cousta in declanqarea u1-io1' miqcari aie
n'ret'1bye1or infclioare ca cle pA;it in cazul in care, liiir-rt de subsuot'i,
us6r: inclinat initinte, astfel incit .qi ating[ planul orizontal cu tdlpile,
sugar.ui este clepJasat lent inainte cle c[bre examinat,or. Contactr-ll plantei
c,i plar-ruI de sprijrn se face mai intii cu calciiul. Absenla leflexului
lar nou-r-r[scr-rt sau persisten!:tr sa dupa luna a 4-a semnifici o stare
patologicd, c:r de ;Lltfel 9i eve atingerea planului de
iprijir sr. face cu partea digi ului 9i nu clt c[lciiul.
Pieflexul de mers automat rtu cu miEcarea de a p[9i,
care apare dupl ]una a 6- a gi carc' constituie r"m act voluntaL'.
Rellerul tonic al fui Peiper (r:e,ac!ia de ocluzie a far-rtei palpebrale
cu extensia brusca a capului) apai'e in cazui ploiecliei brr:ste a ttnei
lumir-ri puternice: asupua ochilor, chiar daca aceqtia sint inchiqi.
C) h[otricitatec; r.:ol,tuttard are in vedere stlpinirea controlului qi
rni;ciriloi capului, trunchiulul 1i menlbrelor, inclusiv mersul.
a) Contiolul uolttratar al pozigiei pi mi;cdrilor capului, La naqtere
capiLl este balant gi mama este nevoitd sa-l susfinfl in timpul operatiilor
cle rnanipulat"e a co1:iIr-rIui, Pe i)alcursLll primelor 5-6 luni de viata
copilr-rI i$i insuEe;tc controlul complet al posturii qi migc[rilor capului'
El si.r inflptuieqte in urmhto:lrea ordine :
-- in^,-[ecttbit clorsal, Ia naqtere, capul tepauzeazi Iiber, cu planul
patLrlui fiind in contact prin una din pirJile sale laterale.-Treptat eI se
ioteqi.e astfel incit ia 3 luni ajunge in pozilie sagitald. In continuare,
copiiul incepe a fi capabil sir-fi riclice capul deasupra planului patului
pe,'rtru ur-, li,lp clin ce in ce mai lutrg, postura pe Care reuqeqte s[ o
menlinai firlJr dificuitate in jurul virstei de 5-6 luni ;

in clecubit ttenlat"al, plirnele tentative reuqite de a ridica capul

-
d.3&slipro planulut orizontai apar dupl virsta de o luni ; Ia 3 luni capul
poate'repauza pe antebrale, iar Ia virsta de 4-5 luni controlul miEcarii
cste deplin, copilul sprijinit pe coate putindu-gi roti liber capul in
trl31;,r dire cliiie
;

- linut in Ttozifie uerticulit nou-niscutul are capuJ. flectat anterior,

bari:ia fiinct sprijinita in piept. Aga cum a remarcat A. Thomas, inc6
clin primele zile- copilui schileazft incercari de ridicare a capului din
ace,rste 1:ozi[ie. Cu toate acestea, lol'doza cervica].a qi pozilia stabila a

26tj

fi"r;u
 ia crlpLtlni cu posibilitarte c1e a-l loti liber in julul axei sint llnalizate 1a
sfilsitul lunii a 3-a de vitalir. Este un rcper de marre utilitate l-.ractica
cleoalcce el rAr-r-iine cel rreri bine paslr:Lt in amintirea ptirinlilor
-- i.t tlii:!rrc\rj'it cie t'itii<:ctt'e cijn, cletubit tlot',sctl (tras fiincl de cirtre
;

examinator de ambele brale) in prirnele 3 luni capui ia o po;iifie in

ertonsie clorsali; se situcztzi. ist pliinul r,rmerilor intre Innile a 3-a ,;i
a 4-ar, pentrLr cra, clnpi aceasta vilstir. s[ ocupe activ, din plimr-rl moment
al aclitrnit, o poz,itic anter:ioari acestui p1an,
Examenr-ti poziliei capuh-ri gi urniarirea procesului stabilirii con-
trolr-LlLri voluntar al motilitalii setle all o cleosebita irlportanli peLrtn-r
diagnosticuJ precoce aI tulburarilol dezvoltdrii psiho-motorii Ia sr-rgar.
Capr-il baiar-rt clttpir Inna a 4-tr sau a carui mobiiizare pasiva este clifi-
cila cr;nstituie semne aiJe r-u-rei al'ecfiuni neurologice.
b) Cotttt'olttl ltoziliei pt tnoti.iil(rti,i t"rt-tncltitLltti si ntentbrel.or. Oclart[
ce llrocesul ntieiirtizarii clilor' pllamiclale arranseaz5, rliscairile involun-
tare lasA treptart, tleptat loc celor vohmtare.
La 6 lur-ri sugar:n1 se intoarcer de pe spate pe burt[ iar in jurul
virstet de 7 itttii uriscat'c;r poaLte f.i efectu:it[ ir-r sens invels. La 5 |-uri
copil'.rl poa.,te fi asezat pcntru scurt tirlp intre llerne, pozitie cale-i
tr-ezestc intc'Lc; ;i pe cai'e se strirciriieqte s[ o menlin5 ; ia G luni copi-
lui nortnai stir in ;eznt cu capttJ si tn-rnchi.ul pulin aplecate inainte,
;Ljr-rtinclu-sc pentlu sigureLnta cle unlrl din brale cu care se sprijina.
LorclcziL lontbai'ai ntt este inca i<rrnrata. Ea se realizeaz6, in cr-u'sul ur.rl5-
toarelor 2 Juni, permitind elibei:area completa a celor dor-rd rniini, r"ota-
rea ]iber[ a trturchittlui, ca si efectuarea unor tniscali coorclonate aie
coipttlui ;i bratelor. Postura";ezindir asigr,Lrd copiluLui posibilltatea 15r-
rl1 girii ot'i:zot'ttului sau c1c a<:tiune. o notti pozilie fala de r.ealitatea iitcon-
jnratoatre (alta clecit cea Ile care o are fiincl culcat) gi Lln acces mai liber
l: la €fl, Iapt cler:rsebit c1e iLnpoliiurt pentru clezvoltarea sa psihici
lllter ioala
,':]e c) iv'let'su! pi Ttozi[in riclicct,t, ]trou-nascutul prezinta miqcar-i auto-
rf mate de reptafie, miqcari care dispar ca qi reflexul de mers auto-
t,,a
nat ln jr-rrul virstei cle 3 luni. intre- 4 qi 6 luni, sugarul in decr-Lbit
iL" - clevine capabil s[-ql ridice paltea anterioara a corpulni spli-
vr-:ntral
jininchr-se pe antel-l'ale I in ui'mirtoarele 2 ir,rni migcarea antreneaz[ qi
i-r1 ;Lbcloirenul, DLrpa lr-rna a B-a copih"rl se poate deplasa pe ccate $i pe
.e genunchi (cle-it br-rsilea), iar 1a tLn an ca r-tn patruped,
c
La 6 lturi, clitcit este st-tstinut de subsuori, sugarnl face prin-re1e
ri incercirri de ;L pri;i, contactuL cu sclul facinclu-se cle aceastl datii cL1
o
intreaga talpi. l,a 8 luni, splijinit, iqi sr-rs{ine greutatea corporala. La
9 luni se cir:pl,aseazi in picioarre, ajutinciu-se cle grilajul patului sau c1e
II
alte obiecte czire-i pot oferi r-rn sprijin coresprlnzator. Dupa incl o lun5
rL poate rnerge suslinut cler ambele rniini, Tot acum controlul poziliei ver-
ii ticale este in tlocl not'mal insr-rgrt. Picioarele deplrtate releva nevoia
in Ituei mart baze cle sprijin, iar pozilia corpr-rlrri usor inclinata inainte cu
cieplasarezr inapoi a ba:rinultti (pentrr,r compensare) este consecinla incom-
T1 pletei formdri a curburilor coloanei La 11 luni se ridic[ in picioare farai
q
ajr-rtor salr sprijin, iar tra un copil este in rlasurl sa-si. coorcloneze
i1 migcirrile qi contr:oleze echilibrul astfel incit sa se deplaseze indepen-
a clent. Este un mers incd neincleminatic, nesigur, cu trunchiul inclinat

267
 in fatir ;i picioarcle departate, LlalcA greoi, ii lipseEte coorclonnrea dinire
tni;cdrile membrelor irtferioare Ei cele superioare. Dd impresia unui
nrers repezrt kr care parcd a.Ieargir dr-rpa centrui de gretitate.
D) Prelt"rnl,si"LLnecl, acttil volunta.r prirr care obiectele sint arpucate
;i r:ruli1-ttlate, este un act foarte ccmplex, ce are mare sernnifica{ie
pel-itt'u dezr.oltarea pr;ihica a copiluiui. Ea ii permite contactui Ei ana-
liza multil;,tela1[ a obiectelor inr:r-rnjurdtoare, dar mai ales posibilitatea
de a excrcita o influenfd, de a acliona nemijlocit asupra lumii mate-
riale. Actr-rl plehensiunii implicI ccoperarea gi ordonarea in timp a
mai rnultor aclir,rni : localizarea vizual[, iniliativa ideo-rnotorie, ducerea
r:-riinii splc obiect qi, in fino.I, prehensiunea propriu-zisa.
Dispari!ia reflexulr,ri cle agifare Ei diLninuarea hipertoniei flexo-
rjlor, constitujt: prirnelc couctifii rlecesar a fi indeplinite pentru a da posi-
biiitatea cleschiderii qi incl:idelii voluntare a miinii, Urrneazd apoi r-rn
lung .,si conplicat llroces cai"e sfirseste prin lnsuqirea cie catre copil a
cc-,niplexelor mi;c5i'i ce-i cLau por;ibiiitatea a alluca, a c1a, a prirni, a
manipulr., a airlinca. a e;rpJora gi, rnullt dup[ r.irsta de 1 an, d-e a piinde.
Este Lirr i)roces cit: r'adieiiizare, chgitalizare, econotlicizare gi integ;:are
a actulr-ri prehensi-r, Acea.sta inseanrnA ca prehensiunea este treptat,
ti'eptat, tlzinsfelaia dinspre teritor"iile cubitale aIe miinii spre cele ra-
cliale 9i clinspre palmd sprc degete, in acelagi tirlp cu imbunatalirea
preciziei ;i i'andanrentulni prin inrplicarea $i coordonarea participarii
umaruli:i, articulaliei cotr-rlui si rnigcirilor de supina{ie gi pronatie, a
perceptic.i mioalbrochinetice., tactile Ei vizuale.
Dupa Gesel1, dominanfa este cert eviclenliabila Ia 1 an clar ea. in-
cepe s[ se realizeze incl de la virsta de 5 1uni, Siirt descrise 4 etape
c1e clezvoltare a p::ehensjnnii la sugari. :

-- e; Ia 3 luni, apar primele semne

stadiul pen,sei cubito-palnl(n
ale unei inifiative idiornotr.rrii exteriorizate prin agitarea braleIor Ia
vederea unui cbiect. Numai Ia 4-5 luni copilul este insd capabil sl
realizeze prirna folma c1e prehensittne rroluntarS, cind apucl utilizind
fie marginile cu.bitale ale celor doul mlini (moclalitatea bimanuald Ia
carLr I'ecurge de regr-rI[), fie opozilia dintre ultimele degete qi eminenla
hipotenard ;
staditil. pertsei digito-palma'e (pensa palmari simpla) apare in
jnrr-il-r,irstei cle 6 luni. Fensa digito-palmard se realizeazb, prin opozilia
dinire ultime1e, patru degete pe cle o parte ;i intreaga palmd pe de a1ta.
Obiectele mari sint a1-rucate cu toatd mina fdrd participarea activ[ a
policelui, cele mici, dacir sint a;ezate pe o suprafata plan[, sint truate
pr:intr-o migcare ampla ca de grataj, Miqcarea de pronalie lipseqte'
Copih-rl n,-r poate line in min[ doud cbiecte in acelaEi timp ;
-- stodiul pensei rctdio-pa,hnat'e este specific virstei de 7*8 luni.
Folicele incepe sh fie activ f[cincl opozilie mitnii sau falangei proxi-
male a indexuh-ri si realizind, ceea ce A. Gesetrl o numit penscL de tip
inferior. in ac'elaEi tirnp acum, arnbele miini tiind libere, obiectele pot
fi trecute gi clintr-o mind in alta ;
stadiul ysensei raCio-digitale (pen'sa de tip superLor, Gesell) este
-
atins dupa luna a 9-a cind copilul este capabii s[ utilizeze pensa for-
mat5 de pulpa poiicelui qi falangele distale ale degetului ardtitor qi
mijlociu.

I
263
I

t7d
 cLrairl ol:L.irtuta ca ulrmare a paltici
cutraturii care mobilizeazd articr-rlafia umirului 9i cotului cu cea care
con,;ribuie Ia pronalie gi supirialie,
Bczvoltaiea psihich. Stuctii tot rnai nlllneroase demoustreazd clin
cr. in ce mai convingAtor ca sugalul dep[Eegte aparenlele in ceqa ce
urivegt: capacita.tea cie a orgarniza lttmea extei'ioarA, Prechtl (19i3) afirma
lii ir-L'crlrsul cercctiu'ito, sa'ie a t'rimas sur-prins dc tnarile posibilit[{i de
i cLu'e clispunt: nou-na.-sr:tttit1, posibilitAli pe care trebuie doar sa i se
oiele l:rl-Isa a 1e clemotrstra.
I
Percc:1ttiilc. Sub impuisul uecontenililor stitnr,rJ.i, in perioada de
t\)'1tr.ocese1e
-qllgiu.r cognitirre - inclusiv sfera perceptivd - .cqlos: un
t.i*r"rl icirre r.apicl c1i clezvollare. Cu toate acestea, reprezentalile (ima-
gini r-nentale il absenla stirlulului specific) ramin insd inaccesibile slrga-
iului, rcestea avincl pina ltr virsta cie 1 an ce1 mult ttn caracter invo-
1

_x
linLtal qi un coirlinut a.plo;<iinativ.
L cL) V(tzLtl. Copilut
^sd recepteazh
lizual lumea inainte de a o manipula
I si este preocuparu o expioleze cU privirea, inainte de a o asculta cu
irrteies,'De fapt, r,azul consiituie unul clin principalii analizatori prin
interlnedir-il caruia omul ia cr.lnoqti
o iiirircrtar-rta cleosebita pentru el qi
nu ezita si foiose'ascd in moci cure
a si:,,ii" iirseatnnd ci omtti a intuit a
2 a-l fi pr-rtrtt denroilstt'a,
a Vederea imptica cooirerarea clintre un factor tnotor - Je-flgxele de
l acoLloclaile la lumina qi distanli, [eplasarea conjugatd a globilor ocu-
iai'i gi uriqcare:t Ce convergenlE -- 9i unul perceptiv.
iI in primeie zile, r;chii sint nrai rnult inchigi Ei Ia aprinde.rea luminii
alr tend1nla cle a sr: cleschicle sep ,rat. ReflexeLe .fotomotorii, ciliar qi
n corneea11 sint prezente de 1a nagtcre. Se evidenliazd rellexul tonic aI
4 1r-Li Peiper. Mlgclrite spontane ale giobilor oculari sint prezente La nou-
I i1f,sr:urt, dar numai dupa o lt-tna su
a scurt timp) ttn stimul lr-ttninos, da
.e viz,,ral. Privirea este insA monooc
a" cleclt inconstant paralele (strabisrn
valul cle liil]5 3 ]uni -- 1 an),
Llr I shptamini, sugarul
"de
poate efectua deplasarea orizontalf, a
giobilor oculari, ca foimi u.,rltire cu privirea a unui obiect mobil'
ia B tuni se constitrrie reflexele oculo-cefalogire (orientarea 9i depla-
sarea conjr-rgat[ a ochilor qi capului in direclia unei surse luminoase),
,*tu".i. gi"nrig.rlea de conveigen!6, capacitatea de a urmari cu pr:-
virea qi a ardta interes constant pentru obiecte in miEcare'
c1e
Dupa virsta de 3 lr,rni, ttrmhrirea cu -privirea .9i mi$carea de con-
yergenli a globilor oclliari va cla posibilitatea vizllalizErii propriilor
miiii, ,urp.in,l.tii contactulr-ri 1r'rl reciproc Ei deci a reeeptirii bisenzo-
269
riaie (irizio-tarctil) n
pi opiir-tlui c'oqr, factol de mare import,anla penti,u
dezvoltaL'ea psihica ultcrioara et coplilului,
Cum ilrezenla leflexelor fotomotorli este insuficienta pentln a
eLfirLnl existeufi, pei-cepfiel vlzuerle in primele 3 luni, diagnosticr-ii cie
olbire la vils[.r c1e sugar este foarte dificil. Lipsa ref]-exeLor fotomotorii,
fixitatea erbsoh-rtfr a globilor" ocr-rlarl sau miEcdlile 1or dezordonate sint
cele mai fidele serllne de anclmalitate.
Se prlre ci posibiiitatea de a percepe culorile apare destul de
der,'reme. Bornstein (i975) a clenroustrat cA la 3 lr-rni sugarul acorda
atenlie c1e ciouir ori mai rnult timp unui obiect colorat in compalafie
cu unul cenn;iu. Dupd virsta de 5-6 luni, sugarul incepe sa deose-
beasc[ foi'ine1e arirtincl un interes crescut contururiior obiectelor qi for-
melor complexe.
b) tluzttl in pnrneJe zile nclu-nAscutul nu aude aproape de loc,
cleoerrec.-- crarritatea tirnpanic[ este inc[ plina cu lichid amniotic. La
2 saptamini poate fi pus in eviderrld rellexul cohleo-paipcbral qi erren-
tual o reaclie mc;trica nespecifici constind in agitalia membrelor ca
rdspuns la zgomote nealteptate. La 2--3 luni sugarul incepe sa se orien-
teze in dilccliii din care vine un stimui sonor qi este capabil s5 deo-
sebcas --i zgomotele placute de cele nepl5cute. Acum este uEor de sesi-
zat reacfia pozitivS, pe care o rnaurifest[ ]a auzul vocii rnarnei pe care
o recu.nc,aqte Dc fapt, sugarul alata un interes deosebit pentru \rocea
umarnir in general qi a nramei in special, aspect cu deosebita impor-
tanla pr.actica.
c) Ancilizatoru.l tctctil pz ttirrio-ctlgic. Simlu1 tactil joaca un roL
fo:rrbc irllrcrternt in primul an cle viath a copilu,lui, pipaitul obiectelor
constituind uri mijlc,c deosebit de activ qi eficace pentru a cunoa;te
Iumea inconjuritoare, Un rol important in acest sens il joaca sfera
oralir, coplhrl clncincl a.proape toate obiectele la gur5. Mai mult, o$fl
cilm au clemonslrat Schaffer qi colaboratorii. (1977), contactul fizic cu
aclultul este cautat qi iLcceptat cu pllcere inch din prime,le luni de, viafa.
Aga si: explica de cc preferd sti stea in brale (pozilie aparent mai in-
comod[J, decit in pAttt!.
Non-nirsct-ttul, ea qi premattit'ul, reaclioneaza 1a stimuli tactili,
termici sau clulet'oqi. Dupd luna a 4-a sugarul este deja capabil sa dife-
renlieze intre ei, cloi stimuli tactiU sau durerogi. Reacfioneazi negativ
la schimbarile tr,,mpererturii alirnentelor, fapt care poate explica uneori
refr-rzul 1or.
cl) AnulizcLtonil gu,slaifu, Nou-nSscutttl percepe : dulce, alrar, sdrat
(Llebelg. 7977), reac[ionlnd negativ dac[ spre exemplu i se introduce
rn gurd sare sau chinin[, U]terior gustul mincdrii poate dicta anr-utite
preferinte.
e) Analizato'rul, oltctctiu. $i stimulii olfactivi sint percepuli de la
nagtere (Rovee gi colab. i975) ; la scurt timp sugarul este capabii
si cleosebeasc[ stirrrulii olfactivi placu{i de cei nepl5cufi,
B) Atenfiu. Stabilitatea atentiei este }a sugar foarte redusa. S-a
'renfionat deja c5 la o lun1 copilul poate fixa un stimul lurninos satr
-.actiona in plarr motor la zgomote neaEteptate, pentru ca Ia 3 luni v
se orienteze $i sa urmireasc[ pentrr-r scurt timp deplasarea unor exci-
tan[i vizLrali sau auclitivi ; acestea sint forme de exteriorizare a]e aten-

270
trLt
\ier inuoltlnl:c0'e. Al;ia dup[ r,it-sta de 5-6 luni se poate vorbi despre
hpar'ifi,r uneL atitudini active fali de obiectele care i se ofer.l sau pe
tl
carc lc. solicitl. Treptat, atenlia c]evine ttai orclonatai, dar nici 1a 1 an
iic sts.l;llitatea atenliei urtiu.rr,tcLt'e :ntt ciepi;e;te 15-20 secttnde.
'rl-
C) Lfemoria. Est': rudirnentara in primul an de via![. Sugalul
rI ia llceput iqi insuqeEte o serie de reflexe condilionate gi deprincleri in-
r,ollntare, scheme cte ac!ir-tne pC care 1e descoperi fie intin-rplator, fie
:1e
i.6:itind pe cei din julr-r1 sAu. Soru-rificalia sau incircitura lor eurolio-
r-raLi qi ciJitatea cle a satisface trevoi elementare sint criteriile esen-
,-la
1A

:j- !ialc pe baza cirora acerste:r sint seiectate. Astfel de achizilii perrnit
s,-iga,.u1ur cloaL' s:i recltnoascd irlagini, stimuli, situalii Ei actir-rni fara a
ri -
,',vea qi posibititatea er-ocirrii lor', nici urical cu carantet' involuntar.
D'1 Ginclirea. IJerioacla 0-1 an este cuprins[ in staditll pe care
f" J. Fiaget L-a denuntit al inteligent e prelungeqte
! rLl
a
piriii clitrc vilsta cie 18 iuni. ,El cir in aceasta
flerioaclli nu poate fi incti l'olba d
^t- ens al cuvin-
tu1ui, ci numai de coordonhri sen
_cl

ll
!i ilredorni-
:U'
nante cle rlspttnr; 1a acliuueii mercliului.
sl- Punct,.rl de plecare aI raspunsurilor spontane ale sugalului ii re-
ire pre,;int,1 reflexele necondiliorate. Pe baza lot', qi plecind de la ele, se
ccncliLioreaza reaclii, deprincleri si conduite dobindite cal'e nu sint inca
-)i - intcligenfa, cleo:u'ece rtu existir cleosebirea clar5 dintre mijloc qi scop,
ci 4oiL. o anumiti succesiune de acliuni sau de raspunsuli senzoriale
ro1 gri rlctorir. I1 cirept, clupl ]una a 4-a sugarul este in stat"e sd execute
rOl' o aciiune pentru a produce un efect (lovegte cu mlna clopoJelul srau
ite se agite in c[rucior pentru a-l face sd sune, plinge- pentru a fi luat in
brafd, iar mai tirziu apuc[ mina adultului qi o tndreapta spre obiectul
rla doritj. Astfel de acte nu reflecta gindire propriu-zisd, deoarece nu sint
CLl altcerra de,cit scheme deja intilnite sau conduite imitatorii ;i nr-r acliuni
'.4" elaboi,ate mental.
lt- C1, toate acestea, pet'ioacla de Ia 6 luni Ia 1 arr este o perioada
fo3r'ta procluctivA, eit conclucincl 1a asimilarea unor premise indispen-
i1i, sabite viitoarei gindiri. Asistam tra progresele in direc!ia con_struirii.
ie- r ealului prin clecentrare, re.spectiv cleschiderea spre lumea obiectelor ex-
,tlv teriie care incep sd fie receptate ca arrind o existenla de sine sthtitoare'
oii Aceastl existenla este marcata in prinrul r'ind de descoperirea perma-
nenlc.l obiectelor, Astfel, dr-rpd virsts de 7-B lurni, sugarul inlocuieqte
iat iirdifereula (sau cel mr-rlt dezolarea) pe care o incearcd in cazul cd obiec-
_lce tul clisprr:e din cinrpul siu cle perceplie, cu solicitarea adt'esati antura-
,ite jului cl-e a-i fi inapoiat ;i, mai tirztu, cu o atitudine activa de cdutare.
b. ,,,re,r-renea, este posibil5 sesizarea unor rudimente de cauzalitate oclati
cu constatal'ea -- ia inceput intirnpl5toare - ca el qi (mai apoi, spre
virsta cle 1 an) celelalte obiecte inconjurltoare pot provoca o serie de
1ar

rbil
fenomene externe lui. Tot spre virsta de un an acliunile, cale pina'
atunci et.au repioduc5toarc., capSta gi conlinut explorator.
.i-.a
SATJ
E) Limbajul" Perioada de sugal mai este denumitd 9i perioad.a pie-
# verbali, subliniindu-se astfel lipsa posibilit[fii de a comqnica prin cu-
;ci- rrinte, Cu toate acestea in primul an de via![ au loc importanie acu-
en- muliri care pregetesc functionai qi morfologic aparatul logo-fonator.
277
 Primele sunete etnise de copil sint lipetele cal'e de 1a inceput
cornunicf, anturajuir-ri qi vor $ontinua qi apoi s5, o faca,
- o stareslu
disconfort sau nevoia -satisfacerii unor trebuinfe. La 2 luni registrr,rl
de

se diferenliaza. Apar primele sunete guturale ce rapid capata o anu-

mit[ tonalitate prin care exteriorizeazi buna dispozilie Ei senzatia genc-
rat[ de confort,
La 3 luni incepe s[ fie. atent 1a sunetele pe care le produce qi pe
care Ie rcpeta clovedind placerea de a acliona asupra aparatului iogo-
fonator qi de a-I exerjsa. Este perioacia gingttritului. Inca de pe acurl in-.
tervine, r'i;;ibil stimulativ, suportul afectiv-pozitiv pe care-I realizeaza
schimbul cle mesajc sonore cLl nrama sa. Spre luna a 6-a in contextul
lnsugirii capacitdlii d: a dir.ersifi.ca suneteie apar prinrele siiabe ,,i-ita",
,,ba", ,,ll&t(, ,,ta((, pe care -repede incepe sa Ie 'dub1eze. Este inceirutul
perioctclet, cle lal"alizare (i'ef1exul circular aI lui Baldwin). Apar primele
bisilabe - - ,,po-p&", ,,nta-ma", ,,tat-ta", ,,ba-ba" L-rate adesea gle;it
de anturaj clrept adevalate cuvinte. E drept, -
r'eacfia pozitivd pe care
ele o Jrrovoaca la anturaj constituie un factor de stimulare a acesLui
joc exercifiu fonatrrr. in acel:rqi timp, posibilil;atea pe cale sngarul
o capati -_ dupa virsta de B Xuni de a prelua si imita modelele
-
sonore oferite cle anturaj Ei repetatele intdriri pe care cei din jur Ie fac,
sugerind legitura dintle respectivele grupari de silabe gi persoalle sau
obiecte existente in jtrrul sar-r, dau copilului in preajma virstei de
10 h-rni-1 arr -
posibilitatea trarnsfolmarii lor in simboluri verbale. Sint
doar rudimente - de cuvinte clercarece la inceput sint slab diferenliate.
Este stadiul ,,cuuintului,-propo*pie", cum l-a denumit Stern, deoarece
aceste cuvint,-' unice pot exprima pe rind dupa cum ilomentui o cet'e,
fie situaliile cele mai concrete, fie clorir:le, constatdri sau emotii diferite.
F) Afectiuitatea. Lipsa in prirnele luni de viala a posibilitalii de
a conqtientiza existenla unui mediti extern siegi face ca in aceasta pe-
rioad,.r afectivitatea sii fie centrat[ exclusiv pe corpul Ei acliunile proprii,
singura sa rea.ljtate, iar tr[iri]e ernolionale sd exprime doar stalea de
confort sau disconfort somatic.
lipdtul re1-rrezint[ prirna manifestare emolionala expriraatd de
nou-n[scut. Chiar dacl nu sintem de acord cu interpretdrile psihanali-
tice, care il consideri o expresie a protestului impotriva frustr'[rii de
fericiree tr5ita in pintecele matel'n qi a dorinlei pe care o va pdstla
toata viala de a-i regasi confortul gi securitatea protectoare, trebnie s5
reruncarstem cd el este cr-r mult mai mult decit primul inspir. Oricum,
pliirsr-rl va continna sa r'5minh qi pe mai departe o rnodalitate prin care
sugarul va exterioriza disconforlul sau va solicita satisfacerea nevoi-
lor sale.
Pedaiajul picioarelor, jocul cr.r propria-i voce slnt 1a rindul ior
modalitiii de expr;mare a br:nei dispozilii, Suri,sul apare Ia 4-6 saptS-
rnini (Spitz) dar fard incdrcare eraolionalh rea16. zlbia spre 3 luni se
considerd c[ sr-igarul suride mrinifestindu-gi bucuria. Zimbeqte liber oli-
cui. Degi constituie Lin element cle relalie social5, zimbetutr este la
inceput, in principal, un semn al recunoasterii unui complex de stirnuli
pozitivi (vederea mamei l'ecephtA ca parte componentd a unui astfel
cle complex sa1l Ci.r surs6 a lor si nti ca pe o realitate distincta de a sa)"

€)ryq
kg a
:-1t Dr-rpi lttna a 4-a paleta triririlor ornolionale se divelsiflcd intens.
.tg Sfei:ei stimulilor cr-i se'nnificaiie se largeqte foarte mult. La aceasta ccn-
!I tribuie in pr"it-ur-il rincl posibili'catea ca atr-rnci cind satisfacerea unor
ncvoi vitale (foame, sete, frig etc.) nu este imperios necesard, sul'erru1
sa se mltllr-rmeasca cloar cu complexul de stimul care obiEnr-rit pleccdat
acelst.i siitisf:Lcere. Iiivestili. iu u.rn:a conclilionirii, cu capacitate:r cle a
iLrclitce o stare de confort, astfel cle stimuli se intaresc prin lepetare
;i se emancipeazA ajr-rnginci sA ofele, singuli, expelienle pozitive. Se
c:nstituie astfel ca trebuinte cu ccnlinut psihologic, ce se adauga celor
s';marticc, Dintre ele, contactni cr-i persoanele din anturajul imecliat ca-
pata un loc pri,rilegiat pentru sugar, acesta devenind in aceiagi timp
capabil si lirspunda tot mai nuantat Ia prezenla 1or. Este consecinta
faptului ca, spre deosebire cle obiecte, fiinla umana se comporta in-
tr-un moci care se pune ma.i L-.,ine in relatie cu propriile"sale scheme
cle ac{irir-re procurincl pl5cere, r'e conf ortale, Iiniqte $i mai ales se,cll-
rizare. Ester rnon-ientul in cale incepe s5. comunice cu nlafira pe baza
ilnui schimb afectir,, ii simte iipsa qi piinge pentru a o rearduce irl.
ciurer.i, intindt, miinile pentru a fi luat in brafe" Se poate spune cdo.
de 1a accasta virsti, nn copil nolrnal, de regula, plinge mai mult
penttLt a fi l--lirgat in seama qi luat in bral,e, decit pentlu satisfacerea
altor nevoi.
in aceasta etapi incepe Ei cliversificarea ;i nr-ranlarea tr[irilor gi
iaspunsnlilor cu contlnut negativ. Constitr-rirea primelor ansambluli
psiho-senzoriale pe care sugarnl incepe si le recunoasca aduce clr sine
si prirnele experienfe frr-tstrante, r\stfel, nerespects.rea intregului stereo-
tip cle stirnr-Lli pozitivi cunoscLtti, neimplinirea aqtepterilor pe care sugarul
s-a obiEr-u-rit s[ le lege cle situalia dati, impieclica recunoaqterea sitttatiilor
re ind,.rcind cle aceea nesiguranli, nelinigte, tensiune, disconfort. Ele se
-l- adar:gai erperienteior nepl[cute deja cunoscute, legate de aparilia nea;tep-
ii, tatA a unor stimr-rli auditivi, vizuali, tactili etc. prea intensi, cle cqre
ie fireste nlt va fi nici in continuare scutit.
Dr-rpa virsta cie 6 1uni, in p;iralel cu procesul de decentrare cogni-
LC tivir, existi un fenornen sirnilar qi in sfera afecti.va, ceea ce inseamna
cI tleptat, treptat, copilul incepe si se clelimiteze cle obiecte, izvor qi
e (in acel;rqi tirnp) receptor al afectiunii. Este perioacla in care se realizeaza
a ceea ce I'rer-rd a denumit ,,transfei de iibido" r'espectiv dep5girea etapei
'cl de EU narcisic gi investirea realitalii cn lolul de obiect extern, sr-rrsi .5i
1y r:eceptor cic afec{iune. Acest }lroces se datoreEte intelactiunilor sugarttlui
'e cn 1ur-rea extern6, precocitilii gi clr-rratei lor, valorii ridicate a inc[rcarii
i- ernol,ionale pe care aceste erspecte le- o confera. La inceput traite intr-o
mruier5 simbioti,c5, aceste relalii, si-lrsa cie afecliune dar qi de interclicfii,
a jung pr inrele sir ofere arguurentele care condttc Ia ideea existenlei unei

realiti{i inciependente cle sine. Cr-t mama se confruntd sugarul cel ilai
devreme si cel mai aprig, voinla ei resimlind-o cel mai distinct difeiitd
de a lui. In acest fel, clintre factori.i externi 1ui, nrama, cea tlai simbiotic
IegatA c1e copll, este, pentrr-r intensitatea deosebit[ ctl c,are sint resimlite
pina qi cele tnai i:anale frustralii, qi sursa primului nucleu in jurr-rI clruia
se cristalizeaza qi plocesul decentrarii afeciive, Pe aceste cai, sutgarul
ajunge si-gi recr-lnoascd majlaj plinge daca aceasta paraseqte incaperea,
manifesta teama fa[5 de -ctrhini (ia care refuzi sI mai rneal'ge in bra.!e),

273
10 qtla
^
zir^nbeqte nr-ullai persoanelor cunotjctlte.
De ase]l]enea' apal'e evidenta qi
fi afectiune, tanclrele sau 'atenlie
ncvoia cle a ,bi;;; ;l;ianifestiii'ilcr cle

fala ProPriilor Prestari sai-t

legatl c1e sttccesul ercliunilor
voluntar o allumitA mimici

consicleL'f,ttl". r:
intleraga acttvt-
G) Actiuitc.rtea. Inteus dotrrinata cle emo-lionalitate,
tateasugarul.'l-.,t"'unordon.atiipri.n,cipiztluipldcerit'

ll,iclicar:ea ir-r qezr:t qi eilberarei

GF?,{
adz
 ,,uitc-1, nLr-i",-ce incepe qi el sai fie posibii dupa aceasta qi cu'apa-
1s1

i.e ",irsti,
lifia rtnol aicte rL'rc.rtorii imitirte irr carre actittnea este reluata si in rloda-
Ll
iitSli difelite cie aLe noclelului, sugarul frLce clorradar st:ipinirii capacitalii
,r -De laasemenea,
rnoclul eler.nentar, clcsigur -- de a coopera;i colabora cu adttltttl.
1a r,fu'sta cle ll--12 luni, sugalrul ajunge capabil cle con-
rl
clr-iite rlrar c(,nrplexe prin care este i'n stare sa-qi exteltorrzeze unele do-
i linfe curii at' fr cea de a mer'6;e la plirlbale, arfala sau sar ne jucirn-r cr-r
o c1 (spre exerml:ln : ia ghetulele, aratind gi spunind ,,pfl ._ pe"),
'rs,a
r-1
H) C,ltmstiinla. L,a nastere ltunea externa nlt este perceputa ca atare"
Toate recerrtiiLe ;i enroliiie nou-nirscutul-ri sint orientate spre propriutr
corp, Distinclia ciintre stimulii interni (preclomir-ranli la inceput) gi cel
ra
externi r-ru-i este 1a incleminir. Nici rnilcar sinul, singurul obiect extern
clr cErre vine clilect qi constaut in contacb, nll este recunoscut ca o reall-
tate indepenclenta. Este ceea ce Spitz a nllmit stac[iul 1l'eobiectzt,al pe care
0
l il considerS. a ocupa primele 2lr-rni oe via!4.
()dati ce eficienta analizatorilol se clezvolti, sug:tt'ltl intr-o
-le
posturir. plecicminant pasirra incepe s[ recepteze realitatea externd-
rl l)
care -iapare insa constituita-din ,,tablotiti(( eterogeue, pasagere, fiir5
io
legatr-rrir intle e1e, farii cauzalitate e::lericarl qi inclividualitate qi frreqte,
-L-
incouiplete, clifuze, imprecise, .\ceastg inseamnd ca eI nu are con;tiinfa
clelinitIr'ir c1e aceasta lea]itate irr lntregime centrata pe propL'lt-t1 sErt
corp (sfera bucala, sferar vizuala, tactila, auditivA etc,) ;i lapoltatS. cloar
a:..\ 1a slarilc. qi acfiLrniJe saie. Sublinijncl acest fapt \\rallon vot'beqte cle sirn-
it, biozl, Balclurin de acluatism, Freud de narcisism, i.ar Anua f'reud de nar''-
rl cisism prim;Lr.
.1, In scurt timp, din ril-rltitudinea c1e stimr-r1i ;i sitr-rafii se selecteaza
a" nnele care se repeta gi crrclonr:azii in jurul nnor senzalii (senzafia de
t foame, sete, satietate, frig, cilclurA etc,), ce inciuc fie confort, fle clis-
io
confolt, l\ceste senzalii constituie nnclee in julul cAt'ora se construiesc
,;te prirnele ansambluri psiho-senzoriale care incep sa se deta;eze, sa c,apete
qi o anumiti consistenfl Ei semniiicalie pentru sllgar $i pe care acesta de-
ILJ. plinde si 1e r'ecunoasca. Firegte, irlportanfa vitaia a nutriliei qi evi.dentul
.tL d avans irr clezvc,Itare, pe carc ape'rratr-rl digestiv in general Ei sfera bricalS
) cl'
in special iI au ftrlir c1e restr-il organisnrului, nsigltrd ansamblurilor: de
,erI erperienle Iegat: de aiirnenteL!ie (contactr-rl tactl1, vizual ;i auditiv cr-t
de tram:r, manipulatul Ei intregui cr;rnplex de situalii qi preparative) un loc
privilegiat intre elementele cale contribr-rie la orclonarea qi strttcturareil
fec- primelor irlplesii ale sugarultti.
. eea Tleptart, tr:eptaf, clt-t1:it virsta dr: 6 luni, recepl;ia poiisenzorial[ (ct"t
,lo- exersatL'ea1 clispariliei qr apa.riliei stimulilor clin sfet',a uuni:I sau altuia din-
ti ii
tle receptorii, repetatele exper.ienfe spontane (in care obiectele apar: qi
1u1- dispar), clar urzri ales inten,enlia frustranta a. elementelor lttmii externe
tin construie;c schema obiectr-rlui perlnanent gi elementele constitutive ale
sr,tb
sentimentului iclentitalii gi ir-Lcbpenci.enlej. acestei lumi. lncepe procesul
iuni cle clecentrare salr ,,cte trecel'e de la starea c1e nediferenliere intre EU ,si-
rea)
mecliul inconjr-rriitor fizic qi nman, la ansamblul de schirnbtiri intre EU
'Uni diferentiat ;i pelsr:ane salt lucrtlri" (J, Plaget). Interesr-rl pentru stimr-riii
;.IOL1
rnai
clt noua lor simnificalie creqte, sr,tg{aru} tinzlnd sa-i caute tot mai activ"
sau
incepe astfel sa realizeze ruclimente de cooperare qi colai:orare de schirnb
bilateral cu anturajr-rl, schimb care implica gi dernonsfueaza incepr-rful ca-

