CINE A CA$TIGAT RAZBOIUL RECE? Occidentul, ba bine ci nu! $i daci totu;i au invins corrrunistii?...

Nu esteposibili nici o manipulare fhra cunoagterea perfecti (intelectuali,psihologicl qiempatici) a grupului care trebuie subminat gi a membrilor sii. Aceasta,impreuni cu priceperea ;i stipAnirea tehnicilor de manipulare, permite si se asigurecredibilttateaa ceeace se si sedeade crezut. doreste

TTOLI(.OF'F
in tar[! cemerge bine totceea Discreditati ilegale! in actiuni conduc6torii Implicati supuneti-i dispretului! reputatia, Subminati-le discordia intre cetiteni! $[spAnditi petinericontra betrAnilor! IntarAtati-i Ridicu hzairtraditiile!

VII\DIMIR

scopuri: wm[reEte Acliunea subversiv[ fiei -s[demo s[dezintegreze vtzatiqi nafiunea ruhzeze care oconstituie; grup[rile -s[discrediteze qipe aplr[torii, autoritatea, precum qi notabilit[file sale; funcfionarii -s[neutralizeze orice masele aimpiedica pentru $abilite, infavoarea ordinii intervenlie spontanl general[ a non-violent[ cucerirea inmomentul ales pentru
puterii decitreomicirninnritetp
ISE{973-8203-40-6

lllllllll ililil|liltilililil

ASCUIIAM ATIINCI C[ \'RIM GIASUT P0P0RIILUI, Cltltl SPIN NOl TOATA ARTARAZBOIULUI SE BAZEAZAPE 0NSELATORIE

;l-r

VIADIMIRVOLKOFF

TruTIATDE
DEZNF'ORMARE
De la CalulTroian la Internet

Traducerea: MIHNEA COLUMBEANU

CnprrolurI

DEANFORMAREA SI EUL

'foatA arta razboiului se bazeazipe inselatorie' SunTi de a facesi se creadd' Toati afta politicii esteaceea Machiavelli Omul e clidit asffelincAtfictiunite.ii lac.o imprgsig adevdrul' decit puternici mai Erasmus ceeace vor sd audd' Sprrnef-le Lenin

Mi se intAmplaadeseasa tin conferinfedespre dezinformare. Am vorbit in nenumirate cluburi filantropice,precum si in fata AsociaFeifilosofilor cregtini, la Saint-Cyrgi la Saint-Cyr au Mont-Dore, pentru jandarmi, marinari, zian;tt, politisti, aviatori,oamenipolitici .sichiar la $coalasuperioari de razboi (pe care nu mai trebuie s-onumim asffel,pentru ci a fost re botezalA Colegiul interarme de apirare, ceeace este deja un semncomplicedin ochi al dezinformatorului). Or; de cum trecem la etaparispunsurilor la inffebiri, intotdeaunase gisegte cAteun gmecher- profesorsau colonelcare si se ridice si si-mi spuni: - Foarte bine, domnule,ne.aticonvins.Dar cine ne dovede;te ci nu dezinformatisi dumneavoastri? $Asete. Intrebarea este paradoxali dar legitimi gi, de asti dati, am impresia ci, ar fi mai bine si rispund inainte de a incepe. Prin uimare, voi povestichiar deacum ce anumem-a determinat si mi interesezde dezinformare. Comandantul Coignet gi arnn psihologici in 1958,eram elev ofiter la ScoalaMilitari de Infanterie din Cherchell, iar programul nostru de trageri, curilire a armamentului,marsuri nocturne gi trasee de lupti a fost inferupt de un conferenf,ar care nea ficut si rAdemprezentAndu-ni-se asffel: - Sunt comandantulCoignet,de la Scoalaaga-zisixtperioari de rizboi. (inci se mai numeaasffel.) Ia care,a inceputsi ne vorbeasci,pentru patru ore, desprearmapsihologici. Eram cam saptesute si cred ci eu am fost singurul pe carel-a interesat expozeul comandanhrlui. [n ziua,,liberirii",

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

aceasdrbitoare cu care se termini stagiilemilitare si in tim-

aproapeinfailibile, dar qunt sigur ci nu m[ lngelampresim$nd .l era ,,ceva"la mijloc. Si, la drept vorbind, trebuie sa recunoastemci de astida{aarmalzfrancez|nu mai rlmisese in urmi intr-un rlzboici, dimpotrivi, era in avangardaunor cercetiri abia schitate,dar care aveausi-i ofere pe viitor niste rezultatede risunet mondial. Pentru moment, lnci nu ne aflam decAtin fazade creare a Birorrlui 5 gi a Corpului de cadre al tineretului algerian,care

noi, dispirea la primele mugete ale megafoanelor. M-am interesat care erau motiveleacesteiatihrdini.Oameniimei mi-au explicat in eufemismepudice,ci aceamuniainstrumentali surescitafemeile intr-un asemeneahal, incAt nu-si mai puteau facetreburile. Am transmismesajul,darfiri succes. - N-au decAtsi asculte,mi-a rispuns locotenentul.Asta le deschidespiritul. IncepAnd din acel moment, am considerat ch nu asffel hebuia si se mAnuiasclarma psihologici, dar in mintea mea spiri9i-aficut loc ideeaci trebuia si fie posibili manipularea telor. In aceeagiperioadi, am inventat cuvAntulpsihocratie care, in calitatea sa de neologism, nu spune mai putin decAt ceeace urmireste si spuni. RogerMucchielli gi subvercfuna. Anii au tecut gi, spre l9T2,tnteresandu-mi de lumeainviFmantului, am descoperitadmirabilabrosuri a lui Mucchielli, Subversiunea. Reluandnotiunea de ,,rlzboi al schimbului", dragi lui Pierre Nord, Mucchielli, picior-negru*,fost comunist,fost ofiler din D.8.2, care si-apierdut un braf in luptA,demonsheazi.ci ,,conceptia clasici ticea din subversiunesi din rizboiul psihologico magini derazboiin perioadelede ostilitate si se opreala sfArsitulacestora". In schimb,,,rizboiul modern este in primul rAnd psihologic", iar beligeranlii la curent cu ultimelenoutiti urmiresc sLcreezein tabira adversi o ,,revolutie voluntaristi" :,,Conditiile socioeconomiceale revolufiei (...)nu devin [fort,e]motrice ale revolu$eidecAtdaci existi o starede spirit revolufionari, o vointi de lupti. Aceasti "stare de spirit" esteceacarefacerevolutia,in afara cazuluici intervine resemnarea, din cavzafricii sau a respechrlui.Prin urmare, se poatesi trebuiesi se "lucreze,,lanivelpsihologic, sh se invingi frica si respectul,si se creezeagresivitatea unora gi cornplicitatea altora. " Observati ci aceasti doctrini, exploatati din abundent^i de catre comunisti timp de trei sferturi de secol,este in curs
* ln orig. piec!-noir = (arg.)francezdin Algeria (n. tr.).

estepreferatamusulmanilor. tiirout 5, in ceeacel priveste,aveamisiunea de a manipula opinia algerienilor,dar era slab pregi:tit pentru asaceva,sau mai bine zis, opinia armatei era prea putin pregitita ca sa profite. De obicei, erau afectatiparagutigticare nu mai puteaq ,uri, .uu rezervigfrale ciror obinii politice pireau indoielnicei echivalacu a lnscrie actiunealnf-un cerc vicios,din moment ce se impiedica obfinerea renitatelor desprecare se credea ca n-aveau sa apara. Mi-l mai amintescsi acum pe acel locotenent cu bereta rosie care veneasi aducadiscuri cu muzicl berberain satul Populatia,degi binevoitoaref"!i d" meu de regrupare arabb,.

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

de a fi reluati de islamisti,din nou,'cu anumite conivenle occidentale. Muc,,Importanti nu esterealitateavie!ii", consemneaza chielli, ,,ciceeace cred oamenii",iar,,Glsirea cuvintelorcare datelorobiective"' au efecfe mai importantAdecAtmalizarea AcFuneasubversivi urmiregte trei scopuri: - si demoralizeze natjuneaiuata si si dezintegrezegruperile care o constituie; - si discreditern autontatea, prefllm gi pe aplritorii, fi.mcpi sale; notabilitafile tionarii - si neutralizeze masele penh u a lmpiedica orice intervenf,e spontani generali in favoareaordirrii stabilite,in momentul alespentru cucerireanon-violentia puterii de citre o mici minoritate. Aceasti neutralizre implici ,,si se impuni ticerea majorititii, o ticere care exprimi apatia,mr oprobiul la adresaelementelorturbulente".,,Nuestevorbain nici wr caz de o ..mG blizare a maselorpopulare" (...) ci, dimpotrivi, de imobiiizaVoluntarismulrevolufonar nu are nimic dea face rea acestora. cu o rebeliunegenerali, iar ..recursulla popor" nu estedecAt o formuli verbali de propagandi, valabili atunci c6nd poporul estefinut la distanfa," DemontAndactiuneaagenflor subversiviin cazul cAnd rirnan exteriori grupului izatcaqi celui in care se inte acegtia greazh, Mucchielli aratAcb,,nu e posibill nici o manipulare perfecti (intelectuali,psihologici si empatiri cunoasterea tici) a grupului car trebuie subminat si a membrilor sii. bineinfeles impreuni cu priceperea gi stipAnirea ,A,ceasta] permite si se asigurecredibilitatea tehnicilor de manipulare, a ceeace se dorestesi se dea de creztJt". Pe scurl gi intr-un mod dea dreptul genial, Mucchielli deradicali in arta rlzboiului. veniseconstientde o kansformat'e Daci, de la inceputuriletimpurilor, arma psihoiogici nu a fost decAtun accesoriurizboinic folosit doar rareori si cel mai adesealisat in magazie,secolul)O( a cunoscut aparifia psihologic,in care operaliunile unui rilzboi esentialmente militare au devenit doar accesoriila care se recurge parcimoniosca la niste anexeale actiuniiprincipale.Astfel au fclst,

de exemplu,rLzboarele de decolonizare, precurngi rizboaiele de gherili care i-auaduspe comunistila puterein numeroase !{i, grin{e care gi China.Numescacest}enomen,,paradoxul lui Mucchielli". Nu numai ci Mucchielli mi-a deschisochii asuprarevolutiei ruse care,intr-un fel, imi diduse nastere,9i asupraa ceea ce se intAmplain jurul meu (pe-atunci, mi aflamln Statele

amencan. .O ocanepierdud, aFdar, insi pe care aveams-oregisesc mutArziu. Nexandre de Marenchesgi duinfomtarea Succesulunui roman al meu intitulat Reintoarcerea, publicat in 1979si a cirui actiunese destisurain lumeainfoimati. ilor, a ticut ca directorui Serviciuluide docum"rt"." ""t"iri; si conkaspionaj, aliasS.D.E.C.E., sau,,Sdeke,,, cum il numesc cu afecfluneunii, si mi chemepentru a sta de vorbi.

l0

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

ll

adevirul. spunAnd Am ezitat. Scriam de la vArstade gapteani; de la optsprezece,ince pusem si le trimit editoriior manuscrisepe care acestiami le refuzaucu regularitate;la peste lreizecigi doi de ani, publicasem cAtevaromane destul de pufin citite. Or, acum aveam patruzecisi opt de ani gi iati ci, odati ct Relntoarcerea,eratrr sirbitr:rit, invidiat, tradus, onorat, insultat (ceeace intotdeauna e migulitor) Sichiar,pentru prima oali in viafa mea,mi bucuram de o modesti prosperitate.Eracazulsi risc aceasta reusiti, cu atAtmai bineveniti cu cdt eratirne, declarAndule razboicelor care f,neau in mAini continuareasuccesuluimeu, adici oamenilor din pres[? Cici nu-mi ficeam iluzii: nu mi-arfi iertat faptul de a fi primul autor din Franla care dezvaluiaintro scriere de fictiune practiciledubioaseale unora dintre ei. Trei motive m-auficut si acceptpropunerealui Alexandre de a de Marenches:mai intAi,faptul ci-mi didea posibilitatea scrie romanul fausticla care visam de multi weme; apoi,nu mi sinrteamin drept de a-rrefuzatirii mele un serviciu, oricat de neinsemnat,din moment ce imi fusesecerut ca atare (in fond, eram produsula doui familii militare, purtasemepole$, iar notiuneade centurioin aeternumnu mi-erastriini); in al keilea rAnd,eram in 1981,iar sosireaminisfilor comunistila guvernare pirea si urgenteze anumite misuri de asanare intelectuala. Si asffel, am scris Monkiti. A fost o perioadi fericiti. Uneori, mi int6lneam- in circumcum spun ruqii - cu mentorul ciruia stante ,,conspirative", Marenches(sau,daci prefera!, ofilerul meu mi incredintase instructor, care mi-a devenit un prieten foarte d.ag); alteori, solicikrmsi obtineamintAlniri dintre cele mai diverse,pentru a-i corobora sau rafina afirmatiile; uneori, citeam; alteori, scriam de dimineatapAni noaptea,farh sa-rnipermil pauze

decAtpentru a mAnca,a dormi sau a juca o partidi de -Sah cu computerul, ocupafjesecundari care totusi nu era lipsiti de legituri cu cea principali. Toate acestea,poate, pentru ca ticerea sa se adfuiceascidin nou in jurul meu, ffurh-canimeni sAfi putrt sau si fi wut si faci ceva:eftrm ajutatsi scriu, atAta era de ajuns. Reacf,anu a fost aceeade care mi temeam. Anumiti oamenide presi, frapafi de ceeace leam adusla cuno,stin$,m-au sustinut inci de la inceput.AlFi nu au rezis tatfenomenului ca un vArtej care se creasein jurul cirtii mele. A plouat cu insulte, bineinteles,gi sa reallzatchiar gi'o oare. care cabala- am awt satisfactia de a afla maitArnuci fusese ordonad de la Moscova,asacum sperasem. Sau inregistrat multe_reacfii_ ostile, pe care leam denumit,,tipete ae p[sari rinite", un viitor prim-minisfru m-a infierat la iadio si un viitor cust'ode al Sigiliului care mi declarasefascist,firi a'mi fi citit, gi-aauzit fosta soSecitandu-i-lveseli pe Cambronne*. Simple anecdote. Au avut loc procese,pe care le-amcAstigatin totalitate,fie ln primi instanfi, fie larecws, o dati ctiiar ta curtea de casafie.Unele irNe caremi injurau in termeni scatologici au refuzat s5-mi publice drephrl la replici. Raymond Aron a fost nevoit si-si foloseascitoati putereade convingere,pentru ca unul dintre ele sI se conformeze.Montajul a primit Marele Premiu penlru roman al AcademieiFranCeze, L care un academiciandisfat a scris in Le Figaro c6t de bucuros 9ry.c? asemeneapovesti nu se puteau destigura ln Franla (adici tocmai unde se petreceaactiunea).Una peste alta, tofut a fost foarte amuzant.in loc de a recidea in anonimat,deve nisem un incomod patentatdar recunoscut,ceeace este oricum mai confortabil. Duinlormare4 amti de rdzboi numeroaseconferinfe pe care a -Din qcgaepoci dateazd, trebuit si le tin si cred ci am pus punctul final publicAnd,cu prefati si comentarii,majoritateaGxtelor care imi folosiseri
* comandanhrlvechii Garzi napoleoniene in bitilia ctela waterloo, care la somatia_,,Bravi francezi,predati-vil" din parteaenglezilorcare-iinconjuraserain finalulbitiliei, a raspuns .Merde!" (n. tr.). cu celebrul:

T2

VLADIMIR VOLKOFF

pentru Montajul, sub titlul Dezinformarea, armd de rdzboi, volum care a vazut lumina tiparului in 1986,allturAndu-ipe Sun Ti, Lenin, Ceahotin,Delmer, Nord, Bittman, Mucchielli, Claude Polin, Heller, Barron, [.egris, Koesfler,Borchgrave, Znovrevsi Tyson. Desigur,anumitedocumenteconfidenfiale clea aflapas nu putuseri fi reproduse,dar am avut satisfactia cu pasc5:antologiamea era folositi 4tAtde serviciilede informatii, cAt si de scolile de ziaristici. Insusi cuvAntul dezinforrnare,necunoscutcu cAflvaani mai deweme, era citat toati in vocabularulomului zi:ua de mass-media si se aglomerase putut intoarcepenpe si m-am de stradi. imi atinsesemscopul fi numit,dragile mele sfirtru cAtivaani la ceeace militarii er via{a dii", adici de romancier. Apoi, spre 1993, cererile de conferintes-aureluat din plin: municipalititi, organizafii de tineret, scoli militare. Nimic surprinzltor in toate acestea.Avuseseri loc trei evenimentecare schimbaucomplet dateledezinformirii, iar cei care se preocupi de acestechestiuniobservaseri: - ciderea comunismuluipriva Occidentulde tapul ispigi. tor ciruia i se putuseri atribui odinioari toate operatiunile de dezinformare, saucel putin toatereusiteleacestora; - tehnicile de dezinformare erau deacum cunoscute,scipau de sub controlul statelor gi erau din ce in ce mai practicate de organisme private; - imaginea, atotputernica imagine, triumfase definitiv asupracuvAntului,ln domeniulcomunicafiilorsi al informafiilor, deschizAnduledezinformatorilorperspectivenoi gi aparent nelimitate. o observasericercurile Aceasti revoluliein dezinformare interesate. Ea mi.a trezit dorinta de a precizaanumiteidei, de a recapitulaanumitefapte,de a proiectaanumiteipoteze. Asffela luatfiind aceastimici lucrare,carenu se pretinde a fi exhaustivi din nici un punct de vedere,insi ar puteasa le provoace altor exegetidorinta de a merge mai departecu prG' priile lor investigatii.

Cesrour II

CE AI{UME NU E DEZINFORMAREA

Avertisnent asupn intormaliei Un fapt nu esteo informatie. Un fapt nu devine informatie decAtatunci cand un informator informeazi un informat. ,,Ploui" nu este o informatie, atAtatimp cAl de exemplu,nu v-amtelefonatpentru a vi informa ci ploui. Militarii au motive intemeiate si faci deosebireaintre informatie, care este culeasain stare bruti, si informafii, care sunt trecute printr-o selecFe cu minimum frei factori: evaluarea sursei, evaluareainformatiei, coroborarea informatiei. Aceasti tripli selecfiele conferi informatiilor militare un simulacru de obiectivitate:ofiterul de la Biroul2 m-a auzlt cAndv-am anunfatci ploua; inci nu i.am dat nici o indicaFe falsi; de alffel, e luna octombrie,deci este firesc si ploui; in plus,vecinulmeu declari si el ci ploui. Ofiterul de la Biroul2 a conchis,pe buni dreptate,ci existi ipotezetemeinicepentru a se puteamizn pe realitateaploii. lnsi, chiar presupunAnd ci nu obtin nici un avantajdin a va transmite elemente false asupra condiliilor atmosferice, orice informafe presupuneprezenfaa trei variabile in care nu se poateaveaabsoluti incredere: - informatorul. Poateci sunt un pesimist inniscut, care tinde si descopere ci ploui atuncicdndburniteazi, saumi se pare ca e probabil si ploui si nu m-am deranjatsi mi uit pe fereastra? Poateci nu vid foarte bine si am confundatskopii de la un furtun cu ploaiatrimisi de bunul Dumnezeu? Poate am gisit ci era mai simplu si vi spun ,ploui", fiindci rni gAndeamca,,vaploua",sauconstatasem ci,,a plouat"? - mijlocul de comunicare.Daci v-amtelefonat,s-arputea ca aparatulsi fi hArAit,si dumneavoastrisa fi auzit prost eu am spuspulovdrsau oui.,nu ,,ploui".Daci v-amscris,am o

T4

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

ls

caligrafieatAtde detestabili incAt s-arputeaca dumneavoastrn;n fi citit ,,plou[" in loc de plasd,plani, plind, prund sau chiN glumdonhaina. - informatul. Poate c[ sunteti atAt de optimist, incAt veti sunt sigur ci se va facefrumos"' exclama:,,Mereu exagereazA; Sau,dimpotivi, viveti nelinisti pentu mine si.miveti trimite o umbreli, un impermeabil,o canadiani,cAnd eu crezusem doar c[ plouaflindci eram trist? Am putea continuaasffella nesfArgitRusii relateazi poves tea acelui tati analfabetal cirui fiu plecaseln armati. Fiul ii trimite o scrisoare:,,Dra!i tati, o duc deshrlde bine, sper ca

spusunul, ,,elung si mlidios ca un 9arpe".,,Nu-iadevirat", a protestatalhl, ,,elat si moaleca o foaiede corf'. ,,Bagregepti", a ficut al treilea, ,,e ascutit gi lucios ca un dinte uria-s".,,Va bate! joc de noi", s-asupirat al patrulea,,,egros qi aspru ca un trunchi de copac".,,Bae uria; ca un munte",l-a contrazis al cincilea, ,,E subtire si risucit ca un colicel de frAnghie",a decAtcoada. incheiatultimul, care nu-i apucase ilustreazi trei idei importante: Toate acestea

- informatianu conFneniciodati adevirul suti la-suti. Pe tot parcursul se strecoari erori, chiar daci nici un membru al lanfului informativ, de la informator la informal nu are intentii rele; - orice sar crede, nu numai ci in materie de informare nu existi obiectivitate,dar orice pretentie de obiectivitate tre, buie si fie tratati cu suspiciune.Estepreferabil si-i ascultim pe de o parte pe guelfi, iar pe de alti parte pe ghibelini, decAt sa timitem lafafa,locului un observator asa-zis impartial, care va simpatizade la bun inceput cu unii sauva fi plitit mai bine de ceilalF; - estefiresc ca fiecaremartor sAaibi propria sa impresie asupra evenimentului la care a asistat. Daci irnpresiile se pokivesc prea bine unele cu altele,e ceva suspectla mijloc. Din partea mea, contradicf,ile dinhe cei patru Evanghelisti sunt cele care mi fac si cred in veridicitatealot iar Biserica are perfecti dreptatesl ne prezinte versiuni par,tialdivergente despreceeace estimeazi ea ci ar fi adevirul. Obiectivitateanu poate exista - cu at6t mai mult - decAt in informatia de ordin -stiinfific,unde aceeasiexperienti realizatA de mai multi experimentatoriconduceintotdeaunala aceleasi rezultate.Ipotezelesavantrlorsunt obiectivein mlsura in care se confirml prin fapte,iar faptelelor sunt indiscutabile in sensulca oricareobservators-arputeasubstiilricu cel care a cul'esdateleperceptibilece le alcituiesc, date perceptibile constituitein generalprin coincidenfa dintre un metru gi ceea ce misoari acesta(admitAnd o marji de eroare). In tot ceeace are legituri cu opinia publici, ne aflim in mod clar departede o asemenea rigoare,iar diverselecriterii pe care ni le propun mijloacelede informare de obiectivitate ,$ ziso cutare,care e un om cinstit", ,,Vede!cu proprii ochi pirerea majorititii" - nu sunt desimagineateleiz,atA",,,Este tinate si ne asigure. Nofiuneade duinlormare Se observi ci informatia estein sine o marfi denahrrati. Nu va lipsi tentatiade a o denafurasi mai mult. Ca si nu mai vorbim de vanitatea saude interesele carene fac.mai mult sau

t6

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

17

si modificim adevirul in mii de impre mai puFn con.stient, juriri din viata noastri particulari. Si fim congtienfiinsi ci, pentru oricine are ocaziade a manipulaopinia publica,este de la adevirul aproximativla minfoarte ispititoarealunecarea prin toate stadiileintermediare. ftecAnd ciuna sfruntati, prbzinti canri: mai multe Se - dorinta de a obtine o anumiti atitudine din partea opiniei publice,pentru a indeplini o anumiti acfune; - dorinfa de a vinde un produs,candun proverb rus spune: ,Jiri inseliciune, nimic,nu se vinde"; - dorinfa de a convingepublicul cu privire la superioritatea a unui anumit partid, a unui anumit canunei anumite cauze, ci e o cauz|justi, ci nu mu conleazA de fa!i, didat ln caanl partidul este respectabil,sau candidahrle cel mai bun; se folo sesctoate mijloacelepentru a li se asigurasuccesulgi, asffel, uneori se ajungela a pune minciuna in slufta adevirului, daci esteo minciuni la care publicul e mai receptiv,ceeace furlizeazho scuzi comodi pentru constiintele scrupuloase.In aceasti tiltimi situafle, se intAmpli adeseasi se accentueze intentionat contrastele,de exemplu,pentru ca albul si pari e prezentatca diavolulin persoani. curat ca rApada,negrul Sub acesteauspicii,intrem in domeniul unei dezinformiri ci deliberati. care nu mai estespontanS, Se impun aici cAtevaremarci preliminare. *** Si observim ci termenul a apirut penku prima oara in dupbalDoileaRizboi Mondial,cu limba rusi. (dezinformatia), rolul de a desemnapracticileexclusivcapilalistecare urmareau faphrl ci, in acest aservireamaselorpopulare.E semnificativ caz,sovieticii atribuind acestepractici unor adversaricare inci nu le descoperiseri,cuvAntulinsusi slujegtedejacauza. Apoi, termenul a trecut in limba engleza(disinformation). ChambersTwentiethCenturyDictionary,publicatla lnndra, in 1972,il definesteimpartial ca: deliberateleakage of misdeliberati de infornrafii care Ieadinginformation (,,scurgere inducin eroare').

lnseamni de asemenea o insufcienti de limurire a opiniei publice asupraunor chestiuniimportante - Grand,pamarO,nirre rain, Irs NouveauxMots dansIe venfi larousse). GratiecuvAntului desinformation, *a lansat deja o anumiti dezinformare. Cuvanfulservestecauza,lafel ca in UniuneaSovietici. Urmatoareareeditarea dictionarului Grand Robertacontinut definitia de mai jos, mai potrivitA: utilisation des tech-

Pe scurt, la ora achralS, cuvAntul,,dezinformme" adeveniL gi face obiectul unui anumit numir de definitii 6p absolutb-anal $ diverse,dar convergente. Imi amintescun prAnzdin 1982in cursul ciruia, daci nu t= /- gregesc,regretaful profesor Pierre Debray-Ritzen, domnui Jean Ferre si cu mine, am elaborat,de la un fel de mAncare la alful, punct cu punct,urmitoarea definitie: ,,TehnicipermitAndfurntzareadeinformatii generaleeronate unor terti, determinandu-isi comiti acte colectivesau si difuzezejudecitidorite de dezinformatori." Continui si consider corecti definitia, dar voi propune puf,n mai incolo o alta,care mi se pare ci acoperi mai complet aspecteleesentialeale acesteitehnici ce reprezinti cle asemenea si o filosofie. Se remarci faphrl ci;; desinlorntationeste inexact compus. Prefixul de, de, des-,des-indici,in limba francez,A,,,inlituprivarea"(Robert),nu inselitoria.Se ,,dez,brararea,separarea, c6" adici se elimini imbrici, ,dezorganiznazil',,,degresezzi",

18

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

t9

grisimea. Or, a,dezinforma" nu inseammintea organizarea ci ,,a furniza informafli falsificate". informatii", lipsi de ni ,,a potrivit se vorbeasci despre mdsinformation, mai si fu fi fost (,insulti'), (,meziliand), ca in "m6sa1fiangs" "mdsestime" (,inteligenli nefasti), sau de dysinforma"mesfutelWenc:so tion, cain "dyslexie" (,,dislexie') sau "dyspepsie" C,dispef sie'). Din picate, cuvAntul ddsinformation a'rntrat ln limbi si am incercasil mai schimbim. degeaba cledezinformarese se ob.".uia*o$un"" De asemenea, preteazA la o anumiti forml de paranoia.Mai ales in perioada cand KG.B.-ul era principalul corifeu in materie, era ugor si se remarce peste tot dezinformatori, la fel cum unii vid oriunde ewei, francmasonisau iezuif,- pardon,am rimas in urmi: membri u organirafei religioaseOpus Dei. Concepte ca ,,Urechiledusmanevi asculti" sau ,,Ochiul Moscovei vi psihologice. priveste" duc cu toati u-surinta la deranjamente Ce-arfi daci ne-amimagina ci inamicul nu se multumeste si lmbrobodegte. doar si vadi si si audi, ci -sigusotegte cursi. Comentariile Ne impunem sI nu cid.rir in acreasta pe care leam ticut asupracaracterului aleatoriual informatiei, chiar gi al celei mai bine intenflonate,artrebui si ne fie de ajudezinformirii si detor. Nu trebuie ca, mai ales,cunoasterea vini o dezinformarede gradul doi. poateinle rmarea"se in sfdrgif si remarci* *,,U**" lege intr-un sens foarte larg sau foarte restrAns.Unii merg pAni la a o echivalacu ,,minciuni" sau cu ,,oriceinformatie falsi". Alf,i o limiteazhmai strict. In misura in care ideeade a opiniei" ii este inerenta,ea se apropie de trei ,,influenfare tehnici de care vom incerca si o diferenf,em,pentru a defini domeniulcare ii e specific. PropWanda CuvAntulpropagandi apare pentru prima oari in 1689. Provine din expresialatini congregatiode propagandafide, de propagarea credintei". ,,congregafie

Termenul presupune,evident, transmitereaunei informaFi citre un public, informaf,ecare trebuie si fie salulirri pentru acestasi care nu e perceputi de informator ca mincinoasi

Motivul este acelaci; iirtre timp, a aparut nofltmeade informa.tieraspandid cu ihtenfa de a manipulaopinia publici, ceea ce tezeste binuieli in orice minte lucidi. Aceste banuieli nu sunt neapirat jusfficate. Un candidat care proclami liri reflnere, de la tribuna sa: ,,Votati-mipe mine, eu sunt omul care vi tebuie", nu esteneapirat un mincinos.Sar puteachiar si fie intr-adevir,,omulcarene tebuie". O doctririi in care credem si pe care ne striduim s.o propagim nu e falsi prin definitie. Faptul ci anumite propagande sunt mincinoasenu inseamni ci toatear fi asffel.

poatespuneceeace wea si spuni, nu are,,intentii ascunse". Chiar gi cAnd folosesteca mijloace neadeviruriie, o face in slujbaunui scopasupraciruia nu are nimic de ascuns. Acest lucru estevalabilpentru propagandele de opozif,e, dar gi penftu diverselepropagandeguvernamentale. A predica adorareaFi.ihrerului nu inseamni altcevadecAta predica ado rarea Ffihrerului, iar in acest scop nu existi alt mijloc decAt acelade a predicaadorareaFiihrerului. Atunci cdnd,in pline campanii de epurare si foamete, Stalin declara.tiri rusine daci nu si fird umor: ,,Viataa devenitmai fericiti, viaia a

z\t

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

2l

devenitmai veseli", ei voia si dea de crezut, sau si simuleze credintaci tirania bolseviciloraduceafericirea. O drisituri majori a propagandei esteaceea ci simuleazi incercareade a ne convingeinteligenta,dar in realitate,cAnd isi atingeeficacitatea maximi, se adreseazicelor mai irationale facultifi ale noastre.,J-intiti viscerele",spuneaHitler. Drape lele, fbcliiie, defllirile, saluhrile distinctive gi scandirile ritrnice Sieg!Heil! Sieg!Heillale nazismuluiaveauscopul de a priva individul de spiritul siu critic gi a-l aducenu de la doctrini,la comportament,ci de la comportamentla doctrini. pozitivese aplici gi pro Ceeace se aplici propagandelor pagandeinegative,cici propaganda are in comun cu calvinis mul faptul c6,sebazeazi pe nofunea predestinirii duble, nu a celei simple: conform lui Calvin,anumif oameni sunt pre destinafi m6ntuirii, iar alFi, damnirii; conform propagandistiior, daci o cauzi sau un om sunt eminamente pozitive, cele lalte trebuie si fie eminamentenegative,iar idolaftia binelui presupusse rmrltiplici prin respingereariului poshrlal Acest lucru este arplizatfoarte clar de catre GeorgeOrwell, n rcA. Cele,,doui minute de uri" impusezilnic cetitenilor Oceaniei constain a recuperainstincteleagresiveale poporului care il va iubi cu atAt mai mult pe Big Brother, cu cAt il va detesta mai tare pe EmmanuelGoldstein. Orwell filceaalunela propagandalui Stalin indreptati contra lui Trofky, dar procedeul este acelasisi atunci cAnd Convenlionalii reclama exterminarea Vendeenilor, cdnd sansculotte*ii lalri ,,,Aristocrafii, la felinar!", cAndVoltaire propovdproclami,,Clericaduieste,,Sistrivim infarnia", candGambetta lismul, iata dusmanul",cAndl"enin cheami la nimicirea,,burjuilor" saucAndnazistiiii atAli pe ,,arieni"contra ,jidanilor". Or, in toate acestesituatii, proiectul e patentat,mirturisit, proclamat.Se ,,anunfi culoarea".In concluzie:propaganda, chiar inselitoare, nu estedezinformare. ntblicibtEa publicitatea(mai demult, i se spunea [a fel ca propaganda, acum se vorbestedesprepub, ad etc.) transmite ,,reclama"; cife un public pe cAt de numerosposibilun mesaja cirui

realitate sau falsitatenu constihrieinteresul esentialsi al cirui scopnu esteacelade a informa, ci de a influenta. Reputafla publicititii o egaleazl,peaceeaa propagandei. Dictionarul Grand Robert o definegteca: ,Japhrlde a exercitao acliungpsihologici asuprapublicului, in scopuricomerciale"si ctteazdin acest sens termeni; (de crLne), "battage, bourrage (,,tapaj, tam-tam,, pisilogeali, tam-tam'). ,,Ceamai eficacepublicitate este aceeaamericani, care pe reflexele conditionate", a scris Malraux. Aceasta miz.eazh inseamni si recunoagtem ci publicitatea,la fel ca propaganda, se adreseazimai mult subconstienhrlui decAtconstiintei. ,,Persilspali mai alb" poatetrece uneori drept un argument, deg!nici agentiade publicitatecare a inventatsloganul.sinici, probabil, fabricantii detergenflrlui Persil, ba poate,dupi toate probabilitif,le, nici chiar cumpiritorii acestui detergent nu cred cu adevirat ci produsul va albi complet rufele, iar formula nu retine atentia decAt pentru ci e inalizatA si usor inexacti (ar fi hebuit si se spuni ,,spali mai curaf', dar n-ar fi armtimpacD. [n schimb, un afig reprezentAndo masini si o femeie imbricati sumar, una lAngi alta, nu emite nici cea mai mici pretenFede argumentare, din moment ce fata nu e pe langi ma.sini.Ea nu e prezentA de vAnzare decAtpentru a excitaconcupiscenfa cumpiritorului masculinsau exhibif,onismul cumpiritoarei feminine si pentru a ne determina'si confundi.mapetenfape care ne-o inspiri spontanfemeia cu ceape care o vom resimti, prin ricogeu,pentru masind:. fublicitatea moderni merge si mai departe cu exploatarea irationalului. Practic,se poate concepeci spectacolul simultan cu masina si femeia face ca in spiritul viitorului cumpiritor si se nasca o ideevagi, ca aceasta: ,,Daci as aveamasinaasta,toate femeilefrumoasear alergadupi mine". De asemenea, unele sloganuria ciror formi eliptici le face toati frumusetea- de exemplu,,,SurAdefGibbs"- mai pistreazi o minimi semnificafie -,,pasta de dinti Gibbs imi va crea un surAsmai shilucitor" - dar nu existi practic nimic ratiouAl"it].formule care

confin cuvilteimasinare: Caf,rfffi.ilmd',,sau, ,,Cu

mai mult, ,,EMorgan dupi mine"

gi

22

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

/. -'\

Acest accentpus intentionat pe irational apropie publicitateade propagandi,cu precizareaci nu este la fel de ,,calvinisti": intotdeauna,publicitateanu face decat elogiul unui pro dus; abia daci indriznegte si foloseasciunele aluzii negative la produsele concurente,pentru ci in realitate nu are decAt iar in acestdomeniu,spre deosebire un singur s:op: vArzarea, de cel politic, atragereaunei atentii chiar gi ostile asuprarivalilor ar puteaprovocao catastroti comerciali. ln rest, de cAtvatimp gi mai ales sub influenfaamericani, comerciali a publicititii tinde si disparl. Un canspecializarea didat la pregedintiarepublicii poate fi lansat ,,cao pasti de dinti". Se combini dinainte coshrmele,dicliunea, gesticulatia, tiri a mai vorbi de afi9egi sloganuri,in firnctie de presupusele preferinfe ale publicului. Propaganda, cel pufin, simula qrtenpublicitatea nu cauti decAtsi: seduci. Infre tia de a convinge; timp, oricAt de dezinformatoare ar fi atunci cAnd ne face si credem ci un anume candidatva fi cel mai.bun presedinte posibil pentru ci poarta cravatepe gustul nosfu, ea merge gi drept la Fnta ta fel ca propagandir ,,Cumpira$ X' sau ,,VotaF Y', cu toate rafinamentelecare s-ar dori introdusp, nu au alta semnificaf,edecAt,Jotafi Y' sau ,,CumpiratiX'. In concluzie: publicitatea,chiar gi mincinoasa,nu estedezinformare. Intoxicarea Intoxicarea (nu demult, unora li se pirea foarte smecher si-i spuni "f intoxe") este cunoscuti din dictionanrl Robert mai alescu sensulde ,,otivire", dar lne si de domeniulneolo gismelor: ,+{ctiune insidioasi asupra spiritelor, tinzAnd si sL deruteze.",,Inacreditezeanumiteopinii, sa demoralizeze, Minimum ce se poatespusidioasi",,,tinzAnd si", ,,anumite"... rre e ci aceasti definitie nu sclipesteprin limpezime.Avem irnpresiaci autorul ei nu stie prea bine desprece vorbegte.. Daci nu ne inselim, neologismul semantic ,,intoxicare" estede origine militari. In excelentalucrare consacrati acestui subiect, colonelulAndre Brouillard, alias Pierre Nord, rnaestruin materie,constata(in 1971)cd,,termenulde "intoxic-are"face furori in zilele noastre.Sa strecurat peste tot; nu verbale,ci si in numai in rapoartele militare gi in procesele

depeselediplomaticesi in manifestelepolitice. Lam gisitchizr si intr-un roman de dragoste:infamul seducatoro intoxica pe femeie." Penfu a clarifica ideile si a readucelucrurile la proporfii corecte, Brouillard precizeazil:,,Nuar fi greu sn d-etuinnm cuvAntul "intoxicare" de la sensul siu propriu-zis,pentru a-l

- al tacticii generale,adici al folosirii combinatea armelor de citre militarii de pe teren, in lupti; - al skategiei, al desfiguririi generale a rizboiului; - si al politicii interne si in specialexterne." Iati o definitiefoarte clari. Intoxi carea irzeazS,adversarul. Constain a-i furniza informatii eronate,care il vor face si ia deckii dezavantajoase penku el si favorabilepentru noi. ln achrl patu din Cyrano de Bergerag in timpul asediului de la Arras, comandantultaberei,Contelede Guiche,ii face seffire cu esarfaunui ,,omce fuge", si explic5: ,,Fugaru-ispaniol. Un fals spion.Neaduce servicii mari. Dun sol Prin care orice stire ce-asvrea, o pot kansmite Ia inamic...Si modul acestaimi p-ermite Si intervin in multe decizii ce-arlua." Cyranorispunde, indignat: ,,Dun ticalos!" Dar de Guichenu sejeneazi: ,,Efoarte comod." Nici nu s-arputeadefini mai clar intoxicarea, Pierre Nord mai preintAmulte alte exempledespreacest procedeu,,necinstif',dar eficient. Cel mai concludentmi se pareurmatorul. Swrtemin 1943,iarAliatii, care au debarcatdeja in Afijca de Nord, pregitesc rnvanaSiciliei.Trebuie si-i faci pe gernrani si creadi ca actiunease va indreptaspre Sardiniasi

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

25

Peloponessi si: le creezeaceasti impresie destul de repede penfu a aveatimp si degajeze Sicilia inainte de jumitatea lunii iulie. Un moment,Aliatii au cochetatcu ideea de a-qiinstiinta adversarii ci aveausi atace ink-adevir Sicilia, sperAndca acegtiasi ia informatiile drept materiale de intoxicare: ar fi fost o intoxicare la patrat. Dar au renunfat la aceastastratagemi, considerad prea puf,n realisti: dimpokivi,leau furnizat germatilor asigurareaci debarcareaurma si aibi loc in Sardiniasi Grecia,dar infr-un mod deosebitde subtil. Cadawul unui englez,preiuat dintro morgi, botezatMarde puscasimarini, a fost la gradul de comandant tin si avansat pe mare, in largul portului Hueiva.De ce Huelva? abandonat iar curenPenku ca acolooperatrn agentgerman con-stiincios, lui tii marini din partea locului erau favorabili. ,,I-egenda" Martin a fost pusi la punct pAni in cele mai mici detalii: avea la el scrisorile unui tata ursuz, ale unei logodnice fandosite, bilete la teatru, note de plati de la bar. In treacit fie zis, am cunoscuto bine pe frantuzoucaa carei misiune fuseseaceea de a fine in buzunaregi a freca sistematictoate acestehArtii, pentru a le crea patina pe care era firesc s-o aibi. Martin a fost irnbricat de Gieves,croitorul Marinei Regale,si a trebuit si i se dezghefepicioarelela un radiator electric,pentru a fi inciltat cu pantofii. Credeti cumva ci ofiterul de legituri Martin purta asupra lui planurile secrete ale invaziei?Nici pomeneali. Numai scrisori ale unor comandanli superiori citre alti comandanf, superiori,ceeace nu aveade ce si surprindi, din moment ce fusese detasattemporar pe langi ei ca expert in debarc[ri. Comandantiisuperiori discutaunimicuri, pe un ton familiar, nu ficeau decAtaluzii vagi la planul pe de rosf igi impirtide opera$unipe care toti il cunosteau geaugrijile, glumeaupe seamaamericanilor... ,,Printrerandurile acestor.,broderiio, un germanperspicace ffebuie sa intre zlreasch, dramagreaci si sardi." Ceeace s-asi int^dmplat. Hitler, averfrzal,a ordonat sa se instalezecAmpuride mine si baterii de coasta in Pelopones, a trimis in mare grabi a XI-a Panzerdivision, a fortificat Sardiniasi Corsica si a retras din

Siciliaa XI-a flotili de torpiloarepentru a o expediain l{area Egee. La, datade 10 iulie, Aliadi au debarcatin Sicilia firi si traga nici un foc de armi. Bravo pentru intodcare, dar putem vorbi, in acestcontext, despredezinformare? In sensullarg al cuvAnhrlui,da, firi indoiali, dar daci,dezinformare n-ar insemna altceva decdtintoxicare, de ce neam mai complicafolosindun sinonim? Pentru mine, diferenfa dintre intoxicare si dezinformare consd in faphrlci prima \nzeazhunstat-majotun grup restrAns de factori de decizie, eventual un comandantsuprem, cAti weme dezinformarea se adreseazAopineipublice,E de la sine inteles ci intoxicarea nu e rezervatAdomeniului militar: un partid politic, o banci, un fabricant,poateprofita de pe urma intoxicirii concurenf,lor,dar scopul va fi intotdeaunaacelade a determinauna sau mai multe persoane,nu o colectivitate, si comiti greseli. In concluzie:intoxicarea,inselitoare prin definitie, nu este totusi una gi aceea;icu dezinformarea. Prin umrate, ce e duinfotmarea? Sunt de pirere ci dezinformareapresupunetrei elemente: - o rnanipulare a opiniei publice,alffelarfi intoxicare; - mijloace defurnate, alffel ar fi propagandi; - seopuripolitice,interne sau externe, alffel ar fi publici. tate. Propun,deci,urmitoarea definifie,care ne va servi drept reper pe tot parcursul acestuistudiu. Vom vedeaci elementele care o compun ne vor permite si ne resfrAngemsi, in continuare,si ne aprofundim domeniulde cercetare. Dezinformarea esteo manipularea opiniei publice, in scopui politice, folosind informafii tratate cu mijloace deturnate.

Tratat de dezinformare

27

CepnorulIII

URECHE DE I.A.GURAI^4,

De cand au oameniigurl si vorbeasci .siurechi ca si audi, alffel spus, de cand schimbi intre ei mesaje, au inteles ci e posibil si profite de pe urma arnbiguitaf,iproprii chiar gi celor mai inocente informqtii; ca intrucAt proporfla continufului de adevir nu e nici fixi, nici garantati, nimic nu e mai ugor decAt si a$augeaproximlrii involuntare inseliciunea deliberati. ihsusi simbolul operaf,unii de dezinformare conceputi gi ca atare este totodati si cea mai veche asemenea reahzatA actiune pe care o cunoagtem,gi anume: CahilTroian Nu ne intereseazi, in cazul de fati, si gtim daci Troia a existat- conform ultimelor descoperiri,da, degiin epocascientismului lnci mai existau destulelndoieli - nici daci aheii din secolul al )ilI-lea inainte de Iisus Christos sau luptat penku frumo.sii ochi ai Elenei sau, cum este la modi si se afirme acurn,din motive economice (aceastihachifi a istoricilor contemporani), nici daci au introdus lnf-adevir in cetateaasediati un comandoascunsin burta unui cal de lemn. Ceeace ne intereseaziaici estelnsugi sindromul CaluluiTroian, cu condilia de a nu fi fost un berbeccevamai perfecfionaf cum sustine Pausanias. Sil credem mai curAndpe Virgiliu, sursanoa$ ile.ea mai completi. Dupi zeceani de asediu,grecii inci nu reugiserl sa ocupe Troia prin forfi. Sau hotirAt si: recurgi la ceeace nu este,in primi instanti, decAtun siretlic de rizboi: au simulat imbarcareasi s-auascunsintr-un mic goHdin apropiereacetitii. [a plecare,au lisat in urma lor un cal gigantic de lemn, ,,mare ticute din brazi impleti$". Firi nici cAtun munte,cu coastele ceamai mici explicatie. Aceasti absen$ a explicafiilor e foarte importanti, cici troienii care,inc6ntatisi vadi ci asediulincetase,au venit si

intezn tabira grecilor, sau pierdut in supozitii,impirtindu-se, evident,in doui tabere:partizanii gi adversariiprizii de tizboi, adici ai suportului dezinformirii. Thymetes recomandi si fie introdus in orag,pani in mijlocul citadelei;laocoon, dimpotrivi, se,,temede greci,chiar gi afuncicandaducdaruri": arunci, din risputeri, ,,o lance enormi in coasta animalului si peste burta sa cu scAnduribombate.Iancea se tmplanti vibrand: asffelloviti, burta risuni, iar din adAncurilesalegoale se aude un geamit." Enea,care istorisesteintAmplarea, remarci: ,,Firi orbirea noastri, el [Iaocoon] ne-arfi impins si infigem fierul in acel ascunzigal grecilor." Este o observatie foarte importanti. in realitate, intotdeauna existi mijloace de apirare impotriva dezinformirii. Dar, cel mai adesea, se preferl si se cadi pradi orbirii, ceeace, in termeni tehnici, echivaleazi cu consimtirea fntei. Si retinem aceasta notiune. Deci,troienientA. SosegteSinon, agentul de influenli. Fiene lngiduit aici un joc de cuvinte care nu e un simplu calambur: in francezi, Sinon este un nume predestinat.TbS agenEide influenp s-ar putea numi monsieur Sinon (in fr. srnon= daci nu): ,Ascultati ce vi spun eu - daci nu..." Este formula pe care agentii de influenti o repeti continuu, explicit sauimplicil Sinon explici originea calului. Grecii, care se ficuseri vinovati in fata protectoareilor, zeilaPallasAtena, au construit calul pentru a-i aduce zeitei o ofrandi de ispisire. Calchas, oracolul,a cerut ca lemniria ,,si se inalfe pini la cer, pentru a nu putea si intre pe poarti, nici si fie introdusl inte zidurileTroiei", mod in care-iar aici pirisimviclegugul de rizboi, pentru a intra in plini dezinformare- ofrandaar fi pufut,,si readuci poporul troian sub protectiavechiului siu culf'. ReSneti: grecii nu vor cu nici un pret si ajungi calul lor in Troia! Iar Sinon insisti: ,,Daci mAinile voastre profaneazh aceasta penh'u ofrandi adusi lui Pallas,va fi o uriasi nenorocire impirifla lui Pr-iam[...]. Dar daci il duceI, cu propriile voastre mAini,in orasul vostru..."- atunci,vrea el si spuni, vi vor fi ingiduite toatesperantele. Montajul e cAtse poatede abil.

