g0tl

fttg^nO

m SUL
monslomnor]
SIMDCLIC
inr^t[u0LuL
lotflo[lesc

UNIVERS
 Gail Kligman

. Voluntap[nrtcu
sprijitrul
Agenliei
Nafionale
pentrustilnia
'i:'i"i.,t,,gi.9itnovnre

cAlu$uL
Transformtrrisimbolicein ritualul
romanesc
TraduceredeLUCIA OFRM SiIOAIIA Ml.l

Cu un cuvint lnaintede MIRCEAELIADE

ReviziaStrinfficedeRADU nAtml
I( AJ.'U KAU IU N

tlri"il"^'&tr'^'!*'-
0h-e4 Loo

GAIL KLIGMAN
Uk! Transformationin RomanianRituat
!*!ylic
@The UniversiryChicagopress,rgzz,
igii
Toatedrepturile asupraacesteiversiuni
Edirurii UNft/ERS
apartin edlturaffi univers
79349Bucuregti,piafa preseiLibere Bucuregti, 2OOO
nr. l.
174

dupi cum ar fi inversiunilecareaparin Cilug. Extinz6ndobser_

vafia la macro-nivel,inversiunileritualepistreazi insagiintegri- VII. CALU$UL$I CINCINALUL'
tatea sistemuluiritual. ca atare,sintagma,,inversiune ritua]r"
dobdndeqte un infeles nearbitrar,specific. Scrutareaatenti a
inversiunilorrituale in Romaniane oferd posibilitateade a
inlelegeci, de fapt, obiceiurile(lor) calendaristice sunt inver-
siuni ritualeale obiceiurilordin ciclul vietii. chiar ritualurilese
inverseazS, gi nu doarcondigiaizolatr-aaciorilorlor.

Noi, comunigtii, care ne conducerndupd con-

cep{ia care atest?lmaterialitatea lumii, luptdm cu
fermitate cu superstifiile, misticismul, curentele
idealiste de gAndire; in acelagi timp, politica de
partid qi de stat, lntreaga viafd socialI sunt bazate
pe respectul pentru credinlele oamenilor, pe
libertateacongtiinfei,pe libertateacultului. [...]
Indiferent de religia lui, fiecare cetdfean[...]
trebuie s6 respectelegile gi sd slujeascdneabdtut
cauzaconstruirii noului sistem socialist.
(N. Ceauqcscu,