Ad\j
pacitalii de a recunoa;ie Ir-imea inconjurlto,are ca pe o realitate distincta
,de a sa.
aspecte psiiroilortragogice. De la naqtere Ei pind ajunge si pronunle
pi-imeJe cuvinte, sugarul palcllrge, intr-un ritm foarte iirtens, o etap[
esentialii pentru iirtleaga sa dei:r,oltare psihicd ulterioarS, Acest fapt,
astazi unanirn l'ecunoscut, este un urotiv, singur suficient, pentru a jus-
tifi:a afirmalia 1r,ri I\,f. Maillet (1954) c[,,a ne interesa qi v-eghea asripra
brurei evolu{ii a de;,;r,oltirii psilio-motorii a sugarului este tot atit ile
imirortant ca qi a ne preocupa ce curba greutalii gi inallimii, de evolulia
,dentiliei gi clc starea funcliei digestirre".
Dezvoltarea psiho-motolie a sligalului nu se desf5qoarh de Ia sine,
'ci sub directa acliune stimulatoare gi formatoare a mediului extern de
caiitiltea c[ruia ciepincle in foalte ]llare mhsura. I'iinld total dependentS,
suga.t'ul rtecesit[ asigurarea nu nlimai a nevoilor sale e]ementare de
ht'eLui, c51dur5, cttriilenie, ci ;i a unui clirnat cle stimulare continud, per-
n:anent aclecvat pttsibililStilor gi cerinfelor sale atit de activ schimbA-
toeti^e. Se qtie cieja, qi fapful .este general va1abi1, cd in cursul dezvrolt[r:ii
existii nr-,ilente in ,care organizareet psihicl este cleosebit de sensibila la
anu:riite tipuri de stimuli. Sirrt momente favorabile folrnbrii unor cate-
goril de: concluite in care electul stimularii este rapid Ei economic, tot
a.;a cllilt exista alteie in care efoltul poate fi nerentabil sau chiar steril.
Mai mriit, sii slrsline ca este nociv sa. supunein copilul unor exigenle pe
care nu Ie poate inca satisface, tot aga cr1m 1.,^ierderea mornentelol priel-
nice poate fi numai clt greu ql uneor.i cleloc p0mpensatd,
Rezulti c1e aicri obligalia absolutd ca toli cei care se ocupd sau rrs-
pttuci de ingrijireal sllgarului sa cLuroasci in cele mai mici amdnunte par-
ticularit[li]e c'lezvoltlrii -.:a1e psiho-nrotolii. Ei trebuie sd qiie sa anticipeze
motnentele in c.tre concorclanla clintle nivelul pregatirii structurilor mor-
fo-frtnctionale qi conlinutul "stlmuldrii asigurd interesul necesar prelulrii
'qi repetarii de c5.tre sugar, in rnaniera ludic5, a diferite,lor exercilii. La
,rinclui lor ele vor activa dezvoltarea sr:bstratului morfo-funclional pre-
gltinrl astfel activ' noiie capacitifii de asimilare, Este necesar a se acorcla
o atenlie statornicd iml:ogirfir'ii si diversificdrii fornielor de stimulare
:mai ales in crege avindu-se in vedere toli analizatorii, Personalul va tre-
,btti sI qtie in fiecare rnoment, in raport de virstH Ei nivelul dezvolt[rii fie-
carui copil ce conlinut trebuie sd aibe activitatea de stimulare a suga-
ruit-ti, ce jLrcirrli trebuie utilizate, cum trebuie s[ arate lnc6perea etc. In
acest sens apat'e ca foarte importantd elirninarea monotoniei pe care o
'realizeazir excesul de alb, atit cle preferat din pacate pentru false qi
.inguste considerente de igier-rd"
Foarte utilA estc qi l.rleocr-rpar:en ce trebuie sa existe pentru depis-
tarea cit mai precoce a laturiior pe care slnt prezente intirzieri ale dez-
rroltlrii qi cunoaEterea cu precizie a modaliti]ilor de recuperare. Pentrr-r
aceasta, introclucerea Ei completarea regr"llat6 a fiqelor de urmdrire indl-
viduala a principaliior indicatori ai dezvolthrii psiho-motorii reprezinta
un factor deosebit de inrporfant permilind nu numai o depistare precoce
a intirzierilor, ci Ei un bun rnijloc de ridicare a niveluiui de preg6tire
al personalului,
Literatura ,Ce specialitate este neobositl in a sublinia importanla
deosebita ce trebuie acordatd elirnat;ului afectiv in care cre$te qi se dez-

:276
".ta
primii sii ani c1e vialai R. SPitz
al-isnt tln ansamblu cie tulburirri- in
rt Ie ui plas,at precoce qi prelungit in in-
1ptl
r11
i-' j

L.)-
)Ia
1
tle
rtia ciirecl; legnitir cle precocitatea qi c.lttrttta prirrarii af ective'
Sti'iul ,.lri1iilo. copilr"riui cu matlla sa are, dup6. p[rerea Irenei
Le.ziirr: (1974), o ir,*r= lnfluenti ,asupra ritmr'rriLor esenliale :
solnn-veghe'
abscrblie-exciclie etc. I,Iaria' Montessor'l afirma ca sr-rgar:tii aLe uevoie
d-e satisfa-
cte r;rcll1 , r.espectiv dc r-espcctareit t1]]oL atlttlnite modalitali
(,eiri a ,i .,,Oilor saie eietrreutale. Iil acest cotlte:it, Sttstine F' Ostelrieth
(19,Ij3), c1 incepe Sa tr.i
p|imele dist tnentr-rl cie secttri-
i.,* li cc1 de lnsec,-rL:itate, sentiment e natltra relatiiior
ar',:cti',,e c-Li n'iiilra sa, Sitc intlr:ite 6 Eol'lby (i95a) qi
spitz (1958), in confornritate cll cal"c, in primelc,3luni ex1:ericuleic stt-
gi,rr}ii si,'tt inciepiinind r-tn ro1 funda-
.rl.lriiit .f. orclin afcci,ir', tlat'",r
rrental i.L de.irr-r,-a,'ea ;i stimulat'ea necanismul"ti C'1noa;telii qr a1
invi!arii.
S:itisf:icele'l net''oii de afecfitl
flrirNlp:l'.tr.ui
-*- "- - clittrat sct-.ttrizant
irorina,lfr a: procesttlr-ri de decentr
'Lr,s-
* clezi.'oltiirii normale a" copilr-tltti.
.!af
tive, reale qi trainice, stntcturarea t
)eze .clepincl direct c1e timpul cal'e i se
10f-
rarii
tir:ut in brate 9i tnanillttlat, cle tn
La
i se aiireseaz[, de cotrstanla ;i du
calitatea qi cantitatea afectiltnii cru
pre-
niat cii sttgarttl o sitnte pe lnalna sa
rrcla ,'line rpiectiva sau indiferenta este
lare ---__- - -J

1ro- n'u-liatai in spatele ttntti profesior-reri

se vorbeqie de afecfiune rnaternfi
fre-
ralc-
tre copil gi fiinla care i-a dat na
:. lll
a accet-rtuat asttllra faptului ci c1e
numai dacA
,3 se ocuPd de
Ei creqe qi chia
a persoanelor care au coutact
:pis- sa fie preoctlpare;r Pentr'-t ct'e
dez- contact care nu trebuie s[ se r
ntrtt
.ndi-
rinta
COCE
itire nevoli de a fi maniPuiat qi de a
Interesul recunoscut al sttgar
;anta a fe{ei umane ca qt inrportanla m
dez' care-l lealizeazi cu interlocutortll
27V
avantaje/clezavantaje pe cat'e-I irrLplicir i:ultarea rnaqtii cle cirtre perso-
nalLrl cie ingrijire, pnrtare I'ecollt,ilnciati prea, asiduu de cltre ..i .u.*
cred in virtr-rfile ei profiiactice.
In contextul general al par.ticuiaritdliIor sugar.ului munca de selec-
tare a unui personal capabil s5. clispuni de resr:rsi emo{ionaie suficiente,
nu poate const,itui nici ea o laturir secunclard, tot aqa cum nu poate fi
ourisA frreoct.tllarea cie a alsigur a nn raport echilibrat intre numirui co-
piilor si cel at1 personah-rlui clin cleqe. Nu tlebuie uitat ca in farnilie o
elnr-rmitI pc'rsoani aproape cA ntr poate face fala singura tuturor solicit6-
riloi' suganLlui, in tirlp ce -- chiar gi in cere rnai Trune colectivitati *
acesta abia dac[-qi poate asigura pentru sine citeva zeci c1e minute
l:e zi
clin timpul de lucru aI llersonah_rtu1"

. 2.1,2,2. ANTEPRESCOLARUL

l-it|a capilcitatea rie a opera curtnt cu sciremele obiectului perrla-

lqnt Ei de a clisptlne de no{iunile de tirnp qi cauzalit.1te, universul copi-
lul-ri de, 1 arr rarninr pL'edomineurt centrat pe sine Ei pe actiunile saie,
realitatea traitA doar Ia prezent ex stind cloar prin iine El pentru sine.
El intri insir in perioada mari].or ucenicii in care, I[rgindu-qi spaliu1 de
ac{iune, r,a cleprincle cairercitatea de a construi gi evoca voiuntai irnagini
tlentale, vit plttea utiliza obiectt-, ca verigi intelrnediara pentru ,eili-
zatea congtientl a unui scop, va insuEi Lln nolt sistem de comunicare
-
iimbajul -*- si plimeler el-.rle.nte aje unei eclucafii. in acest feI, la 3 a_ni,
copilul -- posesor ztl unor importante acumulari in dire,cfia bonstruilii
realului in m;isuri sa se perceapd pe sine ca pe o entitate clis-
- esieutritrers
tinctir, intr-utr constitr-rit ciin cbi-ecte oalecum orclonate in spaliu
gi timp.
Dezvoltarea rnotorie. A) Nfotricitttect. In primuL rincl are loc o,
rilnrda perfeclionare a rnt:rsului, pe care interesul pentru tot ceea ce se
afld in jurul sEu il solicitA ireciontenit, asigurincl imbr-rnatalirea perma-
nenta a ecliilibrului, r'apidittilii, lileciziei, calit[lii ,controlului gi sigu-
ranfei sa1e. Pagii se lungc,sc, baza de sprijin se micEoreazr. Daca ia 1 an,
urcind scarile cu spr.ljin bilateral, cr-iceregte ficcare treaptd folosincl r-rnul
gi acelaqi piciol pentru ir:airitare, celala1t fiind adus apoi aldturi, Ia 1 an
qi jurnAtate, in aceleaqi condilii, co1ri1ul este capabil ar- alterna pjicioalele"
La 2 ani alearga cu uqutinti, t-trc[ sclrile cu sprijin r-rnilate,r.,ai, loveste
mingel cu piciolnl (ciacd i se cere). Poate merge pieziE sau inapoi, poate
trage clupir sinr: o jr-rcirie. La 2 ani Ei jr"rmatate poate sta pe vine,-urca
_scalle fara sprijin (clar fdra a fi capabil a aiterna totdear,rna picioarele)"
La 3 ani este caparbil sH mearga pe virfuri Ei cu tricicleta.
B) Mattuctlitat-en iqi imbogateqte evident precizia, se finiseaz[ qi-;i
divelsificd registrul n-rigctirilor. La 1 an qi ;umatate da foile c1e la carte
cite se nimeresc, introcluce ,si scoeite bite dintr-un borcan, poate deschide
o cutie. Lr 2 ani rirsfoieqt,: o carte ctincl foile filii cu fild, cluce lingura Ia
gurh f5r{ si o velse, line creionui qi mizg[leqte, miinile devenilcl mai
independentc una dc cealalta. La 2 ani gi jumatate inEira inele pe o tija
aqezatd r-ertical, deseneazd spiraie qj linii repetate, fiind incapanl se-!i
intrerupa miscalea Ia locul clorit sau, impus de model. Abia la B ani
gsstr-rl grafic rer-rqeqte s[ fie mai bine contrL:Iat, ptitind sd realizeze figuri

278
 ii'rchise cLI Sau fara rnodel (cercul, Soarele, cileaqa). De asetlenea, poate
tg insira inele pe o tij[ agezate intr'-cr pozilie orizontal[, salt poate arutlca
nt I ngea.
Dezr,.oltarea psihici. ,4/ I'o'ca1:tiile. Arlpli.ficalea rleyoii cle stinruli
.;i ;i curior,itb\ti, iuconclifiiJ.e ci'e.;terii spalir-r1ui de ;icfiurle ca u1'tnare a
inilependcnlei cle misc;rrc gi a perfr--cliqneirii ur;Lnipuliuilor', ca gi extin-
clerrea neconteniti a contactulr-ri cu ceila'lli membrii ai farniliei, duc ia o
vertigincitsa imbogafire a experien(ei senzoriale, In acest cadlu gi deter-
ininai nelrijlocit c1c. el, se ajLlnge la o serie c1e achizilii interdependente
c-.1 o cleosebitir ir.aportan!5. pentru evolulia psihicd a copilnlr-ri. Este in
/-N pL,i6u1 r'inct volba de contintlarea qi clesavirqit'ea procesultti de stApinire
ar schcn-rei obiectulur Lienranent (de exemplr-t : insistl sa caute sau si
solicite un obiqct scaipat sub pat), s€,rnn cle adincire a procesttlui de con-
stientizarc a existenlei t-tnei realitali independente cle sine. Acest proces
,ri,: clecentrare este si rnai niult facilitat de insusirea, ir:ce1:inc1 cu virster
ta- cie un an si. B luni, a capacitalii de reprezentare, respectiv de construire
rI- a irnagitrii mentale lr ohiecteLor pel'cepute antelior, Deosebita de schetna
,l
obiectr-rlui pet'ntitncltt, ce are ca ptti-tct cle plecare in aceasta perioada pre-
a" zr:,t\tt nelrijlccitl a obiectului, Lt'pLezental'ea Se constltuie ca imagine
1e rnelilili c1e si.ne statltoare, independenta, deoarece ea apare la distanfai -
.u in tin-rp - - de tnomentul pet'ceperii stimulului pe care i'l reprezintii' La
1- inceltrrt, reprezentlr.ile apar ini,oluntar sau legate de atrttmite contexte
pentiu ca numai dupl 2 ani copilul s[ fie capabil a le evoca dup[ clolin!5
11, [1qi ,,d,-,.= aminter qi caut[ ttride a l[sat sar-r pus jucaria cu un anumit
,.ii timp in urma). Sr-rbliniem inca faptul ca in perioada 2-3 ani este vorba
!-, cle imagini mentale reproclucltoale care se limiteaz6.la a evoca obiecte
l

iLt
-
ourrou.ule anterior - Ei statice, copilul nefiind capabii s[-qi reprezinte
imagini alc unor sttiri intertnediare,
to ir-L nriqcare, degi rcalitatea incepe s,1
-q L- ruclimentare, ale unei ordon[ri in s
-r&- legei:r: rnai profuncla a realitirlii, o
: Ll- strportr-rl clezrroltar:ii celcirlalte proc'
-l'n! Pentru aceasta perioacla cle virsta caractet:istic rlmine faptul ci
:111 it-lteresul copilului esfe centrat n-rai ales pe Senzatia Ctlre i-o provoaca
c[I] contar:tr.tl ncmijlocit cu obiectelo, pe cale le cunoaqte ma.i ales 9a^ pe
sLlme cle seirzaiii intens implegnate emolional. In plus, cleoarece infor-
t-
ie"
)LC pra.Liil.e oferite de analizatopi r'[min superficiale, incollplete, ltneot'i cr-t
iiitc t:tul fragmentare Ei chiar false, elc sint supuse unui termanent p1'oces
,i'C6 cie leagezari, restructurirri gi resintetizari, proces in care intervenlia colec-
io\ toare a ilstructajului verbal incepe deja sir se facl sim!it[, mai. ales spre
sf irqitul intcrvalultti.
,i-qi. B) Atentiu se clezvolta odata cu creqterea interesului pentru llunea
I'te inconjuratuur-u. Ru.ine preclomjnant involLrntarE, caracteristica fiind uqu-
iide 1in!a gL ral,iclitatea cu cire copilui de aceasta vlrst[ trece de la un stlmul
-r la la altui, ae ta un obiect actual 1a altu1 nou aplrut, Atenlia voluntar'h a
.r 14l urt.p..,r.olarului cap[tl insa un oarecare plus de stabilitateo ce reflectl
rr '11 continua maturizare a procesulr-ri de
: ^: C) Ilemoricr. Pina sPre 1'J a.nl a
ani citalert de fixare, plstrare qi recu
:L1r1 avind doa'; un caracter involuntar
279
 procese psiiiice'si iu clirect:i lcgiilurii cut insr-rgirea capacitatii c1e a col-
t meLltaie .,qi de 1 1e. replezenta apoi clr-ipai r.orn![, copiir-rl
in stalo siL-si evoce obir:cte1e, persoanele, situaliile sau a,i;i,,r-
a luat cr-rno;tinla. De fa capacitatea cre a elabora qi r.eplo-
i nientaLie se bev.eazi t mai pe intervenlia proceseloil de
fixatre, p:Lstrat'r: ;i evocalc a memoi'iei pe care le Ei exempiiiicl. intr.egita
cu capacitatea c1e el/'ocarc a expet'ientei de viald, memoria devine liantLrl
ce uueste trecutui cu prezentul ;rsigurind continuitatea dezvoltat"ii ne.*
lntlerupte a copi)Lrlui. Este insa o tnernorie mecanicd cu caracter invoiun-
tar gi profr-in4 clependenta c1e incalcatura emolionala cu care siLrt inyes-
iite sttuatirle. Chiai'c1aca unele din experienlele trtiite in aceastd perioiL.li
c1e r;ial:i oot llarca irrtreag:r rriala a individului, cele rnai multe clin cu-
nostinlele a.clululate in aceastit perioada vol suferi un continuu si irrtens
proces cir: t'e:-tl'ucturali ce Ie r'a ia:ce niterior lmposibil cle recunos,:Lrt"
D) Ginclirea. J. ,Diaget enumerd 5 aspecie principate care r,efiecta
clinirmicir c.dificarii tleptate a g.inclirii la antepregcolar ;i anurne : llio*
cesul de construire a imaginii mentale ; imitalia aminati sau capacitatea
de a repl'ocltice gi dupa o aur:mitd perioada de timp gesturi, ioncluite,
atitr-rclini etc., prelnate de Ia iLntur"aj ; evocarea verbala ; jocul silrbolic j
desenr-ri sinbolic. EIe inrplicd ceea ce Piaget (i960) nurneste funcfie
seniotic,i. r'espectiv posibilitatea cle a reprezenta un ,,semnificat" oafe-
care (obiect, eveniment, schenia conceptuali etc.) prin internedir-il r-uui
,,scrnnlficernt(( diferenliat (irnagine mintala, Sest simbolic, cr_ivint etc.)
ce 1111 ser"i-efie clecit pentlu. aceast:"i reprezentare. Acelasi aspect iI sub-
Iiniaza gi I-L i\railcn cincl vorbeqte clespre funclia simbolich sau capacitatea
de a c1a lrnui obiect o imagine si irna.ginii un semn verbal,
Insearnna ca, in aceast[ irerioada, se face sall,ul spre insusirea
-
capacitSlii cle a elabora simboluri si cle a asimila semne care
nind c1e rtn gracl cle generalitate - ciispu-
Itu trebuie si se mai clistinga piin
a.seinainar.re ci, investite mai ales-cr rolul de a reprezenta, devin mai
pr-rfin rigicle, tlai active qi mai cuprir-rzdtoare. Spre exempiu, cuvintul,
scaun, incepind prin a repre;:enta rln anume obiect qi numai pe ace1a,
trep'r:Lt ajungc sa-gi extinclii sfela de cuprindere asllpra tuturor obiectelor
intilnite avincl comun un Lumir cle insugiri.
frnincl seam5, c1e cele de nrai sus, se poate spr11le ca abia clupa
r,,ir sta cie 20-24 dle luni, peiioada in care copilui incepe sr
elaboreze
prlmele rll-Iagiltl rlintale qi clecr sa-qi reprezinte lumea inconjr-rr:irtoare,
copiltil clep;igeqte etapa ii-rlelegerii senzo-iriotorii ;i intrl in cea a gin-
clirii precl:er:riol'ii care va dLrra pina la virsta de 6 ani U. i)iagei) Cr-l
aceasta e'i ittcepe sA poa.td girsi sohfii problemelol pe care i le riclich
nevoia -qatisfacerii ciorintelor, 1:i iuceput prin tatonare, iar spre sfirsiiul
interr':iliilui aji-inginci capabil sa-si reprezinte uneLe actiuni elemental.e,
intuite inainte cle a le efecttia, T'atonarea este astfel interiorizat[, sr-rbii-
itiazl J. Piag_el. deveninci ir-rult ina- rapicla gi mai operativa" ,,Cunocrste-
i'ea", sillure I'}". Fiubert (1949), ,,inseamni rnai intii gestril care r,euleqte,
apol gestrrl i'c,ix'oclr-ts irr tnocl intenlionat qi, in final, ce1 schilat s,au nr-unai
irnaginat", in ie',pt, piecind de ia clescoperfui intimpiatoare sau prin in-ri-
ia{ie, antepreqcolaru-1 ajr-i;:ge 1a solr-rLii care reflecta posibilitaieq sa de ,a
*tiltza obiecte ca instri-lment, .,'eriga interrnediarl in realizarea uirui scop

Z'6U

:i.l*
 L1- (folose;te: sirr"e r,xcrriplu ur-r scallit sa.L1 Lli-I alt obiect -adecvat pentrll a
ri1 aJLrnge'intr-urL loc altfel inaccesibil). La trei ani copih-r1 cier.itte capabil
_1- s3 cieosebeElSrCil trltrl'e cle tlir:, are uotiune de zir-ra ;i noapte .si pe cea cle
:l- rtrLlt:ri., ili sensnl ca rlsi:uncie colect la intrebf,ri de felul ,,Cite Clegete
ie vr.zi'i ' folci:;inc1u--se ck: o I'olrnttia clt dollr dor,ra solulli, respecfilr ,,111111"
d gi ,,rnulte((.
ri Anteprcgcolarul clispuue cle o ginclire rudi.mentara, nefiind -capabil
l:- docii cl: iibslractiziri qi gr.ncl:illizeri modeste $i aproxiuratir-e. 1n pitls
-i- gii-Li'ii;ea se clesfirsoarar preclominant in prezcnt. Aceasta ittseaullti cii,
ir-L i,rtr:.r..itit pclioaclir, ca tine Seama in princip;1l de ceea Ce esJe pel'ceput
.t-

,,la 1c:tr-i:i] sa,-r i1c ceca cc este obiect al acliunii montentane. /\niepreqcolarul
'1-
gin:it,st,: in timp ce aclioncraza nerrrijlocit, neputincl sa elabor-eze cr-r anti-
',q
iip:a1ic un pl,au inedit sau sir plevatci5 rezultatul unlli expeliuretlt nolt
i;ilr,tr,t cl. Citrd se altucA cle Ce.,,a, etl nu:lre iu mitlte plecis tct ceea ce
,i

-; i,Ll':l,.ilza s:L facd;i cie aceeit se 1,roate elfirmar cA nr-t aclioneazir glndit, ci
rl- giilcir:s te ac';ion ir-ic1.
- E) Lim,bct,jtl. it arcc,tstir perioadA liinbajul se transfot'tn[ dintL'-o
.leg;rruri afectiva intr-r-rn instrnnrent de coilttnicat'e, Se itoate aflrma ci
BCei,t pro.es ccinstitr,rie Linl-ll ciin aspecteJ.e esenliale ;i caracteristice :r1e
.cli,;:-, r,iltii,it coltiJ.nh-Li ir1;r'e 1 si i.l :rr-ri. l\ceasta cleoarece cotlunicat'ea \'.e1'-
brit c:;tr, ,.rr,-,ltat si in acelaqi tirnp factor atctiv c1e stimuLerre a clezvol-
ta11 ttllul'or ltloceselol psihice, Ila inseairrni insu;irea Llnlti itlstt'urnent
c;iL e Lrf cl .i lnci.iviclulni -- pentru uzltl siu structttli gata elaborate de
-
cirtre -.gtietate. ca qi posibil;tatea .icesteia cle a verifica cat-rtLtatea qi cali-
trte;.i c6ntinuti-trilol' iognjtii.e ale copil-rh-ri, Se asigur'I astfel t-tu uttlt
lrai r.iu tralsfer c1e experienle de la aclult, imbog[lincl volumtll achlzi-
.4, tnir-u., in condiliile in care lle caleei conexilutii i.nt,erse lealizeaza contro-
1ui qr iLjust:u"eu inr penlanenta.
]Ltr- ' Iimbajul inio!t-:gtc iLcttvitatea copilului ; soliioo'ind, r'erbaliziLrcl
I1n,
t:]tt1
-i aciiianilu, ac'estzr le eixpt'imii qi 1e erxplicir. Mai tilztu monologul va putea
i-,rl plertcle actele, conclticinclr-t-le sau ihial iniocuindu-le. -El poate Ii de
i,s,.,,u,cr,,.,.,r r-rtilizat in maliera cle joc ori poatte exprinla dolin-la copilului
-14)
1or cie ei fr ascr-rltat qi infeles, de a atrage aten{la asupla sa 9i de a-I-capta
pe :irir-r11. in :rceia;i tin-rp limhajui contribr"rie ia eLiberarea copih-llui de
ir-rb tLttela ltrezentului, ctncretrtlui qi acliunii, ia introcir,lcel'ea dimensiu- .
'pa
)70
nilr-,r' 'uimpr-rlui ir-i psihisrlul infantil, 1a clezvoltarea gindirii.
t1'e
Dezrroltarel liLnbajului se realtzeaza concotultent pe iTrai mr-r1te. pla-
in-
r
nrtli : fouetic, vocabulLr' (bagaj cle cr-r,vinte), tnolfologic, sitltactic ;i
'v Ll
setnrlltic.
ica Din pLrnct cle r.c:c[e:t'c, j'rti'r,etir:, iritre 1qi 3 ani at'e ioc dificilul pl'oces
.tul c1,: irLsusir'(' it capacitatii de articula
I 1'O
-'' .,1 Ior', 1;ror:r::s
('are sa retrlizeaza trel:tel
ril- tate al diferitelol sale eletnente'
,,jiz:.ia[ogice", no!i.ttnc ce c[efine[te c
L^
. te-
r.ta sit'ii a,r'ticrrl[t'ii la accasttt virsta, co
aparatu|-ri logc-
tlai iir-u:ilc,- cte articrulille, legate cle irnatttritatea trorlllale a
.li- fonr,,tor. Ca moclalitali 9i tlecaniljme se desprind :
tt) Iiiiz-ittttcru (onitelea clin ,Cttvint a unor sunete sau siiabe grei-t
sau iri,!ir itr-rposibil cic pi'ont-tili,at). Iiste cltll0scllt, de exetlplr-t, ca s''rnete
c0p
crtr; si,,i,.i''i, a{riclltc]ci.,c", ,,g", ,,1", sifla1iie1e,,s" \)' ,,2" salt $Lliefato'a-
281
rele.,,q((9i,,jt' apar tttai tirziu, fiind mai dificil de articulat. De asotnc_
nea, cuviutele rnai lungi ,si clificiJe 11 obiiga pe copil sir se rezume clo:Lr-
la o pai.te a lor_ preferind prima sau ultima silab[, Exernp;e :
,,ni[eI'' in loc dc ,.qni!cl", n loc de ,,cdru!d.", ,,det,e,, in loc cie
,,la Leveciere", ,,pi'rnt" itt loc m".
b) irt'locttirea sunetel .lor sau cuvintelor clificile cu alieie
mai -"impl.c, ca rn exemplele : .,fiunros" in loc de ,,frumos,,, ,,logori!d,, in
loc de ,,lingurilA((, ,,ham-ham(( in-loc de ,,ciinea, sau ,,mia-.r-]niau,, in
loc de ,,pisica",
(:) llet,tLeza 1r'nutarea sunetelor qi siiabelor in cuvint) :
,,ma]iie" in
Ioc de ,,ldmiie", ,,taolet5" in 1oc cle ,,toaleti", .,molocotivd" in loc cle.
,,lqcomotivd" etc.
cl) Perseueroe& (repetarrea Llnor sllnete sar-r silabe ln scopul inlo-
cr-ririi ceior clilicil clc Fronunlat) : ,,Coco1ae" in 1oc cle ,,Nicolae", ,,rrevetul"
in icc cle ,,senrctLIl", ,,cocolata" in loc dc ,,ciocolati".
Ragaju,l cle cut:inte (i,oca:uiarul) se dezvolta si el pi.ogresir. :rtit
din punct^ cle veclere cantitativ
- nurniuul
calitatirr. in ,ceea ce priveste nurlitrul
de cuvinte insugite
-, cit cleqi
cuvintelol insr-rqite in intervilul
vi'rsta 1-3 irttj, c1c srrbliniat clistiriclia care tlebnie facuta intre numarlrl
crrviutelor p€ care copih-rI este capabil sa 1e intelcagi (vocabulalul p:..siv,
evident rnai r:rare) Ei ce1 al cuvintelor pe care le fiilizeazd in mod cnreirt
(vocabujarul ac1,iv, cot-nparativ mai lecius), Cantitativ, vocabularr,rl activ
se dez;r'olta in iir-nitcle ui'tlitoat'elor villori medii :
1an 3- 5 cuvinte
1 iLn ;i j.t,rr.,to,. 15-20 ,cnvinte
2 ani . . 300 cuvinte
ll irni 1 000 cr-ivinte
llnalize mcrfoJtrgicl t'elerrir tir intre 1 an gi 2 ani copih-il foloscqte
doal sul:stantive, interjc.c{ii qi onomatop:e. Cu ajutorul 1or, el explimd,
clorin{ele, inciicrii plefennteie, exteriort';,.:azd starile emolionale qi clenr-r-
nre;te oiriecteie. intle 2 ani si 2 am ii jr-unatate apar verbele qi pronri-
mele pct-:sonal^ 1:et'soana a III-a. Dupu 2 ant 5i jurnatate, copilr,ri isi insr-L-
ge;te utirizalea unor acljective, adver be, prel;ozi{ii Ei conjunc,tii, iar
inspre 3 ani pronumcle personal, persoana I, Prezenla adiectivelor
gi ach'erbeior reflcctii incepr-rtui insr,rslrii rei:rezentlrilor privincl rap0r'-
turi, calita{i qi forme, iar aparilia pronumelui personal Ia persoarra i
tnarche-azti aprcfurLdarea proccsr-rl.ri de decentrale, de delirnitar.e qi cleci
cle nagtere a identjtilii, astfel incit experienta personala incepe sa fie
tot mai iirnpecle constituritA ca afirrnalii cle sine.
Let inc<:i:utui interrraltilt-ti copiiurl utilizea.za in exclusirritate doarr
modui jmllc'ratiir cu cal'e e-spliurh dorinla cle a i se satisface nevoile qi
pleferinfe1e. Uitcrior, apare raodul inclicativ qi nurnai spre 3 ani modul
iirtei'ogatil', IaDt leg;rt nermijlocit cle clezrroltarear iit paralel a. sferei cog-
nitive in ansamblul ei. De 1a inceput copilul utilizeazd tin-rpul prezent,
viitorul qi iipoi trecutui clerienincl rloclalitali obigntrite de exprimare in
limbaj abia dupii rrir;ta de ,i ani, intre 1 qi 3 ani, flexionarea cr-rvintelor
in laport cle timp, gen, numar sa,u caz, nll este incir insr-rgita gi acest fapt
imprima lirnbajLrlr-ri un aspect particular,, specific.
Din punct de veciere sintactic trebuie menlionat c[ Ia inceput pro-
pozi{iiie se lezumd cloar la un singur cu\rint, sr-rbiectul, exprirnat 1a