28

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

29

In acel moment,fie ci zeii conspiri pierdereaTroiei, fie cahazardule de parteagrecilor - ceeace, de asemenea, este o idee importanti cici, la fel ca in caz':Jgazelorde lupti, nu e posibill nici o acfiunede dezinformaretiri un vAnt istoric care si sufle ln dirtctia potriviti - vin nigte serpi care ii sufoci pe laocoon si copiii lui, ceeace esteinterpretat imediat ca o pedeapsipentru sacrilegiulpe care l-a sivArgit aruncAndu-si lanceaasupracalului consacratlui PallasAtena. Si zicem ci e o manifestareafatalitifi, care sufli adesea in pAnzele dezinformatorilor competenti. Opinia publici, aflati in plina ezitare,basculeazh complet irr tabira optimigtilor gi cere safie aduscalul, nu numai tn orag gi in cetate,ci chiar in templul lui Pallas,cici - iar aici se afli nodul intregii operatiuni de dezinformare- si troienii o adori pe Pallassi i-auini[atun templu. la care troienii igi spargsinguri zidurile cetitii! Da, ei insisi, nu-i asaci e jalnic?,,Toti se apucade treabi:. Sub picioarelecolosuluisuntpuseroti alunecoase. Seintind franghii de canepi. Maginafatali trece de zidurile noastre,cu burta plini de oa- ,in jur, tineri biieti meni gi arme." Si - ceeace esteesenFal gi fete cAnti imnuri sacre,bucurogisi atingi odgonul" ...care le va gribi pieirea. Se vede bine ca nu l,enin i-a inventat pe ,jdiotii folositori", acei simpatizantinaivi ai idealurilor comuniste,care l-au ajutat si rispandeasci revolu$ain lume. De alffel,fenomenulcare consti in a aplauda, in a favorwapropriadistrugere, se intAlneste frecvent.A;a-nrrmitul sindrom Stockholm,care pecetluieste complicitateaostaticilor cu persecutorii lor, in noaptea de 4 august, harakiri ai nobilimii frmrceze,entuziasm al burgheziei ruse pentru revoluf,adin februarie,participi la aceasti atitudinede ieming care consti, penffu o colectivitate, in a se precipita intr-un neant crentt salvator. Urmareaesteprevizibili. Imediatce populatia este,,cufundati in vin si somn",grecii ies din burta calului,gAtuiesc santinelele si deschid portjle orasului in calea intregii armate, revenitain secret.Jafulincepe. Din punct de vedereaildezinformirii, aceastd istorie este de-adreptul exemplari. Seregisesc aproape toateelementele

tehnicilor cu care ne vom famrTiaizape parcursul paginilor ce vor unna. Calul de lemn esteun suport al dezinformirii. Tema esteprotecFalui Pallas, pusi la dispozitia troienilor, Transmisiuneae asigurati de agentulde influenti Sinon, care acrediteazhtema. Tinerii cnntiret de ambelesexe (uneori,tinerii sunt mai creduli decAtbitranii) asiguri cutiile de rezonanti indispensabileacfiunii. Rezultat consimtimdntul populafieiesteobfinut gi se trans formi intr-o adevi.rati psihozi - Enea vorbegteel insugi de ,,nebunie" 9i ,,orbire".Incepanddin acestmoment,intri in joc printr-un fenomen care nu se poate si nu autodezinformarea, fie asociatcu vampirismul.Ia fel cum, conform legendei,orice om caruia i-a supt un vampir sAngele devineel insugivampir, dezinformatul devine dezinformator,uneori din candoare,dar adeseacu un entuziasmmorbid, debordan! ca in propagandi si publicitate, pentru iraflonal. Iati doui exempleale aberafiilorde acestgen. In timpul proceselorstaliniste,un acuzata mirturisit ci ascunsese un cui intr-un ou, ceea ce a ajutatla convingerea opiniei publiceci acelom era un monstru. In anii cinc2eci, un podgoreanburgund care producea vinuri de soi ales li asigurape to$ cei ce binevoiausi-l asculte ci, dupi victoria comunismului,vinurile saleaveausi devini si mai bune. Asffel, impotriva sfahrluilui laocoon si al intelepflor cetitroienii contaminaf,de dezinformarea care,inifal, fusese fi, numai opera lui Sinon, pi-aucontaminatconceti,teniigi s-au repent cu totii spre proprialor osAndi. Profundasemnificatiea Calului Troian nu lea scipat celor care au reflectat asupra manipulirii opiniei publice. SaintMarc Girardin scrie: ,,.Asffel inainta Revoluf,a,^era Calul Troian intrAnd in orag, in aclamatiilepoporului." In acelapi spirit, Hans Huyn a intitulat ,,CalulTroian" o lucrare consacrati ingenioasei idei de mai jos: conformlui, ,,casa comuni socialisti" predicati de elitelecomunistein timpul Perestroikii ar

30

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

a1

JI

fi trebuit si fie un mijloc de penetraresi invingere a Occidentului. SUnTI Calul Troian poatefi consideratun mit al dezinformirii. Generalulchinez SunJi a existatin realitate,chiar daci istoricii nu stiu cAndanume:in secolulal Vllea, sau in al lV-lea inainte de Christos?Cartea sa,Arta razboiului,a exercitat o influenti considerabill asupra tuturor skategilor chinezi s,i japonen, inclusiv a lui Mao Tsehrng, si a fost studiati in toate scolilemilitare ale blocului comunist,atAtcele moscovitecAt gi cele din Beijing. Trei sferturi din aceasti lucrare nu ne intereseazi in cazul de fati, fiind consacrate unor considerente de ordin sffict militar, dar sferhrl rimas ne preocupi in cel mai inalt grad, intrucAt ilusfueazi gandirea esentiali a generalului, surprinziltare,la drept vorbind, sub condeiulunui rizboinic: ,$rta'supremh a rilzboiului consti in a invinge dus manul tiri lupti". Or, cum sn-linvingi f^lri lupti? lipsindu-lfie de mijloacele, fie cledorinta de a lupta. S, i cum si-l lipse-sti de aceasti dorinti? Prin dezinformare. Ambitiile seniorului ideal al razboiului sunt, conform lui SunTi, nemi.rginite:,,Trebuiesi avef,scopulde a cuceri intact tot ceeace se gisegte sub soare".Obsesialui esteprotejarea bogitiilor adversarului:,,lnrizboi, cea mai buni politici este aceeade a ocupastatul intacl ruinarealui este o politici inferioara". Din acestmotiv, ,,ceicare sunt experti in arta rlzboiului supun armatainamici tiri lupti. Ocupi oragelefirri a le asaltagi rastoarni un statfiri operatiuniprelungite". Pe scurl chiar inainte ca seniorul ideal al rizboiului ,,si-siinsAngereze spada,tara inamici a capitulat". Ne aflim departe de grecii care, inainte de a recurge la elegantissimastratagemi a Calului Troian, nu cunoscuseri decAtlanceagi spada. Penhu SunTi, ,,toad arta razboiuluise intemeiazi pe ingelitorie", iar ,,rafinamenhrl suprem este acela de a atacaplanurile inamicului". Asffel, preocupatcontinuu de spionajulsi contraspionajul defensiv, Sun Ji distingecinci genuri de agenti secreti,formAnd laolalti ,,reteaua divinl" a

suveranului.A cinceacategorie,numiti ,,lichidabili", este spe ciahnt| in intoxicare, o intoxicare cel putin la fel de ranniti ca aceeamanuiti de Aliafl cu weo doui mii cinci sute de ani mu tArziu.Judecati si dumneavoastri. ,,$efulde stat-majora gratiat intro zi un condamnat,l-a deghizatin cilugar, l-a pus si inghiti un cocolosde ceari si l-a trimis la tangufi. Sosind,falsul cllugir a fost inchis. Lea vor-

sky il ffida in favoarealui Hifler, fapt in urma ciruia Stalin si-a decimatpropriul stat-major, fie Stalin,cu scopul de a-sidecima statul-major,i-a dat de inteles lui Hitler cI Tuhacevksv aveasi thdeze, asffelincdt Uifler l-a capturat,dAndu-io. du de a face ceeace dorea. Dar, in cazul tangu$lor;ne aflim inci ln plini intoxicare. Or, din cartea lui Sun Ji s-au tras invipminte care nu au nimic propriu-zis militar, prefigurand dezinformarea sub cea mai modernaformi a sa. *** Diwditali totcrea @ mffgebine InFn advetsa

Stim ia ce manewe de demoralizarede acest gen neau

$ar puteasusfineci, tn acestcaz anume,nu existi nici o acFuneconcertati din partea americanilor.Vom vedea mai departe ci acest lucru nu e sigur, dar prea putin conteazl: oportunistul Sun Ti stie bine ci discreditareavalorilor traditionale distruge identitateaunui popor, chiar si flri intentii

)z

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

aa J -')

rele din parteaunui terl Bisericacrestini n-ar fi invins niciodati pigAnismul daci nuJ discredita,in diversemoduri, iar actualadezcregtinaren-ar fi ceea ce este daci Biserica, in misura in care gi ea este o institufle omeneasc5, nu sar fi dis creditatla randul ei, in mai multe moduri.

p tinericonta bdMnilor. InfrraAp-i Ndiuliafr Fadifiileadvercarilor

Conflicteledintre generafii sunt firegti, dar ele pot fi atenuate sau accenfuate. O dramatizareintensi a avut loc in luna mai a anului 1968,si cunoa-stem atAt complicititile externe care au amplificat evenimentele,cAt si slibirea spirihrali, inte lecfuali, politici', civici, economici, materiali, care areniltat de aici pentru Franfa.Or, era vorba int-adevir de instigarea unei genera$iimpotriva alteia gi de distrugereatemeliei traditiilor care,inainte,le uniseri la un loc. In Algeria, armatafrancez| crease o miscare de tineret care contura imagineaunei Algerii indisolubil legati de FranF, cao idee mai seducitoarepentu generatiilein ascensiune decAto independenfi obfuatoriu regresivi, care urrna si amalgamezeAlgeriaprintre firile subdeztoltatedin Irrmea aTreia. In joc exista o carte interesanti pe care se putea miza, tn stilul lui Sun T. Am precizal tn capitolul intii, ci sistemul de cadre al tineretului algerianfusesesabotatla cel mai inalt nivel. Se crease un alhrl, care ar fi putut avea cele mai fericite consecinfe. Generatiile nu sunt singurele pe care le stribat conflictele.Sexelefwnizeazi si ele opozifi care pot fi exploatate. Musulmanii algerieni primeau cu satisfactiemisurile cle emancipareluate in favoarealor si, daci ar fi fost urmiriti aceastifolitici, Occidentular fi dispusla ora actuali, in plin Maghreb, de un cap de pod format din femei impermeabile futi d" islam.E o temi de meditatie. pe deasupra, sun Ji nu se oprega" ,i.i;;ai recomanda, folosireacAntecelor gi a muzicilor lascive,folosireaprostifuatelor,cadourile,,dinjad si matase",adici arta de a tncurajala adversarun hedonismcare la inceput molesestesi, in perspectivi,, paralizeazl. Observim c6,,in cani siu, nu e vorbade modificarea furformatiei ca atare,ci de manipularea adversaruluiprin influente carepAni la urmi il lipsescde orice posibilitate, de orice veleitate de rezistenfi. Aceasti actiune nu poatefi exercitati decAt

Impliuftipe reprwbn;;* *"ducitoare aleFrii gftminalhle si tnfrEvrindi ilWale. advetse $wi potivit gi,Ia rcpttatia momenftil suplngti,idiprelalui conretilmilorlor
O privire aruncad asuprapoliticii francezncontemporane ne.ar putea fuce si credem ci acfoneazi un inamic necunoscut, cici existi nenumirate ,,ac.tiuni ilegale" la care se dedau claselor conducitoare". Din picate, se pare ci ,,reprezentanlii liderii no-sti sunt capabili si se ocupesingwi, firi nici un Sun Ti care si-i ispiteasci.Dar e sigur ci un inamic potenf,alar putea s6-gipunl mari sperantein ,,dispretul"pe carel meriti si-l obtin escrociinogtri de la putere. *** Rispenilili disoordia gi gelcevile lnte cetifmii

ttuiiafuaw
,,Dezbinhgi stipaneqte"este un dicton arhicunoscul Anumite tari, prinffe care gi a noastra, au fost lntotdeauna prada facflunilor, iar refuzul de a practica fair play jocul democratic (in care fiecare ar trebui si prefere binele comun fati de inte resul individual) accenfrrcaz|si mai mult tendinla spre schisme gi frondi a francezilor,Comunigtii,in special,au stiut foarte bine sa profite de pe urma acesteiracile, pentru a-i instiga pe 'franceziunii impotriva altora. Ne putem gandi la muncitorii fabricilor de armament care sabotaugrenadele destinate combatantilordin Indochina, sau la hamalii care, in timpul rizboiului din Algeria, puneauin pericol vietile militarilor si ale civililor francen.
***

34

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

35

prin comunicarea ideilor, a modelor, stilurilor, atifudinilor, motiv din care credem ci ea Fne in mod clar de resortul dezinformirii, asffel incAt specialigtii au perfecti dreptate so de' numeasci,tehnic,,,inlluenfa". O ilustrare tipici: sloganuldefetist,de o sonoritategeniali, in germani ca -siin englezi: Besserrot alstot, Better red than dead.(,Mai bine rogu decAtmorf'.) Este adevirat ci in francezi suni mai pufln sugestiv,lipsindu-i ima: Plutbt rouge que mort. Asffel, sloganuldevinemai inapt si afecteze sensibilitatea irationali a auditoriului gi mai pufin propice memG ririi instinctive.Totusi, el poarti acelasimesaj pacifisf deci de inspirafe sun-f-iani. Marele chinez scria: ,,O armati victorioasi invinge inainte de a porni lupta; o armati sortiti infrangerii se lupti firi nici o speranfi de a invinge." In rest, Sun Ji, ca un adevaratprofet al dezinformi.rii, a lnteles perfect ca nu de dezinformatordepinde si-si creeze, de la cap la coadi, o situafie favorabill. Cu siguranfi, Sparta n-ar fi preferat si se inrogeascl decAt si moari, cum n-ar fi tacuto nici Franta secolului al XVII-lea sau cea a Revoluf;ei. Dezinformatorul hebuie ,,si ia trenul din mers" gi sl-l defurneze in folosul siu, trebuie si exploatezeconflictele deja existente-sisi le invenineze, trebuie si dezvoltein mod monsfuos tendintedejaprezente,ceeace presupunesi-gi fi ficut bine temele si si-si fi invitat lec'File:in terminologia economici, si fi efectuatun shrdiu aprofundatal piefei. Imagineape care o folose.ste SunTi pentru a spuneacest lucru e seducitoare:,rA.sfel, kebuie si se profite de pe urma situa,tiei, la fel ca ahrncicand trimif, dea rostogolul un bulgire pe o panti abrupti. Fo(a initiali e minimi, iar rezultztele, enorme." Tbtupi,dupl cum vom vedeamai departe,in capitolul,,Un caz de scoali", de la SunTi incoaces-auinregistratprogrese. Metodele de dezinformareactualenu mai necesiti o exploatare aIAtde scrupuloasa a pantelor naturale.Cu alte cuvinte, voluntarista"a lui Mucchielli poate,la ora achrali, ,,revoluf,a sa fie teleghidata.

E*hin Exemplele de agitatori pHtiS care-si desfispari activititile in folosul unei cauzesau al unui sef de stat sunt nenumirate. Si ne referim la unul, pentru a fixa ideile: Eschin. Filip al Illea al Macedoniei,care a fiit in secolulal V-lea inainte de Iisus Christos, nu auzise niciodati, cu siguranfi, vorbindu-sedespreSunfi, dar era pitruns de o filosofie ase minitoare. ,,Nici un oras in care poate ajunge un catAr indrcat cu aur," spuneael, ,"nueste de necucerit."Nu se referea numai la cunoastereavenalititii oamenilor; era vorba de o inlelegere p importanfei opiniei publice gi a necesiti$i de a o manipula. Intreaga carieri a lui Filip, cu alternativele sale de pacegi rinboicare urmireau toate acelasiscop,-sirecunoagte rea lui finaH ca arbitru politic al ligii elenice, ar putea fi considerati o ilustrare a doctrinei sun-ti-iene. In primul rAnd, Filip gi-a atins scopurile, dupi bitilia de la Cheronea,prin manipularea concertati a opiniei. Agenful siu la Atena a fost Eschin, rivalul gi dusmanul personal al lui Demostene.Victor Martin gi Guy de Bude spun urmitoarele: ,,Calitaf,lesale oratorice trebuia sI-i asigure o puternici influenfa asupra unui public popular ca acela din Atena si se infe lege de ce regele Macedonieigi.afolosit toatemijloacelepentru a face din acest glas inimitabil instrumentul politicii lui. $ar putea si se fi folosil ca si reuseasci, de argumentele risunitoare in care credea Demostene, sau si-l fi cucerit pe Eschin cu ajutorul vanit[$i (...); in oice caz,rezultatul a fost acelasi:Eschin a servit intereseleMacedoniei,iar discursul sau nu ne permite in nici un caz si afrmim ci: aceasti atifudine i.ar fi fost inspirati de conceptii politice personale gi coe rente. Dar, gratie talentelor sale oratorice,a devenit purtitorul de cuvAntal unei pirti considerabile." Pe scurt,ln cazullui Eschin avemcutia ideali de rezonangi-Vom analizaaceastifuncteintr-un capitolulterior. Tenkliile Bisericii Ne putem imagina ci, penfu un ateu, tot imensul efort al propoviduirii sivArsitede diferitele religii care s-ausuccedtt pe PimAnt poatefi'asimilatunei actiunide dezinformare.

36

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

3l

Si ne recapifinim criteriile: opinie publici, scopuri politice, mijloacedeturnate. Misionaml se adreseaziopiniei pubtce,lucru de necontestat, iar SfanfulPavel,declarandu-le atenienilorci venisesi pre dice despre ,geul necunoscut"ciruia acegtiaii consacraseri deja un templu poatefi numit, pe buni dreptate,un manipulator de opinie. Dar, se va obiecta,scopurileprozelitismului nu sunt politice.Ramanede vizut. Cele ale lui Pavelnu erau, desigur,dar oare acesteasunt intotdeaunaabsentedin preocupi,rile misionarului gi ale reprezentantilorsii? Iar in ceeace privegtemijloaceledefurnate...$tim ci pigAnii, de exemplu, recurgeaula subterfugl cum ar fi ascunderea unui preot in stahria unui zeu, pentru a-l pune si proclame profe$i cu glas puternic gi inteligibil. De asemenea, au mai existat si preotii care interpretau cuvintele incoerente ale ffiiei de pe trepie dul siu, iar nafura umani nu ar fi cea care este, daci interpre fii ar fi renstatintotdeaunatentatiei de a le orienta inh-un sens favorabil sentimentelorsau intereselorlor. Plasandu-ne in pos tura ateului care nu crede nici in imaculata concepf,une,nici in reinvierealui Christos,arn putea spunechiar ci propagarea credintei crestine VLdeazA o mistificare la scari planetari" gi chmuztcade cor, orgile, clopotele,toaca,timAia, repetareatAnguitoare a litaniilor, insugi simbolul crucii, fin de condilonarea pavloviani,a reflexelor credinciosului. sistematica, Firi indoiali ci asa este, dar predicatorul nu se deghi zeazi.pentrua aveaefect asupraopiniei,ba chiar dimpotrivi. Refi.rzdndu-gi navigatiasub pavilion fuls, propoviduitorul actio neazhsub uniforma ornamentelor sacerdotalesi, deci, nu poate fi asemanatcu un franctiror. Chiar si cAnd foloseste viclesugurileiezuite,nu-giascundescopulesenfial,care este ad majorem Dei gloriam. Bitranul preot de IarL al lui Unamuno care, convinsde utilitateacregtinismuluipentru popor, il propoviduie;te cu devotamentdegi el si-apierdut credinfa, nu e un dezinformator. Ii lipsestemasca. Tofugi, existadouacazuriapartede examinat. Mai intAi,cAndBisericacrestini era ln plini expansiune, ea si-aanexattot felul de manifesti.ripoliteiste,gisind ci era

mai util si le botezedecAtsi le combati: solstitii, echinoctii, lzvoare,munti celebratide cifre pagAnidin wemuri im6moriale, au fost consacratebrusc unor personajemai edificatoare: ne putem imagina intAlnireadinhe nimfa deposedata si sfAntulciruia ii este dedicati de-acumfosta ei fAntAni... Da, se poate spune ca s-a profitat de imprejuriri qi s-au exploatatreflexe dejaformate,ceeace nu e lipsit de legituri cu tehnicile dezinformdrii. Apoi, in relatiils dintre ele, diverseleBiserici apirute din schismesi erezii au recurs uneori Ia calomniegi, cel mai adesea,la o ticere care urmirea si le dea credinciosilorconvingereaci nu existi nici o alti cale decAtaceeain lumea ci.reia s-auniscut ei. Ce gtim, sigur, desprecathari sau nestorieni? Unii ruteni n-au devenit unia! intruc6t credeau ci Papa se convertise la ortodoxism? Cum se face ci doi elenisti, doi filo sofi cregtini,contemporaniunul cu celilalt,locuind in acelas,i ora,s, consacrAndu'se unor cercetiri paralele,ca SimoneWeil gi Serghei Bulgakov, nu s-au intahit niciodati gi nici micar nu si-aucunoscut unul altuia gAndirea?Si aici, in aceastatendinti' de aface si avortezeipotezele, in acestplan pervers de a ,Suracheiacunoagterii",care nu este monopolul fariseilor, putem recunoaste o lnrudire indepirtati cu dezinformarea. Dar, una peste alta, nu prea putem asimila operaflunile de propagandi sau de retinere a informaflilor religioase cu dezinformareapropriu-zisi: scopule mult preavizibil. In schimb,dacabisericilenu sunt sursede dezinformare, ele ii furnizeazi totusi, uneori, ocaziasi terenul. Sistemul de infiltrare al Bisericii cre.stinea fost intotdeaunaunul dintre obiectivelecomuniste. Dincolo de Cortina de fier, conform mirturiei pafriarhului Alexei al Il-lea insusi, se pare ci secrefirl anumitor spovedanii a fost incilcat in solda regimului. Este mai mult decAtprobabil ca unii agenti comunigtisi se fi hirotonisit preoti: am relatat destinulunuia dintre ei in romanul meu LeTrtre (Calzunbur intraductibil,intre prte,,,preof', qi traite,,,triditol' - n. f.). Si mai nocivi a fost, la ordinul lui [.enin, crearea asa-zisei Biserici Vii, care urmirea si submineze Bisericaortodoxa

38

VLADIMIR VOLKOFF

rusl: totusi,Providentaa wut ca ,,poltileiadului si nu o invingi", iar ,,Biserica Vie" s-aimprigtiat ca un fum urAt mirositor. Se poatespuneci ln Occident printr-un paradox,actiunea subversivi a dat mai multe roade. Consiliul ecumenic al Bisericii a fost infiltrat din abundenti. Oameni de bunl-credinfi, indugi in eroare,leau imprimat diverselorBiserici naflonale o orientarepolitici deloc conformi cu vocatiaproprie Bisericii romanocatolicegi nici cu voinfa papilor.Numeroqi preo! si pastori sau lasat deturna! de la principala misiune a cregtinismului,lu6nd partea inrpirifilor din aceasd lume, si aproa pe intotdeaunaintr-un sensdirect sau indirect favorabil comunismului. Un pacifism care nu a condamnatniciodati atrocititile cornuniste,ci numai ofenseleamericane;o atitudine sociali gi si culpabiurmirind sa absolvepe oricine era dezavantajat pe oricine se bucura de o oarecarebunistare; un sim! hzer,e absolut marxist al luptei de clasi; pozifi adoptatetiri discernimant cu privire la energia nucleari gi economie; transformiri ale amvonului in tribuni politici; o delisare stupefianti in materie de morali; o incapacitateflagranti de a mentine disciplina in rAndurile clericilor; preluarea de citre unii a unei erezii aberante, numiti,,teologia eliberirii", care il reprezenta pe Christos, in America de Sud, pe cruce, cu automahrlin bandulieri; insumareatuturor acestortresituri lasi prea putine indoieli cu privire la manipulirile cirora leau fost supuse Bisericile. Mlrhrrisim ci, in comentariile de mai sus, arn anticipat unele etapedin scurta noasti istorie a dezinformirii. In Biserici nu a fi.rnctionat numai rela'flaguri-ureche; o anumiti presi, dupi cum vom vedea,a ficut de asemenea ravagii.In orice caz, acfiuneade la guri la ureche era limitata. Scrisul si mai ales tiparul aveausi multiplice posibilitdflledezinformirii in toate domeniile.

Capnou_n IV

E ADEVARAT, FIINDCAAM CITIT

IntucAt inventareascrisului, imemoriali de alhninteri, nu a modificatprea mult condifile comunicirii de la guri la ure che, se poatespuneci tei fenomeneprincipaleffebuia si ajute kecerea dezinformirii de la o copilirie incoerenti la o tinerete lumina6: - inventareatiparnitei de citre Gutenberg,in anul 1434, dand posibilitateade reproducerenelimitati a dezinformirii" Aceasti inventie a antrenat dupi sine: - lansareaprimului periodic 0a Kiiln, in anul 7470),urmat rapid de o multitudine de alte periodice,de unde a apirut posibilitatea de a modifica dezinformareade la o nlaalta. Aceasti. lansare a avut carezultat: - importanfa crescindi, lncepAnddin secolulal XVIII-lea,a ceeace se numege opinia publici ln viafa politici a Occidentului, urmati de ocaziilnmu$te la nesfArs. it pentu dezinforrrure. Practic, cartea gi ziarul, intrand in toate ciminele unde cel pufln o persoani gtia si citeasci, aveau si priveze rapid puterearegali de monopoluldeciziei,iar putereaecleziastici, de monopolulcunoasterii. Asffel a luat fiinS cercul vicios contemporansi democratic: cu cAt conteazd. mai mult opinia publici, cu atAt ea cere mai multe informatii; cu cdt primegte mai multe informafii, cu atAt conteazAmai mult Or, acesteinformafli suntobligatoriu viciate de dozade dezinformareamestecatiin ele. Se observi,clar ci, timp de cel putin doui secole,autorilatea exercitati de cuvAntultipirit asupraunui public.de bunicredinti, care nu era intotdeauna foarte avtzat" a rimas necontestati. Concepfia,,esteadevirat, fiindci am citif' a ajuns si treaci drept o dovadi de veridicitatepentru multi oameni. la fel de adevirat e ci, in secolulal XX-lea, existentapolemicilor dinfre partide opozantea usurat intrucAtva aceasta

40

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

aceasdotrivire cu cerneali sufocarede citre hArtia ziaruTui. de tipar, iar practicapermanend a drreluluii-a tacut pe gaze tari si devini cAt de cAt mai prudenti in int'ebuintarea calomniei si a detiimirii. Astizi, intrucAt responsabilitateafincl.a ziarishrluinu mai esteangajati gi toate narele,fie ci se declari spun cam acelagi lucru, cu un vocade dreaptasaude stAnga, bular abia diferit de la un cazla altul, situatiae gi mai nelinis titoare decAtln trecut. MaruEnciclopedie , Firi a face aici istoria completi a influentei cuvAntului tipirit asupraopiniei, si amintim cAtevaexemple. Putem cita fie si numai ac$unea ma,'ii Encyclopedr'e din Franfa, care nu a fost absolut inocenti:. Firi indoiali, asa-zisii ,,filosofi"nu doreau decAtsa-sipropagepretinsele ,Jumini", dar acestea erau lumini numai dupi pirerea lor gi, in cel mai insidios mod, au inceput sa disfrugi prejudecitile politice si religioaseale epocii,pentru a scorni altele,care nu intotdeauna erau mai adevirate. A fost oare aceasta o dezinformare? Sar putea obiecta ci telul Enciclopediei se etala ln ochii tuturor. Dar dorinfa de a influentaopinia era cAt se poatede prezentil, atAtspre scopuri politice, cAt gi prin mijloace deturnate. din moment ce obiectivul marturisit nu era altul decAt acelade a lumina publicul cu privire laarte gi meserii. pe care treDiderot a scris,firi false pudori: ,,Caracterul buie s5-laibi un bun dictionarconsti in a schimbamodul comun de a gAndi",lec$e care aveasi fie aplicati'de multi dintre succesoriilui, dupi cum vom vedeain curAnd,iar Louis prin edictelePapei, Blanc a intelesperfect ideea:,,CenzuratA atacata de dec2iile consiliului, expusi furiei Parlamentului, Enciclopediaa rimas in picioare.Un nou Cal lioian intrase intre zidurile cetatii asediate.Vecheasocietateil vazusedin capul locului cum, firi sfidare, se infiltra in mijlocul ei; si, curAnd,conduqide lIlise, filosofii au ie;it inarmati, pentru a devastaIlionul". Enciclopedia. Cal Troian al RevolutieiFranceze- o icleevAzuli cu ochi delocrii.

Volbfue, manipulatofltl Un cazparticular de presiunepe care cuvAntulscris avea s-oexercite asupraopiniei consti in valul mareic de pamflete, broguri diverse,care s-arevirsat asupraFrantei in fascicule, secolulal XVIII-lea,provenind din Provinciile-Unite. Bastion al unui protestantismavansal Provinciile-Unite,care nu se intreceaucu simpatiala adresamonarhiei franceze,le-au permis scriitorilor contrariafl de cenzura regali si se exprime liber asupratuturor subiectelorpe care le aveaula suflet, iar opusculelelor, fecAnd clandestinfrontiera, ficeau deliciul unui public contestatar in mod firesc. Unul dintre utrlizatot'ri acestei filiere a fost Voltaire. Se gtie ci, spre stAr.sitnl vief,i, Voltaire gi-adescoperitvocatia de corector al greselilor si si-aconsacratmari eforturi reabilitirii sau achitirii multor personajepe care le considera acuzate sau condamnatepe nedrept. Remy Bijaoui, autorul cirAi Voltaire,avocatul,afirmi pe bund-dreptate ci Voltaire consideraaceasti activitate tJn,,rhzboi contra fanatismului si a superstitiei" si nu se poate nega faptul^ci alacerea i-a dat ocaztade asi infiltra ideile in societate. ,,Isi pregiteqte campaniaca un adevaratstrateg, definind sarcini prioritar, repartizand roluri tuturor agentilor executivi, dAndu-le ordine unora, sugerAnduJe manewe utile altora,coordonAndacfirnile, firi a neglija nici un detaliu."isi hirtuieEte, bineinteles,prietenii, amantele,judecitorii, avocatii, prinlii pe rege insusi -,,Si urnim mereu striini pe care ii cunoaste, cerul qi pi:mAntul,acestae refrenul meu" - dar, in realitate (gitocmaiprin astane intereseazi),tinta sa esteopiniapublici. O declari limpede, in legituri cu un memoriu pe care judecatorilor:,,Mi se prieteniisai n-auwut sl-l inaintezedecAt pare ci trebuie si pistrim pentru noi insine ovatiile publice." Stie bine ca, atunci cAndmoda va ajungela Calas,la Sirven, la Ia Barre, judecltorii vor fi obligati s[ se supuni, alffel riscAndsi treaci drept niste reactionariobscurantisti.Ia drept vorbind, cite canti se cunoscin care magiskahrranu a cedat presiunilorpopulare? Aproapez,ero,ceeace inseamni ci Pilat clinPont nu e singur in situatialui.

42

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

+-)

A'

Voltaire lnmullegte memoriile, diatribele, faptele: Piese originale despre moartea Sirilor Calassi judecata pronunfati a DomIaToulouse,Cererecdte Rege si Sfatulsiu, Scrisoare citre Domnul Dam...,ComentariudespreDelicnului de VoL... Dispretul lui Arras,Relafi despremoarteacavate pi Pedepse, lerului de la Barre, Cerere de gratiere a servilor din SaintClaude,Stigdtul sAngeluinevinovatsjzeci de alte scrieri, pAni la Fragmente despre India, pentru c[, nu-i asa, ,,intotdeauna tebuie si fezegti cttrtontateacu cevanou", ca si nu fii nevoit a insira la nesfArsitsubiectul nefericitului tally-Tollendal. Uneori, Voltaire semneazi acestepledoarii cu propriul siu nurne,alteori ii di cuvanhrltnsusicavalerului de la Barre, sau unui ,,teni.ravocatdin Besangon"care rimane anonim, sau unui ,,Domn Cassen,avocatln Sfatul regelui", care nu existi. Adevirul faptelor canteazl,preaputin pentru auto4 cu condi$a sd il incAntecauza.Trigeazi cu v6rsta, cu atitudinile religioase, cu situafa pecuniari a personajelor pe care le aphri, daci prin aceastale poateface si pari mai simpatice. In schimb, Fne o socoteali scrupuloasi a sensibilititii publicului. Cutare memoriu e ,pentru Franfa" si a fost copt,,la bain-marie".Alflrl, cu ,,carneamai cruda", e destinatfirilor str5.ine. Dupi ce l-a modificatde la cap la coadi pe un al frei. lea, se nelinigteqtesi afle ,,daci seva permite intrarea in Paris a unei noi edifli conforme cu ceeace $a tiparit deja 9i foarte circumspecti in ceeace se va adiuga", circumspectiesi conformitate de puri faladi, bineinteles.Ceeace il intereseazie pregitirea opiniei".,,Cend constiintelor, estimea ,,frimantarea zi ci spiritele sunt pregitite", se angajeazipe ,,calea legali". Ciruta inaintea boilor? Existi rezultatelecare dovedescc[ nu-gigre.siseskategia. Jurnalul enciclopedicfi reproduce me moriile jn ertenso. [n afacereafu[6ftfailli, efecful interventiei voltairienea fost imediat ,,Consiliulde Stat,compus din toli minigtrii de Stat si consilieri in sutani ai Bisericii, prezidatde cancelar,a admis in unanimitatepetitia in revizuire. Doui zile mantArnu, regele a casathotirArea." De fapt, tribunalele epocii nu erau complet oarbefati de influentape care o puteaexercitaVoltaire:cu corpul cavaleru-

lui de Ia Barre recunoscutvinovat de sacfilegiu,s-adat fgc... Dictionaruluifilosofic. CAteva cuvinte desprenotiuneade transmititor - pe care am vLzut-odeja apirAnd in cazul Calului Troian - aplicati ac$unii voltairiene. Acauta emo{ionarea opiniei publice asffelincat si se obfni o anumita actiune din partea factorilor de decizie,inseamni deja a folosi un transmititor, configurat in acest caz de citre opinie insiEi. Dar aceasti opinie nu puteafi atinsl decAtprin a$ transmititori. Principii europeni, care dideau fondurile, simpatizanf,i care alertau saloanele,pseudonimele, oamenii de paie, sfatul regelui gi, uneori, regele insugi, erau transmi. titori ai acSunii lntreprinse de Voltaire pentru protejaf;i sii. Poateva bebui si mergem si mai departe. De unde ii venise lui Voltaire aceasd pasiunebrusci pentru protejareacelor oprimati? I.sidescoperisecumva, amintindu-si de vechile wemuri, o ,,inimi sensibilii" in stilul lui Rousseau? Sau,poate,protejatii lui ln-si-si nu erau decAttransmifitori in riz;boirf personal pe care il purta de mult timp contra uneiWelbnxhauungbazati,pe sacru,pe careel o gisea, bine inteles, ,,gotici" si ,Janatici"?,,Acestedificiu imens pe care, cu mAinile [sale] mari, 1lslpa lenf', aveasi se pribugeasci la unsprezece ani dupi moartealui, luand cu sinepentru totdeauna ,,plicerea de a trii", de care era atAtde atasati ,Jnondenitatea''.Din fericire pentru el, nu a apucatsi guste din roadele propriei salevictorii. Coloniarcaspanioli Alt exemplu de dezinformare. Un american,Philip W. Powell,a povestit in cartea saTree of Hate (,Copaculurii') istoria a ceeace numegteel ,Jegenda neagri", cea a colonizariiAmericii de Sud de citre spanioli, colonizarecare, fufd de publicul anglo-saxon, trece drept a fi fost deosebitde sAngeroasi. Or, chiar daci nimeni nu se indoiesteci a ficut si curgi mult sAnge, ca toatecolonizirile, se pare totusi ci spanioliinu iau hiituit niciodati pe indigeni ca la vAnitoarea cu cA'ini,cum

44

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

45

au fAcut englezii in Australia, nici nu au practicatgenocidul indienilor, ca americanii din America de Nord - unde se poate spunechiar ci genocidula continuatin plan cultural, din moment ce au ramascarn un milion de locuitori autohtoni care traiesc in rezervafli,cu o rati de sinucideri de doui ori mai mare decAtmedia naFonali si o speran$ de viati de patruzeci gi gasede ani, fati de saptezeci. Spaniolii,dimpokivi, o dati incheiati cucerirea, au practicat o integrare progresivi a raselorin toate$rile Americii de Sud care depindeau de ei. Atunci, de unde provine proastareputafie a latinilor cato lici? Din necesitateade a-i dezvinoviti pe anglosaxonii pro testanti care, prin influenta Statelor Unite, dispuneaude mrjloace universitare superioare. Firi a ni-i imagina pe puritanii cu palirii ascufte manipuland agenf,i de influenti penfru a defirrna atenf,adinspre propriile lor nelegiuiri, trebuie si re cunoastemci lnfeaga comunitate intelectuali a lumii s-aasociat mult timp contrapadre*lor din Castilia,uitand ci nici pas torii evanghelistinu fuseseri niste lngeri. SateleluiPofunkin Exemplul satelor lui Potemkin este interesant din mai multe punctede vedere. Multe car,tide istorie, alkninteri respectabile, ne asiguri ci inL787, cend Ecaterinacea Mare a cilitorit in Crimeeapentru aizlta noile teritorii rusegti cucerite de la Imperiul Otoman, favorihrl ei, prin!.rl Potemkin, a ordonat ca pe taseul impirite sei si se dispunidecoruri de teatru care erau deplasate pe misuri ce se deplasa gi ea,pentru a o face si creadi ci tara ar fi fost mai populati decatin realitate.Prin urmare, ar fi avut loc o manewAcel pufn de intoxicare- dacanu de dezinformare,din moment ce nu urma safie inselati decAtsuveranasi invitatii ei. in realitate,,,satele lui potenrkin" nu au existat niciodati, sau mai bine zis era vorba de sate ade.virate, care fuseseri zugrivite proaspitpenfu aceaocane.Prinful de Ugne, martor ocular care a insotit-o pe impiriteasi, denunti si vestejeste deja aceasti legendi, a cirei sursi e cunoscuti. Un ziarist monden gennan, numit G.AW. von Helbig, un soi de diplo-

mat de cancancare se invArteape la curtea din Sankt_Petersburg, ofensatci nu fuseseinvitat gi el in voiajul din Crimeea, s-ahotirAt si-l ridiculizeze p''in toate mijloacele gi a publicat fabula satelor din carton intro revisti din Hamburg numiti Grotes Minela, sub titlul PotemkininTaurida (1797-1800). ca fabulatielea plicut firhrror gi, in ciuda dezninf,rilor lansate de prinfirl de Ugne, a fost publicati iarisi in germani (1804), ln olandezi (1806),lnfrancezi, (1808),de doul ori in englezi (1812gi 1813)gi chiar in rusi (1811). De atunci,s-aimpus expresiade ,,satal lui Potemkin" (sau,potemkiniad#), cu sensul de ,fafadh mincinoasi, mistificare, escrocherie".Este o mare arti, aceeade a in.sela atribuind victimei o inselitorie. Oriunde sar afla acum, Herr von Helbig mai rAde inci, cel pufln daci nu s-apociit tardiv pentru ipocrizia sa. Dezinlomarearevolulioaari Revolufla francez|,a dat nagtere mai multor manewe de manipulare a opiniei publice. Revolutionarii erau pe deplin constienti de importanta ei: ii consacraseri chiar si o sirbitoare, una dintre zilele numite sanculottides.Fenomenul meriti sifie malizat. ln napornt pentu Convenfianationaldin gedinladin 3 a Iunii a doua din al doilea an aI Republicii franceze, Fabre d'Eglantine a scris urmitoarele, ln legituri cu calendarul re volu$onar pe care urma si-l propuni membrilor convenfiei: poporului francnz,instaurarearepublicii, au ,,Regenerarea anhenat cu necesitatereforma erei vulgare. Un indelungat obicei al calendarului gregorian a umplut memoria poporului cu un numir considerabil de imagini pe care acestalea vene rat mult timp gi care astizi inci mai constituie sursa erorilor sale religioase;prin urrnare, este necesarca acestorviziuni ale ignoranfei si li se substituie realitiflle raf,unii, iar prestigiului sacerdotal, adevirul naturii. Astfel,incepAndde la intAi de Germinal, se va mgrhvi firi efort in imaginaf;e, prin terminafiacuvAntului, faptul ci incepeprimavara,prin construcca gertia cuvAntuluisi imagineape care o prezintacuvAnful, menii se dezvolti.

46

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

+t

A-

Ne rimAne si vivorbim desprezilelenumite inainte epagomene.Neam gandit ci acestecinci zile aveaunevoie de o denumire colectiva.Ni sa pirutposibil, gi mai cu seamadrept, si se consacreprintr-un cuvAntnou expresiade sans-culotte, care reprezintaetimologialor. Din perioadade glorie a Antichitifi, galii, sfi.rnogii nogtri, igi licuseri cinste cu aceasti denumire. Istoria ne invad ci o parte din Galia, numiti mai apoiLyornarse (patria lyonezilor) se numea Galia cu nidragi, Gallia braccat4 in consecinfi, reshrl galilor; pini pe malurile Rinului, formau Galia tiri nidragi; prin urmare, pirintii nostri au fost inci deaftihci san*culottes. Indiferent care este originea acestei denumiri antice sau moderne, ilustrati de libertate, ea trebuie si ne fie scumpi, ceeace este de ajuns pentru a o consacrasolemn. Prin urmare, vom numi cele cinci zile la un loc ,,sanculottidele". Quintidi, a cincea si ultima dinte sanculottide,se va numi Sirbitoarea Opiniei. Aici se inalta un tribunal de soi nou, in acelasitimp vesel ;i cumplit (...).'in ziua unici .sisolemni de Sirbitoare a Opiniei, legea deschide gura futuror cetitenilor asupra moralei, personalului si actiunilor fincEonarilor publici; legea deschi. de cariera imaginatiei glumele si vesele afuancenlor. Cante cele, aluziile, caricaturile, sarea ironiei, sarcasmele nebunatice vor fi ln nua aceealeafa aceluia dinffe alesii poporului care il va fi inselat sau se va fi ticut dispreluit ori detestat de acesta.Animozitatea particularh, razbunilnle private, nu sunt deloc de temut; opinia insigi li va face dreptate temerarului defactor aI unui magistrat stimabil.Tribunalele potfi corupte, dar opinia, nu. Cea mai cumpliti si cea mai profundi dintre armele francern contra francezilor este ridicolul; cel mai poli. tic foibunal e acelaal opiniei. Aceasti sirbitoare a opiniei este numai ea pavlza cea mai eficace contra abuzurilor si a uzurpirilor de tot felul." gravul domn Thiers supraliciSj, o suti de ani ma;.tArziu, teazh:,,Opiniei ii revine rolul de a face dreptate,opiniei insigi si tuturor magistratilor nu le rimane decAtsi se apereprin virtutile lor contra adevirurilor gi a calomniilordin aceastA zi." Este o naivitatedelicioasi, cu conditiasi nu fie ipociae. pot fi corupte,opinianu"! Ei nu ca asta-i buni, ,,tribunalele

Dar, dragi domnule Fabre d'Eglantine, dacl nu ciutaf, si ,,corupef" opinia c! cupoane,nu v-ati striduit so manipulati cu ideile dumneavoasffi, care nu valorau nici ele mai mult? Oare cu inocenli aS eliminat din calendar numele sfin$lor pentru a le inlocui cu nume care vi erau mai simpatice,cum ar ft Copaie,Teasc, Poloboc, GAscd,Cartof, TdrtAcufA,Pdpddie sau Noduroasd, Ciupercd, Zorea gi Ldcrdmioaril Ne putem imagina cu cAti spontaneitate aveausl-si dea intAlnire agricul torii din BasseBretagne,ca si vi facl plicere, la ,,Ciuperci viitof', sau si ceari trei gologanicu imprumut p6ni ,,ln zece, cAnd cade Licrimioara"! Iar Bardre nu v-a divulgat planul, cand a declarat ,,suprimarea numelor mistice din calendarul gregorian le va pricinui mai mult riu preotilor decAtconfiscarea averilor lor", inainte de a adiuga pe fati: ,,sfintii sunt ultir^niiemigranF ai Revolufei"? In acelasi spirit de manipulare a opiniei, noul regim a incercat sa modifice gi toponimia. Cuvintele,,ofzl$",,,burg",,,sfAnf',,,castel",,fg",,,conte", ,,cruce" au fost interzise. Astffel, Bucy-le-Roia devenit Bucyla-Republique, iar ArgentonJeChAteau, Argenton-lePeuple. l"a Fontaine nu se mai niscuse la ChAteau-Thierry,ci la Egalite-sur-Marne.Saint-Trope z a fost r ebotezatH6raclee, iar Monaco, Fort d'Hercule, Rocroy a devenit Roc-Ubre,iar Grelibre nu era altcevadecdt localitatea Grenoble rebotezati. Pentrti Saint-Dd,care nu are nimic acvatic,s-agisit o soluFe si mai buni: i sa dat numele de Ceint-d'eau. Sau inversunat chiar si impotriva numelor care nu aveau nimic tipic aristocratic sau religios: Toulon enla daci,si se numeasci VillePlate sau Portla-Montagne; prin efectul unui fericit joc de cuvinte, Montrnartre s-abansformat in Mont-Marat; Vaureal a devenit,cu umilinti, Lieux. A iesit o asemenea confuzieincAt,la 10 messidor anul II, ComitetulSalvirii Publicea emis urmitoarea doleanti: ,,lntrucAtnumeroasecomune gi-auschimbat numele qi nu se gasesc, cu acestenoi denumiri, in dictionarelegeograficesi nici pe hirti, iar alte comunepoarti nume aseminitoare, Comitetul se intAmpla uneori sa nu stie nici de unde i se scrie,nici unde si rispundi, drept pentru care rezult| obstructii regretabile

48

VLADIMIR VOLKOFF

f ratat de dezinformare

49

in guvernare.Pentru a face si incetezeacesteinconveniente, Comitetul inviti toate administrafiile, societitile populare, funcf;onarii publici si, in general,tof cetifenii care ii vor scrie, si adarrgepe lAngi numele actual al comunei gi pe acelape carel purtaseinainte." Dupi cum se vede, denntormarearisci uneori s[-pi depipropriile obiective. geasca Dincolo de lahrraanecdotici,rimAn urmitoarele. Revoluti4 care ffiumfase grale agitatieiinffetinute de cafe nele, cluburi, societilile de gandire gi o aristocra$eocupatifoc si-gi taie singuri creangade sub picioare,adici gratie unei opinii publice prelucrati savant,a avut inteligenla de a trage concluziilecare se impuneau:aceastiopiniecare o adusese la putere nu trebuia lisati in nici un caz #,fie dezarmatA. ci tre buia si fie hriniti cotidian cu sentimentede uri gi angoasi ,sisi fie convinsi, ln pofida sAngeluicare curgea prin rigolele intotdeaunadreptate. Parisului,ci aveadreptate,ci avusese De unde gi culhrl zeifei Ra$trne- ce conteazi ci rolul erajucat de o diva de operi - pi, de asemenea, ciutarea neobositi (si niciodati zadNnch) a tapilor ispisitori buni de infierat, penku a-ighilotina ca si fie inferati si mai bine. C'enociduldiaVadde Ar trebui si se realizezevn studiu asuprametodelor de stipAnire a opiniei in timpul Revolutiei. tn cel mai rilu caz,nu urmirea decAtsi interMcrnarhia, zici anumite moduri de a gandi - o atitudine de un autoritarism deplorabil, recunoastem.Revolutia,din partea ei, s-a striduit si impuni anumitemoduri de a gAndi:ale sale,ceea ce reprezinti o atitudinetotalitari. Numai ea singuri deflnea adevarul:prin urmare, aveatoate drephrrile. In acest sens, bebuie s#i aducemomagiul de afi practicato coerenti absoluti. Din moment ce stipAneamonopoluladevirului, datora, isi datora gi era datoareFrantei si-i impuni acestadevir, scop prinfe altele si in care urma si ia toate misurile necesare, aceea de a truca istoria,ceeace se observi deosebit de clar in tratamentul aplicatpopulatiei din departamentulVend6e.

Acest trucaj avea sa se constate abia peste doui secole,in preajma Bicentenarului din 1989,mai ales gratie lucririlor lui Pierre Chaunu, ale lui Xavier Martin, ReynaldSecher si Jeande Viguerie, care s-austriduit si denunte,fiecare in felul franco-fraficez" din timpul insurecFeivend6elui, ,,genocidul ne, care a costat Franla peste o jumitate de milion de morti si pe care, timp de doui sute de ani, istoricii au reugit si-l escamoteze. Nu inh:i in preocupirile subiechrlrrinoshu si determinim motivui pentru care Revolulafuancezha simfit nevoia de a anihilapopulatiavend6eani.,,Nuvom lisa nici un corp etero gen in republic#', a scris Garnier de Saintes.,,striviti complet aceasti oribili Vend6e",ordona Comitehrl Salvirii Publice. nu trebuie si fie altcevadecAtun cimitir uriag", de. ,,Vendee claraTurreau. ,,Trebuieca provincia Vend6esi fie anihilad, pentru ci a indrianit si se indoiasci de binefacerilelibertitii", proclamaureprezentan$iln misiune. ,,N-amluat nici un pnzonier. Soldalii libertiFi erau prea indignati de aceasti hoardi de sclavi care au indrdznit si-i deranje-ze de la cin5", raporta generalul Mieskowski, in timp ce Babeuf chema pe Iatj,la,,populicid".Ceeace ne intereseazi aici este modalitapentru a jusffica a priori si a poe teape care a gisito Revolu$a teriori aceasti exterminare, cici e o modalitate care face si apari doui elementeimportante ale tehnicilor de dezinformare:tema si logomachia,asupraciroravom reveni mai incolo. Tema campanieicontra vend6eniloreste simpli, la fel ca toate temele adecvateale dezinformirii, simpli si scutili totodati de orice veridicitate si logicA, lucru foarte important, cici o temi veridici saulogici prilejuiestecontestiri, ceeace hebuie evitatin primui rAnd.In cazulvendeean, tema e urmitoarea:,,Vend6enii nu sunt oamenila fel ca to! ceilalfi.'l I-ogomachia,lacare Ia Harpe licea deja aluzienumind-o ,,limbainversi", permite exprimareaacesteiteme in public. Iati cAtevadintre amabilitilile proferate sau scrise de administratorii si militarii revolutionari la adresa vendeenilor: ,,tirani feroci, bandifi, fanatici, scelerati,tigri insetati de

50

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

51

sAngelefrancezilor,hoardi de sclavi,bandi scelerati, armatA mizerabl| de tAlhari,drojdie feroce qi far[ minte, barbari, rasi rebeli, rasi de hof, rasi,abominabili, mongtri, mongtri fanasAnge9i carnagiu". frzap.de I-a drept vorbind, ,,sceleraf'nu este decAto injurie, dar folosireacuvAnhrlui,firani" e dejamultmai gravi inffo perioadi cand Voltaire ii numea pe agricultori ,,necioplif, care trianimale",sau Buffon ii iesc in colibe cu femelelelor gi cAteva (..) pe gisea ,,oameniide la fari mai urAti decAtcei de la orag", iar la Bruyere li descria ca ,,animalesilbatice, masculi gi femele, rispandi$ prin [ari, negn, livizi si complet argi de soare". CuvAntul ,Janatici" trimite la gAndirea aceluiasiVoltaire: ,Astid., prin fanatism se lntelege o credin$ religioasi sumbri si crudi." Epitetul ,,tAlhari"e aplicat de Bardre unor ,,oameninedemni sa se numeascafrancezi". lntrim ln esenta subiechrlui cu cuvAntul,,barbari",care lnseamni cd vendeenii urma si spuni despre nu fac parte din natiune (Saint-Just kdovic al XVI-lea:,,acombitut poporul, e un barbar, un striin'). Termenul de ,,monsfi" i anfule pe vendeeni in afara speciei umane. ,,Tigd" ii asimileazi explicit animalelor.Iar ,,rasi", acest termen care revine atAt de des, confrmi ci nu noua, celorsunt, la un nivel colectiv,congenital,asemenea lati. Conf;nutul rasist al acesteilogomachii ne poate surprinde, dar adevirul este ci sensibilitateanoasffi e diferiti de aceea a secoluluial XW[-lea, oricAtde luminat se pretindeaacesta. Jean de Viguerie aminteste pe buni dreptate ci Buffon li califica pe laponi drept un ,,poporabject gi wednic de dispre! (...) ai cirui indivizi nu sunt altcevadecAtnigte avortoni, cu gisea ,,organizarea creierului mai putin tofii", ca Rousseau perfecti" la ,,negri",ci Voltaire le reprosa ,,insisi misura inteligenteilor [careinfoduce] intre ei qi celelaltegenuri de iar blAndulabatePr6vostnota, oamenidiferente prodigioase", in legituri cu o revolti a sclavilornegri: ,,Oturmi de mizerabili care nu au decAtinfitisarea de oameninu ar merita si i se deamai multi atentiedecAtderanjuluibroastelorsi al mustelor, daca forta si ura lor, mai redutabiledecatle sunt spiriful si

rafurea, nu near obliga si luim mai multe misuri de p4eve derepentru a ne apAra'. Pe scurt, in Secolul Luminilor, era perfect posibil ca un pgup de oameni si fie exclus din restul omenirii si, odataexclus, nimic nu impiedica exterminarea acestuia.Instructiva concluzie. Se observi ci retorica revolufonari nu le reproqeazi vendeeniloropiniile regaliste sau credinfa catolici - ci rasa' lnte Ceeace va permite sI fie anihilaS,fbrlaface deosebirea par(waniivechiului regim gi aceiaai celui nou: ,,Comitetula luat misuri care tind si extermine aceasti rasi rebeli a venddenilor", spune Barere. Iar la data de 15 brumar anut II (5 noiembrie L793),declarl cu satiSaqtie,,ci departamentulcare a purtat prea mult timp infricositorul gi perfidul nume de Vend6enu mai este ln acestmoment decAtun maldir de cenusi si un pustiu intins". Aceasta,cu con,stiinp absolut impicati. De asemenea,locuitoriidin Angers, eliberat de mareaarmati catolici si regali, ,,auars timia pafiei pentru a purffica zidurile de pAngirirea regali;tilor". Cu aceasta,satanaarea vend6enilor ca atare era consumati definitiv. Asupra acesfui termenvom mai reveni. E interesant de consemnat, in treacit, aceasti aluzle la numele departamentuluiVendee (care, dupi cum se stie, a fost inlocuit temporar cu Venge: Rizbunat): irnportanfa acordati unui ftrme propriu calificat in mod bizar drept Infricogator gi perfid arati foarte clar cd ne afli.m in plin rhzboial cuvintelor. Timp de doui secole,dezinformareaasupragenocidului vend6eana fost inkefinuti de invitimantul Republicii,nu atAt prin calomnie cAt prin subinformare.in g.olile primare ale Republiciia III-a gi cele secundaredin Republicaa fV-a,unde mi-am licut gi eu studiile, abia daci se menf,ona acest mic incident care risca s[ prejudjciezebuna reputaFea Revolulei pentru Drepturile Omului. intreaga atentie a profesorului 9i a elevului erau dirijate sistematicfie spre pericolul pe care il fie reprezentaucoaliliile striine pentru cuceririle S.evoluliei, spre instaurarea eminamentesimpatici a sistemuluimetric.