#y#,!#::!:i":iti;#
,,8:i;f
,,$ti;i, nu credin metafizica,nici in misticism.Suntmembru
de partid; am fost gi sunt. Cred in gtiinla, care poateinvinge
orice, dar weau si vi povestescceva ce mi s-a intir^nplat
personal.N-am nici un motiv si mu$,p€ffiu cn a6aa fost. Irfro
n@pte,pe la miezulnopfii, am inceputsi audtot felul de muzici
in capul meu; a trebuit si mi a$ez;am cizut. M-am intrebat
daci nu suntbeat.Nu eram![...]" ASainceperelatareadin 1976
a unui birbat care fusese,,luat din Cilug". Degi gi-a exprimat
convingerile putemice cu privire la principiile gtiinlei, este
limpedeci sentimentele lui erau ambivalente.'Aceastilindoiali
reflectil conflictul generatde coexistenfacredingelortradigionale
gi a doctrinelor politice contrare lor, o tensiunerezultatii din
solicitirile industrializS.riigi urbanizirii rapide.
O dafiicu zorii socialismului(d€ciai rnodemizerii)
in Roilreni4
o oconqniepr&minant €rari a inceputdeodatnsi setrarsforme
intr-unaindustriali.,,Rwolufa mocanizirii"a necesitat interferenp
 17 6 Calusul
stafuluiin economie gi o reorganizareconcomitentii a tuturor.,insti-
tu$lor""; cooperativizarea agriculturiia inceputin 1949.Mai re-
I cent, Ceaugescuobserva cd indeplinirea planului cincinal
(1976-1980)..va nurqr transformarea
I
Ronr6nieiintro ari a-
grar-industrial5 unde industriava avea rolul principal" (1975,
p.37) Cu toateac€stea,interesele economice constituienumaiun
I aspoctal releleicomplexea structuriisociale,iar accentuarea dez-
voltirii economicea awt efectulsecundarinevitabilcaracteristic
modemizariiin general:,distrugestructurilede senspreexistente gi
motivalain oricesocietate unde[modemizarea] seinstaleazirapid:,
(Be[ah, l9]0, p.72). Datontil recunoa$terii acestui.,fapt social..,
un 3c99ntfoartepulemica fost plasat,in concurenli"asupraincul-
cirii idmlogieisocio-politiceca mijloc de construirea noi ,,coduri
culqraledeacfiunesociali"(Reuschemeyer, 1976a;Jowitt,1974).
. [n acestpunct este semnificativi distincfiadintreculturi gi
sistemulsocial,deoareceexact lipsa de intbgrarein interiorul
fiecireia gi intre ele determinitensiuneagi conflictul.Cultura
qorespunde la ceeace Geertz,urmindu-lpe Parsons,izoleazA ca
fiind ,,cadrul de credinfe, simboluri expresivegi valori in
termeniicirora fiecareindivid iqi definegtelumea,igi exprimi
sentimentele gi-giemitejudecigile".Un sistemsocialje re6r6 la
,,procesulpermanent de comportareinteractivi" caremodeleazi
s-qucturasociali, cu alte_ cuvinte,,,formape careo ia acfiunea.,
(Geertz,1964,p. 123).Schimbarea rapidi a unuiadintreele(in
cazul Rominiei, a sistemuluisocial) nu-l transformi in mod
necesarsauparalelpe celilalt (celcultural) Prin urrnare,trebuie
sd nepreocupimde felul cumasigurimo tranzigierelativugoarf,
de la comunitate(grup restr6,ns,Gemeinschaffila societatein
ansambluqi o integrarea Gemeinschaftin Gesellschaft,a
'
tradilionaluluiin modern,a zileide ieri in asUziqi in m6ine.s
Aceastaesteo dificultatecritici a Rom6nieimntemporane: ea
nu_$ie ,,cum" si, realiznzssimulhn ,,integrarea logico-sqnantici..
glturaH !t pe cea ,,cauzal-fi:ncfionali"sociata.(SorokfuL1937;
Gee.rtz,19.73,^p145).Rtuca$aactivi in spiritul noii ideologii
socio-politicein conjuncfiecu transformarea concretaurbanizarei,
estemetodape caresepunebaznpentrurealizareaacestei indatoriri
ample. Cu toate aceste4sensurilenoii ideologiise interfereazi
adeseacu s:tucontrazicsensurilesistemuluide ciodinp tradigional.
NecongruenFrezultati estezurpnnsapoate,cel mai bine,'intro
CdlusulSi Cincinalul r77
plArgererostiti deunul dintreinforrarorii javaneamai in verstnai
lui Geertz,afirmAndun lucru la ftl de valabil qi in RomAnia:
,,Astiizi,moart€aesteo probluni politicS"(Geert4 1973,p. 165).
Planurilecincinaleau produs.intr-adev'ar, indusrializareagi moder-
ntzara proiectate.Cenfieleurbaneinfloresctr€ptaL afucand in
ora$elenoi o parte a culturii ferinesti. Dar, in general,formele
r€centede organizaresociali le reflectiipe celeale vielii urbane
(Gesellschaf)zuperficial;viap culturali de profunzimea majori-
tngri locuitorilordin oraqecontinui si fie ,,folcloieff' (Gemein-
schaf).PersistenFaceastaa moduluideviap tradi$omlin mediile
urbaneimplici o anumititensiune ceffebuierezolrati intro mnsurl
suficienti pfltru prevenireainstabilitnfiiseriose sau a rwoltelor
potenFale.
Punctelede incordaredin jurul disputeinou-vechitind si se
aglomerezein jurul a ceeace poatefi desemnatin generalprin
termenii ,,credin,te gi practici religioase":obiceiuri din ciclul
viefii gi calendaristice,vindecare,magie $i ap mai departe.
lzbucnireaacestorconflicte nu estesurprinzitoare,fin6ndcont
de viabilitatea comportamentelor ce le apar foarte pugin ,,ra-
gionale"constructorilorunei societifi carese striduiegtesi atin-
gi o rafionalitateobiectivi. Continuarealor este priviti ca o
povarn.Cu altecuvinte,mentalitatea tradi$onaliesteconsideratiiin
prezsrt mai mult rpgresiyadec6tprogresiv4mai muh disfunc-
fioqli decit func1ionali."
In perspectivaacestorevolupiisubstan;iale,devinen€cesar
si localizim Cilugul intr-un cadrudinamicde referinli. Fiind q5t