282
 lncrlLrI impcrativ. Este stadiul in care L1n singur cuvint substituie o
I intle:rgir pt opozi!ie (stadiul cr-tvintului-propozilie , Stern, i906), Spre
exeinpln cuvintul ,,palpa" exprima clorinta cle a i se oferi un anttmit iucru
Cc n.rir-1cale. ir,tre 1 an si;uunaitate si 2 ani copilui asociazl 2 sr-rbstantive
(r-rur-t1 cn r.oi ,apt:l:rtir;), insofinclr-r-ler c[e gest ca slrbstitut a1 predicatr-rlr-ri.
1tc,:asta allare iLrtre 2 ar-ri si 2 ani qi jur-natate, ntotreut itt carc sc con-
stitoie primcle propozilii. E1e sint telegralice, cotitiniucl ciotar cuvintele
cheie, rnclispensabile. Dr-rpa 2 ani. qi jrimatate apar atributele qi comple-
nrentele cLu'(:] intregesc pr:opozilia. in acest fel ,,Mama papa" clevine
,,N[ar-r-u c[ir papiL". ;ig,oi ,,iVlatur:t cla-i ptrita" si, in sfir;it, ,,N[alnar c1m-mi
pall: ".
Din irunct de -,.ecleL'e setrtantic, ii-t aceast[ pelioada, c,a ul'mare a
lci,r,ii cie .L se iace tot n-rai bine iulelcs in cot-ttcxtul ttnr-ri schimb toi
tLr:Li ;rctiv clr itdultltl, copiiul esLe silt ia ttn contittuu efor-t cle aclecr-are
5i rc.u:lezarrc ar coriftnr-rtulilor cttvinteior, de ti'ansformare a lor in setn-
1al,:, ltbstracLc, itistrtttnettLe plelioase a1e glndirii. Dependente de situa-
liile;i cr,,n1cxtele concrr'1e in cat'e s-au fixat, clar si de liultele inpuse
c1e nir elui clezl'ol'uatrit 1;ercepliei qi gitlclirii, cul'inteie nu all de 1a inceput
,lu ronf:nnt srrficicrtt cLe alecv:it. Inclt clepal'te cle sensttl iot'real, ele sint
LrL€c:l'i plea lcstrictii'e in confinut cieoat'ece lefiecl-ar in nrocl exclusir,'doar
sitir:r!iile r.ri-iginaie palliculare 1i coucrete cat'e le-au imptts si cal'e se
c,:r yeeclitiLle.,'-\lteot:i, lru ltn conlinut vag plea gencl'a1, copilul neputincl
ir-Lc:i sit cleli;rriteze claL'sitiialia dalir de contextul in care i se inflliseazi
;i r,ici sI inreleaga toaLe san adeviirateie senstu'i ale curiir,tului cu care
le clcnnmcitr:. a;a cnru subliniaza Lerrneberg (1967), accleaqi conlinuluri
s6ilcre sint utilizatc aciesea pentru ar tlansmite intenlii sau clot'ir-r!e dife-
rite. Spre exemplu, currintul ,,fl1LfITILI(' este r-rtilizat o perioaclI t elativ
s If: lupga cle tlrrrp, in para1el, fie pentru a o clenutni exclttsiv pe lnalna Sa,
|na {ie *bun 1a toate", perrtrn a solicita diferite obier:te salt ii exprilna dorinfi,
iLt- Nuir-riLi spre 3 :ir-ri iopilui clescopera (cu sulprizir) ;i inle1ege c[ qi ceilalfi
-
Ll- copii au rnanta.
.t1- F) Afectit;iL;tfeo. Decerttrarea in plau cognitiv se insoleEte de de'
_tl1' cr ntraLje ateci.ivi. r\cest Jlroces solicitl qi inrbogaleste foarte mult trairile
ior afecti'n,e, siLti.rfacl,iilor inotir.iite biologic alirturindu-li-se cele ctt semlli-
if* {icaiie psiitoic,gicii, Rela{ia copil-nrrmii sc ttansfot'tnii in rela}ie copil-
,ri fairiilie,'eviclent r-ned compiexS, intrucit ohiigai Ia conlt'uutiri, opliuni,
fr'f trirL i ambivirJente ;r cotlpetilie.
I t! Dc cele rne; inulte ori adultr-rl rrerrriz-at este inclinat sI ia in cou-
sicl.e;'zrre trili ales le pozitive, bucuria qi inoccnfa pe
(lct t care copijul o ext p:isr-rl cit li incaprcilatea ser de a
, ci r,:aliza iLclevir;rtr:le clir-i veclere reala dil'ersi.tate a uni-
lLrl r,ersului elnotional iLl arntePle;colarulLri. IIr-rbert (1949) sublin^ia, cu rnulta
t(l-
,5 jucliciozitlte, cai bucuriile ;'i sr-iferinlele la aceastei vit'stei sint firra margini)
:ilt, intrucit intt'oaga frinfa a copiluiui este angajate in impresia momentu-
irr lr-ri. Nicl o rieli*ni;Le tru r,ine-s[-i tulbut'e brtculia, clar 9i nici o speran![
:1ot" n1-i poate at,enua sau alina sufet'inla, cleoat'ece experienla trecuta $i cu
rnt
''r atit rnai 1tulin perspcctir;s pr'1\'iircl posibila clesfat;ulare favorabila a eve-
limcntelor nu pot ir inca prea efiiient lr-rete in consicleralie. Fireqte, in
)ro* aceastd pei'ioacli copilul ajunge sA lie capabjl sei memoreze situalii Ei sa
1a antiripeze satisfactii, sufelinle sau alle triiri posibrle. EI are la actir- riu
oor)
dO \j
 r.1o.llll impcr:rtiv. Este stadir,rl in care Lrn singur cuvint subsiituie o
ll' intr eagir propozilie (stadiul cr-trrintului-propozitie ; Stern, 1906), Spre
exelnplll cllvintlll ,,papa(( exprima clorinta cle a i se oferi ltn anumit lttcru
cr,c nrin,care. lr,tLe 1an qi;url[tate si 2 ani copilul asociazd 2 substantive
(uur-r1 cu t'oi apciatrr,), jnsotindu-ie cle gest ca sr-rbstitr-r1" al predicatr,riui.
rg /\ccasta erparer intre 2 ar-ri si 2 ani si jr,rmirtate, moment itr care sc con-
II s;titirie ltrimele propozitii. Ele sint telegralice, coutinincl doar cuvir"Ltele
lt cheie, rnr-1ispcnsabile. Dr-rpa 2 ani qi jum5tate apar atributelc gi comple-
r,tentele ciu-(: inLrelgesc propozitia, in acest fel ,,M'ama papa" clevine
n ,,N{z.r.n:r cl:i 1;apI",;i1;oi ,,NIatlit cld-i pa1la" 'si, in sfil;it,,,X'Ialna clii-rni
ie p,apr",
Din irunct de -,.eclere sc'tttantic. iit :Lceastl pel'ioadlr, c'a ul:mafe a
ncvtrii de;L se f:rce tot n-rai birie iLrteles in contr:xtul unui schillb tot
m:ii i,rctir. cu aclnitul, copijul esle silit ia r-irL contittuu efolt de aclecr-are
si lcltsczaitc er corrLrnr.tturilol cltrriuteior, do tt'ansformare a lor in setn-
lale abslractc, itistrurnente plelioa';e ale gindirii. Depenclente de situa-
!iil: si c,,,t-rlcxtele coitcrL.te in cale s-au fixat, ciar sl cle 1ir-nitele ir-icepi-tt
imiluse
cier rir elul clezvol'uarii lrerceptiei gi ginclirii, cutviutele nu aL1 de 1a
ul c.oni,tlnt srrficicrrt cle nCecl':it. Inr:it clepitlte cie sensr-tl 1ol'r'eal, e1e sir-it
unec;r'i plea r.cstrictir'e in con!inut cleoat'ece t'efiecLir in moci exclusiv doar
situittiile r.rriglnaie parliculare si concrete cat'e le-au imptts si cat'e se
c,:r yc,eclitiLte.,'\ltcot:i, ittt ttn conlinut vag plea genot'a1, copilul neputincl
i;rc:i sir clelirrriteze clal srt.ialia data de contexttrl in care i se inflliqeazii
;i rlci sir inqeleerga toal,e san adevaratele sensut'i ale cttr,'itttultti cu cat'c
ie cicnumcitr:. Aql cr-rrrl subliniaza Lenneb-'rg (1967), aceleaqi conlir-rulut'i
solclre sint r,itilizate aclesea pentru ar tt'ansmite intcntii sau clorinle dife-
rit^. Spre cxemplu, curvintul ,,mLrmrl" este utilizat o perioaclI t'elatiV
sj Lf: lul;ga cle tlmp, in palalel, fie pentlu a o cieuumi exclttsiv pe lnalna sa'
'xi fie *bun la toate", pentru a solicita diferite obiecte s'all EI exprima dorinfi'
.LLl
- Nu;1aLi sple 3 rir-ri Copilui descoper'[ (cr"r sulpliza) qi inlelege c[ 9i cei1a1!i
r Ll-
copii au rnama.
. Ll" F) ,lfeclitsil;rteo. Deceritrarea in plan cognitiv se insoleqte dc de'
:41" ce ntraLle a1ec1-iva. r\cest tlroces soticit[ gi inrbogi]este foarte mult trairile

l(lr afective, siLtisfacl.iilor inotivirte biologic aliiturindu-Ii-se cele ctt semni-

0f- ficatie psiiioi6gicl-i, Relalia copil-nr rmai se trar,sfot'urii in relalie copil-
ri far-,iilie,,'eviclerit mai complex5, intrucit obligti 1a conlt'ttutiri, optiuni,
l-ni triri'l ambiverJente ;r competilie.
I,^
iiu De cele rne; ir-rulre ot-i adultt-tl rreorrizat este inclinat sI ia in con-
sicle;'are mai ales triirile em'o!ionale pozitirre, bltcuria qi inocen[a pe
U'L( care copilr-ri o extefiol'rzeazd la tot p:isul ca qi incaprcitatea.sa de a
r c] rtaliza ader,irartr:ie pericole, scirpiircl clin veclere reala cliversitate a ttni-
cl-ii versulr-rl e1rotional ;iI arLrtepregcoia;:ulLii. IIr-rbert (1949) sublin-ia, cu rnr.rlta
r (r- jr-rciiciozitate, ca bucuriile;'l suferinlele la aceastl r,ii'stai sint f[ra margini,
'5
: 11t, il]trr-rcit iutreaga frillA a copilului este angaiate in impresia momentu-
' Lll
a_ lr,ri. Nici o t,eliniELe nu rrine s[-i tu]bure brtcut'ia, clar gi nici o speranll
r101" ng-i poate atenua sau alina sulet'inla, cleoarece experier-rla trecuta $i cu
r.pt atit rnai ltutin per,spccti\;e prlvincl posibila clesfaqr-u'ale favorabila a eve-
ninorrtclor nu pot ir inca prea eficient luate in consicleralie. Fireqte, in
]L U_ aceasti pclioadi copilul ajunge s[ fie capabjl sei memol'eze situalii 9i sa
tra iinticipeze satislactii, suferinle sau alte trliri posibrle. I]I are la actir: utr
nn4
z6,j
nllm:ir de erper ienfe iu Lirnta cf,rorzr r.. coltstatat cd aminzirea unei cio-.
rinte t:u itrsear.nn.i qi refuzul ei clefinitil, qi chiar c[ frustrari morlentane'
pot Ii liLspJatit,e salt recollUlctlsate r-riterior. Aceste mecanisme de aparare
uLLl ail iirc[ n]ci for'fa ;i nici eficienla necesar[ unei proteclii sigure. De
a.ceeil i,nlietr-1tea qt frica consiitliie trhiri emolionale importante 1a anie-
pregcoiar gi e1e nn trebuie minimalizate sau negiijate. Sursele ioi' sint
nume,.'oase si ele sint consecinta fireasca a particularitaliloL' deztrol*
tarii slle.
I.depr-r,tinta cr-.rpilului in fata nllmeroaseiot' pr-esittni ale lumii exterlte
gi stringen!';r trebr-rin{elor proprii, a dorinlelor sale, in condiliile incapa*
citiri;ii de a anticipa evolr-r[ia evcnimentelor Ei posibilitalite lor cle rr:zoi'-
r.ai e, i1 fac pe antept'eEcolar sa se confrunte foarte frecvent cu team.a cle
i,. nr-r fi
lipsit de prezenla secr-rrizanta a adrtltultii, care-i asigrlra cui'ajui
qi libet ti;Ltea cle a se confrunta cu ne,cllnoscutul. Aceasta ctt aiit inai nrr.li
cr-r rit ei iru arre inc.i capacitatea cle a Eti sziu inleiege pentru cit timp ;i
cle ctr trr:buie lAsat singur. Teama c[e a nu fi parasit 9i spaimele din fala
singuri'Ltdfii siitt cele mai evocatoaLe dovezi ale acestei realitali. in'p1tts,
pecle1::;cle gi chiar intclclic;tiile intempestive, pe care adultul Ie instituie,
i:ot ec):.ivala in ,,ochii" copi.lului cu pielclerea valorii, ret::ager:ea dragos-
tei. sau ,,pdrasirea(( sa, inducincl neii.nigte, anxietate, nesiguran{zi.
C,iindirea egocentrici, incapacitzrtea' de a inleIege realitatea altfet
clccit din pnnr:tul cle vecler'e aI sentimentelor', resurselor cognitive qi ex-
1-rerienlei f-'ersonale ii lac qi e1e vulnerabil in confruntarea cu realitatea"
Tcmei'iJor, averlismentelor qi ameninlarilor a.nxiogene a1e adultului tre-
buie irditugate qi pe clJe (inca mai nLureroase;i rna.i reale pentru copil),
care izvorirsc clin inc;rpaciLatea sa de a inlelege semnificalia uiror: situafii,
in conCiiiile in care aCesea el este convins ca e1e aparfin (in aceeagi rn[-
sura) gi sint trijte (cr-r aceeaEi for"(a) ;i de airturaj, NIai mult, aqelaqi mocX i
egocerittric de a receptir reaiitatea iI deterrninh sI investeasca arrtttrajr-ri.
chial qi. c'u pot'nirile sale agr:esir,'e fe.ia c1e acesta, porniri pe care Ie cr-ede
plasaie simetric (ca in oghndd), intr-r-tn fe1 de reciplocitate firea-sca, natu-
raia, clal calFl tlu pot decit sa-l neiini5ieascS, adluglnclu-se celor'L;:ite'
motirre cle tensiune ernoliona15.
Ilxtinc'[..iea si:.ir{iulr-Li sau cle acliune a.clttce odatl cr-r saiisfacerea
unor leLtsrite - gi -
riscurile ultor situalii ireprevdzttte, itrclrcate de trto-
mr:ntc anxiogene pr-tternite, .tat' care nLI de pr-rline ori
- rimlu ne*
qtiu.te, rir.in!elese sau neacceptate c.le-catre aLclult, solicitiird iusa inteu:;
resLir."ele sp1.!ro:rale ale pre;colarului. Tot anxiogene devin qi nerill:da*
lea, nemtrllurrlrea sau supSlalear brr-rtal exprirnate ile cdtle r,ntulaj'"ti
calc solicite - prea cievreiite, lrrea impei'ativ sau prea rigid i;rsi-tsirea
unor clepi'inclelr cle autoseLvire, crescind arrtificiai nr-imarul -
diflcr-rltafllor
cdrc.,ra c:opiiul treL,uie sa 1e facil fail in aceasLl perio,aclA.
S-a iicordat atenlie in pnr:ru1 rind tr"iirilol emolionale negative
cleoarece c-je, bene{iciind cie uLqurinla (u cerle se folcsesc de funcliiIe soma-
tice pe,ntni i) s€. exprima, sint Ia ot'iginea & ftl-llflel'oese qi (aparent) inexpli-
cabile tu-iL;rirarli, De iisernenea, ele contr"ibuie ia construirea fricilor:, nri'l-
nifestirri atit de sui:aratoaie rn;i tir'zitt, frici care a,culrl, in mod et'oirat,
pot fi erbi:zit, qi ciriar intenlionat cultiviite .
La antepreqcolari se constituie insi qi o sum[ de alte trairi afective
ia fel de in-rport.rnte. Alrare nevoia cle a fi lar-tclat ;i nilngiiat ; incearcd
clo
ao'ti
J- sentinrr:nlul gcioziei, este emoliv ia muzicfi. Spre 3 ani iEi exteriorizeazb.
:g satrsfacl,i.r si trrindr-ra de a fi realizat ceva (,,Uite ce am fAcr-rt eu") sau
.'e de a fi respeclat o intercliclie qi, respectii,, ru$inea it
eaz de esec.
Da.cd scJrimbulile emotionale cu adullii foarte apropiali se diversi-
fica ,si nuanleazd, fala cie stlairii antepreqcclarul este timicl, ternator, Pe
.t copiii de rrirsta iui este mai degrab;i inclinat s5-i trateze cu inclifelenla
sau osti.litute, racortr-rrile sociale cu ei linitind,-r-se cel mai adesea Ia
efcr:tul cle pur; stEipirrire pe obiecte rirrnite sau necesare in joc.
Este in stare sH mimeze voit stiri emolionale (pllns, veselie, stLpa-
rare, fric5), uzincl de ele in joc siru clin interes, ln reialiile cu antulajul.
S-a lasat ia urmd reacfra de opozilie ce incepe sd marcheze uneori
cr-r acuitate) co,lnportamenti-rl copilulr-ri intre virsta de 2 ani Ei jttmitate
qi cea c1e 4-5 at:i, intrucit se va reveni la ea., De menlionat droar cd ea
este un fenomen n0ru1a1, constituind una din ceLe mai productive forme
de exierrorizare a procesuiui cle clelimitare si con;tientrzarc a incliviclua-
litalii sa1e.
G) i\ctiutlul,ect este tnar"cata c1e insLtqirea capacitalii de a utiliza
obiectele ca ve'riga interrnediar'5,
tt) DixersiJicarect mijloo.celor pi Jorme.lor rJe ctcliu'ne cLsuprcL n'rcclitthti
inccutjttr(tl-ol este urmarea direct[ a preluarii prin imitalie a Ltnor mociele,
,'[
-1 a nerroii satisf.rcerii culiozita!ii vii qi a r-tnor trebuin{e, in concliliile creg-
terii evidente a spaliu1ui cle actinne gi a capacitafii cle a manipttia qi
'I asimil:i le a,l itateiL.
Prr,lualea imitativd a modelelor de activitate oferite de antr-ilaj
ir aparut[ inca din etapa anterioar[ continna sd serveasca drept mijioc de
l
_rr- c'li.,'ersifica.re a forme]or de activitate gi in aceastd perioacli. intre 1B lr-rni
i- gi 2 ani se face insa saltul sple ir:ritafia aminath', act cvasiindeperrdent
,CI ce face trecelea de la reproducerea printr'-un fel de mirnetism de acti-
'rf1 vitate in Ianf 1a activitatea cu cartrcter intenlional, Aceasta cleoat'ece
le irnitalia amimatl sau intenlionatir preslq]une, dql[ cum afiruri Ze,zzo
Ll- (1970), cel pr-rlin un inceput de independen![ fa![ cle mode]ul pe care-I
I i^ irniti qi cu care se compari, intrr,icit ea. se efectueazl in afara preze:llei
mocleluiui v[zr-rt sar-r descoperit intimpl[tor, implica cel pr-rlin ttn inceput
_ ts_'Cl,
cle repi'r:zentare mental[ a actuitti motor, reprezentare cafe, treptat, ociatd
10- cll progresul p5ihic general, derrine schema interna de aclir,rne, supoi't a1
,le - activit[!ii mentale inclepet-rclente.
'Oiierrr;arrea
it15
spre lirmea externi qi rihertatea de miscare cr-r posibili-
.Ia- tatea cle a acfiona asupra ei, ca qi permanentul schimb pe care-l i'eali-
jul zeazd CLi persoanele din jur, asigura copilr-rlui uu cimp la.rg c1e a'cfir-rne'
iea Ca atale ii ,-l[ posibilitatea exei's5i"ii gi insulirii unei mari rrarieta];i de
-lor
nrijloace cie acliiure, ca qi a satisfacer"ii prin piopriile forfe a Llnoi' Colinle
irnLcli:rte (cleschiclerea unor sertare, oblinerea unor obiecte gt'eu accesi-
bile etc.).'ln acelagi timp descoperei, inventera.zh Ei repeta miqcf,ri, aiteo
ive gesturi, intr-o continua experirnerrtare care inseetmnh explorarea lestir-
'lct-
;1i-
ielol sale sl.nzoriale qi motorii, dezvoitarea gindirii, afirmarea $i con-
firmalea de sine, increderea in mijloacele proprii c1e aclir-rne, sttport
1.1i1-
inclispensabil al autonorniei qi sentimentulr-ri propriei valori, In acest
,rat,
fel zrntepl'escolarul ajunge spre 2 aui, 2 ani qi jum[tate, la ciqtigui pe
care-I reprezintd capacita.tea trecerii c1e la acliunea asupra obiectelor
tive (ca scop iri sine) Ia r,rtilizalea unoi'a din ele (ca verig[ intermediara in
rlCa realiza.iea telului propus). Este motlentui in care, spre exemplu, intuieqte
onE
ZO t)
,!,!
dj
r1

cti tcrcttiglnci la scalrn sau la un obieci oeu:ecare, poate folosinclr-r-l

intr-o moclaljtare noui, inedil,ir, nepleluati prin irlitatie - sa-;i asigur:e
acces ir-L locuri tuidcr a1tle1 r-iu ar ltutea arjunge. -
b) Jrtcui, iri forma ser pnu-irti vd (jocut-erercitiu), este aciinc irnplicat
in cr::ic ;nai multe clin activitdtite cleja et'iumerate, artita tirnp cit ele pro-
cura c'opriului 1;liicere.
Dupi vilsta,.d. _2 ani apare un a1t ti1; de joc, rnlrlt mai corlplex
dt'cir ioclt1-exerciliu, Este vorba de jocul, si'itbotic-(3ocul cle ficliune) carre
vtr h-ia o:ulpioare deosebit[ mai ales in etapa urrnitoare a dezvo]tarii
llsiho-motolii a copilulr-ri. in iocul simbolic, elementele sale constitutive,
eliberate de orice constringeri ale realului, indeplinesc funclii pe care
cop;Lul ;i ie alribr-rie in trod arbitr,ar. Astfei jncinclu-se cle-a rrizita, acesta
1;r'eia Pe lincl rolul gazdei, aI musafirulnl, a1 copilulLri acestuia etc., in
timp ce ttstensilele indrspensabile serrritului mesei sint substituite cu
ccea ce rLrr: ia inclemini sau, pur si sirr-iplu, prezen!a lor.este numai
ll-rintat5. Liil;iucl 1ei o i;rrlte incliscutabila sa inrpoltanla pentrr-i clezvolta-
xriL nrokrrjc si p;ihicA a :rnteprescol:iruiui, iocul cle fictiune ar,e un cle
neinlocuit ro1 substitutiv, compensator ll de descarcare a tensiunilor"
acllrillllate. Sirl: fortna exlrrirnat:r saru subinfeleasa a 1rii,,r,a si cunt" oi'i
,,zic:eat1t ci,.((, e1 lasa copilului libertatear ca, scapat ;cle cot'rstringerile im*
llit:;e cic o rcitijlate pe cELl-e deocamdatai nu o intelege biing, s;ii o trans-
forme s;ru adapteze dr,rp[ voie la posibilit[tile ialel investincl situaliite
cu semnificalii si punindr-r-le in relalie care exprima liber dor:inteie,
nAzr-rlntelc iii asltiraliile leirnltlinite, IriciJe, conflictele, fr-ustrar.ile, r,oil!a
;i caitercitatea sa de inle1egere. f
o :Ltai'e aictii'itaLte ludicI este conclifionater, desigur, cle pr.ezen!:r
capacitilii cle a elabora rroluntar o imagine rnentalA cdreia de ace:rsti
i -
clati -- t'cralitatea trebuie s[ se sttpuna. Foarte aproape dc un astfel cle
i

rrtlport cr-r realitatea se sitr-reazi copilul Ia aceast[ virsti gi in clesen, Ince-

Pind cu vii'sta de 2 ani gi jlLrnatate, cincl incepe s[ i se parl ca mizgaleala
sa rePrezinlA o forrna salr o irn:rgine anllrre, ca qi rnai tirziu, spr.e 3 ani,
r:inti isi impuns (ffu'Jr a reugi, de.sigur) sii cleseneze, el ar.e cleja re,prezcu-
tata ir minle irnaginea clolita.
. in itcrtl.tlitil perioacLi jocul are un caracter solidar, copilul acorclind
fo;',r'te pu{ini rrtentic posibililor'-sii parteneri. Raportui cu ei se rezuutl
tot ia inrr:icilrile cle a punc sLapinile pe jucaliile czrrc se afla in posesia
ceicrl,a1ti. Arcasta inscamnir cii, in grup fiind, antepr,escolarul se joacir
ct-t sine si pentnr sine Abia slrre al treilea an apaie ceea ce poariii ;i
rrn;rele cle ,,joc parcilel". Si aicesta se desfaqoarir dr-rpa principirLl ,,fiecaLc
llentru fit't-'are" sar.r ciin postura cle spectator al activitltii celor din jur
tcutativcle de cotnunicale fiincl sporzrdice Ei pulin fructuoase, iar, coope-
ral'ea -- inrl>osibjla. EI esfe insii malcat de faptul ca copiii incep si se
cetute r-urii pe allii, stau bucr-rrogi imprer-rn[ (cite doi, trei), prezenta celor-
ialti, oferlnd sugestii qi tnodele cle urmat, are ,9i un efect stimulator. In
pltis. solilocl'ind saru clescliind mi,cilol parteneli ceea ce vrea sd faca,
copih-rl iLr ata c'a nu-i este indiferentl prezen!,tr iol qi cai line sa 1e atrag[
ateniia iiSrlpra sct,
in jocurl cu cub'm'iie, la un an copilul pune, clupei model, 2 cuburi
uir,-ri peste aLltul ; la un an gi iun-ratate 3 cuburi ; Ia 2 ani face o con-
-
s+"rr.tctlc din 4 cr-rburi; la 2 ar-ri si jumltate utilizeaza 6 cuburi; la 3 ani,

286

.,i,h,*
-1
e

,t
i se para cit in niizgalelilc sale dist
3 iuri' sli fiu cailabil a cle:;ena cl''rpir i
lele, cercul).
cJ Insu,,sirecr unor cl'eprhtcleri..
o alta latura a activit[lii la aceastir

r si rudimentelot'de ordotlare sll:'i-

capacitatea de a percepe realitiitea
sine. ir-rtr-un moil in cat'e ti'er:''rt'-ti
a capete consistenfl qi continttit:lte'
retic c1e a o aprecia. Asta inseetL'tlua
c1 nu c'tu.toaqte qi nl-t recutroaqte o altii realitate decit cea rezultatir din
sentinreuteJe, ,.trriiiit.- Ei- experienla dq l'::l:f:,,il
e altuia, 1;osibilitateer. cle ii se sitita pe p
t lllacceslljlre'
;i lucrurlle inconjuritoarc i qi Voinlir Lumea inslqi nu.i intere-
r-rvestite 'liir-icl
1 Obictele
-
il aupe modelul sau - cu sentirnente
clorinlelor sait' ea
seilzii clecit in mistii'a in care r5spr,rncle trebuinlelor ;i
.l f iincl {aculi cloar pentrtt sinc.
Asllecte psihopqilagogice" Pe1ioa.c1:r 1-3 ani este ttua clin cele
;_t
rnai
irnpoltanto p.,',tr.. fnrni..u irrcliviclultti, asigut'atea unui clirirat i.cis-
stimr't-
ir;ii; p1i" au ut..!iu; Ei ar-rtoritate l.curaiatoare, fiincl o condrlie
a por..obilu pentru o dezr,:oltare cotttplet;i qi armonioasA. Atit acasi ce'L
cit qi
ri, 'in colectivitate, fo.na preclominantai c1e activitate cll copilttl- cstc
it- inclivjch.tulri, O atentie dlosebiti irebuie acorclatl preocr:pEtrii
in clilectia
stint r-,larii giistutlLtr PCn
.rd afirrnl J. Piaget. 1131'oiiI
l.1 terizear,tt il frce sn Prog
,f nrr i ellctctii cloa;: actir,itarteer ;-nintalii,
ctt cic stitntiiaL'e l-ii alcesteia. CopiliLl nu
51 sa arsltpt'i1 lor, st-Lstine Walion, sr-Lbli
I'C elernentul cle r ezisten![ 9i obstaco
tl rnult jiltercsat de acliune decit de
pei celtut ntai ales in funclie de etcti
per-
SC p.nt.i, care Ia u..^rta iftJtni copilut prefer[.jticariile simplecucare-i uqulinla,
,T- ,rit cele ,rul .-u.iube' adaptd'i qi titreitatea cll afunclionalitate
1e conferi
sau etlta'
in clupa r,oie, mai nir-,l| satt'mai pu!i1 arbitrar, o
:T, Divelsificarea formeLor de j
nece-'sar trebtlie sa preocupe in ace
cleoarece -- a;a cutn afirlui E" Cla
trl in cursttl activit[;ii ludice, ach-rltr-r1
,tl- o forma de ,,a omorii( timPr-rl, ci
n1, cie serioasa.
no7-r
LOt
 O atentie deosebjtA trebr-rie :Lcorclal5 siimui[rii limbajuh-ri, IJe aceeat
nlt fi iildiferent cu cine rrorheste, ce qi cum i se vorbegte copilului.
-\'a
exagereze, preluindu-i-se pronunlia
scr-rltat cu r[bclare si atentie fara a
ofa in caz cle nereusitS. Cr-r tact tre-
e si corectale acolo nnde se obsr:nri

Extinc'lerea sferei cle actiune aduce dupd sine gi priruele intercliclii,

nu nuinai fireqti ci qi necesare, Interdictiile, ca Ei cerinla insr-rqirii unor.
concltiite Ei deprinderi, constituie experienle de viai.l indispensabile dez-
volta a ccpilr-ilui. EIe plaseaza pe mama in poitr-rra cle prln-
cipal t, de r,-oin!a diferita de a copilr-r1ui, contribu,ncl ]a pro-
cesrtl si clelirnitai'e a sa, Este necesar ca interclicliile si fie
afii'mate ciar, fir;i echivoc, dar gi cu tactul necesar a-I face pe copil sl
inieleragi cd lu i se refuza in nici un fel afecfiunea. El trebuie inl,afat
sii r:uno:rscii bucuria cle a face plicer.e altuia si astfel deprins sa-qi ita-
pineascr sau sd^-;i amine dorinleie pentru a face pe platul mamei sau
celoL' a.pt'opiolr. in acest fel frustralile qi interclicliile nti trebuiesc impr-rse
rigid, blutal. Dirnpotriva, copilul trebuie invriat s[ accepte respectirea
1or, cousiderinclu-ie un clar pe crare-l ofela Ei pe care adultul trebuie si
se cloplincla a-l prirni cu satisfactie qi mullumire. Scaunul depr-rs in olila
este primul cadou pe care copiiul il face mamei sale, spune Pichon (i94i),
si gestul, destr-rl de repede, incepe sa fie repetat cu satisfactia clc a li
ficut plicere matuei, Pentru toate acestea se cere insd un echilibru plin
cle nriirnte iltle. severitate gi toiei,an{il, inl,re,ceec1 ce este permis qi ceea
ce este interzrs,

2.1.2.3. PRESCO|"ARU|
,
Perioada 3-6 ani este perioada cle implinire a gindirii preoperatorii,
cle depasile a cadrului farnilial de reiafii, de afirmaie pnogr'esivi a inde-
penclentei qi conqtiinfei de sine, de insuqire activd qi orginizatd a ulor
cleprinderi qi de respectare a unui program qi a unor nonne, de consti-
tr-tire a unor trdslturi ce incep sa capete un caracter individual. Ele
implica un pl'oces intens cle acumrilSri in sfera motricitdlii qi a tuturor
latur"iior vielii psihice a copih-r1ui.
Dezvoltarea motorie. A) Motricitutecr,. sub impulsr_rl neobosit a1
ncloii de acfiune, a1 curiozitalii vii, al autonomiei crescute qi a1
plAcerii de perfeclionare gi succes, motricitatea preqcolarului se diver-
sific[, ciqtig[ in capacitatea cle coordonare, sigurin!6, precizie Ei grafie.
Tot ceea ce face se insoleEte de gesti;ca, expresii motorii Ei mimico-pal1-
tonrirtice, intreaga sa fiinld confr-r.ndindu-se cu acfiunea.
La 4 ani deseneaz[ dupd moclel patratui, se imbraca Ei se dezbrach
singtir, iqi incheie nasturii gi gireturile de 1a pantofi, foloseqte foarfecele,
sta in picioare in pozifia Romberg sensibilizat (finind miinile pe iingd
corp), mel'ge cu tricicleta. La 5 ani reda grafic triunghiul gi este capabil
sd clepene ala pe Lln mosor qi cu o mina gi cu cealalta ; poate sta pe
vit'fr-rrile picioarelor ,cu cilciiele lipite sau sari intr-un picior in linie
clreaptd, La 6 ani copilul deseneazi rolnbul dup[ rnodel, st5, intr-un
picicrfarir sa piraseasca locul,

288
 Dezvoltarea psihicl. A) Petcepfiile, Sfera pet'ceptivf, cttnoa;te un
vertiginos proces cle clezvoltare parcul'giud o perioa.da cle intense acumu-
leri In directia cliversificlrii cunoqtinleior, accesibilitilii qi u;ulrnlei ctt
care opereurd c,, instrumenrele lnsr:git9 9lqna virsta de 2 ani clar insttfi-
itapirrit. inainte de 3 ani. Copilul ilt._" il perioacla sicii.toaretor
"i."t
lntrebari': ,,Ce este iasta ?((, ,,De ce ?((., ,,Unde ?t6, .,,Incotro ?((, ',Cind ?'6
,4i, mai upo], ,,P..rtru ce ? ". Chiar daci r5spunsurile primite r;int pre-
iucrate cle c5tre copil Ia nivelLrl capacit[lilor sale de infelegere, ele. cott-
[ribr-rie neincetat, tocrnai prin caracterul lor repetat, Ia imbogalirear directl
a conlinr-rturilor saie perceptive. Acceslrl din ce iu ce mai facil la linibaj
asigurh, prin internlediul instrr-rctaj
si frlarte Ia inclt:nrina sursai cle irrl
experimenta perceptual 9i astfel
intelcgele. Schetnr tlbiecl,uiui 1:itrma
cauza" capata noi ciinteirsiuni, Dr:,:''cllateia reprezentirihr -1r'r), i;rtre
de
;it"l;, constituie nrateri;rlttl clb ct.,n-.tt'uc{ie aI imaginaliei, capat:itirl;i:Iacu-
sintctizare pclise6zoliala qi resistematir,area continttd a crlnoqtinlc,:loi
mplate contribuie ciin 1t]in 1a 1-lrocesul de restructurare neintrerurpt.r a
t.:l
a"noclului qi Per-
rr-ra.nen!5, nte ver-
sificatec Pri e9i
discrimin vi, ele-
pnentele indisprtnsabile clezvoltdrii asi-

-!\
rrrilu.* a noliunilor cle marime, c mar
,qi cattz[,
inhibilie da atengiei voluntare
B) Atenfia" il,Iaturi zarea procesului cle
un grad clin cct in ce mai marcj de stabilitete ila aceasta concur'1 qi ofer.i
p-ro-
grur?1.. care se oblrn ln sfera. pgcep{iilor, obiectele plrtincl.astfel
un volum crescttt de informalii. De ,.,b1i.tirt qi contribulia adusa c1e ua-
a intr:t'eseloL, a experienlei qi a exerciliu1ui in echilibrat'ea ra-
dintre atnnqia voluirtarir il ..0 involtrntari, Se ajunge ca, treptat,
qi
ir- copilul .A pluta lucra gi finaliza actir-rni cafe cel" consecventir
u""t''*J/'ufl,ffi:il0::tto,]fi,ouc1erza
apirina, t-an! foarte irnportanr, caria-
-LL

citatea cle a reline qi voluntar rnaterialul faptic pr-rs 1a dispozifie' DE

ai la 4--5 a.ni incepe sa invele Ia solicitare poeiii, scttrte poi;€Stirl, fegUli
ui r1e joc etc. Cu toate acestea conlinutul emolional ai informaliei continu:i
se iaminfl factorul determinant in dirijarea opliunilor copiiului. Imper-
:le, $ecfitrnile din sfera per,cepliiLor, a gindirii qi limbaju-lui influenteaza
_-.]-
icalitatea r.eLatirilor sale asupra faptelor gi intimplarilor la care a asistat.
D) t.ii.nclireo, Volurnul cle infolmalii qi cunostinbe in continr-rir Ei
],LCT
rapicl;I imbcg[{ire, capacitatea dc a opera firl clificultate cr-r imaginea
rlo
sfwl rnintala, insuqirea cleprinclerii de a elabora qi utiliza simboluri, ca si de
- rti a com,unica prilr intermediul lirLlrajtriui, constituie principalele aspccte
rnl l in care se refle'c'ih ampla gi rapicla ciez-rioltare a gindirii preqcolarului. trii
P'3
5e r.e,alizeazii gralic titlurot' {ormelor de contact ,ctt realitatea tl-itite qi
..11e expel'imentatr: de cirtle r;opil.
-un {
l,ibertatea cle a evoca dLrpa voie experienla anterioara d[ copil'"rltti,
'ea, re-
in aceasti etap[ a clezi,'o]teirii, posibilitatea cle a se desprinde cle
h
trainrl-o doar in plan mintal, sub forml de imagini. Sint imagini' care,
2Bg
xr$ .c"
- 368
 imhogdtite necontenit i:r urma unor noi experienfe concrete, rlar ir:
aceiaqi timp eJiherate prin retrhiri de aspectele 1or neesenfiale, de am[-
nunt, devin mai dense, nrai sintetice, mai generale qi deci mai operafio-
nale" Opereazl. cri simboli-lri. verbale, dar este bine qtiut cA ele nu siiit
lnca detagate de obiect" Dacd, spre exemplu, foloseEte cuvintnl ceaqca,
e1 are in minte o auumita ceaEcE. De asemenea, in conch-iita sa inva!5
sa linh seame de elemcnte care nu mai sint percepute rremijlocii. Se
creeazh astfel prcmizeJe necesare unor generalizdri Ei a trecerii la apiica-
rea experien{ei capatate ia situalii noi, lntr-o oarecare mlsuia diferite
de cel.' deja cirnoscute. Sint astfel asirnilate noliuni cu ur1 anr-rrnit grad
de dificr-rltate curn ar fi cele de mdrime, culoare, form6, timp, spaliu si
numar despre cilre imi mai amintit. De asemenea copilul invala s[ ctrea
definitii ruclimentare si s[ faca diferenlieri,
La patru ani deosebeEte lung de scurt, dimineafa de seara, inainte
de inapoi, cunoaEts culoriie alb qi negru, poate recunoagte grupe de pinil
Ia 3 abiecte" ta cinci ani distinge gros de subtire, azi de miine, dreapta
de stinga, cunoagte culorile verde, galben qi albastru, percepe fonna car
pe ceva concret (cercul este 1ca o minge, ca un rrrar), inclividualtzcazi
g'upe de pina ia patru obiecte (spre exemplu, fie ,,calelul are doui pi-
cioare in fa{a si doul in spate", fie poate rdspuncle direct 1:r intrebalea
pus[ de interiocutor). i,a qase ani deosebegte lat de ingust, gtie anotimplr-
rile, cunoa.Ete nuanle de culoli, denumeEte pdtratui, cercul, ovalui gi
individualizeazd. grupe de pinA ia cinci obiecte.
Definiiiile Ei diferenlierile cunosc Ei ele un proces de adecvare rle*
:1 contenitfi pe parcursul intervalului cie la 3 Ia 6 ani. De exernplu : 1a
:)
i
trei ani mingea este ,,, !,minge, ce sE, fie ?t(, sau mai concret ,,cu cale
:
m-afir jucat(( ; ia patnl ani o descrie o,rogie, mare, sare(( ; la cinci ani
reline laturile funclionale ,,rningea este de jucat(( ; pentru qa Ia qase ani.
s,4 poata ofeli r-in cliteliu generalizator,,mingea este o jucdrie'n. Diferen-
I

$ierea c[fei-gain5, spre exr:rnplu, este rezolvatl ]a patlu ani picrcinci ,Je
Ia cliterii c1e mdnme ; Iu'cinci. ani deserie punlnd accentul pe cclc uti-
,t1
litare qi aclionale (ciineie 1utr5, muqc[, ne aplrd ; gdina face oua) ; pen-
{,i
tru ca la gase ani sd ofere dcscrierea mai arnEnunlit5 ih care criterjile
5
-ll
esenliaie se amestecl printre ce]e cn importanla secundar5.
l
In acest context de progrese in directia cunoagterii compiexitl1ii
l realitdlii inco:rjur'5toal'e apur _qi elemente ale gindirii cauzale ca qi n-icli-
i mente c1e gindire logicl, orjcirtate mai ales spre sisternatizarea si gene-
ralizarea faptelor, Sint insd, doar insule izolate intr-o ginclire care : clis-
ptlne (ca rnstrurnent principal) de imagini rnintale reproducatcare ql
statice, depinde nemijlocit de concletui clc care nL1 se poate despr:inrJ,c qi
este bogat irnpregnati c1e confinutut'i fanteziste. Aceste particr-rlarit[{i
ii imprimai o serie cle limite :
o,J Gindirea preEcolarului se desfd;oarA numai pe mlsur[ ce ac!iu-
nea se den:1eazd saru se sr-rcced[ percepliile, f5.r[ a pntea reaiiza (nrintal
firegte) qi succesiunea in sens invers a desfS.quririi fenomenului ; este
ceea ce J. Piaget a numit ,,gindire ireversibila(t,
b) Caracterul static qi reproduc[tor a1 ihraginilor mintale iL ir:rpie--
dic,i pc. pregcolar s[ facd qi sinteza fazelor succesive sarl a tirft:ri.teior
aspecie ale unui fenomen observat in desfdEuralea sa. C;l atai'e gilrdeEte
numni ceea ce percepe, limitlndu-se fie 1a ap;:ecierea fenomenului sec-
f)fin
tudu

11,,.
 spect, fie la evaluat'ea situaliiIor

r1 eriorizind realitatea, aceleaqi motive'

informalia, s-o integreze in an-
ei in structuri 9i forme noi,
I c ceea ce nll a fost in prealabil
cla rezuLtatul unor situalii inedite,
rmaliei percepute in forma tnai sus
cleranjai qi nici preocupa.t-de con-
ce sau confrunte concluzttle $1 11rl

in aparenlele oferite cle perceplii nu ezit[ s[ suslina, cd' indi-

nai',irtate
ferent cie fot'ma vaiulr-ri, cea mai -ut.'cantitate cle ap[ se afla
iti reci-
pienttrl cu nivelul iichidultri cc1 rtrai^
' cl) Pt'e qt'olartil este incapabil s
o 1loz1'.tie
a iuter-
.alta clecit .., prolriie. Ca ataie, nu
locutorttlul care ,li .., fata la el n a sa' tot
u,ru ..,n, este tleclunlerit iar constata Ei.atunci
ins c5, acoperindu-qi fafa, nici cei-
,lr_
otive obiectele ii apar insttflefite
,' vor. ,,Ea a vrut(, rdsPunde cu coll-
9i a scapat clin mind cana care astfel
'-re- s-a spart.
t*
ta e) ingindirea copilului preqcolar" Iealul se imp_IeteEte. stlins cu
elenl€nte imaginare, evoCate cr-t'uqurinla qi sinceritate' S-ar-r f[cut
nnme-
iIg
acestui ioi' c1e gindire magice considerata
-tni r:oase speculat-ji pe nlalginea
"ql
:1111 a fi rezultatul in'vaclarii clenatuiarii realulr-ri cie c5tre forle care. s[lag-
ir-riesc in tenebrele inco,ltientului Llman. Consicleram tnnlt
mai fireasca
rI1 -
opinia celor ce *oi.r. .e gi.r.li..a magicf, a co.pilulr-ri
".;;iecinleie nu este altceva
J^
Llg
!l- ;[;ii ir.i1r,iia1Ti, a ;,x1lru*:Lrl1i'u.'ir;:;1:,;3',tlrlrJll?i
:lR-
lile u1'. to.nrui pentru cl este uott achizi-
onsolidat. Este posibil ca tocmai de
tai.", Ia experimentarea gi exersarea
.r!ii -o gi o faiie dealtfel, cu Placere Ei
-ic1i*
,'ne-
:1is- Irrsuficienta stlPinire a categ
r 5!