52 Malet;ilsaac

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

53

in acestsens,mi-a venit ideeade a lua din nou manualul de istorie scris de Malet 9i Isaac,care mi iritase deja in trecere cAndaveamvArstasfudierii lui. Am constatatc|intarea mea de adolescentnu fusese nejustificati. Manualele pot fi excelenterelee ale dezinformirii; in continuare,vom intAlni pi alte exemple.Deocamdad,si observim cum estedescrisi execuFalui LudovicaI XVI-lea. Autorii nogti vorbesc despre,,procesul"gi ,,rnoartea'rege lui, termeni deshrl db neuki, care servescla a descrieun prG ces pseudojuridicin care Convenfa a fost atAtjudecitor cAt si parte in fitigiu 9i care a permis si se taie inpublic capul unui tati de familie in vArsti de treizeci si noui de ani.Acest de,descoperirea ,,proces" .siaceasti,,moarte"au fost cauzate intr-un dulap de fief' a unor documentecare dovedeau,,cArdhgia intre Curte gi suveranii striini". Ceea ce e interesant aici este,pe de o parte, cuvAnful,,Curte"- nu se spuneci regele era complice cu suveranii striini, ci se di de infeles, ceea ce echivaleazi cu a-i vota moartea - gi, pe de alti parte, caracterele italice ale ,dulapului de fier".}ar crede ci documentele ar fi fost mai puFn compromititoare, daci Ludovic al XVI-lea le tinea lntr-un dulap de lemn. Orice are efect asupra imaginatiei cititorului e de folos. Un dulapde fier, ia gAnditi-vi!Era cum nu se poate mai drept ca un suvern atAt de tiranic incAt foloseadulapurilede fier si piari pe esafod.Nu m-ar mira ca aici sAse fi dorit o reamintire a dulapurilor in care Ludovic al Xl-lea igi lnchidea dusmanii,se pare, asffel incAt si nu poati facenici o migcare. Montagnarzii nu rimAn nici ei necriticati de Malet gi Isaac, din punct de vedere criptomarxisL dupi cum era si de astep tat ,,nudoreausi existepresiuni din parteapoporului asupra Adunirii", le,,repugna interventia Stahrluiln viafa economici", pe scurt, ,,erauniste burghezi".Totugi,printre ei se giseau gi ca Robespierresi Saint,,aparitori sinceri ai claselor si^race, Jusf'. Pericolul pe care il reprezentaupentru Franta coalitiile provocatede Conventieeste,evident,scos in evidenti. El va

permite,la nevoie,si se scuzeatrocititile comise in Vendee. din VenDe alffel, modul in care sunt povestiteevenimentele dee meriti si fie examinat mai indeaproape. a ordonat o recrutare de trei sute de mii de ,,Conventia voluntari. Aceasti misuri a fost semnalul riscoalei din Vend6e:vend6enii,inci dinaintefoarte ostili Constitufei civile a clerului si misurilor luate contra preoflor refractari, au refuzat sb,se lnroleze." (Atunci, de ce se mai vorbeste despre ,yolurttari"?) ,,lnke 10 gi 15 martie 1793,s-aurisculat sub conducerea unui paanicde vAnitoare,Stofflet,si a urui vizitiu, Cathelineau." (Nici o vorbi despreprintul de Talmont.) ,,I;rpta dintre vend6eni,sau ..albi,, si revolu$onari, sau "albaQti", a dobAnditinci de la inceput un caracterde o cruzime atroce." (Dar nu se menfioneazi nici ci Albagtrii erau aceiacare invadaseri departamenfulVend6e,nici ci Albii nu au ucis niciodad altcevadecAtsoldaf,inamici, in timp ce Albag tii exterminau populatiile civile.) ,,Absentatrupelor regulate, aflate atunci la frontiere, gi mediocritateacomandanflor republicani, au facilitat tnaintareainsurectiei. Vendeenii au cucerit localititile Cholet gi Saumur,ameninfandoragulNantes (iunie, 1793)." (Nimic despre calitif,le militare ale vend6enilor, care sunt considerafi ,,risculafi", cAnd putem considerala fel de bine ci si Conventia s-a,,rdsculaf'contraputerii regale,considerati legitimi de mii de ani.) Tiflurile paragrafelor sunt la fel de instructive: ,,Primele mdsuri ale salvirii publice", ,,Revolutia in pericol": se capteaza simpatia cititorului. Acum, acesta va fi ficut si se teami de tot ce poatefi mai riu, in acelagi timp vendeeniifiind discreditaf, ca niste aliati ai sfiinititii: uToatefrontierele erau forfate: prusacii...In interior,riscoalavend6eani englezii... austriecii... avansa: ii preluaseri unii nobili, Charette,la Rochejacquelein, conducereasi o transformauintro mare revolti regalisti si catolici. Regaligtii ac$onau gi in alte pirti: au ridicat la lupti oragulLyon, apoi Marsilia, gi in curAndaveausi predeaporhrl Totrlon fl otei engleze." @xploatareapabiotismului prezumtiv al cititorului.) Paris,Marat a fost asasinat de o tAniri regalista,Char,,1-a lotte Corday."(Fals:Charlotbe Cordayera republicani.)

54

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

55

,,in Adunare, contrarevolufionarii sideau suspiciuni, ii irnpingeaupe deputa$si ia misuri extreme,pentru a deveni nepopulari." @e scurt, contrarevolutionariisunt cei vinovati deTeroare. Ce frumos.) Fragmentul se termini printr-o interogatie demni de un roman de aventuri: ,,Aveausi reuseasc[ montagnarzii si salveze Franta si Revoluf,a?" Continuarea,in numarul viitor. Iar restul, mai vedem noi.

Isbria^&rsiet
Va trebui si se scde intr-o buni zi istoria dezinformirii sistematicecd,reia Rusiai-afost $i, inho anumiti misuri, inci ii mai estevictimi,filrhapune la socoteali qi mitul satelorlui Potemkin. Primele inexactitiF sivArgite de francezi in legituri cu istoria rusa i-au apar,tinutlui Voltaire, in lucrarea consacrati lui Petru cel Mare, dar ignoranfa gi reauavoinfi au inceput si se alieze,dedinfirite, din primii ani ai secohlui alXD(-lea:prindeja de acestlucru. fl qe Ligne se plAngea In rAndul htei al dezinformatorilor, ii gisim pe Marchizul de Custine, care nu-i iertase Rusiei faptul de a fi fost rugat si piriseasci fara din carza moravurilor lui mai speciale,gi pe Alexandre Dumas, care pretindea ci biuse vodki dintr-un samovar,la umbra unei cliuvce sfidoase,ceeace lea dat rugilor prilejul si deaun sensnou cuvAnhrlwkliuvka: ,,Baliverne tndrugatede striini despre Rusia". Dar nici rugii nu sunt curaf, ca lacrima: de la contesade S6gur, niscuti Rostopcin,care a creat personajul bufon al generalului Durakin, al cirui nume deriveazi de 7a durak, ,'tlail', panala Alexandre Herrnn care, ambuscatin Occident, a ficut toate eforturile si denigrezeRusialn general si tarismul ln special,trecAndpe laTurgheniev care, ffiind pe picior mare in Franta pe seama iobagilor sii, nu se sfia si critice iobigia. Este oare cazul si vedem in aceasti complicitatea rusilor cu prejudecltile alimentatede altii impotriva lor un simt al dreptitii extrem?Sauun anumit masochism?

Inffebarea nu este lipsiti de interes din punctul de ve-dere Am pus deja accentulpe consimtamAncare ne intereseaza. nu e posibili, $ar era vorba de il firi de care dezinJormarea consimfamantul publicului, nu al victimei. In cazul rugilor, este vorba de consimtimAntul victimei. Ei reprezintA atitt obiectul, cAt gi subiectul operafiunii. Autodezinformati si pe propria lor socoteali.Afi victima unei autodezinformatori dezinformari e una; a te complaceln ea,cu o placere morbidi, e cu tohtl altceva. in anii douizeci, elevii franceziinvifau pe de rost ci,,Rusia este o cAmpieintinsi, bogati in grAu,locuiti de un popor barbar", slq dar rusii emigrafi, cAnd li se cerea si arate cum m6ncau ei lumaniri, curn li se dusesevestea,rispundeau ci, le pisteazi ,,penfu deserf', iar marele pianist de reputatie interna$onali Uninslry, excedat de suficienta francenlor care-l luau drept un silbatic cumsecade, a ajuns si simulezeci nu mai vizuse un pian in viafa lui, lnainte de a incepe s[ ,,improitzeze" ca un mare maestru ce era. Gsand la o parte posibila responsabilitatea anumitor rugi; cui i s-arputea atribui genul de toxicitate care inconjoari Rusia, mai ales in spiritul intelectualilor occidentali?Distanfei geografce, diferenfelor religioase, impirtirii Poloniei, incendierii Moscovei,ranchiuneitenacea rentierilor francezi care nu i-au iertat niciodati imperiului farist celebrul "imprumut rusesc"?Nimic din toate acesteanu pare si explice mu$umi tor vointa lor tnciLpi{Anati de a fi maltratati. De cAteori a trebuit si explic ci Alexandru al ll-lea a fost cel ce a suprimat iobigia tn Rusia,dinfo tisituri de condei, in anul 1861,inci inainte ca sclaviasi' fi dispirut ln Statele Unite cu pretul unui rizboi civil, numit gi Razboiul de Secesiune, care a costat aproapesapte sute de mii de morti! De cAte ori n-a trebuit si reamintesc ci nu Nicolae al Il-lea ci, dimpotrivi, bolsevicii au semnat paceaseparati de la Brestpe Aliafi in plini frimAntare, pe cAnd Litovsk, abandonAndu-i Nicolaeal ll-lea riscasesi.sipierdusetronul, pentru a le rimAne fidel! Ce satisfactie morbidi amvbaftpe fetelemultor occidentali de fiecare dati cAnd asupra Rusiei se abitea inci o nenorocirel Si pe ce ton superior ii atzeam vorbind pe toti

56

VLADIMIR VOLKOFF

Tratatde dezinformare

5,1

cei ce se refereaula seful staflrluirus, care tohrs,i si-aeliberat poporul de tirania comunisti cu ajutorul primei revolutii nesAngeroase a tuturor timpurilor! Tbate acesteaar febui si fie elucidateodati pentru totdeauna:cici se vede bine de ce Bisericile rivale au interes sa-siatacereciproc popularitatea,de ce comunistii si complicii lor considerauca era avantajossi desconsidere regimul imperial, dar existi ceva straniu ln aceasd unanimitate a anirnoziti$i, in acest refuz incipitAnat de a se informa despre o mare tari. E o temi de,rneditatie. Am puteainclude si o analizi a obisnuitelor scorneli despre sufletul slav,farmecul slav, fatalismul slav qi butada nu prea inteligenti a lui Churchill despre o Rusieghicitoare ascunsalntr-un plic invlluit in mis ter. Aceastae o rea-voinfi flagranti a Occidenfirlui, pe care ar fi interesantso demontim piesi cu piesi. DepepadinEms Un alt exemplu despre aptitudinile dezinformatoare ale cuvAntuluiscris:celebradepegi din Ems. Situaf,aeste destul de tulbure. Si incercim so clarificim. Suntem in anul 1870.Tronul Spaniei e vacant Spaniai-l propunelui lcopold de Hohenzollern,'/ar al regelui Wilhelrn I al Prusiei. Ieopold este de acord, Bismarck e enhrziasmat, Wilhelm nu are nici el nimic tmpotivi. Franfa se agiti si protesteazi.AmbasadorulBenedettiil cauti pe Wilhelm la Ems, unde se afla la bii, inke doui chiogcuri de far'fari,. Franfa doregtesi obfini o declaratiea regelui, dezavuAnd candidape leopold si se retragi. Wilhelm e imp5hrra si angajandu-l ciuitor: rispunde ci esteo problemi de familie si, daci l,eopold i,siretrage candidatura, isi va da si el asentimentul. Afacereasar fi putut opri aici. Dar Frantainsisti, inlr-un mod destulde gJrosolan. Ducele de Gramonf Ministrul Afacerilor Externe al lui Napoleonal III-lea, il trimite pe Benedettipentru a-i cere regelui sil stituiasci pe l,eopold sa renunte la tronul Spaniei.Wilhelm considerhci s-amers prea departe.Totuqi, intrucAt stie deja ca printul Carol-Anton,talil lui Leopold,acceptasi relragi

fiului siu, promite si deaun rispuns in douizeci candidatura patru de ore. si ar fi puhrt si se suspende. Inci o dati, afacerea Or, Gramont nu e satisticut nici de data asta. Benedetti, cu regele intr-un parc, in sunetelevesele ale orintAlnindu-se cheskei de la cazinou,ii cere acum si aproberenuntareain scris qi si se angajezech niciodati nu va mai susfine candidaturaunui Hohenzollernla tronul Spaniei. Aceasta este intr-adevar o exagerare. La umbra ulmilor clar clin Ems, regele ii rispunde ambasadorului:,,Spunefi-i impiratului ci imi considerverii oameni de onoare.Daci au reffas o candidaflrri pe care o acceptaseri,n-auficuLo in nici tn cazcu g6ndul ascunsca mai tltrnu so ia de la inceput (...). \r-am dat cuvAnfirl meu gi nu mai am nimic de adiugat. Perrnitefi-misi mi indepirtez." Dupi care, ii ordoni aghiotantuluisiu Abeken si-l puni la curent pe cancelarulBismarck, care, la rAndul siu, se afla tot la bii, in Karlsbad. Iati textul depeseidin Ems, semnatade Abeken: Maiestatea Sa mi-a scris:,,ConteleBenedetti m-a oprit in timpul unei plimbdri, cerAndu-mi,cu o insisten,ti deplasafi, sd-lautorizezsd telegrafiezenumaidrcAt ci pe viitor md angajez sd nu-mi mai dau niciodati acordul, in cazul cd membrii {amilieiHcihenzollernar reveni asupra candidaturii lor. in cele din urmd,l-amconcediat cu sevefitate, cici nu sepoate gi nici penfuu totdeanu are drepful sd ceardasemenea angajamente (..) una (..,)."MaiestateaSa a hotirAt sa nuJ mai primeascd pe ambasadorulFranfei, ci si-i transmitd prin intermediul aghiotantului sdu cd Maiesktea Sa a primit Intre tinp de Ia print confirmarea acestei stiri anun{ati deja de Ia Paris lui Benedetti si nu mai are nimic sa-icomunice. MaiestateaSa ii cere Excelentei Voastresajudece dacdaceasti noui interuentie a lui Benedetti si refuzul siu ar trebui sd fie comunicate imediat,atAtambasadorilor nosffi, cAtgipresei. Este data de 13 iulie. Bismarck primegte scrisoarea,in timp ce se alli la dejun,cu doi militari gata de lupti - generalii Moltke si Roon,care fac niste mutre uite-atAt de lungi:

58

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

59

situatiapare sa se calmeze,nu vor mai avea ocaziasi-sipractice meseria.Dar, din fericire penfu ei, pornind de la depesa aminuntiti a lui Abeken, cancelarul redacteazi urmitorul text lapidar: Vesteareffagerii printului mostenitor de Hohenzollern a fostcomunicati oficialgtvemului regal spaniol de cdte guvernul francez. (De ce se amesteci guvernul kancez?) Intre timp, atnbasadorulfiancez La adresatregelui, la Ems,cererea de a-i aproba sa telegrafiezeIa Pariscd regele se angajeazi sd nu mai permiti niciodati gi cu nici un chip reluarea candidafum. (Evident"aceasti cerere e jignitoare.) Ia aceast4M.S. regele a refitzat sdJmai primeasci pe ambasador9i i-a tansmis prin aghiokntul siu de serviciu cd nu mai are nimic sd-i comunice. (Aici intervine o rupturi, din momentce se di senzafa ch ambasadorula fost alungat in specialformula ,,aghio tant de serviciu",cand h original se spuneadoar,,aghiotanf reprenntA o mici inspiraf,e de geniu, care accentueaz| afrontul.) Firi indoiali, actualii nogtri gefi de stat sunt obignuiti si deguste alte afronturi, dar in secolul al XX-lea, de indati ce depesaa fost remisi, sub aceasti noui formi, ambasadorilor striini gi presei, Franfa nu a mai avut de a]es:a fost obligati si declare rizboi,ceea ce a s,ifi:cut, la data de 19 iulie 1870,cu rezultatelecare se cunosc. Pe cine intoxicase,dezinformase, manipulase Bismarck? Pe toati lumea. pe care l-a consbAnssi intre inrazboi; Guvernul fuancez, pe propriul siu rege, obhgendu-lde asemenea; si populatia germana,mai ales cea din sudul tirii, in rAndurile cireia perspectivaunui rizboi nu dezlantuiaenfiziasmul, dar care n-avea de gand sh se laseinsultat'i in persoanaregelui siu, chiar daca acestaera de origine nordic6. FrumoasaoperaFune de dezinformare. Suport incidentul neinsemnatrelativ la succesiunea Spaniei,care a dat nagtere manipularii depesei.Transmitetori (magnific alesi in tabira adversi): Ducele de Gramont si consilierii lui Napoleonal III-lea.

InSetepyilor Siorului Protrcoalele

Unul dintre procedeelede dezinformare consti in a-i afribui adversarului afirmatii pe care acestanu lea ficut. Un altul consti in a-i atribui lucruri pe care nu lea spus, dar care se pot exfage din declaraliile lui cu ajutorul decupajelor, al aproximirilor, al retrgurilor: este ceeace se numegte 2rnalgamare. Un al treilea, pe cAt de pervers, pe atAtade naiv,are scopul de a-i atibui ceea ce s-ar putea crede ci ar fi spus daci era sincer. in 1905,QergheiNilus a publicat la Moscova, sub titlul ProtocoaleleInlelepfiIor Sionului, un text prezentatca gi cum ar fi constituit concluziile secreteale Primului CongresSionist de la BAle.Autenticitatea acesfiriaeste mai mult decdt lndoielnici, atAtde mult ii pune autorul pe sionisti si spuni ceeace crede el ci ar fi spusin mod firesc. Este oare acestautor Nilus insugi, sau ,,protocoalele" sunt rodul unei colabori.ri intre mai multe presonaje nelinistite de progresul sionismului? Firi indoiali, no vom gti niciodati. Dar risunetul acestui fals fadus in germani cu inceperedin 1919,ln polonezi, englezi gi francezhdin 1920,a fost imens qi l-a inspirat, printe alfl, pe Ado$Hitler. ln eseqti, consti tn a le atribui unor,,intelepf;" ipotetici ambitia de a domni asupraintregii lumi, scopin care urmiresc: - si atAfepopoarelela discordie; - si-i e:<termine pe nobili gi pe marii proprietari de piman-

turi; - si provoace fulburiri printe muncitori;

- si urmareasci o acSunede dezagregareprin interme. diul presei; - si rispandeasci in rAndurileopiniei publice confuna; - si depraveze tinereful; - si subminezejustitia; - si lupte contra religiei. Se observi in ce misuri se apropieacesteporunci, reale sau imaginare,de doctrina lui Sun Ti, si nu a fost nevoie de mai mult penku ca eweii si fie binuiS de a fi vinovaf de aceste practici.

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

6l

Autenticitateadocumentului a fost intens discutati. Sursele salepar sa se revendicedn Dialog in Infen inte Machiavelli gi Montesquieu,scris de Maurice Joly in 1864.Publicarea, autentificati imperfect in mai multe tiri, pare sd dateze din 1901,in Rusia.Tribunalele din Berna au declarat documentul un fals,in 1935; in 1937,au revenit asupradeciziei. Dar; la drept vorbind, trecAndpestecercetareaturor falsuri autenticesau a unor originale false, ceea ce ne intereseaza aici este fapfirl ca un text, probabil apocn{ a putut aveaefecte cu consecinleincalculabile, ci nigte oamenide buni-credinfi s-auputut llsa influenfaf qi ci in aceaepoci se putea duce la indeplinire o operatiune de dezinformare reugiti doar cu un minimum de verosimilitate. Este indiscutabil c5.o atumifd acfiune subversivi, intre. prinsi in decursul secolului al XX-lea, a folosit, intre alti afilia!, gi anumiti ewei: e vorba de revolufa rus[. Iar aici ajungem la unul dintre cele mai eficiente resorturi ale dezinformirii: generalizarea. Nl.stesionisti au putut intreprinde acf,uni subversive:imediat, se va trage concluzia ci. eweii reprezinti un element subversiv.Aceasti tendinfi pe care o avem de a simplifica lucrurile va fi exploabti din abundenti in continuare, permitAnd lnzesfarea fufitor par[zantlor Vietramului sau ai Vietninhutui, a tuturor afiltallor EL.N. sauOAS., a fiiluror ehricilor Tutsi sau a tufuror etnicilor Hutu, a htturor azeilor saua tuturorarmenilor, a tuturor sArbilorbosniacisaua tuhror bosniacilor musulmani, cu toate virtuFle sau cu toate viciile. Publicarea Protocoalelor Infelepflor Sionului a cauzatun efect de bumerang,care nu este nici el lipsit de interes, din moment ce unii au acuzrt Ohrana,polifla pottici a monarhiei ruse, de a fi cautionataceasti publicare.Pentru moment, o asemeneaasertiune pare lipsita de temei: un fals contra altui fals; documentula emanatmai degrabi din cercurile antise. m6naguvernului tarist mite private care ar fi incercat si for.teze pentru a provocamisuri care, din fericire, nu s-aupus in apliczre niciodati. Intre altele,se pot reciti pe aceastitema scrierile lui Babel si se poate revedea CrucigdtorulPotemkin de Eisenstein, care demonsfreazh ci regimul tarist, contrar unui zvon larg rispAndit, se impotriveapogromurilor antisernite.

Vagoutlplumbuit Una dinke cele mai mari operatiuni de dezinformaresau, mai bine zis, de influenli - a fost desfigurati de germani in 1917. Cand monarhia rusl a fost inlocuiti, in luna februarie a acelui an, de un guvern provizoriu inept dar hotirAt si continue rizboiul alifuri de Aliaf,, statul-majorgerman a decis sa-l trimiti in Rusia pe l,enin, care in ceea cel privepte era hoti-

calitate. Bineinleles, Lenin, stiindu-le numai pe ale lui 9i fiind finantai de germani, nu lucra pentru ei, ci pentru el insusi si penfu partidul siu: rezultatul rimAne neschimbat 9i se poate spune ci existi o supremi eleganli in a infebuinla un agent de influenti cu propriul siu acord, pentru o cauz| care nu li apattine. folosit de germani, De alffel,la fel de valabile gi contrarir-rl

busit si asffel s-adeschisera totalitarismelor,cu toate conse pe care eraurezultatele Desigur,nu acestea cintelecunoscute. generalii germani. contaseri

62 hopryanda de rdzboi

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

63

Si menfionim, pentru a se retine - gi pentru a le deosebi de dezinformareapropriu-zisi - propagandele de razboi ale hrturor tirilor, pe parcursul acestordoui conflictemondiale. Nu prezinti mult interes pentru specialisti, ln pofidaminciunilor grosolanela care au recurs, pentu ci niciodati nu si.au dat ostenealade a se mascaserios.Era firesc ca britanicii gi francezii si tipireasci aberatii ci germanii spintecau sugari, era la fel de firesc ca germanii antisemif, si publice nelegiuirile eweului Su$s.Singurul aspectcare poate fi demn de re$nut al acestor propagandeconsti lntr-o modificire a filosofieirizboiului in sensibilitatea Occidentului. Timp de secole,motiwl de rizboi consideratca fiind cel mai onorabil fusesecucerirea, alffel spus,pofta de a jefui vecinii gi a le acaparateritoriile. Pe plan moral, nimeni nu gisea nimic de comentat, nici micar in epocaebraicl sau cregtini, chiar daci acestevictorii antrenauexterminareaunor popoare inbegi, cum ar putea depune mirturie filistinii sau indienii, daci inci ar mai exista intr-un numir suficient de mare. incepand din Evut Mediu, unele masacreau fost jusfficate de o anume motivatie morali: fidelitatea fati de suveran.

fiind cu atAt mai meritorii: ifl injunghiai fratele cregtin ca si-l inveF cum si triiasci. Sub RevolutiaFrancezh,s-audeclangat razboue ofensivepentru a elibera celelaltepopoare de tirania suveranilor^lor, de care oamenii erau, in ansamblu,destul de multumiti. In secolul al XX-lea, sensibilitateas-a modificat: meseria militari rimAnea cea mai nobili, cea mai admirati, dar vocatiaei constain apirarea propriei paffii, nu in cucerirea patriei altora (cu o exceptieconfortabili in cazul colonizirii, chipurile destinati si rispAndeasci lumina si progresulprintre ryqtepopoarefericite in inapoierealor). In Primul RazboiMondial apareo noui schimbare, bogati in consecinte.

Rizboiul in sine se relevaacum ca un riu si nu se maiiustifici decAt daci adversarul este prezentat ca un riutlcitor, idee complet noui si conffa cireia sar fi raliat Moise, Sofocle, Molidre, Corneille, Socrate, Alexandru, Caesar, Shakespeare, Goethe si, practic, toate marile spirite occidentale(firi a-i mai pune la socotealigi pe chinezi),dinte carenici unul nu a condamnatrazboiul ca atare. Ar trebui si distingem aici o influenti a moralei puritane si de tip cowboy,white hats (,pilnrii albe'), confa black hats C,pilirii negre'), ca in westernuri? Saumai degrabi ar fi cazul si considerim ci tipul de rizboi medieval,consideratca un sport de citre cei care il practicau, nu depigea pragul de tole ranti a populafilor, cAti weme recrutarea de tip revolutionar -sinapoleonian,impusi unor popoare in esenfi pagnice,n-a putut fi susfinuti de acesteape termen lung decit cu sprijinul unor motivaFi satisficitoare din punct de vedere moral? Se cuvine si recunoagtem doar ci, pondereaopiniei publice devenind determinanti in desfigurareaacfunilor politice, aceasti opinie trebuia doar si fie convinsi, iar morala furniza teme propagandisticeugor de dezvoltat?Ori vom spune, mult mai simplu, c|ipocinaomeneasci progreseazi din generatiein generatie? Nu vom spune absolut nimic, fiindci ar insemna si ne abatemde la subiecl Totus,i,si remarcim in treacit ci informarea.sidezinforrnarea,imediat ce incepesi li se faci simf,ti importanfa, cauta si creeze un maniheism fundamental in care cei buni sunt complet buni, iar cei rii, iremediabil de rii. Informarea nu poate exista firi deformare- si, intotdeauna,in sensul unei are. simplfficiri mor alizato Din pAcate.

Tratat de dezinformare

65

CepnolwV

ZILEIN MDIOULUI

Inventarearadioului nu a aduscu sine noi procedeede dezinformare, dar a servit mult in perioadamarcati de ascensiuneanational-socialismului si de al Doilea RazboiMondial: de fapt, radioul - sautelefonulfiri fif, cum i se spuneape atuncireuneste avantajelerelatiei guri-ureche cu cele ale tiparului. Aceasti epoci a fost dominati de doui personaje care,de alffel, au sfArgitprin a purta un adevirat duel, prin intercalarea dezinformirii. C,oebbels Goebbels, mare tribun al viului grai -siabil utilizator alradioului, nu a fost un dezinformator in sensul exact al cuvAnfului, ci un propagandistcare foloseaminciuna inf-un mod atAt de constantpi de cinic, incAtne permitem si ni-l insusim aici. ,,Micul doctor", ciruia i se akibuie expresia,,Ominciuna repetati de o mie de ori rimAne minciuni, o minciuni repetati de un milion de ori devine adevir", a mai spus: ,,Propaganda nu are nimic in comun cu adevirul" gi pretindea ci putea ,,sase joace cu sufletul poporului la fel cum se cAnti la pian". Programul siu constain ,,adezlinfui pasiuni vulcanice, a provoca explozii de furie, a pune in miscare maseleome nesti,a organizauragi disperarea cu un calcul rece", iar pentru a-gidefini doctrina,nu-si menajacuvintele:,,Propaganda buni este aceeacare duce la succes,iar propagandarea e aceeacare-girateazhscopul, oricAt ar fi de inteligenti, cici propaganda nu are misiuneade a fi inteligenti, ci de a asigura succesul(...).nin urmare,nimeni nu poatespune:propaganda dumneavoastri estepreabrutali, preavulgari (...).Daci cinevazice "Propaganda dumneavoastrinu are tinuti morali", e inutil si mai discut serios cu el." Este foarte posibil ca Goebbelsinsusi si nu 1i crezutin nici una dintre ideile natio-

pe care le profesa.Pufin conta pentru el continunal-socialiste tul teoriei pe care leo transmiteamaselor,nu-l interesadebAt propagandeiconstain a cAgtiga acestora:,,Esenta adeziunea pentru idee, mod atAtde intim, de viu, incAt o intr-un fiinfele prin complet s,ia nu mai putea sa a i se dirui si sfArgeasci renuntela ea". hri Goebbelsnu-i lipseanici simlul umorului: a ajuns sa determine un subprefectde politie si-si dea demisia,dupi ce, in toate discursurile sale, ii atribuise prenumele ridicol de ,.lsidor",iar cAnd s-ahotirAt si impiedice premiera filmului o manifesNimic nou pe Frontul de Vest,in loc de a organtza. tatie politici, s-a multumit si introduci in sali goareci gi nipArci. De alffel, igi semnade buni-voie textele cu formula cipeteniabandif;lor",penffu ci un adversarpolitic ,,Goebbels, il insultasecu acestecuvinte. Bineinleles,Ministrul Reichului pentru luminarea poporului si propagandi - acestafiind titlul siu cand nazistii au preluat puterea- nu se multumea numai si lni discursuri, radiodifuzatesau nu. Defilirile, drapelele,ficliile gi tobele, saluhrl hiflerist, strigitele de Sieg-Heil scandatesonor, toati mizanscenade la Ntirnberg, ii servea s[ ,,dezrIdilcineze" individul (in sensul weilian al termenului) qi si faci din el un automatcare nu se mai putealipsi de partid -sideveneacapabil ca, in numele lui, si sivArseascitoate actelede eroism si toate atrocititile. Goebbelsdispuneade trei sute de la apogeulnazismului, ofiteri si cinci sute de angajaf,care munceau douizeci si paffu de ore pe nlamanipularea informafei, iar in timpul rizboiului a creat,,companiide propagandi" in care corespondentiide rbzboiisi satisficeaustagii de opt zile. asumat,,rizNu trebuiesi uitimii, desia inventatsi.si-a considein sine, rizboiului boiul total", Goebbelsfuseseostil scoasi si fie rAnd,in manieralui SunTi, .5 spadanu trebuie el rezultate din teaci decAtin ultimi instanti: nu obtinuse fage nici un foc de armi, cu reocuparea miraculoase,filrhase Renaniei,restabilireaserviciului militar, revenirea bazinului Sarre,Anschlussulcu Austria, anexareateritoriului Sudetilor si Memelului, stabilireaunui protectoratin Cehoslovacia?

66

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

67

Daca-lasculta,Hifler ar fi putut obtine coridorul din Dantzig pe cale pa-snici,rezolvAndla fel si problema coloniilor. Dar zeidauwut alffel. Cand a sosit Giitterddmmerung-ul din final, propaganda lui Goebbelsa atins niveluri fantastice. A mers pani la a pune si se intocmeasci manuscrisefalseale lui Nostradamus,scrise pe pergament gi legate cu piele din secolul al XVI-lea,in care

acest apelativ biiefilor tineri care aveau si actionezein spateleliniilor inamice.

*fronDelns
in timpul celui deal Doilea RazboiMondial, britanicii au adus intoxicareala un lnalt grad de perfectionare,cre6ndun birou intihrlat Doublecross(,Cruce dubli"; inselitorie, picileali) cu specialitateade a camufla escadrile de false avioane .siregimente de false tancuri, penfu a ingela inamicul asupra locurilor de debarcare.Dar au ficut mult mai mult decAtaiAt cu Sefton Delmer si al siu ,fadio negru", englezii au practicat cu succesdezinformareapropriu-zisd-

plare sau neglijenfi". Si isi rezuma tehnica asffel: ,,Ceamai simpla si mai eficaceoperatiune ,.neagri.,r"(cum numea el actiunile de dezinformare) ,,esteaceeade a scuipa ln supa cuiva,strigand "Heil Hitler"." Delmer emiteain limbile germani sau italiani si, departe de a facepropagandi antinaz-istivulgari, transrnitea,de exemplu, dAndu-se drept un post de radio al armateigermanecare

mas la discretia comandantilornazisti, daci soldaf,imureau pe cAmpulde onoare.Alteori, Delmer se prezentaca un-post de radio republicanfascistgi bansmiteagtiri menite s#i perfirbe pe italieni: afirma ci lira aveasi fie devalorizati .sica se de goana dupi bani; cu alti ocazie,Aliafi au promis o clan-sase de ,,zonh gratie" din nordul Italiei pe care aveau si se abtini de a o bombarda gi, nu peste mult, Mussolini a inceput sa-i pe italienii firi congtiinfi caregi abandonau munca penactrze tru a alergasi se refugiezeacolo- la care,Delmer a difuzatdin abundenti declaratialui Mussolini. ci avea si le distribuie pro' intrufAt Goebbels decliarase vizii muncitorilor din uirne, postul de radio al lui Delmer a anuntat ci acestealimente urmau si confni Pervitin, pentru a le miri productivitatea Cand copiii familiilor bombardate la Hamburg erau evacuatispre esl Delmer a lansat zvonul ci tn lagirele unde aveausi fie primiti ficeau ravagii epidemiile, sub forma urmitorului anunf; ,,DoctorulConti, ministrul Sinititii Reichului, ii feliciti pe mediciiofileri din lagirele de copii (...) pentru devotamentulexemplar cu care au tratat epi. demia de difterie care s-a declarat printre copiii din grija lor. Miniskul igi exprimi speranta de a-i vedea triumfand asupra tragicei penurii de medicamente, putAnd reduce asffel rata mortalitisi la o medie de gaizecide mor,ti pe siptimAni." Delmer a transmismuzici interpretati de Marlene Dietrich (care era antinazisti) la postul siu de radio pretins nazisf pre fascigti. cum gi insulte la adresaPapei,din partea unor aga-zisi Efectul de bumerang a fost atAt de puternic incdt, dupi rizboi, Delmer a fost nevoit si publice o carte penfru a dezmtn! anumite neadeviruri care emanaude la el gi cirora li se acordase prea multi incredere. Unele nu fuseseri rispandite de ,Jadioul negru", ci prin alte procedee de dezinfoffnare,gi mai vicioase. Asffel, Delmer a aruncat din avioaneporumbei voiajori morF, avAndlegate de picioare chestionarealeAliafiloa chipurile completatede unii germani influenti care ar fi avut de gand si trideze, ,,astfel incAtGestapoula primit ordin si-i aresteze pe cAtivadintre cei mai importanti membri ai partidului nazisf'.

l4ffl,

'rf-

68

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

69

A aranjatca niste polonezi,asasinAnd un german, si lase unne care indicau ci acestafuseseomorAtde o miscaregermani de rezistenti. A ticut ca in Germaniasi ajungi o broguri referitoarela ,,problemacresterii numirului de dezertori", care ii ,,invita pe ofiteri sa-simireasci vigilen.ta". Cu ajutorul organizatiilor norvegiene de rezistenti, a aplicat la Oslo afigecare reprezentauun soldatgerrnan greu de re cunoscuf desprecare se afirma ci era ciutat penku un omor. 'fextul precizaca omul era periculos, deghizat n chpltNrlttftwaffe s;rlrin bndertiihrer al partidului nazist si ci trebuia si fie preda! ,yiu saumorf', politiei militare. ,,tn i.{orvegia",afirgratie acestuiprocedeu". mi el, ,,ama'urtrezultateexcelente, A pus la punct o eticheti cu instructiuni asupramodalititii de a sabotasubmarinele.Aceste etichete au fost lipite de luptitorii norvegieni din Rezistenfipe submarinelegermane. opera$uniinu era atAtacelade a incita echipajelesul> ,,Scopul propriile nave (...) cAt de a nelinisti marinelor si-si saboteze serviciilegermanede informatii." A redactatun manualde insfuctiuni medicalepenfu ob!inerea concediilor.Scopul urmirit era dublu: s5-iincurajeze pe simulanti si si-i incite pe medicii germani spre a gisi chiulangii chiar si acolo unde nu eracazri,. Germanii au gisit acest manualatAtde abil, incAtl-autradus pentru a-l rispAndi ln armatelealiate.Efect bumerang. A publicat o revisti de astrologie intitulati Zenit, care continea horoscoapenegative pentru principalii conducitori ai Reichului si previziuni lipsite de optimism pentru operafiunile ce implicau submarine.Unele numere, antedatate, anuntau infrAngerilede la El-Alameinsi Stalingrad. Cu ajutorul complicilor polonezi,a ficut si aparl in presa germanaarticole aparentpatriotice,in care fuseseri shecurate expresiipesimiste. De e'xemplu, unu-ldintre acestea celebra a cincweceaaniversarea Amiralului Doenitz in cei rnai respechrogi termeni.Tbtusi, textul preciza. ci,, ,,dincauzaunei pierderi de circa treizec\de submarinepe luni, amiralul lsi-al pierduto parte din energiasi prospetimea sa tinereasci."

sa declansat Nu e de mirare ci intre Delmer si Goebbels un adevirat duel. Estevorba de bonurile germane de raflonaliDelmer tipirise bonuri false,cu care RA-E zareaalimentelor. Germaniiau observatstrainunda Germania,parasutAndu-le. in care semnalau publicat o circulari gi tagema,evident, au cele cAtevadiferentedintre cupoaneleautentice9i cele false. ,,Daracestedeosebirierau atAtde subtile,incAtnu se puteau remarcadecAtcu instrumentespecialesi, bineinteles,comercianlii nu distingeaunimic." Tipografii germani au schimbat modelul bonurilor. Britanicii leau copiat la perfectie.Atunci, pentru a dovedi ci falsurile englezeerau stAngace9i ugor de biga in inchisoarepe cei care le foloseau", detectat,,,puL'indu-i Goebbelsa pus si se imprime falsuri ale falsurilor, ,,intr-un mod atAt de grosolan, incAt contrafacereadeveneavinbrlit imediaf'. in toate acestetrucuri, se remarci folosirea striltlcita a Delmer iiv'wanu kansmititorilor in materiede dezinformare. atAtpe chiulangiii medicali,cAt pe medici ingisi, nu atAtsubmarinele,cAt serviciile de informatii, il ticea pe Mussolini si lucrezepentru el si nu enta sL foloseasci insugi Gestapo-ul sau politia militari german5, pentru a-girealiza carambolajele. De mare arta.

Tratat de dezinfornare

11

Ceprror-ur-\rl

el o a doua naturi qi nu febuie si ne mirim daci a reugit in cel mai gloriosmod. Lffiingi dezintomtarea l,enin a practicat mult s-ipropaganda,gi dezinformarea, intre altele,sub forma unor sloganurimai mult sau mai putin inritate dupi Marii Inaintasi si epigonii acestora:,,Bolsevismul esteputereasovietelorplus electrifcare", ,,Rizboi palate lor, pace bordeielor", ,,la cu forla ceeace ti sa luat cu fo[a" gi alte expresii la fel de primare l-au ajutat sA-giinstaureze putereain Rusia,dar aici nu era vorba decAtde o propaganda interni, in care nu a dattot ce aveamai bun in el. Mai cu seami, l,enin afostgenial in modul de a trata Occidentul capitalistci.ruia li visa piekea.Aceasti atihrdinese poate rez.tmain patru formule esenEale: - ,,Spune!-le ceeace vor si audi" esteinsigi devizaoricirui soi de dezinformare; - ,,1vom vinde franghia cu care si se spAnzure" demonstreazl importantape care o acorda,pe buni dreptate,maturitifli politice a inamicilor sii gi avantajelorpe care le putea obtine de pe urma ei; - ,,Idiofli utili" era denumirea sa favoriti pentru cei care de drum"; au fost numif,, mai migulitor, ,,tovaragii - ,,[-adade gunoi a Istoriei", pe care le.o rezerva cu amabilitate inamicilor si rivalilor sii, reamintesteci denigrareaadversarului esteunul dintre procedeelefavoriteale lui SunTi. Nu ne putem abf;nesl citim aici exffase ample din memorandumuladresat de Leninin 1921luiCicerin,comisarulsiu de afaceriexterne: ,,fn urma observaf,ilordirecte pe care le-am putut realiza personalin timpul anilor de emigtare,trebuie si marturisesc ci asa-numitele cercuri cultivate din Europa de Vest si Amesituatia actuali, cAt si rica sunt incapabilesi infeleag:aat?fi, raportul real de forte.Acestecercuri trebuie si fie considerate (...). surdo-mute llnand sealnade marele decalajde timp necesitatde dez,voltarearevolutiei socialistemondiale,trebuie si se recurgi

DEZINFORMAREA SE ORGA}.I IZEAZL

Inventialui Marconi adiugAndu-se celei a lui Gutenberg, care la rAndul ei se adiugase relatiei guri-ureche, dezinformarea a atins vArstamajoratuluiintr-un moment care coincidea aproapeperfect cu apogeulcomunismului - la scurt timp dupaincheiereacelui deal Doilea RazboiMondial. Coincidenfa nu este intAmplitoare, doctrina aga-zisimarxist-leninisti fiind in sine o metodl de dezinformare,din moment ce nu v'aloreaz|nimic firi agitafia politica. in acest caz, trebuie si ne reamintim clar paradoxul lui Mucchielli: nu agitafia poli. tici a fost pusi in slujba unei teorii de economiepolitici ci, dimpotrivi, o teoria de economiepolitici a fost folositi pentru aface o revolutie. O marhrisire in trecere.|Iegtiinfa mea despreExtremul Orient mi determini si-mi recunoscimpasul cu privire la dezinformarea comunistadin China.Intelegclar ca Mao Tsehrng, cititor al lui Sun Ti, i-a folosit cu succesinvititurile: formule cum ar fi,,cele O Suti de Flori", ,,MareleSalt inainte" si, mai ales,,,Revolutia Culturali" (196G1969) sunt destinate,evident, si manipulezeopinia nationali gi internaflonal5.De alffel, cand ne gandim la succesulin cercurile intelectualefuanceze a ceea ce s-anumit,"rnaoism" purta consta, mai in a ales, cimisi cu -si guler ,,Mao",nu putem decAtsi ne inclinim in fafa genialititii autortrlui Cdrticeleirosii. Dar subiectulesteprea vast si toto dataprea specificpentru a puteaface aici mai mult decAtsi-l semnalim. Trebuie si fim constienti de faptul ci partidul social-democratrus, care aveasapreia ulterior numelede paftid comu- se dezvoltase nist (b) - ffi h) de la ,,bolsevic" pe parcursul anilor in doui traditii esentiale:clandestinitatea si propagancla. Manipularea opinieipu6tce in mod clandestin p"nt u ".u

72

VLADIMIRVOLKOFF

lratat de dezinformare

73

victoria noastraasupra la manewe specialecare pot accelera tirilor capitaliste. a) Sase antmte,pentru a-i linisti pe surdo-muti,despirtirea flctiva a guvernului si a organelornoastreguvernamentale de partid si de Politburo, gi mai ales,de Komintern. Acestadin urmi trebuie si fie calificatca o grupare politici independenti, tolerati pe teritoriul Uniunii Sovietice.Surdo-mu$ine vor crede. b) Si ne exprimim dorintade a stabiliimediatrelatii diplo maticecu tarile capitaliste,pebaza unei totale neingerintein afacerilelor interne. Surdomutii ne vor crede si de aceasta data.Vor fi chiar incAntatisi ne vor deschidelarg portile; prin acestepor,ti,vor intra rapid emisarii Kominternului gi ai serviciilor de informatii ale tarii noasfe, sub camuflajulreprezentantilor diplomatici, culturali si comerciali...Capitalistii din lumeaintreagi gi guvernelelor vor inchide ochii asupragenurilor de activititi desprecare arnvorbit, iar acegtisurdomuti vor deveni orbi de-abinelea.Ne vor trimite credite, care ne vor ajutaszisustinemp;rddele comunistedin lirile lor. Ne vorfurniza materialelegi tehnologle care ne lipsesc si ne vor reconstiftri industria militari de care avemnevoiepentru alansa apoi atacurivictorioaseasuprafurnizorilor nogtri. Cu alte cuvinte, vor actionaspre a-sipregatipropria sinucidere." Lucririle lui Thierry Wolton ne demonstreaz,h cu ce succes s-a realizatprogramul profetic al lui Lenin, autorul unor maximeparalele,in plan geograficsi ideologic,cu cele ale lui Goebbels(pe care leau precedatin timp). Si nu uitim ci inefabilul tovaris I-eninestecel care a scris,cu litere deo schioapi: ,,Aspuneadevirul esteo prejudecatiburghezimeschini". Ravda Apropode ,,adevir",nu firi umor, desigur,Lenin aboLezat asffelziarul partidului cornunist, fondat in 1912. la drept vorbind, pravda nu este decAtunul dintre cele doua cuvinte rusesti care inseamna,,adevar", celilalt fiind istina.Istina e adevarul,consideratcontrar minciunii; pravda e adevirul cu sensde dreptate. Primaculegerede legi ruse,

de Iaroslavcel Intelept in secolulal Xl-lea,se nu1;romulgate rtea,,pravdarusi". Prin urmare,ziNri oficialde partid pretih: rleaatAtci spuneaadevirul, cAtsi ci fundamentadreptatea. Observatoriioccidentali,mai exact cei noncomuniqti,au fost indignaf savadi chun nar care se numeaAdevirul apiNa, nle, tezeopuse,isi schimbapuncia interval de numai cAteva tul de vedere ca pe o cirnasi si modifica istoda dupi bunul siu plac.Unii au gisit ci era chiar spiritual si-l ia in rAs.Aceasta insemnao tntelegeregresiti a modului in care vedeaulucrurile l,enin gi succesoriisli. Pentru Lenin, singurul adevir era absenfaoricirui adevir. Iar singurajusti$e era vointa partidului. Din moment ce oameniise ataseaza cu naivitatede aceste cuvinte giunoase, ca ,,adevirul" si ,,dreptatea", le vom folosi pentru a le faceplicere, dar in realitaterolul perfect adecvat al narului a constatin a decretaadevirul si dreptatea,,zIIe\" care, spre deosebirede ,,specialititilezilei" din restaurante, numai rareori sunt aceleasi cu cele de ieri sau de mAine..Empirismul dezorganizaforallui I-enin consla in a adaptala nece* sitateacotidiani principii prezentateca imuabile, de unde gi fluiditatea constanti a comunismului, care ia lisat atAt de perplecsipe adversariiacesfuia. Comunismulpresupunela fel de usor colectivizareaphm?nturilor,cAt si necolectivizarea lor, revoluflamondiaii ca si revolul'ile locale,internaSonalismul ca si nationalismulexacerbatgi, intrucAt trebuie totusi ca militantul debazb, si se orienteze,aceslzare nevoiede o gazeti precizeze care sili zilnic unde se afli. Asffel se explica,in parantezi fie zis, tirajele enorme ale zirelor Pnvda (unsprezece milioane si KomsomolskaiaPravcomunist,cu douazeci da (Pravdatineretului si doui de miliDupi de glorie a comunismului. oane),cel putin in perioada caderea regirnului,Pravda, interzisi o weme, a cizrstIa un tiraj de o suti cincizecide mii de exemplare,iar Komsomolskaia Pravda, deveniti de alffelfoarte puFn comunisti, la un milion trei sute de mii de exernplare. Am ficut acesleprecizAipenfu a demonskain ce misuri naturaconrunismului, sau mai statea dezinformarea in insAsi parad<lxul lui Mucchielli - in ce masura degraba- clin tror"r

14

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

75

comunisrxul nu era, una peste alta, decAto formi de dezinformare deosebitde nocivi. Nu poatefi o intAmplareci cei

Soljenitin? Acesta afirma urmitoarele: ar fi de ajuns ca rusii si lncetezea mai minti si comunismul se va pribugi dintr-o dati. S/zlin gi dezinlonnarea , tn cazul lui Stalin,dezinformarea dobandeste dimensiuni de-adrepful metafizice. Nu numai ci Stalin si-afaficat propria biografie - pAni la data nasterii sale,care e falsa, ;i identitateatatilui, care nu se cunoagtesigur - dar gisea o voluptate maligni in a lncurca

ria revoluFei: era preocupatsi-gi acorde un rol eroic, asffel incAta mers pAnala a inventa comitete inexistentecirora afirma ci le fusesegef- 9i toti istoricii sovieticisi-aupofrivit pasul, cu respect,aupi at tui.

Aceea;i insolenti - cel putin daci nu e vorba de o mare naivitate- se regisegte gi in faimoasadeclaraf,ea lui Stalin: ,,Viataa devenit mai lbriciti,viata a devenitmai veseli", ficuta in timp ce prizonierii din gulag se numirau cu milioanele,iar tiranii dezchiabuiza$ ajunseseri in situafla de a muri de foame saude pe urma actelorde canibalism. Un alt exernplude dezinformaremetafizici: notoriile prcF cese. Nu e nici locul si nici momentul de a face istoria lor, sau de a schita un epilog pentru a afla ce motive (tortura, drogurile, teama pentru ai lol speranfa gratierii, credinfa in partid, vanitateade a acceptamoartea in loc de a le fl irnpusdr) i-au determinatpe autzal s[ mlrturiseasci tot felul de crime imaginare, uneori chiar sfriduindu-se si le prezinte si mai verosimil decAtfigurau in achrl de acuzare,dar trebuie sa remarcim ci dezinformarea a ajuns aici si fie impinsi la culme, as spunechiar la un anumit nivel de nebunie,din moment ce sprijinitorii lnselStorieierau atAtcomplici de buni-voie, cAt si victime ale acesteia. Inci un exemplu de manipulare stalinisti. Acest fost seminarist care vAnase cregtinismulcu o uri la fel de feroce ca aceeaa lui knin, cAndinvaziagermani l-a obligat sa-iofere poporului rus motivepentru alupta, nu a ezitatsi redeschidi bisericile 9i un seminar,si instalezeun nou patiarh si, in propriile sale discursuri,si inlocuiasci virilul apelativ,,tovaraqi" cu un onctuos,,fraF $i surori". Asffel, Dumnezeuinsugi a devenit fansmifitorul lui Stalin ln noua operafune de manipulare.Se poate ajungemai departe de atAt? Towti;ii de dntm De cand s-a prlbusit comunismul, s-a pierdut socoteala cirtilor scrisede fosti ,,tovariside drum" care rareori se bat in piept ticAnd ,,meaculpa", ci isi explici laborios grepelile, inci legitime si de inteles in ochii lor, indiferent la ce consecinte au putut duce. Nu adoptim aici nici un punct de vedere politic, nici unul moral, ci privim problemasub aspecttehnic. Dezinformarea nu este o magie; dezinformatorulnu e niciodati singurul

un discursagitatoricmultimii si, in Marea enciclopedie sovietici, paginile care ii fuseseri lnainte consacrate acum au fost lipite laolalti: unii oamenile puteau dezlipi,dar in acestfel se stergeacerneala,iar textul deveneaihzibll.Am incercatsi eu. Publicul sovieticfoloseaexemplaremutilateasffelsi nu pirea si se mire: era adevirul,.demoment".

