'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
R ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

EVOLU+Il iN ·sTRUCTUR.A SOCIAL.A. ~I CRIZ.A SOCIE­

~ TA+II ROM.A.NE~TI L.A. SFIR~ITUL DEOENH LU'.I 9

S011IN ;\flTUI.ESCU

Dincolo de aspectnl sau relativ stabil structura sociala. se•caracteri­

zeaza. si Pi:iJ?­ dc?s.ebita diversitate ~i cornplexitate pe care e ~xprit?a· ~a•
nu poate fi m mei un eaz redusa la structura de clasa ~i cu ­at1t mat puttn
la ~odel~l stalinis~ c': ,,douii. clase ~i O patura" . .Accentul in analiza struc:
turn sociale trebme sa eada pc multltudinea de criterii, de grupun, ca *1
de interese particulare ~i chiar individuale ce se interseeteaza ori se supra­
pun eyi produc conseeinte la nivelul aetiunii sociale, .
O alta caracteristtca a structurii sociale o reprezinti:i. accentuata sa
autonomie in raport cu palierul economic ca ~i cu eel politic al unei socie­
tayi. Fara. a se putea indeparta in mod irevocabil de aceste coordonate,
structura sociaH'L nu este deplin explieabila prin simpla referire la procese
economice (industriahzare, dezvoltarea serviciilor etc.) sau (politice demo­
cratizare, represiune dictatoriala). In mod asemanator, efectele dinamis­
mulni structurii soeiale la. nivelul activitat,i economice !;ii politice nu sint
directe ci mediate prin motivatiile, aspiratiile, conceptiile actorilor soci­
alr, atit ca grupuri cit ~i indivizi.
In perioada postbelica, societatea romaneasca a fost dirijata de un
partid comunist cu ideologie dogmatica, pe drumul unei industrializari
rapide ~i al colectivizarii (in fapt o semietatizare) fortate in agricultura.
In viziunea forului politic condueator marxist­leninist, se aprecia ca socie­
tatea se afla cu aut mai aproape de un obiectiv final propus, cu c'i.t clasa
muncitoare ­ clasa considerata a fi singura sau principala purtatoare a
progresului social ­ este mai numeroasa. In consecinta industrializarea ~i
colectivizarea s­au realizat in mod extensiv, in toate zonele t,a.rii, antre­
nind mase mari de populatie in procesul de mobilitate soeiala, de trecere
de la. statutul social de t,arani sau fii de t,a.rani la eel de muncitori. 1n fapt,
numerosi asa zi*i muncitori i~i' pastrau multe din caracteristicile categori~i
de origine. Procesul de crestere al muncitorimii s­a accentuat ca ritm in
anii de dnpa 1965. Daea in 1956 muncitorii reprezentau 20% din populatia
activa si in 1965 33%, ei ajung in 1977 la peste 50%. In aeeeasi peri­
oada, :p~nderea taranimi~ se _reduce de ~a 6~% la 53% *i la respectiv 31 °(o·
1n acest interval dinamiea mtelectuahtat,11 este foarte redus ascendenta :
%
ponderea ei creste de .la. 11% in 1956 la 14 i~ 1977. Conduca.torii di~ a c~a
perioada ~i t,arii nefimd. cu ade,arat _conv;n~1 ­ se pare ­ de eontrlbutia
pe care o intelectuahtate puternica 11 poate avea in procesul dez­.
volt.A.rii an frinat extinderea invat,runint1:1lui superior ca su:rsa de coti­
. stituire' a unei intelecua.litati numeroase. Dael!. la cresterea lent.a a numaru­

,,VllTORUL SOCIAL", an LXXXII, 5..:.. 6, p. 449 ­ 453, Bucure~U;_ 1989

 SORIN MITULESCU
450

Iui do locuri t:1 facnltrit,i ­ Rom:1n!a s1·idtuindU­S<'1101 una. rldintr1cu.1,tir~cle