-' qi
irati
ficientrilu.i iuteres a1 preEcolarului
i.iu*
ltaL intre inchipuire qi real.
este

ple--
eLor
eqte P91
SEC-
dorintele gi gindurile, sA infeleagd ordinele qi sd relateze cu destuld fide*
litate cele vdzute sau auzite. Ajunge si minuiascd qi sI inteleagi sensu1
intrebarilcr de felul : ,,Ce este asta ? ", apoi cele care se neferd ia rapo"-
turi cauzale ; ,,D9_9e este_ aEa ?((, relalii de timp Ei spaliu (,,Unde ?,'o
,,incotro ? ", ,,Cind ? ") sau cle scop (,,Pentru ce ? ,,).
In primul ri,nd are ioc o dezvoltare simtitoare a vocabular"uxui"
cr:este numirul substantirrelor, adjectirrelor gi adr.,erberor, d in
pe r-rtilizarea a tot nrai multe prepozi;ii, conjuncli! Ei sufixe, te
propozitii cotnpiexe, In ecelaqi timp toate cuvintele trec printr-qn pr6ces
cle ,,distilare" in cursul cdruia se ,,purificd" de balastul confinuiuriior
concrete _particulare cdpltind tot mai mrlJt semnifi,ca{ia de se]rne cul
valoare de comunicare colectivd. Limbajul conti:rui ins[ s[ pastreze qi
ntll-neroase imperfecfiuni. Continutul multor cuvinte rdmine incd incom-
plet, vag sau chiar eronat, Unele fiind insuficient delimitate au un carac-
ter lrrca general i altele, din contr[, pistreazd incd o legAturA prea strinsh
cri sitnatia concreti in care ab,ia au fost insuEite"
Disialia fiziologica caracteristici etapei anterioare continua sa fie
intih'riti, e drept in evident proces de ameliorare, pir:i rre la 4, cel tir:
zir"r 5 ani.
O laturd deosebit de importantd a dezvoltdrii lirnbajului o consti-
tui<: ;i faptui ca, reflectind imbogalirea cr-rnogtinfelor qi nrultiplicarea un*
ghiurilor de cunoagtere, impunind exigenle sociale ,gi culturale, contribr:ie
-- in acelagi timp, direct ;i din plin Ia intregul proces ai clczvolt[ril
p;lihice i'L copilului. Este un fenomen -ce se realiieaz.i pe calea asintii[ril
opiniilor celor clin jur, a instructajului, controlul-ri qi interrrentiei corr.c*
toare a acestot'a. Lirnbajul dI copilului posibilitatea sa asculte, iar. ,:pitu-
rajuiui sI verifice ce qi-a insuEit, sI explice qi sd vacia ce s-a intele';, sd
constate daca n-i.ai Etie sau a uitat g.a,nt.d.
F) AJectiuitatea. Perioada 3.-6 ani se caractertzeazl prin profunde
prefaceri qi rnari framintiiri in sfera emofionald, ultimele puninr.i _y'clesea
in dificultate atit pe copil cit Ei pe parinli

Pentru concep{ia psihanalitici esen{ialui eonstA in tragedia pe care o trd-

ie,ite copilul ca ururare a descoperilii deosebirilor dintre sexe, in conditiiie nevoii
sale acute de identificare, In acest cadru, organul sexual nrasculin capdta o va*
ioare sirnboiica, un attt clemn de invidiat. La fetife, constatarea absenlei peni.sulul
constituie un $oc, care genereazd un sentiment intens de invidie gi inferioritate-
i-a rindui lor, biielii ttiiesc necontenit cu teama ci ar putea fi lipsili de situalia:
ior privilegiatd, pielzindu-I sau liindu-le luat ca mdsurd de r"cplesdii din parteil
anturajului nemullumit de ei.
Si pirintii capltd in universul afectiv aI copilului pozifii diferen!iate iit
rrport cu sexul pe care-l poartA qi rolul 1or social.
Tatdl Jevine, clin satelitul sau dublura temporar'5 a mamei, un personaj,
important cu statut privilegiat aparte., Copiii de an-rbelc sexe iL admird qi-l invi:
rliazd, considerindu-I un rival de temut la dragostea mamei. In acest sens, Le GalI
(1971) subliniazd ed rivalitatea cu tatdl, deci qi ostilitatea care rezultd fa{d de el,
nu se aplicd decit in ceea ce priveqte rolul sAu sCxual, toate celelalte pdrfi ale.
inLaginii saie (rolul fondator, r-olul iegislator, roluI organizator, rolul de mode1,
rulul cle putere) rimin in intregime ierite cle agresivitatea reaclionald provocati
de imaginea relatiilor conjugale. Dar, in timp ce fata implimd sentimentelor sale
fald de tatd o nuanlii de seductie, o dorin'la de a-l cistiga cle partea sa in detri-
mentul mamei, biiatul aspirA sd-i semene ;i sdJ inlature substituindu-i-se, luindu-fr
locr11 si Creptul 1A afecliunea so{iei,

292'
lide- Mama, de eare prin firea lucrur.i
nsul afectil,, este pentru amincloi un obiect
p0r-
p ?(e

ilui"
ipiru
e$ttr

'CCS
iilor
i ctti
e$[
iom- . - com,pl espectiv
- d,u-. asociate (atracf stiat ero
insa SaI; Uneort Se a el sd
particulard in rba rle
compleru,l de castrare; teama t
fier bntele sexuale ca pecleapsd din pirtea
trt* falA de ei ;
complerul Diana (c.le inferioritate femininii neaeceptatd)
cdtre-feti{d ca u.mare a sentimentului ci ;rG d*};;orizatd este trdit cle"
;
lsti-. loc Ai complerul Cain (al rivalitEtir
un- ).
.ruiE unor sisteme de refer"inti in cale sexutr
imp).icat, influenleazd prin natura reac=
Srii rezolv;i aceste eornltlexe, in cadrul cairola
arii:" puternic contradictotii fatd cle cei care_i
:.L-C_ rncomitc.n{a sentimentelor cle clragoste"
itt-t-
I OcU

matic al prefacerilor emotionaie

nde considei"em cir ele decurg rnai
'sea noilor sale relafii cu realitatea_
lonati, in care era de ajuns si cloregti
pentru a fi satisfdcut, ii ia ]qcul o alta care_l obliga sa aclioneze
sau
se conrporte intr-un anumit fel, si respecte reg;Ii, sa se s,-rtruna, s6
s6
trE- renunte sau sd cedeze dael vrea sA fie infeles, acc6ptat salr sa-qi
voii satisiacd
va- tdtiis, dupd cum se expriml Freud"
ului na,,principiului placerii".
.ater clividualitate distinctd de a sa este
atia )r ,care modificd radical universul emotional at
i:tea copilului. Pe cJe par.te., copilr-rl capata posibilitat., .re;*p;;;r;ilr.
prirnele incercari !de a iubi pe altcineva in afard de sine. p. j";ta,-ti;"_
rin
- a it de necesara -_voinfa
gostea maternd igi dezvali-rie tot mai vizibil oligi:
)nair sau bunul plac :iI copilului.
rvi* constate cd este obligat sa impartd
laII aterni cu ceilalti membri ai fami-
€1,
ale" simple accesorii ale sa1e, ;ci ca pe
de1,, rsari potentiali. Ori, in absoh_tti-smul
:atir
;ale
!i poate eohivala cu a itierdc.
iri- , dupd vlrsta de 2 ani qi j';rndtate,
1u-ir 1ul triiiegte din ce in ce mai impe-
prea neciar li-ri. Este un prqces .o,,oi,#J'HH'i r3'::1ft i#'l'iHl"i1'.7
qoa
incetul intr.un complex variat de relalii qi situafii, in cadrul ciror.a esen-
tialA pentru copil este exensarea propriei sale voinle, afirtnarea 9i impu-
tgm'n
,-,...r,t.1. area cle sine, r'aiidabila prin opozilia deschisa fala de
nalinti" se confrunta insa, in intimitatea copilttlui, ctt dragoste-a pe care
'ii*t.'Z resitnte fala de ei, ca Ei cu nevoia la fel de intensl Ei natu-
-

nate cie schimbarea, fil'easc[ dealtfel

ce1 clin colectivitatea de copii. Oferi
prln comparare gi rnasurarc cu cei dc
la egal Ia cgal ln care se angajeaza ctt aceqtia im lupta pentru oblinerea
'

ril,.Iui adui!"ilor qi cleci impfnirea Lrnor nevoi emolionale de valoriziire,

(organizat -sau nu) il obliga in acelagi.tt]'p
,'la stattLtul pl'eferential de acasa (al cioilea
ul nttlt mari fltistlant, generator ei cl-e
qi
tante.
ln concliliile in cale capacitate:r de infeleggr:e a situaliilor ^,;i de sta-
pinire a clorinle1or este inca prea pu{in dezvoltat5, ldrgirea fireasca a
orizor-itltlui. extern ;i intern il pune pe pregcolar (foarte adesea) qi ln
postnla cle a vrea mai mult decit poate sau ii este nertttis, intrincl Ei pe
aceasti cale in conflict cu realitatea. Este un conflict a c[rui explica{ie
ni.r-i este totdeauna prea clara qi poate tocmai pentru aceasta este mar
nelinigtitor gi mai greu de suportat sau acceptat, Toate aceste motive fac
ca intre S qi S anl ,copi1uI sa para capricioi, egoist, instabil ernolional,
eragerat de geIos, posesiv, rigid, incdp[llnat, voluutar, agresiv qi in
aceiarsi timp nesigul', exagerat de sensibil, insetat de afecliune gi ciorinla
cle i'alorizare.
ip acesL tuurultos ploccs de confr"untari qi tliiri contradictot'ii, trep-
tat, clesigur nu gi farA rnomente drarnatice caracterizate prin oll_ozifie
apalent absr-rrcla, copiiul iEi diversificA qi nuanleaza,foarte mult clispo-
nibilitalile emolionaie ; clevine capabil sa stabileascd contacte real^e qi sh
colaboreze cu,cei cle o seamd cu ei; incepe sir nu-i mai fie indifr:rerltd
prezenla gi nici pirerea altola ; se amplific5 nevoia de a fi lriudat qi
aprobat ; creEte dorinla de succes qi afirrrnare, fapt care-l face ca Llrreori
sd recurgi la deni,turarea conqtientd a aclevarului Ei laLrda de sj.ne ; apal'e
mindt'ia qi foartc adesea este ar-rzit adresinclu-se p.artenerului de joaca
,,Tit poli si faci r4a ? '( ; clevine generos, sociabii, ep.afe satisfaclia de a
fi util ; se rtrlclitieEte si capete celor
clin jur ; ajunge sa fie conqticn"t esco"
pera varieiatei, constat[ c[ nu lin qi se
jeneaza sd recunoasc5; apar coitcl fala
de actele proprii; se minciregte cin , Etie
ce inseantni a fi t'au sau br"ur,
G) ActiuitcLtea d,eytne mai stabiiS qi rnai. pregnant condusl de scopul
care caphta sensnri mai bine structurate ; beneficj.aza de dezvoltareir ini-
fiatir-ci, c1e ap:rrijia a noi mobiluri gi interese, cle curiozitatea r'le si de

294
 dorinta cle succes qi afirmare. Este p cita-
tea de a incleplini actiuni impuse, un rme'
Jocul cbntinua sa fie forma pr vita-
tea copilului si la aceastd virsta el dez-
voltare gi cliversificare,
-dein aceastd
Jo'cul sttrtbolic ajunge perioadi ia apoger-rl dezvolt[ril
sale, beneficiincl din piin complexitatea noilor relalii inte
a" dir..rificarea formelor de exprimare ca gi de inflorirea i
x aza intr-o oarecare mdsurd
o conduce. Lasincl de o parte valoa-
itAlii (Ioarte important 9i el), tre-
? care se atribuie jocului simbolic
: in menlinerea echilibrului ernolional al copilului, echilibru atit de soii-
! .it*t i"' aceasti perioacla. El lasa copilului libertatea de a re1ua, cir-lp6
voie. in nanieri de joc, cleci eiiberat de tensiunea confruntarii directe,
,1
t' sitgitiiie conflictuale" trdite. Ii d* astfel posibilitatea fie s6-qi atnibuie
--[ rolul'celorlaili gi cleci sa-i inleleaga nrai bine in atitudinile ;i reactiile
3 ior, fie s[ recr.rrgfi la rezolvdri gi soLulii reflectind aspirafiiie, nazuinlele,
voinla sau capa;itatea sa de lnlelegere qi apreciere a situalilor_ contri-
buincl astfel li apropierea de realitatea subiectivd a celor:Ialfi, la afir-
irrarea eului propiiu,-la dezvoltarea conEtiinlei de sin_e, la lichidarea unor
a
confiicte sau^la cornpensarea utlor trebuinte nesatisfdcute' El ofera copi-
i1
lului libertatea pe care n-o are, reuqite asupra dificult[tilor altfel insur-
,rorr1nbile, elimill risCurile pe care Ie implicd confruntat'ea clirectl ctt
3

-a
: realitatea, asigur[ succesul sigur qi libertatea de voin]a.
Aldiuri"cle jocut sirnbolic se clezvoltd jocul de constrttclii 1r i9i fac
I

aparilia fot'6e t oi ,cum at f.r jocul cu rol'u,ri, iar spre" sfirqitr-rl perioa-
aii - jocul, cu reguli. Daca jocui simbolic gi jocul de construcJii joc
nu
in:rpun unor parteperi, celelalte nol forme^de nu
pot exi ]ui, fapt care Ie conferf noi virtuti. .lrr generaX,
intre 3 copiilor care se joac6 impreuna colaborind este
egal cu numa'rul anilor copilului (Rose Vincent, 1972).
La inceput rudimentar, contactul cu ceilalti copii se ltirgeqte, se
diversificd qi se nuanl,eazd. Prin intermediul jocului partenerii ajtrng sa
fic receptali cle Ia un inoment la altul qi de 1a o siltualie concreti .la iilba
ca : rno&ele de imitat pe care se strdduieqte s[ le intreaca ; ameninlare ;
colaboratori egali sau capabili s5 indeplineasca anumite roluri,
Pina 1a 4 ani, in joc, activitatea celoraui copii reprezintd posibile
modele sau sllgestii de urmat iar
liiri,prezenle menite s6-1 perturbe
tai:e sau sa-i distrugi realizirile,
intense, dar trecatoare
- Thomson
mind adesea intervenlia adultului.
PinS ia vilsta de 4 ani, in jocul de construc{ii spre exerlplu, copilu}
iqi ia .e-i 1..brie pe mflsuri cL activitatea sa o ce1'e. Dupa virsta de
4'ani, incepe s[-gi faca provizii pentru a-9i intrece -vecinul cu care intrd
ri vizibil in cornpeiitie, dorinta cle- a-l deplqi marcind pe ixai departe, tot
I-
mai pregnant, b parte a raporturilor sale cu ceilalli.
1e Intre 4 qi 5 ani apare Ei iocut cu rolurt, joc asociativ care implica
atitudir-ri cliferite ale parten.ili-0. cu care coopeleazd, inlelegeri 9i regle-
qGH
 1r"" ..---'----

nrelltiri, ader.irate.tentative de organizare colltund a activitafii, i,a ilcepu,tr

teutativele de colabolare real[ se ]o\.esc necontenit cle incapacitatea par-
teueritror c1e a elabora qi mai ales de
Se incepe cu colaborali de fehil 1ui
tu cr-t ea I Da ? ", Se a'iunge repede
mentari,tatea acliuniIor, ordonal,ea
sustinui cle a fl cit tnai antentlc pentru
ceilalfi' Parteuerii trebuie sa-si ajusteze qi adecveze arsenalii milrico-
pantomimic regLrlilor !i conr,.enieirl;elor comune. In acest fel,
iocul cu
't'oittri ccnstitr-rie r-ru prim inceirut de insursire a unor relalii sociall auten-
tice, intfl:cit tovaragr-rl nu tlai constituie un sirnplu accesori6 necesar ci
'c individualit'ate proprie, colaborator cu salcini iomplimentare, ca in jo-
cr-rl ,,d.e-a doctorul(, ,,de-a mama qi copiii,( etc.
Spre 6 61-rl Se trece la jocul cu reguli sotronul, Itofii si rrarclistii,
'rlrefil 1i porurnbeii etc. l-orntii mai complexi- de joc, ei cere'conditii egaie
1:entru toti, respecta.rea lignroasi a unor norr-ne, staplnire cle sine, .6*-
petlfie, intr-un cuviut exersarea cle noi relatii apropiate cie cele clinire
adulti. P,egulile au in acaestai etai:d valoare de iabi, sint respectate cu
strictefe pentru c[ aqa trebuie. Fac exceplie doar unii copii Ca,re, ilste-
ficient socializali, r'efuz5 sa se joace dac[ nu Ie sint ,a..ptutu incdlc;iri.
sau arlumite conditii privilegiate.
Interesul copilului esie marcat si de pl[cerea cu care ascultd qi
'solicita sai i se spuni poveg'ti chiar daca le qtiu cleja foar,te bine.
I
\,Insugirea unor deprind.eri, pi respectarecx unor intercliclii este
o ait&
iaturb esentiald a activititii copilului in aceastd perioadl oare-l dr-rce in
p::agtil scolarizlirii, Invala s[ se dezbrace si si se imbrace far5 dificultate,
maninca ,si se spald sitrgur. Deprinde folosirea ct'eionului qi sA desenezei
Tace rnici servicii ajutind 1a unele treburi gospodAregrti, sc obiSnuieste sfr
t'espe-cte interdiclii. E drept, la inceput (3-4 ani) forfa interdicliei este
legata de prezenta celui care a impus-0, clupa plecarea acestuia dorlnta
sau curiozitatea dep6;ind capacitatea de a se stapini. Treptat, clorinta cle
afirmare gi de lauda, asociate maturizf,rii proceselor. inhibitorii, ii fac
,din ce in ce mai capabil s[-si stapinesca poinirille.
, H)cunoasterii
Con;tiinfa, Pinir Ia 2 ani qi jurnitate copilul a facuf pr:ogrese in
qi congtientizirii lumii inconjuratoEire, receptind-o din
'direclia
ce in ce mai rnult ca pe o realitate independenti, dar pe care qi-aj apro-
i;iat-o nturai examinind-o si imitind-o prin toate mijloacele de care dis-
Iillrle-. Spre 3 ani ins6, pe baza numeroaselor sale raphizilii, copilul devine
'capabil sh se reprezinte pe sine. in situalii itr care I-a vlzut pe aItul"
Apoi, in contextttl a variate qi repetate situatii in care a fost confruntat
cu lumea 'exterui (care-l obligd tot mai mult rsa lina seama de particula-
ritaliIe ei), treptat, treptat, incepe sa der,'in5 conqtient c[ repiezinta c
indiviclualitate investita cu acte qi voinlI proprie, fiicincl trecerea de ia
simplul sentinteni cle siue 1a con;tiinla de sine. Descoperd deosebirea din-
tre se:ie si pe sine ca aparlinind unuia dintre ele. Faptul ca prescolamtr
devine congtieni de propria sa existenfa, chiar clach nurnai la un nivel
elen'entar, constltuie un important ci5tig intr-un dorneniu iniplic.at Ei
intplirabii tin intreaga sa viala psihica.
In acelaqi titnp deprinzind respectalea unor nonre de conduita, sis*
'temul dLe intetdiclii pe care gi le insuge;te devin
con,itiinfa sa moral6"

2*6
 La inceput preqcolarul se conformeazir parinqilor inritinciu-i. r\poi, supr-r:
1inc1u-se, chiar irlpotriva propriilor sale clorinfe, c1c tcama dc a ng lc'
lut piercle ch'agostea sau din nevoia de a Le face placere. iri gerlet'al prezenla
:l - r-renrijlccita a adultului este indispensabilii, absenla sa suprirnind si:ontar.:.
rn" jnterclictia, Pe misura insd ce imagir-rile interiorizate ale parintilor, ade-
qi virrate ,,organe de control. al cornportamentuhri", se corrsoiideaza, colrihrl
e- lsi apropie tot mai m,.rlt sistemr-rl de exigenle. si expcct:rnle a.le accstora.
Ceea ce-r*i atpropie copilr-rl ntt este inr;ir o irnaginc cu totul obrccth,a a
ie leahtetii, ci doar ceea cc el esi.e in stare sir infeleaga, modr,rl in care rapcr:
.'- ttil ar-rtoritate/supunere ii rUlare, dc.format fiind cle limitele ginclirii ;i
_'u afectivitAlii sale. Din acest nlctiv constiinla sr lnoralii iirc 1a baza [n
n- plincilt;il autoritatea aclttltului fjind ca atare rigicla, irationala. Este o
Li conqtlinta care functior-ieaza clup[ fonnula recorlpen.sar-pedeapsa, acte]e
,0- fiind ev'aluate clupir glaclul 1or cle confolmism, binele confundir-rcir-r-se cu
voir-r[a parintilor sau educator.i]or, inczilcarezr ei iurplicir un sentiment clt:
-
il, i.inA. Referitrclu-se l:r acest aspect, J, Piaget sublinlaza cir pcLrtru prc-
iie scolar gravitatea Llnei mincir-ini este proportionala cu evidei-rla szrlr gl'a-
r l- Cr.rI ei cie ir-rcredibitate : o mincittna ct'czuti cle adult nti este nici nticur
irP o mincir-tna.
CU I) Criza cle opozitie. St- descrie aparle un corrilticx c1c fcnoi-neLre
lL'r- fai'e, caracterizind compot'tamentul copilulr-ri intrc 2 ani si jumirtai,e si
ali 5 airi. zile o importania teroetica gi practica deosebitii; este r,.orba c1e
ceea ce Cir, Brichler a nutnlt ,,criza de opozilie{(. Avind ca snrsa natllrrl
contraclictorie a transformlrilor ;i trdirilor emotionale ale copilului. ea
c{epasegtc Iarg 1l'in cor-rtinutul manifestalilol si implicatiilor sale sfera
,iit6. afectivitatii, ;narcind activitatea si l'elatiile acestuia clr anturajul in aga,
in tnerstu'ir incii; zrproapc ca nr-r exis,tii pirrinti cal'e s[ nL1 o re]rarce, Ei con-
iteu statir cr-t nccir-ulerire, neiiniste, irltare si chiar dcsperare schirlbarea racll-
,-'.2P.7 cal5 ce se pt'oclttce in cornportarrentul copiiului, care incepe sa-gi imptur.i,
:sa tct rlai acut itunctul siu de r,,edere. Este perioacla lui ,,Ba nlr I ", ,,ELl sin-
:ste gttf", .,Eu fac", ,.Asa l,t'eau" SaLl ,,Nu \rreau I" etc., ca ;i a ulor nrani-
inta festir:i de tipr-rl birtutulr-ri din picior, taveiiitr-rlui pe ios sau arI crizelor dra-
i c1e rnatice de agitalie psiho-u-rotorie insotite sau nL1 de alltc- qi/sau etero-
fac :rgresivitaic, prin carre copilttl ,canta si-qi impuna vointa sall iqi exteiir-r-
rtzeazi nelinigtiie, framintirile, ternerile si incerrtitudinile sale.
: 1l I Pini la 2 ani qi jurnatate copilui a facut progrese in cunoa;tei'cri
,1in lunrii salc linconjttliitoare Ile care si-a apropiat-o in principal cxamininci-o
tio- si initincl-o prin toate mijJoacele disponibile. Pe bazai achiziliilor cirpir-
iis- tat: e1 der,ine capabil si se lerplczinte pe sine in postu.ri in care l-a vdzrrt
ine pe aJtui. Din aeest rnourent, irr contextLrl nn,or situafii r,'ariate ln care fie:
,,ur.
,.1
ca este incapabii sa clea crlrs r-rnor solicitari, fie ca imit[ atitr-rclini mter-
itat dictiiie a1e celor dln jur sau refuza (la inceput intimpthtor ;i maii a;:oi
-1-
ua- actil') si indr:plineascft cerinfe aie acestora, copilul incepe sri se clc.sccpere
.io pe sine, El constata ci repreztnt| o individualitate investiti cu vointi{
, 1<,t proprie. ciifc'r'itir ;i chiar oprlsa voinfei celorlalli, intrind asifel intr-r-ur
lin- proces laborics de edificare a unui EU propriu, inclependent, Er.;1s 11-11

rruT proces pe cit de inclispensabil ilcnxalei dezrroltari a copiluli,ui, pc llit de

ivei supirriitor pentru aclultnl neavizat. Aceasta cleoarece in condiliiie [n care
I ci
pre5colartri este incl nesigu.i cie sine, cJ.e for'fele gi vointa -qar, netroia acuta
cle a se cleiimita, defini, confirma si afirma ca individualitate, nu a.rc nici
sis-
ai["
 o alta cale ;rtai accesil:ild rnai directS, mai sigt"tri gi mrai eficaqe de a SE
valida decit exprimarea opozifiei saie fafa de adultul care i-a tutelat si
ciri-tia i-a dat ascultare deplin[,
Fentru a-I inlelege insd pe 1copilul nerabd[tor s[ ia in st[pipire
reaiitatea inconjuritroare si pe sine insugi nu trebuie schpat nici o clipa
clin vedere faptr.ri ca, deEi adesea foarte supdritoare in fornra, mijloacele
plin ce.re infrr-rnta sau pune Ia incercare autoriftatea adultului sint in
tond lipsite de semnificalia gravi eare eronat Ii se atribuie. Ele nu au ln
lnod voit gi nici ln primul rind un caracter provocator sau de sfidare, nu
sint rea-voin!5 qi intr-un anumit sens nici nu se adreseaza in rnocl spe-
ctal (gi cu atit mai pulin ostentativ) celor din jur. Pentrni copil, esenlial
nu este efeictul atitudinii sale asupra adultului (aceasta, aqa cum se va
vedea, il qi pr-rne in cler-r-rtA). El nu urrniregte inadins qi nlci nu rdor.egte
s5 supet'e sau sa irite, Frin ropozilia sa copilu). {inteste in primu} rind
descoperirea, afirtnarea qi impunerea propt'iei sale vointe (nor-ia sa achi-
zilic a cdrei natui5 qi performante nu-i sint inci clare), misurarea gi
exeisarea propriilor sale forte, satisfacerea nevoii imperioase de a se cu-
I.
noastc, a se delimita qi a se afirma, in primul rind in proprii s6i ochi.
l A1teori, a;a cllrn pe br-rnd clreptate subliniazl P. Csterrieth {1960),
;1
neciispunincl iinci de schen're de acliune suficieni de variate care si "satis-
faca vointa dornicd cle exprimare, copilul gdseEte in sugestiile antr-lrajului
ni-r cimp bogat de iniliative a caror oopiere in negativ Ie asigurd carac-
) terr,il rle inedit qi valoarea de acte independente.
lndiscutabil, pregcolaml opuntndu-se adultului poate s5 si proies-
teze fatd cle amestecul prea des, prea brutal sau prea iipsit de tact aL
:acesfuia in existen{a sa, arnestec in care i se impune ceea ce copilului
nu-i place, nu este capabil sd infeleagd sar-r nu poate sa accepte. Vorbind
Cespre nesupunere Ia copil, Gilbert Robin (1938) ah'age6r atenlia asupra
consecin!e1or nefaste asupr,a dezvoltdrii acestuia iir eventualitatea tn
care, procedincl dttpa bunul lor p1ac, p5riir{ii ar realiza idealul lor de
supllnere.
Copilul care infruntl voinla p[rinfilor se iovegte, ins5, nu numai
cJe replica irnediatd gi directd a acestora. AEa cum s-a mai sptts, opozilia
.soiicita clin pliii pe copil, generind lntre altele sentimente de culpabili-
tate dar tnai ales teama neliniEtitoale a pierderii afec{iunii qi dragostei
celor apropiali ]t-li, Este un pref pe care nu-1 poate acceprta, nevoia natu-
ralA de proteclie qi afec{iune fiind cel pu[in tot ratit de puternrca ca qr
cea cle afirmare de sine. De aceea arnenin{area nqconteniti cu retragerea
afecfiunii, a.meninlare a cirei prezen!6 o suspecteaz1 ofi de cite ori refuzi
sa iea ascnltare, ca 9i in multe gi repetate situalii cotidiene (trimiterea
La gri.dinild, frustririle care incep sa i se irnpuna tot mai frecvent, impo-
sibilitatea de a face faf[ unor exigente impuse de 'anturaj, aparilia unui
fr"afior sau surioare tnai mici), nu-i pot i5sa indiferent. In oricare din
ipostaze s-ar situa, acest sentiment de culpabilizare ;i insecuritate 1[
face pe copii nesigur, capricios, inconsecvent Ei nu de puline ori Ei mai
obstrucl,ioirist, opozilia generitnd gi ea opozifie, Aceasta deoarece copilutr
se i,,ede nevoit s[ tatoneze gi sa sondeze necontenit calitatea afectiunii cte
care se mai bncuri qi de a carei existenfa are motivele sale sd se indo-
iasca, exagerind, aparent absurd, incdpilinarea gi punind astfel la grea
incercare ril-rdarea gi ingaduinla tocmai a acelora Ia care tine rnai rault"

298
 in ciuda numeroaselor ameninlari
:i1
cmai cu caPacitatea de a i se trece

_-u
i tfel ca o manierS' de r[sPuns care
I

n
: -fL

u
. :t-

;aI
-,.-a
. 10
:d gi dragoste, cuipabiliTfi1iie, incerti-
,B; urar dragostea qi incapacitatea cle
'$i turi atit de divergente in care opo-
e puline ori comportamentul pre-
i. onist, greu de flnleles gi justificat cu
1\
tlt e anturajuluiu probiefile eff,s au 9i
,t- lor ca fenompne distincte in cadruL
I tl
e psihice Ia ,aceast6 virstd.
:- oltarea armonioasd a tuturor laturi-
e, insuqirea unor deprinderi qi a oa-
;- constituie principalele obiective ale
^'t
,)L
e vor urmdri : dezvoltarea abilitilii
,*i Iarea limbajului qi lnsugirea tuturor
.rd nsabile intrlrii in qcoail.
: -Ld
1n O atenlie ' deosebitd trebuie acordati procezului de conptientizare qi
de afirrnare de sine. ExistS, desigur, ,r. mome.rt al crizei de opozi{ie care
risc6 si devin5 o' atitudine, un mo
'-ioi
, -:
, uI4^
. rLi-
oticd nu face decit s[ indbuge perso-
,tei.
u sil-i amplifice la maximurn nelinig-
:u- tile, faoincl qi mai inconlecvent' In schimb permisi-
' EGqi' vitatea exa il de jt
le cautd ln accePti
'lzh tindu-i in acelaEi timP teama
.A II
care-l ignor[ sau il trateazE c
-.3O-
ambele aiternative, deluta c
lnui.
din Dacd, din eontra, se vor considera
,) It e opozi{ie ca exPresie -a unor Par-
mai ticularitdli de vnrsti cu er' vor .putea fi abordate cu tact
,iluI
;i;ffiil, ia.a p*oi.a q va cduta sd se desc-opere EisE se
.de coresteze cauzele care-l' e rqcurge la forme de
.do- ieqite din comun, refuzindu-i ex cu grija de a-l face s6
irea in nici un caz nu i se refuzd dr a gi c5 nu eI n devenit
ru1t. ci doar unele din actele sale.
ryoo
 Nu sc r,.a pierde din vedere

exprlnrare gi activitati cll contin

aumatizernte, din partea farniliei sa

nurnai"acnm, cincl,raspunsut .opii.,iliitfiXtxt:-:tti
i,clivid'ual, conflictul .s:r se extcriorizere' i,rtr_o,, i,f3{
Ori-
sarl nu se sirlbe inte_
e rezolyane a ten erate
eclalistului este t oni

inrp,se de noua prezen{s in familie, ca qi orice gest sau

atitudine varo-
rizato;ire a acesteia, Compensator, pdrinlii sint datori
sa arnpiifice semnele
de afecfiune, si valorizeze cit mai mult ajutorul pe
care pregcolarul iI
'adirce cu diferite ocazit, independerrfa
Ei posibilitliile saie fizice sau de
orice aita natr-rra pentru cd, prin cojmparatrie, el este
mai mare si nlai
capabil decit ce1 mic eare este atit rie neajutorat,
l.'ru 'se Ya scdpa clin veclei'e c[ stimularea
spirituiui conrpetitiv,
necesar.l, fireste, dezr.oltlrii cunogtin{elor
Ei abilitetii pregcolarului, poate
transloLrral irr rlintea acestuia
- - orice parrtene,r {.n rival si cd, cleci,
'educarea. si:i|itr:h-li cre colaborare trebui.
'bazi ,fr o*pr.u zttftr- o preocupare cre
ir-rcr rli, aceasta perioadd, in aoest sens ,o mare ir4portanfi
o capati
grijar i:entnr loimaiea gi clezvol:tarea unol conduite moral,e
qi socialeo
indispensabilo cjc':Lltfel nu numai
1:rocesurui de gcolarizaie ci intregii
desfi.sui5ii a ds2vsltirii ulterioare a individului, fntre cei
7 ani de acasd,
a cfiicr importaDti inJelei:ciunea populard a sesizat-c dernr:lt, perioacia
E0s
 .fr-G ani a1e un ]oc cleosebit. Ast5zi insa, prin specificul stluotur[r'ii si
,rlisponibilitafilor de tirnp, familia n:u mai este capabild singuri s[ asigure
entiegul arsenal cle fonne si nrijloace necesal'e exersalii tuturor tipurtlor
ae afiititgfi impuse cle complexitatea Ei mobilitatea srocietAlii contempo-
* rane. In aoest lcontext, grEdinifa clevine tur arjutor tot nr.ar de nein'Locuit-
Aceasta deoarece, i1 colectivitateta de copii, sub supraveghere llerrll:l-
r:f
reenta, preqcolarul invafa in primul rincl si supo-rte sepallal'ea de..mami
a .qi famiiie. bferincl un climat Ei ,t punct de vedere atectiv no-u, grldinifa
it oUUga pe copii sf,-qi cucereascit singur un loc intre ceilalfi,p[rinteqti. fire sa
benefftieze nemijlocif de condi{iile favorizante ale dragostei
Activitatea in colectiv il supune la Irustari gi constlingeri, iI inrratl sh
.{ie unul pridtre ceilalli, elodind necontenit modul sdu egocentric .de a
i privi realitafea. Preqcolarul igi insugegte astfel conqtiinJa autonomiei qi
vatrorii sale ca gi pe a ceiorlalii tovardqi, aceqtia clpltind treptat, treptat,
L
t

i stincte qi variate ce consLituie in acelaqi

ve (sau negative) cle conduitd' In plus, in
r ia cunoqtii-t[a 9i de noi irnagini 9i moclele
n ,ale aduitului, altele clecit cele din familie, dar gi cu noi confirtnari, de
aceastA data din afali, a nofiunilor de bine ;i t'au, Iruuros, urit, vaioare,
4 xmnvaloare etc,
,.x
|n jocul mobil aI confluntirilor cu aei de o rrirsti cu el, in relatia
-copilul
ts ,rle gi.up, clescopera necesitatea dr-eptdtii !i reciprocitifii, r'esp-ectul
pen-tru- cei1il1i, invafd sA facd ceva in conllln' lntr-un cuvint, gr[dinita
-bfer;r copilului un cimp nelimitat de afirmare qi dezvoltare, de satisfa-
,cclrg i'r nenumf,rate nevoi psihologice gi de mediere a insusilii primeior
:"L ,elemcntc de experienf[ sociald. Supuninci pe copil p,l-esiunilor necesare
tr;:nslormalii sale inh'-o fiintir sociali, gradinila nu poate gi nici nu
:treh,uie sa se sulxtituie pdrinlilor pe care doar ii ajuta si cornpleteazl'
3
:\
1n c.unclitiile in care pozilia 1or, prin firea lucrurilor privilegialtf,, contri-
t.
ibttie la echilibr-area qi armon)zatea raportului diutre ecea ce i se oferd.
,1
qi ceea cc se cere de 1a copil.
rr
Esbe insl tol. atit c1e n,efonc]atl qi teama pArintilol, cal'e e]iaget'eazd
:- xiscll lzi care ar putea 'fi expu;i copiii 1or, intilnind in gradinili, ca gi in
a roric;rie grup um:ur clealtfel, exernple sau mociele negative de concluitd.
ilt!- l\r-r it.ssu-nclerea cle copil a acestor realitafi, nu eviLarea priu orice_ mij-
'loa,i:,e
cle a lua cunoqfin1e cle ele inseamna garan{ia unei ecluca{,ii bune.
ri :tslpple qi r{u1 sinit noliuni care se definesc 'reciproc' Numai cunoa;terea
ql ,confruntarrea cn e1e, ur'ffiErta de optiunea deliber.ata a bineh-ri in luptl
,'cu lgrta{ia, constituie garantia unor rezultate sigure gi de clnratir. Dac[
t, ,cotiiul are acasd o familie a.'le cdrei relalii interperson-aie sint cu aclevit'at
G
6ec,Lrr.izante pentlu el, aceasta nu are riscttri care s[ poat+. concura ctl
1" avaptajele i:e care colectivr-Ll c1e copii i le ofer[ pregirtirii sale peutru
re ssoala qi viatir.