ritual, secalificn de h sineca o practicl ,,religioasi" in@modi',
degi esteadinc inridicinafii in riunul vielii agraretradifionale.
Pe de alti parte, anumitecomponenteale Cilugului, dansurile
spectaculoasegi parodiile capitii o exisenli independentiiin
ceeace put€m numi cultura inaftn. Anumite caracteristiciale
ritualului au ajutat la pavareadrumului unei ,,evolulii" unice
at6t anterioare,cit gi in timpul Rom6nieiSocialiste.
Privit din perspectivi strict funcfionali, Cilugul este
disfuncgionalin zilele noastre. Trebuie si insistilm din nou
:Nupra caracterului de ritual de fertilitate qi vindecare al
Cilugului,obiceiproveninddin sudulagraral fnrii. Cu deosebire
in ultimii zr.c&ani, zonaaceastaa cunoscuto maredezvoltarein
E
sensulindustrializiriigi urbanizirii. Acestetendinfe,combinate
r 178 CdluSul
cu necanizareaintensivi,nu le dau oamenilorposibilitateade a
respectacomplet regulile rituale de oprire a lucrului; con-
secinleleunui asemenea act ar fi mai grave decat.,luatuldin
C[lug". Mai mult, agriculturaqi medicinasun!acumcontrolate
de stat gi nu de foile malefiie intangibile.ingrlqimintele qi
irigafiile au redussemnificafiaobligafieide a aqezasare,apd gi
griunfe in centrulcerculuiCilugarilor, doctorii gi asistentele ii
inlocuiescacumpe descAntitoare qi Calugari,a$acI rispunderea
pentrubunistareacomunitdliia trecutin altemiini. Condiliiles-
au schimbat.Cooperativizarea agriculturiia inliturat hotarele
proprietilii individuale,pi.r:itede prezenlaCiluqarilor.in locul
lor, statularegriji deprosperitatea colectivd.'
Daci obiceiulCiluguluiestedisfiurclionalla niveleconomic, nu
qi-a pierdutsensulla alte niveluri,frpt atestatde rlspdndirealui
larga qi continul in sateleMunteniei.Totuqi, Caluqulsau mpi
degrabipracticarea lui a trecutin obscuritate'virtualiin Oltenia.In
modclar,efectele modemiziriisuntcomplicategi diverse.lntegrarea
ritualuluiqi a credinlelorfundamentale asociatecu el in noulsistem
sociala hecesitatdiverseacomodirigi adaptaride ambelepar.tide
dihotomieiGemeinschaf- GesellschaftDe exemplu,decdt si
comparedansulCalugarilorcu cel al Ielelor,o persoanicompara
migcirile lor cu cele ale mai recentelorlocuitoareale cerului:
picioarele lor ,,semiqci la fel ca avioanele".ro Din picate,procesul
schimbariinu e at6tdesimplu,nu sereducedoarla aducerea la zi a
compara,Lilor pentrua fi in ton cu timpul.
lncercirile de a integraritualul in actualitateau urmattrei
modeledebazd,fiecaredintreeledependente deformaCaluqului
tradilional gi de localizareageografici. Astfel, in parteasud-
vestici a teritoriului Cilugului, in judefeleMehedinligi Dolj,
ritualul practicnu mai existi astizi; acolo,Ciluqul aveaforma
,,ceamai puri" qi ritualul era mai arhaic.Totugi,mergdndspre
est,gisim Cilugul bine reprezentat in toati Muntenia,mai ales
in judefulOlt. Aceastaestearia in careintdlnimadesea Mutul gi
dramelerituale.Cel de-altreileamod de incolporareilustreazi
recunoagterea gi apreciereapentru activitatea culturali gi
artistici de masl caredezvolti ,,nivelulcultural [ ..] al omului
nou".rr in acestecazuri, dansurilede mare virnrbzitateale
Cilugarilor s-au separatcompletde obicei;interpretarea lor se
limiteazala sceni.
CdluSulSi Cincinalul t79
Dati fiind dificultateade a reconcilia.,ideologiile"opuseale
culturilor rurali gi urbani, estenecesarsi privim cu atenfiece
se spunegi ce se face. Pentruci ceeace spunecinevanu se
coreleazi neapirat cu ceea ce face, se int0mpli adeseaca
.,acfiuneasi vorbeasclmai tare decit cuvintele".Ambivalenla
exprimatide interlocutorulnostru,adeptfermal qtiinlei,esteun
semnalexemplar.Evident,conflictul necesiti scrutareatentS,
mai alesin domeniulcredin{elor.Trebuiesi notim cuvintelelui
Needham:,,Un etnografnu ar trebui si descrieniciodati afir-
mafiile unei populalii ca reprezentdnd acesteiapAni
credin,tele
cAndnu se asiguri gi poate
'Needham,demonstra c[ indivizii in chestiune
credceeace s[un" 1972,p.20;.'2 AvAndin minte
acestavertisment. putemobservaacumCilugul in contextcon-
temporan.DeoareceCilugul se centreaziin jurul morlii gi al
illviarii, poateci ar fi mai potrivit s5-i accentuimlaturapozitivi;
prin urmare,il vom privi int6i in cea mai clari modalitatede
transmitere qi apoiin formavie manifestd.
Am consemnatin capitolul desprevindecarearituaH cn i'n
anumitezone,in principalin judelulMehedin$,Caluqulseperforma
numaidaci cinevaeraposedatgi aveanevoiede vindecare. AcunL
desigur,tratamentulmedicale asiguratdedoctori.Av:andin vedere
funclionalitatearestrfnsi a obiceiuluiin ac€asti regiune,ca 5i
sarciniledeplancincinal,Cilupl practica dispdrut.Sedaucu ufu-
rinln o seriede .,explica1ii"pragmaticecu privire la soartaCilu-
qutiri.O anumiti logici spuneci firelede inalti tensiune9i electri-
citateaimpiedici saumicar ingreuneazicirculaliaIelelorin timpul
noplii. ln consecin!4oameniinu mai suttt,,lua[i" qi dacnnimeru1u
mai esteposedat, Cilugulnu maiareloc (Pop,1970,pp.217-218).
Alfi sunfdepirere cd nu mai existnpehq unul dinte ingredientele
esenlialeale iurei. Firi el, tratamentulnu ar fi eficie,lrt.O bltrenl