16

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat d e d ezinform ttre

'71

responsabil;dezinformatulnu se lasi nicicAndinselat firi a consimti in mai mici sau mai mare misuri, iar aceasti consimfire este cea pe care tovarisii de drum ne vor ajuta s-o conturim. Dupi articoleleapirute in L'[]lustratio n la inceputulanilor douizeci, Occidentular fi putut si stie, daci dorea,ci atrocititile comuniste din Rusia depiseau, in cantitate gi oroare, tot ceeace se intAmplase pe lume de la inceputulistoriei. (Stiu cA aceasta afirrnatieva surprinde,dar desfid pe cinevasi-mi cttezealtecaznn mai ingrozitoare,atAtcantitativcAt gi calitativ.) Mirhrriile emigrantilor abundaudeja;nu pestemult, au urmat gi cele ale kansfugilor. Andre Gide nu a mintit descriind ceeace vAzuse. A venit apoi procesulKravcenko,au avut loc evenimenteledin Polonia, Germania,Ungaria, Congresulal )X-lea al partidului comunist, unde Hrusciov a denuntat el insusi exceselestalinismului.Dar tovarisii de drum nu au fas nici o concluziedin toate acestea, numai o condamnare vagi a lui Stalinsi a,,culh-rlui personalititii", pentru a absolvisi a glo rifica si mai mult comunismul caatare. Aceasti orbire sistematici, lungi de peste o jumitate de secol- si care,pentru unii, lnci mai dureazi - fi:ebuiesi aibi motiveleei. Interesulmateriala trebuit si joaceun rol important e de la sine inteles ci scriitorii care acceptaulucrativele preturi oferite de Gnin si Stalin,sau nu erau iecAt tradusi in U.RS.S., tari unde tirajelede o suti de mii de exemplare erau consideratemodeste,nu puteau si nu cAnteimnuri de slavi regimului. Sj la fel de usor se infelegeci membrii partidelor comunistestriine erAuobliga[i,sub pedeapsa cu excluderea, si veghezenu atAtla reputatiapatriei mume, cAtla a partidului titAne. Dar, in pofida tuturor argumentelor, faptul ch aIAt de multi intelectualiau impins asa de departe bunivointa si reaua-credinti depisegte orice ratiune. Totugi, si incercim sa ne lamurim. Desigur,revolutia rusi desteptase o uriasa speranti utopicAsi cAnd,pentru a relua cuvintelelui Michel Heller, ,.utopia" afost adusi ,,laputere", majoritatea celor care crezuseri in ea nu au avut curajul de a constataci implinirea utopiei cufundaomenireaintr-o nenorocirecum niciodati nu mai

pentru aceasta Nu am nici un dram de compasiune cunoscuse. lagitateintelectuali: cAndomul s-aingelat,cAnd a caulionat, prin adeziunea lui, erori gi crime, nu exista decAtun singur publici, din moment ce publicul e cel remediu: confesiunea care a fost influenlat pe cii necurate.Oa pufini tovar[si de loialitate,mai ales atAta drun au dat dovadi de o asemenea si curga. Dar toccontinuat au cAt timp dividendelesovietice sau mai gr:eude mai ugor mai in aceasti magmi a motivelor si ciuemfarA,trebuie mirturisit, degi unele au fost etalatean ar dezirrformarea 1im secretul consirntimantului tiri de care puSn pu$ni cupiditate, f, fost imposibil5.Putini credulitate, conformism,pufin snobismpi gatbtreaba! Realisnul socialist Stalin a licut dezinformarea si intre in domeniul q'tiinfei trecute gi prezente.Iablocikin inventasebecul electric.Usenko garanta ereditateacaracteristicilordobandite,dincolo de cer-

joare de creatori: Gorki, Solohov,Sostakovici. La proteiat inA incurajat mvzica,atunci cAnd lrucAtvape Mihail Bulgakov. pictura, cilnd zupovesteaziuade munci a unui stahanovist, grivea propriile lui portrete, si rnai ales literatura care, departe de a se consacraartei pentru arti, prop5geadictatura proletariatului. o doctrini literari al cirei princiRealismulsocialisteste poate pal criteriu e cAt se de simplu: tot ceea ce ajuta revoe riu' e bun;tot ce o incetineste, lutia si avanseze,

18

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

79

De aici decurge o tntreagi serie de preceptecare presupun sa existe: - un ,,erou",personajagreabilgi neapirat conrunist; - o ,,carJzh" pe care o servegteeroul, fie cercetareapen1ru un nou produs chimic, fie simplaexploatarea pimanhrlui destelenit; - o ,,eroini" care ii va sta alituri in toateeforhrrile; - dusmani de clasi, care pot fi aristocrati, chiaburi sau agentistriini - la alegere; - un deznodemant fericit, care si promita un ,,viitorlumir-ros". Se observi prin ce se deosebeste realismul socialist de realismul pur gi simplu, ca si de arta penfu arti: este,de fap! apoteoza romanuluiantezA,se poatespunechiar a romanului care construiegte, cu conditia ca doctrinapropagati si fie re. volufonari. Fadeevscria: ,,Realismul socialistnu este o simpli copie a realitifli, ci contine un nemaivizut potential de imaginatie, dupi pirereamea, presupune forme mai sintetice decAtcele pe carele intrebuintim", iar Radeka spus:,,Realismul socialist nu semnifici numai cunoasterearealititii asa cum e ea,ci a realititii in miscare". Exista o intreagi estetici, pe care Kulik, presedintele Uniunii Scriitorilor Ucraineni, a exprimat-oin urmitorii termeni: ,,Daci un scriitor reflecti fidel realitateain operelelui, atunci el este in esenti un realist, iar metoda sa e realismul. Daci e vorba de un scriitor care sustineprogramul regimului sovietic,aceasta inseamni ci e un scriitoirevolutioiar si ci metodalui este revolutionarh.Dachacest scriitor se striduiestesa participe la conshuirea socialismului,si creezeo literaturi socialisti, atunci metoda lui va fi socialisti. Iati de ce, tovarisi, metoda care ar trebui si ne ciliuzeasci pe toti nu se poate numi alffel decAtrealism revolutionar socialist". Tbate acestaerau destinatesi rispundi asteptdrilorpublicului, care trebuia si fie manipulat invdtAndu-lsi-si doreasci ceea ce se voia si i se ofere: artistul era dator si satisfacl maselor care li cer artistului sinceritateasi adevi,,aspiratia rul unei descrieri realiste socialist-revolutionare a Revolutiei proletare" (LiteraturnaiaGazet a).

De aici a derivato scolasticiinffeagi, cu codurile gi alegoriile sale,cu pedagogia, militantismul,congreselegi ipocrizia ei, asupraci.reia ne di o idee StejarulFi vifelul de Soljenitln. Se poate observa pAni la ce grad de didacticism fbsilizant ajunseseaceasti scolastici, cu ajutorul unui esantionde expresii culesede la teoreticieniiei. Si mai intAi, a contario:,,Realismul socialistnu este, nu cere, nu stie, nu poatesi adopte,nu are cum si accepte,nu se mulfirmeste cu..." Ce anumerespingeatAtde energicrealismul socialist? ,,Punchi de vedered,luiZola, careisi propuneasa descrie realitatea a$acum e, principiulluiT.ola,conformciruia imaglna$a nu mai are nici tur rol, simpla fotografere a miscirii, de scdereapur -sisimplu a ceeace existi,lirismul antirealist,individualismul,oglinda foruti in fata omenirii, infrumusetarearealita{i." ln schimb, ,,plaseazh in centrul preocupirilor sale,cere, datoreazi.,pr oiecteazh,colaboreazi activ la, revendici reprezentarea, arati, propune,implici, exprimi, pune problema..." Si ce cauti el cu atAtaosdrdie? socialismului,lupta proletariatului,omul nou, ,,Edificarea toate relatiile si medierile complexe ale procesului istoric, punctul de vedere al victoriei proletare,tendintelede dez,voltare reali, luptele din viitor, eroismul, implinirea viitorului, realitateain migcare,o alegerea punctului de vedere,uniunea dintre reprezentarea veridica si transformareaideologici a indivizilor.educarea muncitorilor in sensulsocialismului." in ce scop toate acestea? Pentru ,,aparticipa ia migcare, la lupta pentru o noui renaqterea omenirii". Numarul lucririlor literare pe care unii scriitori, nu intotdeaunalipsiti de talent,leau stors pornind de la acestgablon, firi a mai pune la socoteali imitatiile cinematograficecare au u.rrnat,depigegteorice imaginatie.Retetanu pare si fi produs nici micar o singurl mare operi, iar ruqii pe care ii intAlnim acumne mirturisesc ci preferausi-l citeasciin infernul bibliope emigranhrlBunin, decAtaceastipseudo tecilor,clandestin, literaturi industriall etalati pe toate tarabele.la fel de adevarat este ci aceasti actiune de dezinformareprin literaturi

lu
rl
il
I

il

lilr

80

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

81

rimAne una dintre cele mai elegantecare au fost incercate weodati: nu era vorba nurnaide a manipulaopinia publici a unei tiri date, la un moment dat, asupraunui subiect dat, ceeace rimAne la un nivel rudimentar,ci de a urmiri posteripe scari istoritateasi absolutul,de a pregiti o dezinformare ci si mondiala. Cu alte cuvinte,nu-sificeau deloccomplex. Slavi Domnuluici n-aureusit. Limbadelemn la Harpe vorbea despre ,,limba inversati". FranEoise pertinend a ,,limbii de lemn" din coThom a ficut o analizh munism. Se poatespuneci limba de lemn este capodoperadezinformarii, din moment ce e imposibii sa fie folositi firi ca vorbitorul si devini, prin efectulvampirismuluidesprecare vorbeam mai sus, dezinformatsi dezinformatorin acelasitimp: 'Ia fel cum BisericaVie creati de bolseviciservestela anihilareareligiei, falselealegerifolosescla dezamorsarea veleitifalsalegalitatela impiedicarea nasteriiunui flor democratice, drept autentic,limba falsf blocheazi cbmunicareu qi ingheati formareaunei societaticivile carear pune in pericol puterea comunisti, atragegandireape linii moarte, anchilozeazidez.voltareaunui subiectin interiorullui homo sovieticus. Printre toti zombii pusi in migcarede ideologie,limbar.ombiprezintA cel mai mare pericol",scrie l-rangoise Thom. Iar comunismul,efectiv,nu s-amultumit cu a pretinde si se actioneze asacum trebuia si si se gAndeasciasacum tre buia:a dorit si se gi vorbeasci a-sa cum trebuia,stiind bine ci gAndireaesteneputincioasifiri cuvantsi ci un anumit vocabular condamni nu numaila minciuni exprimati, ci si la rationare deformata. Iimba de lemn suprimi, atAtcdtse poate,propozitiilesubordonatecircumstantiale, prec> inlocuindule cu substantive date de o prepozitie: ,,Prin deciziagi clarificarea situatiilor politice anterioare" @arbusse),,,Prin dezvollarearrnei largi activitatiin rAndurilemaselor" (L'HumanitQ.PreferAperechile verb-substantiv in krcul verbelor corespondente: ,,a-si

gasi expresia,a-gigasi reflectarea, a lua decaia,a acorda4jutorul", in loc de ,,ase exprima,a se reflecta,a decide,a ajuta". Face si dispari pronumele ,,eu",in favoarealui ,,noi", care este mai ugor de opus prenumelui,,ei".Acest punct e cu atAt mai interesant,cici cititorul, sauascultitorul, nu indrizneste sa se asimileze,,eului",cAti weme in ,,noi"esteinglobat,prin respingerea,Jor" (a celorlalfi). Limba de lemn preferi intorsiturile defuazi,pasivegi impersonale:,sA, inregistrat un bun avansconstructiv,relatia reciproca s-astrAns,s-auexprimat uriri, s-aacordato atenfe deosebit de mare": chipul omenescse gtergedin ce in ce mai mult. Gradelede comparatiepermit si se subliniezeaspectul nedesivArsital lumii: ,,Politica puterii monopolurilornu poate da nasteredecAtunor contradictiimai profunde,mai intinse, acestaspectal analizeidoctrinei marxist-lenininste ocupi un loc mereu mai important, legitura dintre progresul economiei si spiritual devinetot mai skAnsi", .siprogresul social-politic citeazd Frangoise Thom. De asemenea, se preferi si se vorbeasci desprecoaceresi descompunere, despregermeni, despre tinere mlidite, seminte,teren, despredeja si desprenu inca, despreetape,paliere,stadii, salturi gigantice,inflorire, accelerare,consolidare, inmultire, dezvoltare, intirire, aprofundare,cregtere e. , zbor,imbogitire, lSrgire,depisire si desfrsurar Se folosestetot arsenalulmijloacelorlingvisticecare servesc la semnificarea obligatiei:a lrebui, a fi dator,a aveacle, a fi invitat si, cu necesitate, negresit,obligatoriu,fatal. pAni la domeniile cele mai razboinica intinde se ,,Imageria bucoliceprin traditie, fie ci e vorba de rnulgereavacilor sau de culesul cartofilor; nu se mai aude vorbindu-sedecAtdesprefronturi,lupte,atacuri,rezistenfi,luiri cu asalt(...).De alffel,aceastipredilectiese giseste (...) si in vocabularullimbii naziste,unde cuvintele Kampf, kl;mpferisch, marschieren reveneau firi incetare." Functia adjectiwlui de lemn consti in a inscrie substantivul de lemn ink-o obedientadezinformatoare stricta: ,Jote progresiste, abundenti colhoznica, legalitate revolutionara". Iipiteteledecolorate servescla rnarcarea numelorcu un sciffin

82

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

83

pozitiv sau negativ, asffel incAt indlfat, larg, apropia6 devin sinonirne simpatice,cAd weme jos, strArnt,indepdrht sunt perceputeca tot adtea sinonimeantipatice. Verbele servescmult la a descrie parliciparea comunismului la mersul Istoriei;,,a i1lrta, a juca un rol, a orienta,a facilita, a crea conditii pentru, afuAna, a perfectiona,a accelera, a stimula,a dezvolta, a intiri, aapbra,a dirija energiamaselor". OricAtde abstracti estelimba de lemn, ea reflrrge uneori la metaforestereotipe: sunt carneacirnii, sAnge ,,Comunistii le sangelui clasei muncitoare.lnin este inkuchiparea ideali a revolutionarului.Structuraeconomici trebuie si incarneze idealurilenoii societiti." Totusi,limba rusi e siriciti in mod sistematic.Dictionarul fundamentalal lui Dahl confine douazecisi doui de mii de cuvinte; scriitorii sovietici foloseauo mie cinci sute. Stilul de lemn recurge energic la alegorie,la personificare, la metonimie, dar acestea nu sunt niciodati inocente.Daci se doregtesi se desemneze UniuneaSovietici, se spune:,,Partidul gi guvernul"; cAnd e vorba de StateleUnite, se spune permite si se pre ,,WallStreef'sau,Bentagonul".Metalepsia supuni ca fiind demonsfat un lucru care nu este,ca in ,juste teaternlor leniniste",pe care nimeni nu ar indrizni s-oaduci in discutie. Limba de lemn este in primul rand maniheisti: formi gi confinut, abstractgi concret,obiectivsi subiectiv, tot si parte, naturi si aparen$ - toate se opun firi nuante,ca nigte ,Jilci ale ideologiei",cum inspirat se exprimi Frangoise Thom, iar acestecategoriide gatapermit si se gAndeascifiri a se mai asumaniciodati riscul originalititii. Limba de lemn isi lnsusestemirturisirea lui Goebbels: ,,Nu vorbim pentru a spune ceva,ci pentru a obtine un anumit efecl" Avantajullimbii de lemn esteacelade a fi codificati. ,rAnumitesunete,ca "revizionist","dugman al poporului", dau semnalulde atac;altele,ca <eroare>, "lipsi de vigilenta", servescdrept avertismentsauamenintare; pot marca aceleasi
SUpunL'fea."

recunoastem, e foarte economicdin punct de vederelingvistic; - pe de alti parte,limba de lemn permite si se participe momentanla putere -sisi se demonskezewednicia de a parireprogabil lctna;imai mult in misura,,in care se mAnuiegte limba de lemn, adici in misura in care se proclaml propria fldelitatefati de ideologie". Intrucat in cercurile conducitoare nu este admisi nici o altn fimbi in afaralimbii de lemn. iar limba de lemn nu autorizeaz|nicio divergenfi individuall, oricinefacejocul limbii de lemn este silit si-l joace gi pe cel al ideologiei de guvernare si, in consecinti, al oamenilorde la putere. Ar fi interesant in acest sens si se studieze aminuntit

,,Discutsulde lemn", continui FrangoiseThom, ,,esteun discurs cu sens unic; nu admite repliii. Singurul rispuns posibilpentru un discursde lemn esteun alt discurs de lemn; omul poate,in cazde nevoie,si se aperetn limba de lemn (...) dar nu poatein nici un cazshse exprime."

FnlnqoiseThonr consemneazici ,functia limbii de lemn estedubli":

ilor verbale ale dezinformirii). Limba de lemn este logomachia deveniti ea insisi limbi. E absolut rem;Lrcabili Ntalizaunei limbi de lemn imaginare, Newspeak(Noualimbi), rea\za{ade George Orwell in memorabilul shuroman 1984:

ti4

VLADIMIRVALKOFF

Tratat de dezinformare

85

Ne amintim ca,in Oceania, tiranul Big Brother, domnegte pe o doctrinatotalitare,Ingsoc (,socialism engled). bazAndu-se pe care partidul de la putere il impune tot mai ,Vewspeak-ul, populaf,ei, strict face ca ,,o gAndire eretici, adici o gandire divergenta fafi de principiile Ingsocului, si devina literalmente de neconceput,cel putin ln misura in care gAndirea depindede cuvinte",imediat ce Oldspeak,limbaactuali, va fi uitad. Acest rezrfitat se obtine ,,partialmenteprin inventarea de cuvinte noi, dar mai ales prin eliminarea cuvintelor indezirabile, spoliind cuvintele rimase de orice semnificatiehetero doxi si, pe cAtposibil,de orice semnificatie secundari,oricare ar fi aceea."De alffel, ,Sari.a vorbi despresuprimareacuvintelor categoriceretice,reducereavocabularuluiera considerata un scop in sine si nu se lisa si supraviefuiascinici un c.uvAnt care puteafi economisit.",,Fiecare reducere reprezenta un cAgtig,din moment ce, cu cAt se aveamai pufln de ales,cu atAtse reduceatentatiade a gdndi." Nu mai existi excepfiigramaticale: toate se conjugl gi se declini la fel. Neam crede tn Franta,cAndne ameninti cAte o noui reformi ortografici.) Vocabularul este specializat, asfel incAtnici un tehnician si nu poati lntelegeun altul. Se tncurajeazA creareacuvintelor pornind de la silabetrunchiate, al ciror sens e uitat (in stilul Gesfapo, de la Geheime Staats Polizei,sauKomintern, de la Kommunisticeskii InternafionaD. ca discursul, gi mai alesdiscursul referitor la un ,,Seinten.tiona subiectlipsit de neufalitate ideologici, si devini pe cAtposibil independentde constiind. Penffu necesitifle vief;i cotidiene, era firi indoizrli necesar- sau uneori necesar- si se reflecte ze inainte de a vorbi, dar un membru de partid care urma si pronunteo judecatapolitici sau eticatrebuia sa poati arunca opiniile pozitive cu acelasiautomatismcu care o mifalieri isi scuipi gloanfele." Marii autori, Shakespeare, Milton, Dickens, sunt in curs de a fi tradusi ln Newspeak iar cAndtraducerilese vor termina, <lriginalele vor fi distruse. O idee de geniu. Vedem aici unul dintre principaleleobiectiveale dezinformirii, si anume, aceiade a se substitui informatiei veritabile:din acestmotiv. surselede inJormare carese prezintaca,,obiective" sau,,mo-

derate"sunt cele mai periculoase, cici avemtendintade a nu recurge decAtla ele. Iimba de lemn nu reprezinti monopolul comunistilor si al semenilorlor. To! specialigtiiau lirnba lor, de neinlelespentru ulfli ;i fati de care simt o afectiunedeosebiti. in care se simt instalati comod: oamenii legii, rnedicii, preof,i, filosofii, mililarii francezi cu nenumiratele lor insemne compusedin iniflale, sau cei rusi, cu cuvintele lor ticute din cioturi de cuvinte: komdiv, de la ,,comandant de diuzie", Diferentaeste aceeaca respectivele jargoane specializate inseamni ceva,cel putin pentru iniliafi, si deci nu sunt dezinformatoare nici pentru cei care le in,teleg, nici penfru cei care nu le inteleg. Dimpotrivi,limba de lemn nu inseamni nimic- Pentru cei carei inleleg sensulcodificat,ea semnalizeazi;pentru cei care incearci s-o descifrezead literan, mistifici. ,,E clar", scrie Orwell, ,,ci,unele persoanecapabilesl foloseasci asernenea expresiiau uitat ci vorbeleau o semnificafie." Si asffel,wand si spuni un lucru pentru unii si altul penku altii, limba de lemn reprenntAo mare reusiti adeznformhii. Cine spunea cd FrangoisMitterrand nu a devenitniciodati socialist,dar a invifat si vorbeasci asemenea unui socialist? Koesfler nu se ingelase, evident, asupraimportantei iirnbii de lemn. in Timpwi broice,autorul'parodiazL tvcajuimarxist al vocabularului,dAndcAtevadefinili dupi gushrl zlei. Asffel, unanimi a voin,democratia"febuie si fie definiti ca ,,expresia ca,,dreptulde a fei umanimeapoporuluiunanim";,,libertatea", vota pentru lista unanimi a poporului unanim";,,adevirul",ca Bas,,liberarelatie dialectici intre cuvintegi fapte";,,cucerirea tiliei" ca,,actde barrditism anarhofascisf';iar,,istorie",ca,,tre cutul elastic_si prezentului". fluid, determinatde necesitatea Iimba de lemn rcluiastici Clerul, mai alesdaci e la curent cu ultimelenoutif,, are gi el limba sa de lemn, iar istoriculprotestantFrangoisBluche si abatelecatolic PhilippeSulmont,cu un umor infistat, au inventat un joc inspirat din literatura ecleziasticiprogresistacontemporani.Ne propun o suti saizecide mii de exemplede

86

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinfornare

87

vorbire confuzi. O suti saizecide mii?! Da. Tabelul de mai jos permite si se formeze o suti saizecide mii de e>ipresii care nu inseamni mare lucru, dar care imiti perfect tonul unei anumite tartuferii moderniste.Este de ajuns sa se ia un verb din coloanaA, si i se alihrre un complementexkas din coloanaB, si se adaugeun adjectiv din coloana C gi sa se incheiecu un complementdeterminativdin coloanaD. Rezultatele sunt sutprinzatoare.

B
a reactualiza a atesta a anima aregisi a fi atent la afaceprezent(i) a prograrrn a promova a congtientiza a se insircina cu a asuma transparenta dimensiunea impirJirea angajarea apelul urgenla atifudinea responsabilitatea prioritatea riscul probabilitatea

c
esengal(i) pastoral(i) ecumenic(i) sociologic(i) ecleziastic(i) kerygamatic(i) colegial(i) non-securizant(i) comunitar(i)

D a(1)diferenlelor noasre a0) problemei tineretului a(l) catehezei a0) echipei a0) ceeace trlieste a0 realiti|i omenestl a0) structurii locale a0) ascultirii noas
ffe

Ecleziasticiinu sunt singurii in aceasti sihraFe.Daci jargonul medicilor lui Moliere gi cel al avocaFlorlui Beaumarchais are adeseascopul de a dezinforma avAndaerul de a informa, limbajul modern care se denolta prin proliferarea gtiinlelor pseudoumane si pe care un om de spirit l-a botezat nu ipi mai acordi mijloacelede a dezinforma . ,,hexagonalul" in masurain,care nu mai are pretentiade a informa. Judecati si dumneavobstri,folosind acestexemplu din cAtevamilioane, pe care il citez aproapela intAmplare dinfro carte, de altfel, nu lipsiti de merite: ,,Relafiiledintre actanti tin de faptul reflectat, de faptul simetric, de faphrl tranzitiv.In fafa antisubiectului,ele Sn de faphrl antisimetric,dar nu se va gisi niciodati fapt asimehic (vasalizare intre actantidevotaf,unei aceleiasi cauze)..." Se vede clar ci pe-aici au trecut structuralistii, iar mai departevom vedea ci acest mod de a ,,lmbrobodi"opinia publici nu e lipsit lntotdeaunade intentii politice.

a fi interpelatde ambivalenta asepreocupade complem a elibera contexhrl aconcepe a aprofunda a manifesta a spune a alimenta a se identificacu schema dialectica schimbul solidaritatea proiechrl :lncorarea

aQ) analizelornoa* tre extrem de bogat(i) a(l) misiunii noastre plural(i) aQ)celulelorde baA aQ lumii etic(i) a$ zilei de azi distins(i) a0) mass-media strict(i) crestine ' a0) concelebririlor fundamental(i) a(l) rispunsurilor radiant(i) noastre a0) militantismului caritabil(i) a0) adeviratelor festiv(i) rnesaje a0) unitilii imperativ(i) aQ)cercetirilor aprotundat(l) noastre

(,Podul cu sare"),lJd. de Fallois,1991 l)in Le Grenier;i s-e/

Tratat de dezinformare

B9

CepnourVII

CI.ASICA PERIOADA

relu of Investigation- Biroul Federalde Investigatii.Conffaspionajulofensivconsd ln a penefra,a ,,inf,ltra", cum se spune in jargon franco-englez(sau,mai bine zis, francoameriCan), serviciile specialeadverse. Or, filosofia dezinformirii se inrudeste foarte stAns cu filo sofiacontraspionajului ofensiv,din moment ce urmiresc ace-

Dezinlormarca pi rewiciile speciale Secoleleprecedentenu au cunoscutconcepfianoastri pe care omul de pe organici asupra,,serviciilorspeciale", poate, ,,servicii potrivit mai mod intr-un stradi le numegte, noastre. a epocii nevoi rispund unei secrete",si care intotdeauna Desigur,spionajulsa practicatdintotdeauna, autori negau adevarati ai ciror au existat acfiuni clandestine nu dateazia agent dublu notiunea de orice responsabilitate,iar de ieri, de azi.In Franfa, Richelieu avea relelele pirintelui Joseph,iar Ludovic al XV-lea a creat Secretul Regelui, dar acestea erau mai degrabi mijloacede a practicao diplomafle paraleli, decAtservicii speciale.Ohranalaristi stia si penstreze perfect organizatiileteroriste gi nu aveamijloacelenecede ele!Austriecii se ocupauin prisare pentru a se debarasa clandestini a scrisorilorparticulare, rnul rAndde deschiderea negru". Iar in ceeacei privestepe ame in vestitullor ,,cabinet ricani, ei si-ausuprimatin 1929biroul de decriptare,pentl'u ci ,,ungentlemannu ci Secretarulde StatStimsonconsidera altora" . citestecorespondenfa Majoritatea natiunilor moderne nu au adoptat decAtpe Action, parcursul secolului)0( docfina RAP; Renseignement Protection- Informatii,Actiune,Protecfle. este un termen pudic pentru a desemna Renseignemenf Action,un termenmodestcu sensulde ingerintavio spionajul. lenli dar discreti in afacerilealtora. Protection,o sintagmi delicati pentru a denota activitateasecreti prin excelentl: ofensivnu are nimic ofensiv.Contraspionajul contraspionajul de-afacecu apirarea prietenilor secreti,care esteo actiunea politiei si tine de resortul securitifii (in Franta, al D.S.T Direction de la Sunreillancedu Territoire - f)irectia de Supra veghereaTbritoriului; in StateleUnite, al IiB.l. - FederalBu

fiction care povestescinvazii ale planetei de citre larve care se grefeazi pe creierul oamenilorsi reusescsi gAndeasciin locul lor, deci si le determine actiunile:acestae sensul profund al actiunii de contraspionaj, ta si al actiunii de dezinformare. D epathmentul A din K G.B. Prin urmare,nu trebuie si ne mirlm ci, in U.RS.S.,dezinformareaa fost incredinfatnserviciului specialcare era bratul inarmat al partidului comunist.Acest serviciu a purtat, succe. siv,denumirile de Ceka,G.PU.,O.G.PU., G,U.G.B./N.KV.D., N.KG.B.,M.G.B.,iar din 13martie 1954 sa numit KG.B., Ka - Comitetul pentru mitet Gosudarstvennoi Beznopasnosti, SecuritateaStatului. K.G.B.-ulera constituit in esenti din trei servicii. nunrite ,,directii principale": prima se ocupa de alacerile exlerne, a doua de securitatea interni, iar a keia pizea frontierele. Prima direcfle principal5contineaun anumit numir de ,,departamente", dinffe care cel care se ocupa cu ,,mlsuril" "atirr"" aktivnyemeropriatiya- anu se confunda cu,,treburileumede", mokrye dela ,,Treburileumede",cele pe care serviciile frNtcezele numescactionshomo (adici, pentru a nu incipea nici o confuzie, asasinatele la ordin), depindeaude departamentul13 al primei direcfii principalecare,in anii gaizeci, a devenitDepartamentulV, mostenitoral O.O.,OsobyyOtdel,,,Departamentul Particular",si al faimoaseiSmere combinatiea grandilocventeior cuvinteSmertspionam,,,Moarte In schilnb, spionilor!".

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

9l

mai pufin sAngein aparenfimai inocente, active", ,,masurile si,tot in cadrui dedezinformare irr oice caz,eraumisuri ioase D, carein tineaude Departamentul primeidirectiigenerale, e mai care sub A, denumire u devenit--Departamentul igOg cunoscut.

a inspectatcu regularitateserviciile de dezinformareale !arilor-sateliti,av{,zltatSuediain 1962,iar in 1965,Pakistanulsi Indonezia,unde a dirijat o importanti campaniede dezinformare. Sa nelinistit de putereacrescAndia Chinei.Aconceput pe care o vom relatain continuare. VoroperatiuneaSvastika, bea o limbi rusi a vechiului regim gi era un mare admirator al picturii gi al literaturii ruse tradiFonale:ii plicea realismul lor funciar.In schimb, pictorii suprarealigti nu erau pe gustul lui si, in 1965,a fost alarmatde evolufiaCehoslovaciei, unde se puteauvedeadeja spectacole de cabaretcu fete imbricate sumar.Agayantsse temeaca aceasti influenti occidentali si nu marchezeinceputul sfirsitului comunismului. Agayants a avut cAflvaadjuncf,: Kondragev,care s-adeplasatla Bonn pentru aorgainzaocampanie de defiimare lil adre sa conducitorilor Germanieide Vest Ijudin, aliasModin, care a petrecutzeceluni in New Delhi, unde a pregitit falsuri destinate si influenteze alegerile din 1967in India; Ciuciukin, care aveacamuflajulde prim-secretar la New York. Si, bineina delegat multe misiuni departamentelor omoloagedin feles, cehoslomai ales la Departamentul D al S.TB. firile,satelif,, v ace, Statni Bespecno s4 SecuritateaStatului. Personalulfolosit de DepartamentulA era cuprins intre zece si cincisprezece mii de persoane.Fondurile distribuite atingeau. douieeci si cinci de mii de dolari pe an. Beneficiarii parte ficeau din nouizeci si opt de organizatii,repartizatein optzecide !iri. Metoda in majoritate a cantnlor, metoda DepartamentuluiA era cam aceeasl: - culegereade elementepermitAndacreditareaunei anumite dezinformiri: de exemplu,prelevareade semnituri ale diplomatiloramericanide pe felicitirile de Anul Nou, pentru a autentificasuportul operafjunii; - recrutareaunui transmiFtor sau a mai multora; - alegereaunei teme de dezinformare; - actiunea,cu ajutorul unei serii de cutii de rezonanti, unelemanipulate direct,contraplati sau sub diversepresiuni,

GenenlulAsayants

principale aleM ontajului. (adici,sefdepost)alKG.B.-ului a fost,,reirdent' Agayants Franta-U.R.S.S', asociatiei destinul in Iran,pareshfi prezidat

92

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

93

altelerepetAnddin credulitateinformatiilefalsepuse in circu-'.. lat-ie; - psihozadoriti, frnahzataprindezinformare. Apen;tiunipacifistc a incurajat tot Aplicand principiile lui Sun Ti, K.G.B.-u1 propaganda pacifismul oficiali din adversarului,^ degi limpul U.RS.S.era adeseabelicoasi. in arrii cincizeci,sloganul,,si de luptim pentru pace" era insotit, pe afiseleoccidentale, porumbelullui Picasso; il ilustra un soldatinarmat in U.RS.S., cu un pistol-mitralierl. , Apelul de la Stockholm,lansatin ziuade 18 martie 1950, care aveasi primeasci doui sute saptezecigi trei de milioane de semnituri, aveascopulde a crea,in opiniapublici mondial[, o miscareostili la adresabombei atomice,pentru cAStatele Unite o aveau,iar Uniunea Sovietici inci mai lucra la construcfia ei - din risputeri, ce-idrept. De asemenea, influenta KG.B.-ului nu a fost striini de majoritateamanifestatiilorantinucleare,iar DepartamentulA este cel carea orchestratcampaniapacifisti din 1979,incercAnd si impiedice desfisurarea rachetelor de croazieri si Pershing 2 de citre N.ATO. Si vis bellum, para pacem Qa adversar). Openfiunea von Auen (1956) Doctorul Lofuman von Auen era purtatorul de cuvAntal <rrganizafleigermanilor din Sudetj, Die Sudetendeutsche Iandsmannschaft. pe carele deranja,le-au trimis unor Serviciilecehoslovace, personalitif, antigermanescrisori purtAnd semnitura lui; in aceste scrisori,doctorul tndgman von Auen le multumeapentru sprijinul acordat carzei Sudetilor.Destinatarii,furiosi, au rlspuns cu insulte sau,in cel mai b:uncaz, cerAndexplicatii. Penfru a complicasi mai mult lucrurile, cardinalulSpellman, personajde marci al catolicismului american,a expediat o scrisoarede sustinere(fictivi, bineinteles).Bietul doctor von Auen n-a gisit alti solulie decAts-o transmita presei. Nu pestemulf serviciilecehoslovace au demonstrat ci scrisoarea cardinaluluiera falsi.

Pentru toati lumea,a reiegit clar ci farsorii erau doctorul ' von Auen si ceilalti conducitori ai migcirii din Sudeti.Open,tiunea Svastika(1957-19ffi) Daci StateleUnite erau ,,inamiculnumirul 1" al Uniunii Sovietice, Germaniade Vest era cu siguranfi inamicul num5rul 2, si putem in.telege ci rugii, carefuseseri nevoiti si lupte cu Germaniade doui ori tntr-un sfert de secol,s-auslriduit si incetineasci la maximum posibil reinvierea inarnicului ereditar. OperatiuneaSvastika nu a fost la inceput decAto ,,Feabi umedi", degi cam complexi: era vorba de asasinarea lui AndreMarie Tr6meaud, prefecfirl Rinului de Jos, nu atAtpentru a-l face si dispari, cAt ca s5,acuzede disparitia lui misc# rile neonazistegi, in special,,,liga Combatant| pentm lnde. pendenfaGermaniei".Afacereaa deraiat.Coletul care conf,nea trabuce-capcani nu a fost deschisde domnul Tr6rneaud, ci de sof,a lui, care cu acel prilej si-apierdut viata: in fond, pentru K.G.B. prea puf,n conta; se obtinuse dovadaexistentei unei miqciti neonazistecapabilede orice.Toate acestease intApplau in anul 1957. In 1958,in Germania s-astArnit o mare agitaf,e,penft'u ci un profesor de liceu ficuse declaratii antisemite,fuseseri pro fanate morminte ale eweilor, iar unele familii de ewei primi. sera scrisori de amenintare.Totul ar fi rimas firi urmfui, daci generalulAgayantsn-ar fi preluat personalideea.ConstatAnd emofia pe care o provocain lume exprimareasentimentelor antisemite,Agayantsa decis sd expioatezeaceastAforrni de sensibilitateaparte.Observ5,aici aptiflrdineaunui mare dezinformator de ,,alua trenul din mers". Mai intAi,cu titlu de incercaresaude studiu al pietei,Agayants a pus sa se profanezeun cimitir eweiesc,la o suti de kilometri distanti de Moscova:pietrele funerare au fost risturnate, iar pe peref s-auinscris cruci gamate si sloganuri antisemite. Reactiilesitenilor au fost impirfte: unii s-auenervatvhzindemblerneleinamicului in tara lot, it* antisemitismul latental celorlaltis-adesteptat. tui Agayants nu-i mai ramAnea decAtsi-si lanseze operatiunea in Germania.

94

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

95

Mai intAi,au fost redactateamenintiri antisemitein rusA, fiind apoi tradusein germani, de citre un anumeRupert Sigl (care,mai tirnu, aveasi fugi in Apus, mirturisind masinatia). Doi tineri din Germaniade Esl; comunistibineinfeles9i lucrand pentru DepartamentulA" au fctsttrimigi in Vest,unde au ade' de Unul dintre ei a comis gre-seala ratla un partid neo-nazist. partipardesiului, a o insigni pisffa, ascunsi sub reverul a dului comunist, dar in aceaperioadi nimeni nu i-a dat mare atentie.in noapteade Criciun a anului 1959,acegtitineri au desenat zvastici pe zidurile sinagogei din Kdln, adiugAnd

rizbunitoare la Melbourne, Manchester,Athdnes si Perth. [a data de 6 ianuarie,oraseleBogota, BuenosAires, Milano si Viena au cunoscut acelasisoi de manifesiri. Au apirut grafittide vari a regelui Dane uri nazistepani gi pe zidurile regedinpei marcei. $a folosit si telefonul un membru eweu al Camerei Comunelora primit amenintiri cu moarteasi a trebuit si i se de la un memasigureo gardi de corp.Ameninlirile proveneau bru anonim al unui misterios ,,partidnazistbritanic". Reactiadin lumea infeagi a fost violenti. Diplomalii vestgermani au inceput si fie boicotafi, s-auconcediat salariaf produselevest-germane au fost retrase de pe vest-germani, piati. Poetul american Carl Sandburg a cerut pedeapsacu moartea pentru oricine desenacrucea gramati. Ziatul New York Herald Tribune a titraf ,,OrasulBonn nu poate elimina offavanazis6". Pravdanus-allsat mai prejos,evident ,$ceste provociri nazistesi aparili ale crucii gamatesunt scandaloase destinatesi incurajezeRizboiul Recesi sa instige popoarele uneleconffaaltora",declaraun articol,adiugandtoatecomentariile comunisteobisnuite. din intre Criciunul anului 1959si jumltatea lunii {ebruauie si-aincetatactivilitile la fel de brusc 1960. cAndneo-nazismul

pe cet le incepuse,ln Germaniade Vest s-auinregistrat opt sute ffeizeci si fei de manifestariantisemite.Primii doi'responsabili au fost arestaf,:au e^xprimat sentimentelenazistecare se agteptau din partealor. In total, au fost retinuti si interogati doui sute treizeci si patru de vinovaf,,iar polifla germani a publicat urmitoarea Jtuti.dci, nu lipsiti de interes sociologic: - 24% sentimentenazistesubconstiente - 8%exkemisti de dreaptasau de stAnga - A9o6beflvi sauvagabonzi - 15% copii - 5%instabili mintal. Nu vom sti niciodata,desigur,in care categoriese ascundeauagenfi KG.B. care declangaseri epidemia,sau daci, aga cum e mai verosimil, majoritateadintre ei nu s-aulasat cap tura$. In aceasti eleganti operaf,une,cea mai interesarrti este din nou folosireatehnicii transmititorilor. Tinta e alianta nord-atlantici. Transmititorul 1: manifestiri antisemitecompuseintegral de KG.B. Transmitatorsl 2: manifestariantisemitespontane,izbucnite ca imitaf,i ale primelor. Transmititorul 3: presa mondiall, americani in special, sensibili in mod firesc fafi de riscurile renasterii nazismului in Germania. Transmifitorul 4: opiniapublici. RezultaL Alianta nord-atlanticia fost sllbiti.

(1901) Opnfiunea Tanz,nia

Ladatade 10 noiembrie1964, domnul Kambona,minisfi-u al afacerilorexterne zrlTanzaniei si secretargeneral al Uniunii AfricaneTanzaniene, a dezvaluitun plan occidentalde risturnare a guvernului tanzanian. Ziarelelocale Dar es-Salaant si Nafibnal'sfau reprodusaceasti declara,tie, iar Nationalisl.a publicato dovadi a conspiratiei,sub forma a trei documente. americane Primul documentera o scrisoarea ambasadei din l,eopoldville,care incuraja Portugalia si bornbardeze pozitiile chineze strategicedin Tauuania. A doua, scrisoarea

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

97

conflnea americane, unui ofiter congolezadresati ambasadei dovezi ale preparativelor americane destinate si ristoarne guvernul Tanz.anei.Ateia, presupusi a proveni de la ambasaoragulDar esSalaamca pe un loc de da americanh,prezenta stocarea materialelormilitare destinatescopurilor subversive. Documenteleincriminateau fost pusela dispozitiaamericanilor, care au atestat ci erau nigte falsuri. Dar falsurile au fost subtilizatede agenSicehoslovacisi transmisedomnului Kambona,care s-agr[bit si le autentifice.Concluziapreseia Uniti [a Tanzaniei]a reunit sufifost urmitoarea: ,,Republica pentru a existenfaunui comploturztt coflfirma ciente dovezi puteri a rishrrna guvernul tanzaspre europene de anumite

contra Tanzaniei.Nationalistaconsideratci scrisorilepublicate nu erau decAt ,,parteavizibilA a aisbergului" gi ci acest complot reprezentao prelungire a activititilor N.A.TO. in Africa. VigilanceAAica a anunfat ci,,neocolonialismul, mai ales cel de origine angloamericanl, folosegtenoi tehnici pentru a intrerupe progresulcare tinde spre creereaunei uniuni continentale si pentru a asigura continuarea exploatirii economice a bogitiilor Africii", trigand concluzia:,,Departamenflrl de Stat,Pentegonulgi mai ales C.l.A intreprind continuu activitifl subversivein Africa." Ceeace, tn sine,nu era obligatoriu eronat,dar nu fusese dezviluit decAtprin acfiunea mincinoasi cu buni gtiinti a autoarelefalsurilor care declansasera serviciilor cehoslovace, acestscandal. la Natiunile Unite, John Malecela,reprezentantultanz'aruart Unite de conspiraf,epentru rasfirnarea guvera ao,szatStatele nului. Ben Bella,presedintelealgerian,a condamnatinkigile imperialistedin Congo.Ambasadorulsiu inTanzania a confirmal ,+{cestcomplot nu este decAtrrnadintre verigile unui Africii". lant de intrigi mult mai vaste,urmirind destabilizarea protestat asemede Egipt a Presadin Ghana,din India si din

nea.Ipotezaunui fals nu era nici micar pomeniti. Operatiunea de dezinformarereusise din plin, de vreme ce provocaseo psihozi colectivi. Sj, de alffel,aceasta nu era decAtprima etapi. O scrisoarefalsi, atribuiti ambasadoruluiStatelorUnite la Leopoldvillesi adresati domnului Moi'seTchomb6,presedintele din IGtanga, garantadorintaamericanilorde ,,alua misuri contra tirilor vecine care se gisesc sub influenta comunisti". Era vorba de organizarea, recrutarea si creareaunor unititi speciale, de fonduri destinateacestuiscop,de echipamentene cesare,cadre tehnice si sinistre ,,misuri contra regimurilor vecine".Pe scurt, tot tacAmul. Periodicele L'Essor, Spark, Evening News, Advance *au dezlintuit impotriva StatelorUnite: ,,NiciU.RS.S.si nici o alti fari socialisti nu a combitut weodati unitatea stahrlui Congo (...). Activititile rusilor in Congo au fost intotdeauna strict umanitare."{gentia FrancePressea anuntatci miniskul alge rian al afacerilorexterne, AbdelaazBouteflika, declaraseci def,neao scrisoarea ambasadoruluiStatelorUnite care ii pro mitea domnului Tchombe sprijinul american.Alger republicain a publicatpornind de aici un articol intitulal ,,Washington-ul, compliceal unui complot contra stahrluiCongo". la reuniuneaO.U.A - OrgantzafaUnitifi Africane,de la Nairobi, delegafa din CongeB razzarttlle a acuzatStateleUnite ci erau ,responsabilepentru toate dificultiflle cirora Africa trebuie si le faci faIA",acuzatte reluati imediat de agenFade presi din Ghana. Doui s[ptimAni mai IArziu,presedintele Ghanei,domnul Nkrumah, a anuntat wbi et orbi ci guvernul siu avea,dovada indiscutabili ci era in curs de desfisurare o operali, une penffu a rasturnaguvernul progresist delaBrazzaville,precum si alte guverne africanesocialiste". Dezinformatorul cehoslovacladislav BitJman,care era implicat in mai multe dintre acesteintrigi, a scris: ,,Faptulci au fost acceptate niste falsuri, in ciuda greselilor lingvistice, krgicesi administrative, demonsteazA clar hotarArea tinerelor guverne africanede stAngade a nu lua in consideraredecAt ceeace mergeain sensul convingerilor lor politice. In ceeace

98

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

prive-ste blocul sovietic,nu numai ci acesta1ie.s]tbasmacuraie ain toati avent'ra, dar pe deasupraa mai cules gi laurii invingitorului, trecAnddrept partenerul ideologic si prietenul privilegiat al tinerei Africi." ' Citr;torul are de-acumsuficienti experienth in domeniu pentru a demonta singur mecanismulcutiilor de rezonanta si al releelor.

OpenfruneaNePtun Qn4)
celui deal DoileaRazboiMoniial,.nazigtii ascunIa sfAr.situl gi documentein diverseteritorii, printre care s,iin vatori seseri dintre acesteascunzltori au fost gi:site de soUneie Boemia. alteleau rimas nedescoperite. cehi; de vietici sau prizonier al armateifranGfintherAschenbach' Un anumit

tici mai multi americani. statele unite gi-auprezentat scuzele si au predat livile,dar se pare ci nu cu tot ceeace contineau' Cehoilovacii au binuit ci documentele fuseserafotografiate de americani si ci nu li se predaselista cu numele cehoslovacilor care colaborasericu ocupantiigermani,ce febuia si se

pentru a perturba economia englez|'9i aruncatein apa ime-

acesteicG diat ce infrAngereadevenisesiguri. Descoperirea mori nazistea costatviataunui tanir scufunditor vest-geruran. toateacesteevenimente. 9pinia publici mondiali cuno-stea cehoslovace, In luna mai a anului 1964,serviciile speciale supervizate tehnic" sovietic,au aruncatpatru de un ,,consilier li.zi gudronate mari ln apele lacului Negru din Boemia. Se presupuneaci acestelizi contineaucelebralisti a colaboratio nistilor cehi dispiruti la Stechovice.Obiectivul urmarit era triplu: si se ingreunezeprescriereacrimelor de rdzboi naziste, previzuti penku 1965;si se relnvie amintirile neplicute gi si se declansezeo carnpanieanti-germani in Europa de Vest; si se stAnjeneasciactivititile serviciilor occidentalede informaf,i din Cehoslovacia. I-acul Negru fusesealespentru ci se afli pe itinerariul care uneste Berlinul cu fortireata alpini a lui Hitler, iar accesulera asiguratpe o gosea usor practicabili. Informaf,ile continute inlhnfuseseri misluite cu griji de ne' DepartamentulD, pornindu-sede la arhil'ele cehoslovace cunoscutepublicului. infucat Cehoslovacia nu detineadeshrle documentenaziste,sovieticii i-atfisrrizat un sortiment intreg. A trebuit si se excludi toate aceleacare erau deia adnotate de rusi, in aHabetul chirilic. Stratagema era urmitoarea. Televiziuneacehoslovaci febuia si turneze un film sub apelelacului Negru gi aveasi descopereintAmplitor llzrle, care ulterior urmau sl fie pescuitede scufunditori ai Minis terului de Interne gi fransportatela Praga,unde continutul lor aveasi fie adusla cunogtintapublicului. Era foarte important caliztle si nu fie aruncateprea de parte de margine, pentru a puteafi regisite cu ugurinfi, dar intr-unloc unde si nu se scufundein mAl.Se reperaseun ase menealoc. I azile au fost abandonate la o adAncimede circa gasemeffi gi acoperitecu un sffat subtire de mAagapentru a da impresiaci se aflauacolode mai multi weme. Echipa de televiziunea sosit in luna iunie si, intAmplitor, a inceput prin a descoperiniste explozivi cAt se poate de reali, care au ticut senzatieimediat, pregitind terenul psihologic. Apoi, lizile au fost gisite la rAndullor. Maiorul Klika, partici-

100

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

l0r

pant la sculundarealor, a interzis s[ fie atinse,sub pretexful i a inceputbAlciul! ci puteaucontineexplozivi.S, Ia data de 4 iulie, agenfa de presi cehoslovacaa publicat un comunicat al Ministerului de Interne, pregitit, evident, prin grija DepartamentuluiD. A fost interzis accesulpublicuiui t" tui, iar lizile au fost recuperate.in 16 iulie, un nou comunicat a anunfat c|lazrle con.dneaucutii metalice sigilate, in interiorul cirora se gisiser[ hArtii nazistecare fuseserapre date experfilor. lacul Negru a fost redeschis penfu public in nua de 18iulie. Ministrul Strugal zi'tinut o conferinti de presi. Ziarigtilor Ii ldzidespredeschiderea s-apredat un documentde specialitate lor, plin cu izotopi de cobalt si diverse deflectoscopii,pentu a pirea cAtmai qtiinfific. Strugal sa folosit de documentepentru a-iatacapecriminalii de rizboi aflati inci in libertate si ale de nunta complicitateacu serviciile occidentalede informatii. Intre altele, sa referit la jurnalul prinfesei de Hohenlohe,fiica lui de a fi fost nazisl ,,Credci publicaMax de Hohenlohe, acnz,at jurnal in Occidentva aveade ce si nelini-steasci rea acesfiri anumite personajeimportante..." a preirzat ministrul, pe un ton amenin{itor. ih legituri cu fiecare document a folosit cam acelasilimbaj. Presacehoslovaci mai intAi, apoi gi presamondiali, s-au repezitasupraafacerii.In lumea intreagi, dar mai alesin Germania,muls fogti nazigticare reugiseri si se faci

publicitatii decAtin 1968,iar Schuschnigga afirmatci textul declaratieisalenu era conform cu originalul. Cehoslovaciiau luat atunci legitura cu o organizalie consacrati urmiririi criminalilor de rizboi in Germania, die Nazivertofuten.Rezultahrl o promisiune de colaborareintre Bonn, PrlSa 9i Vargovia.Bonn-ul gi-a exprimat dorinfa ca acestel ?c$uni si i se alifirre gi alte f.iri ;i a amAnatprescriereacrime lor.de razboipAni la data de 31 decembrie1969.Erau vizati treisprezece mii de suspecf. Un rezultatin plus. Anumite documentese refereaula represiuneaimpotriva RezistenteifrNrcnza Evident, acesteaii pasionaupe francezi. Presa italiani se interesa de fascistii italieni mentionati in documente,dornici si afle daci nu iumua anumiti igen$ nazigti lucrau acum pentru serviciile de informafii vesi-germane. Noi si ngi rezultate.

slovacilor incl un document: cancelarul austriac Kurt von Schuschniggii tiglduia fidelitate absoluti Fiihrerului, celui de-altreilea Reich gi poporului german. Aceasta declaratie purta datade 11 iunie 1938, cAndvon Schuschniggera captiv la germani. Trebuia si serveasci pentru a discredita Osterreichische Volkspartei, care urma si se prezinte la alegerile din luna martie a anului 1966.Din nefericirepentru dezinformatori, acest proiect nu a reusit, penku ci cehoslovaciiau intfuziat cu publicarea documentului. Acesta nu a fost dat

OpnfiuneaTtan#erul UnO
OperafiuneaTransferula fost, in realitate,mai degrabi o operatiunede intoxicaredecAtde dezinformare,dar esteatAt de elegantaincAtnu-mi pot refuzaplicerea de a o povesti.