F
2,1,2,4,5€GLARUL MIC
;11-

Aceastd pelioacll a copileliei (intle 6 gi 10 ani) se catacterizeazi

lls
plin importanie schimbdli in condiliile cie viafi qi activitate, Este vorba,
ia
rin plincipal, de confruntalr',ea cu $coala 9i adaptalea Ia eerinleIe proce-
301
 sului de inV6!5mint; care implic[ u
obligalia de a-gi insugi sistematic c
genle lnai riguroase si mai cornplex
si creascir, atingind 900/6 din greutat
in special iobii frontali qi con-tinu[ procesul cle diferenliele neuronal[ si
a conexiunilor corticale ; apare litmul alfa evidenfiabiI electloence-
falografic.
Din punct de vederc sotncttic, etapa clebuteazd prin schimbarear
dentiliei cle lapte qi conltinui cu accenl.ualea ritmului clegterii statuLto-
ponderale, fenomen rrai marcat la fete ileelt ia bdieli.
Bezvoltarea naotorie. A) l[oLt'icitotect. Sistemul muscular gi osteo:
artic,ular se dezvolta mor{oiogic qi se perfeclioneazf, din punct cle vedet'e
funclional. in aceasti perioadd, in urma unor exercilii si antrenanrente
repetate, copilul ajunge s[ deprincla abilitlfile necesare scrisului, si-si
inlbuqe mar:ea sete de migcale qi s[-;i controleze qi elimine miscarile
spontane palazite.
Scr:isu1, in special, cere imbunat[liLea deosebiia a cooldonirii llus*
cuLarc, qi, de asemenee) sincronizarea cooper[rii dintre analizatorul vizuai
gi rnioartrochinetic. Insugit in mare parte pe parcttrsul primului a.n de
gcoalfi, el se perfeclioneazl necontenit de-a lunrgu1 intregii perioade. Pste
vorba nu ndtnai de fidelitatea cu care sint reproduse semnele grafice,
ci gi cle nestringerea grupelor musculare implicate de reducer,ea incordlrii
qi diminuarea forfei cu care este strin..s ,creionul sau se apasd foaia cle'
hirtieqic1riar"descdderean,evoiicontrolu]uivizua1pe1.manlent.
$i celeiatte acte motorii beneficiazd de cregterea forlei musculare,
econornicizarea n:iEcirilor qi adincirea gladutui de independenlh a mem-
brelor, Sint numeroase joc,urile si activitdllle motorii care dezvoltd pre-
cizia, indemilnarea qi viteza miqcdrilor, Se amint.ese doar : jocul cu coardao
qotronul, plicul, elasticul etc. Cu toate aceste indiscutabile prog?ese'
trebuie relinut cd procesul de osificar:e (inc5 neincheiat) nni asigu::d
inserliiIor muscutrare punc,te de sprijin suficient de rigide. Din acest
motiv, impreuna cu lipsa exercitiului qi incapacitatea dozlrii efor:tului
in concorclantd cu cerinlele reale aIe acfiunii (la scris de exemplu, la
ri
inceput, copilul igi contractd exagerat tnusculatura intregului bra! qi
1
uneori gi a trunchiului, gitului qi rnaxilarelor), copilul oboseqte repecle,
rr
mai ales clac5 i se cere sil efectueze migcdri. fine si precise.
!1

Dezvotrtarea psihicE, A) Perceptiile. $crslar-ul mic continul s[ cu-

noascd realitatea inconjurltoale preclomi.nant pi'in interrnediul observa-
:i {iei directe, primul sistem de sernnalizare rfiminind p,rincipatra sa cale de
contact cu h.tmea exter"n[ lui. In acest cadru, percepliile cunosc o dez-
voltare intensd, ciqtigind in fidelitate, complexitate, precum qi irr. cairaei^
) tatea de a fi dirijate Ei utilizate intenliorrat. Dezvoltarea lor beneficiaza
".
trl
.cle diversificarea experienlei qi maturizarea atenliei, de intervenlia
iI
corectoare a anturajuiui, de aparilia capacitdlii de a corela exper:ienla
I
trecutd cu cea pr:ezentd qi cle a se ajuta de gindire in 4p,t"eeierea qi veri-
ficalea conlinutului informaliilor oferite de organele de sim!. lnvitlncr
in mod olganizat ce anurne trebuie sh sesizeze Ei eum tr:ebuie procedat,
scolarul se deprinCe s[-gi tiihzeze anaiizatorii ln mod activ, dirijat Ei
i sistematie. To{i arr.alizatorii se dezvolt5, clar mai ales eei legali cle insu-
I
 qilea scrisului qi cititului, activitate specific6 acestei porioade a dezvol-
tdrii infantile,
,jul? mic inva![ sd refllnoasce cifle,
,iud.
l1 tc!
:i qi realisnrului vizual in desen, aces'ta r
r ce- ori"lr-* punct cle veclere particular, atrege-corect dirdtr-un
tiazuta
*u-ar de clesene pe cel cire repreT dinfr-o pozilie
r1'ea A;tt Ei este capabii sd traseze cu anti corect aI apei intr-un
_ito. pahar ci.ruia i se imprinri diverse i iinia caialgului unei
corAbii puse Pe aceea$i ape'
!^^
lcu- ajunge incf, pe parcursul primului an de
tele cuvlntele, si individualrzeze fonerne qi
:1'IIe
)
mai mult, inva!6 sa le ofere coreci col:es-
i-qi scrie duPa dietal"e.
i:ile c) Analizatorul mioartrocltinetic se perfeclioneaza Ei etr in tre.qa-
Lura rdirectS cu scrisul, contri.buiircl ia asigurarea condiliilor indispen-
rus"-
sabile necesal'e gesfului gr-afic'
ruai
cl) Ceil.atti ctnalr,zatorl iqi iilbur-rStliesc Ei ei in mod corespunz5tor
,d*
4ste pelf ormanlele.
-ice" B) Aten[ia, Activitatea ;coiari cere qi clezvoite ra
idlll voluntar"d cii gi pe cea involuntar[ a ateniiei' Ea rlev si
l
tte nai aptd de a'sreiecta stirnulii gi a se ot'ienta cdtre cej. 1a

reaiizarea unol' scopuli utmf,rite v

rafe, predomine asupl'a celei voluntare,
icIl I- clase, copilul sa se caracterizeze
pre- prin caracterul superficial al pelce
,rdao lleatentie la scris sau citi,t, prin ten
tese) giricite, cu nerebdarea de a termin
1ur5, !i, t"u.. Ia atria gi, de asemenea, prin uEoara sa.fatigabiliiate 9i distrtac-
.ces'i; tiUbltut.. Atenfia qcolarului ,mic esle lesne captati de stirnuli in miscare
:u1ul --'- perturbatori.
sau r-C)
le
1L{ Nlentoria. Capacitatea mnestica se rlezvoltE Ei perfeclioneazl,
ci;tigincl in suplele, inlindere, fidelitate, da1 qi_ posibilitatea de a fi utili-
t

tqi
ede, zat[:dirijat gi voluntar. La aceasta contribuie direct anl.renantentul scolitr
care o intelectnuiiretra,
-fac5: ordo,eaza si discipli'eaza' $coala il deprinde
p. .rplf s6 c'[in insusirea cunostir-r1.io. run scop urr-nllit conqtient'
cu-
tr'iresc, Ia ,aceastd vilst5. rnenroria contiuuA sI pistreze o set'ie
de
r Vd'-
:de
-1^n
Itr l!-
aei-
). d.r,cr
nlia
.r"{
- rr
q
!cr mai biue conturat. Din aceste motive, in evoca'rea voluntarh a datelor'
"eri- la aceastl uir.ta, .opitut manitesta o evidentfi dificultate de a despr:inde
pre-
fapte clin ansam[trri *ituuliilor cu care au fost inregistrate si firate
ferinci si le rec1e.1 inipreun[ clr iniregul 1or conter(t' In
:,1n1-1
.!^.i aceLaqi timp
Uc{ Lt
tq1
:ISU.
308
 memot'ia de recunoastere este muit supedoare celci cle evocai e, copilu.f{
facind vizibile eforturi pentru a lelata pina Ei ceea ciLr face clovadi c+
stie foatte bine. Nevoia de a reda cit mai pe cle rost ceea ce invatdr
trebuie treptat, rtneptati corectati.
D) G|ndirec. Perioacla 6-10 ani se caracter.ize,aza prin mari si
importante achizi{ii in sfera inteiectului.
In prirnul rind este vorba cle insu;irea capacit5lii cle a elabor-a.
imagini miniale reproducdtoare qi rei,ersibile ,,ie mi;ciu.ii qi trapsfor-
-
tnar:i1or. Faptul lace ca gindirea s5. nu rnai aiha calacter. 1:reclominant
static, di.1d copiluLui posibilitatea sd surprincla aspcctele ciilarnice aie
rai]ortttriior si relaliilor dintre fenomene qi, c1c asemenea, sa sesizL.z€1,
constan,ta realitAlii obiective ciincolo cle aparentele ofeL'ite de transfor-
urarile pe cal'e aoeasti reaijtate le suferd. Astlel, clupi virsta de T ani,
copilul poate reface in minte, in dr-rblu sens, fencniene 1_rercep,ute ne*
mijlocit' Aclmite, de aceea, ch o cantitate cle apa ranrin. ,,.."uii atunci-
cind trece dintr-urn vas larg intr-unul ingust ;i ,ru se m,a.i la"sa in;.elat,
de nivelul diferit al lichidutui din trei recipiente cle forrne clif,erite i6r
care s-a turlal an4 cu aceeesi m[sula, sesizind constanta cantitdfi1or.
Dup{ virsta de 6-9 ani aocepta si inl'elege cle ce daca r\ B -- c",
atuitciB+C:r\, -
$colarul mic igi insu;eqte capacitatea de a conlpara qi confrunta re-
pt'ezeutarile niintale iLrtre ele, de a reveni qi a r"econsiclela datele infoi.-
m,alionale in raport,gu..gxpgfienla anter.ioara, c1e a sesiza im1:osibi1ul,
.')
:* absttr-dr-rl sau contradicliile-si de a corecta inacivertentlle operincl ,iiiui .*
I
elernente de logica. iir ceea ce privegte retaiiile cle cauzalibate, acestea
,;.
l
incep sd nu rnai fie doar tsubir-rtelese gi nici considerate ca ceva cle interes,
i.l
l
secuirdar', $colalul mic invafrd sa caute explicalii, .sa si Ie ofere 1ui ,si.
anturajului, dar tdtnin,e inci inclinat sa col{unde a.ciiunc.a sau sj.mpla
succesiune cu cauza reala a eveninrenteior.
lirca pe parcursul primului an cle ;coali, copih-rl ajunge repede sa
.ll
r:[]i nlllnel'e flra a se mai folosi de clegete sau alte oblectci fi"cind cloracla
capacitafii de a elahora noliuni, lgi instigegte apoi operalii1e aritmetj.ce
elemen,tare (adur-rarea, scaderea, inrnullirea ;i impirtlriea)', no{iunile cle,
unitate de masula (infelege spre exenrplu, clupd virsta cle 7 ani, de ce,
1 kg cle fier nu este mai grreu decit unul oe iina; qi clevine capabit sfri
foloseasca in arumit5 misur[ toate operaliile ginclir:ii i anahza, sintezau
abstractizarea, generalizarea, concretiiarea, conipala!ia si difeien!ierea-
t
':.:
fntr-un euvint, Ecolalul mic capltd posibilitatea c]e a opera nr.l numai arr
forrnele concre,te aIe realitafii sau cu imaginile 1or mintale ci qi cu
notiuni, structuri gene,ralizatoare, absiracte.
_Gindirea Ecolarului mic, devenind mai coeren,t6, mai sistematicd qii
mai logic5, ramiue iuci intens lncdlcatd emotional. Din acest rnotiv in
definitiile qi descrierile sale el are tenclinla sd dea prioritate asr:ectelor
care l-au impresionat mai mult. Leu1, spre exemplu, este iu pl.imul ri6,C
fioros, ciinele nru;cd s.a.m.d.
Se poate_spune cd, pe parcursul primilor 4 a di{ic5;
ccea ce J. Piaget a nurlit ,,stadiul operafiilor co oapa_
citatea de ,a grupa de aceastl dat5, in ansam imiti-
calii1e lapolturilor -intr-ritive, anterior consiclerate cloar izolat. Este o,
gincliie cale ldmine concretf, in esenla sa, Aceasta creoalece, clegi capabit

DUS

; tt+tr"
:t:L. *-r5,
;lir-lii sd ciaisi{ice, sei construiascd categorii logice, sa efectr-reze operalii rnin-
I l-c: tale, :rcfiuni inter:iorizate ;i ler,.ersibile, qcolarul mic - utilizincl noliuiri
r-,rt ^
\ ftld: cu Lrn anumit glad de generalizure _- nu este in mdsura sd opereze cu
ipoteze si cleduclii ipotetice. El lim'ine tributar per:cepfii1or gi acfiunii,
: -:. nevoii clc a se splijini pe obiecte gi fenoinene concrete, pe constatdrt consi-
clerate aC,eva,r"aite sau p,e irnagini ;i ::epr:ezent[ri mentale ale acestot'a,
E) Limbc,,jul. Supus in caclrui qcolii unui lrroces dirijat de stimr,t-
iare gi dezvoltarc. comple:il, limbajul cunoaste un litur intens de acunu-
iiri J[rgincl capacitatea de fnfelegere gi exprima]re ? copilului, fu'e loc
in primul rind o cre;tere important[ a vocabu]arului si o substanliaiil
imbur-ratdiii"e a graduiui de stlpinire a conlinuturtlor acestora, in concli-
tiile deprinderji con;tierite a numero:rse reguli sl no{iuni cle grarnatic5.
Ceea ce caracterizcaza, ceea ce este specific dezvolt[rii limbajuh-ri in
aceastA perioadi, reflectinC graclul clezvoltdrii sale psihice, este insa
insu;irea scris-ititutrui. Foima cu totul raoua de comunioare pentru copi1,
ea impune ,asimilarea simbolulilor grafice, cooperiri poi"isenzoriale gi
integrarea Ia funclia lirrrbajului a unor noi teritorii corticale"
F) Irnaginafic piet'de vizibil din calacter:ul fan'tezist de mai inainte,.
apropiinclu-se foarte lniu-lt de n"ealitate. Se dezvoltd j.maginatia reprodtl-
catoare qi capacita'uea de a delimiter lealul de in, aginar,
G) Afectiuitatea continud si-;i pund intens a:npreuta asupra intregii
vieli psihice Et s[ don'rine intreaga existenlI a qcolarului mic. Formele
saie de exprimare devin insa tnai bogate,, mai nuanlate gi diferenliaic,
continutuile sale exprimlnd varietatea schirn'bdrilor eare intervin ln
existcnla copilului. in primul rind ca urmare a intt'drii sale in qcoalS.
Accasta aduce cu sine un nou sistern rde relatii a cit'or complexitate qi
particularitSli l-a facut pe 8,, Nlucchielly sa-l numeasca qi ,,univers al
primei socia,lizS.ri'(.
Ca si g''rddinifa, dar intr-tr manierd diferit6,' qcoala iI atrage ple
.- .\L;,
copil ofrerindu-i posibilitali iargi cle valorizare, dat in acelaqi timp iI
i.aiia conslringe, ii impune renrun![ri qi sacrificii care-i solicitl din plin resur-
etlce', sele e,motionale. Oclatd intiat in qcoall copiiul face c,uno;tinld cu un
: cle'
univers de raportuli cu realitatea bazal 1re princip,ii cu totul noi. Ele se
:CE cleosebesc rradical de cele a:rterioare intrucit, elev fiind, copilul este
I l -\G! nevoit sd ia contact cu noi imagini ale adultului, diferite de ceLe ale
r.: rd",
pdrinlilor gi rudelor qi in foarte multe privinfe, cu o atitttdine total dife-
=a"u, rite au cea a personalului ciin gr'[dini[a, Pe cle ailtl parte, noile condifii
il cu impun tr,ecerea cle la o starc de nediferenliere relativd si necoordonare
i cLl obligatorie intre punctele de vedere ta.le subiectultii cu cele ale celorlalli,
Xa o alta in cale coop?rarea in actiune si informatii, corelarea r"eciproca'
-d 5t a lntereselor si opiniilot' tlevin o necesitate real5 qi realizabiId.
\' 117
:elor in colectirrul clasei copilul clescopell colegii ca pe niqte ega1i, per-
soape care nu sint automat superioa::e lu.i 9i care nu sint insufle{ite de
:inC
bunlyointa fali cle eI. Cu ei, farA sd beneficieze de conclitii avantajoase,
trebuie sn stabileascd (qi stabileste) in mod reciploc I'apolrturi de munc5
'tnr-
eolectivl, de echipd sau cle sitlpatie, r]ar si de competilie, rivalitate sau
t:pii- atrtipatie. In acest nou context cle relalii, caractet'ul dominator ai nevoii
Le o' cle a fi iubit sldbesie,lasind tot mai mult 1oc de desfriqurare Ei expri.mare a
oabii dorinlei de a se pune iu lr-rmina qi de a se afirrna. Sint mutalii cale merg
cnE

e0
- c. 3+B
 rnina in inina ou scliimbdriie impoltante car:e au loc in aceasta perioacla
.;i ln raporturile copilului cu pirinlii sai. Pe cle o parte, p[rinfii igi revi-
zuiesc ra.dical atitudinea Ei pretenlille fatd de copilul-elev devenincl
.irnperativi, neconoesivi si autoritari. Relativ b,nrsc, respectarea gi inde-
plinirea exen-ip ard a obligalillor qeolare (in special) devin in ocirii 1or
.cea mai de pre! caiitate a copiluiui, iar pentru aoesta aproape singura
o,rnoneda(( cu care-qi mai pot asigura satisfacerea dorinlelor qi afecliunea
de care nu se poate lipsi. Pe de altd parte, gasind un cimp mai larg qi rnai
eficient de afirmare in competilia cu cei de o virsta cu ei, copilul devinc
,mai pulin angajat in 'conf,runtarea cu pirinfii sai, confruntare inegal5
gi in aoelagi tim:p geueratoare c'[e atitea fr5.mint[ri qi suferinlt Sc[clerea
dependentei sale fa![ de rezultatul acestei confrunthri, ca gi diminuatea
lmportantei confmntfii cu pilintii qi, implicit, scldelea depenc'lenfei de
.rezultatr-rl ei (intrucit nu mai este singur"a cale de valorizare), duc la
atenuarea incordirii care caracteriza raporturiie cu f arnilia in etalra-
, ryizet de opozilie" Copilul devine astfel tot mai clisponibil pentir-r r:elalii
extl'afainiliale la care este din ce in ce mai solicitat, ca si pentru incle-
:'olinirea unui nou roi in fanrilie gi societate.
Dupd virsta cle 6 ani, tendinfa spontani de a se asocia si coopera se
rnanifest[ cll pregnenid (Frayiand Nielsen, 1951), prezeirfa partenerilor
oferind o oca.zie ta'',,orabild cle satisfaoere a nevoii c1e afirmare qi valori-
.zare, in pr:in:,;i ani insi, parLenerii sint impuqi cle factori externi acci-
,dentali (colegi cie clasd, vecini de apartainent, rucle, cunoqtinle intim-
pl5toale etc.) qi nicidecuru de afinitali per.sonale si c'a atare relalii1e
dintre copii nu au caracterul intim gi durabil cle mai lirztu. Din acest
lnoliv raportr-rri1e c1e reciirrocitate, care se stabilesc intre membrii grr-r-
puiui astfel constitr-rit, sint in principal compromlsuri ce trebuie reali-
.zate intre nerroia c'[e afinra.r:e a inclividu]ui ;i aceea de ,conservare a
ginpului, singurul in rnasur'd sa otc,re posibilitatea satisfacer-ii reale a
muitora din cerinfele copilului. in plusn in acest conrtext, tlebuie subliniat
si fap,tui c[ eier,ul ltrimelor olase ::amine angajat rnai mujt cle paltea
aclu1fu1ui pe care clolegte sd-l satisfacl decit de partea ce1or1alli copii
sau a gr.uptrlui. El manifestfl c]escl-ris clorinla gi pl'eocuparea de a se
.efir-ma in p,rimul r'incl in ochii adultr-r1ui, deoarece numai aprecierea celoi
care sint investili cu prestigir-r gi ai-rtoritate, contitr-rie mijlocuri atitentic
de validare d'e,sine, insdqi stima si aprecierea grupului clecurge in aceasta
'pelioadl direct din pozilia pe ca]:e eopilul o ocup[ in ochii adu]tr-i.1ui. in
clasa I qi chiar gi a II-a, de exemillu, copilul pirAqte f5r[ jenA qi irimeni
dilr colegi n,u-i invinuieqte pentru aceasta, El e:rteriorizeaz6 nu atit
clorinfa de a face r5u, cit tirai ales nevoia de a-si confirma sieEi gi celot'-
lalti, firegte, ci stie sa aleagd intle bine ;i ldu, intre ceea ce este permis
si ceea ce inseamnd incalcarea regulilor cunoscute.
Dup[ virsta cle B-9 ani igi face ]oc tot mai vizibil Ei preocuparea
de a se face acceptat gi apreciat cle cotrectivul de cop,ii a c6rui opinie
tinde sd capete qi ea u"n gracl cle independen![, Aceast[ noud orientare
a copilului ii schimbEr in bun[ mdsurd opfiunile, el incepind sh-qi exprime
toL rnai vizibil loialitatea fald de grup, Este un grup care, asigurind drep-
Lul ia adeziune iiberS, eliberarea de autoritatea adulfului Ei un cod de
raporturi bazate pe r-espect reciproc intre ega1i, capitl coezlttne, devine

, .rL'0
 _--$ry?=;ffi_

acla
..vi-
incl soliclar. Ch atare el incepe 'sa rivalizeze qi Chiar s[ purti pu mn p]an
'-de- secunclar grupul farniliat, pe aCult Ei dorinla de pir-ra acum a copilului
ior cle a i se mai conforma. Noile relalii astfel constituite trezesc, desigur
lJ.I'a nelinigti adr-rltului care se vecle, intr-'un fel, dat de-o parte, dar nu
.- aa trebuie uitat c[ ele contr:ibuie nemijlocit Ia imbog[firea ,si' cdlirea emo-
ni.i lionalitalii cop lului. Cu cita d,ezamegire prirneqte mama prinrul lefuz
iile al copilului care ,,luindu-qi inima-n dinti'( iefuz[ o ofeltl foarte tentantl
. a1[ pin[ atunci, pentru o banald, i se pare ei, joacE cu ceilalli copii sau o
l'pA modestd iegire in gr:up. Subliniem insl cd in sinul colectivului copilui
Iea invali sa-qi. alm,onizeze dorinlele sale cr-l ale celorlal{i, se-qi lespecte,
tte
l
stimeze qi sa iubeascd tovaraEii. Numai in focul disputelor 9i mobilelor
^.- 1^
Ict iegdfuri injterpeirsonale cu rnemblii colecti,"r:1ui descoperd care estie ade-
apa viratul sens al drept5lii qi eorectitudinii, exerseazl raporturi de coope-
ia!ii ra.re, intrajutorare, inlelegene, solidaritate si, fireqte, culloaqte ardev6-
. _t_
rLlti" ratele fafete aIe complicitdfii si duplicitdfii. lntr-un ctlvint, se poate
afirrna ca numai in cadrul colec,tir,T rlui copilul inva{d sd 'devini om,
q eF Din cele spuse se poate conchide cd ceea ce particulartzeazd iu
'i1or aceasti etapd a dezvolt[rii raporturile afective a1e copilului cu'reati-
^., :t:
ul- tatea este caracterul lor pregnant sociaL. Cu toate progresele menlionate,
qcolar',ul rnic nu-si poa'te ins[ st[pini Ei echilibra bine reacliile sale emo-
,.im- tionale, carre rlmin pnea vii qi drama'tice, insuficient de profunde qi dura-
!iile bile, trecerile de la o extrema Ia alta ficindu-se C,u prea male uqulinlE.
',cest
Spre sfirgitul perioadei ,apare un nou moment de solicitare ern,ofio-
I-
-frr Ll
,l)r nala descris qi sub numele de ctngoa,sa de l.cL I ani. Ea este genelrate de
tctll- dezvoltarea capacitdlii de a recepta lumea obiectiv6 si de l[rgirea surselor
-'a de infoima{ie. Eie il fac sd descopere cliversitatea realitdlii gi irnensitatea
3a
necurroscrrtului care-I inc;onjoar.5 si caruia ltrebuie sd-i fac6 fa!E, PinE
, Lrint ac,Llrn, copirlul credea c[ realitatea trebuie si i se supun[, clorinla gi sal-
. rltea cina sa rezumindu-se [a a o stlpini. Descoperd insd ca, de fapt, ei trebuie
:opli sa se supune, sd se adapteze gi adecveze normeLor, ccndifiiIor, impuse
:t se de realitate, a1e cdrei cerinle gi presiuni devin tot mai evidente, ca de-
a1tfe1 qi numeroasele necunosc'ute pe cale ea (r'ealitatea) continud s[ le
^^1^."
:e LUr.
:ntic p[streee gi sA i le ,ofere la tot pasul. Insuficient de stEpin pe miiloaeele
:astA sale de apf,rare, mereu smrprins descoperit de noutatea Ei diversitatea
11. 1n situatiilor a1 cdror infeles real ii scap[, copilul este incelcat (qi stlpinit)
rrreni cle nurn,eroase momente d,e neJinigte, neincredele sau teami. Ele pot
; atit genera un sentiment stabii de inferioritate sau incapaciiate handi.cai:ind
-e1or'- intt'ega existen{i a copiiului,
';'tmis H) Actiuitntecr suferd qi ea mutatii importante 1:rin subordonarea
sa unor exigenle rnai riguroase Ei mai cornplexe, dar mai ales obligaliei
lalea de a satisface cet'infele scolli, Acum eopilul i;i insuqeqte, cu elort qi sacr:i-
rrit-iie ficii, deprinderea de a desf[qura - intr-un cadru organizat qi pentnr c[
ntare trebuie o activitate sistematic[, ci.l scop clinainte stabitrit si 'cu termene
rrime -
scadente. Et depSqeqte astfel stadiul activit[lii exciusiv luclice in care
drep- actiunea era insiqi izvorul pldcerii sau c1ir,'ertisment, clevenind capabil
rd de sE realizeze sarcini, ir:diferent dacl acest,ea i1 atrag sau nu' lnvaft, i;i
face teme, rnerge ila $coa16 etc., renunlind la joacd sau aLte activit[{i,
ievine
preferate. Motivele care-l determini sh se supuni acestor n:oi exigenfe
externe sint insd elementare : scolarul mic iql indeplineEte obligaliile

307
 mai a obfine ncte mari, pcntru a fi apreciat si liud;it, 1:entr-u
ale-s perxh.u
;a fi rdsptltit sau pentru c5 aqa trebuie sau asa este bine.
$coiar.ttl mic poate si itrebuie antrenat la o sc.r'ie de ar:ti,,,ita!i gos-
pod[reqti iutile, si invefe sd aiba responsabilitatea unor salcini c1e a
clror indeplinire trebuie sd fie deprtns si rfrspund5.
Jocul continua s[ ocupe un Ioc important in activiLal"ear gcclarului
mic. Intet'esul s5u pentm joc ca activitirte in sine scacle insd vizibil in
favoarea preocupirii pentlu rezultat Ei oonrpebilie. Prefelinlele se
indreapta ast{el tot mai mult spre jocurile in miqcare, cu caracter de
echipe care cer qi dezvoltS forfa, agilitatea, rezistenfa, preseverenta,
ribdarea qi spiritul cclectir,. Din acest motiv activit5tile ludice dc''iin
mai apropiate de preocuplrile obignuite qi implic[ existenta unui acord
qi control reciproc, inlelegerea clin partea fiecfuui participant a acliu-
nilor qi postbilitlfilor celorlalfi, cooperarea, colabola.rea gi spiritul c1e
e,ciip5. Nevoia cle a tnvinge cu orice pre! atlage adesea si inc6.lc[li a1e
negtrlilor sau refuz de a mai continua jocul gi chiar conflicte trecitoare,
in timp ce inabilitSlile, lipsa indeminarii sau a calitirlilor ,cerute de joc i1
fao pe copil sti evite gi chiar sa ref itze si participe, izolindr,r-se cie
ceilalf,i copii.
I) Conshiru[a. La seolarui mic se asistl Ia un proces intels de cle-
centrare social5 ;i rnorald, egocentrismr-rl infantil sau incapacitatea de a
tine seama de punctul cie vedere ai oelorlalli clesh imindu-se cu relle-
ziciune. Realisn-rul egocentl:ic de pind acum iasl tot mai mult teren de
desff,surare realismului obiectiv.
Activitatea in gr-r-rp Ei mai ales apartcnen{a la el il confr-unta pe
copitr tot mai acut cu interesele, dorinlele gi rezistenlele camarazilor siri"
dindu-i posibilitatea sa-i descopere din ce in ce mai clar, ca pe o reali-
tate externir tot mai complexi gi tot mai independentd qi diferiti cle a
sa. Obligat fiind s[ lind seama de pelsonalitatea celo.rla$i, el invald sa-qi
coorrioneze puncful s5u rde vedere cu aI acestora avind astfel qi posibi-
Xitatea s5-i iuteleaga $i, in final, si se cunoasc[ gi inteleagi $i pe sine
tuai bine. Evaluat cle ceilalfi, eI invala l,a rindul s[u si-i evalueze qi sA
se evalueze. Mo,mentul in care gcolarul nnic incepe sa fie capabil sa-qi
suboi:doneze qi sacrifice c1e bunl voie interesele sale intereselor colec-
tivului (in jurul virstei c1e B-9 ani) marcheaz[ o nou[ treptl in evolulia
constiinfei cle sine,
In grup spolat'ul rnic ir-ivafi un nou cocl moral. Aici e1 clescoperi
qi un ait fcL cle obligafii clecit cele care deourg din lteama de pedeapsi
satl respecLul inrpus cie autoritaie atotpt-rternicH a adultultri a1e cirui
judeedti qi liotlriri sint fdrd cusur. In cadrrrl colectivului, gco'1aru1 mic
inva'id sI se supunS. si ca Lrrmare a urui acord intre egali qi dinl.r-o
acleziune per,sonal[ exprimati de brrn[ voie, Incepe, in aceastd perioadd,
trecerrea de la un Itip de morali oondilionat[ dte respect uni]ateral si
sullunere fafa de adult la o morald bazata pe consens qi respect mutual.
Aspeete psihoi:edagogice, Axui principal, in jurui ciruia se ordo-
neaz[ intrega problematicd a oopilului la aceasti virsta, este qcoala. Ea,
uzind de mi;loaoe qi metode noi, specifice, contribuie in foarte mare
misurd Ia introgul ploces al dezvoltdrii intelectuale si sociale a copilului,
donenii caraclerisltice acestei etape de r,{rst6.
Od.l0
{,} [J {,

ir
 Loc foarte prielnic de afir,mare $i valorizare, qcoala solicita foarte
;r- r-l
m:ruit copilut obhgat sa-qi restr''uctur.eze aproape intregul s[u mocl de
'exis1,t'nfd. De rezultatul confmntfii dintLe ceea ce qcoala oferd qi ceea
)c
ice irre copilului depinde in foerrte mare m[sura dezvoltarea sa ;ar'trro-
il nioasd. Din aeesb ,motiv este atit cie necesar sa se asi.gure o c,valuare
corectri a posibilitifilor copilului ajuns la virsta qcolara. Este vorba de
a apt'tlcia uu nurnai concordanfa dint::e vilsta copilului si resursele sale
:rntelectuale po,ntenfiale, ci trebuie luatA in cliscufie o stera rnuli" mai
trargA de Iactori in special afectiv-comportamentali gi volifiona1i. Se vor
ltutr:a astfel delimita cu grij[ gi discerndminr copiii inrtr-a1e caror preo-
icuplri ludice jocul de-a scoala ocupa un loc prefer enlial si care aEteapta
cu neribdare gi bucurie sa intre in clasa I, cie cei care privesc un astfel
,Ce eveniment cu rezervi, nelinilte, flic5, spaiui sau ca pecleapsS.
Aceasti a doua caLeg'olie de copii se recruteaza de reguli clintle pre5co-
larii instabili sau cu infantilizar:e afectir;-comportamentald, rod al unei
.ecI,'lcafii exageriLt de hiperprotectoare, Lor 1i se aclaugl co1:iii care, fie
ca rezuLtait a1 amenintirilor repetate crl gcoala (folosit[ ca sperietoare
sau prezentata ca instan{i coercitiv-represiva), fie din multe ale motive,
,nu qi-au format o imagine pozitiva despre e.r, nu si-au structurat setul
Ce motivatii sau nu sint capabili s[-i valoL'ilice avantajele. Desigur,
corectaiea acestor deficiente trebuie s[ stea in ce-ntrul preocupalilor si
:] ,activit5fii din gradiniti qi tot educatorilor cUr-r aceste colcctivitaii le
l)-- revine un ro1 important in depistarea copiilor cf,rola 1e va fi aminati
:1 ,, 'anfurarea in qcoiilA, ferindu-i astfel de r-iscurile confiuntirii cu e$ecul
generator cle resentimente. Triajul corectr fdcut tuturor copiilor ia
.13 intrarea in clasa I gi orientarea lor adecvath in funclie cle nivelui de
iii
'nt'aturizale intelectuaia, afeotivl qi sociali, cle plezenla sau absenfa unor'
-

ii- "leficientr: r:ecuperabile sau nu, constituie unul din cele mai imporlante
rEt 'mi3ioace de profiiaxie a esecului qcolar.
-qi Oclata intr:at in scoala, copilul este supus unor pl'esiuni concentrice
ri* "tn vcclerea obiectivelor care urmdresc imbog[tirea cunoqtinfelor, dezvol-
.ne tarea gindirii atenfiei si ,ribdlrii, perfecfionarea perforrnanfelor n-rotorii
sI "etc. Irlportant este nu numai efortul indreptat spre acuntulalea cle eit
r-,gi rnal mr-tlte cunoqtinfe ; esenlia1u1 eonst[. afirmd Montaigne, in a stirni
CC- rlolinfa Ei afecliunea penhu cunoa;tere, a1tfe1 nu se oblin decit ,,nigte
tia asj;--: incaL'cati cu cir';i;(.
Tncii din clasa I copilul trebuie cleprins s[ lucreze independent,
cra sa-si ia asupra sa grija obligatiilor scola.re, aclultui ajutinclu*I doar Ia
p"sI nevo,ie si contlolindr.r-l incleaploape. Aprecierile vor trebui si linA cu
,fUi rig'urozil.at,e seama nu numai de calitatea prestatiei copilului ci qi de
r-ric efortul real clepus de. scolar pentru realizarea ei. Nu se vor pretincie
.r-o copitului rezultate pesl;e pcsibilitalile sale reale qi nici nu se va m,ini-
.[Lt c(, ,tnajiiza strlduin[a sa, indlferent de rezultat, daca ea dd mdsr-rra resur-
r $i sel.,or de care el dispr-ure in acel moment, Este plinfl de riscuri qi atitu-
ual "
dir:rea 'care, in numelc ajutolului cle care are nevoie micul scol.ar sau
'Co- penjri'u oblriner:ea turor note mari qi. deci, a cleprinderii cu un nivel de
Ea, exigenle ridicat, nlerge de 1a preluarea de cdtre adult a responsabili-
raue ta{.11or piir[ la substit-uirea copilulr-ri, ttrai ales acolo unde e1 este defi-
rlui, ti'ta;r si clcci are iiei-oie mai mare cle exercitiu. Cele cie mai sus scot in