rem;ca simpluci: ,,Nu s-amai linut Cdlugulde c6nds-affiin1at
partidul."
-
Oarepentruci ,,nuse vede",Cdlugul,,s-auitat"? Careeste
statutullui in sistemulparticularde credinleal oamenilor?La
prima vedere,pare o intrebareartificiali, academici:nu mai
iunt niciieri grupuri de Ciluqari; oamenii,mai alesfemeile,se
duc qi muncescla cAmp.Lu6nd toate acesteain considerare,
pare rezonabilsi conchidemci obiceiul a fo$ ,,inqropat"
definitiv. Dar lucrurile nu sunt a$a cum par. Cilitorind cu
 18 0 Calusul
judeful Mehedinliin timpul Rusaliilor,ne-amoprit
Tayn^aprin
la intimplarepentrua intervievape nepregititelucritorii de pe
cimp. Cum se simleaulucrind la cAmppentruC.A.p.intr-o^zi
c6nd,conformobiceiuluiCilugului, muncaera interzisl?Spre
surprindereanoastri. majoritatea oamenilor purtau disiret
usturoila cingdtoare,plantaprofilactici prescriji ritual pentru
15ut la care ei, incilcdnd interdicfia,erau expugi.Teamade
boali qi de ,,luatul din Cilug" persisti. Ceeace inainte era
afirmat_ public esteacum recunoscut in particular.S-a reugito
acomodare calmi gi adecvatiIa imprejuririleexterne.
Un bdiat de cincisprezece ani ne-a prezentato versiune
interesantia acesteiajustaripracticeimplicdnddeasemenea qi o
diferengiere contextuald. El treia 9i lucra la orag,deqifamilia-era
dg lg farn S-aint6mplatsi-qi vizitezepirinfii deRusaliigi purta
gi el usturoi la cingitoare.Pentruel era de neconcepuf si nu
poarteusturoi cdt timp era in sat; dar la fel de incredibili se
pdreasi poarteusturoila oraq.(Ne-adeclaratci nu i-a trecut
niciodatiprin mintesd poarteusturoila orag.Ficea o distinclie
cognitivi intrepurtirile cuvenitein satgi celedin orag.)
Credingeletradiponaleasociatecu posedareagi-boala sunt
persistente injudeleleDglj SiMehedinli,undesemnificafia vindecnrii
fusesemaipronunfati.Totugi,smpul ritual nu eftrunfde fimitatin
Dolj ca in Mehedin$,in primuljude!jucdndu-seCdlugulchiardaci
nu avealoc nici o imbolnivire.Vntafulfoloseacioculpenru scopuri
dar gi comice. Ca reanltat"in Dolj esteposibiisnmaiap'ar5,
ocazional,cetede Cilugan. Noroculmeu a fost ci h 1926:rnai
yulte grupuri{e _Caluqan au mersla Craiov4judepl Dolj, undeau
dansatpe strazi.citugam suntbineraspletippentnreforuiilor, deci
o asemeNrq! cilitorie e rentabili din punct de vedereeconomrc
Cftfiandu-iry Citugq ln Crarov4amintrebatla prafndacaau fost
vuuF. ,,Bineinples!Au luat-ope-acoloacumweozeceminute.Dar
de-ce? A.u.Fp. cinevabolrnvl'in ciudafaptuluic6 obiceiulqi, cu
at6t mai pupin,vindecarease mai vid rareori astizi, inrebarea
noastrigribita a determinato referirespontanigi naturali la boala
pe care numai Cilugani o pot vindeca.Alfel, de ce i-ar ciuta
crneva?credinlarezist4chiar dacapracticareacurenti a ritualului
a i,ncetat.
in mod.similar,intr-un sat, de Rusalii (tot in judelul Dolj), o
^
femeie m-a informatci o frti fuseseluati din Calirg.gntuziasmut
(ldluyl Si Cincinalul l8l
meu imediata fost rapid spulberat.Pentrusiteni. de c6ndtoli 5i
toateplecaserila oraq-la fel frcuseraqi Calugarii.$i de ac€eao
trimiseseriacolope.nefericita victimi. Fusese dusi la ora5,.,aculn
au Cilugari acolo".'' Acestaesteun caz interesantde mobilitate
infeleasaca posibilnujlocde acomodare la un mediuin schimbare
rapida.Si notim cd noul qi vechiulsuntdoarpar,tialintegrate:in
ochii unora.vrndecitoriitradi$onali,Caluqarii,gi-aumutat,,plzlc-
ticile" la oraq. Astfel, fata suferindi trebuia transportatiacolo
pentp a-i vedeapeei qi nu pemediciidin spitale.
In ciuda campanieioficialeactivece aver1jzrazici practicile
magiceqi vindeciriletradigionale punin pericolsinitateaoamenilor,
acestepractici rimin totuqi .,incercate qi adwirate". ln sinealor,
prima ioialitatea oameniio.estecea fap de tradilie.'oMedicina
moderni este priviti cu scepticisrqdesi se profiti imediatde
avantajeleofente de aceasta.Utrlizareapublici a serviciilor
nredicalemarchazAo ,,acceptare a ordinii publice,indiferentde
credinlele (Rappaport,
particulare" 1974,p.34).'' Dar,din candin
cind, cuvinteleexpunfragilitateaacliunilor,revelAndastfelcdt de
pu,urconsistentiesterelaliadintre,,ideologiile"publicd5i privati.
La nivel public, integrareapoatepirea completa"dar in particular
nu esteaga.O exemplificare deosebit degriitoarea acestuifapt s-a
produsin timpul unui interviucu trei Craile^careexperimentaseri
ultima posedare in umri cu qaisprezece ani In"attiicareurmaseri,
fusesedtoatela doctorpentrudiferitemotive.In prezentlucrazA
toate trei la C.A.P. A fost necasarsd fie ingtiintatedinaintede
venireamea.Dupi aceea" mi-auspusci fuseserlsperiate, pentruca
nu puteaexistadecit un singurmotiv pentrucarevenisernde la o
distantiatAtdemaresi le vad.Evident,cinevadin StateleUniteera
bolrnv qi scopulmeu eftt si iau cu mine Ciluarii pini acolo,
pentru a vindecapersoanabolnavi. Doreausi mearg4 d.. !t
prmcupausi nu fiu jiguti de intoarcerealor grabiti inapoi in
judegulMehedur{r. Aveaufamilii qi mpii gi sperauci le voi inplege.
Comuna lor, Grui4 e modemi gi atractiyi gi deloc inlati.
Rezultateleplanului cincinal sunt evidente.In condiliileac,este4