102

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

103

locuinainte de al DoileaRazboiMondial, in Cehoslovacia

care nu cereau decAtsi plece,ceeace iarigi este de inteles: de mii depusesericereri. saptezeci Mihal din S.TB' (Stahi Bespecnost, I-ocotenentcolonelului

adresati atasatuluimilitar american,colonelul Donald D. Dickson. Ziarelefirrce au denuntat ingerinfa americani, iari si ezite decAtasupraidentidf,i lui E.M.: acesta puteafi Edwin Martin, consilier al ambasadei, sau cipitanul de navi E.M. Morgan. Ce importanfi avea? Era american,iarin Turcia s-adeclansat o explozie de sentimenteanti-americane. Scrisorile,se pare, eraufalse.si emanau de la DepartamentulAal K.G.B.-ulii. Senatorul Haydar Tunckanat servise drept transmititor pentru a influenfaopiniapublici turci. Openliunea rizboiul biolosic QooA1

du-le de la activititi mai profitabile' impotriva serviciilor germane se intorceatocmai propria lor vigilenti si competenfi. O gtiau,si totusi erau constrAnse si facd,jocul. Superb. Opraf;weaE.M. (19ffi) Senatorulturc HaydarTunckanat intrasein posesiaunor ci StateleUnite complotaupenfru documentecare dovedeau liberali si si fortifice Partidul turci ofiteri a face si dispari documentecontineau 9i o putere. Aceste Dreptitii, allat la in partid 9i adresata infiltrat un spion scriioare redactati de E'M' a aceluiasi precum scrisoare o unui anumit E.M., 9i

ma ci americaniinu stocaucu nici un fel de intentii rele arme bacteriologicein Vietnam SiThailanda.I)ar stocaseri sau nu? Nu conteazi.Ceeace conteazie ca domnul Goldsteinnu scriseseniciodataaceaepistoli, ci trimisese cuiva pe o coali cu antet,in urmi cu un an, o invitatie la un simpo2iomstiinffic international. PestecAtevanle,ziarulTimes din I.ondra (al doileatransmifitor) a reprodusscrisoarea publicati la Bornbay. Al treilea transmifitor: Radio-Moscova, care atALa astepta, a prelual subiectul si a citat scrisoarea ca dovadi a vinovitiei penlru o epidemiede boli contagioase arnericane in Viehram.

104

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

105

Al patrulea transmititor: s[ptimanalul indian Blitz a frAat: biologic 9i nuclear- StateleUnite mirturisesc". ,,Rdzboi Faptul cl StateleUnite nu mirturisiseri nici un moment a9acevanu aveaimportanti: lumea lnheagi le binuia ci pre giteau un,,rLzboimurdar" (de parc6ar existasi rizboaie curate).

Openliunea Boeing(1983) Avionul Boeing coreean doborAt deU.RS.S. la data de I

Operaliunea tuUenifn(1981)
Ar fi necesar un volum intreg pentru a relata campania intreprinsi de K.G.B. conka luiAlexandr Soljenifn, mai ales cu ajutorul primei sale sotii. Dar ceeace seamini mult cu o operaFunede dezinformareeste publicarea,in 1981,a doui volume intitulate In jurul lui Soljenifn, sub semnitura uirui anume A. Flegon. Cele doui tomuri, prezentate destul de agreabil.si, de alffel,foarte scumpe,au fost publicateln limba rusi, la lnndra, de un editor a cirui identitate sociali este Flegon Press,30 Baker Street,lnndon W 1. Nu am avut curio ntrtea de a verifica daci stradalui SherlockHolmes adiposte.stelntr-adevir aceasti edihrr6, de care din alte surse n-am auzit, desi propune un catalog surprinzitor - Biblia,,4rta erotici rusd, Prostituatele noaste in Occidenf- dar cartea nu e lipsiti de un anumit interes. Segisesc in paginile ei, de.avalma, o polemici lmpokiva lui Soljeni$n, invective contra lui Soljenitin, caricaturi ale lui Soljenifln (ca ofiter farist, ca prostituati, ca Iisus Christos, in Snuti sumari qi obsceni), plus o harababuri de critici la adre sa vechiului regim, fotografii trucate, satire pe seamaBisericii, ilustratii cu scenede tcirturi, diatribe conffa C.LA. si conpornografice,versuri ha editorului de la Ymca Press,anecdote porcoaseatibuite (poatepe buni dreptate)unor mari poeti rusi si o mare cantitatede istorioareeweiegti.Teza recunoscuti de domnul Flegon este ci Soljenitinar fi antisemit,dar intrucAtdomnul Flegon,nu Soljenitin,in-siri cu dirnicie toate acestepovesti,ne aflim in plini confuzie.^ Nu m-aghazardasi atribui detiimarea In jurul luisoljenittn Departamentului A, care ln generalera mai subtil. Si remarcim numai ci serviciile K.G.B.-uluiau ficut tot ce le stitea in putinti pentru al discreditape Soljenitin,iar domnul Flegon a actionatin acelasisens.

OpenfuaeaslDA 1gercBD

gafilate. In 1987, sovieticii au recunoscut ci eravorba de o operatiune de dezinformare, dar mirhrrisile lor sunt departe de a fi convins pe toati lumea, mai ales in Africa si Asia. poate ci, de allfel nici no doreau...

OpenfitneaKKK UgA) Sportiviidin anumitetiri africane au primit amenintiri semnate de Ku Klux Klan,cu scopul de a-idescuraja si par_

r06

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

t01

ticipe la Jocurile Olimpice. Presupunemci gi aceastaera o operatiunea KG.B.-ului,intrucAtKu Klux Klanul nu se amesteci niciodati in relatiile internationale. 'Ahcetea hthe AfacereaPath6,pe care am lisato pow Ia borutebouche, desi e pu$n anterioari celor precedente, este singurape care o cunoastemde la un capatla alhrl,pentru ci Pierre-Charles Pathe este singurul agent de influenti care a fost weodati prins asuprafapfului,arestaf judecat,condamnat9i...graf,at. SimpatizAnd de mult timp cu Uniunea Sovietici, domnul Pathedescriateroareastalinisti ca pe,,durerile facerii" paradisului terestru gi se cisitorise cu o rusoaici. Nu deflneasecrete de Stat,dar cunogtea multa lume gi fuseserecrutat de K.G.B. pentru a lucra ca inJormator,,deambianti' - adici, stabilea ,profllul" persoanelorimportante pe care le intAlneasi pe care K.G.B.-ulintentionasi le recruteze.Nu pestemult, K.G.B.-ul si-adat sealnaci, in calitatede informator,domnul Path6nu valora mare lucru, dar puteafi util ca agent de influenti, asa ci l-a luat in primire Departamentul A Domnul Path6acreat un buletinintitulatC.I.S.E.P (Centrul de Informatii Stiintifice, Economicesi Politice) si, sub pseudonimulde Charles Mo.rand,a scris articole in FranceObservateur, Liberation, L'Evdnement,Le Nouvel Observateur, Realite,Option,Ia Rewe des CadresC.G.T.,We Ouwiere.A finantat o scrisoareconf dentiali de informaFi, intitulati Synthesr's, a K.G.B.-ului.Synflresis numaracam cinci sute de abonati:pa!.wec, si unu de ziaristi,doui sutenouizeci si noui de deputafi,o suta treizeci si noul de serratori,paisprezece ambasadori si saptepersoaneparticulare.Spre d-eosebire de celelaltepublicafli la care colabora,domnul Pathe nu liuda pe fata UniuneaSovietici,dar denunlasistematic amenintirile chinezesi americane. Manipulatmai intAide Kondraciov, adjunchrllui Agayants, domnulPath6a trecut apoiin mdinileofiterilorKG.ts. Gremiakin, Borisovsi Kuznetov. Domnul Path6, careaveao adevbr-ala averepersonala, nu s-acodit si incaseze si micile bacsisuri ale KG.B.-ului- in total,o suti de mii de franci in douazeci de

ani, se pare,sumi in care se recunoaste usor labaKG.B.-ului: plif mici penffu a nu risfita agenhrl,pliti suficientepentru a-lcompromite.Banii ii erau predatilui Pathecash,in plic sau in interiorul cate unui ziar schimbatdiscret cu un alhil, pe parprin cafenelede la periferie. cursul unor intahiri clandestine Arestat de D.S.T in 1979,cu prilejul unui contactcu ofiferul sau de legituri, asupralui au fost gisite exemplaredin proiecte de articole pe care le supuneaaprobirii Synfrlesls, KG.B.-ului gi lista de abonafi. Evident, ofiterul de legituri a fost expulzat,\ar procesul lui Pathe,avAndloc in luna mai a anului 1980,a fost exemplar din mai multe puncte de vedere. Acuzattatindea si demonstreze c5,Pathe nu fusese un spion propriu-zis,ci un ,,scribal K.G.B.-ului"gi ca, intr-un conflict atAtde profund ca aceladintre U.RS.S.si lumea libera, faptul de a-i transmite informafii reale inamicului putea fi mai putin grav, in ultirnS.instanti, decAt furnizarea de informatii false liderilor de opinie din Franta, Curtea pentru Siguranfa Stafului a dat curs astzAni, cel pufln pani la un anumit punct: relaFile informative cu o tari striini fuseseri dovedite, iar legea autonzao pedeapsi de douizeci de ani. Pathea primit cinci. in presascrisi, s-amanifestato migcarede protest gene.rd,. Ziaristds-auindignat, penfu ci domnul Pathe (in vdrsti de saptezeci de ani), era prea bitran ca si mai fie conclamnat: s-arfi scandalizat oricum, si daci era prea tanar,prea bolnag prea sarac,prea simpaticsauprea marginal. Fie presanu irrtelegea,sincer,in ce sensun agent de influenti e mai periculos decAtun spion, fie se simlea vrzatAde aceasti condamnare. ,,Totceeace i se reproseazi,e ci a fost "agent de influenla cel mai inalt nivel, 1i", o marioneti carepracticaintoxicarea in contul Uniunii Sovietice..." a scris Ie Figaro, recunoscAnd perfect al noii politici practicad de K.G.B., ci era ,,agentul care consti in a raspAndi.dezinformarea>." Le Mondel-a prezentatca pe ,,un rusofil convins" (ceea ce era o mare ipocrizie:,,sovietic retribuif' ar fi fost mai exact), penlru induios6ndu-se cei ,,douizecide ani de eforturi pentru

108

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

109

a facesi existe gi si supravietuiasciniste buletine confidencel pu$n,fusesesubFde", dar uitAndci unul dintre acestea, ventionat de un serviciu extern striin. CAndministerul a declarat public ci nu era vorba de ,,creareaunui nou maccarthysm,o noui vAnitoarede vrdjitoare",Le Monde a scris, sententiosgi suspicios:,,,{ceastiasigurarenu face nici doui parale."

militare sau diplomaticea Frarrteisauintereselor ei esentialeo. Cine a diunat, in cazul de fafi,'intereselor esentialeale Frantei? Domnul Pierre Path6,bunul analist (sjc) redus deacum la ticere? Saucei care vor si-i inchidi gura?"Sa ajunsla limita absurdului. analist redus de.acumla ticere" actiona contra plati "Bunul in beneficiul unei puteri stri.ine care nu-si ascundea intenFade a rispAndi in lumea intreagi dictaturaproletariatului. In rest, pe parcursul procesului se dovedise din abundenti ci intervenFiledomnului Path6urmireau si perturbe relatiile Frantei cu aliatii ei si, in consecin$, ,,si diuneze situaf, ei [ei] diplomatice". In acelasinumar, stiind bine ci trebuia si puni punctul pe i, Le Monde a reprodusopinia U.N.S.J.([JniuneaNationali a SindicatelorJurnali,stilor)care estima ci domnul Pathe nu fusesecondamnat,,lncalitate de spion, ci ca agent de influenti ;i "dezinformare"". (Observatiindispensabilele ghilimele, ghimpi de care Le Monde nu poatesi se lipseasci.)in ace-sti continuare,uniunea sindicali protestaconfa unei decizii care ii permitea urei jurisdicli de exceptiesi hotirasci, ,,in arbitrarul cel mai total, ce este -sice nu este activitateinformativi", si anume, ,,sainchidi un om in numele ratiunii de stat, numai pentru nafura convingerilor lui". Iatlne din nou in plini aberajurisdictiede exceptie" tie: de cAndeste,,o o curte oficiali a stahrlui,cu sediupermanent, de candreprezind ea,,arbilrarulcel mai total"?Iar cAndun om e inchis nu ,,numaipenku natura convingerilorlui", ci pentru ci a jucat, pe bani sunitori si stilu-

citori, rolul unui ,,agent de influend si dezinformare", cum se poateinterpretarevolta U.N.SJ.? preseiau avutun prim efectimediat.In27 marProtestele tie 1981,Le Monde a publicat o petiFe semnati de gaizecigi noui de ziarigti,,gialte personalitifl" care,in sfArqit,igi dideau aramape futi: ,,Domnul Path6,"scriau ei, ,,nu a fost judecat penfru a fi transmis sovieticilor documenteconfidenflale,ci pentru conf;nuhrl scrierilor lui, care ar fi ficut din el un agent de influenti si dezinformare! Care ziarist, care scriitor, ahrnci cand i;i prezintApublicului analizelesau cugetirile, nu este, de buni-voie sau involuntar, un agent de influenfi?" Sic, sic, src. Sofismul e amuzant, dar -sirevelator. Cei gaizeci si noui de gazetari,,sialte personalititi" se simt cu muscape ciciulS, pe tem sa nu fie luati drept,,agentide influenti". Dar de ce? Isi insemnauei cumva in agendecruciulile misterioasegi se duceausl-si avanseze regulat proiectelede articole agentilor de legituri din KG.B., prin triraU micilor cafeneledin Riondismenhrl )X sau din Courbevoie?Sau simteau intr-un mod confuz ca, repetAndte miri ce, mereu in acelagisens, deve. niseri realmenteagenSde inlluenti... ,de bunS-voiesau involuntar"? Un al doileaefect s-amanifestatpufin mai titrziu.La data de 4 iulie 1981,I-e Figaro anunfagratierea unui agent de influenta,in acela,si timp cu eliberareaunui militant corsicande[nut pentru un atentat cu exploziv si aceeaa unui militant guadalupeansuspectat ci participasela mai multe atentatesi la sechestrarea unei ziariste. Mic usor si mi-i imaglnezpe ofiterii din DepartamenhrlA izbucnindintr-unrAsferoce,in birourile lor din CasaAlbastri. Superioribtca sovietici In matcrie de dezinfomnre Dupi cum vom vedeain capitolulurmltor, alte liri au incercat si ele operatiunide dezinformaredar, in perioadaclasici, situati lntre sfArqihrlcelui deal Doilea RazboiMondial si desfimarea Uniunii Sovietice,suprematiarusi in acestdome. niu a rimas incontestabili. pe care Aceastase jusffici, pe de o parte, prin avantajele le avusese din pornire U.RS.S., iar pe de alti parte,prin handicapurileOccidentuluidemocratic.

110

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

11t tl I

In plan istoric, dupir cum am vazut,partidul comunist avea atAt experientaclandestinititii, cAt si pe aceeaa manipularii opiniei. Pe plan filosofic,oportunismulcomunistpermiteaca ade virul si fie adaptat cu mare usurinti dupi gusturile de momenl Si' insistim asupra acestui punct. knin avea o viziune aristocratici asuprasocietitii. Jos era poporul; mai sus partidul. Dzn partidul insusi era descompusin subalterni,facut:. pentru a crede si a se supune,putind fi sacrificati dupi bunul plac,si superiori,croitipenku a comanda, deci pentru a spune de a adevirul absolutal momentului.De unde gi posibilitatea lansateme de dezinformareperfect concertate,pe care nimeni n-arfi venit si le conteste. Comunismuldispuneade un criteriu fundamentalcare il tmpiedica si se dezinforsrezepe el lnsugi: ceea ce-i folosea comunismuluiera bun, frumos si adevirat; ceeaceJ prejudicia, era riu, urAt si fals. Comunismulnu aveadecAtun singur obiectiv,vizibil clar pentru oricine nu incerca si se orbeascasingur: dictaturapro se giseau doui avanietariafirlui in lumea intreagi. in aceasta taje considerabile: - unul se bazape unitateagi pe concertareafuturor ac{iunilor intreprinsetn slujbaunui singur plan; - celilalt, pe insisi lipsa lui de misurh: nu se pot ,dennpersoane: Cu decAtmasele. nu se dezinformeaza forma" cAteva se aprinde cat e mai extins cdmpul dezinformirii, cu atAtfocul mai usor. Cu cAte mai generalizatapsihozaob$nuta,cu atAte cu atAtestemai pumai profundi. Cu cAte mai lungi pArghia, ternici. Si mai adiugim c6, in dezinformare,continuitateaintenliei repre'antanu numai un avantajdeterminarrt,ci aproapeo coltditie sine qua non, pentru ci o dezinformarebine conceputa nu se poateexercitadecAtpe o duratarelativ lungi. Or, direcsi tragi linie si chiar sd tia pzrtidului comunist a putut adesea faci stAnga-mprejur in repetaterAnduri,firi a deranjacu nimic continuitatea de intenfe, pentru ci planul debazanu constase niciodati in altceva decAt in triumful mondialal comunismului,

care se puteaimplini, dupi cum nu vom obosiniciqdataso re. petim, atAtprin aliantacu Hitler, cat Siprin r:azboiulcontra lui Hitler, atAt prin colectivizareapimanturilor cAt si printr-un simulacru de economieliberali, atAtprin revolufa tntro singuri tari, cAtsi printro rdnneitia proletarilorde pe tot globul. Aceasti continuitate subiacenti si invariabili a fost serviti prin menf,nerea aceloragi;efi la putere, pe parcursul unor perioadeprelungite. De la Revolutiadin octombrie 1917pAni la pribugirea sistemului comunisl in 1991,UniuneaSovietici a fost condusi de lnin, Stalin,Malenkov,Hru-sciov, Brejnev,Andropov,Cernenko, Gorbaciov,opt oameni timp de gaptezeci si patru de ani, ceeace revinela aproapezeceanipentru fiecarepersonaj, opt oamenia ci.ror intentie principali rimAnea aceeasi, neabituti. In aceaperioadi, cAti presedinfi de Consiliu si prim-ministri awsese Franta?Cincizeci.Sub doi ani de persoan5. CAtipresedinFawseseri StateleUnite?Doisprezece. Ceeace reprenntA,in medie, urmitorii ani de exercitirr puterii: al UniuneaSovietici: 9,2I StateleUnite: 6,25 Fianta: 1,28 Din 1953gi pAni in 1991,C.I.A a avut paisprezece directori, sau directori interimari; dirr 1954pani in 1991,KG.B.-ul a avut opt si, daci ii numirim predecesorii,Ceka, G.P.U., 0.G.PU., G.Ii.G.B./N.KV.D., N.KG.B.,M.G.B., vedemci din 1917pAnain 1991,,,organele rusesti" au fost comandate de saisprezece oameni.Din 1944,datacreirii lor, si pani in 1991, (S.D.E.C.E., serviciilespeciale francez.e apoiD.G.S.E.), au avut lreisprezecc directori. Ceeace in medietnseamni,ca ani de exercitiula comandi: UniuneaSovietici: 4.62 Stat-ele ljnite: 4,1 L Fianta: 3,61 S[ adaugi.m generzrli la aceasta ca toti secretarii ai PC.U.S., deci toti prirn-ministrii Uniunii Sovietice,erau prin de.trnitie comunigtisi ci, bineinteles, toti sefiiserviciilorlor speciale si toti membrii acestorservicii erau si ei comunisti.In Statele

1t2

VLADIMIRVOLKOFF

CeprrorulVIII

TENTATNTE OCCIDENTALE

in ti*p ce dezinformareasovietici $i frcea de cap ln lume, serviciile specialeale Occidentului se mulfirmeau si practice R.A.P-uItraditional: InformaFi, Acfiune, Protectie. Totugi, nevoite si studiezetehnicile KG.B.-ului, a inceput si li se trezeasci dorinfa de a-si imita dascilii. Din motivele pe care leam enuntat la sfArsitulcapitolului precedent,acestava fi mai scurt. Serviciile occidentalenu aveaunici o gansi contra celor sovietice. Si dezviluim, totusi, cAtevatentative de uz intern sau extern. AhweaOlilfrelil Conform anumitor surse,Sir Maurice Olffield, fostul gef al MI6 (Military htelligence 6- spionajul britanic) 9i coordo naforul activititilor informationale din Irlanda de Nord, a fost nevoit sa se pensionezesub presiunea MIS (Military Intelligence 5 - conkaspionajulbritanic), care rAspAndise zvonuri desprepresupusa lui homosexualitate. Se cunoagtebine rivalitateacare a opus intotdeaunaMI6 orientat spre operatiunileexterioare- -siMIs - mai preocupat de secwitateainterni, dar e cam greu de inleles cum ar putea da nagtereun ri.zboi al serviciilor unei adevirate campanii de dezinformarea opiniei publice - cu atAtmai mult cu cAtaarzatia (ustiftcati saunu) la adresalui Sir Maurice nu aveanici o sznsi si lntAlneasciun public la fel de receptiv ca in epoca lui OscarWilde. D oanmentele Creshpoului in memoriile sale,Alexandre de Marenches povesteste a gisit, intr-o ci, ficand in]r'o zl turul anexelorS.D.E.C.E., cazemaIA, niste baloturi enorme care conf;neauhAr-tii.

menul. Un oragdeschis,contraunei citadeleinvincibile'

n4

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

115

- Cei aici? - Arhivele Gestapouluigi aie Abwehrului, rechizitionate la Eliberare,domnuledirector general. ; - CAtedocumentesunt? - Zecetone,domnuledirector general. Sa evaluatci, folosind o echipi de doi ofiferi, mai mu$ acel gen subofiferi gi cA$vasecretari bilingrri care cuno-steau ani, cost6nd cam doi fi durat ar de arhivistici, inventarierea pus cAteva efechreze si se foarte scump. ,Prin urmare, aln la voia intAmplirii", relabarAMarenches.,,Rezultatul sondaje, dacl nu chiar penibil. Sau gisit personalia fost dezagreabil, titi bine vlzute care fuseseri, sau sus$neaucI fuseseri lup titori in Rezistenfi sau buni patriof;.in realitate (-"), colabode plati ale rau cu serviciile gerrnane.Au semnatpani 9i .state tredarii." tone de Inventarul complet nu s-aticut 9i, se pare, ,,zece dintre Parisului, hArtie inci mai dorm undevain apropierea pentru nigte oameni care unele sunt absolut incriminatoare importanf;"*. Iar Marenchesadaugl: ,,Nu -stiudaci am avea din reglareaacestorconfuri." cevade cAstigat Este adeviraf existi o datorie fafi de memorie si un drept la uitare. Dar se poate deduceusor ci, dezviluind existenta acestordocumenteSificand o alune,fie si vagi, la continutul 1or,Alexandre de Marenches efectuain conh.rlserviciului siu operafluneaNepfin o manevd care nu poatesi nu aminteasca fie ci existl circa zecetone de din Cehoslovacia."Practic, documente compromititoare, fie ci sunt numai cAtevakilograme sau chiar nici unul, posibilititile de manipularecare rezultAdeaici,penffu oricinepretindeca le de$ne,sunt aproape aceleagi. Domnul de Marenchesmi-a povestitci una dintre distractiile salefavorite era aceeade a alegecAteun domn important, la un dineu,pentru a-i sopti la ureche: - Stiu totul. Sau,in zilele cAndaveamai putin chef de glumi...
* Vezi Sarnlzdats,Hitler contraluda, Editura SAMIZDAT, 1999(n tr.).

Akcerea DnielSiniavsky

drept vorbind, operaf,unile americane de dezinformare puri au fost rarisime: nu au servit, in epocape care o evocim in acestcapitol, decdtla pregitirea unor interventii paramilitare, ca aceeacare l-a costatpepresedintele SalvadorAllende functia si viata,in 1973. Este cazul si atribuim denumireade,,dezinformare"ope ratiunilor lungr gi laborioaseintreprinse de C.I.A sub forma propagandeiradiofonice (Radioliberly, RadioFree Ewope, Voice of Amen'ca) si sprijinului pe care ,,Compania"l-a adus multor publicatii anticomuniste?N-am crede. Desigur, era vorba de manipulareaopiniei publice in scopuri politice, nici unul dinffe participantiiangajafinu era plitit oficial de C.IA., iar informaliile transmise ascultitorilor sau cititorilor erau orientate. Dar daci de ce?-ulrimAnea voalat, factorul contra cur?se vedealimpede:era clar pentru toati lumea ci aceste publicafli si poshri de radio luptau deschisconka comunismului. Prin urmare, respectAnd conceptiamea asupra dezty forinirii, aici era vorba mai degrabi de o propagandi ugor voalati. in plus, C.IA a fost acuzati de a le fi transmis sovieticiIor indicaf,ile necesarepentru arestareascriitorilor disidenti Daniel gi Siniavslry(1965),spre a dehrna atentialumii infegi dinspre bombardamentele americanedin Vietnam. Un fleac. dupi cum se vede. Mai savurose episodulurmitor. Aherea&*ano Anul o mie noui sute cincizecisi sapte. Agentul insircinat cu afacerea, B. Smith,povesteste. Joseph Ahmed Sukarno,primul presedinteal republicii Indonezia, nu estecomplet surd fati de cAnteculsirenelor comuniste si tinde spre o ,,democratie ghidata",mai degrabadecAtspre

n6

VLADIMIRVOLKOFF

democrafia in stil american, numiti scurt: democrafie' Un grup de coloneiiau poziflecontralui Sukarno.Sevarsi sA'nge, I*^ntt prea mult. Sukaino isi continui politica de apropiere de comunism.

CeprrorwX

crNEA CAfrrcATnAzsorul,RECE?
In fufa inegalitiFi de talente .simijloace puse in acFunede citre comunism Ei de Occidenl se impune o intebare legitima: cine a cAstigatRazboiulRece? Oeidenfril"babineciau!

Sukarho.

rolul.

la prima vedere, aceasti intrebare iese din sfera noastri de interes gi am putea afirma mult si bine fie ci respectiwl conflict a fost cAgtigatde indArjireapresedinteluiReagan9i cacealmaua cu Rizboiul Stelelor,fie ci nu l-a cAgtigatnimeni, ci a fost pierdut din cauzacaraCterului aberantal economiei comuniste. Nimic din toate acesteanu este neadevirat, dar tofugi a existat gi un rizboi al informa!ilor care ne intereseazi in primul rand. Asupra pribusirii Uniunii Sovietice nu mai incape nici o indoiali, iar sfudiile anilor care au precedatacesfirifiasco,inci dinainte de perestroika,denoti o stupefianti scidere de tonus a regimului. Irnin awsese dreptatesifoloseasci teroareaca mijloc de guvernare:un regim atAtde utopic cum era comu-

trn studiu al pietei atAtde jalnic, lnainte de a consacraun ase' menea buget gi eforturi unei masinalii care n-aveasi vadi niciodati lumina ztlei.*

mijloc expeditiv pentru a impiedica publicarea Arhipelagutui Sulad - Ia fel de tipici este lncetinirea marilor actiuni de dezinformare: in anii optzeci,nimic nu se mai compari st Suastika sau Nepfun. Sar puteaca acestlucru si se datorezefaptului cA tehnicile de dezinformare au fost in sfArsit denunfatein Occident;cu siguranfi, este vorba gi de o lipsi de entuziasm din parteaexecutantrlo r.

118

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

119

a informafiilor,d1n tn plus, nu s-apuilrt ca libera circula$'e izolare popula$a din smulgi: nu si ." in i" mai ineui'taUili', rusi. Delisarea propagandeicomuniste,proliferarealiteraturii samizdat,emisiunile iadio din lumea liberl indreptate spre U.R^S.S. 6" .u scopuri politice, ca din parlea.americltlilor' fi" ; int""Si culturale, ia in cazul francezilor) si, in sfArqit' ."t"ttrui."" satelitilor de retransmisie a emisiunilor occidentale de televiziune au deschis ochii publicului rus, atat asupra minciunilor comunismului, cAt 9i cu privire la prosperitatea toate acestetenomene materiali a occidenbrlui. De asemenea, l-au indus in eroare referitor la anumite aspecte:occidentul i" upetut ca inamicul fundamental al marxismului, cAnd el marxizat profund, dar ce cogteaz* acestedeaniluiri, i^"ii"r^ exacte sau eronate,au actionat in acelasisens. Publicul rus a inteles -''-in ci se putea trii 9i alffel decAttriia el' t"oa ttuiu,s-ar p,tt"u deci celebra victoria adevirului asupra minciunii 9i sirbitori triumful Occidentului asupra comunismului. Si daci, folfrt#,au lnvins comwigtii? Si totusi. la data scrierii acestorranduri (1999),unde se afll,'in .piritul cetiteanului europeanmediu, imagineacomunismului? Comunismul, chiar si pentru cei care il condamnau' nu este-deietun riu relativ pe tangl riul integral, absolut,care e nazismul. ln sme' era generoasa Ideea comunisti, se aude adesea, pur -sisitttplu,a fost aplicati prost de ruqi, ceeace.nu. d?199 ". surprinzitor, din moment ce ei nu au cunoscut nlclodata a"-o..u6". StAi" (tlegpre a cirui ,,inimi iubitoare" vorbea' i*i nu demult, Paul Eiuard) a provocat avort'l ideilor fruale lui 6nin. incercag s[ vi prezentafiintr-un salon ;;; sau intr-un birou ca un nazist,fie qi pociit vefl vedea'enllt"t"f lu.e vi declarati comunist activ, aceastadepinde-de *Lai", unii vor indrizni poate si vi priveasci piezig;9u f-o.tt comunist veti fi primit bine oriunde - spun clar: oriund"' ryu si-aomagiatin public coledemult, un prirn-ministru fuancez gii co.turnishsi nimeni nu l-a scuipatin fafi'

Jos piliria!

greusi nu o consideidm o victorie ia"rirr"r-erii-

Comunismul nu a ficut obiectul nici unei sanctiuni,in nici o fara, .sicontinui si apari in opinia multor oamenica o miscarepolitica onorabild,alSturide toate celelalte. Recunoastefci asaceva e dea dreptul incredibil si este

il -i

.. in Rusia,reconstrucFaunei societiti a privilegiilor cu tendinle mafiote,gata si fici orice concesiiRusiei o-rtodo*. si lraditionale; - in Occident, distrugerea definitiva a tuturor valorilor tlogtenite de la crestinism si constituireaunei societbti fhrit alte slrucfuri decAtcele care se ivescdin coruptia ambianti. *, J)a, avem toatemotivelesi ne inlrebim: cine a cAgtigat Rizboiul Rece?

Tratat de dezinformare

121

fuentul
CapnolulX

CUM SE CONCEPE

inainte de a ne continuaexpozeulistoric si a vorbi despre dezinformareade astizi si de mAine,as dori, pentru a fixa ide ile, sd analizhmooperaIune de dezinformaretipica, recunoscand ci toate se abat de la tipar intr-un sens sau altul' Modul cel mai simplu de a expuneo operaflunede dezinformare consti in a o comparacu o operatiunede publicitate, re{inand totodati urmitoarea diferenfi: publicitatea, dqpS se supune,,predestinirii cum am vizut in cazulpropagandei,

client'l se adreseaziunei agenFispecializate. ^ -in-pubticitate, o dati ce a fost acceptati de citre client, ie"nfiu rispuncle pentru toata campaniade publicitate. Jean Anouilh aiucrat pentru o agenfe de publicitate si e posibil ca acolo si fi invitat arta cuvanhrluicare lovestedrept la Fnti - pe aceeau .ontiziei,^inonce caz. In dezinformare,cea mai buni agenf,epe care am intdl_ nit-o pani acum a fost Departamentul-A din k. C.g. agentiede dezinformare folosesteagenti,numiti in ge_ Q neral agenfi de influenti

Sfiidiul depkfr
Nici-un agentpublicitarsi nici un dezinformatordemni de numele Ior nu se lanseazi in actiunefiri a Ii studiat .*" .,,* !u9'l va putea fi acceptatsi cum poatefi ticut si fi" ;.;"i;; Publicul este intotdeauna,,luat li ochi,,:un ruj de buze n; ;; vinde la fel ca un computer,nici micar aceleiigi iemei de ataceri. Si, de asemenea, nu se dezinformeazi,int"t".tuaiAG uryi lSri occidentale la fel ca oameniide pe stradi din ]-umea a Treia. Acest shrdiu de piati determinibblgatoriu ur"s"i"u suportului ciruia i se vor atagatransmilitorii, *rugo;;Li" dupi o locomotiv5. "u Supoftdle

e binele,capitalismule riul). Prin urmare. vom incerca si observirn in acest capitol cum se concepeo operaf,unede dezinformare;in capitolul urmitor, vom vedeacum fitncfroneaza. Cliqtul

nii si care achiti nota de plati. Fie cu banii lui, fie cu banii unui protectormai bogat decAtel, fie cu bani furali poporului sub formi de cotizatiisauimpozite.

ffifl,ffii'#;tH#*ffi-,iltrffi;

122

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

t23

dintro dati sil sirute pentru ci gi-aschimbatpastade dinf,. in cele doui exemplede mai sus,suporturile sunt gospodina si margarina,fetele si pastade dinti. in dezinforlnare,dimpotrivi, publicul trebuie si fie determinat nu numai s[ infulece,ci gi si creadi. Prin urmare, suporfurile vor fi fapte mirunte, adevirate CandDepartamentulA scria, saupretinse ca fiind adevarate. pe o coali cu antet american,o scrisoarepresupusi a fi fost scrisi de un american 9i urmirind in realitate sa prejudicieze America, aceasti scrisoare in sine incl nu era dezinformare: nu era decAt un fals. Utilizarea ei, lntr-un anumit context, o transformaln suporhrlunei operaf;unide dezinformare.

incon;tient, care va puteadevenitapul ispisitor al operafunii, daci aceasta nu reuseste Tenn Agentii publicitari o -stiu: orice campaniekebuie si aibi o temi cAtmai simpli posibil.

Ttanffiifrtorii
O operatiune de publicitate este relativ simpli, iar transmititorii ei cei mai evidenS sunt pur qi simplu mijloacele pe care le folose;te: cuvanhrlgi imagineatransmisede presascris6,vorbiti,fi lmatS,teleiwatA,informaizata. Totusi, chiar si aici, se impune nof,unea transmifitorilor multipli: o anumiti revisti de televiziune ii face reclama unei anumite emisiuni de televiziune care face reclami unui anume produs. De alffel,emisiuneade televiziunepoatefacepublicitate si pentru revista care ii face ei publicitate.Acf,unile tuturor acestortransmiStori multipli se aduni .si,in cele mai bune caztlri,se inmultesc. Existi gi transmifitori mai puf,n vizibili. Cand un sportiv sau o actiti cunoscuti sunt angajaflde o agentiepenfu a fuce publicitate unor indispensabili sau unui parfum, devin bansmi$tori de gradul doi. Nu voi cumparacutareparfum penku ci fabricantul sau agentul siu (pe care li evit) lmi spun ci acelparfum e bun, ci pentru cl mio spune,in numele lor, acea achifd (pe care o admir). In publicitate,un transmilitor este util. In dezinformare, sunt indispensabilimai multi transmititori, alffel s-ar reveni veridici sau mincinoasi, nu conteazh. la cazulpropagandei, Moscova nu se poate indigna de crearea virusului HIV de citre americanidecAtfiindci s-auindignat mai intAi indienii. Dezinformatorulcauti sistematicun complice,in general

erau mai ieftine. Apelul de la Stockholm, al cirui obiectiv final era acela de a face occidenhrl si tindi citre sistemul comunisf nu ticea nici un elogiu al acestuisistem: insista numai asupra dorinfelor de pace ale uniunii Sovietice si dorinfelot i*boioi." ale StatelorUnite. Ttakreatemei . Pentru a-sik-atatema, publicitatea se limlteaz|in general la a-sirepetafiri si oboseascisloganurilegi imaginile: altceva nu are de oferit.

Aceste comentarii trebuie si fie exprimate intr-un limbaj accesibilpublicului si, adeseori,lntr-un anumit cod. publici-

l1A

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

125

Cutiile de rennantS in publicitate, cutiile de rezonan[i sunt in primul rAnd publicitaresi, in al doimijloacelepe carele parcurg mesajele insugipublicul lea rAnd,daci mesajula fost bine recepf,onat, pe care l-a produs care il repeti, fie penfru a vorbi de bine un gisit pe gustul siu, fie nurnai fiindci mesajul i-a pllcut, in de copii. Se mai aud chiar;i modul in care placeun cAntecel in zilele noastre persoanevArstaicerepetAnd Du beau, du bon, Dubonnef (,,Frumos,bun, Dubonnef', logogrif fonetic: Diib6n, Diibone') iar altele,SouriezGibbs C,Zambiti ,,DUb6, Gibbs'), din plicerea de a reproduce o formuli familiari. $i trec, vopseauaSoud6e eu am indrugat adesea:,,Republicile cu r[mAne", tiri de care a$fi uitat siguranti existenfa acestei Repuvopselecare, daci nu mi ingel,a sfargitprin a succeda pe in copiliblicilor. Melodioarelepublicitare care le auzeam Dop, Dop, Dop - continui si mi se ne - Colgate,Colgate..., repete in memorie, degi nu am folosit niciodati weunul dintre acesteproduse.Prin urmare sunt, in acest sens,o cutie de rezonan\L. Si de cAte ori n-afi spus Un Ricard sau nimic, eventualinlocuind cuvAntul Rl'cardcu altttl? situafa e multmai complexi. in dezinformare, Tbma, echipati cu suporturile ei, este in general incredintati unui agentde influenfi, carevagisi caleapentru a o face si ajungi la public. Poatei-o va transmite unui prieten ziarrst,

au tendin.ta si-gi pofiveasci pasul.Prin urmare,va_fisuficient si existe o relatie in redactia,,potriviti" de presi sau de televtzirrne,penku ca orcheskareatemei si porneasci pe calea cea..buni". Agentul de influenfi angajatin mod direct de un serviciu specialeste ln generalplitit acestlucru permite si fie tinut'in mani mai ugor.Sau poate si fi fost ,,muiat"- compronrisin prealabil. Prima cutie de rezonanthpoate actiona de asemeneain schimbulunor sumede bani saucedAnd unui santaj,dar acest lucru nu e indispensabil: serviciile cerute sauprestate,refurnareaunor datorii, simpatiilepolitice,favorurile acordatepot fi de ajuns: agentului li rimAne si decidi. Daci nu existi o plati directi, cutia de rezonanti va fi considerati un ,,corespondent onorabil". Americanii declari ci agenf,i de informatii se recrutezzi din patru motive.O pasiunepentru acronimelemnemotehnice - acestafiind fonetic si aproximativ- rezumi acestepatru motive prin cuvAnni MICE C,goareci"):Money, Ideology, Sex,Ego (,,bani,ideologie,sexualitate, orgoliu'). Aceleasi considerentese aplici si pentru agentii de influenti si cutiile de rezonanti care depind de ei.

un anumitpublic, pentru inceputrestrAns. Dar o singuri cutie de rezonurlanu este de ajunspentru Trebuie ca tema simfoniei a duce o operatiunela bun sfArgit. si fie reluati de toata orchestra,ceeace nu dezinJormatoare e atAtdedificil pe cAt s-arcrede,cici mijloacelede informare au tendinta de a se copia unele pe altele, de a vorbi despre ,,ceeace se vorbegte" 9i exista, desigur, ziare sau emisiuni considerate ca fiind cele mai importantesi dupi:care celelalte

Conform teoriilor comandantului Coignet, despre care am vorbit mai sus, numai saptela suti din membrii unei populatii date sunt complet refractari la publicitateascrisi si orali. E foarte posibil ca acestprocentajsi fi scizut drastic o dati cu apaittl.a televiziunii. Tinta, care a ficut obiechrlunui studiu de piafi, trebuie si consimti, a priori, mai mult sau mai pufin. Ar fi greu si li se vandi umbrele de ploaietuaregilor (decAt,eventual,prezentandu-leca umbrele de soare).Acelasi lucru e valabil si pentru dezinformare. Tolerantadezinformirii este limitati. Ea e direct proportionali cu nestiintapopulatieiasupraunui subiectdat" Si e invers proportionali.cu prejudecitile defavorabileactiunii de

TInb ' prindefinifle, publicia populatiei opinia vnate. Tintaeste,

126

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

127

in a-i O actiunede dezinformareconsti adesea dezinformare. pentru viitoafi favorabile crea initial tintei prejudeciti care vor rea campaniededezinformare,urmAnd ca apoi si se lanseze respectiva campanie. -De esteacelade apregiti exemplu,daci scopulcampaniei

tabira familiei Armagnac, pentru ci numele lor mi_sepirea mai fi'umos. Opinia publici e ca un copil mare si procedeazhcam la fel, cu ajutorul unui sulleur: dezinformatoiul. Psihoa - O operatiunede dezinfoffrure reusiti creeaz,i.,hrAnclurile publicului: - pe d9 o parte, o cvasiunanimitate a caracterului psihotic; - p9.99 alti parte, o stare irationall care il impinge si nu mai vadi decat ceea.cese intampli in sensul deZinfirmlrii, si o imbogdteasc5,_si se dezinformeze el insusi,prin fenorne. nul vampirismuluila care am ticut dejaaluzie,dezinformatul rlevenind dezinformator. Acestemanifestiri, care Fn de ceeace se numegte,gvonul public" si au fost studiate din abundenti de cike'sociologi, constifuie materia asupra cireia acfoneaz| dezinformatorilt. Se poate spuneci acestaa atins succesuldeplin afunci cAnd dezinformareaajunge si se lipseasci de confibuf,a lui. Genul de prestigiu care a inconjurat si inci mai inconjoar-ipartidJ comunist,in pofida crimelor sale recunoscutesi a esLcurilor patentate,ia parte la aceasd fascinafe ingiduitoare care incepe pIln consimtire ,sise termini prin psihozacolectivi. Trebuie si se retini clar ca dezinformareanu se adreseazi decatla suprafatd inteligenteipubticuiui pe care pretinde ca-l mducein eroare;in profunzime,ea se adreseazisensibilititii salela toate nivelurile: al inimii, al viscerelor, al sexului, pasiunile fiind intotdeauna mai puternicein om decatconving"ril".

Sau, se va incepe prin a-l asemina pe SadamHussein cu Hitler, dupi care se Va pregiti opinia publici mondiali pentru a-l bombarda pAni la moarte. Acest procedeueste denucontinuu in presi dar mit cu un termen nou, care fi,g:rreazh pare in dicf,onare: fi croit drum sa-gi inci nu fuhainrea (su diaboliarea - Ia alegue) ci de acela nu fine de domeniul propagandei, Satanizarea trucate date sebazeazLpe in care in misura al dezinformirii,

defini. Consti, pur gi simplu, in a spunecAtmai multe lucruri inff-un mod abadesea rele posibil despreinamicul potenEal, pe ale dezinformirii solui gratuit, dar bazAndu-se suporturi informa$i false,declaratiifalse,fotografii false. nu se practici pe fati. Denigrain publicitate, satarizarea rea produsului unui concurent ar risca s[ atragi atenf,aasupra acestuia. Mniheiwril Asa cum aritam mai sus, dezinformareaurmaregteaproape intotdeaunas[ creezedoui tabere,a celor buni si a celor iA. imi amintescci, in copilirie, invifAnd la scoalacomunali istoriaArmagnacilorsi a Bourgignonilor,nu reuseamsi inte leg care erau cei rii si care cei buni. Or, nu mi indoiamci, in orice conflict, trebuie si existe obligatoriu unii buni 9i a$ii rni. in cele din urmi. am hotirAt si-i consider ,,buni" pe cei din

Tratat de dezinformare

129

Invercareafutclor

CapnorulXI

CUM SE PMCTICA

Trebuie si examinim acum care sunt trucajele posibile ale informaf,ei sau, cel pulin, care sunt trucajele cunoscute la ora actuali. Se poate spunei simplificAnd,ci un fapt poatefi prezentat in saptemoduri diferite: - afirmat; - negal - trecut sub ticere: - amplificat; - diminuaU - aproba| - dezaprobat. Dar, ln loc de a judeca in abstracl si ne propunem o misiune precisi de dezinformare 9i si vedem cum am putea-o duce la bun sfArsit. Imagini.m urmitorul fapt domnul Dupont a bitut-o pe doamnaDupont. Misiunea noastri este aceeade a-l exonera pe domnul Dupont in ochii opiniei publice.in mod stereotip, de a o face. se disting douisprezecemoduri profesioniste Negareahptalor Daci publicul nu are nici o cale de a-giconfirma ceeace s-a intAmplat in realitate, putem pur gi simplu sa negim fap tele: ,,DomnulDuponf', vom spunenoi, ,,nua bituto pe doamna Duponf'. Tbhrqi, daci nea fost incredintati misiuneade a-l disculpape domnul Dupont, inseamni ci, probabil, publicul este dejala curenl intr-un mod vag,cu o sceni de familie din casaDupont. De exemplu,ar fi fost dificil si se negecu desilui Pol Pot din Cambodgia. vArsiresamavolniciile in Din acestmotiv, locul negirii faptelor,dezinformatorul awatva prefera:

si minciuni. Amestrcul tnte adevi,r Fi ninciun| qt divetse tifuri

Germaniadin tirnpul celui deal DoileaRazboiMondial ne

va rispunde ci nu ea il asasinase pe arhiduceleAustuiei. 11a1ia SArbii,la randul lor vor rispunde c5, daii Austria nu coloniza Serbia... Dar dezinformatorul nu are nevoie sd cunoasci toate acestelucruri. Studiind bine societatea noastri, el are avan-

*-.4i,-,-

130

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

I l1 lJl

tajul de a o face si plAngl penlru soarta domnului l)upont bitut de sotia lui. (Intr-o alti societate,ar fi fost preferabil sa declare:,,Da, abitut-o si bine a ticut chiar dacdel nu gtia de ce, ea,cu siguranti, gtia.') Unul dintre cele mai frecvente cazlJn de amestecintre numarului de vicadevir si minciuni consti in inexactitatea time anuntat, in care se pare ci nu existi nici o limitA pentru exageririle sau diminuirile abuzive. Modifiareamotiwlui La prirna vedere,daci aflaf, ci domnul Dupont a bitut-o pe doamnaDupont,veti consideraci a vrut so faci s[ sufere si ci e un om foarte riu. Dar dacapresupunemci a fost vorba de o flagelare erotici, iar doamna Dupont l-a rugat indelung, inainte ca el si se hotirasci so satisfaci? Totul se schimba. fie, a bifuta. Dar il veti invinui pentru Fapteleriman aceleagi, a.sta? Dimpotrivi, daci n-ar fi bitut-o, l-af, fi putut acuza de sadism,de misoginie,de a nu fi destul de sensibilizatfafi de drepturile femeii. Contrar afirmatiilor lui Stalin,faptele nu sunt incipifAnate. in mAinile unui bun dezinformator,devin maleabilsaproape la nesfArgit. Carrier, autorul masacririi vend6enilor,se liuda: ,pint-un principiu de umanitate, curit pimAntul libertifii de acegti monstri." Dupi cum credea Republicaa III-a, colonizarea Asiei gi a Africii avearolul de a le face sI profite de binefacerile gazului curent in oraseqi ale democraf,ei. Modifrcarca ciranmsbnfelor AvAnd ln vedere ci raportul de fottp dintre domnul si doamna Dupont nu este cunoscut,putem si declarim ci e un cuplu d la Dubout, doamnaDupont cantirind o suti de kilo grarne, domnul Dupont doar cincizeci,si si tratim incidentul pe un ton glumet. N-a izbucnit doamnaDupont cea dintAi in rAs,cAnddomnul Dupont i-a aruncatminusa?Aceasti modificare a proportiilor in fortele prezentee o formuli foarte curenti. Se poate ascunde,de exemplu, faptul ci armata A

este echipati mai modern decat armataB, dar insistand din greu asuprasuperioritiFi numerice - adevirati sau falsa- a armateiB.

,,apaka armata din lume", iar acum aunm spunAndu_se ci a cinceaii apartineCoreei de Nord. Estomparca

D-eexemplu, atunci cdnd un pregedintede republici se pregateste pentru un razboivirtuos si democratic,ionflictele personaletrec in planul secund. Suprainformarea deliberati esteo formi de estompare. Camuflajul

Aceasti tehnicaa fost folositAmaialesin timpul rizboiului din Cecenia, cAndnu se punea accentulrlecAtpe cruzimile

I3]___

-:'^!y'!::y9':

Tratat de dezinformare

,I JJ

erau camurusilor, cAti vreme acteleteroriste ale cecenilor Statelor m"ioai u*"*i,netoure a actionatin favoarea il;16 panama: activitifile_rgnlobapilg ;iii din unit",-.u o dea uitirii faptul ca ",u"iuin se si ficut au Norieg-u un stat r1{e "'r"^p."i"ai;t"fu americaniiinvadaseri,tlii declaragede razboi' (cifrn 9f,ci-q fsPrezeceParramezi t"on.iutl)' A.eeasi tehnicl, aplikoso )98,a flcut ca rebeliunea ' rePresiunea sArbeasci,scoasa in evidenta Interptehra fap Firi a fi negate,modificate, estompatesau camuflate' nefasau favorabil mod tntr-un tele se pot prezentasi comenta si se susciteemg$i indeosebi,p^ermite -Se ;;;;i:;;dachia, un rechip1o1un!3 poate ;;ffi;; ;# tt"guuu;, ]u.aiegere'

-ai*i"-.ontradomnulutoin"tt.t;1fifi$lffiJ*:""il:l:
:tiunea lui a fost aproapejustifitt fi.u.e o crtzh de nervi, aceea , iar domnul DuPont,cunoscut it *l-gi asumenePlicuta sarcini ai nefericit decAtea, duPAcare ,cuzeleunul altuia si s-auimPafi cisltorit inseamn[ a 9ti si-[ I de dezagreabili,Pentru Partenera de via{i. este Interpretareaevenimentelorsub formi de comentarii sau vorbita rolul carl le revine editorialistilor din presa scrisi, srrfletul sl televizatd - iu. u."qtiu, a"tigur, te auanti din tot tot ceea ce se intampli ;;;;irt" l" rr-in"bio'pri'"in1idei poatefl un dezinformaeditorialist Un in lume. E omeneste. dupi ce a-adoptato dar, dezinformat este i-ot;l"i-X adesea, un.iunu*ite conjuncturi' se va stridui in mod po'Lttjeasupra dezviluie firesc sa demonstrez. ch u uuut dreptate' si nu si sa le vedere de punctul co'firmi ii a;;ta incidentelecare dezinforla usurinta cu ajunge Va in acest sens' comerrteze i"ui". lhrb camicar-si fi procedatcu rea vointi'

Generaliarea Unul dintre procedeelecare permit si se diminu-e2e responsabilitatea domnului Dupont consti in a demonstraci nu e singurul in aceasihratie,c[ existi nenumirati birbati care isi bat nevestele,c6,ln anumite civilizatii acestlucru e conside ci femeile putin carn primitive pot chiar s5' rat indispensabil, vadi in acesterele tratamenteo dovadi de dragoste.Ne biot spuneun proverb nejaleet,,,daclnu mi bate,nu mi iubegte", rus. Asffel se intAmpl[, de exemplu, ca intr-unrazboi civil si fie scuzate atrocititile unei pirti beligerante - ,,E regretabil, evident, dar agas-aprocedat dintotdeauna" (condamnAndu-le, pe ale celeilaltepi4i, care vor fi prezentateca fiind iesite din comun). Acelasi lucru e valabil si pentru o invazie care se doreptea fi scuzati (,Chiar gi grecii..," sau ,,Chiar 9i egiptenii...') - cAti weme, in cazul unei invazii clreia i se dore-ste condamnarea,nu se va face referire nici la greci si nici la egipteni, ci numai la ,,drepturile omului" sau la ,,drepturile popoarelorde a-sihotirt singure soarta". Ilusfrarea Sepoatetrece de la particular (conduitadomnului Dupont), la general (comportamenh-rl multor soti). Se mai poateporni, cu rezultateaseminitoare, de la general,pentru a ajungela particular,consideratca o ilustrare a unei reguli universale. In loc de a incepecu conduita domnului Dupont, se vor pronunta mai intAi cAtevageneralititi asupra conduitei solilor pentru a ajungela o ilustrare a acesteia: comportamentuldompentru a nului Dupont. De exemplu,se va profita de aceasta demonstra ci, in comparaf,ecu alti soti, domnul Dupont a dat dovadl de moderare:la urma urmei, doamnaDupont n-a murit, din cAtestim. politice,se vor justifica De obicei,in caanlunei manifestatii vandalismele pridiciunile: excesenu sunt decAto si ,,Aceste ilustrare destul de banali a ceeace se poatelntAmplafoarte usor in asemenea imprejuriri. De alffel, ar fi putut si fie si rnai riu: n-auficut decAtsi jefuiasci magazineqi si dea foc cAtorva murit decAt masini,n-auomorAtpe nimeni."Sau,,n-a un singur om". Si asarnai departe.

t34

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

l3s

Faptuldela careporniseriera,,cainele a mAncatfriphra,,, aveau misiuneade a dezvinoviticdrinele si au conceput un anumitnumir de prezentiri dezinformatoare ale evenimentului: - De acord, e cAinele, dar alaltiierr,erapisica. - Nu era decAt o buciflci de carnevechegi arsi, uitati in frigider. - Fripturaerapusi ln farfuriaciinelui,c:re n-aficut decAt s-olingi, mai alesci nu mAncase dehei zile. - N-amAncat{,aoferitouneiprietene. - E un ciobinesc germande cincianicare,anultrecut,9ia stnpanul galv-at de la inec.Pizestecasa, aducenard,fn.bot, latri;i minAnci mult - Farfuriacu friptura era din faianti albasti. Era o fleici de doui kilograme.Ciinele stitea tnlhis in casi din catza

. Hranapentru ciini Untel,cu api caldi, permitesi se eviteasemenea probleme. - E scandalos canigtestip6nisi-siinfometeze asacAinele. afirmi ci un cdinevagabond afuratfriptura. liiefelul - A fostun reportajlatelevirz,or ln caresearita ci un cAine

- CAinele a murit fripturaeraotrivid. Cititorulvafi recunoscut un marenumir dintreprocede eleenumerate maisus.