309
eviclen![ r1&r'e3 irnportanla pe cane. o al'e cunoaFtelea in fiecare moment
u porilrilitali1or. -" clestui de mobile i, timp - copih:Iui de virs'ti gcci-
ta::a. pte qi numai e1e trebuie s[ ciicteze atitudinea fa!6 c1e coi:il
qi re-
zultatele sale.
$coala qi mai ales colectivui cl
cesul cle socializal'e a copilului, asp

de popor', ca gi a sentitnentelor estetice,

Pentru ,a face fali efortttrilor' .;:tt#t
$:#":rt#ir-ir.^i,r:lt ]3
ciror infiuenf[ s9 bazgay[ p.e ::es-
e se bncurd in ochii lui. In virtutea

tatea pdr:in!i1or'. I)e nu de p

acrees,
toriu cle ,B.c&s6, afirmalii de felul : ,,
stituie algunrentul suprem adus de
uneori limitele capacilillii sale de
adevimlui. Pentru aceste motive (q
ei, farnilia qi qcoala tlebuie si depu
tinut pentlu a nu-si ;tirbi recip
valii sau remalci nefavorabile d
npnlEri cd vor trebui evitate orice comentat'ii nefavorabile
la adiesa
cadrelor diclactice sau a unuia dint

le scalle
ente anii de scoali sau sd
afirmalii cle Ielul : ,,Ai scapat si cle anttl acesta lt' sau .,Birie e[ s-a
terminat !'('
R, Mucchielli a'r*oiraienlia as.upra
/106?\atrigind
,rri (1963), riscurilor amplificdrii
. obiecti'v'
, .

angoasei Ecclartilui mic confLrt tut cu imensitatea universului

nec.rr:
."ir.r.ra printre greqeli : intervenliq pali"!i1or, care subliniaz6
evenimente]e ne-
tl"ii p.,.i.ole1e ,si?-ificuit[tile, ampiificindLr-ie-abuziv;
prev5zute cu care qcolarul mic 1:oate Ii acciden
cornen-
tariile Ia raclio, televizor sar-t presd care-l fac s imagine
sumbri despre ,iitoort care-l iqte ipta, cleoarece de pcsi-

bititatea cle a discrirnina semnificr,tia real[ ;1

relatate"
de rzoss-
Copilui nu are ;;; ., in{eieagd f1ptu1 cd informa{ii1e oferite iegite
rned,ia sint cle ceLe rnai n:ulte ori doar o seleclie a evenimenteior
din comun si nu o oglirrd[ fidell a cotidianului'
S-a subliniat deja imPortan!

luartd in cliscr.i{ie icleea interzicerii ap,artenenfei couilului 1a grup qi viate

s1ffi
 acestllia. Din-rpotriva, o atentie deosebitd trebuie acordate cdiior si mij-
-, 6h *' iou.u,1o1 prin ca;e s[ se organizeze, ordoneze, dar qi Controleze si
manipu-
ico- l.r" * ibi,titut. gi discre!1e, aoeaste latula a exisben{ei sale' inainte de
-toate trebuie sa preocupe nu atii. componentii indivicluaLi ai grupLliui
l rj-
rnai ales orientalea sa ge11e1'a14,
4laturf, impoltanta 9i ea fireqte), cit
i_1I'o- opinia sa ca un tot str-ucturat.
.) Lel $colarul mic trebuie solicitat sA palticipe tot mai rnult qi. tot mai
l1'e- .sistematic la efectuarea unor treburi gospodare$ti. Este o activitiite a
,1 2 cd::ei importan![ cJep[qeqte cu mult valoarea apo i imediat
'i-
ll c- acius grupului familial; ,ea contlibuie la deprind cu icleea
:r Qi c[ dr.epturile implica gi obligafii, ii asigur[ posi existenle
sociale^ mai cornplexe pregetinclu-l si facd fala unor situalii neprevazute
ra qi-1 invala cl ihdepiinirea obligalijior _qcolare constituie c datorie atit
ialir de ceilalli cit gi fa![ cle sinegl nicicieoum o favoare fdcut5 p6rin]ilor.
! lG

clc
re5*
pe cit c1e des este negiijata deprinderea copilului cu ideea responstrbili-
ute:r ta.tii sale, pe at?t de maie €sie irnpor"tanla prac'uicd a acestei atitudini a
prime].e zile de qcoala una
;cli* ,sc;1aiuLui" Ea se plaseaz[ - irrcd din - -ca.
,clii: conclifliie ele;toentare, indispensabj.le asigurdrii reLlqitei profesionale
iic-
in- qi sociale a copilul.ui qi adultr"tir-ti de mai tirziu"
:aca
2,1,2,5, FCOLARUI DE VIM,STA MEEIE
1pi'e
Perioada 10-14 ani sau a ele'un:lui c aselor V-ViIi se supi'apune
,-+,,
^
-11.1 C

SUS- in i"n:rie peslte cea a pl"eaclolescentului. cleoarece ea corespuncle profun-

')se ll*
ileior transfolmSri somato-endocrine, psihologice qi sociale care carac-
', 1111
rru 'tertzeazi. tr"ecerea de 1a copilarie Ia aclolescenla propriu-zise.
!i'esa
Dintre fenomenele specifice acestei etape a clezvoltirii copihrlui pe
a sl.
pr.imul loc se situeazi transfornt(Lt'ite somato-enclouina. Ele sint reple-
15e
zentate ,cle o noud perioadi de creqtere somatic6 rapicl[, dar mai ales
cle a
de complicatul proces al nraturizirii bazei biologice a sexualit[lii'
:buie
- calle
Sisterutl nerl)os cetttral se dezvolt[ qi el in aceaste perioad[, in
I J-a
special pe seama regiunilor anterioare a1e creierului gi a zonelor de aso-
cia{ie cai,e-qi im'bogi e gi-qi _diferenfiaz5 structrittle. Sistemul'
'icarii neruas uegetatiu ie iegat find fcante striris de cotnpJ-exr-r1
transf ormlrilor encl le. Trece de aceea printr-o perioada
"^ii:r
econ-
de iabilitate functionala cu coltsecinle evic'lente asupra calitilii rispun-
I lle- sr:rilor laclaptive gi arnploarei fenornenelor vegetative care insolesc reac-
{iilc psihologice.
Irnportanla moclificlrilor' legate cJe mahtrizorecl serlLclliL a flcut ca
,I11e1]-
:oinp
posl' in rapoi't cu ele 1:i'eadolescenia si fie la r.'indul ei impfufitl in cloul etape
rt-"ta ,distincte gi anum,s prepubertard Ei pubertar'i, Din punct cle vedere psil-to'
p,reaclolescenfa se caracte rizeazl plir. accentuarea mat'catd a dife-
I/rr,{,,\)- 'l,agic
ieqite relinerii tete-b[ieli qi coexistenla unor trlsdtr-rri infantiie alituri de
altele carre anticipeazd viitolr-t1 adult, Este vorba in special de dezvol-
.bratA
(91
tarea spiritului realului, aparifia unei noi inragini de sine qi despre lumea
'te
i. Uer tnconjur-[toare. Pe plart, soci,ctl, preadolescentrll incepe sd 'ocupe o nou[
': cei pozi{ie mai iniii in familie si apci in societate, fiind in acela;i timp con-
,ate fi flrr.lntat cu exigenle vizibii diferiite cle cele anterio'a1'e.
viaF,
111 I
 Dezvoltarea sormato-enclocrind.
i-riologic definesc de fapt prea
lor deosebita a fAcut ca ea si
sontctto-enclocrine, Sub intiue
aceasta ,etapi a clezvoltdri.i se asist

pasagere gi benigne sindroame

oldpofizare.

d a propoltiilor sa se strice si pr.e_

aspect apr.oape car.icatural. E1 ale,
membre lungi gi subfiri, truncliiul
u aceleaqi motirre, ca Ei din cauza,
nrelsul suferd, ele clevenincl mai
ecise, glalia gi ar-monia lor. Iiinr_i

Dezvoltarea ;i biologice a sexualttltii copstau

nlatr-rrizarea. bazei
rmplexuiui neuro-enclocrino-umoraj
oltarea caracterelor scxuale secllll__
nterne gi externe si a functi.ei getii_

Dezvolt'area,. organeior genitale externe qi

secttndare se realize azzt tot t"rb influeniu-
a caracterelor sexriaie
enclorrino-L1lrio-
".oiiii&rilor
coboard qi tinde sd se situeze intre
qi se plicatureazl. Apar si
(cr,r dispozitia caracteristica :
e simfiza pubianl) qi, cle asetrleneaF
.incepe sE se distribuie preclilect
inii mamare: Diametr.ui bitrohan*
Penis,ul crreste, scrrctul se plicatureaza
_
devin frecvente. Apai.e pilozi atea pubiand
;i elec{iile
cu ific mas--
culind (for'rd de ap,oi crea axilara qi cea I
'omb), scirirnba"
812
 \

,lreciird printr-o pelioada bitonald nepldcutl ]a auz qi supardtoale pentlu

prearioiescent.
Aparilia pt'imelor menstre, respectiv a primelol polu{ii noctulne.
cu ciobindilea capacil.atii de ,a avea r-aporturi sexuale {inalizate, incheie
i:L'ocesul de rnatut'izare a bazei biologice a sexualitSlii qi perioacla puber-
-tara respectiv preaclolescenfa. Este volba, precizdtn, de o maturizare in
s1:eciai biologic[, deoarece sfera psihosexualitalii, care implic[ intre altele
iiferenlierea obiectului clorin{ei in rapor.t de criterii psihologice qi socio-
cult,rraile, a rohrl',-ri gi statutului social legat c1e sex, se af15 inci in piiu
'qi actlv llroces de edificare.
De subliniat si faptul cd, in special, itr ceea ce priveste tt'ansfor-
'nrarile biologice, fetele devanseazf, pe bdieli cu aproximativ unu-doi
,ani" De aserreni€o, factori genetici, climaterici, alimentari si chiar socio-
cultunali inten in ii ei determinind diferenle individuale, de pina ia
patrr-i airi, in ceea ce privegte momentul incheierii perioaclei pubertare.
Besvoitarea psihic6 poart[ pecetea caracterului cle perioad,l de tran-
zifie, respectiv a ameshecului sui-generis cle tlis[tttri infantile qi adulte-
Fr.eadolescenia este perioacla de inceput a uilor transformdri psihice
profunde, carra Se rror contintta si desivirgi in cea tnai mare parte a lor
in acloiescenta, etapl a dezvoltdrii cu cat'e &r€ dealtfel multe puncte
comune.
A) Percepfiile. Cap,acitatea perceptiva continua sf, se dezvolte, pre-
adolescentul cigtigind in abilitatea' c1e a selecta sltimuli si de a orienta,
t_
.oldona, sisten-ratiza qi contr-ola actir,itatea organelor sale de simf' La
"aceast5, virst[, clevenind capabil sd perceapl scherne si stnuctuli corn-
1;1exe, qcolarr-rl incepe sir aibd constant o atitudine critici fala de infor-
rlatiile oferite cie analizatori. in special activitatea scolard ii dezvolt6
,capacitatea cle a preLucra informatia qi-l invald care sint mijloacele
c:iie-i per,mit s[ evalUeze corect realitatea, in" timp ce dezvoltanea psi-
iric[ generald qi a gindirti iradeosebi ii dau posibililtatea si utilizeze
aceste rnijloa,ee,
B) Aten,ti,o continui s5 ,se rnaturizeze, susfinut[ fiincl acum de
lirotiva{ii rnai pmternice qi un efot't de voinfd niai bine orientat. Lirgilea
sferei de inter.ese si rnobilitatea rl,&fe a ratentiei fac ca nromentele de
r-Le atentie sI cal acte rizeze incl activitate a pread o1,es cen tU1ui.

C) Me'morio clevine mai productivd, rn'ai cornplexd, mai selectiv&

gi mal voluntar[ : se retine voit, ct scop ciinainte stabilit. Apar capaci-
3 tatea cle a extlage idei nrincipale qi de a tre reline, nevoia de a inlelege
'T
,ceea ce r-ncmo.e-az[, refuzul si chiar disprelul a tot ceea. ce inscarntri
memblizare pe )de rost. Se dezvolti memoria verbald iogic6, se retin
t nofiuni alrstr:adte, soheme gi idei principale'
#
L D) Ginctirea. Preaciolescenfa se caracterizeazd llrin clesivirqir^ea
,'operafiilor concrete, perfec{ionalea si extinderea lot pe tot mai nume-
,0n.. si diveise planiuri ale gindirii, $coiarul rnanifestd aeuln o intens6
G. ,curiozitate si o sete de cuno;$tere ciublata, cle aceastd datd, cle capa'ci-
tatea cle a integra ,clatele in ansanrbluri mai '','aslte, de a le cotr.frunta -"i
coreia inbre e1e] de a 1e orciona qi sistemat\za. Ii place si pr.rna qi sH-ql
il \'.
.pu15 probleme cle ginclire, ,este preocupat s[ rezol','e 9i sd o{ere solutii'
Sporesc exigentete logicii, incepe si gindeascl cr-itie. Ct'eqte capacitatea
m{q
o1D
 de^a se.desprin"de. de concret, cle a generaliza gi abstractiza qi de altiliza
qi insLigi noliuni abstracte.
Pe acesfi fundal,_dupd^ virsta de 12 ani, apare gi,nclirea f ormal.(t
{ipotetico-deciuctiva),_Depaqind particularur, acest tip cle gindire se eli-
bereazd de concret. Preadolescentui incepe sd clevinA apt s6 refleciere,
si-gi puna- problem,e si formuleze ipofeze. Realul, scrie J. piaget, .u
;i
va mai fi de aci inainte decit Lln caz pirticr-riar a1 posibilului. La "aceasta
virsta qcolarul isi insugegte noliur i cle algebLd, geometrie, trigono-
metrie etc.
DS, bogat, mai complex
sd ore qi fonmuldri c,r_r
ogi centului fac 1oc in
ulr ostentative si chiar
untii argou specific de grup.
F) Imaginatia continua sd se apropie de reaiitate. Interesul
povesii scade vertiginos adS.tigind urieofi atitr-rdinii fatd cle ete o nentl
cle dispref. in acrelaqi timp imaginatia devine un instrumen'l ce ".,."i tavori-
zeazA irolrellt€ cle reverie si visare gi urleori, artunci cincl este c51-
fruntat cu. clific;ultlfi cleosebite - de refu,giu, izolare si inchi*
,un nrod
dere in sine. -
u,tul unor transformiri r,adicale,
itate ar. caraeteristicd perioadelot d.e.
care se desfdEoard 1:e
iilor afective alc. pre*
u-se uneori dramat,ic_
Preadolescen{a este vir:rsta incep,utului adevdlatei socializdri, cleoa_
rece nevoia afirmdrii de sine clevine acum nevoie cle afirmarie sociali.
ilul de mrai inaintE
apartenenlei la grll.p.
t ca entltate stiuctu-

grupul de Ia e1, cind fiecare pri-

sd primeascd, in ciare se realizeaza

viclului este in
, societate, in care clezvoit,area il-idi*
lntregirne conclitionat[ cle integrarea lui tn grup,a.
, ?il putea spune, cie opinla
mai vizibil sd-;i subordor-ieze
Ei normelor stabilite de acesLa,
esul Ei in general orice lezat'e a
amorului propriu in fala
fi inferior si de a nu-si
qilor. Apreciaza mai ales
mult valol'ificate de grup si inrrata
reciproc, sentiment'u1 clato,riei. al i.i
l.!ii, tovaraqiei gi prieteniei. in gnrp
claritdtii gi-l adoptai pe ,,I{oi" ca.-e vine sa se substiti-rie 1ui
,,[q,,.
8n4
 , Chiar,,daci, a;a cuffi suslille Stela Teodorescu (1974), ,,preadoles-
cennil joaci rolt[ de prieteu tnai mr;lt decit ii trSieste", ser-rtii,rentr-il
devine in aceasta perioadd evident mai clurabil qi inai consistent, El nu
m.aLi este un fapt divels, conjunctural qi pasagel aqa cunl se puneau
iucr:urile pina acum. Prietenul nu se mai conlundA cu par-tenet'u1 de
jo.aqa cilre putea fi sciritnbat cu usurinfi, larA r-esentimente de nici o
piLrtc. Exagelat cle pretentlos, abuzlv chiar, preadolescentnl pretinde ca
1:rie Lenia sA-i fie acordatd, in exclusivitate, luri gi celor din grlrp. Ei inter*
zice arite pr-ietenii, iirirunind chiar ,rullerea iol ca o clovadi de licleliiate
i consecven{a.
. In preaciolescenla rse
modificl vizibil ;i conlinutul relaliiLor afec-
tive cu familia. Contactui clin ce in ce rnai larg cu alte persoane investite
cu ppestigiu sociaL (edr-rcatori, rllcle, cr-tnosct-t!i, coJ.egi, eroi clin cdr!i sau
tilme etc,), inerentele inconsecven!e ale p5.rin{iIoi, nepotrivirile dintre
aceEtia qi ceilalli adulfi (care-i depa;esc pe diferil.e planuri), ca gi schim-
barea aspirafiilor subntineazi iniailibiiit;rtetr loi.' dr- pina acum, lisindu-i
clescoperili in faf:r atituclinii tot mai cliiice, specifice copii.ulr-ii la acearsta
etai:i de vir:sta. hraginea ideaLizata a parin{j1or se lelativizeaza, autoi'i-
tatea;i pi'estigiul absolut cu care, in viituteit i:oslurii 1or, eLau autotnat
itLvestifi, diminueazi in maL'e nrasula. De acuLlr ir-rainte autoritatea si
prestigir-ri 1or vor fi tot mai mult legate cle valoarea ior personala. Dimi-
nuai'ea autoiitdtii plrinlilol este un fenomen normal gi uecesar ; slSbincl
for'la fascinaliei cll care erar-r privili parintii, ea are un clttblLL efect : pe
,de o parte faciliteaza preadolescentului accesul 1a paleta larg[ a mocle-
lelor' urriane existente in afat'a familiei favor:izrnd pr-ocesul iclentificdrii
5i i'zdrii, pe cle al,td par'te, acest fenometr 1as[ cimp liber: de
de fendinlei la indepenclenta ;i 1a afirmare de siue, care clefi-
ne titucline fata de luue in general si fa![ de familie in special.
Frcjcesul cle r:ejr:ctale, ite rlefuz al tulelei acceptaie automat irini acum,
se donfr-unta -- in intimilatea preaclolescentului cu atalanreutul na-
rulal fafh de pAlinti, ga qi cu nevoia de proteclie -
qi seculitaLe, fapt care
impune sentinrcntqlor"pr,eaclolescbittului lata c1e ace;tia o uota de cr-ti-
pal2iiizai'e qi ;rmbivalen![ genet'atQare de ;rtitudini contlaclictorii, ec]ri-
voc.e! de inconsecrrenta gi eiagerlri, ce nu lasa neimiriicate nici una diu
pduii.
dtd un nou sl set'los impuls, f'etele
ngtienli de deoseitirile dintre sexer
celr sa-i stapineascii, rusiuati palca
ub tuasca agresivitalii si dispretului
ilreta-l.r1eer'teriorizr:aza(saticlcaL'afi"itl;17[;r'eciproclLra'ce1a;itil'r.r1:'
inca insuticient cle clare in complexitati:a 1or'
C,
noile sentimente stau
- -
la,baza uLLoi acte de'blavaCia, a unol fapte qi atitr-rclini ap,:1r'er-ri greri c1e
::.
:r-nlinci
\-\yr1tcuL.
a
u Tot acum se cleLimiteaza o selie intet'ese gi chial prsiuni penti'u
c1e

i.- unele clomenii c1e activitate ; se clezvolta sentiurente estetice , preacloles-

:l
ceuiui inicepincl s5. inleleagi flumosul qj sa ai:Lte intel"es crescitlcl petltru
ri el. Esie virsta 1:r'irnelor pcezii.
Preacloiescentui rarnine inca incapabil sa-gi stluneasci si cl.ozeze
t- intr:eaga ganta a noilot' sale trdili ellotionale. Depdqit de coml:iexitatea

315
 viefii sale afectil,e se dovedeste incrapabil
nesLSlrinit, exageiat, i
lincl iLrtle sr.r-rsibilitate
grosoJanie. Tr:ece r
indoiala, de la inclr,
H) voinfcL;. acrutlii ca]re o posedi
respectu| preadoiesce'tuhri.
In
realizer'izi mai ares ." ;il;;',
capacitdpii volitive, r\c
nu doar externie ci al,e
caracter. imediat. Se st
ponsabile. uL
nuri qi pii'roiecte, ,or
sd_si
rea alingerii
""* ;1r".use ci si pentru
variate, mai active si
;,1Tttff.,:',:,,:l',1**
rea gi
edlil;i;eestuia.
JoaLl ramine inca o parte
Iui ; poartd arni:'.enta si ,"fileclinoiiu
316
, , -':
de
se buc d rre stinrir, ardmirafia
si
icest ,o* ooni i, clezvoltor*, uoinlei se
unui
"fil";; ii.,rt ,r.*arind dducarea
r1.e mar_;heazd
ri,a prcadolesce
r mai inulte a
un-ndri,un scop care inr_
r5spunde unoi erigente,
e\:o1 c:lle :ru mai au uft
sul qi preocrr.rparile res*-
d de apalitia atitudinii,
_.,.
rifice acfiunile in vede-
cd aie
, :plu exempru, sa rr,e-
*irului, sd apere onoa-
.incipala sa preocut)are,
I fald preadoiescentul
aruterior. EI este con_
studiu, noi mefocle cie,
irnportant[ a activitatii preadolescentu_
ar*.il;i;i. rrezr,rcltrr"ii sare nsi*
'te" hice ctre ansamblu, CAutind sd elinrine cit mai mult ficfilrnea, preadoles*
cerltul se orienteaza vtzlbtl cdtre jocu::i ca-re cer inderninaire, cr.eativitate
_t--
ci
si talent, olerind posibilitatea dezvoltarii qi afirmd.rii calitalilor fizice, a,
J]l.
voinfei, curajului, istefimii, psrspicacita{ii, perseverenfei, stipinirii de.
i.a;
sine qi rinvc,ntivita{ii. Jocurile spoltive de echipl inoep sd aiba o deose-
ii' bitl ciul.are. Oferind nu numai posibilitatea aLrtoafirm[rii ci Ei impu-
nerea preadolescentului in ochii celorlalfi, aceast[ noua forma de joc
)r' irnplica si dezvoltd in aceiasi timp aptitudinea de a subordona interesele
\*
indir.icluele celor colec'tive.
Pleadolescentul acoldd o tot tnai mare atentie activitdtii extragco-
:1 lat'e carc-i satisface setea cle cunoagtere si nevoia de a se exprima inde-
,.F
pendent. Pasiunea pentlu literatura, silolt, cinema, tehnica, inedit, aven-
::it.
ti-rrA etc. vine sa-;i ocupe un ioc intre preocuparile copilului 1a aceastdr
I
virstii. Eit intregegte orizontul acestuia, dar isi cere tributul sdu de timp
;i de efort. Firegte, preadolescentul nu este in mdsurl sa fac[ fa\5, sin-
,f
gur. tutulor solicit6rilor qi tentaliilor lar care este supus. Sub preslunera
niuitiplelol sale ne.,,-oi, interese qi obligarii, a opozi{iei inerente eare,
,e cxist.l iirtle e1e, a malii lor mobilitali, a greutSlii cu care suportd eqecul,,
li ca $i fragilitatii rlotivatiilor superioare prea de curind ap5rute, pre-
aclolciscentul se dovedegte adesea insuficient de consecvent qi perseverent,
inegal ir-r angajar-nent si dd.rnrire, irnatur in opfiuni. De aceea, nu de pu-
tinc oi'i, ii-r ciuda plesiunilor familiei gi uneori p,arod sourn€ impotriva
Iot', clolincl succesul inrediat, spectaculos, preadolescentul riscd si devina
uniialerril exagerind, consacrincl prea mult din tim,pul sdu unor llreocu-
pari ce nu intotdeauna au o valoarre real[, durabild,
J) Constiin.to. Preadolescenla este etapa apariliei conEtiinfei, EU-lul
subieotiv, a adevAratei constiinfe morale qi a congtlentizarii p,ulsiunilor
sale- etrotice. E:;'ue t nrba de aparitia interesulr-ri pentru viata psihica a
onruiul, pentru lumea proprie a gindurilor qi s,entirnentelor qi penh"u
normelc rnorale care co,nduc rela[iilc dintre indivizi.
'A
Apartenen{a si impticarea tot nrai larga a copilului la diferite gru-
pur-i (lamiliat, lcolal sau de alte tipuri), condruntarea cu modele unlane
I
tcrt nrai nrulte si nrai vadate iI fac participant direct Ia codurt de con-
clulti riale nu se sup.rapun integral. Observind, analizind qi judecind pe'
allii, prearlolescentul ajunge sd raporteze calit[ti1e, pari'ticularitfifile qi
conving,eriic celorlalfi Ia propria-i per-soani ;i invers. lnce1:e astfel s*
e' se clescopere qi sa arate interes crescind pentru sine Ei lumea sa interi-
:l: oarii, sri se ,analizeze, compare qi evalueze gi, pe acest plan, sa-qi inchege
convingei'i gi chiar unele idealuiri morale,
.6!
Apar si se dezvoltd naeditafia gl reveria. Tot mai insistent incep
sir-l preocupe intrebari cr.r caracter abstract de felul ,,Ce este viata ?",
,,Ce cste rnoartea ?'(, ,,Ce sint binele gi raul ?t{, ,,Ce este sufletul ?(, ,,Ce
e'
este qi ce menire are persoana sa?" etc. Copilul incepe astfel sii interio-
:. rTzez?- realiLatea inconjuritoa-re, pe care tincle sd o judece intr-o manieri
l?
care se vrea personald, Ajunge in aeest mod la un anumit grad de auto-
cunoastere, au,toerralua,re gi a,utoconducere, impins fiind s.i cle dorin{a
de a p,une stapinire pe sine, de a se controla, domjna qi perlecta, Fre-
luate qi strructulate sub influenfa normelor sociale, dupi virsta cie 10 a-'ii
;l reguiile cle conchrita n:orala se interiortz'cazd, si ele, incellincl sa eniate qi

3i7
 o qecesitate r:ecunoscut[ cle copilul insu;i. Pi.eadolescentu]. devine
d1n^tr-
astfei un fanatic a1 realitafii, :rdevarul fiincl tr.atat intr-o climensiune
morala. Se poate spune cd in aceastd perioacld se face trecerea cie la
ftza e1e de^si interiorizate sint doar accep-
-per_
iate) re inclivicl-rl 1e trece prin filtn_ii
sonai u-le in bun al sdu). Ailturlinea nroiall
incep^ rnat vizibil clin propria sa conqtiinla.
in acest cadru -si strir-Ls legat*,de e1, preadolescentul constientizeazd.,
clescoperd pulsiunile sale e.ori.E. cu qi urp..t;I.-;;ilil." ,il".;..,ftra-
!1i, ele devln un subiect imirortant si rriu de analizd, evaluare gi ,*ai_
tafie, completincl sfera vietii ir-rterioale si a pr-eidolescentului.
La aceasta virst5, patrinroniului trairilor intelioare incep,e sa-i fie
ad[ugate qi o serie c1e niici secrete care largesc latura intim[ a eristel-
{ei" Acordincl o aten{ie clescinclS intimitatli sale abia clescoperita, ilrea-
clolescentul cauta
-sa
si-o apere cu griji lehiar cu vehemenial plni 'ri a.
plrinlii 'care nu de mult elau coiificlentil lui cei mai apr-opiuti. priu in
aceasi[- noud atituclinre semnul inrpoltanlei pe care o acor:da acestui bun
cie p:'ei cu care se mindrelte.
De 3ceea, pe de o parte, aclesea, parci pror.oacd anume situafiile
^ ntisura
in sd tlezeasca curiozitatea sau pleocupalea celor clin jur. pe
cie alta, intreblrile privitoar-e la ce au Idcut, u,-,,]e au fost, c1e ce au in-
tiL'ziat. cu cine vorbesc ia telefor-r, ce citesc etc., altaclata inte::pretate ca
semn cie afecliune sau grijd, sinrt tratate acllm ca tentative de a le viola
intir-n'itatea, cle a le leza inclepenclenfa, ofelinclu-le un r.f,spuns ecliivoc
sau provocator, chiar dac[ nu au rdmic de asouns,
Capacitatea de autoreflectare a aclolescentului este insd destr.rl de
limitata' in primul I'incl este o cunoastere c1e sine care se refera n-iai ales
Ia pt'ezent, la ceea ce el este si mai pulin Ia ceea ce trebuie_ sau ar putea
s[ fie subieotul iu viito,r, In'al ctoiiea'r'incl, preaclolescentul n,r.r qti!; nu
poate si aprecieze pet'sotralitatea in ansamblu, motiv pentru care acorcli
o rnai rnare atentie aspectelor .erterioare ale faptelor cle compoltarnent
clecii scopului sau motivelor acestor"a. De ace,eaj de multe orij nu in{e-
lege prea bine cliferenta dintle ir-Lcleperrclenli si disciplind, clintre cur:aj
gi irrudenfa, confund[:inCdpdflna::ea cu fer,mitatea; nechibzuinfa: cu 1-rot[-
lirea oi:i nesabuin{a cu ,bilb[tia. [,, plus, in timp ce in aplecierile asu_
ill-a celorlalli este exagelat de,exigent, capacitatea cle autbapteciere ri-
urine. imperfectd alatincl o eviclentI ingdcluinti, ,inlelegere si spirit
conces i\'.
Aspecte psihopctiagogice. Fieadolescenla reolezinta inceputul'unei
noi irerioagle cle aga-nurnita; cl"izi a clezvoltalii copi1u.lui, Natuia. ;qi com-
plexitatea tr,ansformalilcr pe car'e 1e imptricd solicilte clin plin btit pe
copii cit rqi anturajul, arnbii, in iruiriele interesului comun, -trejruind id
faca' eforturi susfinute cle adecvare pentlu a etita consecinfele irepara-
bile a1e unei ruptui'1, Inciiscutabil ca si de asti clatl naspundelea prin-
cipald (in caz de esec) revine celor cale n-au qtir-rt sau ,r-au inleies sa
rilni in intirnpinarea clificult[tilor pe oa]:e 1e are de infruntat copilul.
Profundele transfolrnAr.i sontato-enclocr.ine,,speclfice acestei etape
a dezvoltalii, aduc cu ele o sr.1-ie de im1:1ini::i clar si numeroase nl,otive
cle nelini;te. Doritol sa ajunga aclult eI estc clin ce in ce mai rnult preo-

318
 e propriul corp precedind interesr-rl'
sine qi Pe ceila1li cu 'atentie
tealui sau nenullumire. ,\c-
ud, pierderea arrnoniei Pro-
himbare, eventuala acllee'
int afect:rli cLe plusulile ponderale,
discutie pe aceast6
devenincl excesir,' .cle sensibile Ia ori ce aluzie sau
tema. Pleadolescer4a este cle fapt r,'irsta de pt'eclilectie
a idebutului a1o-
rexici n".intale.
In ti.mp ce unii preadoLescenti traiest t'iJ'ii
",ti;il'T.tffif.',.::';iif,
nsformS,rilot", nepregAti!i sau i:lco-
_l , trec Pl-in i:e'rioade de nelini;teo
au iirtotdeallna cunoEtin{eie nece-
6lE5'tu1 de largi
t sare care sa le permit[ a accepta varialiile individuaig
qi nici moclul in
ale trimitelor c1e virsta in ca,e ie instaleazi pube,tatea
r .uo. .u se desfSloara ;i rnodific[ compor"tamentul copilttlui.
precocita*
Intirzielile i1 instalalea caracterelor sexuale secundare,
cliscontinuu aI dezvoltalii 1or, pt'imeie polulil
_1

tea apariliei, caracterul

-p,eocupaL'i
1 ,ro.t.rilrr." p"im.te autoerortice SaLl no'egular:itatea . ciclului''
I tr.ezesc terneri care se transmit cu uqurinll
gi preadolesceutu]ui. Acesta
isi r,ecle astfel si intdri'te'i,'otivele sale cle nelinigte' Se irn-.
"or-,tiirrut. tie informat clin timp asupra tutu-
l
. i
l
1

x
"1

it t

t
I
i preadolescer-rta sa se simta fericitd ca nu va mai ti copil.
t
I
Tt'ansforuririle somato-endocri
i
I
j

iL a ernotionala qi neurovegetativd -cu con-

i
secinle firegti asrtpl'a
oscilalii ale capa-
"si funcliei organelor intet'ue' Apa::palpitafii'
I
uctivismului !'eneral, tahicarclie' tulburir-i
v
citdtii cle etort
cligestive. Preaclolescenlii roqesc cu u$urinld, au palmele
:- t umecle, aceste'
{
jen[' De
-ie
I particuiarititi fiincl traite cu un sentiment de insatisfaclie qi
'a
emotionaiA qi
fapt intregul cortegiu 'cle rnani{estdri legate cle lal:ilitatea
l

f-
Nu de
il- vegetativi este acleptat cu dificultate cle cdh'e preacloiesce*t'
Selnn€ de su-
.)A pu|ine ori, rreavizafi, plrinlii ca qi copiii Ie 1:ot 1ua dreir,t
ferin![ sornatic[ sau psiilicd, fdcinl obiectul unor constilttiri nredica]e'
1
r,11.

rle trnca mai complicate si clificile sint probletn'ele

iegate cie schiubarea
::aporturilor preaclolescentului cu faitilia ql sccietatea'
1.;Q Acestea' avinci
,o-
insA in mare masura ,un collinut iclentic cu cele
ale adolescentului' vor
fi prezentate in capitolul respec'tiv'
810
UlJ
 2.1.2.6, $C0LARCJl- MARE