presupunerea pe €re acestefemeiau ficuto in lqlaturecu scopul
veniriimeleestedestulde gocanta.Eadezninteincrederea solidi in
avantajelemedicineimodeme.Ia ruvelpublic,avemtoaleindicaliile
ci efecteleschimbariisuntpromititoare;vechilementalitiiliau fost
 t82 CdluSul
eradicate.Cu toateaceste4tradifiaadAncinculcatidin spateleLu:ror
asenrenqr afirmafi prennti rezistenfdla nou.
De ce persisti acestecredintetradifionalec6nd Calugariiau
dispnrutiar ingrijirea medicali esteasigurati de sat? Condifile
socioeconomice au fost drastictransformate; la fel qi Calugul,aflat
pe cale de dispariliein aceasti regiune.Un medic,membrude
parti{ referindu-sela ritual,afirmaci: ,,Rolulterapeuticocupddoar
un locmic ai estedelmportanfn s@undari"(Ghenea" 1957,p.24I).
Daci a5astaulucrurile,cumpoatefi explicatacontinuarea credinlei,
reprezent6nd" desigur,mult maimult docdto amintirenosalgica?
^i,ispunsulpoat€fi dat de diferenfafundamentala ^dintrein-
tereselede fond aLeGemeinschofiSi ale GesellschaftIn ultim4
sfuitateagi boalasuntdefinitegi explicatein termeniideologicimai
degnbedec6tcosmologici. Pentrua-l citapeReneeFox:
,,N€end cn origineagi sensulbolii au cevade-aface cu
supranaturalulsausunt inerentmisterioase, medicinamoderni
nu fi.rmizeazinici o legitirnareocurenleiunor asemenea pro-
blemede sensgi nici un mod institufionalizatde a le aborda.
Exactdatoritnorientirii ei esenfialgtiinfifice,neoferi explicalii
numaipentru,,cum"esteboala;darnu recunoagte, nu dezviluie
saunu rdspunde
explicitla innebarea,de ce" ne-amirnbolnivit,
caresepuneinevitabil. (1976,p.777\"
Datoriti acesteilipsede atenlieacordateintreblrii .,dece?"
se explici persistenfaClluqului in mintea multor romini.
Eficienfa moderndare merite fenomenale,dar nu ne satisface
intotdeauna dorinlade rdspunsuripomprehensibile, carepot sau
nu si fie qtiinfific verificabile.'oPe de alti parte, sistemul
simbolicde legituri strdnsintrelesuteal Cilugului, prezintdun
mod coere,nt de a da sensdilemelorexisten$aleale vielii gi moqtii,
sdnit5lii gi bolii. ,,Coerenta"aceastaeite adeseauniU.it5O.i
complexitatea crescfurdigi,,desvrijirea"viegiiindustrializate qi
mecanizate. Rispunzulpublic deschisla modemizare in sud-vestul
Romdnieisubliniazi progresulsocio-economic; totugi, aceste
cuceriri foarte evoluateau neglijat aspectulcrucial al viefii:
sensulei.17Cilugul nu a ficut-o gi nu o face; continuaiea
credin,teiesterispunsul particularla aceastichestiune.
Agacums-ademonstrat mai sus,formarestrinsi a ritualului in
judeleleMehedint'qi Dolj nu selasi ugorincorporatica spectacol
t_
CdluSu[ Si Cincinalul 183
complexin societatea contemporand. Scopulmanifestal Calugului
eralegatdepdstrarea sinitilii, aceasta fiind necesarlsupravieluirii.
Dal o dati cu modernizarea statulia loculnaturiiin reglementarea
strpraviefuirii.Ca alare-practicaa disparut.Firttr remarca:,,atunci
c6nd credinlain validitategi adevir rlm6ne, dar estepup^asub
semnul intrebiriiadecvare4 ritualulva muri" (1967,p. 205).'"
Cdluqulnu a muritin Muntenia;dimpotriva,estelarg rispindit
in sateleacesteizoneintensindustrializate. Industrializarearrua
pus sub semnulintrebirii adecvarearitualului. Anumite carac-
teristici intrinseciale formei Ciluqului tradilional in aceasti
regiune.scenetele rituale ale Mutului qi migcirile coregrafice
mai spectaculoase sunt deschiseschimbirii. O diminuarea
accentuluipe elementele ritualepure,combinatdcu dezvoltarea
puternici a potenfialuluidramaticpermito mutafieperceptibili
de la ritual la spectacular.''Contradicfiiledintre tradilionalgi
modcmsuntaparentmediategi rezolvatedetransformiricareadmit
coexistenla vechiuluicu noul.Aceastiopfiunetransformafionali
asigurdviabilitateacontinuia Cilugului.
Transformareacea mai profundi se referi la domeniul
puterii supreme.in Ottenia(tUehAinf, Dolj etc.),vitafirl exercita
acestprerogativ,manipuldnd putereain diversescopuri.Unadin
metodelefolosite de el era mAnuireaciocului, constituindo
metafori a poten.tei gi vitalitSlii.Puteafi folositsimultanpentru
a speria femeilegi copiii gi pentru a le acorda sinatate gi
fertilitate(cind era cazul).De asemenea, era utilizat pentrua
inducetransa,adici moarteatemporar5, in scopulregeneririi.
Dar ciocul.ca qi ritualulde vindecarela careajuta,esteprea
esotericpentru intelegereacontemporani.Vindecareaesteinci
de actualitate;in alte per,h, a fost transformati in parodiile
morlii qi invierii. Simbolismulvielii qi al mo4ii din vindecare
estedoarpufin mai indepirtat.Prin urmare,in Muntenia,Mutul
estedelinitorul puterii. .,Baghetalui magicd"estefalusul roqu
din lemn,manifestare metonimicia potenfeigi vitafitnfii. Ca qi
ciocul,falusulpoatefi folosit pentrua speriafemeilegi copiii,
asigurAndu-le in acelagitimp gi bunistarea;folosirealui de cltre
neprivilegiafi(Cdluqariiin timpul Rusaliilor)duce la moarte,
situaliecarepoatefi redresatinumaide putereasacri, falici a
Mutului. Parodiamorfii qi invierii e gustati ca un spectacolal
riscului. Magia a devenit arti. Ca atare, s-a transformatin
184 CdluSul CriluSul ;i Cincinalul t85