,.

,'i,rrilEf;l'.

fratat de dezinformare

t37

Cepnor-wXII

ACCBSORIIVERBALE

nu esteprG dezinformarea Si observlm clar urmitozrrele: serviciu unui solda in dezinformator dusi intotdeaunade un colective, spirit de stari unei mirturia ea e specializalAdesea, inifial de un dezinformator, sau care poate si fi fost canzatA poate deturna in folosul lui' o p".*" un dezinformator ci majoritateacopiilor de faptul Trebuie si fim constienti la discretia unor proapirarg, firi nogtri sunt lisati, aproape teorii subversivepe cu indocffinafl tesbri dinfe ca,reunii sunt idealismprobaunui propage sub efectul care incearci si le nociv. bil sincer si cu atAtmai Manualele jucat de manualele Am observatdeja rolul dezinformator a a III-a Republicile de istorie francezh,sub 9i [V-a,dar de ahrnci s-aumai ficut multe. Spre anul 1984,manualelede gtiinle umanistefolosite la tn U.RS.S."si ,yiatain S'UA" cursul terminal prezentau,,.trafa pe pagni opuse:prima reprezenta subforma a douifotografii, rAzAnd un grup de studentide ambelesexe, 9i inghesuindu-se negri famelici niste arita h iJsirea dintro universitate;a doua pe trepteleunei barici. ^ trditorul Hatier s-aangajatin lupta politici din Republica proclami el, ,,i9iqisegle surseleintr-un a V-a: ,,lntoleranta", drep spirit ingust si iniraniigent. Unii cred cl au intotdeauna celorlalti. tate, ci detin'adevirul si ci le sunt superiori f'anati.s mul religibs, sectarismulpolitic, iau naqteredin intoleranfl' pot duce*la asupraaltora".Fanatismulreliuri si la perseCuf,i gios e desemnatnominal, cAti weme fanatismulantireligios rirnAnetrecutsub ticere. EclitorulMagnard reproduceacesteconceptiiintr-un tnanual destinatac6leiasiclase:,,Oriceidee, orice credinfi este devinedemnade respect demni de a fi luati in considerare;

- a lichidapecineva; - a fi bigat in puscirie; - a ucide; -afaceocaricaturd; - a nimeridreptla tinti; - a gti si-ti tii gura; - a denunta; - a lovi pecineva; - a fi incarcerat.

Grarnatica francezi gi impertinenti Un alt exemplu: carteaGrammaire frangaise et inpertinente, aparutla Payot. ,,ltnpertinenta" nu estedecAt in aparenta. Sepzreci, dirnpotriva. isi propune judecAnd un planabsolut deliberat, clupi

t38

VLADIMIRVOLKOFF

fratat de dezinformare

t39

pro exemplelecare ilustreazi regulile. Iati catevadintre ele, puse atentieicoPiilornostri:

- isi conducecu respectfermecitoarea mami bitrani si neputincioasila veterinarpentru a-ifaceo injeclie' - Brutarul cel vesela scuipatinvatzatocati'' in desig9i i-abagat mA- Bernard a tArAt-o pe Genevieve na-n --- privilie. lDrami la vAnitoare:vAniborulisi confundi tatil cu un mistre! gi il impuEci.Apoi, il minAnci. infebi ea, - ,,i"; lumea cealalti existi supermarketuri?" Seva spuneci acesteexemplegramaticalenu sunt decAt nelinigtita. - Frankenstein, niste glume de un gust indoielnic?ci nu contin nici o inforDracula,landru, Pius al XII-lea,Al Capone, sunt numeProPrii'_BernardasparttoatevitraliileCatedraleidinChartres lui'. cu pragtia -Pentru a-si face cAinelesi taci, meqtegugaruli-a pus botnitaa. - in .ut*u de landouri, s-auspart multe cauciucuri 9i mulf, bebelugiu. - Unui carmangiudin Lourdes,deosebitde cucernic, i-a Inseamni oare ci autorul si ilustrato^rrtrebuie si fie convenit ideeasi vandl siraguri de cArna$binecuvAntate.' siderati agenfi ai Departamentului A? Me indoiesc. Teami - Pasiunea pentru minore poateprovocanecarar{' tnic ci nu sunt decat niste dezinformati deveniti autoclezin- Bernard i-a dat foc bunicii saleinfigAndu-iun ticiune in - ---- ------fcrrmatori, apoi dezinformatori ai celorlaiti. coc. Din nou vampirismul. Substantivele proprii din Le petit Robert nol
nll.

- Nici micar sinucidereamaici-sii nu l-a putut f4ce si rAdA. - Scuzaf,-m5, suntgribit, trebuie si-mi asasinezmama. - Ei au dat foc degetelorde la picioarelebunicului lor. - Soferul de camion i-azlmbfttAncului dupi ce l-a cilcat. - De cand a ticut un Iisus, Sfintei Fecioaie i s-aurcat la cap. - Puah! Dumneataai ticut asta?o intrebi medicul pe tAnaramami, aritAndu-inoul niscut. -Ai habar,strengarmic, ci tocmaiti-ai omorAt bunica?

fati in {ati; 2. cinrcior pentru copii (n. tr'). - chapelei.. (i Sinonimfu sirag 1. 6e cArnati(saualte obiccte);2 de mirgelc sfinte,rozariu(n,tr.). - mincur.1.minor;2' miner (n tr-) intr-aductibil 7. Sin<rnim

140

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

t4l

o grawri reprezentAndun sclavcu un singgr I'a Candide, unul dintre ei ii spune picior s,idoi domni inarmaficu pu-sti; tehilait ,,Cu acest pre! mAncafldumneavoastrhzahitt in Europa'. La Chine (China),Marele Zid, instalatii siderurgice'o recolti de ceai, si un grup de pionieri cu cravatein apropierea unui steagrogu. La Cioloi<hov(SolohovMihailAlexandrovici),cu portet' aflim ci a descris,poporul muncitor cu finefe si tandrefe".gi up*ut,,f5ri concesiipozi$ile oficiale ale realismului socia" listi . Niciieri nu se mentioneazi ci, dupi toate probabiliti$le, nu el este autorul principalei opere atribuite lui, Pe Donul linigtiL 'La Communisme(comunism), are cuvAntul ziartl L'Humanit6, cu un afiS cAt se poate de lizibil, care recomandi: ca ei". ,,Facef, " G Diaz (Potfirio), nici un portret, ci un tablou intitulat Revolufraconta dictaturii lui Porfirio Diaz' I-a,Dollfitss (Engelbert), o caricaturi:,,Dollfuss imitAndu-i pe Mussolini .siHitlef'. IA Effel $eari, o caricaturi a generalului de Gaulle cu Marianne. ',lntrarea un tabloumare,reprezentAnd La EnsorOames), lui christos in Bruxelles", sub o banderoli rogieproclamand Vive Ia Sociale. Pe conkapagini, un bronz solemn reprezentAndu-ipe la articolul Engels(Friedrich)' Engels "La 9i Marx, (Franfa), numeroaseilustraf,i,pllqt care.pio irance la Paris, in luna mai a anului 1968",cu doui ,,manifesta,tie ros,ii. drapele L Grece (Grecia),inffe alte ilustatii, o fotografie.culup titori veseli de gherili din EIAS (mi;carea comunisti)' l-a,Hitler,nici o ilustraSe. IA HO Chi Mirrh (Ho Si Min), cu portret, allim ca a luptat politi,,pentrulibertateapoporuiui siu", ci s-aopus ,yitejegte si ci ,nu-"rou."le sale poezii sunt caractericii americane,, zateprintr-o gAndirefoarte elevatA"'

Ia articolul linine (Ienin - Ulianov,Vladimir Ilici), in locul portrehrlui propriu-zis,figureazi un tablou reprezentAndu-l in timp ce ,Lneun discurs la Congresul al Il-lea al Sovie telor, incadrat de steaguri rosii. La Marakovslq(Maiakovski,Vladimir Vladimirovici), cu portret regimul comunist este exonerat de moartea poehrlui: acestas-a sinucis ,dezanrhgll, firi indoiali, de evolutia lenti a revolu.tiei,epuizatde dificultitile personalesi de ostilitatea anumitor cercuri literare gi politice fafi de futurism"*.

La Volga,o fotografiein care se vede o intindere de api peste care fluturi steagulrosu. Pe aceeasi pagrni,la articolul Volgograd,se vede o colonadi maiesfuoasi, iar legenda nu omite si precizeze ci ne aflAmin Piatatenin. Uitasem:laThorez, Maurice Ttorezinconjurat de clovnii

vizibil mai pu$n ln favoarea lui. ta Candide nu mai e nici o gravura. In China au displrut pionierii. I-a Comunism, afisul ziarului L'Humanitd a fost inlocuit cu un afi; al Comunei. Dollfussnu mai are caricahrri. Nici Eng'elsnumai aparesculp tatinbronz. Gatacu steagurilerosii in Franta: doar o sirbitorife a bicentenaruluiRevolutieidin 1789.Sa zis si cu gherilerii veseli din Grecia. Nici un drapel rogu la Rogtegi iolga, acestecuvinte nsrnaifiindilusfrate in nici un mod. [enin nu mai e mentionatla Volgograd.Imaginea cvTtorezsi clovnii a dispirut.
* In legituri cu moarlealui Maiakovski se spuneci ultimele salecuvinte, inaintede a se sinucide,au fost ,,Nutrageti,tovarisi!" (n. tr.).

,'c''c{''L;,i-trr=

t42

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

143

7977 Iarou, Dic,tionarulsinonimelor, c.ala o culedictionar de sinonime ne putem ga.n-di -info,[i"$i I-a un I-ucrup-osibil. obiectivl d" .et lingvistice, S"r. d" sn]gn1Di9ao1Iexemplu' De asffei. ii" nu ' Cuvintele "t^otntoddeauia ,ynony^"ipublicat de I-arousse:r;'1977 naire des Aces semnificaga ilustreze si le ,*t f"*tit! de kazndfstinate autori de compuse tea nu sunt citate, ci expresii originale, anume pentru scoPulresPectiv. *S"-ini"f"ge ci simn"jtiil" lor politice apar inlegituri cu unii termeni?eja lnclrcaS de sens politic, ca ,,nobil" sau."socialist", dar ne car" mirifi si, vedem cuvinte neutre' ca long,'

1;;e,';rigt;,rid",sec 9i chiarPoq,folosite penFqSryfiItru i"'.piri"nrf cititorului o anumitnatitudihepolitici' Si ni se [it" .ilittf putin camlung: ceeace ciutim si aritim se va exemplelor' numai'prinacumularea distinge a): ,Aderi la partidulsocia]isf'' [dher", (aciera, -Affi^", suntneci tof, aceqtiacuzafr' iunt*i, a): ,,.Afirm vinovafi". - devaloriletadifonale". a): ,,Saeliberat Afunchir (elibera, mult timp acf,usuporta agr"J--""ft (actiuni):',yommai nile directorului?" '-in termeru (ataca, a): ,,Opozi$aaatacatguvernul 'qtirrqu", foarte --- violenF'. ,,Ministrulcluta sb impresioneze e"aniri (auditoriu): oratorice"' cu ajutorulunor mari efecte auditoriul opiniiavansate"' (avansa, a): ,,Manifesti Avancer Behrd(bistard): ,R"gii Franleiauavut.qg$ bastalz{'' Batte(bate,a):,Euzicciuntatacareigibatecopl.tutnu e - un - bun pedagog". lor cildufi' o viafi in casa niiti"ol's"ft;rshez): ,,Duceau, nici un efectasuavea mai'bur"gheze"', ,,poezlanu dintreceTe crescutdupi principiile *pitit uu?etez';,-,-Jusese ;;;;;tti morale". lelei maiburgheze un nevinovaf'' a):,,Acondamna Condamier(condamna, regulilorceleimai supunea (conform/i), ,,Se Conforme conformigtii"' morale",,,urigte conformiste
(n' * ,,Lung",,,greu",,,slab", ,,sec" si, respectiv'"pentru" tr') ' "feapin",

Confus (confuz):,,Comunicatul sefuluiStatirluia seminat confuzia". Contester(contesta, a): ,,Vi contestdreptul de a mi pune in arestla domiciliu". Courage(curaj): ,,Trebuiesd ai curaj penku a face grevi cand gtii ca-tipui situafa ln joc". Critique (critici): ,,Deciziileguvernamentaleau fost sever criticate de opoziSe". Dtbrouiller (descurca, a): ,,inci din copilirie, a kebuit si invefe si se descurcesingur". ^ Decevok (decepf,ona, a): ,,ln timpul carierei sale militare, a fecut prin multe decept':". D5clarer (declara,a): ,,Reprezentantii sindicali leau declarat ziari.stilorci greva aveasi continue". Ddfense(apirare): ,,Credetici arma nucleari este intr-ade vir o apfu'areeficace?" Ddgommer (destihri,a): ,,Directorull-a destituiL iati-l somel'. Dejouer (dejuca,a):,,Opoziflaa dejucatmaneweleguvernului". Deleguer (delega,a): ,,Un delegatsindical refuzb.si voteze o chestiunepentru care nu a fost mandatatde sindicahrl siu". Desaccord (dezacord):,,Diferent, conflict care opune sindicatelegi patronaful". Dominer (domina, a): ,,Despuierea urnelor de referendum nu s-aterminat, dar pentru moment domini ..nu"-urile". Enregimenfer (inregimenta, a): ,,Sa lisat lnregimentat intr-un grupuscul de exfema dreapti". Famine (foamete): de foamete (de mizerie)". ,,Salariu (glorie): Gloire vii uzurpdgloria soldafilor morti". ,,Generalii Imprew (neprevizut): ,,Succesul stangii a fost complet neprevazuf'. Lenf Qent):,,kntorile adminisffatiei provoaci verva cuple tistilor". Limite Qimiti): ,,Guvernulisi foloseaputereafiri limite". Iiwer (liwa, a; deda,a se): ,,Politias-adedat la un interogatoriu violent 4l suspectului". kri (ege): ,Jn acestdiferend,legeaera de partea6remilor"; se preficeauci respectau legileonoarei". ,,nobilii

t44

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

145

pe munnegocierilorii exaspera /png (ung): ,,l,ungimea citori". -'---Lourd grele loveauveniturile mici"' -Michiier Greu): ,,Irnpozite (maqina, a;manew4 a; manipula):,,Militarii mamanipulaseri) ciderea guvernului le *inu."ii i-*ewaserl, gal". '- 'M^igr" (slab):,,Muncala cAmpe.grea,iar salariul*1.*.t muior"i (^api'a, a):,,Prefullapteluis-amajoraf',,'salariile au fost majoratefoarte PuFn". --sociall a guvermrlui a Veioit"nf (nemulfumit): ,,Politica generalir'. nemu$udrirea provocat 'M\ler(amesteca,a):,,Politial-aamestecatintroafacere de -- moravuri". Menace (amenintare): ,*Ameninfirile directorului nu au - nici un efect asupraliceenilof'. avut Min*og" (minciuni): /Afirmafa ci oamenii suntegali ln fata -- - legri esteo minciuni"' Mlinistire (minister; pastorat): ,'Preoflrl-muncitorigi exerlaudna'' ' cita - pastoratul -tWiteobte (mizerabil; nelnsemnat):,,Tribunalull-a conun neinsemnatfurt din buzunare"' damnatpenfu -tWiiuque (monarh): ,,Monarhiqtii francezi nu au nici o -influenti". '' vor si transformelumea tWinde (ume): ,,Revoluf,onarii Monter (arba, a): ,,Romancierularata mizeria in care hiiesc muncitorii". prizonierilor a fost provo Mutirt (revoltat,rebel) : ,,Revolta de relele tratamente"' cati -Noble(nobil):,,Maidemult,nobiliiaveaudrepturiexorbi-

ouwier (muncitor):,,Muncitorii nu vor vota cu acest candidat de dreapta". Pet? (mic): ,,Ceimici trag intotdeauna ponoasele,,. (purta,a): ,,veteranur P^ofter igi purta ostentativdecoratiile,,. :, g,legitorii s-iu pronunta-t . Pr9ur..(pentru) f en;;;;eil" tul stAngii".

ff1nor(iA.furimordial):,,Rolul armateia fost primordial in pregafirea loviturii de staf,. Prison (inchisoare):,A fost aruncat in inchisoarepentru un fleac".

(pedepsi,a): ,,Copilulera pedepsitpentru cea . Snit mai micd,pomil'. &gg (tdli "RasaCapeflnilorsa stins,..(?) Raide (feapin): ,,Tonullbapanal contramaistruluili exas perape muncitori". Reactionnaire(reacflonar):,,partidul regalist afga un pro_ gram reactionar". . Rngug\(prfuni, a): ,,Muncitoriiticeau grevi penku a pri_ mi o primi de periculoAtate'. tante". (rezolva, a): ,inbeprinderea si_a rezolvatproble -Rdsoudre Opprimer (oprima,a): ,$rmata oprima libertatea"' mele concediindmuncitori,,. prepedinale optimiste (optimism) :,$firmaf,ile Oitnit^"' Rdtibution (retributie): ,,Reffibutiaera cam mici pentru telui nu convinseseripe nimeni". tnuncasolicitati". Orateur(orator):,-,Termenulde"kibun"isepotriveqtein salaire (salariu):,,Salariile nu au crescutcu aceeasi wtern primulrAnd unui oiator cafe apiri intereselepiturilor sociale ca prefurile". exploatate". Satisfaire(satisface, tulburau a): ,,patonul a trebuit si satisfaci re Ordre (ordine): ,,Ministrul pretindeaci gr:evele vendicirile rnuncitorilor... ordineapublica".

., .i.,.j-r.tts't-

Tf:

r46

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

147

(scandal):,,Guvernultrebuie si revini asupra Scandale decizii scandaloase". acestei S"t (uscat,sec): ,,$efirl serviciului avearelaf;i seci cu subalternii". (socialism):,,Istoriasocialismuluiinci nu s-a Socialisme terminaf'. i9i chinuieqtecamerista"' Tourment (chin): ,,Contesa ideilor noaste esteasigurat"' (fiiurnQ :,,Triumful Tliomphe a lisat flri locuri de uzinei (uzini): Usini ,,inchiderea munci pesteo suti de muncitori". Vairien (canalie): ,,Existi mai multe canalii in cercurile de afaceri decAtprintre scursorile societafi"' I4ce (viciu): ,,inaltelepersonalitif ale regimului triiau in viciu'. Din fericire, existi 9i cuvdntrl oienter (a orienta): ,Ziarele de informare sunt la fel de orientate ca .si publicafiile unui partid politic." Firi indoiali. Iar despredic$9yr9, ce.sa mai uorUimt Daci veF consulta edi[a din 1996a Noului dicfgnar de sinonime,veF constata ci toate exemplele citate mai sus au rimas prezente,cu o varianti: nu mai scrie ,,aderlapartid -". ci,,amaderat-' socialisf' intrebare. Un apel atAtde sistematicla ura de clasi meriti denumirea de dezinformare? in cazul de fati, cred ci da. Si relulm de{nitia care tre buie s5.ne serveascl drept piatri de temelie: Dezinformarea esfe o manipularea opinieipublice,ln scopwi politice,folosind informatii tratate cu miiloace deturnate' - Existi intr-adevir un tratament aplicat informa$ei, in cazul de fati, lingvistic. - Existn intr-adevir o tentativi de manipulare a opiniei alffel, de ce aceasti insisten{i si convergenta? - Aceasti tentativi urmireqte lntr-adevir un scoppolitic: lupta de clas[. - Folosegte inff-adevir mijloacedeturnate,din momentce se exprimi sub forma unui diclonar gi cu referire la cuvinte proprii si vehiculezesensuripolitice.

t48

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

149

De remarcat ci insulta e cu atAt mai gravi daci se adre-

venin deosebit de puternic daci se aduce ln discutie virtutea mamei (tadifle latini), agresiunile sexualepropuse a fi sivArinces slavi), saurelatFile site asuprarespectiveimame (tradi,tie tuoase atribuite adversarului cu mama sa (traditie afroameri-

penffu ci luptau firi uniformi si atacau pe la spate oameni uneori dez,armalt in timpul r#boiulni din Algeria, veteranii din Indochina i.au botezat Wdfspe luptitorii de gherili pe care altii ii desemnau in generalcu denumirea de fellaghas,ceeace lnseamna ,,cei care taie drumurile", semnificatieignorati de cei mai mu$. Prescurtauadeseacuvantrrlfellaghasub formele fell sau fellouze,care aveauo sonoritate disprefuitoare. Populaf,amusulmani nu a recurs niciodati la termenul fellaghas. DacL era favorabili rebeliunii, vorbea despremoudjahidine (mujahedini), adici ,,luptitorii credintei"; daci era, ca in majoritatea caztrrlor,neutri, li numea,pei din pidure"; iar daci era favorabili prezenteifranceze,ii declara,pur gi simplu, lessalopards (,ticilogii",,,bandif,i') . Se intAmplaca un ofifer francez si foloseasci termenul moudjahidine,ceeace era, desigur,regretabil, cici ahrnci avea aerul de a-i absolvi sau chiar a-i glorifica pe ,,ceicare taie drumurile" (si capetele).ln rest, luptitorii sunt tntotdeaunapartizanii sau mujahediniicuiva,si teroristii sau fellaghasiialtora.

_ Anumite expresii logoma de fericite. De exemplu-, ,,du timpul RevoluFei Franceze. poporului" inseamni por contra unui singw "f"*; om, deci a_lhansform" p" t;i;; ipigilor pe care to6 ceitatti .unt gut" si_l lapideze. fap ,,Burghez"nu este nici el irn terrien negativin sine, desi reprezentaun termen dispret'itor in vocabirrard r;tilil J, in consecinfi, nimeni nu voia si fie ;;i;,ffi ,,buigh;;", ;:; sus in jos, nici de jos in sus. ,,B,rrgh"l; a primit diminutivul ,disprefuitor bow[e, dupi cur' ta ansto,acestadin urmi relui rativ de cei care consideri ci : latiu am auzit adeseaexpresia No.ug les bourges (,Noi, aristo..craf,irr., gi, respectiv,,Jrloi,burjuii').

ofiferii nr,onr.lilor deinformaf,i, acesria erau lT?:T_*snre intotdeauna razvedciki gq*"h,,), .ata;;;d"iil'#;; maf,i stiini nuputeau figpcets,pionii(spioni). d;;.;";, sgvielciiaupretins ci,,eliberau; grit" tit"*, poionii^d".# . gdgariu, U-ngaria, RomAniu, uI".ir"r'p"p;;;;i; $ovacia, teau maidegrabi,,cucerite,, deii.

As{el, Frangoise Thom comenteazici, atunci c6nd sovieticii

:omenteze..u*utoriu logoma:uvintele,,aristocraf, si,,demoect simetrice,unul insemndnd , iar celilalt, ,,par[z;tnal guver:af'a ajunssi insemne,,nobil,,, un antonim, ceea ce e foarte

concertant,cu cAtdictaturile,de li cel mai adeseade origine gi chiu, de vocafie democratici, adici populari. De una." se u;ung" ru o .onnirie care .-* il: teasa nu fie intru totul inocend."

150

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

l5l

D'AI{OIIVIII(pufnintistat):-MaiestateaVoastrise

,,Epurarea". Am nevoie NApOfnON:- imi scriulistapenfruepurare' de dumneata. - EPurare? (surPrins): MARESALUL (incantat): Da' E un cuv6ntnou' pe care NAPOI-EON nu mai intri in nouamea r-u* gGii ,*i-i pri.". R.piesiunea linie. JeanAnouilh, Ia Foke d'emPoigne visceral" primar"sau,,anticomunismul ,$,nticomunismul iau act pentruci inspirate, logomachice sunfdoui expresii catze ii atribuie si dL o anumiti atitudinea interlocutorului
(...)

Am sepnala! deja principiul beserrot a[stot. in lipsa rimelor, ritmul rezolvh uneori el problema Make love not war (,Faceti dragoste,nu rizboi'). Piciorul metric din tei silabe urmate de doui Al-gerie Fnngaise (,Al-geri(a) fran<ez(h),) era presupusa aveao putere de incantatie.Iar celebra,,ariea lampioanelof'estetot o formi de logomachie. Cand nu existi nici riftn, nici rim5, se poate folosi o metafori, mai alesdaci e incoerenti. SeftonDelrner lansase dicto nul defetist Lieber ein heiler Krew alsein eiserner,care s-ar putea traduce pnn Mai bine o sdndAte de fier. decAto Cruce : de Fier. in ,ttlo c9 flryam o conferin$ despre logomachie in fata unui auditoriu de ofileri ai jandarmeriei, unul dintre acestia mi-aafas atenfiaci omisesemsi semnalezo expresie. - Cafe, domnulecolonel? - Bawre (Bavuri; (aici) abuz- al fortelor de ordine). tntr-adevir, termenul bawre e bine gisit. Nu numai ci are o remnanfi respingitoare, dar destabilizeaa fortele de ordine, care sunt singurele susceptibilede a comite abuzui, faptele aseminitoare cu cele sivArsite de elementele din afara legii, manifestanti sau terorigti nefiind decAt o aplicare justificati a programuluilor revolutionar. Mic voubular logomachic (anti-independentisti): loialisti sau _ Anti-inddpendantistes fideli, cAndvorbif, de pe o pozitlecontrari lor. _ Assassrner(a asasina):a ucide, atunci cAndfiptasii sunt dusmaniidumneavoastri.

r52

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

153

Bavure (abuz);nu se aplici decAtforlelorde ordine,niciodati fortelor subversive. Chanier (in englezi, mas*grave):groapl comuna ln care inamicii v-au ingropat prietenii. aw sorcieres(vanitoare de wljitoare): practicata Chasse

neavoastra. Extrme droite (exffema dreapti): oricine se afli mai la

Areavantajul nunumai deareda o

le lrnpirtigi'fl. LV.G.:'termendin logomachiadefensivi, cu sensul de

tgle 9ex. sg(gdegtal discriminirii sexuale)Si ag.sr (adental discriminiriipe bazi.devArsta), .*" p"i.it';;-il;;;?. pectivisafie orientatimaiprecis. (reunonist): insulti cu atAtmai eficace, ^ Rdvisionniste cu git.:joafe vagd. Paresi sepoati aplica oricuipun"l" i"ao lata.lstofla aSa cum eslepredati,maialesaceea a celuideal DoileaRizboiMondial D9 fapt,'eo insulti ;;;i" ffi,;fi;' ) suna mai,,debonton.,decAtfascist san*papierc (firi acte):termenal logomachiei defensive. care tinde si disculpeorice emigrantA;J;;d;;;;;il; ideea ci, daci nu arsactern reeuH]nu e vinalui, ;i ;;e;irri; trafieitirii in care$a instalatt{r6iuto,nale. Terr-oriste (terorist):oricine,".*g" tulorU, daci nu e de partea dumneavoaski. Touchepas imgn potg (rrryFutiogg dept.etenaru,meu): expresie remarcabili,renitatadint-un' bnii stominsil"it.

"ipi"s" prin f"b;t;;;;"6;;; .prin suprimareanegaf,ei,cat _si nul dintre cele mai nobile sene. Reluati sub diverse forme .atingede copii.), de cdtre mis_ I cum regzrlistiicompuseseri :" pentru a beneficia de acor_ rget de Lisle. pe aceeagiarie, are aveausi fie ghilotinate in

ro*iJffiilH.

generar, aceste tenrative o"*,iil1tffi:fiir"iliTftAB i: succes.

Vsceral (visceral):ven primaire. Acest scurt esantioneste departede a fi exhaustiv. citit.rul e invitat siJ iomptet"t" ;diibitu;]ca o tema de hcriri practice.

Tratat de dezinformare

155

Ceprror.ulXIII

SENZORI,AIE ACCESORII

Elemenhrl subliminal clasic este celelebraa douizeci si cinceafotogrami pe secundi, introdusi intr-un film si care se deruleazi prea rapid pentru ca ochiul so poati hansmite congtiinfei, asffel incAt se presupune ci ajunge direct in subcongtiepl

Modaseschimbi.in aniici

ui. caracteristici' Pentru : anumite nu caracteristici aceste Daci r. de conqtient e PercePerea 1nu ,esc,SUblifiiinali"'Nu sunt cu asupra efecte anumite Produce subiectului. Un abuzde limbaj a ficut

enumitesubliminale' ImUbi subliminale la Viena' in 1917' subliminalla fostdescoperiti Percep{ia de citre OttoPdetzl gomglery.-o sii.o imagine subiectilor le prezenta Ptjetzl cirufe timp-de.citeva .."U ai" p#West, cu personqe'-cal' yizu.sgJltl*l-:l *f iitntt"tlce sutede milisecuniel"ioi ce-ili:sasi se odihDupi ni*ic' teaunimic sau,uptolp" in{ebare: .i dot"tii;", i" puntudin nou aceeagi ;;;l;;; a scecompleta mai mult descriere ffiildfispundeauctr-o test a fost repetatcu stimulicare ;;ii;ffi"w;i;*tasi la fel de som.,olenti,';;;;^ seobtineun rezultat inlocuiau emei (vAndutintr-un tiraj de doui milioane de exemplare), frapant.

publicitatepractici afirmi ci, dimpotriv[, toate agentiile.de ales

156-

-- --

"^''"': "t^y:

Tratat de dezinformare

t57

.""uJ ui""ntuat' Radio{anadaa ficut in jele cu un caracter uneleexperienfe,,neconcludente"' *of BroadcasAssociation """" ar stahiciwiie , Nanonal ".".tOri."* Radio de Profesioniqtilor a e .9iTEle/"; A;;i+" f..f cana"g"r"f RadioTeleviziunii consiliul $"t"t"' uniie, - Institutul Ad.vertising "iri;";-ai; in diene si Instituteoiitiiititioi"r" ra din MareaBritanieauinterzistoate ;;;r"i,.;;d;iLumt in publicitate'Avemmo*"*"J"to. subliminale ilili;$;u

ffi;;iuaia

62i su6[mina]e19r' roto.irea

iq"*9t^*

d;;;;;;6;*

dea de crenttanumiti specialisticontemporanl.

necltg aori1-ry ti"-"""i"tatdeinocente Un cazpztr.tr-

;h' ;i J*"*:"roi.,ftri-ind"

pregedinrfiri"uf" in folosul

car nu a fost formulati. Niciodata-Nici micar de ziarishrlvigilqnt c-are depistase escrocheria,sau de presedintaComisiei de ,,Eticasi Drephrile Omului" a Clubului 89,care cereaanularea scrutinului prezidendal. PresedinteleMitterrand a continuat ca si cum nu s-ar fi

telui Mitterrand. Mer*liele subliminaleE pre,&dintele Mittettand teni nu lea contestat wgodata ElYsee' : Antennez,rrrcrPzrlatul ra avut nimic de contestat, din reditari la adresacrimei de lezznit si imPlice Pregedintiain in alte liri aceasti afacere,ceea ce s-ar fi intAmplat imediat .rr democratice. *'^'i;"f;p; r,. gtiri campanieielectoraledin 1988'gengtiq"l de. de ori uf po*tufui entenne Z a transmis de 2 949. 9 i*lgT:-i eravlzrny oi[sedintetui Mitterrand, candidat,imlgine cale

il93t" proiec'a' daciseincetinea fiiffi^;;hfi [ber,decai fotografiata'chiar fi 9iPgtga ;;il;;;;a""L""u "uidenti gisit tot felul de
Directia po.tur"i entenne 2'a-chfiatgi a ac9lel tmascuzecontradictorii: ba ci nu stia despre enstpn!3 de cele alatun gr"i in generic, ba ci imagineafuseseinserata ale PaP' ale lui RonaldReagan,

si -C.Nb.t-, '- grotesci'

problema,sa pronuntatcontra"utilizarit sb'rdiind in genericul ar fi acestea, imaginilor i1np"..""'Jiri6'ffi;;

L,L ^^L-^ ..{.:r:-x"..

a o urman. Cici, dincolo de o manewi evidentde dezinformare9i pre zumtiv eficace - alffel, de ce ar fi fost lncercati? - reactiile presei gi cele ale publicului au consternatprintro orbire delibe ra6. Nu existi om nrai surd dec6tcel carb nu wea si audi. - In StateleUnite, de exemplu,sar fi reclamatpe loc misuri de impeachment,atAtavreme cAt nevinovitia presedintelui candidatla realegerenu era confirmati in mod fbrmal: e ade varat ci americaniiau un simt al cinstei nrult mai edgent in materiede informatii in Franla,cu -caterru rare excepf;i,mass-media si publicul s-auinversunatsi dezvinovifeasci,impotriva tuturoi doveziior, atAtposhrlde televiziune, cAtsi omul politic, al cirui trecut nufavonza,totusi, o incredereoarbi.

158

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

t59

in Si nu mai vorbim desprerealizatorulcare nu inserase seneric un Portret al lui Fran i."a un et'ectde oglindi Pentrl .$u a avut loc nici o maniPularr diu n t a putut misura efectele consideri ci interdic$aC.N.C. S[ nu mai vorbim nici despre [bertif,i de crea-tie". ;til;dt;* debarasatdetoati afacereadq9la; ait..t"i"f iedacfei, ;t";

Pe un ton glumet, un alt comentariu, intit'lat subliminare-

sa civinovatii.cauti' ta"J. ,riai;;it;tsrot";.i. o deinleles sa pagubelor. sr caz,penfq limitarea ." ai..iilp", par d,ace de celei ajutorul ln sirind ai"aptu ;;p"riff;ti pi".u,I"u a"
stAnga.

ren[.

a menFonatafacerea. Niucitor? Elementar!

r-6 0

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

r6r

prip"uu desprecare nu vorbesc'nu existi'" Una dintre *eie axiomeale dezinformarii' ^^*b;;; vom aai^inciaentut din punct de vedere tehnic,

- frecventelelnalte (intre saptesprezece mii si douazeci mii de cicli pe secundi); rtre - vrtezavariabili (audibili numai cu ajutorul unui aparat specializat anumein acestscop); urmitoarel" - mesajulinregistat invers, neavAndnici un sens in ordine, obtine, To"TT9: asacum i.il;;on"i"n"f 3"dezinfanmar:-"lbm3i-0":1^T,: esteauzit,dar avAndunul, de preferinfi subversiv, in ordinea Frangois pranqois Client Mitterrand. , rr,it"f"?"rf"!"r;" fri inversi afonemelor (a nu se confundacu palindromurilegen ; I'le fac cafelecare, in ceeace le privegte,ie adreseazninLli_ re un agent,autorul,jnse$ei" genfei). tocent): PoshrlAntenne2; i de Preii, nu Poatefi dezminn consecinti, trebuie si fie in(PresuPusisPontani)' ,peraSune dintAi sau cel Puf?-s3 celei destinati si disimuleze existenfa f. putrrt aveadezriluil-ar ["guti,.p" care ird;d d;"d;" rea acesteia; ^"detesti atat de o. i"ii.rrrtlr"antul publicului fuancez,care

tursei,incatpreferi politicastrut'lui. t dii;;ffi; Evalud.ri: Efica; intrprupti in plini desfiqurare' lp[*u op"ratiuneMitterrand in oricecaz'Frangois a" eualuat' citate'impoStif a fost -r; reaies; merReugiticompletia camuflajului, d;a operagune. primeioperatiuni' ia a gteigeamintiiea gunapune Mevie clandstine auditive

Formaf,ile rock'n'roll nu se sfiesc si exploate ze aceastA posibilitate:lntre altele,Alice Cooper,The Beatles,Black Sabbath,Elvis Presley,KISS, Led Zeppelin,Rolling Ston"s, TheWho. Exemplede mesajeinversate:in cAnteculBeafles-ilorRe volutionNumber 9 se audede zeceori o serie de sunetease-

Mesajeleclandestineauditivesefuzeazhpetehnicidiferite. soficitiri in inregistriri, de Estevorbaa" .tr*.iiur*-;; darsereceptioneazi. Pqgl *-i."fe- Xu suntpercepute, ca si cum subcongtienfirl cam Esfe "Ui."i i"',i"Li,if -"f""nstient'lui. ca stratul nostru ar aun*un"t"t" fluierului pentir cainifiri seama' constient ""'^F;td s[-9ideasi el mesajului cinci sefolosesc subliminal irirp.ir"ii* tehnici: - frecvenfa modulata; Seva obiectaci acestemesajenu sunt de ordin politic. Si -: doulzeci s^..\-^^. si - frecventef" fJ*[" ioase(intrepaisprezece totusi: decicliPesecunda);

t62

VIADIMIRVOLKOFF

subtoateformele; sexuale - eloglanperversiunile - facaPologia sinuciderii; - inciti la violentisi omor; la satanism' - recomandi convertirea inscrieperfectintr-ocampanie s-ar foui" u.".t" solicitiri timP: gen --- SunTi-dar,in acelagi _ cheami la revolti ibntra ordinii stabilite,ca interprefi este'dupi tq1 ?" u*"ti.uni a" iap aliiror r"fr"n prefer-at depo[trca' departe de atAt e chiar iie, Kill apiSL car" nu mai 'Rocklulq rya1mul| declarideschis: RollingStones Revista decatmuzica"'t"."nt'.'tenergeticaluneinoicrrltrrrigiagg siu Do It (Facego')' in beJt-seiler-ul d;;i h ;1fi5 revolu$e." ffi;i"itT J";;t Rttii" scrie:,,Elvis 1qa {egtgntat"trupurile' al cnruisecret ..ti"iUa"Air-f" ttt tntr"Si*" . Aararoc*-rttanimal pitrundea cu clldurl in interio ln beat-ulEnergic -" "-.r"a" nostru;rifnut intrbnantficea si niv5leascltoate i,rfi"rp"f"i a din spate Bancheta retinute. refulate, o*iunil" carefuseser5 raweme cAta ;""i ;t";obil erateakul revolufei sexuale"' Musubversiuni. al acelei dreptrruitocrtoJ ai""r -qirii servea o noua zlca rocka marcatinceputttirevolufei' Am fuzionat Modulnostrude * .tit deviafl psihedelic. avand muzicanoastra freaqry, "i"[ "Jii.e, hainelen6astre ilAi:;.id"-t;;Ju, revolu$e!" e adevhrata rock. '"" aceasta politica ai rock-ului' p"nru anuniiliadep6 S" ;b;;;;.n, de deParte' e chiaratAt ^il;;"caz, nu ^'- mai ame State urmatdecelelalte statulAr-kurrras, interzicAnd ci situafaeg lu.atiin serios, ,id;, ;';;*""-trrt un mesaj care material iii^""oricirui _continea "udiovizual pe arnbalaj' semnalati era nu i;iiiit.onli "'" indusfiali intre psihologia si^di"p"u"e, daci sedoreste, cu mttzica amestecAnd builGu,1 &a"nt mesajele .ctandgstlre recomandi care glas inaudibil un Lturi efir;^tAin .up"ttnutt ln au constatat, in-*iri"nt si nu sefure din r"tturi. Specialigtii pr& pare, se atingand, furturilor, a Unite,o reducere Statele la suta' portiadeoPtzeci
* Pig = porcdar in argoul americaninseamni politist (n' tr')

cuTIrLE DE REZONAT{TA
Mifloacelede Mornare: afiii deruonanli dezinformarea _ Ceegce,vizut din exterior,deosebeste publicede intoxicarea qegrufi. o.n-iniei care vwiii,f"ii".ii de decizie" estefapfulci ceadintainu sepoateconcepe t6ri cutii^ de rezonanti. ln lumeamoderni,segisesctoate, celpufinla un nivelpo tenfal: sgntryrllgacele.de informu.", d".pr"^care,de ,]tr"I,; spunmai multelucruri rele decAt artrebui. in realitate, ,ni* medianu staudecatrareorila origineaoperafunilora" aezinformare,chiar daci constrfurgeriTe meseriei'ledetermini si faci totul pentru a le facilita. de informare suntpredispuse la dezinformare . Mijloacele func$alor, careconsti'in u *rind"o informati" .u.. nrin.iqg"a;j cepffbrld dea seduce,de a interesa, dea soca, dea gAdila, dea speria tn modagreabil inaintede a linisti bhrrd,pe ;*rt ffi;; Or, dezinformatorului iG.t" gatoare decdtadevirul, fie si deinteles .sor 9i de asimilat.' le scopurialedezinformatoruiar dezinformatorur si dezinformeze, in rearitate*n*ryreze, doi sunt determinati si creezeo emotie.pentru aerintormiioi emof,aeste aceeacare antren"*i"iUu-"G dorit; d" ;ffi;;: tru ziarist,emoFase vinde mai bine d'ecAt informatia. .Principiul cutiei de rezonanti mediatice se studiazi cel rnai ugor pornind de la modelul dovietic. sub forma ei ceamai If rn capit, se gisegte propaganda, crudA. DepartamentulD, de exemplu , afiphitin 1964o serie de , oroguri antiamericanecu tifluri ca America a colonizat doudzeci de milioane de negri sauAmericanii, cei mai buni prieteni

Caprrorur-)ilV

dacr, laun nivel tundamentat, ;ffifiuT-ffffi.ffl;:r?Sg

LL4-

Tratat de dezinformare

t65

.;;#*:::#**

oi.uf *tiunilor de culoare' In sunt aeitinate Lumii a Treiamai subtill, care aratatlg:3 mirii' Senatorul BarrY Goto-

fie Publicate'

Totul consti in a scrie, apropode un pretext judicios .ales si care slujegtedrept suport, ar\Solul ce va declanga campania, servindu-ica prim bznsmititor. In general,primul ftansmidtor va fi un ziar oarecumsimpatizantsau,mai bine, un periodic din llmea aTreia. Pentru al doileatransmititor, se vor prefera gazete moderate sau conservatoare,aspectimportani .*" ado seascapdatenFeicercetitorului. De exemplu,nu s-arfi putut gisi articole de dezinformarecomunisti ln publicaFilerogii, preavizibile, sauln cele roz, prea suspecte. Presaa_sa-zis obiectiv6 esteaceeaunde ftebuie sa se dispunl de un ziarist care,fie din motive ideologice,fie conta plata"ar acceptasi strecoare o anumita informafie conformi cu inshucfuni]e comanditarilor sai. Nu numai narele de mare tiraj pot servi drept transmititor primar sau secundar,ci gi ,,scrisorileconfidentiale" ale pretingilor specialigti fimise abonatilor lor parlamentari sau induskiali, pe care ii alimenteazi, ln principiu, cu informafi de tip privat sau chiar secret. Asffel functiona, dupi cum am vlzttt, scrisoarealui Charles Path6. Ia fel stau lucrurile gi cu un anumit numir de scrisori subvenSonate nu de U.R.S.S., ci de alte entitif, plititoare si interesate.Tirile arabe,in special, au devenitmaestrein manipuli.rilede acestgen. Ceeace am spus aici despre presa scrisi se aplici la fel de bine televiziunii, unde transmiti:toii acttoneazh perfect o temi lahsati intro emisiune obscuri, tn leglturi cu un pre text anodin,va fi reluad, cu conditia de a se asigura complicititile necesaregi, uneori chiar spontan,printro emisiune de ,,mareaudienfi". Obietivibta de aparensi Unul dinte cele mai fericite efecteale caderii comunismuIui a fost acelade a ne permite si reflectim cu si mai mult bunsimt asupra operafunilor de dezinformare. inainte, vinovatul era descoperitimediat"in orice situatie,_si am abuzatnelndoielnic de aceastiugurinti. Am avut tendintade a acordaprea mult credit agenhrluide influenti si insuficient credit consimfimantului, uneori aproapepatologic,al cutiilor de rezonand Si al !intei.

166

VLADIMIRVOLKOFF

Este adevirat, de exemplu, ch l'e Monde diplomatique a indriznit si comparecnticile la adresadezinformi.rii cu denun-

di;;*;iloi

Dar detribunale. carea fostsanctionati frazi ,i*i"t"r carea scriso asemenea absurdieraagentsovie moduld" u-9t cei cei atacau ti. inu"r.*at sili demnorezepe varianta' aceasti prefera .aitie" d.itt"nfa? tnf-un sg!i,--a? si sar liinitu numirul indivizilorcapabili. TS"Ptic: cnii a"sffet Dar mi tem ci, in asef,unilede acestsoi,e mai multarautate retorici p* si .""pt", prostie,delisaremorali 9i intelechrali, Totu9i, rem+ politic,plitit saunu' angajariient si*"*i"-d"*t ne - - o alegafedezinformatoare. seintAmplicasi cum",cg algrruF e""*:t ifiind zise,,Johrl l'egris,l-elaonae. pedomntrlJacques ocazidaci e sill credem ar fi lndeplinit intr-adevir rolul cutiei de rezonanfi,in mod saunu. congtient kgns htei, Mai Jacques in 1 care intentie", ,i9i ProPune ideil oamenii, faptele, mentele, cati asupralor, de ,,obiectivitz gtire"' i"a""l"U staLiliti dinainte,dar se fer.Stes-odeade evident, la toatemanipulirile: "" pentru informa, a problemei. Informirn miezul in irl" :cioase prez.entate." ni.t" do_ "flr* pentrua converti? sau --:iotnn eamintirea trecutrlui (..) altora tt Legrisnu-sifacenici o iluziecu privire!a *intenFa shrfoase la sfArgitul .irora.iti_ materiede presi", care ,intAmpini-nume de obiectivitate*in tprafuazei finale,careva avea conlti, dupi cum indici el, ln ,'a Aceasta ioaseobstacole". :reta concluzia ce se doreaa fi practicaffierea gi amputirile inevitabilefarh a falsificaprea a ciuta si se umple *ufi ni"i perspectiva 9i nici propor.tiile, cuprudenti si rigoa obscure, goi"tit" gi'sesi hmine2ezonele pe ni le-amexprimat' care de rezervele ie". anAnd seama de privire la imposibilitatea cu eseu, .ni^tl" i""eputul acestui sir putem decAt nu a transmiteo informalieabsolutobiectivi, fim de acordcu aceastidefinitie' *.dea infludeaparenpareefechtl i" *f,i*5, ,pbiectivitatea I{hmerii rogii pas cititorilor".DemontAnd cu pas congtiinfa enfaclandestin deliberati"9i ajungpani la carex.ecprin',,cenzura sislemele de manifeg$ri ale,,obiectivitdtii , " pxemqlele aparente,, abun_ vorbade clti c6,este si este instinitivi", domnult egns aratA firesc si fie.asffel, *"i i". i, ,i-ul care ""rio."routu se laudi cu va fi pe carecititorul ceamai mareobiectivitate: selec$a ,,up.ogtu*a, in mod deturnat, te Monae.L [n'id, n_* t "U"i

d:k3ti; acuzaSe tti ti-pul ocupafiei. 9* I ca aceasta inseamnir

t67 determinat so operezein cadrul seriei de informapi carg ii sunt tansmise zirnic.din moment." n-* putu" nici si citeasci, nici sd retind totul..

Tratat de dezinformare

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

168
vv -*;- --- 'iela inteu$1,g: aar_rtucuLroL intr-un intr-un existe si si existe 4ar 3f, *H t:TJ*'f^y#ffi! Le Monde, de' cursun flcut l-"gtit, t*e ei-a

169

;i;. #;fti tuYl orocedeelefolosite monteazaca ul oT t*;*;d"F.a" din Canrbodgia'in 'Jf':rtt'"u"nimentele canou nar de acest mai e italice in chenar' aPlrea Phnom din ,iasmul"PoPulafei

Impachetat, vAnduf iatd-i pe khmerii rosii exonerafl definitiv pe seamacelor care,lnbo anumiti parte a presei, sunt intotdeauna de vini: bogatii. Cupletul nu s-aterminal Categoric,khmerii rosii jefuiesc, ,,darpenftu acestioamenibanii nu valoreazhnimic.'Firi indo-

fata acestuiactbarbar' nu

ilIiuzt

i,e"u.oiol,dar doui tucaie i1l

dt treisferturi (cele

num

mii)

--^:Ax,. / o nlecare raoi'

posibili*. E adevirat ci anumite mirturii sunt mai puFn tolerante, dar autorul articolului are griji si le dezamorseze pe misuri ce scrie:nu sunt exacte,se conkazic, se schimbi de la o zila alta,,,emotia,revolta au pufut lmpinge la exageriri.,. Unii martori vorbesc despre ,Japte lngrozitoare", dar acestia sunt cei care nu gtiu si piardi si au inteles ,,ci nu se poate trata cu noul regim la fel cum se ticea cu cel vechi". Culmeabucuriei (9i a neverosimilului): ,,Nimeni n-avhzfipe cineva ucis ln fata sa." (Sigur,astaschimbi totulD E adevirat ci se vorbesJedbspre ,,rnii de cadawe putrezind ln soare la porflle oraselor.,, dar nimeni nu leavizut,,cu ochii lui". .in orice saz, dupdpiierea redactorului, actiuneae justificata:,$ceasti evacuarefuseseconsideratl indispensabili, linAnd seamade experienlele similare din trecut, pentru a ureorgankaora9ul".Trebuia si se ..revoluttonanzeze> orisenii, si fie trimitAndu-i si lucrer,e la tarh. ta iel "purificafi", cum de atfuteaori, in Asia, ciderea unei dinastii a fost insotiti de abandonarea capitalei,tiranii khmeri au dorit si ei si distruga oragulpe care il considerauun satelital striinilor, rnai
* Joc de cuvinte:Ic Monde -Istmea (n. tr.)

pe bazi de * Sosvietnamezcondimentat'

pestefermentat(n tr )'

Tratat de dezinformare VLADIMIRVOLKOFF

t7r

170

apo\ qchimb." francezi,vPt')t intAi intAi trancezl, tn schimb." "nic rn ,Tttsrrusr'' "*"+:?tti',"::::^:t:Li^ lor firi 3 t",{lt: fl-1.,o..,'r.",,. muncr din sudoarea iustif
crru Aceasta eWVlzare uLr v-rcupatii

F----

;;qa1 x$llii;l'" lll?ffi : r"::::si"#*-#:* taditie' lungl t""*il";;fj pnntrc ( Ji;fiti"t; evt dealffel
d" ry.9:ii: trehrric'!) sr. stt^11; u*gtt"a c,.trguuia''t) pune ruuuLd a-ipunera toti il to$ utilitatea utilitatea de a-t v t i" ^-^3, n^^*,.iitrri r'e care p"
* '--itii riilui ram:dsir "i\t.-wor" ;;;ftt dent, prin aceafaimoasl. deta,ln t-e Monde "sudoare'-:*il"t ?c:a propriul lor profit' redactc dela exnloateazi in
striine, prin

IntrucAt nard, L'Awore se declarasesocat,in 15 mai 1925, ci Le Monde a,,participatla o campaniedesiinati si d6a de crezutopiniei publice ci exodul a pestedoui milioane de cambodgienieste in fond un fenomencdt se poatede firesc.,,.si-a atras un rispuns risunitor, in care redactorul merge pani la a recunoagteca ,,..dsg111atismul anonim" al khmerilor rosii risci si-i faci si piardi importantul capital de simpatiepe caie ii acumulaseripe parcursula cinci ani de lupti curajoasi,. Scamatoriaeste executati cu o mani de maeshu: autorii masacrelorgi ai expulzirilor nu sunt vinovali dec6t de ,,dogmatism", iar cititonrlui i se lasi totusi la dispozitie noFunili de simpatiesicuraj. Eu unul ii admir.