Perioada dc 15-18 ani (e1evu1 claselor a iX-a-a XIT-a) se calchi*

azA in lilii mari peste cea a adolescenfei. Ea continua si incheie in bund
parte (in anurnite cazuri fenomenui se plelungeqte inca ciliva ani) com-
plicatul proces al trecerii spre ac'lult, proces inceput dupd virsta de 10 ani.
Este perioada clefinilii personalitil,ii, a ciesavir:;irii sexuattelii qi a sta-
tuarii unui nou tip cle relalii cu anturajul. in acest sens Inhelder qi Pia-
get (1955) afirrna, pe drept cttvint, c[ particularj.tatea fundamentala a
aclolescentului o con.stituie integlarea inciividului in societatea aduitilor.
Aceasta implicd in fairt resfructularea inteireselor Ei idealurilor, elabora-
rea gi insuqirea unei conceplii despre lume gr via!5, Este un piroces com-
plex care are 1a Jrazi clezvoltarea, maturizarea, difereniierea si comple-
xilicarea, strtcturilor nervoase, arnplificarea legdlturilorr funcfiottale dintre
e1e, identificarea 1or fina15 cu cele care-l caraoterizeazd, pe aclult.
Dezvontarea sonaato-motorie" Ritmui ei se incetineqte treptat. Oasele
cresc mai a,les in gr-osirne, toracrele iqi m6reEte cliametretre, mttsrulatura
se dezvoltfl, propo,rfiile se armonizeazi, apropiindu-se de caracteristiceie
viitorului adult.
Diferentele somatice specifice sexului se desdvirsese, Ir{otricitatea
cistigi in pnecizie, miscarile recapdta gralia si armonia tempolar afeetate
in perioada anterioar5. De fapt, pentrti frumuselea aspectuh-ri sotnatic
'adolescentul a constituit qi consitituie o nesecata sursh de inspi.ralie pen-
tru artiqtii ptrastici.
Forfa musculard, capacitatea cle efort Ei perfornirnle1e cresc sub-
stanfiai. Este virsta unlli interes eresaut penhu performante spord;ve.
Se dezvolta de asemenea capacitate cle autocontrol a atitudiniior Ei ges-
.turilor, preocuparea pentru {ormarea si eclucarea Icr,
&ezvoXtarea psihicE. Existd o continuare fireasci a complicatelor
'transformdri incepr-lte in preadolescenta, rneni,te sd-l aclucd pe fostui
.copil in piragul maturitafii. De aceasta data accentul cade cu 1:rioritate
asupra procesuiui de definire a personalitafii, proces car-e subordoneazd
'intreaga viafl psihicl a adotrescentului.
A) Dezuoltarea personal'itit[ii. In esenfl, definirrea personalit5lii la
,adoleseent const[ in edificaroa complexului de tris6furi care-]. fae s6
devin5 o fiinfi socializaltl cu ro identitate unicd, irepetabil5. Este o iclen-
titate cons,h'rriti congtient, or"donati Ei dirijatl fiind de nSzuinta cea
nrai puternicl a adolescent'ului, cle aspiralia sa cea rnai consecr.enti gi
mai arzfltoare, respectiv de tdori,nta de a deveiri adult. Cop,ilul tind:e spre
,aduIt, spune H. Wallo,n, ca spre starea lui de echiliblu,
i.[evoia de emancipare, aspiralia spre statutul si r:olul 'de aduli
cons'uib'rrie forta care activeaz[ ioate resursele adolescentului. Ea impui-
sioneaza qi direcfioneazd, subordonind profundele transformari psihice
care-1 calacterizeazd, liJu existl tllire, eveniment, iatibudine sau situalie,
nil existl c1ip5, care st nu fie trecuti prin prisma aportului. pe care il
acluce 1a inde,plinirea clorinlei de emancipare, a visului de a deveni adult.
Penilu r-ea'lizairea acestui vis eI este gata sa accepte (si accepta) nume-
roase sacriticii, clepune necontenite efor'furi qi-1i asuml o surledenie de
riscuri. Dorind sa devini ac1u1t, adolescentul nu acceptl ins5 s[ fie un
simplu anonim, ci o individualiiate cu o anufiritd identitate distinoii, cu

s20
 inltle semeui' avind
cutf,, cu un loc- '. :.uo
social care sa-I aet'neasta
a
qi si-i pelrnitd
ism al aiiolescentului'
1a baza utL comPlex
inrPlicl: dezvoltarea
egelea uuei nol lcten-
ociali'
e' Adolescenla se ca-

't

-\

- r ea' el' o-
l:ii erioar e' s o cio I i :o
cliu et sil icct'n te
.u-tt rrt e t' i or i z i tr clu. s e
"' i"n i ig iitii
n n, o,,t n,|,:tZ,' o"
ct e s i n,e, I

ajunge rePede caP

..nt"f

iul aPreciazi' qi cvaltleaz

.lte tot rnai sfaruil
L i,i*,r.
ciu-l-e i1 r,alori Propl't
ila
r cl

ien-
cea
iql care incePe s[ se co
_rpi'e
ltzeazl'"
in acest cacl'u
-ir-t1i
tu1-
,tice

ei1
iuXt.
nle- si nu altfei, 91,tt ='1'
:de tiutliior, r'egulilol ql
I urN uraLrvlv tot mli
,-,.r;oro ]^rI
i, cti 321

:i - c. g'l8
 pului sau inciivizilor cu cai'e vine in contact, lle cea cle maximi circula*
lie satt pe cea. a bunului sim!, construinclu-Ei cu migala o conceptie etico-
morala proprie. Aceasta inseamnd, n primul rind, ca normele'moraLe si
plincipiile etice nu-i mai apar cloar ca simple r.eguLi gtiute sau nu, recc-
rnanda.ie sau impuse diu afarA, ci cle clevin convlngeli persolale iolsti-
tuincl nivelul sdu de erigente sociale, criteriu cle -r'apo-r.tare la cei1alti.
si afirmare, factor- de contr.ol si clirijare a propriului
. Atituclinc.a morala a aciolescenttului por.rigu'-.rlt..
ormism Ia conv-ingere, in acest caclru se Cezvolte con_
stiinla clatoriei, onoarei, corectituclinii, clrept[tii gi itclevf,rului, trasi,JuL'i
care ajung sa fie trdite intr-o clirlensiune- morala. Apar si se clezvoltai
iclea"luri nioi-ale elaborate si urnrdr.ite constient.
-ex*rat
inca insu
adolescentii apar: rigizi, fanatici ai morralitdlil cr,e
aies.in ceea ce pletincl pe acest plan cle 1a ar!ii), iireg;-Lii sj
cu ei inqi;i.
In conte:rtu1 imboga!iL'ii, clivelsificdrii si sociaiiz5r ii r,ietii inti:ri-
c.ire a adotrescentului un loc ir-n1:oltarrt il ocupa pi.ocesul ciervoitirii
constiintr:1 s'exualititii, a asirnil;irij rolurilor si stituteloi' sociale arle celirr
cloud se:.e' Continuind sa tlaiasca intens puLsiunile sale erotice, adries-
celtui parcul:ge o noui ,etapa pe calea inatur:izarii complexe a sexulli-
tetii, a unranizirii si soclerlizar:ii ei prin integrarea comifonentElor saie
bioloqjce in suprastructurile psiholog'ice si sdcio-cultulaie, ir-r timp ce
sexualitatea isi l3uoe cu intensitate ampr:enta asupra vielii psihlcl, a
trdirilor: intirne qi comportameniului aclolescentului, ,ea -- ia r.iirclul ei --
incepe si_ se lirnpezeased si clisciplineze suborcioninclu-se vointei acestuia
qi nor:rnelor la car,e ad€le. Sint elaborate conlllolienteie psihologice aie
sexualitaiii, se adincesc gi pe ercest plan cliferentierile dintre ceje cloua
d tot mai pregnant rapor.,tate
educarea si socializarea pr_ri-
social al celor clonrd se,xe, la
tatd, mami, so.t sau sotie. Intr-un .r,1,tJi]tffEtfi.';l:::5ii 3.r#::1 li:
eclificare a psihosexualitlfii, iatur[ specific umana a instictului cie r.e-
ploducet'e si c1e cou;tientizare qi raportare la norm'eIe sociale a tr5irilor
iegate c1e ea,
Strins clependent cle toate aceste fenom,ene c1e gi S€]iuir.-
lizare a conqtiinfci de sine a aclolescenfului este si 'sociallzare
fenomenul de intc*
riorizar"e si lc.structur_are a imaginii corporale. Imaginea
]:r'opriului cclp
este acum elaborati ,cle pe noi pozilii ; ea se rapor,te azit iot llai acut la
opinia celor{alti, la moclelele valorizate social gi, in special, 1a irrlplicaliiic
ei in conitextul relatiei tot rirai stdnse cu sexuali,tatea. A,ceasta inseamni
ca lrropriul aspect fizic, coeficlentui de feninitate si respectiv cle viliii-
tate, im:biracamintea, atituclinile, gesturile ebc, devin obiect cle anaiiza si
evaluare, constituind tot atitea dovezi ale niveluJ.ui ciretasarii cle copilall
si mortive c1e neliniqte rsau clispelars, mindrie sau optimism. Ca a.rar.L, ma,
aies cincl in-raginea cle slne Ei atrt;r.rclinea anturajului sint putin lilisii-
toare, adolescentul arati o preocupare excesivi c1e a amp ifica pin[ ia
exagerare (chiar stlidenfa) toate aspectele somatice, mimiie si pantomi-
tnice, r'estimentafia si conduiLele generale consicler-ate elernente c1e r,ete-
rin!5, clovezi a1e iraturizdrii si emancipdrii,

&ZZ

i],"rt,*-
 e sine suferi importantle si necoxl-
area '1or neintrerupti la criteriile qi

sine irt, 'ictctor actiu de cLlltoreglare

i aliz(n'i| s ale, pr o spectiLu e' Cons
l'ient
e tot mai muit Prin Pl:lslna seinni-

!:l -.
-AcLler
i;iii r ..:r ti.Yelli'(, :tfirura i\" 9i
elor" (ral vill exllf imat clecit in adoLesc
,les.. Sple cieosebile cle Preadolcsce
:"a]i- o ir.r-L;.,gine c1e sitle pol.uilld doar tle 1
\drt: conjl'Linteri tr-aite nemijlocit, acloles
'i /.f-\
iuinil in con-siderafie viitorul, cautin doar cu ceea
ciln ce iu ce mai puij.n ce a fost qi. nu se mai muIlunreqte
11 --
. trri r
. c'i ,-

ioi-ii
tate qte ;1 ajusteazd intl-o manierd in
p'ui- u1 qi viiiorul se' coreleazl edifi-'
-
. ic taPlefigurinc]u-seinpe::spectivatimptrl.ui,ado-
de lar o ima-
i c1'.' r.1 insa c1o,ar c]e 1a simpie clbrinle cl
L1
L Ll-l lesibilitiiilesalerealeactualeqidepel'SDecllva
' Ii:l- tt n consicleralie'
-ilnn'
Disp,r:nincl cle cotlvinged Per
notutcle soliale, aclolescent'ul a jr-r

c'licr1 cle copil la refortul constient Cle autoeclucare, pelfectionare si

-
vaLoi"izaiea sociald. Trausformincl conqtiinta cie sinie in'Iactoi:
de autocon-
+r01, reglare gi rtirijl...r'e a intregul,.ri sli.r comporitameut, in pir:ghie- a" socia-
irzilii sale consti.,.ie, aclo escentiil se ia tot r-nai mult in stipinir:e pe
s:.: ecli,ticinclr-r-se in confcrn'ritate cu n[zr:intele gi aspirafiiie devenirii
: :]1P .

etli-
Desigr-li itll tlehuie si ne ir-liaginail cd plocesttl coil-ti-'lic:lt a1
Iicarii conqtii iei cle sine sc'clestdsoa"r[ 1in. Pe intreaga perioadl a. ado-
i.,sceiitei con.,+tiint:t cle sitle este inca insufici.ent ciifel'enflaiS' si, asa cum
sitrliili:rzA l-,.' Zazzr.: (1966), ,,congtieuiizaLe;L pr:opriilor: instiSii:i, cunoEIS-
323

!
ii" i :: lri,iiliEr : - ni.;Aas-r .*..4:rl{1li!-a&,n

terea cl.e sine, esle incir imprecisa si f,Juctr-ranta((. Aciolescentul parcllrge

un drnm sit:Lt-tos in care eqecurile sau succesele de moment, mobilitatea
Irale a transforilariior, confluntarea neincetath dinti:e sine si normele
sircierle, litriitele capacil.alii sale cle inlelegere a realit5lii gi p,ropriiior:
sale par'licuialitali, il fac cincl prea sigur;i optimist, cinc'l nelini;tit, nein*
crezdtor sau nefericit, cincl inLransigeirt si rigid, cincl sovaelnic, cier:utat
sziu desperat. Inconsecventa, labiiitatea qi mobilitrLtr:i1 convingcrilcr ;i
pirerilot'
c[espr'e sine si reralitatea iircon juratoare i1 calact,et'izeazS L]e
adol,escent"
Conii:ortamentul :tclolesccntuiui lasa si se lemalce si un ait asl:ect
itnporiant, Descoi:erinc, _- cu sulpliza, clal gL cu satisfaclie
vielii sale iutime, aclolescentul (ca qi pleaclolescentr-ri) continu;i- bogitia
si-i
acorde o impoltan![ cleosebrta, tratinct-o ca pe bunul sAu ce1 mai cle piet
la ct',re fine si pe care-l apar:a cu indirjire, clramuinclu-;i cu zgilcenie
confidenfele, in ti,mp ce dorinla cle a se rlinciri cu nciLe si pr.eficaseie
sale achizilii il fac sd caute si sir dorearscd un prieten cie incicclci.e ci-
Iuia sa i se clc'stainniasca. Pi'oplia-i conqtiinla devinc forr-rl secret 1a ca;:e
apeleaza tot mai insls,tent, pr.'in cale cauta sa ti:eac[ totuL, pe czire-i ral
drept sfituitor;i juclecator, cale-si pune tot mai fail; amprenta esupia
a tot ceea ce intleprinclre li la cetre se adreseaza pen'br,u clarificdri. lvle-
ditalia asujlra a tot ceea ce-l inconjoari este jooal fozute serios pe cai'e
qi-1 oferd in clipele de ragaz si forma de refugitr in moni,entele cie cum-
p[n5, Aici, fln secreit, el construieqte o lume gi pe sine, orice for:fare a
usilor, intredeschise clealtfel, fiiricl plivitii ca pe ,o violare, o lezale ?i
liberiaiiiot' salc, proti'stele luinci adesea forme clin eele nrai clramatice.
.A/ e cJ cLr e cL i,clentit(t"tii int ctntil e" Pornit pe drumul caie
treiruie ti-i of..u I'ecunoagtelea cleplj,na a calitdfilol' si cii'epturilor sale
de egal aI adultului, adolescentrLl a 'trecut deja, inca cli" periiaiia-anteri-
oar5, Ia o atitudine c1e ::efuz cleschis (uneori brutal, alteot.i ostentativ) al
vechiului statut ,si roi, de negare a tot ceea c,e semnificd sau amintegte
de r,elatiile de suboldonare ii tutel5 de tip infantii, cle copitul care gin-
degte qi ac{ionpazd, in funclie de cei1a1{i. Sensibil ta tot cc.ea ce-i rinEEte
orgoliut, aclolescentul continud sa pund suh ,semnul intrebdrii toate icleiie
si valorile cale i-au fost .,inoculate(( anterior si sX nrairifeste ostiliiatc
tald de orice incet-care cle tutelare direot5, fati de orice ajutor ofelit cu
aer de su,lleriolitate, f,atd cle orice atitudine care i-ar dezvdlui slhbiciunile
sau i-zu' submina autoritatea pe care doreEte sa qi-o construiascd, Acunr,
simfinclu-se in rndsu,ra sI judece ;i sa aprecieze qi singur- realitatea, se
considard indreptilit si treacd (gi trece) agresiv Ia o minu{ioasd trier.e
a tuturor adevfu'uri,lor, normclor Ei valorilor aceeptate anterior sau care
i se ofErd sau impun inci" Totul este ,trecut prin filtrul judec5fii sirle,
analizat, comparat cu experienfa proprie, evaluat qi reconsiclerat in per-
manenfa dupa puterile qi trimitele experienlei a capac,itl{ii sale de apre-
ciere si, filesc, in rapolt cu mS.sura aportului la validar€a emancip5rii
sale.
Alegered I,Lnor noi moclel"e ;i iclentificct.recL ctL
e! e, cdutarea celor" ca1'e colespund ceI mai bine asp,irafiilor sale si efor-
tu1 susfinut de identtificai'e cu ele, constitule unul din lenomenele cele
mai impoltante pentni inlelegerea aclolescentr:lui,
qaA
{42
 qe""*,-_-_
7'

::e Definires adlolescentului implici t'econsiderarea vec{rilot' vaiori .5i

certitr-rdini, cleliiuitarea cle tot ceea ce nll acceptai sau nu rnai corespLtncr,e
,)rl
.c
noilor sale lnter ese, Reconsiclcrincl vechiie vltlori si celtituctini, adoles-
,t' centul t'eL.vallleazir ;i rnocle:l.ele cor-iciete cale le-a,u reprezentat. De failt,
.- ule1re clin rnoiioLcle arntelroai'e s-.tu pclimat claL fiind schirnbarea collcli-
liiior c1e viai;a gi apaL'ifia tinor icloalui'i n'adical cliferite
L
:L lre"
ii Spre exelnp,lur, aicgerea i:;:oie,slei se t;tce acum dui:i cit
in copilaiic. /rlte rnoclele nu au lr:zistat necl'utatoare ia
.r,,'. iu fost sttpuse sau au icsit t'tlult |rel ,,silouatet(din contiunta'Lea
.+
-L cu 1.ealitatea, pierzitad cliu f orla 1or antet'ioari c1e atraclie, Negincl c:-l
toate puterj.le s,ale trecutul, aclolesc'cntui spL'e cleosebire cie pt'eacloles-
-:r
-t :
ce;t
-
tL'a-nslclir cerrtr'.u1 cle glcutate aLl pi.eocupalilor :rsupra viitoiulul
-
s[u, urnllirc1 asirrrikLrear vrlolilor sociale, r'esttucrtulal'ea sa in IapoIt
cLr ele, socirrlizaler gi etrlnonizarea eull-ri stitt. Aceasta inseatltnli cii el se
angajeazi intl'-r,r-r efort cle cautai'e asjclui a noi aclevArut'-i, vaiori ;i cer-
.'._ titiclipi, ca si r pLirtatoriiot'Ior'. Ei este nelabclato,r'sd descopere acele
IC' r11odele concL'etc a1 cd.o. exentplu, coi'espunziud iclealut'ilor qi nevoilor
iLt sarlc, i Se 1li,lf clet'nne cle ui'mat. I)ltL', iu tlerAbdarea sa cie a-rsi aslgrlra
ltal punct-: cie sttlijitr, l"cpel'e clupf caie sa se g irot-a sd
Ie- ie coitstr.LriiLsca"pc Sine, cste inclinart sir icleerl Scaoind
3t'e clin veclel. neiictliviri, neconcorc-1anle sau ibile cle
tt: cdtre oricine nu eslte inrplicat cru toati filnla sa aga cum o lace aclo-
lescentul
Deslgnr, ciin nutneL,oaselc o1:iiulri ile ca,re trebuie sI le faca aclo-
rce. lesc,eutul cr:a ilai ciolxuna este ceit cale at'e in ved,ere alegerea mesei'iei.
Aclelescenla este virsta exalnenelor cie tleapta ;i a unor hotariri in-rpor-
:rarI I tantr: itt-:rLtru r'iitorul inclir,.iclulr-ri, lLotirriri care-l angajeazir clirect,.cleoa-
-.;
'i1r- r"ece cle moclul in care infelege sa tt'trnsfot'me intenliile in actiule si vor-
lai bele in faltte clepincle inrplinirea nirzuin;lei rsale de a clevi:ni aciult'
eqte
*
Con.struireu, Tec'LLltouftereo pi impl'Lnercct so-
:ttm
,:1te
cicrl(t 1 noii iclentit(L[1. Pentiru aclolescent nu t-irai este de
ajuns si se cr-lnoasc[ pe bine,.si se clefineascl,5i delimiteze de ceilalli
eilc' ci inciiviclualitate ,clistincta. Dorinftr sa cle emancipare il face sd pr"eiinda
-latc sa se expt'ir.nre inriepencient, sa pcati ti el insusi, sd se valideze qi impun5.
t ci-r
ca yealiiate clistinctd, sa fie reiunoscut, accep,tat si apreciat ca ataie de
.:riic cdtre ceilal{i.
C1L'actt:t'istica acestei etape, pI'eocuparea cle a legir-rcli totuI, de a
-"r1J1),
-qp
'iere nu accepta ntntic ,,cle-a gata((, cle a trcce prl.n filtrul personal tot ceea. cle
CAl'F]
i se ofena ca valoti, reflectd nevoj.a aclolescentului de a c:unoaFtc, lll'oba,
.r'la verifica;i dezr,olta propriile-i resurse, dar qi clorinta arztitoarc de tL cio-
vecli celorialti ci a c1'escut qi cd tlebuie sa lie luat in serios si accepta't
per-
CA EIIAIE,
LpIC-'
pirii in prima palte a perioaclei, adolescentul ;tie_itl ,special- ceea ce nu
vrea si nu-i convine si aceasta cste in pl-imu1 rind clolinfa de a nu mai
C.LL
fi confundat cu Iostul c,opiL ascuLtator, supus si naiv. Calea ceir lllai la
efor- inclemind, cea m:-,i palpabila si cea mai activa o constituie ::efuzt'rl, des-
cl-ris de a se supune $i-arfi;area cu olice pt'et a indepenclen{ei sale. Fen-
cele
tru aceasta, ciep5qind copilada, aclolescentul se despat'te cle ea iir rlocl
zgomotos, clentonstrativ. Pleocr-tt:at ca faptul sf, nu treaca neob-se'Ivat,
 sensibil 1a ,olice ar irutea sa fie luat drept conformism in rconrportanrren-
ti:.l sdu, e1 afirmf, ,o inclependen![ rigidd, vizibil marcati c1,e semnificalia
sa erotica, r'espingincl Ei contestind ffu6 alegere vechile obiceiuri, cireprin-
cleri, relalii, lsi constr,uieqie gi-gi ex1:rima cu dezinvolturi, intransigenld
-1i ciriar aroganfd punctul s[u de vedere, igi impune cu ostenta]ie voinla,
clramatizeazl situaliile Ei se comportd extravagant. D,orinc'l continuu si
ias6 in eviclenfd, sa nu treaca neobservati schimbarea pe care o triiegte
cu toat[ fiin{a sa, eI cauta cu tot dinadinsul sd se partioularizeze, sa iasd
clin comun, sd ,atrag[ at,entia, sd fie originral chieLr pinl 1a ridicol, ceea ce
H. \l'allon a numit i,cttze cle originalitate juvenild((. Itrste o originalitate
niscuta si clescutd pe teama de a ru fr acuzat de conforn'iisrn, ca $i pe
neinc'reclerea intima iu siite gi iu pr-rterile sale reale, sentimente pe care,
totociati, are menirea rs& le disimul.eze. Nevoit insd. sd ca,ute p'uncte de
solijin in afala sa, :Ldolescentul estn irnpins tot mai mult spre grupul
celor c1e o viiste cu e1. r'espectiv acolo unde orriginalitatea si chirar extra.-
vaganta sint validate c1e opinia colectiv[. Aici gdsegte insa qi un confor-
tnism cu tnult ilai rigid clecit cel pe care in fapt il contestS, conformism
nlenit sd ofere tocmai 1lt'in rigorile sale sevelre impresia de stabiiitate,
sigut'attfi si increclele. Aclela astfel 1a un anurnit limbaj, 1a o anumitd
ve,stinrenta{ie, ]a pleferinle, principii, valori sau manieri cle a fi qi a se
cotlpot'ta care uneoli ajung sa sficleze bunul gust si chiar normele de
conduitd sociald
Pe nesinlflte insa, aclolescentul descoperd fenomenul social de cale
se sitnte atras, ca ul'mal'e a sesizilii faptului cd e] reprezintf, looul ce,l
nrai plopice enaatrcipirii sale, si cfitre care e$,te impins rde doirinla unor
ra1:orturi egale cr-r aclultul. El sesizeazd. cil persoana sa poate Ii mai biire
qi mai eficient arpreciatir si valorizati in acest ,spaliu nou de exprimare.
Aici el descoperd telenrul ceI mai aclecvat al intilnirii autentioe cru s,ta=
tttttti si rolul de adult, al confruntiirii neingrSdite cu idealurile sa1e, al
afilmdrii si valolizarii libele a calitdlilor cle ,care dispune. Din clipa in
cal'e aclolescentul inlelege Ei acceptir ca valorizarea sa roale nu se poate
{ace ciecit in pian social, evolufia'sa intli pe iln figas nou, E1 incepe si
caute conqtient sd oblina un efeclt social plin faptele sa1e. lncepe s[ cles-
a iniereselor, de insugire a
ale' adultu.l.ui, de ar-rtocontrol,
cial, intr-un euvint un proces
ititii adulte.
Profuncl inf'luenfate de dezvoltar,ea irersona,litdfii, celelalte sfere ale
psihisrnului continui si se dezvolte intens si in adole,scent6.
B) Procesele cl.e ctmoa;tere bencficiaz[ in primul rincl de preocu-
ii:li"ea adolescentului pentrr.t latula votruntar'fi ,a clo]Tleniului cognibiv. Con-
qtient de calitirtile ca qi c1e clefectele sale in acest domenir;, caut[ s5-gi
inabui-rdltatcasci performanfele, sei-;i sporeascf, efici,enfa mindrindu-se cu
succesele obiinr-rte, Nevoia de afirmar-e fald de sexul opus se constituie
si ea ca ult factcl activ cle stirnular.e a preocuparii pentru clezvoltarea
laiur:ilor calitative, cle contii-r,ui a1 cuno;tintelor asin:ilate, dar gi rnotiv
cle suferinla si c'lemisie ir-r caz ,cie esec.
tL) Perce'ptiLle releva o .,'icliia inrbunit6{ir:,e a
i:erformanlel.or clife-
t'itilol airalizatoli. Dirrersificarea stimulilol accesibili si imbunaltitirea
actit':rtetei setlnificatiei 1or melg, de asta dat[, mina in nrini cu dezrroi-

olfr
,1en" tar.ea capacit5t;i cie a pelcepe Ia1:ot'tr,rri,
corelatii qi interclep'
,:atia ;;;;; ,iit i,.tr. sti**lli 1ua,li se'ar-at cit si'inti"e liecare di^tr
:rin- ,i,roLr..,rtul iqi c'lezvolta neconteni.t i;i voluntal capacitatea
,:n![ ,oi.ot*, criltic, orclonat, organizat, sistematizat qi adaptat,
.n!a, Ii. *r,r.rrt cii ;i celor dJ pelspective, El este in meslue sa perceap'a
I Srj rea[telii, si 1e evalLleze, s:i
;;,,;;,;i elaboreze strr,rctuii sinteLice aleccncordanle1e_ sar-t t:onlracic-
'egi.e corecteze sall restrlrctureze in fr-urctie cle
si norle
iasd i"f. fr" care le 1;oate stablli intre confinntur-ile cllnoqtinle1or sale
.a ce inforr-natii.
.tate b) Aten{ict continua 1:rocesttl
]]pe luntar:e cit qi lL cerlei involuntare. C
-raIe, tralc ;i subol'cionalc 1ala cle in
:de rroluntei,t'e. Al,cttia involur-rtarit
ipul norinlei. crcrcitiului si dezvoltdLii
r"-'--i--,
t r-:l - iot mai grcu 1:eltulbat de stimuli e;<tet'tli parazifi'
, ior- c)"lVIenioria se clezvotta intens oferincl ttu nun-iai posibilitatea de a
isln lefuza (chia1 sficla) r:eliner.ea mecanicS. a infolnialiei, ci ;i capacitatea clcr
ate, u-o,trlu, coi.eia qi'olc'lolra in siste;-ir:. r\clolescentul i'euqelte sd lelinat qi
iriti si ;eclea esr:ltiarlul, in{elr:sr.il i}. ceea cc 2i nlemol'art. sI ttrltzeze: qi coinlliire
iirformai,iiJ.c pror.,enincl c'lin cilfei'ite clomenii, e:rpriurintlu-1e in
Io;:i:re
ase
.da p.rrr,.*i., El'isi foimeazit un stil clc a tlelr-Loia-qi inrrdta, s'ri1 in cal'e llle-
rnoria sistematica, logica, cievine f oi'ma cen"trala cle insuqile qi t'eciaL e a
^:l
|
.la
cuuoStinfetror'
npJ ctalt;-r i.ve L'salii I'ailcl"t'uhli clil:rile
t10r serirnaii::ale in Javoarea ultirnulu"i,
,.itre ' nr.rLl - crb str ctcL e (ipoteltic o- de cl uci.lve).
.:.tre, culent cu ipoteze si cleduclii,
opre11
sta- accesul 1a noliunea de trege. Genclaiizarile verbarle, tloliunile abstr:acie,
', a1 copcep,tei.e qi categcriile cip[tl o functie ciilectoare pledonlinantd'
Gin-
rin cliiea'clevine asttell sistematica, coerenita, cliticl, profuncla, tol itrteL'ior
oate cte cliri;al.e qi orclonar,e a intl'egulr.rl cornportatrent. Ezr ofeli aclolescent'rt-
-si lui posibilitat:ca cle a-qi insuqi-cunostinle clin ce ln ce niai abstracte,a clc
,1es- a ulSrecia critic real:itatea, c1e a clesfiqura conduite inteLigente, c1e se
?a controla qi a ac{iona coerent'
:r01, Oferind conclifiile necesare eleibordrii unor pnocedee 1:'ropl'ii rle
CCES rezolvar,e a unol situa{ii ineriite cu caI'e adolescentul este confrul:tat,
ginclirea inter.vipe tot mai eficient in orclonarea qi aclecvarrea intregi.i
, ale iieti pslhice, inclusiv a celei afectivc. 1'otoclata, eI clesccpet'a pl[cerea,
satisficlia qi minclria rationtrmentului, a soluliilor prolxii .qi trrata un
anll - interes cleosebit pren,tLu clialog si confruntdri pe teme abstracte, Nleclita{ia
lon- asrlpra unor prcblenre fiLozofice, abor:dar-ea cliticS. eo
':i-9i slipune proprlel sale judeclti), regindj.rea tuturor i o
I Ctl hu,I p.it. cii^ tiinpui aclole'scent,ului sj, constiiuie t'iXe

tuie prreferite 1a accastd virst[, Ele contlibuie ]a co'nst p{ii

;1f e €I -1 lume si viafa.
clespre
otiv d Litttbct)rrl. Cclati cu ginclilea si legat nemijiocit de ea s clezvoltd
atit llmbajul rnlbit cit si cel sclis. Avalansa cle lnfoi-n-iafii qi n liuni :ib-
-1if e- stracte Ia clre aLr. acces aclolesceutul are cot'es1:ondenle La nivelul linl-
.irea ba.jglr-ri, clevenit acultl caLea cea mai rapida, eficienta ;i ccrloda de cc;";r.r-
.,rc1-
nicare qi schimb cle i.dei cu antulajul,
1\7
U!!
:, ii rjl*Lari r

intelegincl impoltanla limbajului, acloLesoentul manifest[ o p]:eocu-

pale constant[ pentru imbogatirea vocabularuiui, penlf,r r intr:ebuinlarea
corectd ;t currintc'lor, pentru acuratelea continutului qi frumusetea formei"
Vorbil,ea devine mai nuanlatd, mai piastici si mai adecvatd varietilii
cilornlstanlelot', fiind capabila sa erprime subinfeiesuli. in rapolt de
semnificalia aparlenenlei la Blrup, dar mai ales ,de calitatea acestuia, ri-
miln {nca in limbaj cuvinte qi exltlesli voiit ostentative sau cu uz reshins.
t) lmaginctfia se apropie tot nrai nlult de real ; acopera insa un
ciortrtniu cllu ce in ce ltai vast, favolrzincl atit niomentele de Levadare in
levelie cit qi pe ccie c1e ginciile si activitate creato,are. Totui ,estie acunl
rnai iLttii elal;orat niintal qi apoi transpns in practic[. ]ntens ierotizati,
iinagina{ia contribuie nu nuurai la elaboralea psihosexr-ralitilii ci gl la
intr"eriga orientrrre plospectiva a aclolescentului, 1a procesul de sociali-
zare :;r eclificirle c'le sine ca inciiviclualitate ,unicii, plasatd coerent pe tra*
iectoiia devenilii saLe.
C) Afectiuttcttect ulmeazir culsul inceput in preadolescenli si pds-
treazi uruite din par:ticula::it[!1 ; continua insI sI se in-rbog[feasc5 qi
nuettlteze, cler,ine rrai 1:rofuLrda si nrai coL-nplexd, se armonizeaz[ qi so-
cializeazzi tot mai rlult. Aclolescentul ajur-rge si-si conqtientizeze mai r.it-l
qi m,ai clerr propliile sale trliri, este cap:rbil sa }e evalueze in rapolt cu
norrnele rsocialc si cu altii, sa caute sa le ordoneze si, aspect nou, chiai:
s5 le eclucc.
Pur'lind attrprenta intenselol qi multiplelol transfolm[ri calacteris-
tice etapei de trecer:e ide 1a copil la aduit, af,ectivitatea asigur6 in acela;i
timp o partc a suportului necesal olientf ii si desfaqurarii lbr,
Se oontinui, astfel, procesui de lestructurare a relafiilol cu famiLia,
pl-oces inceput inci in etapa anterioalii. Dependenla afectiv[ a acloles-
centului de familie si[begte Ei mai mult, leglturile asezinciu-se ins[ pe
Iroi l,-pingipli. Pe cle o parte, a,utoritatea parin,tilor in vechea el forrnuifi,
este 1le mai clepalte supusa unui pr,oces cie et:,oziune. Dezvoltalea inte-
ligentei, eclucalea obiectivitllii, asculirea spir:itului critic
nrAsurd sI jucleee pe a1{ii, tladifiiie si constrinrgeliie (inclusiv - acum in
oele clin
partea fatuilici) iI pun ln fata a nlureroase situalii c:rre clenota rutina,
inconsecvenla qi- ambiguitali aie acesitora, Nu sint puline pr-ileju,rile
care-i lellefeaza limitele corni:etentei parinfilor, incalr,abili sa Iaca fafa
tuturol dificuit[filor si probtemetror: ,existentiale, Aplsati cle povara ccffr-
promisurilol si e;ecurilor, rei apar adolescentului inferiorj. nrultor altor
adu ii care lreneficiaz[ gi de faptul cf, nu sint privili cu 'tot atiLa insis-
tenta, tot altit cle clitic qi tot at{t cle clin apropiere, Ca atare, superiori-
t:itea. sl prestigir-i1 parintilor inceteaza si mai decr-rrgir ar.rtoniat clin rrirst:r
qi ciin fapt,ul ca sint cei care i-au clat viala si ,1-a_u crescut, ci
incoio eie vor fi tot r:rai mult legate de'aclevirata lor'valoare - detrerso-
acum

nala Pe - c1e alta parte, rrclolescentul continui sd fie angajat lnti-o atitu-
cline c1e refuz a1 tutelei in genelal si a celei a familiei in special. Tot
ceea ce antinteste laport,urile de suborclonare c1e tip infantil, tot ceea ce-I
pulre in i:ostula c1c infeliot'itaie f{r'[ 1r-rptd (iar rapor.'Lurile intrafanii-
1ia1e, ritai aies, tind sa mentin[ ;i sL aminteasca necontenlt statutul cie
cle1,-elder{a absoiLrta), tot ceea ce ol-liiga la sui:unere, l'espect obiigator
si :Lsc',iitale oalba este minimalizat, ignolat sau refuzat cu ostentatie"
mmn
iu- NepS.sarea fala de obliga{il, c,pozr.iia inclirjitir, inciLpS'ginalea provocatoare
(a1:arent a.bsurcld, aguesiva chrar', sau cloal pl st clisirnr-rialta), atituclinea
_"_-a
cle sirclare a autolitalii inabil afiimate in ifelent cle unde at' veni,
clar- mai ales clin par-tea familiei nu -
inseanrua, insa, etLtceva decit le-
ili
t^
-
fuzul aL tot ceea ce-l i:une intl-o postura de inferiolitate si subolcioi-rare
i- urnilitoale, a tol. ceea ce se ollune a{irmirii cle sine, a tot ceea ce-i lefuza,
recunoa;te,re:i laptutrui ca a cr.escut. De lapt aciolescentul, angajat in
-s,
coniruntaleaL cu autolitartea in gener';rl si cu cea a palinlilor in special,
nu clore;te o rupturA cu ai sii, L'upturd de care se teme uecontenit in
intimitatea sa ,!i a carei ailenititale o triieqte in fiecare clipl. El se
sinite in stare si. u,rnrireqte cloat' o inttec'ete, o incercat'e a {orfelor sa1e,
el vrea cloar un ,,antpspspl,ent in fatmilie(( a posibilitalilor sale pe acest
plan, ca gi recr.inoagterea, accepitalea, c1e catle anturaj a faptului ci lr"tl.
mai estc copil, ca a crescut qi ca poiite (;i trebuie) sa fie luat in ser-ics"
EI vrea si-qi afii:me si sa i se recunoasci dr-eptulile sa1r- la Erutotiom-it',
s[ fie acceptat ca partener aLl'unui clialog intle egali. Acesta este telenu].
qi acestea sint condiliile in cirle uu'e loc procesr:l noului tip cie aprcpie'r'e
gi afec{iune fa![ de plrinfi, afec[iurre cale se bazeazi pe stirna si t',es-
pectb reciproc.
Rrefuzul lelalii1or de tip inlantil nu inseatttnS. ca, cle 1a incep'r.lt si
in toate implejur.aritre, ado,lescentul este pe deplin prcgatit pentrr: a-si
lua clestiru.rl qi rdspunde,'ri1e in plopliile sale miini" El insuqi constatd
aceasta ori de cfte ori intra in compeiitie clirec[.a cu adultui sau frebuie
l sa-qi rezolve singur" pr,obler:re1e. Faptul iI cletermin[ si continue sh am-
: tril plifice gi diversifice J-egitulile sale sociale cu gluirul de adolesceirti care
capitS, mai ales in prima parte a perioarclei, urL uaxitnilnt de intensitate,
noi con{inuturi gi noi valente, Grul:ul ofe,ra aclolescetrtuLui, in plimul
rincl eLibeilarea de atit de umilitoarea subordonale fat[ de adult, ii de
sentimentul en-ianciplni gi ilirajul unei existente similare cu cea a aces-
tuia. N1emb:u al grr-tpuh-ri cu clreptr-tri qi obligalii de bund voie asumate,
adolescentul se simte acceptat, lttat in serios, Iecunoscut, apleciat si 1,a-
lorizat. Sub piresiunea noilor sale atribulii grupul insugi se transfoima,
tinzincl s[ mirneze form,ele de orgar-Lizare si relalii caraciteristice aclultu-
[ii. l\{embrii sai sint alesi. clupi anurnite crir;erri, apartenenla ia grul:
fiincl in acelarqi timp .li rezultatlll adeziunii personale determinate cle
aspiralii, interese qi iclealuri comune, si a1 acceptirii sale cle catre co'lec-
tiv. Aprecierea cie care se buctua in caclrul grupului qi autoapr,ecierea
legati de posibilitSli1e sale cle aclecvare la pretentiile acestuia sint m5-
sura valolii sale sociale qi de aceea au o importan!5 cleosebit[ peutru
adolescent. T,oate acestea intlresc omogenitatea qi stabilitatea gr:upuiui,
ca si capa.citatrea sa cle a satislace rrevoi si cle a influenla, nt:rnipula qi
mocleia pe ado,lescenit.
Adolescenla este si virsta celcl mai curate gi intense p,rietenii" Ele
sint legdturi interpersonale srelective duJdate de cornunitate de idei,
seriozitate, sinceritate, increclere, tt'iinicie, profunzime, stima, recunoa$-
tere si capacitate cle influen$are reciproca, ,Dragostea prietenului trehuie
s-o merili, ea confirmd adoilescentului cd e,l poate fi iubit si pt',etuit pen-
tru calitIli1e qi meritele rsale. in aceastd nou[ gi putelnicd legdf'urd afec-
tiv[, {or!a cle influenlare este deoselcit de m,are, cam tot atit de male
Don
 cit siptt ;i clecepliile plilejuite cle inet'entele r:uptu:'i. Toate aceste p,arti-
cularitali explici c1e Ce in aclo;i.escenla intilniln practicile c1e felu1 ,,schim-
n.,fri cie singet* gi ,.flali1ol de ctu3et'. Se poate afi::tr,a cA in aceast[
t,,iiipI a ciezrrdltirii ciependenta afectiva caracteristici. copiliriei se trans-
foL.ilir in ata;arneitt, lesl:ectiv in cil'agoste {a![ c1e persoalle cle care este
in rcetlqi timjt inclepen"ilent si calora ru le claltoreaza niiric cu anticipalie,
,Alatur.i c1e pr:i'eteniile clintle ar-1olescu-nfii de acelagi sex, c1e care_ s-a
vorblt rrai sus, acllm iqi fac loc qi pricteniile dintle biieli si fete. C1m
esie qi firesc, i,r caclrui lor puisiunile erotice au un t'oL doininant' Din
etcest u'iotiv) aceste priett'nii implici trairi emolionale de r-in tip
nclt, care
n., cerinle cliferite gi care ct'eeazi plobleme deosebi;te aclolescentului,
obliginilu-l Ia opliuni, ooirfrtintiri !dri, sacriticri qi 'estrrrc-
t,ui.aii importanle. Declaratd sau intimitatea sa cea mai
tainuita, prima cl,ragoste sclicit[ er adolescenitului influer-t-
1inJ6-1 lr.,itr,"r o luiga per:ioa-la cle
timp sau llsind ,1il11u' qi chiar con*
secinte ciin cele rrrai durabil'e.
Senti:1r:nte1e esteiice crpltS qi e1e noi climensiuni fiircl imiilulsio-
:;a.te cle sensibilitatea c::escuta cie efor eclrucaie qi cr-inoas-
tele cle clesclriclerea fali cle ceilaifi. C tlhii'ile erno{ionale
acloLescentul incepe sa se evalueze s-i la o atitucline
rer"ea

de aclecvare qi subordonare Ia uornetre sociale qi iclealul pe ca::e qi-l

propune s[-I atinga.
D) Voin[a continua sI se c1

irLterese tot mai elevate. Caracte

cle a se subordona scopurilor propu
{iuni in care tlecutul, prtzentul si
r.i::sta amblliiior a caroi realizare impune sacrificii qi renunliri.
E) Actiuitateo ;colarului mare este legati in primul rind de com-
plesitatea lle ctll'e o caplti procesul de invdllrnint ia aceast'a etapi de
viL'st[. Adolescen'I,u1 trebuie ie faca fa!6 nu numai unui volum tnare rie
,rrurrc5. ci gi clificulthtii sale in cor-rt Este ajutat insi dg pu-
siunea pentru cunoa;tere qi nou, itmar-e si autodep6sire,
ca $i d; cleprirrclerear cle a^ munci pentru atingerea unor
Lliectlve pe termen iung. intreaga scOtrarrutrui mare capdti
un caracter rational, prJrmeditat, controlat si plalificat' Apat'e dorinla
'incepe ^sd
de a fi cult qi clesfaso'at.e ,o muncd sisteinatici [n acest sens.
Joct-tl, ca parte integrantft a activit[fii gcolaruiui tnare, este trecLtt
in nocl constani prin filtiul caracterului sau utilitar, al r-:oirtribuliei sale
i a clezr,oit at' c :t qi ajirmarea iieritelor aptitud ini'
c'l