materia unui spectacol public in loc si ramini apanajul unei expresiea capacitifii creatoarea poporylui gi o legituri intre
performdri izolate. Este un fapt indispensabil,avind in vedere trecutqi prezent."(Gencev.1976^p.120)-'
orientareaspre consuma societilii moderne.
Cu toate acestea.in virtutea asocierilor simbolice, CiluEul ApreciereaCilugului ca formi de arta ii legitimeazi persistenfa.
rS.mAnetot Cilug. Asocialiile simbolice dintre cele doui forme Forma dramaticd le pennite sI rationalizeze mesajul celor care
debaz6,ale Cdlugului sunt aritate in figura aliturati. doresc sau au nevoie s-o face. Peacocksublinia ci ,,pretinz6ndcd
artia nu este purtitoarea unui mesaj social [...] artistul poa.temiri
Vitaf Mut gradul de acceptareal mesajului social pe care arta" de fapt, il
Y J contine" (1968, p. 2a:). Multitudineasimbolurilor gi a acfiunilor
Cioc Falus
simbpliceestefoarte eficienti, servindmai multe scopuri.
(maafirl a,vitalitnfti,porer.leO (rne{oimie ayital iL[(i porenlci) In felul acesta, aproape oricine va nega credinfa in mod
= Fertilitate/Sitndtate
Trarstr/Vindecare ParcdiairMerii = FertilitateiSiturltate
public. Gradul de credinli (angajati, ambivalenti, inexistenti) e
temperat de variabile de vdrsti, statut gi educafie: cei mai
betrani ar putea pur gi simplu refuza si munceasci, indiferent de
Procesultransformirii a determinatCilugul .,Mutului" si consecinfe.in vremece foarte mulli tingri ^cunoscritualul doar ca
rispundi idiosincraziilorsocietilii contemporane in timp ce-qi pe o suisi excelenti de divertisrirent.2rinci o dati, sfatul lui
pistla identitatea esenfiali,propriarafiunedea fi. Needham tulburl suprafap aparenfelor. Nimeni nu crede in
In-capitolut[V, am aritat cd pieselesecentreazipemomentele aceastl tradilie veche, in ,,misticism": toati lumea crede in
crucialeale vielii: moartea,sexualitatea, munca(qi diviziunile qtiinfn.Dar [...] oameniiinci igi mai dau copiii C[lugarilor, ,,si-i
ei), schimburileeconomice.Confruntindaspectete de bazaale joace"; inci mai poarti usturoi gi pelin la briu: femeilecumpiri
vielii, expun6ndu-le gijucdndu-se cu ele,devineposibili infelegerea sau furi usturoi, pe care il pistreazi pentru leacuri. In 1976, in
qi stipinirea lor, fie gi numai temporar.Durata limiiati este diminea(a de Rusalii, o familie de la orag gi-a botezat copilul.
asiguratii de incadrarea evenimentelorin ritual: .Activitatea Mai tdrziu, au venit in sat la rude, si sirbitoreasci. De
socraliesteprezentat4<<cu susulin josr" (Godelier,1977,p. 60),
-farsele asemenqr,au trimis gi dupi un Ciluqar si le joace copilul, ca
pregitind scenapentruinversiunilesimbolice.Faptul -nouci pentru o dubli asigurare. Un gofer de camion al cooperativeia
dramaticeapar ca scere intr-un ritual pune din problema oprit in rnijlocul satului qi i-a rugat pe Cilugari si joace in fap
credinlgi DeoareceCilugul ingn qe performeazi,ambivalenp maqinii, pentru a fi ferit de accidente. Procedind astfel, el a
asociati cu credinfaapareqi mai evidenti. incorporat tehnologia moderni in sistemul tradilional, un caz de
La un anumit nivel, nimeni .,nu crede"in ritual. Lipsa de adaptare inversd. Industrializarea gi mecanizarea s-au petrecut
credinln.exprimata public esteo concesiefrcuti noii idmlogii so- rapid. fbri si lase timp ,,pentru continuitate, pentru stabilirea
cle.politice.[a urma urmei,teatrulesteformatrpicade arti-com- orientirii - intr-un cuvint, pentru identitate" (Bella, 1970,
plexi gi divertisment.(Dupncum:rccentuam anterior,factoruldiver- p. 67) Acest fapt reiesecu clalitate dintr-o evalu^area cuvintelor
tismentnu trebuiesubapreciat.) Planificirileculturaleafirmi cI: oamenilor in raport cu ceea ce ei fac de fapt. In acegti ani de
intensd transformare socio-economici, credinla intr-o ideologie
.,,Nivelulridicatal gustuluiartistica atrasdupasineo nou6 sau alta este,in cel mai bun caz, ambivalenti.
evaluarea acestorscenenon-ritualedin obicei.careaveauchiar Indiferent de forma lui tradilonal4 Cdlugul ^s.ereferi la gi apoi
gi in formatradifonalafuncgiaunuispectacol. Aceastaducela o remediazi incdcnrife din comportamenhrlutnan." ,,Posedarea"sau
reevaluarea obiceiuluigi a acliunilorlui rituale.Obiceiul pedeapsacorporali din parodiile pe tema moqni gi invierii duc la
stAmegeinteres,ca partea mogtbnirii
-e|al6ndculturale.continindun excludereacelui vinovat din societate.Excluderea este un tip de
element.profund enioponalgi frumuseleiirtrinseci. moarte. Revenirea la via[6 presupune sexualitate4 chiar daci
As€menimogteniriiculturale,in gorcral, este-considerato transgresiuneainsa5icare a cavzalboala nu esteneapirat de naturd
186 Cdlusul
sexuali. Revigorarea fo4elor vitale,necesaItin situaliilede boali
sau ,,m@rte"esteprodusi de o probdcontrolatdsocial,realizatit