ozit,ii in Europa in ce pri,·t!f!!t' nuu~:M'll e Htt~1kn\~ a. o m1~ ~ O(lllht?l'I ­.
!ai ada.ugii.m i,i exodul masiv tie intelectuali ­ f!l deseori dintre _cm mat
valoro~i ­ peste granitele tarii tnregistraf cam de la lnceputul amlo~· '70,
avem imaginea 11ocietil.~ii romanesti la sfir~ih1l deceniului al nou~lca ~ u!1~
cu forte spiritualc diminuate. Dar procesele mentionate nu epuizeaza ruci
pe rlcparte dinamica structurii soeiale din uceasta pPrioadi1. Aspcctelo
calitative sint cu mult mai relevante.
Una dint re conseointcle in planul structurii socialc a fcnomenelor <le
penurie econornica precum *i a accontuarii represiunii birocra Lice o repre­
zint_a afirmarea pe arena aociala a noi grupuri ~i eategorii socia le pc c..1.r.P,
in anii dictaturii eercetarea sociologica a foHt impiodieata ~i.'L le analizeze m
• profunzime. Ne referim la categorii socioprof'esiona le cum ar fi : cache de
conducere la diferite niveluri institutionalc ~i activist! ai partklului, cadre
ale milrtiei ~i ~ecurifftt;;ii, personalul angnjat in servicii pentru pnpulatie.
Prin puterea lor dlscretionara ~i/sau prin posibilitatile lor di' :_i,cccs l~ hunu­
rile rare aceste categorii i~i constituie o sit uatic prosperil, chia~· <~aca 1;rnele
masuri represive concepute de la eel mai inalt nivel atectau ~1 situatia lor
materiala ~i culturala. 'I'otusi, }Josibilitr1t,ile lor de protccue, de con~~rva~·e
~i chiar de proliferare emu cu mult sporitc in raport en cele merlii. ,rrm
pozitra lor favorizati; ca ~i prin profilul lor moral aceste st'gmt•ntc• al~ Jlopu­
Iatiei antrenau societatea pe calea cornptici ~i a rluplicitati}, l\X.t'rc1lmcl in
sehimbul avantajelor de care am amintit un puternic control asupra patu­
rilor sociale inf'erioare.
. f;ii in timp ce in viata de zi cu zi sc afirruau noi rorme de stra.tificare,
in timp ce masa populatiei resimtea tot mai neut prezcnra uoilor catogorii
parazitare in viata socialii, ideologia domiuantii se inrpiluna cu asa zisele
succese obtinute in directia omogenizdrii societatil ro111:"LUP')ti. in ce pri­
ve~t<' miisurilc practice adoptatc, ele mergeau in scnsul omogenizarii
fortatc, dar nurnai pe o anumita zoni"t a atructurii sociale. 0 masi"t impor­
·tauta de populatie tormind imeuscle cozi dintata ruagaziuelor alimentare
l?i fiind supusa sistcmatic privatiunilor de tot felul, alc.:'ttniti"L din muncitori,
intell'etua.li, functionari, ti.'Lrani era impinsa. ci:'Ltre un mod <le viat,i.'t unifor­
mizator. Pentru acc~tia, omogenizarea, generaliza,·ea ,,modelului clasei
muncitcare" Re rcalizeaza. pas cu }Jas, priu mftstnilc <liabolicc luah' 'in rerri­
mul totalitarist. · · "'
1n mocl dcoscbit se avea in vedcre aducerca atiL a muneitorilor si ti.'ti·,i­
tiilor dt ~i a intelcctualilor la conditia de cxcc11tan\,i :rntomati ~i unor
. sarem1 trammise de sus, iar in viata particulara. la o 1rntc­rnicr~ limitare a
ceriut<'lor ~i. la m1iformizare. 1n politica sociali"t nu Re t,inea seaina de· iute­
·_ reRc_l~/pecifi~c ~le _uiferi~clor grupuri *i segmentc din ~:t<l1·1~1 · socicta.t,ii, ue
tra1,1,,.ile acestma, mcercrn<lu­se aducerea tuturor la un nunutor comun. L:\
; sa~<'t du1ia. o. colect_ivizare _fortat.i:'i, ~i _duprt o scurtii, perio:uH de ac,ihnic St'
*i
ag1ta 11lanur1l_c_de sn;lematizare, mcmtc­ ::;ii aducrL pe locuitorii din 1per1iul
rural la ~~ml1(',1a proletara, corn,iderata. a fi modelul ideal al 11nii societii\;i,
_ intr­o i'VJ'.:mne terifia~t~ ~! evident utopic:1. ln fond, in ~patclc su:t,iner!!
. dcmagcg1ce a 0:mog~mz~ru se ascundea, destul do stingaei iut.en\.ia pi.'Lturn
. ?OD?uc_Moare <~e a~~1 ~s1~a _un _co~trol cit µiai strict: a.supra, ri1ilselor, !1e ,L
mst1tm o do_n11_nat,1C\ iug­ur:t ~1 cf1cace aimpra cPlor cc mun<·cS<'. Dar vrocl'­
sele c:.uacter~st1cc <linamismului structurii socia1e din anii.cornunh;mului nu
'•.. . . ·' ' .
 !I