Cu toate pl-ogresele fltr clirecfia responsabiiitAlii sa1e, scolai"ul maLe,

ca qi preadolescentul cu care are multe punote coinune si iPe acest p1an,
*u lu*i. Iipsit cle riscur. unor preoeuplri unilaterale, exclusiviste, urm[-
uinci talse'rratrori qi chiar al uiror reaclii dernisive din cauza slabei tole-
ranle fa![ cie, eqec sau a nerS,bdirii cu care i$i doregte suocesul.
"&.specte psinnopedagogice. Irving Weiner'
(1970) enr.mieri cinci in-
treblri sintetizind puncteie princi.pale de irnpact ale opiniiior specialisti-
Lor care abordeazS'spinoasa'probiemE a adoiescenlei : a) care sint limi-
tele (daci sint) ale idolescenlei ? ; b) este adolescenla un fenomern de
origirie biologic6 sau de origine socio-cultural:r ? ; c) este Edolescenla

fr80

:t,"lji{
.^Li
LI' c etap6 binc. clefiniti or-i este mai ales o p.ai.te a.un_ui ,Drocils contLnu"t si
m- lin cll clezvoltai.e ? ; cl) este adoiescenla o etapti cie clezvoltare cat'e .?q
)Ld sociel,alletr nrotlel-tiiL disparre sau, clin contrA, ct':rtine clil
ce it-i tle fiiiii lr'r-tt
is- oipiinrate ? qi e) aclolescenla normala este o perioadd 1--si-
,1-g hologic[ St'Lit cr et;rpi cle cr:izii qi i.naclarptare ? Ele s'-rbil tltele
, i.e. de 1i[Lr'eri care eristA ;i astizi pe^ acrlasta tci-t'li, in caL' sicle-
-'- q iilci aclolescet:ia ca,,perioaclA
-Rousselet cirficila",,,ilfglaltfi" S:lLt,,CLiticil" a-r-l cic'.e-
,Jm .it cle uz culelt. J. (1S i9) clescrte tlei etaile succesive ale
lin aciolescen!et: 'perioaclct reuol.tei, perLoctcla inchiclerii in slne qi lserioct.cio
tre cle eraltcu"e. .{ceste moclalitlli de- abolciare a aclolescenfei subliniaza
insa
iui, cu plec[c1c.Le aspectele pe cale Ie r :mat"c6. si Ie recuzd" societatea in ge-
r-1.C- ,r..i1 si familia'i1 special atunci,ciiici se rdcl obLigate la schimbalea ra-
. nai clicala a ra1:ortu'iiori 1or cu adolescentui. Sint, clin pacate, idsate pe ui1
plan sec,,lt"t,tlur, clificultiriile cu care, 1a rincluL sau, es'te conlrurrtat acio-
iescentul, clilicuit[li sulicient de mari pentrlt a ptrtea ual'
e>iisten![ u]terioara a incliviclului qi chial pe a viitolilol sAi
--;io- cresculi si eclucaii la linciul 1or cie ilcesta. E ,chept, cle cele
ori clar arst:r i-ru poate fi o scuza ilce'stc dificultafi t'lir-iin bine aco-
):1s,,-
..]o
C.lL
- -
perite cle capacitatea cle aclaptare si ciisirl'u1al'e a aclo'lescentului s:-lu (si
.t1r e mai rau) ninimaiizate, luinci ca arguritent plocentul inipo.tant al ceioi'
ca,re n1r es;n6-,aza in aceastA confn-tirtare crr-i realitatea cat'e Ii se
-i
5I-I
I oferi.
Cer.cet[rile Ma.r'gare(ei Nlead (1928) pe adolescenlii din irlsula Sa-
irr:ozr, lricle ciqtigarea"stirtut,ului c1e aciult se face lilesc, farlS tursiuni 5i
1Cte
ncla obstacole, ru.lil cd acolo tinerii nri. cultosc nici ut-ia din dificultaliIe cie

ac- adaptarcr'rp..ifl.. pr-rnincl sub semnr-il intlcbarii cietermilLisilul biologic

itc,tp al icestoii 1Si alte studii (Elser,vhele Flei'tz, 1960 ; Kogan 1i hfoss, 1962 ;
A,rre5, 1966 ; Bronson, 1967 ; Mays, 1970) vin sa suslin[ ideea -ca adotres-
ceir{a. ca 1:roblettratiCa, este un feLiorr-ien istorice;te recent apalut'
' Irir::a'a
ide pierde clir-r rieclere part-icr-rlarit5!i1e inLrinsece ale procesitir-ti
ede cle tr.eceie c1e 1a copil Ia aduIt, tyebr-rie avut permanent in milte faptuL
pa- cd problematicai a.cloLescentului este in loart,.: mat'e ntisurh functie cle
n1a1iera iit cltle societatea inlelege sI i'ispunc',a n,evoilor legaile de 1:ar''ii-
rqire,
unor cr-rlaritii{ile saie ltioitsihologice. Ea este reiiectarea zigzagurlot, ezitiri-
Iot, speranfeloi', izbinzltor', obstacolelor, cleceptlilor qi eqecur:i'lor pe ca1'e
'pete 1e intimpini col-,ilul i:r crursul efoltuLui sir-l de integt'ale in- sisterlul
clLe
:in!a cleplnd cle amploalea
relafii specifice acl"Llltului, Astf*-l splis, cliiicr-i1taliIe
conflictuiui clintre aspiralii qi posi.bitita{ile de a le lealiza, cle moclul in
SENS,

care acest conllict pcate fi menlinut inti-un astfel de eclriliilr:u incit el

:ecu1,
i sale
s6 nu-qi piarcia car;Lc"e,rul s[u stimulator.
A;a cum se gtre, aclolesceirtul clcle;te sii cle-';ini un aclult cu o icien-
titate colstruiti con$tient; ' clistinciS, acceptata qi recllnoscllti. N-irneni
n 9fA u
LICLr t

plano
nu-i poa.te Ielli.oqra acest iapt care este un drel:t legitim ;i o conciilie
irma- i"aispensabilaia rlezvoita,rii sale normale. ReaLizarea.ei implic5 insa nu
tole- numai numelca,se eforturi gi sac::ificii clin palbea adolescentului, ea cele
concuLs,ul sccietilii ca,re trebuie s vina irr intimpinarea ne'roilct' sa1e,
,:i in- care este datoare sa nrcclieze intre el gi lealitatea pe care se stldduieste
rliqti- s-o cucereascd, Ori ioc6ai,.din puncful cie vedere in'cal'e familia qi socie-
iimi- taiea inleleg sd ofere aclolescerr'cului posibilitatea si-si asume cu aclevdrat
,:ii1 Cle ;; ;.i; ;,rt'.. ia.,rtirissr{, lEricliron;,''l.,.r.tri1e nu siau intotdeattna bitre.
,cen!a wumeroql sint f actcrii ca,re impiedic[ opliunea sp1'e o identificar: e pozt'

33L
tivA a adolescentului, spre sati.sfacet'ea nevoii de inclepenclenff,, spre
afr;.mar-e qi valorizare sociala, increc'lele ;i stiml cle siltc. in acest sens,
lihlc.nhut ;i co1ab. (1974) alate ci aclolesoen'ia este perioada cea rnai
solicitati a existenfei copilului, atcur-ti fiincl plasate ceie mai importante
opliuni pi'ofcsionale;i cele meLi laclicale scirin-r,buri aLe stilului de viafi.
Stielif qi Sherif atrag atenlia aslr.pr..t faptulr-ri cii socictatea rrroderna a
compli,cat foarte mult r',olul cle adult qi a fdcut caile c1e acces J.a el prea
intortochiate si prea cronfuz'e,
Progresul telmico-;tiinfific car-actelistic epocii contemporane, im-
irlicind nevoia ridic[rii nivelului de calificare, intirzie momentul desi-
virqirii prcifesionaie, prelungegte substanl;iai (adesea pind dup[ a cloua
clecacia de virsta) inlterval,ul dintre copildrie Ei virsta incle.pendenfei rea1e.
S-a consacrat cleja c,onceptul de adolescen{d social5., conceirt ,care subli-
uiaza decalajul in creqtere dlntre monrentul uraturizalii biologice ;i psi-
l-rologice pe de o parte si cel a1 cai:acitalii c1e ,a avea ,o autonomie n-iate-
liala, pe cle alta, Pe drepi- cuvint, Iahocla (1958) consiclera autonomia
tnaiteriali cigtigata prin propriile for!e clrep,t criieliul ,aclevir',a.t,ei inde-
i:cnclenfe a acloiescentului. Se ct'eeazi aslfel situatia airolmala in care
pe|soane clin ce in ce mai mature bio-psiirolorgic coutinua sa fie tlatate
dL'ept copii, in ciucla resetitimentului pe cai'1,, firesc, ,o atare postur[ i1
tlezeste Ia cei astfel devalorizati, Toate acestea, in tirnp ce, mai mult
sau tlai p'ufin constienfi, p5rinlii, pentru motive muitiptre (prudenfa,
neincredele in capacit[lile copilului, sigurant5 c1e sine in postura de
st[pini absoluli ai mijloacelor cle eristenta, incapaciiate de a accepta
icleea ci au deja copil rnare, idee care le genereazd sentimentul neiinilti-
tor cd nu mai sint ltineri sau teama egoista cle a nrr-qi qtirbi autoritatea
si a nu pier,de clrepturile depline de a disp,une neir:.grdciit de adolescent)
tincl, cu sau fdri stiinld, s[ pr:elungeasci rstatutui de copil a1 adolescen-
tului, rlnindu-i neaontenit amorul prcpri'u qi sentimentul demnitdfii sale.
La r{nclu1 1or, cresterea exigenfeIor pe plan ,educafiona,l Ei a1 cali-
ficirii profesionale si stimularea excesiva a competentei plaseaz5. in pos-
turi clezavantajoase un procent crescind din actrolescentii cu liosibilitati
ilteleotuale mai ntocleste, numarul 1or mlrindu-se odatl cu lidicarea
nediferenliata a stachetei pretenfiilor. In acelasi timp se asistA iicjesea
ia o atitudine exagerat5, ,de ptezentare a es;ecului ca ilie o catastrofd
ii'eparabilA. Ea implici riscul arnpiificarii neiinigtii, neincrederii demo-
loilizatoare qi in final a atiifudirrii rdemis,ive. Coleman (ig6l), Keniston
(1961, 1965) si a1!ii sLrslin ci ritn-rul prea rapid aI schimbarilor care ca-
t:acterizeaz[ contemporaneitatea, cu necontenita restructurare a valori-
tror, nu mai of'er5 corxsecven{a, stabilitatea, claritatea si eertitudinile ne-
cesare unor optiuni vigutoase, prelungind sau irnpiedicirrd p,r.ocesul de
identificare. Se creeazl asftfel condiliile orientfirii si:re ,cei rdin aceeaql
generalie cu ccnsecinl;a fireasca aparifia tensi'irni[or, clezadaptirrii $i a
unei subculturi prcprii,
Rorul profesionaL constituie o parte compollentl a nolului sociai
spr€ care tinde adolescentul gi, totodat[, condifi:a independenlei saie
rn-rtoriaro in trecut adolescentul se incadra ln muncei, cle reguli aiai,uri
d']''irti qau una din r-udele apropiate, invi!.ind meseria de Ia aceqtia.
F)"'r"in'lu-ii aptitudinile ferit de esecuri si neprevhzut. Astizi acest lucru
inti'"rpini difieu'tdfi ca urmal'e a numS,mlui in contir-rul crestere a pio-

s32'
)re filr:rilo,r cle munci qi aI caractrelului 1o,r rapid schilnbdtor. In ciuda pale-
-Lb r iei largi a opliunilor posibile, cunoasterea lrealA a pt'ofilurilor, deci_ 9i
tal aleeere; plofisiei, clevine astfel o operalie tot mai dificilH, ,uneori arbi-
ite tlai[ peu'tlu o buira parte din adolescenfi. La ne'liniqtea, nesiguranla gi
Lensiuiea pe care o creeaz[ examenele de treapt[ qi spect,r:ul unui even-
Ll tual e;ec sl aclaugd schimbarea intempestiva a condiliilor de via![ (inter-
'aa uat, gazda, naveta) Ei riscul de a confunda voc,afia ou opFPea, toate
avild repercusiuni asupra echilibrului psihologic al adolescentului,
11- B. J. Mays (1970) a aratat ca i.nciclenfa delincvenlei juvenile creste in
n- perioacleli de trecere de la o treaprtd cle pregltire ^scolar[ sau profesio-
JA naii 1a alta superioar[. L Alexanclescru (1974), fdcind stuciii prir,'ind
t^ neiopcorclanfa vocafionald, g[seqte flccvenfa clelincvenlei intr-un !ro-
ii- cent de 160/o printre acloiescenlii cu eqec $co1a1'. Aceste aspecte subli-
)1- nii:zd io1ul cleosebit cIe important pe cal'e il capit[ acliunile cle infort'uale
ie- a cr-:1;iilor asullr.a confinutului dif eritelor prof esii Ei, fireqte, rndsurile
:iia ca.r c. urrnlresc orientarea profesionala porniird cle Ia cunoagterea apti-
1e- tuiliniior reale a1e adolescentului,
:l l-e inci ir-L 1937, Karyn liorney in cartea sa ,,Persoiralitatea uevrotici
rte ;r ttn-rpului norstru(( aclucea in cliscufie un 0specrt deosel:it cle car:acteristic
iiI sorietdlii coutemporane, aspect ceue alre o mare importanla atunci cind
este rrorba ile aclolescer-rfa : efectul (nu intotcieauna pozitiv) mijloacelor
.-11
, lL
.:d. c1e informare care, in condilille expioziei infolmaliona1e, a avaianqei. rie
'le
cir:!J., ieviste, fiime, raclio (1a care ulterior s-a adeuga'u qi televizorul),
ir:p1ici o serie cle clezavantaje pina qi atunci cincl nu au un efect direct
:i- nocjv. Vorbincl despre tehnj.cile audio-,nizuale, M. Len:ay (i973) atrage
ea atentia asupra confiictului care se cleeazi intre nevoile trezite de aces-
xi) tea qi incapacitatea gcolii qi familiei cle a le satisface. intre dezavantajele
.'1- televizorului, Luise Pepin (1977) enurre,ri : intirzierea orei de culcare ;
',te, liscul legat cle incapacitatea adolescentuiui de a se aplr'a cle lluzia obiec-
r ii- tivitSfiii trucajelor qi situaliiior iesite din comun ; aducerea prematura
os- a sa i,-r contact cu toate ploblernele aclultului ; o periculoasd iiuzie de
ati iaril; stimularea erotismuiui ; posibilitatea promovef ii unor valoli p'e-
-"ea rifct'i::t
,ea
ilttr-acievhi', confruntat Cu un exagerat cle male volum cie date,
lia foa1'te cliverse prin natula si conlinutul lor, adolescentul nici nu le poate
no- cuprinde gi niCi nLr le poate aprofunda, Obligat sd aLeag[, cind inc6-nu
on arc riraturitatea necesai[, risci si se orienteze spfe forlrrele de infor'-
tp.rye cele mai comode, tentante sau facile. Neavind tir-np sa rnecliteze
rri- pr.ca nu1t, sa aclinceasci sensulile inforrlatiilor primite, cacli: uqol' r-ic-
1e- tirni aspecterlor lor de suprafafa. Aceasta cu atit mai mtt).t, cu cit ?17{lss-
cle nieci,ict, olerinci cu prioriiate sitr.rafri iesite din comun ;i chiaL' tnodele
.a$i ireale, fabricate adesea in scop comercial, creeazd o inragine rtrulrchiata
icl
a realitdfii, Llpsit cle efectr-rl corector al erperienlei, adolescentul- risci
fie sa capete ientimentul facilului cu care sint rezoivate dificult[fi1e
:iai si esli.- asigurat succesul e::oilor prefer:afi fie, din contrl, si raminS' cr-t
rie senzafia c'le neputinfi qi esec. Cel de ai doilea sentiltlent se oatorcqte
-ri l rlisc:repanfelcr. flagrante si insulinontabile pe care Ie constat[ i[trre el
,La.
'l'U si nT oclelele icleale pronrovate de mass-tlrcdiu, NIai ales ir-r lipsa uncr
'o- lr;si$1t11,5ti reale qi accesibile cle valorizale, handicapul face lrrea
mici

ocQ
dJd
gi tr.estimulative eventualele succese incli.viduale atunci cind sint coni--
pala'ue cu iclealul ,de cai'e se simte atLas, generincl dezinrteres, nep,dsarr'c,
pesimism.
Mijloacele auclio-vizuale cle informare au idevenit un fenollten cit-
racteristic tsocietafii actuale qi eie nu pot fi ignorate ; nu pot fi tlecute
cu vederea nici ca it[lile indiscutabile, nici clefectele. Societatea are c]e
aceea obligalia de ia valolifica Ia maximum valenfele pozitive gi de a i,..
da un eonfinult educativ. Desigur', atunci cind se juclecd laporturile cai"e
se realizeazH intre mijloacele audio-vizuale cle informare qi adolescent,
nu trebuie luat in disculie doar conlinutuJ acestora. .Iohn si l\fl,athiidc
Riley (citat de Luise Pepin, 7977) au scos p,e idrept cmvint in eviden{a
faptul cd emisiunile se percep in rnod diferit daca teLespectatorul erste
integnat in familie sau esrte sub influenfa str[zii. ,,Pericoiul este, sustine
IVI. Le_may (1973), mai ales ;i mai m,are pentru copiii car'e proviir clin fa-
milii dezorganizate((,
Tra.n-sforrndrile socio-econornice caracteristice luniii contempolane
se repercuteaz| qi asupra rnodului in care familia iqi onoreaza oblsatiiie
sale fa!5 de adolescent. Scaderea nurndrului de copii, frecventeLe schim:
bdrri de domiciliu, numdrul in creE,tere de lamilii dezorganizate sau cu
probleme, fac ca roiul ei cle ,,eqantion reprezenta,ii',r al societdlii( sd sld-
beascd. Ea pierde din caracterul slu de strueturd ierar'hizaitd formatd
dintr-un mare num[r de rnembri tlaind, funcfionind gi acfio,nind imrpre-
und._Acest fapt este resirnlit mai ales de cltre adolescent cleoarece, mar-
cat de un spirit critic ascufit, o priveqte cu nel-ini;te tocrnai peniru c[
are mai multi ner,,oie de forfa securizantd Ei so,liditatea ei.
Sint qi alte cdi prin care prestigiul si ar-rtodtatea fami-liei contem-
por.ane se irosesc qi aceasta in ciuda plus,uLui de disponlbitteti rnateriale
de- care indeobste_ di,spune. Supraocuparea pririnlitoi scade simlitor tim-
pui pe eare membr:ii grupuiui primal iI petrec im.,preund pentru a rea-
iiza legdfuri afrective adevarate si o comunicare reali. Ea iace, asa curn
sublini-az[ V, Dragornirescu (19?6), ca pirinlii sL ca,pe,te din ce in ce mai
ilul,t o funcfie de supraveghetoli. ori, tomnai aceista ieste ceea ce ac-
ceptd mai gr'eu ad,olescentul.
Ritm,ul rapicl al clezvoltdrii tehnico-gtiin{ifice implicd $i. sc6derea
competentelor geolare si plofesionale a1e pdrinliloq repede clepdsiti de
llrograma -scotrard a cicluiui elementar sau de noile procese tehnologice
de Ia iloouL d'e unurr:cd, Prestigiul 1or scade vizibil afunei cincl nr:-si mai
pot copiii -La rezoh;area .,.,.0. teme qcolare oblqnuii., a.qi-., ,n.or-
^ajuta
vit forme suprerioare de inv[!5rnint. La fe1 cie nefavolabile sint si ;situa-
liiIe in caLe, in prezenla copiilor, se pling dte ciificullt[tile cie aclaptare
i:r'o{esionaiS -saq. de Iaptul ,ca nu le sint recunoscute meritele, efori;urile
sau sacrificiile fHcute la locul de munca.
hiu sirLt lipsite cle irlpoltanld nici clificurtatile pe c l.nesc
paptnlii prea in virst6. sa se ,,coboare(( 1a preocuprrile a or si
.sd Ie ofere astiel sentirnel.Ltul cd sint iuali in serios. ori,
n-ro-
mentului obfinelii independenlei materiale aciuce cu sine cresf,e,rea virr-.-
tei la care se intemeiazd famirir. Lr^...";;;; u}Jfi;i;;'iil; ,,r.,
cupluri de a anrina data naqterii primului copiI, Asoc-r{d s1 ritmnrl aleri
cu cal'e a'u loc transformdlile socio-economice este evident cle ce
se asista

334
 laliicu conseci.nla fi-reasc5, ingreu-
nomenul il imPlnge si rnai mult Pe
qil l'-
rst[ cu e1, indeplrtindu-l de adult
1.il.

ir-r aceste conililli cI'esc tot mai muit obligaliile cal'e revin institu-
de ti.eret' Ele
l.iilor extrafamiliri; ;i in special qcolii si organizalii1or
aga-cum farnilia trebuie su Ie asigure
i..ir"i.'il*.-p.r*ru cu familia, totcompleteze s-o substituie'
autorltatea nece s-o 1a
.qi -nevoie
Silrcina 1or r,'ize
"p;;iti..., oltarea apetenlei adolescentului i:entru in-
::;f; rmelor c1e valolizare socialir a lor' orga'ni-
,rr'r,a mocluiui i -qt petlece timpr-r1 liber'' cit 9i d-eprinclei'ea
c1e care clispune'
,ci.,e rirunci sistelnatic qi de a utiiiza eticicnt;tiinpul
cliiriinuat qansele de inscllie spon"
bisnr-rit c'Le l-rabitat extrafamilial, ca
I a acestuia, in colrtrele r'tlbaue sti-
centul sa treac[ de coltul blocului

ate. In aceste cor-rciilii poate fi im-

uneori gl'ave, far'6 ca el sd fi avr-rt
ele qi se ia seama 1a consecinlele

teiti-. Procesului de clezvoltaie a' Ps

:-:i"i;'iit- ri--r.u'iie sale. cu pat'lile sale de .1um
' tini- trebuie sd i se icorde o atenlic d
:I Iea. ietate. Contextul general a1 re'laliilor
I Cunl tural din care face parte adc'li:scen-
cloitrea factor demn cle luat in seami'
'.3 n][rii

.1e
rtrt{:' i'icesta are rndi mult sau
r0eI'eii
[:rine *.labi1it : aclolescentul t''-ebuie
,ti cie
ctr, lat'a ccoLisuri, filesc- si cliscre t'
iogict
sexl-taiitzrte, Eclucafia trebuic si fie
i n-rai c[rii unor imagini clar co
r]-rsLrl -
-r*.,:_ linir5, b5rbat qi femeie, c
cele 'ue sot, sotie, mami, ta
:Dtitl.rl
r-"..;1.
tULll
Prietenul sau Prietena de aoel

pretuieEte cu acevirat' Denigrarer.

adolescent, crprimincl ceea ce acesta
Dritenilor s;Li de caire aIlii echivaleaz[
in ochii adolescentr-r1''ri c'ft
aeE
 devalorizarea sa, tot aga cu.r apdrindu-i el ig.i apfui cle fapt
i:r.op'ia-l
demnitateo sentimentul valorii cil sine. Din acest motiv, .riiicii.
l:a.*te
r propriilor 1or copii, indiferent ctaca
prudenfd, bund intentie sau
mai rdu disimulat, sini pr.i_
sceirt, Lezind ciirect amorul
propriu al adolescentului, care-qi vecle puse sub semnul int;ebdrii
pfiile-i judecali cle valoare, criticile la aclresa prietenilor trebuiepro- ex-
afie pentru a nu trezi ostiiitatea,
j
de a rnai ;apl:ecia obiectiv reali-
iile in care manr-ele se poartd prea
r talii prea atent cu p,rietenele fiiior
lor. Sub masca unor leclii cle concluita, disirnulind sentirnente incon-
qtiente
.de geJozie, astfel de atituclini pun proprii copii in postriri de
inferioritate, lezind adinc amorul p.olriiu si-i inclepiiteaz[ de pdrin.tii
-
prea iscoditori, prea doritori si placi _
sar-r sa-qi aminteascl" de tinerete.
Pericolul este cu atit rnai nlare iu cit experienla cle viald t. tacu-t-ia--
logul mult mai interesant si alr'agdtor clecit al adolesc."t"iui, .*. .u
striduie;te, bijbiind, si se taca apreliat de pa.t..,.r.
Adolescentul nu clevine de ia
urnare a disponibilitdlilor sale int
de adult responsabil, Desigur, nu lrr
pune apuoape cliscr:efionaL, ci un su
tina cont, trl trebuie sa primeasca, aqa cum s,ublintazd P. Menclo,usse,
suficleLrti libertate pentrr,i a i se insufla increderea in sine qi- poriUiti-
tatea exp|imarii chiar si a celcL' mai ascunse ginclur"i, clar, 'in' ac[tasi
titr.p, tlebuie sa.s.e e:i-.rcitc.asulll,a sa astfel c1J presiuni incit d,orinta
de a met'ita ap,robare si t'eprin-re tencl:nte1e gre;ite. Ado1esceltul
nu do-
reqi;e s5 se manifesl.c fata clc ol o atituciine Je autoritate
supe.io.ra, air-
tyie _qi ligidl qi nici tu-t ur,ai cleile ln niitul superior.itdtii abs;Lut; a
acltlltr-rlLri l,spunerile nror:alizatoare, rearnintirea cu fiecare
ocazie ivita
a_ greseliiol sdvirqite, sint resirntite
hetate ca
,,batii la .cap", ,,predicr',. E1 nu mal ,,i se face
r:rora.la" qL faptr-rl, atunci cincl este f
;rgaruza*
rea Llnor ,,rezistenfe interioare(( cu uzul de a
ar:cepta tot ceea cc'vine cl.o la persoana implicatd in relafie, in
ciuda
i;tptului c:r infc.lege lrine, ci este in propr,irl sau interes,'uu- u".Lpta
:rici excesul de solicitudine sau alituclinei gata c1e compromis. Daca se
confrunta cu aclultul o face si pcn'r.ru a-gi-veritica propriiie sale idei,
1:rincipii, opinii, o rzictorie pl'ea Llgoard clescumpdninclir-1i Ei nu doreqte
sa fie decepfionai cle aclult, clar nici sd-1 clecei:fioneze pe acesta, nu pre-
tinde inlelegere ci doar sa fie infeles, Oricib ar pirca cle su;prinzdtor"
spune Jeanne Delais (1963), de niinic nu se teme niai muit acioiescentui
ciecit de parinlii amici. Asta insearnni ci adolescentul vrea (si treilrie)
sa aibd un colaborator, un ,,antrenor social,(, cum ii numeqte Stela Teo-
ciorescu (1974)" Inverstit cu autoritate, prestigiu, competentd,
responsa_
irilitate Ei siguran![ de sine, capabir sH i se ofere ca model acceptat toc-
mai pentm cd nu-i este impus, adultur tlebuie si-i fie in aeelasi timp

336
 prietenul cu experienta cale si-l cdluia sd i sr: poate des-
inieleage ii
tlinui lara teerma cle a fi unilir. Ill tlc'-Duie sA-i itcorcle incleclelea cii
este capabil s[ sc aselnene cu ilclultul irlin ir-isr-iqi scliozitatea, ateniia si
impclt:ur!a c,u cale es Ie tL'atat. tlebuie sir-l cilAuzeascA t[r I s[-i stir:-
beasca inclepenclenta, sa-i risipeasci ueincLeclet'ea in sine (cle cerre su-
fer'6) oferindu-i certituctine si sigr-rlanfa in propriile-i forte si posibiii-
ti.ti. Obselr,alrile repet.ii.,r. :Ltitu.cline:i constarntl de neincreclci'e :,i cic
minimalizare, jignirile, alr-rziiie ofensatoare, ironiiie, pertr-rlba imaginea
cle sine, scal-I niveiul aspiratiiiol si increclelea in sine, impiedici optiu-
niLe de icientificare pozil-iv5 sl valorizarc cie sirre. :\stferl cle aclolescenti
clevin timizi, neincrezdto'ri, cotnplexati, nefericili, clenrisivi, gata oL-icinci
sd ct-u-r'Le compensartii Iacile.
ln cazul ca intre opiniar
antulajului si cea a adolescentr-rlui clesli'r'
sinc cxista cliscrepanla (in sensul cI lipse;te col]ti.r'rna1'ea extet'iia. a
valorii lle c:u.'e ;i-o aloga.), acesta se simtre neinfeles, se izoleiiza sau t'e-
curge la acte c1e bravadd., teribilisme sau opozitie cu orice pt'ef, ln
dorin!:r de a-gi impune punctul de veclere si cle a se viliida in oclrii
tutr-rror. Excesnl de increclere si libertate, plasarea pe uurerii adolescei',.-
tul.ui a unor lesponsabilitati exagelate in numele matulitatii pe care
lt L.ct este cl:rtor s-o aibd, pct cluce cle asemeuee-i la eSec fie cfl u,r1r13le a ati-
utuL tuclinii de suplaaprecier.e cai'e irlplica riscul supclficialitatii cli ceirii-li
clis- trateazd obligalii1e fie ca urma.r'e a prea niultoL. esecuri generate cic-' ne-
concordanta clintre obligatii si posibilitlti. i\rnbele alternative dezolien-
Y.
ase
isse, teazl., pertr-rrbi procesul iclentificalii pozitive solide gi sigr-rre.
biii- Irlici phrinlii Ei nici adolescen{ii nL1 se pot s'rstrage sentin:rent';lr-ri
:iasi cle incertitudine in ceea ce priveqte cLtsutumul c1e inclepcndenfa care tre-
infa bnie ltus in ioc. Prirlii ezita, osciLeazl salt ciali clovadl de inconsec.'ent'i
. cio- nestiincl cit este rezonabil sd ofere, in timp ce adolescentr-tl ia rindul sau
clis- este nelinistit, incapabil sa gtie clar cit se cuvine si revendice flri riscuri,
--o ,
cit va pr-rtea obline in mod real clin ceea ce cere $i mai ales ce sa faca
:vita ctre fapt cr-r Iibertatea ob!inr-rt5. Nu va putea fi rtratat rigicl, dttpi uoi'me
'o9 care nu lin seama de mairiera genelali a relaliilor grupulr-ri social din care
Iace face parte, cle feli-rl raportr-iriior in care cclegii, prietenii, velii, vecinii etc.
izt-
.-ie a se afla cu parinlii ior. Atrtfel, se va perturba, grav procesutr elaborarii unei

.uda
cit mai obiective imagini de si.ne, dezorientindr-r*1. ln acelagi timp trebuie
,rpth finr-rt seama neconteirib ;i c1e particula:itltjle individLrale erle fiec5r",ii
ico adolescent in parte, aduitul angajinclu-se cu migala intr-o muncai de
idei, tatonare ;i adecvare conrtinr-ra la pcsibilitdlile acestuia, urmarinct atit
:'este evitarea situalii1or frustrante care-i pun in imposibilitatea de a-qi ex-
DI'C* prima liber voinfa gi capacitatea c'[e atttocontrol cit qi a celor care-i oferi
ltor, iibertali c1e acliune pe care nu este in stare si ie foiose,ascl in r.aoci
ntui ritil, r'aliona1, coerent gi eficient.
,t tie) Se poate spune c[, pentru a asigura reuEita procesului de trepere
I il (/- c.le 1a copil Ia adolescenL, o importanlI hctdritoare o are maniera in care
ils a- se reugeste realizarea concordanlei ciintre elrpectanleie anturajului qi posi-
a- _
toL- bilitErlile reale ale adolescentul.ui qi de asemenea, corelarea optima a ra-
"irr-rp portului dintre acestea din urmd qi aspiratiile viitorului tlnir"

D.) J

22
- c" 348