prin intennediulaluziilor sexuale.Pentru vindecare,potenlialul
sexualitiliie deghizat(cioc.steag);in parodii,esteexpusaproapepe
frfa (frlus). Cu un obiectsaucelalalt.Caluqulamrrtegt€umanitafii
deesenpFiinfet,desexualitate, viataqi moarte.
Careestelocul unor asemenea preocupiriin viziuneaGesell-
schafi-uluisocialist?Cel de-altreileamod de manifestare a Calu-
Euluiin prezentne ajuti si clarificamchestiunea. in acestcaz, se
recunoaEte Cilugul c:l o ,,expresie.a tot ceeace esteplin de viap qi
liber'ate"(Ghene41957,p. 241).Inacestscop,dansurile Cdluqului
au fost separatecompletde mediullor ritual gi suntperformatepe
sceni ca divertisment.Dansurileau dobAndito identitateproprie,
reprezentindvitalitateaesteticinalionali Aproapefiecareansam-
blu profesionistsauarnatordin RomAnia areversiunealui deCiluq,
subliniindcelemaidinamicegi acrobatice miqcdrialedansului.
De fupt, urcitretrCaluguluipe s^ceiri precedearticulareaformali
a ideologieiculturalea partidului.In 1935.ceatade Caluqdin satul
Pidure$,judelul ArgeEqparticipat la Festivalulde DansPopular
Intemafionaldin londra.- De atunci,procesulde izolarea aspec-
telor spectacularede cele rituale a fost continuu qi constant
(Gurchescu,1969;Pop,1976;KligmarL1977).Punchrllui culrni-
nant este demonstratde Festivalulanual al Caluguluilinut in
Slatin4judelul Olt. Cetelede Caluqdin judeteleinconjurltoarese
aduni acolopentrua seintreceintr-o competi[eorganizat6 dedans
cilugaresc.Evenimentulse desfrgoarila locul potrivit in Slatina.
Slatinaesteun modelde progressocialist.In mai pufrndeze,r.& ani,
s-atransformatintr-unoragmodenr" infloritor.
Festivalul Cilugului reprezinti un model similar de trans-
formare.Din interesulde a primi aprecieriesteticeqi artistice,
ritualul sacrua fost larcizatintr-un simplu spectacolde dansuri.
Singureleelemente ritualepistra&, clopofii Eiplnteniidansatorilor.
ac*errtugazA ritnul hipnotic gi intensitateadansului in orice
conter<t.24Privindu-ipe'Cilugari pe sceni, spectatoriinu mai sunt
participan$;in schimb,sunt observatoride la distanp.Detaqarea
intrinsea a rolului de spectatorpermit€,,o a.firmaregenerali a
valorilorgiacliunilorumaire,darnu a celorcaresedesfig&raaici gi
acuqr,intr-uncontextspecific".(Firth,1967,p. 205).
In modulaceqla,o noui ,,religie",chiardacl estecamuflat5,
capiti prozelili." Mesajul ei prosl[veqteviafa, vitalitatea,
progresul.Acesteidealurisuntaritate tuturorca fintepotenfiale.
CdlusulSi Cincinalul 187
.,Prinritmul perfectal dansurilor,prin mi$cirilelor viguroasece
insufli forla gi birbilie, Cdluqariiexprirni aprecierea oamenilor
pentrufrumos,munci qi viafi." Totugi,aceastiafirmatieconlineo
eroarelatenti pentrucare.,ra{ionalitatea" occidentaliestela fel
de vinovati ca qi ideologiasocialisti.Viafa a devenitun ideal,
nu o realitateprezentigi o experientd semnificativi,a devenitun
scopde atinsin viitor. Esteinteresant ci Marx insugia scrisci
,,viatanu este determinati de conqtiinfa, ci conqtiinfade viafa"
(1e70.p 47)
Concomitentcu industrializarea,relaliile socialeau fost
treptat inliturate din modul de producfie.Aceasti distan!5se
reflecti qi in tirAmul artistic.Ciluqul a fost separatdecontextul
sdude relafii gi interacliunisociale.Din punctde vedereistoric,
producfiasociali a fost responsabilitatea majori a birbalilor.
Laiciz6ndritualul, Cilugul, bnrbagriau preluatgi pozilia femeilor,
negdnduJe acestorao partedin rostullor. Femeilesuntcelecare
mentinin modtradilionalcontactulcu cei morfi, facilitind astfel
continuitateaqi coerenfaviegii.Dar Cilugul de pe scendneagi
moartea,gtergind-osimbolic din sfera vizibilului. Migclrile
viguroaseale dansatoriloraccentueazd doarelementulmasculin,
iar putereamasculiniesteun simbolal vielii moderne.Gesell-
schaft-uldepindeevidentdedominagia masculini;progresuleste
o consecinfia viefii, nu a mo4ii. Aici, intuilia lui Webercu privire
la ciutarearelevanfei morfii decitre Tolstoiestesemnificativi:
,,Pentruomul civilizat, moarteanu are nici un sens.Nu
are nici unul pentruci viafa individuali a insuluicivilizat,
plasatintr-un infinit (progres),in acordcu sensulei propriu
iminent, nu ar trebui si se sfrrqeascdniciodati; pentru ci
existi intotdeaunaun pas mai departepentru cel inscris pe
caleaprogresului." (1946,pp. I 39-140)
Moartea reprezinti contrariul progresului;astfel, trebuie
epuratidin existenli.
Totuqi, oricit de putemic ar fi efortul de a o face,
,,rationalitatea"gi .,intelectuahzard'nu pot eradica problema
fundamentalia mor.tri.In acestpunct,,,potrivirea"dintreagteptirile
asigurateprin ideologieqi realitateafizicd se destrarni.Intenpde
ideologieipot fi bune,dar nu sunt deshrlde bune.Prin urmare,
credintain structuradeadAncime a CiluquluipersistS;nu existi nici
un substitutadecvatpentrusensulrevelatde ea.Cilugariidanseazn
t88 CdluSul