J)O~ fi (•x.'P.l)r~t(' rto.R,r'p~l~' infl\.pt11irN1, politicii de omogenisan' fort3;t­a: .

Priutro pt'O<'<'Sl•l(' t't1:re ·<'xplicli In bunn ni'asuri'L eontradictia. tot mat cv~:
i!l'!l~a· t1111tN' <'t•rlnt<'1!1 tN1le n,lo societl.tt,ii lji ri1spurlsul · ~npmstructurn
oh cm II' est ~· N•l al d I ft•r<•n \,it•rii soeinlo. ·
U:n a~l)t>l.'1 u I .dih•1:P11ti<'rli ignorat, c\\ buna ljt.iin1,a ~i cu fanatiRm ~e
_rat!'(' ~hrh11111•1'\ a fost t'~'~ n I di rt•rpn( ierilor etuiee. Decretrhd ca in R,of!lil.rua.
tm. ex1sta o. in·ob_l('n~it H IH~ \ id1111 lit it(',ilor ~i Ignortnd . s~tisfaccrca _or1cl1.~or
eerinte nle 111mont:~lot· ­ unck amintite ca oxistfnd altele interztse chiar
rii denumire ·­ dirtat,nm nu t'i\.('<•11 n.Ucovrt declt Ril. n.linlrntf'z11 J,Jo'V'inismul,
i-i\ 'aceentuese tensiunile 'interet nice. '
Structurii sociale rristalizn~c in mod deosebit in ultimele decenii ii
rores~1mcl ~i anutnir« pnit·r~l' spoeiric«. Esto vorba de'procPRrle de ~~bili­
tare ~1 autoreprodnoere i;ocia,lii. nadt in 1inil '60 ~i '70 procesele rnobilitare
cunosc o nmploaro deosobitii, nutrenind mase mari de t,a.rani in tranzrtia
catre statutul de muncitor ~i nsigurtnd multor fii de muncitori ~i chiar de
T:~rani necesul 'spn­ fncnltiiti, in deceniul !l lucrurile se schimbi"L din ce in
ee · mai evident. St­agnarea. t'<'onmnici'i., criza profun<Hl. din agriculturi1.,
restrictdile administra.tive deplasarea teritorials, determina · o clitninuare
puternica a mobilitatii, 1n aeeste conditii incep sa devina predominante
procesele de autoreproducere sociala. Aecesul fiilor de nruucitori ~i cu a.tit
mai mult de ta.ran1 la, faC'ul.tati devine tot mai dificil,
Ultimele geueratir de nineret stnt maii mult afectate de contradic­
tia iuternii a, statutului lor social. in comparatic cu parin tii lor agricul­
tori sau muncitori, ei au nmlt mai multa inatructie (10-12 clase fa.ta.
de 4-'i elase re earacterizau generatia anterioara), dar oporrunitiitile de
munca nu le oferi\, decit posibilitatea pastra.rii' statutului social mostenit :
tot, tI"~rani cooperatori sau tot, muncitori. Acesta poate sa constituie pentru
actualele generat ii de t iueri 1111 important motiv 'de frustrare,
Oalitatea tot, mai precara a invli,tamintului de stat; orientat cu pre­
­ eadere c­::i.tre scopnri economice (strtngerea recoltei, 'adunarea de materiale
irecuperabile) si poliffce (lndoctrinare Ideologica, asigurarea' eontrolului
· asnpra tinerilor ), ­afeetaf 'de importantc lipsuri inat~:rialc . face ca aces fa
. sa raspunda. tot rnai putin aspiratiilor publicului sli,u (elevi, familiile aces­
tora). Se dezvolta un ·1nvat,i1;­mint paralel, particular (medita.t,iile) dar ca.re
nu este la. fel de accei:;ibil tutnror pa.turilor sociale. Acea.fita. face ca. treptat
strnctura facult:Ltilor s:L fie foarte put,in asemanMoare cu structura socie­
tat,ii in a.nsambll1. ~ii de int.elect.uali fo~meaza majo~ita.tea stud~nt,ilor
w

la. ma·i toa.te facu.lti1t1le. Prezent.a generat1e de student,1 se ca,racterizeaza.