"Onagteleo Vindex 9i GabrielVeraldi au publicat o carte deJacques

.cere,lr Mondee foarte Pornit dauurmitoarea definitie: ONAGRE:substantivmasculin - 1. specie de migar de talie inal6t 2. magini de lupti folositi la dishugereaTorfficatiilor;

care au prezentat-ocu trei ani inainte de ciderea regimului comunist,intrebArrdu-se oare cu ce s{r fi ocupandacum aces te organizatii.

#l#i#;ilgu"
cotidian din toate'

au nu2. Federaf,a Mondiali a Sindicatelor(praga); Familiilecambodgiene sPolierea dacinarea, luqr.eTl' ,_ 3. Organizahade Solidaritatea PopoarelorAfro.Asiatice oblecuv
ecuvAntareacelui mal

Ev"a"mu 1. ConsiliulMondial al Picii (Helsinki):

llairo);

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

113

t'72

(BudaDemocratic Tineretului u fufoJiuia Federatiu 4.

Studenflor (Praga); Plcii (Stockhokn); n u Zi*igtitor (Praga); :u Pace(Praga); (BerI)emocraticfa Femeilor

Toate acestegrupuri i-aufurnizat comunismuluimondial respec,,onagre".Iarla orascrierii acestorrAnduri,,,onagrele" tive, care au deprins obiceiul zAbalei umbli al hamului, firi si indoiali in ciutarea unor noi ciriusi. Ghicitori De unde sunt exhase textele urmitoare? 1. ,,Candsiracii igi lnsugescunele lucruri, fapta se numegtefurt. Cand gi le insugesc bogaf,i,se numesteprofit." 2. ,,Sociedtile multinaf,onale reprezinti una dintre structurile puterii care provoaci cele mai mari frusfiri gi exerciti cele mai nefasteefecteasupra dearoltirii popoarelor." 3. ,,Principalii uinouaf de dependenta economici a lirilor noastre sunt puterile inspirate de o dorinti de cAqtig necontrolati, care duce la dictaturi economici gi la imperialismul banului." 4. ,,Subdezvoltarea lirilor sirace aparein general ca o realitate sociali care este produsul secundar al deztroltilii altor tiri. Dinamismuleconomieicapitalisteducela stabilireaunui centru si a unei periferii, care genereazi simultan bogdtia unora si siricia multora." Rispunsurile oferite de Vindex si Veraldi: l. un nar religios american;2. ConsiliulEcumenical Bisericilor; 3. o declaritie in cotpore,la Medellin, a episcopilorsud-americani; 4. un pos tulat fundamentalal ,Jeologieieliberirii", intro carte publicati sub acesttiflu de pirintele GustavoGutierez. Nu inseamni ci acestedeclaratii ar fi neapirat false: la unele,as subscriesi eu. Dar la fel de evidenteste ci anumite Biserici au servit cu detberare drept cutii de rezonanti pentru unele campaniide inspirafiemarxisti, Monla in acestpunct, se ridici o problemi morali. Desigur,probletnanu s-arpune daci am fi convingici, de exemplu,redactorul ziarului Le Monde a fost plitit de khmerii rosii sau de un colaboratordeal lor pentru a le face apologia. Cauzas-arface inteleasi curAnd.Dar si presupunernci

1i""1$"f;tliaf

@ruDemocrafl nali aAvocalilor aInternatio (JlanBator' Pace ""ttiil'ao*"rinta Asiadce 9iBudistipentru

Asia -si LiPoPoarelordin Africa' (Havana); rentalh" \ (Lonora'l' ercetitorilor $tiintifici

ff"iltiil;;

ros'u")' *, i*p""* 'uqiutorul

!:----

lem ca e convinsde faPfulca ar fa2e' rr e urmitorul: ,,Orice la elmomen! ajungem Proble comPlexl:,Am dreptulsi te mint ^.- pentu a te facesi: creziin adevir?" lntre iirrt muls cei .*" uu r[spuns afirmativla aceasti aritau se dar intre ei carerAdeau cu;;ii bare,incepAnd a-sipisfra avantapentru numai nu ."tio9i in L1a poporului, ci posedau crezand *perirn, deoarece, Ll" n nive simintila autorizati ".n1or,'ci-si, r!; ." ;#rdil;l"rE "or,*id".au ader/arll bine mai - pentrua facesi transpari lul amanuntelor toaterelicvele de fond. Un raspunsaseminitor aulorrzeazA fante re, toatestahanovismele dePdasa-zis normele toate ite, 'ealizate,chiPurile, in Pafruani bine intentionate' rmbri,Poate aleinformatiilor. ..- declara r^^'^-carese S*tt* de pirere ci, daci propagandigtii susf,ne ca atarepot aveadrephrlde a fruca statistitile91.d:1 lui,pT"F" publiculare9i 9l drepturile ;;"d""#verificabiie, Sau,gisind nedenaturate' iJinfot*"gi careacelad" " "..Jd" *" rroiu"u..[ in termeniidatoriilordecatlncei ci e mai clar si audatoria informa$ei ci profesionigtii negAlrdim ai arepUritor, deturnate"' [" i"Jtp."t uiatn, nu,prin milloace o prezum$e ",,Obiectivitate" J" up#""F'este intotdeauna un postderadio a uofuniutl saunu' Recent' de dezinformare, ca "prea proclamau ptin paris afi93.9are il.-;;lip;u..a

--

:-''ry:y!Tl-

Tratat de dezinformare
I /-')

ilr,io^idedruneazi*",il:ff 1"3.|i$*:.i",1,ti,rn: 'ea ffebuie'

omului si, chiar daci lrindem cu ele, nu febuie nicio le crezut, 9i mai alesnoui ingine' este sau nalv sau ci am reu$it- Oricine declari,,sunt obiectit'' mincinos. AtAtawemecAtnusagisitmijloculdea-iaplicainfolmacontemporanane tiei criterii stiintifice (iar suprainformarea

Tratat de dezinformare

117

FIINDCAAI\{VAZUT E ADEVARAT
de dezinformare Suwioriktel inaginii ln matctie

CaPrrot'ulXV

In al patrulearand, imaginease adreseazimaselor intro mai mare misuri decdtcuvantul:esteusor de rlerccnrrf rrcnr l^ -^--^l--^ ^: -r de reprodus si devineimediat lul trebuie si fie citit, ceeace d afigul sau imaginea de televiz prin urmare, articolul pe care intru tot'l acelagicu cel pe care il citesc .ati w"m; *;: gtneall s.ermpqlel a9eeagi "u, spectatorinenu_ si simultan,unor gl?raF,gr contribuie imediat la masificareaacestora,ceeace ii lipsegtepe loc de mijloacelelor naturalede apiiJ" ;;;t*
[t] eL

t"t

suntmulde dezinformare TJ;Ttele imaginiiln materie

O duintormarc invohmkr* Crucigitorul potenrkin ci,ln timpul turnirii filmului -;-t Crucisdtorul _ Sepgve_9legte Pot9m.kin (Lg?,G), Eisenstein stabiliso cu sovietice pusi la dispozitia echipeide filmare"I,;i;#;;;i ;,;;;d';;

ilii: l1qi{9e lesizorul cneu. un asistent a schifat un gest pe care amiralul r-a iuat drept semnd, $t"toate navele au pornit, cAnd ni.i macar nu era ihcarcat. "pur"iui Nu aveaucum si rntoarci escadradin drum si ar fi costat pre-a scump_ca si reiamanewa in altl,zi,agaci Bi."nJ"i".* mu-ltumitsi inserezein fitm imagini documentarede arhivi: asffel la proiecfia filrnului, pe eirane a apirut o ua"ui."ti escadraa Marinei Imperiale, mult mai numeroasi decAt o permiteastareaflotei sovietice. In marinele occidentales-a rispAndit panica: ,,serviciile noastrede informafii.nu neau ti'u[ h curent noa,u.eus.n s-areconstitnit" am'viztt-o cu rictrii noirri!" N;liniJ" in}l;durile guvernelor.credite deblocate p"nt^r inarmiri a" nJ* lor, mult mai considerabile decAtse pr"u-u.". Ef*tefte spxiale
: eal-dz,at urmitoarea experienti. gtein aparat,fitri,nici o expre e trei imagini, repr-ezentAnd o etifi culcati lntr-un sicriu si o ectatorii,,vid"chipul lui Bigot teteasi dorinta.

fic"au, *u-it geJ;; i;;;h;i;;

178

VLADIMIRVOLKOFF

179 erau.datedrept victime 3le allocititilor germaneIa Varsovia. lln nar cu titlul predestinaf f,si rnr_ li. ,,x^.+,t

Tratat de dezinformare

Fotomonbfule
Fotomontajeledezinformatoaresunt la fel de vechi ca foto

Al DoileaRizboi ;;dr" ftrturoracrobatiilor \rl.onqiat;-dat po-sibile in-acelasi spi.it. cerm""ii^ in Bretinia o cucerire fictivi a Moscovei "i?"t"grafiat unei Si bucle de mon_ tai,britaniciiau forositfil iJ';;ffirui "*:rtrh de ra Rethondes pentrua ardtaun Hifler a"*o*" o grgi, candel nuticusemai murtaecat si baa "-*Ji*." #da dati cu piciorulin pamAnt. Inbevederea " a" i"Miltllr"?isa0) rnbe maresalul Pdtain

g"1aq c.a Radek, i*1rry: auT"lt Buharin T.oftv,Sralin, zrnouev, fost iti'*bn una si h;;;;;",lin;; "My1apirnd leasi fotografii isroric-i., h n-i,ld'atjffir".iuori.

Desigur,comunistii sau vidit

d-

deosebitde priceputi la mis

l-;l;illl.t l1""r"y1i tr^".r9$ zv, a-postenori,

si.cancelard uiu"i" i;;ilil;dionetiincios, darope *qp"nt

atacuri de cavalerie sau de infanterie transformate s"" sa I'meze XTi; ""^t niste talhari fii"d:" ofileri germani prezentafr.ca "lib**.;ffi"?T"j1i:t i" J"u*auae, sernstein-i_a;ffi sfaturi rui Arfred ,1fl.1^T5": ?idl".y la concun inainte de rizboi pozaseri cu fofeele cAqtigate 'ood' la Odessa 1905 in sovieticii asasinati rugiior ile doreau ru-ii"rffiil liioi;, cadavre despre eriberarea

intr-un plan fx Celebrele tF Iwo ji*u .i -e],d1an*eltltui :Tlarg. tn lrs Ecnns de lbmbre "";;;ir"; : Lindeperg,care afirmd.t;hdfi;;i C,Ecra_ montajeale fiknelor ta pe generalul de preferintelepolitice ;pective.In fotograrwele au fost adduw urlc'ur. rnsarcnar

angerea mainilor.

ei ll:1":.r ffi,i,l "i"r;tr""t#ffi [ ffiij,f;?:]ijt

";

180

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

181

si, negisind de de la Ausc.hwitz din safirl vecin germani localnici Perioida Postbelici a fost li r\ezrsLtrukr lmagini cu colaborafonigtiexecutaf,de luptatom oln RezistenfA at"pt imagini cu-\rn3itori din ;TJpi"""ntut" fotografig reprezenA" colaborafoni$q,i119 :9t-9b.t4 a anulu! ""-."t"U Iind,razracontra.*Jiioi'aitt Vel d'Hiv', in luna iulie 1g4t,-".t" rn realitate,.ontot* prefetei lui Jean-FranEois.Revel razi:' cea f" .*i"" f"i Gerard Le Marec, fotografia unei alte Parisului' eliberirii momentul in' ii$"fi1* ;;hborafonistilor, de zlar'care anunla p-unereasub urmirire a lui F;;;d" peniit i *ifyfinailovici, totografia iui Vtittuitouici a dispirut, Ai"*ane siigurul comandantal part2anilor' il"*Tfi Pentru a Protestacontra bl francez a transformat in mani

ia?Jt, preqedinteleConsiliului Natitnal al RezistenS"""if,ttl de'Gaulle' in timpul tei, fusesefotogrfuuitH*ti,at ChampsElysees.Illterior, Bidault a adoptat L;i"b.;i t foto".",ip" ;";dt"di"" favorabili Atglriei tancezn 9i c6nd cunoscuta peref,i .on.ideiuTil, a inceput ry impodobeasci gt'rd;ttiti aniversiri ale victoriei, domnul ocazia-diverselor cu il"ttouiui nu mai aPirea in cadrul ei' Bidaut - -nxempl"t" uroi isemenea procedeesunt nenumi.rate.In Algeria,_armata francezba trebuit chiar ti*pJ;dboi"r"i.oin sipublice***'ulde"spre.Metodedetucajfolositedepro pagmda IILN. 'felerizfuinea nahrrali a dezinformatorului, Daci imagineaestearnbiarrla un paradis inconjurat cu dar lui, paradisul televiziunea este aa*i,deundenuexistiniciocaledeaJizgoni.Tblevizirrnea pt"ri"te."t"ctiv, o intreagi serie de facilitis care devin foarte usor -' " constrAngeri. programe au lmpus resuh Je a

esct"p19: agi sos $.iG ?i"i"*" u intre iT,l]1:tP:t^ *" plasape primul loc in jurnalul

* Indice pentrumisurareaaudientei posturilorde televiziune (n. tr.).

182

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare 1 sl i mal pentru mai valabil

183 dezmintirea care s-ar dori adtrsi rrnei

ca ulterior si se mai poati aduce nici o corecf,e utili, riri ca nici.o,mirhrie, oricAtde competenti ar fi, si se mai poati face aunta. Vom cita numai doui exemple,care nu au avut consecinte graverdar care demonstreaziusurinta si firescul cu care se dezinformeazi lateleviziune. Emisiunea Aftet sur image a prezentat,intre alte cAteva sute,urmitorul incident.in cursul reluirii transmisiuniiunei intervenfii in Camera Deputatilor de citre un parlamentar ostil guvernului, o emisiune de televiziune a aritat mimica expresivaa primului-ministru, domnul Uonel Jospin.Informatiile ulterioare au dezviluit ci acele expresii fuseseri filmate in alte imprejurS.risi inserate ln banda video a reluirii. Dar toti telespectatorii au continuat si spuni: ,,Dacd. am vizut cu ochii mei...!" In timpul unei emisiuni televizate,presedinteleEltin a pirut si aibi un debit verbal ciudat de lenl s-atras concirrzia cam pripili ca i se impleticealimba, pentru ci biuse'prea mult. Or, adevirul erach inginerul de sunet,nefJcAndparte

184

VLADIMIRVOLKOFF

dintresimpatizan$islipolitici'tSrtiffr:"0;1"{;i!;:::.lt*:
beat' Nu 9i-a e" Pe Pregedinte toti cei care nici u schimbato endanumai Pentru ci le con. acestor rAnduri rAde Pe sub blkoff ce-o wea, stiu bine ca :i ceamai mici dovada' este ci anumite mituri, Prost de dezinformare Pentru a rastaTimigoara se gisiseri gropi afiaseri doar cadawele dintr-o morg6,iar minciunaa avut picioarescurte' a Irakului a tras I)e asemenea,carnpaniade ,,satanizare" rateuri. O kuweitianii de cincisprezeceani a.de.i cavizuses"]dtUitt::i "u "ai"uu Conet..tttti american ;il;;ti" CapnorulXVI

UN STUDIUDE CAz

Un caz recent de dezinformaremeriti si fie studiat in detaliu, pentru ci reunesteaproapetoate elementeleunei operaluni exemplare.Din acestmotiv,ii vom consacrac.Xteva dgrni. Este vorba de operatiunea ,,Bosnia",ca.rear putea prengura altele de acelasigen. Si reluim structura pe care am aennito putin mai deweme.

Clientul
_ O lec,laraf,e a agenfei private de relatii cu publicul Ruder Fim Global Public Affairs, citati de JacquesMerlino in cartea sa /,es verites yougoslavesne sont pastoutes bonnesA dire ,,Nu e bine ca toate adevirurile iugoslavesi fie cunoscute.., aratAcA,inte lunile august 1991si iunie 1992,clienhrl acestei afaceria fost republicacroatia; din luna mai a anului rgg2 pbnit in decembriea aceluiagian, clienfirl a fost republica Bo.sniaI1g{"goui"a (mai exact,fractiuneamusulmani a acesteirepublici); iar dupi octombrie 1992,afost regiuneaautonomi Kosovo.' Or, se intAmpli ca, parci accidental,comunitateamecliatici si fi sirit ln ajutorul croatilor, al musulmanilor bosniaci si al kosovarilor,mereu contra aceluiasi inamic: Serbia. Tohrgi,nu e preaverosimil si presupunem ci acestedoui republicinou-niscutesi cea dea treia - care,la ora cAndscriu acesterAnduri, inci nu are o existenti legali - au putut achita notele de plati ale agenf,ei Ruder Fmn. Dincolo de aceste ectoplasme, se vid profilAndu-se clienti mai seriosi. Adevirul este ci mizele jocurilor geopoliticedin Balcani suntconsiderabile. 1. Balcanii controleazh drumurile pekolului si gazelor,nu pe cele ale Arabiei, Irakului si Kuweitului, ci si, potenlumai fial, pe cele din Marea Caspici si Kazahstan.

oxige" cu alimentarea tiind " T:"*l"fffliT&'ln'1rofl:

emisiunile televizate unde aPirmi in aceanatiune und.9curg tenesti' in realitate, thnhra era r la O.N'U. si nu mai fusesein 'acereanuse in Franta, Pefi'ecea

Si-i salutam in trecere pe profesionigtii de calitate.care ipirand o in{ormatiecAtmai cononoarea-mseriei, salveaza forml posibil cu realitatea.

186

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

187

2. Pribusirea comunismului ridici problema dominatiei de materii prime si asupraEuropei de Est, care debordeazd. mani de lucru ieftini gi in curAndva primi cu brafele deschise toate exporturile occidentale. 3. Pentru rnai multe puteri, prinfre care StateleUnite gi Germaniamai ales,e foarte important si incercuiasci Rusia, inconjurAndo cu o ,,cenfuri verde" Gslamici), si'i submineze prestigiul, so paralize r,e citt de mult posibil. 4. N.A.TO., care este chemat si devini jandarmul lumii, are nevoie si se antrenezesi si-gi experimentezematerialele (de preferinfi, pe un teren devotatvendetteiuniversale). 5. Ilmea germanici nu a renuntatla ideeade a-sideschide o iegire la Marea Mediteranl. 6. Islamul arde de neribdare si inceapi o ,,cruciadi pe invers" gi dispune de mijloacelefabuloasepe care i le oferi petrolul arab. 7. Tirile islamicevor forma o pia$ cu saptesute de milioane de cumpiri:tori - nu peste mult, un miliard - oferind gi ele o mAnade lucru ieftini. 8. Vaticanul,carea permis si se conshuiasci o moschee la Roma fLrAa cere o actiune reciproci in firile musulmane, preferi si sprijine prezenla islamici dec6t prezenfaortodoxi pe teritoriile pe c:re in realitate ar dori si le vadi infate complet sub inlluentalui. 9. Dunirea estecaleanaturali care unesteEstul gi Veshrl Europei. 10.StateleUnite dorescca Europasi se unifice,penfu a sl5bi na$unile europene,dar sub o formi dezavantajoasi si, de preferinta,impotrivaRusiei. Toate acestepuncte sunt piese componenteale unui joc puzzle. de Ca atare,ele nu permit si se conchidi cine este in spaadeviratul client,unul sau mai mulfi, care se ascunde tele croatilor, al musulmanilor bosniaci gi al kosovarilor.Se poate presupuneci respectivulnu-si va llsa mascasi cadi preacurAnd.

fuatu[
in domeniul dezinformirii, anii nouazeciau aduskei mutatii principale:

derFinn,lnbiroulsiu den9M Strebt, bWashingi;ba" 9t imprumutim de la el confiden,tele pers"onaj, acestui JamesHarff. "u*ii

- JacquesMerlino l-ainterviewatpe directorul agentieiRu_

r88

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

189

intre lunile iunie gi septembrieale anului 1992,in folosul rnusulmanilorbosniaci,agentiaa: - avut treizeci de tntAlniri cu principalelegrupuri de presA; - difuzattreisprezeceinformatii in exclusivitate; - transmistreizeci si $aptede faxuri de ultim minut; - expediatsaptesprezece scrisori oficiale; - inaintat opt rapoarte oficiale; - dat patruzecisi opt de telefoaneunor membri ai Casei Albe; - purtat douizeci"deconvorbiritelefonicecu senatori; - lansat aproapeo suti de apeluri unor personaliti! din mass-media. Profesionisti, ascultafl-mi pe mine. Sfridiulpielci Agenf,a Ruder Finn a studiat piata, adici starea de spirit mondiali in privinta Serbiei.Situafa se prezentafoarteprost, de pe urma mai multor factori: - sarbii luptaseri eroic alihrri de Aliati, in timpul ambe' lor rizboaie mondiale; - nazigtii infiintaseri un stat croat, pe care croalii din prezent il revendicaufir[ pudoare; - unii musulmani luptaseri aliffi de germani in timpul celui deal Doilea Rizboi Mondial, f,rnizandu-le chiar si o divizie SS: HandscharDivision, cunoscuti pentru silniciile ei; - ustasii croaf gi musulmanii din soldanazigtilorsavArgieweiegti Eitigaseri un genocid contra populatiilor sArbe-sd, in funcf,e de diferl negti din Iugoslavia.Numirul victimelor surse (de la trei sute de mii la gapte sute cincizeci de mii), dar faphrl in sine nu este contestat; - domnul FranjoTudjman, pregedinteleCroaf,ei,publicase in 1989o carte care poate fi considerati antisemiti, Deruta adevdruluiistoric, gi nu-;i ascundeadeloc admiratiafata de Ante Pavelici, dictatorul nazist al Croatiei; - domnulAlja Izetbegovici, liderul musulmanilorbosniaci, publicasegi el, in 1970,o Declaralie islamiciin care lua atitudiunui stat islamistintins din Maroc pAni in Indo ne in favoarea

CHRISTOPHER- Dumneavoasti, europenii,sunteti de vinl ci i-ati lisat pe sdrbi si invadeze Bosnia.OWEN: - Dar acololocuiau. - De mult? CHRISTOPHER: -Dintotdeauna. OWEN:

Primulsuprt

TransniStorul
Ideeade geniu a agenFeiRuder Frnn a fost, conform pro priei sale mirturisiri, aceeade a-si asigura un transmifitor eweiesc. ^ Cuvanful ,,lagir" fiind suficient,dupi cum lesne se poate intelege,penfu a pune pe jiratic aceacomunitate, Rudei Finn a abordat imediat trei mari organizatti:B'nai B'rith Anti-Defatnation League, Atnerican lewish Committee si American

190

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

l9l

onorabilul domn Harfl ,dachweF si dovedifi ci sArbii sunt nistebiete victime,n-avefldecAt,veti fi singur singurel." ln cam,lde fati, pronumele ,,noi"si ,,noastr5" sunt foarte

de ochii inchisi ai guvernului siu. Dezinformareanu poate reusi cu vantul din prova. Concluziarimane aceeaci poate efectuaniste manewe foarte abile, iar realitateafaptelor e ulG ma dintre grijile ei. Teaa Tema operaflunii aconstat, dupi cum amvlatt,in a-i echivalape sArbicu nazigtii.

caznangtt,au fost de partea eweilor in timpul riz,boiului, nu

mare care s-auaruncat asupraacesteiteme ca pegtii piranha spre o ciosvArti de carne.Era iremediabild. Doui elementeau acflonat in favoareatemei. Pe de o parte, oroarealegitirni a lagirelor de exterminarenaziste.Pe de alti parte, vestigiile marxismului, chiar infrant, chiar si demascat.Aceasti ideologie nea penetratcercurileasa-zis gAnditoare pani la o asemenea profunzime,incAtorice asimilarecu nazis-

192

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

r93

Tntarea temei: altc supoftri

primili in mai multe grupuri influente: - grupurile israelite, dincauzasensibitritifilor u.sorde infali de tema exterminirii unei minoritifi; . teles ' poshnarxiste, din cavta urii ior la adresaunui "ruourile

a) Distugerile

putin ^ '- ;i fiind exclusedin rAndulvedetelor; grupurile de inteiectuali nostalgici dupi bolgevism .si atasati,pti.t.omp"nsaf;e, de imagineade fo(i pe care o proiecteazhIslamul militant. Restul opiniei publice le-a urmat din doui motive principale: - influenta preponderenti exercitati asupra mijloacelor

tul si sufere. ori, = nazigti"a fost energizatide nenumarate Tema,,sArbi eleganti profesionali. Exemplu: cateorlati cu o remarcabildr doui fot'ogtzfii, urla a lui Adolf vedeau se unul doul aise. Pe cu urmatoareainh.e Miloqevici, Hitler, cealalti a lui Slobodan purificarea etnici nu vi bare dedesubt ,,Discursuriledespre amintesc de nimic?" Celllalt afis prezentatot doua fotografii, una datadin al DoileaRazboi din doui lagire de concentrare: in Croatia'$i aici, tot o recent ticuti fusese cealalti Mondial, purifici nu vI amintegtede etniile se unde lagir intrebare: ,,Un nimic?" de mijloace! Ce superbi economie

Tbateacestea nu inseamni ci nu au existatdish ugeri, nici ca sarbiinu au comispartealor. Dar inseamni.a a"rT"iu.nrurt'a nu are nevoiede distrugeri reale pentru a_iinspira publi= cului ideea de distrugere.

t94

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

195

ZiarishrlThomas Deichmanna ajunsdeci la conc{uzia ci imaginile, fotografiate cu aprobarearepublicii sAl-be, fuseseri manipulate deliberat pentru a crea iluzia unui lagir de concenbare. De aici au urmat polemici si procese,in care au fost implicate publicaf,i diverse ca Novo, Die Weltwoche, The. Guardiansj Aving Marxism, pentru a nu cita decAtcAteva. la nivel absolut, adevirul s-a restabilit, dar cine o gtie? Falsaimpresie creati de imagineacu bmul emaciat dincolo de sdrma ghimpati e mult mai convingitoare decat toate dezminfirile, oricAtde solid argumentate. d) Violurile Ideea,Jagirelor de violuri" - inci o lovituri de poker, cum probabil,JamesHarff - a fost de-adrephrl geniali. ar sprrne, Publicului i s-a creat impresia ci sArbii aveau un ,,plan siste matic" de violuri. la libre Belgique (22 ianuarie 19g3) scria: ,liolarea femeilor in arsenalul terorii sAr-besti." Le Nouvel

carenu eraudelocemacia!; alti ' oarneni, ci - omulemaciat, pe numeFikretAlici,nu eraprizonier, refugiat; -garduluide sArmighimpati, :i"frtstatii seaflauin afara l, inauntru; iar fotografu - .#*u ghimpatinu inconjura un lagir, ci o pigune!

cervorbind, nu suntem atAtde siguri ci pentru astaera nevoie de ordine si ne intrebi.m cum ar fi puhrl servi acestamestec fiziologic db srupuri culhrrale lu,p,liificarea" lor. Totu.si,inbe bareanu esteaceasta. Statisticilesunt mai mult decAtindoielnice.JacquesMerlitro relateazi ci,,la cincizecide kilomebi de lagi.rul din Tuzla, se vorbea despre patru mii de femei violate; la douizeci de kilometri, nu mai erau decAtpafu sute. Ia, r.ecekilometri,
-. (Resp.) violurilor", ,,I-agireleclevioluri,,,,,Violuri ,,Violla ordin", ,,Oroarea ststematice", fata in fati cu oroarea,,(n. tr.). ,,Violuriin Bosnia",,,Europa

r96

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

t97

ramiseseri paffuzeci,ceeace inseamni mult, nu contest.In total, se vorbise cu dirnicie despre douazecisau gaizecide mii de femei musulmaneviolate. Comisia Nafiunilor Unite aveasi estimezenumirul victimelor la doui mii patru sute (din toatecele trei comunitif laolalti), pebazaa o suti nouiiar ComisiaConsiliului de SecurisprezececazJrTcunoscute, tate a interogat doui sute douizeci ;i trei de victime care au evocatcam patru mii cinci sute de cazffi Gnci o dati, din toate cele trei comunititi la un loc). Dar ce a retinut publicul?Ci sArbii au violat sistematic - nu episodic - un mare numir de femei musulmane. Toate acesteasunt ilustrate cu o cantitate minimi de foto grafii, revistele L'Expresssi Pans Match reproducAndo chiar pe aceeaqi. Este adevirat ci: a existat gi scrisoareallciei Vetruse,o cilugariti bosniaci presupusi a fi fost violati imprewri cu alte I-ucia Vekuse i-a doui surori de membrii milif,ilor sArbegti. pentru scris maicii superioare a-i spuneci triise ,,oexperienli penfu atroce,inexprimabili" -si a o ruga so ajute ,,saaccept aceasti maternitate nedoriti". Scrisoareaa fost publicati in revista Notizie dei gesuiti d'Italia gi reprodusi de diverse organede presi, printre care Ia Libre Belgique gi La Croix, care a preznntat documentul pe prima pagrna.In data de 14 ianuarie 1996,I-a libre Belgique a dezminft onest ,,Responsabilii au aflat- cu oarecareintitrnere, din picate - ci aceasti scrisoareera un fals, ci fuseseredactati (poatepornind de la faptereale) de un preot din Bosnia,cu scopulde a sensibi liza comunitateainternafionali." e) Gaz,ele Unul dinfe modurile de a faceun adversarsi parl deosebit de odios, dupi cum amvAztt deja,este acelade a afirma in special,au ci folosesteo arma care nu e tair play. Gazele, o presi proasti, pe de o parte din cauzautilizirii lor de citre germani in timpul Primului RazboiMondial, iar pe de alti parte din cauzacamerelorde gazaredin al Doilea Riz.boiMondial. Bineinteles,si acestprocedeua fost pus in aplicarecontra sArbilor.

Trarul lE Soird:n-10 aprilie 1995,a scris: ,,Separe ci sAr_ bii au folosit gaze. Surse bosniace si occidentarei-au acuzat pe sArbi de folosirea gazolor." Este'adevirat ch Le Solr pre crzeaza ulterior ci acestea sunt,gaze iritante (in genul celor folositepentru menf,nerea ordinii)". Dar Die weltdnaceeasi dati de 10 aprilie 1995anunti tiri echivoc:,,SArbii au folosit N.B.C. Handelsbliddin 2g iulie 19'95 EAze;'Ierr declari:,,purtitorii de cuvant americaniau stabilit ia,laZnpa,sarbii au folo sit arme chimice." I) Gropile comune S,,tfolosit din plin sintagmagroapdcomun4care are ceva inspiimantitor, desi nu inseamni nimic mai mult decat ceea ce este:o groapi comuni. Nu conteazi ci, in cele din urmi, acestegropi comune $au dezviluit ca fiind o nimica toati. sauca pani ln ziuade azinus-augisit in ele nici femei si nici copii, ca un ri.zboi este inainte detoate un micel gi produce cadawe care trebuie totugi sd fie ingropate, iar trei mii Ae musulmani declaratia fi ajunspe fundul-,,gropiicomune,.de la Srebrenicasau clovedil n, i" i"r" septembrie a anului " ceea .e coiteazheste ci ajun1996,destul de vii ca si voteze. ge sa se aratela televiziuneo parceli de pimant riscolit prbas pit si sd se anunfeci dedesubts-arputeasi existe un numir de X cadawe, determinat arbitrar, iar ceea ce va rimAne in spiriful telespectatorului nu este ,,s-ar putea,,-ul ci numirulX, care de alffel va avea tendinta si crCasci atunci cdnd tele. spectatorulle va vorbi prietenilor sii despreemisiune. g) Masacrele de Ia Saraievo Si reamintim faptele: ie afirmi ci, in datele de ZT mu 1992,5februarie 1994si 25 august 199b,sdrbii au bombardat popu]1f,acivili (musulmani) de la Sarajevo. plerderile au fost considerabile, prima oari in fata unei brutirii, celelaltedoui diti_lntr-opiati comerciali. Sarbii neagi ci ei au tras. . Investigatiileau demonstratci, in toate cele trei cazuri, tpotezaunui tir sarbesc nu era verosimili. Studiul balistic arataca mortierele sarbilor nu puteau atinge Iocurile lovite. fe de o parte, nu existi gropi in iormi de pelnie, cum creeazi intotdeaunaobuzelede mortiere. pe de alta parte,victimele

198

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

t99

nu prezinti rini la cap gi la piept, ci numai in pir,tile inferioare ale trupului, ca in urma unei bombe cu exploziela sol. Observatorii militari ai O.N.U. ,,careau anchetatimediat dupi [ultima] catastrofi au indicat ci era posibil ca lobuzuU si fi fost lansat de musulmmf' (Telemoustique,30noiembrie 1995). De Standaard(3 august 1995) afirmi ci, potrivit soldatilor Ilrancendin trupele O.N.U., ,,un anumit numir de tigitori de elita musulmani actionau pentru a-gidobori cu deliberare propriii civili." PersonalitiF militare importante, fhrh a mu pune la socoteali publicaf,i ca Die Weltwoche,Foreign Policy, The Nation,Defense md ForeignAfufus Stategic Policy,The Times, The Sunday Tlmes, The Independent London, The Toronto Shr, puneau insistent la indoiali atacurile sArbesti, iar lordul Owen insu;i a declaratla B.B.C., in 30 octombrie 1995,ci masacrul din 4 februarie 1994 nu putea si fi fost opera sArbilor. Toate acesteanu au impiedicat isteria celorlalte organe de presi si se dezlinfirie: ,,Azr,pe stada principali din Sarajevo, curgeauvaluri de sAnge(...). Plouacu obuzepesteciviti din capitalaBosniei" (C.B.S.27 mu, 1992).,,NebuniasArbeasci a ucis din nou. Carnagiula Sarajevo"(Ia Derniere Heure,29 mai 1992).Sau, scurt gi cuprinzitor: ,,Serbiae agresoarea" (De Standaard,30 mai 1992). Aceste manifestdride indignare, atAtde slab documentate, se finalizeazi bineinfelescu apeluri la represiune gi rdzbunare. ,,Atrocititile comise ln direct de sarbi cer si li se acorde ajutor extern celor din Bosniacare nu mai au nici o speranti" (C.B.S., pare ci a fost nevoiede imaginiledramatice 27 mu LWz).,,Se ale bombardamentului din centrul orasului Sarajevocomis de armata sarbi, pentru a convinge Comunitateasi ridice tonul" (l,e Monde,29 mu t992 - observafl importanf4 imaginiD. de la Sarajevo zguduie in sfArgitlumea. In fine, Bel,,Oroarea gradul e sanctionaf'(Le Sok,30 mai 1992).,,Ultimul masacru a ficut si devini inevitabili o reactie a marilor puteri" (,[r NouvelObseruateur, 10februarie 1994). Practic,reacf,ilecomunititii internaf,onaleau fost din ce in ce mai brutale.Au lnceput cu ameninfarila adresasArbilor si cu livrari de armament din partea Statelor Unite pentru

musulmani,gi sau terminatcu trei mii de misiuni ale avioanelor NATO. care au bombardattinte sArbe.sti, militare gi civile, cand nici una dintre tirile mem'breNATb. nu er? iirbzboi cu Serbia.Urui au fost acuzati de crime de rizboi pentru rnult mai putin. Deosebitde interesanti, din punct de vedere al dezinformirii, este atifudineadomnului Jean Daniel, care descriein ,k NouvelObsenratewdin 3l august 1995o intevedere pe cire a avut-o cu primul-ministu Alain Juppe. Cei doi cad de acord

niaci", conchideziarisful,care se declari afi un suflet sensibil. ..- In cazulde fafa ceeace refine atenf,aesteinlintuirea intenFilor: - scopul este acelade a lovi o anumiti parte din conflict; - penku aceasta, kebuie ca opinia publici si ceari lovirea aceleipirti; - drept care, aceaparte trebuie si fie anilpa[zat| de opipublici; nia - deci, trebuie si comiti atrocititi spectaculare;daci nu comite a{ocitnf care si se poatifilma si exploatacu ugurinti: - pe de o parte, se vor inventa; - pe de alti parte, vor fi comise de altii puse in seamaei. 9i Alffel spus,suporful operatiunii de dezinformareva fi, de aceastidati, fabricat de la inceput si panl la sfArsit: - in consecinfi, partea izatAe lovit6; - dar trebuie si se justifice, a posteriori, acestelovituri care ies din uzanteletirilor civilizate:atunci, dezinformarea isi dubleazi intensitatea; - gi asamai departe.

200 Falsfficiti

VLADIMIR VOLKOFF

iratat de dezinformare

201

Dezinformareagi-alisat frAu liber in leglturi cu Bosnia, iar lucrul care frebuie retinut e ci numirul de ocazii cAnd a fost surprinsi in flagrant delict nu schimbi cu nimic opinia publici. Si citim doar cAtevaexemple, imprumutate din diverse publicaf,i: - fotografa unei mame prezentatacafiind croa6, la picioarele crucii de pe mormantulfiului ei. Pe cruce e scris numele fiului, cu caracterechirilice - deci,e vorba de un sArb- fotografia unui tortural Ni se spune ci e vorba de un musulman ciruia i sau tiiattrei degetepentru a nu mai putea face semnul V al victoriei. Poarti pe inelarul mAinii drepte o verigheti: deci, e un ortodox; - tirinci sArboaice care par si venerezeni.stelatrine' Ade vi.nrl e ci latrinele au fost construite in locul unei biserici distruse; - o tiranci, inarmati cu o pugci, urmad de un copil rnic' Ni se spune ci sunt musulmani refugra!, dar copilul are pe capo ceaikaFa(un soi de cascheti militare), tipic sArbeasci; - milifleni inarma$, deosebit de patibulari, ptezentatsca sArbi.Insignelelor reprezinti esichierul croat. (Asupraacesa publicaterate in numehri subiect,Le Nouvel Observateur rele 1470Ei 1473); - alte nare publici dezviluirile micufei Anisa, care i-a vazutpe sArbi tiind nasuri gi urechi laTuzla.Tuzla nu a cAnft niciodati in mAinilesArbilor; - Amnesty Internationalle atribuie sArbilorcogulcu ochi scogia cirui povestea spus-odeja Malaparte,in leg[turi cu Ante Pavelici,ln timpul celui de-alDoileaRazboiMondial; - Agentia Reutersemnaleazi,la datade 20 iulie 1998,ca Muntenegru este o mici republici iugoslavi ,,populati in majoritatede musulmani":suntiri propoltie de 18%; - imagini cu strdziledistruse din Vukovar au fost folosite ca decoruri ale luptelor de stradi din Dubrovnik, unde nu au arut loc lupte de slradi;

- musulmanulprizonier intr-un lagir de concentrmesArbesc,filmat de B.B.C. in 1992,era Branko Veleci, un ofiter sArb,prizonierlnf-un lagir musulman; - nigte copii omorAfl inh-un autobuzsunt prezentati ca fiind musulmani.Rihralulfunerar care apareapoi e ortodox; - o_fotografieprezinti o femeie croati plAngandu-sifiul ucis la Posusje,lnk-unatacsArbesc. SArbiinu au atacatniciodatasaful croat Posusjecare, ln schimb, a pierdut ffeizeci si patru de oameniomorAtide musulmani. Uguritatea din modul de prezentare a informatiilor bos niaceatinge punctul culminant cu aceareacFea unui caricaturist americancare, la data de 19 aprilie 1993,a refuzat si-i trimita redactorului siu sef un desen umoristic referitor la

despre rAzboiuldin Bosnia" (citat de Peter Brook, Foreign Policy,iarna199F1994). $i sArbii au operat falsificiri. Excedat de ciutarea violatorilor sArbi,scriitorul NebojsaJewici i-a ficut pe anchetatorii americani si creadi ci cel mai mare violator din toti era un anume. Gruban Malic. Gruban Malic este eroul unui roman al lui Bulatovici. Tribunalul penal internafional s-agribit siJ inculpepe cel mai mare violator...pani tn momentul cAnds-a picileala. descoperit Daci dorim si studiem serios dezinformarea, trebuie si r^evq{m Ia profunda intuitie a marilor inaintagi, l.enin si Goebbels: in psihocraf,e,adevlrul nu conteazi, la limiti nici micar nu existi, existi numai ceeace sunt ficuF oamenii si creadi sau,gi mai bine, ceeace suntficuti si creadi ci cred. Ingomachia Rizboiul din Bosniaa dat nastereunei logomachii de circumstanfi. Am discutatdeja desprecuvintelelagar,groapd comuni, purificare efuicd.Termenii a eliberasia ocupaaufost si ei de

202

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

203

Krajina,,eliberati" despre marefolos.Am auzitvorbindu-se de care de sArbi,lucruri Bosnia,,ocupati" decroaflgi despre daci ar gti istorie:dar iad ci publiculn-o ar rAde'gi'curcile, iar neqtiinfa cunoaste, fntei esteunadinffe marileputeri ale dezinformatorului, turui esteapanajul Riuvoitortrljoc de cuvinte sArbolgevic gisindu-lfoartecomic.Mai existi qi gazetar carel-ainventat, deumor. celputin,nu arepretenSi sArbovalefrcare, autoproclamati,care mi separeexpresia Mai interesanti

un oras unde triiesc impreund musulmani, .rouii si chiar sarbi. Ii acuz| pe musulmanii bosniacici vor si clideasci o "republici islamicl" dupi modelul iranian. Ceeace e fals, cici acegtia sunt europeni,iar cultura gi modul lor de viaS seamini cu ale noaste."

mofiliei. ,4wrii

ma"catext de coperti. Dupi cidereacomunismului, ,,Cuma inceputrdeboiul? apoigiBosnia, sa spartin bucif,. Croafa,in 1991, Iugoslavia penfru indepens-aupronunfat in 1992, "prin referendum" in caresunt aceste doui republici, denfi. Sarbiinu recunosc maximumdin obf,nAnd minoritari.Vor s[ domineregiunea, ataciceledoui 1iri." teritoriu.Prinurmare, (Aceastirelatareistorici e ipocriti. Daci referendumul decenu gi Bosnia, atunci Croatia in provinciile eraacceptabil bosniaci ci sArbii Faphrl sarbeascl? a fostvalabilsi in Bosnia

piilor de gcoali. E un rizboi just. Seomite numai si se mentio

un razboi.) ,,Cetrebuie si se faci pentru a reveni pacea? BombardarnenteleavioanelorN.ATO. si ale Fortei de ReactieRapidi (FIRR.)asuprapozitiilor sArbestidin juiul oragelorSarajevo,

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

20s

Gorazdesi Tuzla pot readuce pacea.Pentru prima oari, de fapt, sArbii au fost "pedepsiti" si, tiri indoiali, vor fi obligati si se aqezela o masi a tratativelor,alffel riscand si se expuni unor noi represalii." Din parGa unui text destinatsi inskuiascd tinereful, neam fi putut agteptala mai multi impar,tialitategi moderatie, dar la drept vorbind ne'am fi inselat.Dezinformareapenefreaza la toate nivelurile, imbibi toate terenurile, daci nu urmireste un scopuniversalrimAne egali cu zero. Rizfuittlpdnimagine Imagineaa fostfolositi mult in timpul opera$uniide dezinformare ,,Bosnia".Daci, intr-o fotografie sau la televiziune, se vedeau soldati trisand cu armele, eram aproapesiguri ci erau sArbi, sau cel putin ci aveausi fie prezentaf ca s6rbi. Daci apireau copii plAngandsautamilii in doliu, nu ne indoiam ci erau copii si fumilii croate sau musulmane. Dacd se aritau copii sArbi, acestia se jucau dea rizboiul, ,in timp ce fratii lor mai mari devasteazi deja cartierele musulmane 9i croate", precizatexhrl. Unele fotografii erau corijate: de exemplu,lagirului din FikretAli i s-auadiugatfoigoare. Verva caricaturistilor sa consumatgi ea mult pe cheltuiala sArbilor.CuvantulSerbiaera scris cu un Sln formi de zvastiki. Radovan Ifuradjici era reprezentat cu coadi gi furc5. Sarbii prezentaulntotdeaunao aseminare vizibili cu maimutele. Intrucdt tebuia si se creezeimpresia cA sarbii incepusera rlzboiul gi, deci, si se faci tabula rasa din tot ceea ce prece dase evenimentele cele mai recente, o caricatura reprezenta trei sArbi cu un aer feroce, printre care ;i un copil, iar legenda spunea: ,,Militian rizbunAndu-s,icumnatul omorAt in 1917, soldatrizbunandu-gi verisoaraviolati inlg41., bebelusgandindu-sesi-si rizbune tatil in 2Q23." De weme ce o campaniede dezinformare,cAnde dusi pAni la capig ajungeobligatoriula o formi de nebunie,o altA Doi soldaf,sArbi caricaturi reprvtenta,,Criciunulla Sarajevo". tocmai crucificaseri un copil, iar unul dintre ei ii spuneaceluilalf ,,Doarnu era si asteptim treizec\sitrei de ani ca si facem treabaasta".

Situafla era rezumatAfoarte clar de o caricaturi arbtAnd un specialistin relatii cu publicul spunAnd la telefon:I can do y!j!_a dead baby on a cross or I've got somenice gouged eyes! (,,Vapot face rost de un copil mort pe o cruce sau-amniste ochi scogifoarte reu-sifi.')Cum si faci rost de asaceva?Gidea el. Iar dacl nu gisea, ii comanda.Daci nu comanda,lsalira fotomontaje.In cel mai riu caz, rispAndeazvonuri, de care sigw aveasi se agalecineva.Si nu uitim: daci piala e favorabili, suportul nu are absolutnici o nevoiesi fie ieal. Psihoza - Ul egantional formulelor ne va forma o idee asuprastirii de psihozi in care sau afi.mdat mijloacelede informari in voie, apropode Bosnia: ,,Oroareacotidiani... Nebunia criminali a comandantilor sArbi... Afocitif tiri egal in Europa de cel pufn o jumdtate de secol...Violuri de o-bestialitate-aparte... b*i.ti, in tabira sdrbilor, criminali de rizboi... CumplLtamdrhrisire a akocitifilor comise de un tanir serb... I-afura intunecati care existi in f,ecareom (...) e aici, in toati oroareaei sAngeroasd,... Un viol este intr-adevir o crimi impotriva umanititii... Rusinea din Bosnia...O piahi pe inimi, un copii in burti, povestesc unii, suspinand... Tbtul indici o dorinti deliberati db umilire, de anihilare a fiintelor, ai cirei princiilati protagonigti au fosi sArbii...Serbii au creat un infern... Cet*^ntoiti regula:violuri -siomoruri cu repetife... Sarbii au depisit o noui-limiti in oroareadzboiului...DamnatiiEuropei... ta limita urii...Ijnigte, se ucide... intoarcerespreinfern...'I^agnreb rusinii...Micelarii lui Mladici...Psihiatrulnebun...Militarismul sArbesc... Cea tnai terifianti acf,unela care au luat vreodati parte Natiunile Unite... Cea mai'mare kidare de care s-aficut responsabili O.N.U...Ultimul stadiu al unei politici aberante,devorati de propria ei logici... Nici chiar Diavolul insugin-ar fi putut concepe un ultragiu atAt de crud... Un monstru din filmele de gtoazacare se credeamort si tAiatin buciti, al cirui fiecare tentaculse umfli, pnnzilndo'viataautonoma...., Climatul a devenitde asanaiura, incAtau ajuns si se rispAndeasci si si fie crezutecele mai absurdefabule.Exemple:

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

207

Trigitorii de eliti sArbi primesc cAte trei sute de dolari pentru fiecarecopil omorAt. ,,ComunitateasArbeasci din ElveEa este acuzati de a-;i fogtii compatrioti pefrece concediile de odihni masacrAndu-9i violAnd.Acegti oameni se clin Bosnia,mifaliind, spintecAnd, a lui Barbi-Albasfi, landru 9i alituri mitologiei sAngeroase alf, Jack Spintecitori." (24 Heuresde lausanne gi fu Tribune in de Genevedin 12 iunie 1993,cu inspiratul titlu: ,,Oroarea bocanci'). ,,Opersoani a declarat,in fafa comisieibosniacepentru crimele de razboidin Brcko, chavizttcamioane care duceaucadawe spre fubrica de carne a oragului.Un alt martol refugiat in Croafia, spune chavhzrtt" in interiorul uzinei, cum se debach I'e Monde rasausArbii de cadaweleincomode." (Remarcaf, o insinueazi.) formuleazaacuz'afa: din 11mai 1994nu-si Laurii acesteiafaceri ii revin, dupi pirerea mea, unui ziar canadian, WeeHy Word Neurs, care a anun{at, sub titlul de Vampke Hunted as War Criminal in Bosnia(,Vampir urmirit ln Bosniapentru crime de rlzboi') ci numitul Shnislav Bajici, sArb bosniac, era ciutat pentru ci biuse sAngelea cinci mii de victime. InformaSae atribuiti unor funclionari ai O.N.U' si decorati,cu un superb porffet robot al ,,demonuluibiutor de sAnge",cu tot cu coltii de vampir. Literatura de voiaj n-a ntirnat si apari. Am citit recent un roman a cirui acfune se desfigura in Bosnia 9i unde tofi to$onarii specializaf,in tiierea sanilor femeilor purtau la g6t o cruce ortodoxi mare. tn paralel,o bandi desenlti publicati a ficut pe fa$ elogiul unei ,,noi politici de fermitate care li va constrAnge in sfArgitpe sArbi si respecteacordurile de ince ln picioare". tare afocului prea mult timp cd.lcate Chenareas/lngelui Psihozaprovoaci in mod firesc chemareala virsare de era scopulurmirit. Sepoatepresupuneci acesta sAnge. Mijloacele de informare ii reproseazablocului N.AT,O. cl a rimas ,,cu arma la picior". Ziarele americane ttFeazi: Time to (JseForce (,E timpul sI se foloseasci forta') dupi

moment ,,pentu a protejaajutoareleumanitare",ci impotriva sArbilordin Pale,gi totusi, ab:ento satisfac$e generali. Cilteuanteuri Strilucita operafiunede dezinformare Bosnia, oricAt cle admirabil a fost orchestrati, a dat nagteretotugi mai multor nepohiviri. Unii militari competen!, care acflonaserl lalala locului, au tacut si se audi cAteva falseturi. Personalititi ca domnui Jean Dutourd, de la AcademiaFrancezi, domnul Jacques I-a.urent,de la Academia Francezh, generalul pierre-Marie Gallois,pirintele fortei de soc franceze,domnul Alain Griotte ray,au refiymtsa urle intr-un glas cu gacalii.RevisteleI-e point
* (In orig.) prendre = ,,si se duci de unde-au leurscliqueset leurs claques icsit"/,,Ia origini"/ ,,si dispard.(n tr.)