ircum pe sceni din diversemotive, satisfrcfiade a dansabine

dansuri complicate nefiind ultimul dintre ele. Dexteritatea
dansatoriloresterecunoscutigi rdsplititn oficial. Totugi,aceastn
satisfac$enu parc a fi un motiv suficient.Ilustrlm constatarea cu
faptd cn din celedouazecideformaliideCdluqaricareauparticipat
la festivalulCilugului din 1976,doarpatru erauansaqbluristrict
artistice,cire nu daruaseriniciodati in contextritual. h afari de
unul,toatecelelalte(cincisprezece cete)jucaserdqi in satelelor cu o
saptimAniinainte,deRusalii.
Fluiditateamigcarii Cilugarilor intre sat gi sceni reflecti o ILUSTRATII
lupti mereuprezerftSde a da un sensexpprienfei,de a integra
culturiledrnGemeinschaft SiGesellschaftIn privinlaceluide-al
doileatermen,sepoateargumenta ci jocul Ciluqului estedisfunc-
fional, cel pufn la nivel economic.Dar estefaptul adevdratgi la
nivel socio-psihologic? (Geertz, 1964,p. l4l) subliniazdcd:
,,omul are nevoie sd trdiascd intr-o lume cireia ii poateatribui
sensgi semnificafie.Nevoia aceastaesteadeseadivergenti fafi
deceaconcurenti,dea men$neo organizare socialifunc1ionali."[n
Rom6ni4 ca gi in alte regimurice-giclidesc un sisternnou, ,,se
presupuneci o consecinlSa consruirii noului sistem politic,
econqnicAi socialva fi aparifa unei culturi noi gi congruente cu
acestia"(Jowitt,1974,p. I 186).Naturaderivativia acesteiabordiri
a transformirii culturales-a doveditproblematici.Mai departe,
Jowinnoteazici ,in wemece regimula reugitcu destulsuccesin
incercirile de a spori educaliagi abilitnfle multor indivizi, schim-
birile corespondente a$t€ptatein privinlaorganiziriiculturalenu s-
au p€trecutin manieraconsistentisair pe scaralargi la care se
speraci vor avqrloc" (Jowitq1974,p.I186).Astnzisefacajustiri
de arnbelepar,ti.Statul drctffizilun lucru, tradipa altul. Aga cum
mi-a relatatun medicde Fra, un om s-a imbolnivit de Rusalii.
Ne$tiindo€ct in ce sd mai creadi"a apeh la toatetrei forple:
prmtul, doctorul6i Cilugarii.A,qaarati incercarea disperatia unui
omdea reconciliadoui realititi coodst€nte in seolul )O(.
Clutareasemnificaprlor eite o preocupare nestinsia inimii gi
mingiiomeneqti. Religiaqi ritualul ne oferi simbolicrispunsuri
coerente,indiferentde adevirul rafional,gtiinfific. Persistenlalor
neintrerupti ia in ris inabilitateaideologieisocio-politicede a
ingropa moarteao datil pentru totdeaunaincercdndastfel sI
rezolveanxietateaexistenfiali. Religia qi ritualul reuqescacolo
unde modemizara Si secularizareaegueazi: ele stipAnesco
realitatecare,de fapt, nu poatefi stapAnitn.