prin conditii mate1:iale relati'; bm~e acasu.. ~i prin aspir~t·i~ ma.teria.le Ji
cultura.le ridiC'att>, 1ar prPgiH,ll'ra (rn~truct,Ht lor Fi­a rcahzat nu don.r 1h
~coa.la c.i mai ·ales pentru materiile prcvazute' la exarrrenul de a,dm.itere,
in cafu'ul invMumintului llaralel). Fa.miliile aceRtor tineri au fost nm·oite s'a
suporte ·costuri ridicate (zeci de mii de lei) pentru a­i pregMi in vederca.
int;rarii 'Ia facult~1te. Acen,sta a facut ca actua.la generat,ie tinara Sa atlopte
o a.titudine fm1rte criticli, in ra.port cu inva.t,li,mintul, ~i prin inte1'IDediul
acestui~ m primul rind ­ ca fiind princi~aln, poar~ii. a societat,~i descb!sa.
catre tineret ­ in raport c'u intreaga. reaht:ate somala .
. · · MarasJlllul economics­a. manifestat in ultimHani ~i prin reducere'a
op;ortunita.t,iloi' de. g­l~i:re 'hi tm~i Joe de ,mu~ca,.'in s_pe~ial pentru ~~e11,.
Dezechilibrele ·se· ura.nifestau·'pnn: aceea ca tmerllor h se ofereau locun de
 SORIN MlTULESCU

munea pe care ­ in eonditiile eeonomice ~i sociale date ­ nu le putt,au

aecepta. In schimb sectoarele pc care tinerii le vizau cu preeadere ~i le­ar
fi dorit in extensie ­ eultunt, servicii, industrie de virf ­ sufereau de
stagnare cronica.
ln aeeste conditii, nernultumirile t.inerotului sint ample ~i genera­
Iizate in masa acestuia, Tinerii nu pot acceptu nici autarhia ~i ixolarea eco­
nomica ~i culturala Impusa de dictatura. Ei nu g­lsesc nici o forrn:'i de a.
se defula de oprelistile culturale pe care le shut la tot pasul. Ccl mult at.1110:1-
fera stadioanelor le da. unora (totusi putini) dinrre ei sentimcntul de parti­
cipare adeviirata. ~i de exprimare nelngradita. Dar cum conducerea poli­
tica. ~i securitntea reu*isera, in ultima vrerne sa confiste r:;i pirghiile eompo­
titiilor sportive, imprimind fa.lsificiiri ~i declaratii demagogicc, tinerii se
vad treptat izgoniti ~i din aceasta oaza de autenticitate.
Sclnteia revolutiei au produs­o tinerii ~i rniuorita tile ­ segmcntele
de populatio cele mai a,fectatc din pnnct de vedere cultural. Dar revolu­
tia nu ar fi putut Rase declanseze cu adevarat ~i mai ales nu ar fi putut si'l.
Inviuga dac:l nu ar fi intilnit adeziuuen puternieii i,i imediatil a unor cate­
gorii mult mai largi *i in primul rind a muncitorilor,

Perspective ale diuamieii strueturii sneiale

in perieada postrevohtlionarii

1n conditiile postrevolutionare (sau mai bino spus ale continuisrii

revolutiei prin ruijloaee nonviolente ~i pe Iundulul restabilirii garantiilor
constttutionale dernocratice ), priucipalele grupuri participante la revo­
lutie i~i exprirna, mai mult sau mai putin coerent, revendicarile. Dar tre­
buie retinut cit revolutia din 22 decembrie nu a exprimat anterior victo­
riei sale clecit citcva rcvendicari foartc generate ~i nearticulate intre ele.
Pe pancartele purtate de tinerii manifestanti din Timi~oara ~i Bucuresti
s­a inscris, aproape exclusiv, aspiratia catre libertatc si imperativul inde­
partftrii tiranilor. Abia dupa i~pli~irea ac~5tor dezideratc a inceput ~i
se aflit iu curs 1n·oces~l de constientizare a intereselor colective, generate
~i particulare, in functie de care se structureasa cu adevarat ~i principalele
grupuri soci~le, viata so_ciala. . . . . .
Uuul dintre grupurile cele ma, active ~1 care ~1­:n1 expus primii in
mod coerent doleantele au fost atudentii. Ei au sireusit sit impuna o serie
de modificari esentiale in organizarea inYat,il.mintului superior si s­au impus
opiniei publice ca o categoric socialu. demna de stirntL mai ales desolidari­
zindu­se· Ile o serie de manifestari anarhice care tHi.u 1nregistrat in perioada
de dnpft izgonirea dicta,turiL . , . •
. f'lasa muncitoarc, a rftmas atunc1, oarecnm 111 urma 11e planul ren•n­
dicarilor. Uncle diutre masurile luate de Front in folosul general al socie­
tli.tii pare ca. au luat chiar prin surprindere pe muncitori in semml ca et>rin­
t;ele multora dintrc ei nu mergea..u atit de departe (o:c si\ptamina.d~ lucr~
de 5 zile pentrn ni~·te oarcioni C3,J.'C pina nu.detnult t\11 fo:;t ('.homar1 ~I 111Ul\'I
. nici nu au protestat si\: 'dn:1 la lucru ~i dum~oica. ~i in sa.rbatonle legi1le).
Alte lloleaute cum sint celc privind schimbaroa. 111101· cadrn do conduce!c
· compromise in veehiul regirn sa.u care nu s­au l~ucu1­at de simpa.tia. su~lr­
5

donatilor nu au dep~it limitele intreprinderilor. Organizarea unei ade­

varate ~.Ii~ s.indicalese a~a intr­o faza incipient­a aminind; a~t~, "?01;11en­
tul clanflcarn intereselor diferitelor categorii de muncitori. :Ma-l tiM!IU se
va vedea. in ce masum ,,muncitorul produetiv eolectiv" reprezint!i. en a.de.~
virat o entitatc sociula sau a fost doar O abstractie teoret­ici\ cu ftmClll
.ideologic~ convenabile vechiulut regim. . . .
La. inceputul procesului revolutionar t.a,n'l'nimea a maru(e.a,.t,at '}l mm
multa .Paaivitate in exprimarea propriilor interese ~i dorinte de reform~.
1\lasurile care au fost luate in privinta agriculturii nu au fost emana,~1a.
unni curent activ de opinie. Ra.mine ea democratia ce va fi edificat:a. ln
societatea romaneaseasa permita cu adevarat tartmimii sa­~i ex prime nestin­
_gherit aspiratiile.
In fine, intelcctualitatea s­a dovedit etorogens. Ea nu a actionat
in bloc. Desi in eadrul unui recent sondaj de opitlie ea s­a dovedit ala.tm·!
.de studenti, gruparea sociala. cu vederile cele mai radicale, manirestarea e!
pe seena politica ~i sociala. s­a realizat intr­o gama. diversa a. tormelor ~1
intensitatilor : de la. militantismul eel mai activ la refugiul in problems­
tica. strictei specia.lizari pina la apatie, dezinteres ~i chiar dorinta .unora. d.c
a impiedica. schimbarea in continuarc pentru a­~i pa.stra anumite pnvi­
legii (o anume comoditate a vietii ~i mai ales a muncii depuse inL.r­un
sistem care nu va avea nevoie dooit de executanti, eventual aureolau cu
diplome).
1n concluzie, este de asteptat ca. structura socia.1.1 a societatii rorua­
nesti sa. puna in evidenta, in viitorul apropiat, o dinamics deosebit de
.accentuata mai ales in sensul diferentierii ~i diversificarii. Pe planul actiu­
nii politice, aceasta tendinta, chiar da.cii, benefica pinii. la. un punct va tre­
ibui eapotata in interesul societa.t,ii prin mecanisme de dialog ~i consens.