208

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

209

Le Canardenchaine,L'Evenetnentdu ieudi, au publicat une a semnalat, Le Counier international ori gi articoleimpar,tiale. ci,,autoriti$le bosniin legitnri cu,,tragediade la Gorazde", incllcAnd ace mentineauo fabrici de armamentla Gorazde, insigi nofunea de zonhde securitate" .sici ,,numirul de pierderi de laGorazdea fost exageratcu deliberareprin transmisiunile radio ale amatorilordesprecare se credeaci emiteau din orag, dar in realitate proveneau din alari". oamenilucizi au devenitcongtien{i,cel pufn par,tial, CA.tiva ci erau supusiunei ollerafiuni de dezinforrnare. (31iulie 1992),dezviluind inAsffel, The New Statesman mii de dolari pe luni, casirile agen$ei RuderFirn (optsprezece sumi realmente rezonabili, date fiind rezultateleobtinute), comenta ci daci, fie si in privinta armelor, CroaSanu era supusd embargoului impus sArbilor, probabil ci acestlucru era dueto better PR-,,datoratunor relatii cu publicul mai bune". Le Point din 13 martie 1993nu se sihta nici el foarte de parte de adevir c6nd constata: ,,Totul se intAmpli ca gi cum massmedia- televiziuniletn special- ar aveanevoiesa ingreunezebilanfurile pentru a atinge cAtmai sigur pragul de declansare a emotivititii spectatorului sau a cititorului". Iar Max Clos,in Le Figaro din 30 aprilie 1994,conchidea firi ocolisuri: ,,In total, mass-mediaoccidentale s-au lisat intoxicatepasiv,tiri a se intreba nici un moment daci versiunea furnizati lor era micar veridici. De ce? Pentru ci, in acestconflict, este.corect politiceste" si se tini parteamusulmanilor bosniaciconka sArbilorortodocsi." Nici nu s-arfi puhrt spunemai bine. Dar trebuia mai mult decAtatAtpentru a le deschideochii Pentru ei, tot ceeace mergea dezinformatilor-dezinformatori. ffecea drept ,,dezinin confa direcfiei pe care gi-ostabilisera formare si,rbeasci", pe cAndsArbii s-audezviluit absolut incapabili nu numaisi dezinformeze,cisisi informezeW cineva. Daci generalulMorillon ticea declaratiicontrare curentoleranti a coloneluluiMoriltului, se vorbeadespre,,strania lon"; daci generalulRosenu trma nici el directia, era,,naiv [sau prost] ca un miel care se pregate;te si fie fitat". Ce? Indriznea el si recunoasci ,,bunlvointasArbilorbosniaci"

Publicul agceptaaceasti simfonie maniheisti, in pofida tuturor nepotrivirilor. pestealta, putem deci spune ci operafunea Bosnia . Una a fost executati cu o mAni de maesku. Felicitiri.

Tratat de dezinformare

2tl

CaPnnwlXVII

nAzgolul INFoRMATIILOR

- a Stitu insuti; - a-limpiedicape celilalt si stie; - a-lface si detini cunostintedeformate. in acestaI treilea aspectse inscriu dezinformarea si influenla. Din partea sa,Intelco (filiali a DefenseCouncilInternaho nal) distinge: - rizboiul pentru informatie; - rizboiul prin informatie; - rizboiul contra informatiei. Alvin si Heidi Toffler, care gi-aulicut o mare reputa$e in domeniu,au creat nofluneade ,doctor Spin"*: acestaesteele. menful care creeazdefectul dorit al informatiei, maniera de a o prezenta.Sofi Tbffler gisesc sase mijloace de ,jnselare a spiritelor": 1. autzattade atrocititi; 2. dilatareahiperbolici a mizelor; 3. satanizareasau dezumanizarea adversarului; 4.snlaizarea: ,,cinenu e cu noi e impotriva noastri"; 5. invocareaunei sancf,unidivine: ,,Dumnezeuocroteste America!";

Rizboiul informatiilor este un concept relativ nou 9i atat de vast, incat nu il putem trata aici. Dar nu putem nici si-l tre cem sub ticere. Prin urmare, ne vom mulfumi sl-i acordlm idei generale,pornind de la premisa ca, acesfirisubiect cAteva dintr-un anumit punct de vedere,dezinformareamoderni in aceshrirdzboi al infor' sine nu este decAtunul dintre aspectele matiilor.

&neralitif
Devenind constienfl de fuphrl ci, in lumea moderni, tohrl se traduce in informafi, americaniiau stabilit primii tmnaiazboiului informatiilor. in StateleUnite prolifereazi institu$ile, militare gi civile, care se ocupi de acest subiect' ,,Tbhnologia face si apari in fiecare zi noi aplicatii,iar societateaamericani sa adaptatcu atat mai repede, cu cat impirtirea informatiilor esteun instrument al puterii economicesi politice. Din aceasta a de dominatieinformafionald, revoluf,e a luat nastereconcepli. ,,col]formcireia esteposibil si se stipaneasci mediul ambiant prin stipAnireainforma$ilol', scrie David Bouden' ,,Rizboiulinformaf,ilor consti in utilizareaofensivi si defensivi: a informafiilor -sia sistemelori.e informare pentru a exploata,corupe si distruge informatiile 9i sistemelede infortotodati propriile noasmare ale adversarului,protejAndu-ne propusade Institute definitia tre informasi gi sisterne",suni for AdvancedSfudies on Information Wartare,conform tezei Tacheau(inci nepublicati,pAni in momenlui Jean-Frangois tul de fata) Guerreecononique et Guerre de I'information' economicsi Rizboiul informatiilor".Practic,cerceti,,Razboiul torii disting in acestrazboitrei aspecte:

comunicatde ea nu poatefi decAtf,als"**. . FArAindoiali, cititorul a regisit deja in propria lui memo ne numeroaseexemple ale intrebuintirii acestortehnici: rAnd qe rAnd,for.telede oiupafie gerrnanedin Franfa si cele sovietice din Afghanistan au fost acuzate ci minau juciriile pentru copii; armata lui SadamHussein a fost prezentatAca fiind tnult mai periculoasadecAtera de fapt; vendeenii au fost si dezumanizati, si diabolizati;mrr,tsmul a acuzatintotdeauna
. 'lo spin= a depina, a toarce,a (se) roti (n. tr.). Bucuresri,Editura ANTE-|, ,l^{yn si Heidi Ibffler, Rizboi si anti-rdzboi, ri95 (n. tr.).

2t2

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

Ll-)

pe oricine nu era comunist c[ ar fi ,,dugmande clasa" sau ,,ticilos" (conform vocabularuluisartrian), hlrazit unei damde gunoi a istoriei". niri sociale:,,lada Iar acestetehnici au fost puseln aplicare,cu tot tacArnul, Bosnia: actzatli de atrocititi, hiperbole,dezuin opera$unea ^aiizare, poTaizaresi propagandi, dupi cum atn vazut.A a fost agitati pani si sancfluneadivini: Islamul, bineinfeles., prela$i Bisericii sfAng rizboi un Bosnia vimfiinconflicnrl'din romanocatoliceau vorbit despreun ,,rizboi drepf'; iar preqedintele JacquesChir4c, repetAndsistematicformula ,Ji'rj lege urmirea clar si faci din ei nici credinti' cu referire la sAt'bi, nigteproscrisi total. Aplicaliile acestor concepte sunt numeroase.I^a prima vedere, descoperimtei principii: rizboiul economic sub toate formele sale,care ies complet din subiectulnostru de studiu, conflictele de ordin militar, despre care avem de spus cAteva cuvinte, si rizboiul cibernetic, asupraciruia vom face unele constatari. AsWfitImilibr Militarii francezi au lnteles ci dezinformareaputea fi folo siti in scopuririzboinice gi, mai ales,ci rizboiul care esteal, prin, pentu s\ conta informatiilor devenisedeja o strategie indispensabili.RevistaL'Armemenfconsacri acestorprobleme un numir tntreg. Rapoarte mai mult sau mai puFn confidentiale arctAcA o opera.tiunemilitari moderna nu se poate dupi cum nu se conconcepefiri un lnvelig,,informa$onal", cepe nici firi,,acoperire aeriani". In trecut, nimeni nu pleca la iazboifiri a se informa el insusi; astizi, trebuie si se informeze si opinia publici, privitor la motivele gi rezultatelerazboiului. in LiArmemen4David Boudenscrie ci,,informafa este considerati deacum a cincea dimensiune a bitiliei, alaturi de dimensiunilepimAnt, mare, aer gi spa[u". esteposibilitatea ColonelulMolinier precizeazh:,,Noutatea - inf<rrmainformare de sistemelor de a manipulaconf,nutul az| - s,isuportul finc - instrumentelene f,ile care se vehicule pentru a contwa si fansmite aceleinformatii- Esteposicesare bilitateade a controla, prin intermediul unei supremalii a

ofertei in domeniul retelelor,al computerelorgi al programelor softwareaplicative,suportul informaf,ei gi informaf,ainsisi. I.'acand o paraleli cu al Doilea Rizboi Mondial, sar puteacompara sifuatiaexistenti cu aceeacare ar fi domnit dacdgermanii stapAneau in acelasitimp manewele operative ale tancurilor dar gi calitateatancurilor inamice. O asemenea concepFef,ne de domeniul visului. Dar te buie si recunoastemca Rizboiul din GoH,de exemplu,a repre zentat mai mult hiumful informaf,ei decAt al armamenfirlui, al stategiei sau al morahrluitrupelor: mijloaceletehnice foarte dezvoltateale americanilor si folosirea satelifilor care permiteau sa se e:rploateze informatiile ,,in timp real", adici imediat, au ficut ca Aliatii si gtie tot ce ficea Irakul, in timp ce irakienii orbeciiau.

Asrytutdh*netic
Daci televiziuneaeste Paradisuldezinformirii, cibernetica i-a devenit Olimpul, Walhalla, CAmpiile Elizee, de cAnd s-a inventat modemul .sia intrat in functiune lnternetul, aceasta descoperirea militarilor americani care, la incepul nu avea alti intentie decAtaceeade a descent^nposhrile de comandi informatice. Depi.sindu-Si pe departe vocatiamilitari, Internetul a devenit prin excelenf{ terenul unde rizboiul informatiilor lsi poate da frAu liber. Inci din 1989,Cliff Stoll, n The Cuckoo'sEgg (,Oul de cuc'), relata duelurile pe care le practica, prin computere interpuse, utilizatorii legitimi ai bincilor de date si hackerii care se infiltreazi fraudulos,pradi resursele si lasi uneoriviru;i sau... oui de cuc. Desigur, marile societatifolosescInterneful pentru a se informa, dar 9i pentru a-sidezinformaconcurenfii.,,In sectoarele concurente",cofnenteazl,^Itierry Regnier,,,culegerea pro filurilor de cercetareale adversarilor prezntA un interes evident. in mod firesc, supravegherea nu se poate exercila decAt asupra aspectelorpe care le lasi actorii si transpari. Prin urmare, este limitati, neflind exhaustivi, dar sti la dispozitia tuturor. Ia acestnivel, se pot folosi unele misuri de protectie: imprumutareade identititi multiple, efectuarea numai de ce reri foartemari, punereade intrebiri indepirtate de domeniile

2t4

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

215

salereale de interes pentru a r.ineca"preocupirile de moment etc. Existi, bineinteles,conffarnisuri ca generalizarea folosirii (mici permit succesiunide caracterecare si se "fursecurilo1"* in sco fni urma utilizatonrlui), fatamente de masi sistematice puri de regrupare, sau katamente mai ..fine,,ale informatiei cu ajutorul unor instumente de productie a informatiilor elaboratg." Asemeneaunui teren propriu-zis,terenul cibernetic li apartine cui il acapareazi,. ,,StipAnireacanalelor de circulafle a informatiilor; difuzareacAt mai amplu posibil a propriilor puncte de vedere pentru a le impune, adaptarea continui a metodelor si a instumentelor de fratare a informatiei sunt deci tot atAtea elementecare ftebuie si fie stipAnitepentru a define contro lul asupraunuia dintre teatrele principale ale rizboiului informatiilon Internetul" (fhierry Regruer). Internetul este in curs de a deveni,la fel ca limba lui Esop, cel nrai bun lucru din lume gi totodati cel mai r{u, cici utilizatorul care se informeazi cu ajutorul displayului siu lgi inchi, puie ln mod firesc ci informatiile pe care le primeste sunt Nici pomenealS: pe scari largi a unui ,,obiective". ,,Difuzarea punct de vedere par,tial, fiind nafonal, ii face complet dependenF pe cei care I rb.lizeazein mod sistematic. Majoritatea surter-ilor sunt dirijafl intotdeauna spre aceleasisiteuri, ace leasi solutii, aceleagiintreprinderi, dincolo de care nu fac decAtrareori efortul si mai caute."Thierry Regnier are drep tate, cu siguranti, cAndne pune in gardi contra,,impactului economicsi cultural care rezulti de aici", dar trebuie si pre cizamci nu toatepartialitifle suntnaf,onale:existi gi pirtiniri religioase,politice, sociale,profesionale,sau altele care provin pur gi simplu din zonamodei, gi toate devin periculoaseatunci cAndnu sunt mirturisite. Dupi cum scrie FrangoisG6r6,,,Internetul sebazeazhmai putin pe calitateainformatiilor si mai rnult pe capacitatea de cristalizare a unor opinii dtfuze.Asffel, se formeazAcomunitifi de credind pe retea. Prin urnlare,
* (In orig.) r'ookie'^ (n. tr.).

ceamai importanti estefidelizareaprin site si in cadr-ulaces_ tuia." Pericolelesar in ochi. Daci totveni vorba,pe Internet sau lansatdejaveritabile acf,unide dezinformare. Unele au un caractereconomic.,,Inteligenta economic6,,,. scrie L Le Pivain,,,inseamnigi a gti si te inarmezi impofiva campaniilor de denigrare,fie programate,ca aceeacare sustine ca elicopterul Tigr-eeste putin fiabil si ci a avut un accident in momentul cAnd americanii incercau si vAndi modelul Apache olandezilor,fie oporfuniste, ahmci cAnd, dupi accidentul din luna octombrie a anului 1994al unui ATR [avion de transport regionall, reteauaInternet avizutinflorind fise tehnice foarte documentate,dar eronate, despre erorile de concepfe a aparatuluiATR Aceste acFuni de dezinformare, cu un cost de operare minim, prenntAun risc cu atAtmai mic pentu inifatoa cu cdt acestain general nu acFoneazi direct, ci prin intermediul unei agentii private. Dezvoltarea informa-

Alte operatiuni afecteazA mediul ambiant, iar mediul nu se afli niciodati prea departe de economiesi de politici. in 1995, iniscareaGreenpeace a lansato campaniecontra activitiFlor,,poluante" ale companieiShell in Marea Nordului. Rapoartele Greenpeace erau pline de erori, ceeace organizatta a sfArsitprin a recunoagte. Dar rapoarteleShell, bazatepe o contra-experhzh corecta, nu au reusit si se impuni niciodati opiniei generale.

contra ofensiveiguvernului mexican, care pomeneadespre masacreln sateleregiunii Morelia-Gamacha.Ziarislii care au alergatla fata locului c |fteva zile mu tArnu au putut constataci nu se intAmplase nimic. Dar efectulse obtinuse,orice actiune

216

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

2Il

a armatei mexicanein zoni devenindimposibili' in plus, popularitateasubcomandantuluiMarcos aveasi creasci neincetat, prinko actiune psihologici orgutizata cu grija, care recurgea in *are misuri la posibilffile Internetului" (FrangoisGere)' Din punct de vedere tehnic, posibilitif,le de dezinformare prin metode cibernetice sunt nelimitate, mai ales ln domenitrl imaginii. Programul software Photoshop permite trucaje infinite. Funda(iapentru Studii ale Apiririi a publicat documentaSacolowiului siu din.1995sub tiflul de ks Manipulationsde c[ ar putea fi necesarsi ne I'image et du son,demonstrAnd revedemconcepflaasuprarealului. ,,Esteposibil ca, deacum inainte. si se creezeorice efect dorit, pornind de la imagini si sunete.Ieri, penffu acreao imagine care si respecterealitatea,era necesari o cameri de luatvederi. Astizi, un computer gi un program adecvatsunt de ajunspenfu a crea o imagine calculatdin plan virtual. Se gtie, de exemplu,cA at fi posibil si se faci "o IsabelleAdjani virtuali" si evoluezeintr-o lume virtuali?" Aceste posibilitifl sunt in mare parte exploatatein domeunei niul publicititii, unde se vid, de exemplu, cAstigd:torii care sosire sub barrderole de curse de ciclism trecAndlinia tara funcfe de unde fac reclami unor mirci de bere diferite, in e proiectati emisiunea.Efectul este asigr,rat printr-un proce pus la punct de Matra. deu numit EPSIS, ProcedeulFLAME permite si se grefezefafa unei personalitili pe fupul altcuiva. In ambele caztri, se pot infelege efectelepolitice pe care lear aveao utilizare abunvh.Domnul 'todd l,eventhala mirturisit ci are in posesialui o fotografie falsi care iJ repreirntAprimind felicitirile presedinteluiClinsi cinci de franci' ton, fotografiecumpirati cu douazeci Valori,siprodu* Unele dintre actiunile sale sunt desfisurate intr-o ordine dispersati, spre folosul celor mai diversificateinterese.Dar Tbcheau existi si constantedeloc de neglijat,iar Jean-F'ranqois ne oferi o analuadeshrlde nelinistitoare.

este simpla",scrie el; ,,daci imi promovezvalorile, ,,Ideea export modelul meu de consum si imi vAndprodusele." Aceasti lnlintuire valori-produse,care actioneazi si in sensinvers, explici ?nparte insistentacu care StateleUnite

nu existe o relatie cauzi+.fect directi intre Noua Ordine Mondiali si consumulde Coca{ola, dar e cert ch dominatiainformationaldduce la beneficii substantialesi ci cineva are de cAstigatde pe urma acestuiintreg ctumpingcultural. ,,Care consumatornu ar cumparamirfuri americane,cAnd Statele Ilnite sunt farul lumii?" se intreabi domnul Tacheau. ,,Pentru ele, nu se pune problema si plece lntr-o cruciadi, ci numai si-si extinda sferade inlluenti" (clientela,adici), ,,rimAnAnd cu constiintaimpicati." Aceasti constiinti curati conferi operaFunilorde genul respectivaroma de dezinJormare, cici: - existi intr-adevir o manipulare a opiniei publice, cu ajutorul unei informatii care laudi valorile gi produsele; - scopurilesunt partial comerciale,dar si par.tialpolitice, celedoui domeniifiind de-acumintrepitrunse indisolubil; - mijloacelesunt deturnateprin definiFe,intrucAt nimeni nu are'sentimentul de a jura credinti Statelor Unite ahrnci candinti si minAnce la McDonald's. Si tohrsi...

Tratat de dezinformare

219

Caprr-olulXVIII

ITNMOD DE ATRAI

Practic necunoscuti acum douizeci de ani, dezinformarea a devenit,la acestsfArsitde secol,o modalitatede a trii. A$funea psihologici, o divibte natunli? in revista LlArmremenf Frangois Gere prei;rrltii urmitoarea analizba situatiei: - societatea hipermediatici acordi o aten$esporiti acfunii psihologice; - noilor tehnici electroinformaticeI se adaugi modurile de comunicareanterioarepentru a produce efecte psihologice puternicein intervaluri foarte scurte; - la fel de posibil este si se produci efecte psihologice puternice si cu alte mijloace. Este suficient si fie finalizate presupunecapacitatea psihologic,dar aceasta de a le tamsmite eficient; - tntirnerea Franfei in acestdomeniu nu tine atAtde tehnici - dispunem deun savok-kire onorabil - ci se explicaprinko lipsa de echilibru intre puterile civile, militare si mediatice; - acFuneapsihologici tebuie deci si devini o activitate naturali, care si se foloseasci de descopeririletehnice ale epociinoastresi si dispuni de mijloacelenecesare. Nu cumva,autorului ii cam scapi enormitateaipotezelor pe care le avanseaza? Actiuneapsihologici, o activitatenahrrald?As spunemai degrabi, din partea mea, ci in orice psihocratie gi-avArAtcoada Mefistofel, fie gi daci e folositi ln slujbacelor mai nobile cauzesi, in ultimi instanfh,chiarjustificati. Este adevirat ci FrangoisGere continui prin a spune: ,,in acestscop,trebuie totusi si ne impunem o reguli de aur, democratici, pluralisti gi, imuabili s,itiranici, intr-o societate politici: acFunea psihologicifredeci,irr continui schimbare buie si constein a spuneadevarulsub toateformele sale,in toatemodurile,folosindla maximumvectoriidisponibili."

in acest^punct, devine mai dificil si ne aliturim optimispsihologiceeste acelade a rnului sau. Insusi scopul acrflunii comunicainformatii pieocupAnd*r" de utilitatealor "*.lLr*iv si, oricAtde nobili ar fi ambif,ade a-si folositehnicilein slujba adevirului, se pare cd dezinformareaprofesionisti inerenti psihocralei face si devini aleatorii posibilitisle de arealiza, chiar si aplicand,,oreguli de aur, imuabili si tiranici", un prG iect atAtde himeric. Nu peste mult, psihocrafiivor continua si utilizeze ,,veo torii disponibili" pentru a ne face si luim negrul drept alb, ori de cAteori ii va avantaja acestlucru. Secuvine si precizi.mci exemplelesosescde sus in jos. ComunikteahmWani a C:drbwelui gi a Ofefunui Le Monde diplomatique semnala in numirul din luna iunie a anului 1996ci, pentru scopurilepresei, Comunitatea Europeani a Cirbunelui si a Ofelului investeste sume mereu crescAnde: chelfuieli de cilitorie, indemnizatii cotidiene, ono rarii penhu reportaje,comandAnd si se faci propagandi pentr-uunificareaeufopeani in articole ocazionalesau cu aparife regulati, care le permit si dubleze sau si tripleze salariile. Misiunea acestora este de ,,a influenta opinia in momentele critice, a combate prejudecif,le si chiar a transforma sentimentelede suspiciune intr-un'curentde simpatie".in schimb, accesulalegilor la informaf,e e resfrAns:dqci parlamentarii ar dori si urmireasci lucririle interne ale Inaltei Autoriti!, acestlucru ,,lear putea trezi dorinta de a interveni mai mult decAt e de dorif'. ,,serviciulde informadi febuie si urmireasci o acFunede ansambluasigurandformarea gi dezvoltarea unui climat de opinie favorabil si a unei adevirate educatii a publicului(...)recurgandla toatemijloacele modernede expresie."Un grup de purtitori de cuvAnt,,va avearesponsabili-

tatila Rruxellessi carenu sunt cunoscuti personal."

220

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

221

niciodati. Numirul din 2 iulie 1996al ziarului I'e Monde.face

mult mai grav, verosimilitatea. Comunititilor Europene ,,Comisia Serviciul politic al consumatorilor Bruxelles, 12 octombrie 1990barat/af./N/169 Noti succinti de dosarasupraB.S.E. Obiect Declaratii ale Comitetului Veterinar Permanent din datelede 9 9i 10 octombrie 1990 reuniunii I. Deschiderea DeclarafiareprezentantuluiComisieicu privire la B.S.E.: Trebuie sd se manifesteo atitudine de rdceali, pentru a nu provoca reacfri defavorabilepe piafi. Si nu se mai vorbeas ci despreB.S.E. Acestpunct nu tebuia si figureze pe ordinea de zi. II. Pe parcursul reuniunii Vom Cereoficial Regatului Unit si nu mai publice rezulta' tele cercetirilor. din RepublicaIrlanda delegaSei III. -Declaratia Trebuie si se modifice deciziacomisiei cu privire la carcaseleexpertizate,alffel Irlanda va aveade pierdul Element nou: Africa de Nord si alte liri te4e cer expertizarea carcaselor,atAt a celor provenite din Regahrl Unit, cAt si a celor din lrlanda. Patruzecila suti din exporturile irlandezesunt destinate Africii de Nord.

222

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

223

se Presaare un spatesolid, iar organeleguvernamentale preteazhladezinformarecu cel mai mare cinism.

Artiulul24bis
Circulara din 21 martie 1991a Ministerului de Interne, ,,privitoarela lupta contra rasismului, antisemitismului si a resurgenfelor nazismului" se referi, prinke altele, la legea precizdndci: din 29 iulie 1881, 24 bis, adiugat prin legea din 13 iulie 1990, ,,Articolul sancFoneaza contestarea existenteiuneiasau mai multor cripedepsecu cele pre me contra umanititii pdsibile de acelea-si vazute la articolul 24, ahruat:ll6" (pedepsecu inchisoarea de la o lturi la un an si amenzi intre doua mii Ei trei sute de mii de franci). ,Aceasti noui incriminare trebuie si permiti mai ales reprimarea tezelor pretinsilor istorici care se autointituleazi in mod abuziv revizionisti si a ciror activitateurm5.regte sa nege existenla lagirelor mortii gi a acf,unii de exterminare a unor grupuri de oameni din cauzaoriginilorgi a religiei lor." Desigur,e excelentsi se lupte,,contrarasismului,antise mitismului gi a resurgentelornazismului"- din partea mea, as fi adiugat cu dragl inimi pe lisd.si comunismul - dar este tipic faptul ci guvernul ar prefera so faci reducAndla ticere surselede informatii conkadictorii, ceeace echivaleazh cu a viola spiritul in care au fost conceputelibertatea gAndirii, a cuvdnhrluigi a presei,singurele care fundamenteazalibertatea de opinie. Cici, in fine, e dificil si se fucl deosebireainffe ,,adevirafi" si ,pretinpii" istorici, daci nu li se di voie tuturor si se exprime,9i pare curios ca un guvern republicanlsi pro pune si impuni publicului o anumiti viziune asupra istoriei si si-i intemnitezepe oamenii care propun alta. Existi aici o confuziece pare periculoasS,, intre libertatea de a afirma sau a nega si libertatea de a liuda sau de a condamna. Se intelegeclar ci un guvern lsi exerciti legitim funcliile afunci cAnd interzice si se faci apologiaunei crime, a unui viciu, a unui drog. E mai greu de inteles de ce interzicesi se discute despre existentaacelei crime, a acelui viciu sau a aceluidrog: cu cat e mai absurdi o tezi,care le neagi, cu atAt

va fi mai usor recunoscuti ca ataresi se va descalificade la sine.Interzicereaunei informa$i,fie si mincinoase, inseamni a da impresia ci se doregte si se ascundi ceva, firi a mai pune la socoteali faptul ci o asemenea misuri nu pare deloc conformi cu Declaratia Drepfurilor Omului si ale Cetiteanului pe care sebazeazh Constifutia, In mod vizibil, manipulareainformatiei a devenito proceduri fireascain spirihrl puterilor publice. Sar zice ci am reve nit in wemurile cAndInchizitia didea foc cirtilor cirora nu le aprgbaconFnutul. ln plus, asemenea manevren-ar fi acceptate in nici o demo cratie daci ele nu ar corespundecu o anumiti stare de spirit, desprecare dorescsi spun in continuarecAteva cuvinte.

tuIieloifn
Sarevenim la discursullui Soljeni$nde la Harvard (1978). Dintro privire, marele scriitor rus observase,la sosirea sain Occidenl boalade care suferi mijloacelenoastre de informare, gi denuntasecu curaj ,jnteresele de grup", ,,limitele general admise in judecifle care se pot pronunfa" -sifuptul ci acesteaacFoneazl, nu in concurenfi, ci in reducereala ,,toate unitate". Pe scurt, descoperise,gAndirea unici", inainte chiar ca sistemul care decurge de aici si se fi generalizat:,,Existi o libertate neinfranati a presei lnsigi, dar nu si a cititorilor: nrelenu exprimi cu fo(i gi reliefare suficienti decAtopiniile carenu le contrazicnici pe ale lor, nici aceasti tendinti." Vom vedeamai departe d,,laHarvard, Soljenifn inci isi mai ticea unele iluzii asupralibertifi de care se bucuri presa, dar nu se ingelacu privire la sclaviaintelectuali a cititorilor: ,,Firi si se aplicenici o cenzuri", continui marele apostolal libertifi, ,,Occidentuldesparte scrupulos ideile la modi de cele care nu corespundmodei, iar acestea din urmi, tiri a fi interzise de cineva anume, nu pot fi exprimate cu adevirat nici in presaperiodici, nici in cirti, nici de la catedreleuniversitare."$i nici la televiziune,am adiuga noi, ceeace multiplici boalaproportionalcu toati audientade care beneficiazi acest mijloc de informare in masi, cel mai apt de dezinJormare din Loate.

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

225

prin-n999 ,,Nu prin constrfuigeredirecti, ca-in Orient, ci personalititile sitaieadL a se .uputtJ standardelorde masi, care reflecteazhcucea mai mare independenti sunt pusein imposibilitatea de a-siaducecota de participare la via,tasocietitii. Rpar trislturi periculoase ale unui instinct gregaf care trterzice o dezvoltareeficienta'" in momentul cAnd vorbea, Soljenitin, care se afla aflrnci oe culmile sloriei, nu stia ci in curand acesteinstincte gregare rJ inh;it"r"'impotriva lui, ci urma si fie ridiculizat ;"JA tocmai penffu ci era o personalitatecare refle-cta,,cucea mai mare independenta"9i iiinaci era important si fie pus ,,lr.limlaviafa l99i9ti$i-"' de a+ aducecota de particip-are p.ritifitut"lu ' numesc ,disidenf'Samai amintiin ci ceeace occidentalii cuvAnt cu implicafii politice - se numeste in rusi, mult mai adecvat,,,alffil-ganditor"(inakomisliascl).Soljeni$n este inslgi intruchiparea alffel-ganditorului. Nice Baumnn As dori si amintescun editorial recent despre ilustrul discurs de la Harvard, apirut in Revue suisse,sub semnatura lui Alice Baumann.Fie-mi ingiduit si-i citez pe larg' dmp !i editor ('-)' ,,Primul meu redactor gef era tn acela.si referitor la aleeditorial de scrierea cAteuntri C#i "orba "iu qi tmpofiva geri sau voturi, isi impunea opinia, B}{ot' "$ry acestlucru'" (Evetinerii din redacfie,giseam scandalos ilToi, in anul se intamplau Baumann nimentele relatate de doamna formase mai nu nimeni mattirnu, ani 1981).,,saptesprezece concentrarea putgrii. Astizi, auto lizeaz|tat! de-o asemenea cenruiraiirtervinechiar inainteadiscutiei.Redactorulmeu $ef, pus in minoritate nu de catre acum pensionat,ar fi acfualmente anunfurilor." ci de autorii membrii redac.tiei, DoamnaBaumanna pus degetulpe unul dintre aspectele mijloacelorde informare bolii de care suferim: ,,Majoritatea in marketing cA$va-strategi unor grupuri economice; apar,tin in mirirea consti lor Scopul aeternrini pori$i multor redacf,i. ca greseali si credem, o este Si la maximum a'beneficiilor." alcomertului", inocent inofensiv Montesquieu,in ,,spirifirl 9i opus ,,idealuluirizboinic si aristocraic"'.,,oriundeexistapo; rirru.i bhnde, existi comert; si oriurrdeexisti comerf, existi

moravuriblande (...).Efectutcornertuluiesteacelade a adqce pacea",scria marele teoreticiandin secolul al XVIII-lea, care nu prevazuse multinafionalele. pirere: ,,Candcomerful Alice Baumannnu estede aceeapi triumfl, poporul tage ponoasele." Ne putem gandi la acele pagini din stAnga ate ziarelor care laudi meritele politice ale Germaniei,tn timp ce paginile din dreaptafac reclami la Mercedes9i Volkswagen:,,Cineplitegte, comandi," a scris doamna Baumann;,,tot mai multi autori de anunturi vor si aibi drephrl la cuvAntcu privire la confinutul Aaruluiinainte de aparitie si fblosescamenintarea cu boicotul. Nu vor si-qi vadi publicitatea alituri de informaf,i deprimante (D.Aceisti goani dupi rnanapublicitari si piefele de cititori este insotiti de uniformizareainformaflei:tot mai multe mijloace de informare relateaei aceleasiluiruri. Punctelede vedere originale, semitonurile si analizeledispar din coloane si emisiuni." Cum sI nu ne amintim de Leon Daudet care, imediat dupi Primul Rizboi Mondial, constatadeja: ,,Pretinsalibertate a presei nu va fi servit decAtla legareacu lanturi a nre\or de manuitorii argintilor"? Da explica irarrstaelvetiani, ,,absorbirea celor rnici de c5ke cei mari, normali ln lumea economici, dilneaz,aenorm calilitii din mijloacelede informare. Disparitia concurenlei antreneazAdupi sine disparitia emulatiei intre redactii; ziarele isi pierd identitateasi de,vin plicticoase.Monopolurile din domeniile presei si mdloacelorde informare eleclronice lasi urme in spiritul ziarigtilor:autonomela nivel formal, dar nu independente, pierdutpasiunea gi sau cufundatin resemnare." si-au la dreptvorbind,mie aceastiresemnare mi se pare afi cei tnai grav simptom al marasmuluicontemporanin care a ajuns informatia. Ttidarea clericilor Ar fi int-adevar prea usor si aruncim toati vina in seama negustorilorde sclavi: sclaviaintelectuali rimAne liber-consimtiti. In Occident existi o clasi de ,,semi-apti", cum ar fi spus Pascal, gata oricAndsi-si dea consimflmintele cele mai ingacluitoare. Din rAndurile acesteiclase se recrutau hamalii si

226

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

227

dezinformatorului.

teme de dezinformare,toateacestea se vAndcel mai bine popoarelordezridicinate. Imi amintescci Pierre Doris relata in anii ;aizeci povestea unui picnic ,,european", unde spaniolii aduseseri paella,italie nii macaroane,englezii pudding, germanii varzh muratA, iar francezii... cabanosi.IntAmplarea aproapeci nu mai este comici, pentru cAan ar fi aduscu totii hamburgeri. Meterezele culturale cad unele dupi altele, ca zidurile Ierihonului ln sunehrl trAmbitelor multinationale,iar individul, lipsit de mijloaceledefensivefire-stiale familiei, tribului, arizanafirlui, natiunii, religiei,limbii, ale stirii pe care eu o numesc noi in opoziFecu eu, se pribus,estein se*-ul amorf ai unei omeniri nediferentiate:sub pretextul deschiderii spre lume, rimane singur gi firi apirare in fafa televizorului siu, aceasti universali pAlnie a dezinformirii.

Tolennfu
Entopia Fiark vremurilot din Parissuntcei careauarsio Clericiide la Universitatea
Toate acestease situeazl sub un pretext ipocrit pe care a sosit momentul si-l malizAtn,cu riscul de a-i gocape unii. In epocanoasti, nici o virtute nu e atAtde liudati ca tole ranta. l,e este predati sistematiccopiilor. ,,Toleranfa" o rnodalitate inteligenti gi armonioasi de a trii" (Nathan,5). ,,Cunoay terea altor credinfe, a altor opinii, a altor moduri de viafi gi de gandire duce la o imbogitire culhrrali,la o deschiderea spirihrlui, la o mai buni intelegere internationali. Toleranta lncepe cu dorinfa de cunoasteresi de deschidere spre ceilalti" (Nathan,5). ,,Intoleranta isi alli sursa intr-un spirit ingust si intransigent.Unii cred'ci'au intotdeaunadrep-tate, .l a"git adevirul gi ci le sunt superioricelorlalti.Fanatismulreligios, sectarismulpolitic, iau nastere din intoleranti. Nu pot - duce decAt la uri $i h persecutarea celorlalti" (Hatier,5). Cum si nu subscrii la toate acestedeclaratii,cel putin prin ceeace exprimi? Cum si le respingi, tiri a apNea in ochii lumii,9ipoategi in ai tii proprii,ca un spirit,Janatic" si,,sectar"? Totugi,si incerci.msi vedempulin mai departedecAtvArful nasului.
. (ln orig.)nous;;'e,'respectiv on (n tr)

pe Ioana d'Arc pe rug. Urmasii lor spirifuali gi-aujucat piesele ia Paris sub Ocupatie,au ticut apel la dezettare in timpul razboiului din Algeria, au servit drept onagrecomunismului;tot ei sasescci e ..politiceste -Cauchoncorecf' si fii promusulman in Bosniasi n-ar fi puhrt si aprindhrugul din Rouen dar i(osorro, din acelewemuri. rouenezilor firi complicitatea Este vorba de aceeasicomplicitate intre raflunile fizice 9i cele metafizice. in Le Complixe de Procuste (,Complexul lui Procusf),, (1981),denunfamdeja entropia* care nu poateduce decAtla dq termodinamici finalil'. Firi tndoialh,dar faptu.l ,,nivelarea ingrijegti si te nu frebuie ci inseamni nu vei muri i sti ci cAndesti bolnav.Or, lutnea moderni intArnpini entropianu numai firi so combata,ci si cu o resemnarecare aJunge sarcina la enfirziasmqi nu poate,bineinteles,decAtsi facihteze pr ideologii vative, ezer heroini, Coia-Cola, 9i dezinformirii.
* Automl se referi Ia entropiasociali (n, tr.).

228

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

229

Mai in6i, si recunoagtem ci, oricdt de agreabili ar fi ideea, cuvAnful ,,toleranti" e neinspirat ales. Din partea mea, nu mea,tamilia, dorescdeloc sifiu ,,toleraf'.Dorescca persoana nu ,,tole obiceiurile, opiniile, credinta mea, si fie ,,respectate", Voi merge rate". Nu doresc si insult pe nimeni ,,tolerAndu-1". pani la a spuneci ceeace nu meriti respectnu trebuie, pro babil, si fie nici tolerat. Mi-a fost foarte greu si-i explic acest punct de vedere fermecitoarei foste so$i a unui pseudofilo sof foarte la modi, si am ajuns,ln plin cocktail parizian,si ne mi-a aruncim in cap cu dic$onarele (a figurat), cand in sf6rs,it venit in minte urmitoarea inkebare: - Si presupunem,doamni, ci am onoareade a vi scrie. Sar cuveni si-mi inchei scrisoareacu rugimintea de a primi omagiile mele cele mai tolerante? Practic, sensul verbului a tolera a suferit o translatie (,,A, lisa si se produci sau si subziste- un lucru care avem drep tul sau posibilitatea de a-l impiedica", Robert) spre substantlul toleranfi CAtitudinecare consd in a admite la altcineva un mod de a gandi sau de a acliona diferit de cel pe care il - Robert). adoptim noi in.sine" S.i, desigur,deplangandoriginile cuvAntuluitoleranfi (chiar ale lui PaulClaudel), lui glumele obscene si fird a facepe seama nu putem decetsi subscriemla ideeade a le permite altora,,un mod de a gandi saude a actionadiferif' de al nostru Dar toleran{a, cel puFn a$a cum e conceputi azi, merge pani la intoleranfi. mult mai departe.,{unge adesea Cici nu mai este vorba de a admite diferentele, ci de a le ' suprima afirmand ci,,Orice idee, orice credinfi, este demni de a fi luati in considerare"(Magnard,5), pe scurt, ci nu pot decAtsi faci obiectul unei preferinle, la drept vorbind tara ' - ,,Ce semnificaliimajore. What is your Church preference? religie preferati?"- este o lntrebare citn\zatAdin StateleUnite, orice idee de adevir absolutsaumicar relativ fiind evacuati, ceeace reprezintA,teami mi-e, adevirafirl scop al operaliunii Tolennta- Iar in I1S.D.gisesc aceasti fraza dea dreptul consternanti: ,,Contrarmarii majoritif, a catolicilor din Franla, integristii nu cred ci toatereligiile sunt valabile".Dar daca,in ahtnci Franta,catoliciiar credeci ,,toate religiile suntvalabile",

eu unul nu cred ci,-simai pot atribui numele de catolicl lar daci toate religiile sunt la iel de valabile,atunci la ce dracu' rnai folosesc? Manualul lui Magnard din care am citatlasi si cadi masca, din neglijenlA,ducAndu-si gandul pAni la capit ,,Oriceidee, orice credinti, estedemni de a fi luati in considerare: devine demni de respectdaci esteea insisi toleranti". Dar daca aceasti idee, aceasti credinfi, indriznegte sa se impuni ca un adevir, ca singwul adevir adevirat" ceeace, in fond, reprezinti pretentia firturor religiilor, firi exceptie? Atunci, cred ci meriti si fie inlbuSiti expeditiv. Si dim cAteva exemple.Un spirit catolic,ortodox saurG man, concepeecuatia:bapti.sti= metodigti = prezbiterieni = adventisti = martori ai lui Iehova = etc. = cele weo trei sute de ,,denumiri"protestantecare igi impart StateleUnite. Dar acest lucru provine in primul rand din necunoa_sterea noastri asupra lumii protestante, cici acesteBiserici, dinke care fiecare e convinsi ci detine mai mult adevir decAtconcurentele sale, sunt despir-tite prin deosebiri, oricat ar fi de mlrunte, si pentru orice credincios, fie eweu, fie crestin, fie musulman, e evidentci ecuatia iudaism = crestinism= islamism nu poate fi decAtun neadevir patentat numai un agnostic ar putea susfine ci cele trei credinte detin adevirul in pird egalp. In 1994,am publicatin colaborarecu JacquelineDauxois un roman de fictiune politici nttulatAlexandra. Ne imaginaserim ci pe Pimant dbmneao noui religie, pe care o rrumire rhm dieutoulmondisme* . Dieutoulmondigtiirecitau cu regularitatecatehismulurmltor: ,,Eu sunt Dumnezeu,tu esti Dumnezeu,dar eu nu sunt Dumnezeu firi tine si tu nu esti Dumnezeu f.6rhmine. Durnnezeu e toati lumea.Tbati lumea e I)umnezeu.Amin." Cred ca n-am exageratdecAtputin marasmul spirifual in care traiesc multi dintre contemporaniinostri; cilrora insusi
- (Aprox.) (n. tr.). ,,zeuatotlumism"

230

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

231

ateismulli s-arpirea excesiv,dezonorant,ink-un cuvAnf ,jnto leranf'. reducfloDe unde provine acestegalitarismincrAncenat,

Dreptudleomuluiwtul Religiadrepflrilor omului acFoneazitocmai ln acestsens. Are avantajul de a se baza pe doui abstrac$i gi, in consecinfa, de a nu trebui si rispundi in fafa nici unei realitifi. Notiuneade drepf nu se aplici decatintr-o anumiti societate, in anumite circumstanfe istorice, geografice gi etnice, din moment ce un drept este obligatoriu acordat saucel putin recunoscut,de cineva.Definif,a din Robert limureste chestiunea ,,Ceea ce poatefipretins, ceeace este permis, intro colectivitate omeneasci." In afara unei colectivititi date, notiunea de drept 19ipierde sensul.Si ne amintim ci declara$amarilor inaintasi insisi se numeste ,,Declarafadrepturilor omului si ale cetateanuluf'. Nofiunea de om este si ea abstacti. Pe Pimant nu existi nici un om care si nu se fi niscut din anumif pirint, care si nu apartini unei anumite rase, unui anumit climat, unei anumite culturi. Un aborigen auskalian din secolul )O( nu este totuna cu un grec din secolul lui Pericle. O, c6t de bine se vede grandoarea ideii potrivit cireia aborigenii din Ausbalia si atenienii din secolul al VJea au ceva in comun: naturaumani - noi, crestinii, am spune:aseminarea cu Dumnezeu.Ag indrizni chiar si spun ci nu e numai o simpli idee, ci o dovadi. $i se observi de asemenea mireSa celeilalte idei conform cireia orice om bebuie si fie tratat intr-un mod pe care il vom califica,penhu a nu ne complica, uman. Dar aceasta este o datorie a omului: datoria de a-s,i fata semeniiasacum se cuvine!A face din ea un drept, inseamni a pune ciruF inainteaboilor. Cand ajung la un semaforpe rosr.l, arndatoriade a mi opri. Ar fi ridicol si spun ci cel care sose-ste din stAnga, unde semaforule pe verde, are drepfulsi mI vadl oprindu-mi la culoarearosie a semaforuluidin sensulmeu. Dar si nu uitim ci generalizarea, adici extindereaIa nivelul intregii lumi, a unei religii universale bantA pe abstractii prezintAavantaje evidentepentru producitorul de bunuri de consumdestinateatAtbretonilor,cat si localnicilor din Aleutine, si cu atAtmai mult penfu dezinformatorulavid si-si rispAndeasci balivernelein lumeaintreagi.

lor de origine africani, Statele Unite, pornite cu hoti.rire pe calea integri.rii, au considerat ci e util si li se dea de crezut negrilor, ca gi albilor, cl egalitatealor ca fiinfe omenesti se aplici si civiliza!ilor respective, ceea ce ar mi:guli vanitatea unora gi lear dapeste nas celorlalf,: de aici, o conlocuire zlme' liorati -sio posibili integrare. Planul a reusit, iar acum cuprinde intreaga omenire. ,,Suntegal cu voi gi in consecinfi ceea eu e egal cu ceeace gAndif voi." De acord? ce g6.ndesc in al doilea rAnd,popoareleoccidentalese ciiesc atAtde mult ci au colonizatalte popoare,incdt au tendinfa de a le ide aliza excesiv,iar aceasti idealizare a popoarelor colonizatese extinde pAn[ asupra tuturor umilitilor gi obidifilor de pe pimAnt,indiferent de meritele lor saude absenlaoricaror merite. in al feilea rAnd, la ora actuali se manifesti o tendinti decadenti care se manifesti ln a nega existenta unui adevir, pentru ci recunoasJerea acestuiaar impune anumite obliga$i gi, in primul rAnd, aceeade a vAsli,la nevoie,impotriva curenhrlui. Ceeace e foarte obositor pentru nigte firi secituite ca ale noastre. in orice caz,e foarte dificil si te faci ascultatintr-un colocviu sauun salon,daci afirmi ci toate civiliza$ile,toate religiile, toatecutumele,toate teoriile, nu sunt egale.Uneori, ajung si adoptpunchrl de vedere al adversaruluisi si cer drepturi egale pentru antropofagi,ceeace micar are avantajulunui dug rece. ' Sar putea ca mania actuali pentru tehnici gi sport si fie doar un mod de a compensaprin nipte certitudini misurabile talmesbalmegul in care ne facesi triim,,toleranta" culfurala. Ne-amindepirtat de subiect?Nu. Intentionim si arhtAm ci in fata dezinformirii se deschid domenii tot mai vaste,firi si mai rimani nici o barieri naturali pentru a ne proteja.

232 Ceiniide pazi

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

233

intr-o scurti carte intitulatA Les Nouveaux Chiens de o formularenu prea binevoitoare garde-,,Noii cAinide pazb", ia adresa cAinilor,Serge Halimi denunfi nu dezinJormarea cbreia ii suntem victirie, ci conditiile care o fac posibili in Franta. P" de o parte, ziaristii sunt, dupi plrerea lui, mult prea ca este,in fond,-olari unde.ideea apropiatide putere:,,FranJa care ziariste doub de interogat fie si pr"plaiirt"trRepublicii cii7 ;*t ;j sotii de ministri nu a pir-u! deloc e-xfravagantil'.', alti in imposibill practic5 fi fost ar !ari: weme o asemenea prea aproape de cei ,in Franfa, ziarigtii se afll adeseamult d"*p.* ^Pecare scriu", critici narud,TheGuardian' de alti parte, gazetaii stau la discref,a proprietarilor de nare carei pun s[ scrie ceeace vor ei si aud69i, intrucat acestiproprietari nu sunt numerosi, rareori se beneficiazade mui'*utt" note ale diapazonului.Trebuie si' precizim ci, din anul 1946qi pafii in 1995,numlrul cotidianelorfrancezes-a redus de h dbui sute trei la saizecisi sapte9i ci, de exemplu, ptitt ittt"t*ediul filialei sale C.E.P. Communicafion, primul '"dito, periodicele:L'lnformatique, franc3z,Havas,controleazS LExpansion,LF'pre'ss, LBnteprise, Ic Courrier intemational, Gazettedescomtnunes, Mllau,I-a & Gault Ia Franceagricole, B.T.P', L'Ordinateur du Moniteur Iire, Maison fuangaise,I-e nouvelle,WnL'Usine Vie frangaise, Le Point, la individuel, fumand Bordas, Belfond, editurile dowsPlussi, de asemenea, laffont, Robert Harrap, Dunod, Gauthier-Villars, Colin, DaJloz, de Presses Masson,Nathan,Perrin, Plon, Pocket, f.arousse, la Cite, Retz,l,e Robert,Solar,Julliard, 10x 18. in a"eot"tt"a condifli, nu este de mirare ci mass-media, sunt in cea mai mare parte a timde dreaptasau de stAnga, unanime: pului aproape ,,Rizboiul din GoH,Tratatul de la asuprahrturor acestorsubiecGATIT: Maastricht, lcordurile veritabili a punctelor de confruntare o te care presupuneau cotidianecvasitotalitatea tirii, viitorul vederegi.ur" angajau televiziune de radio posturilor a 9i 1or,a hebdomadarelor, .au argumente'" tobi, cu aceleapi bitut, de fiecaredati, aceeasi

Iar unanimitatea, care simplificl totul, nu poate duce, din nou, decAtla maniheism:or, ,,prin sita maniheismului,informaflainternaf,onali tece greu". ,,Publiculnostu va trebui si se multumeasci, cel mai adesea, cu gAnduride gata,cu imagini dramatice,cu limba de lemn a capetelorde afig din politica .sieconomie",scriu Marcel Trillat si Yannick Letranchant, in Le Monde, cAti weme Patrick Poiwe d'Arvor mirfuriseste: ,,Neaflamaici penfu aprezentao imagine netedi a lumii'i. Pentru Serge Halimi, independenfamijloacelor de informare din democratiafumcezanu este asadaro iluzie, iar auto rul constati ci profesionistul informa[ei lsi rlatoreazi ,,cel mai adesea notorietateamai degrab; vialilitntii care i se oferi, decAttalentelorpe care le cultivi". De unde ia nastere,bineinteles,o considerabilSscidere a inse-si calidtii informatiei. ,,RTL. nu numiri decAtpit u permanenti in afara Europei, dintre care nici coresponden$ unul in Africa, nici unul in Asia si nici unul in America tatini." Iar critica de carte la televiziunenu numai ci di naste.re la schimburi impiciuitoare de favoruri infe concurenti,ca si intre patronii si salariatiipresei, dN gazetatioracoli recunosc ca au ,,citit aproapetoful" sau au ,,incepltt doaf'lec1traunor Iucriri pe care le recomandi sutelor de mii de telespectatoi. Practic,totul fine de conivenli. RegrsDebray ii denunta deja pe cei ,,Patuzeci de mediocrati (...) care au putere de viata sau de moarte asupracelor patruzeci de mii de autori", iar Serge Halimi face procesul acestormediocrati, cirora le reducenumarul latreizeci:,,Nu se poatevorbi mult timp despreziaristicafuancezA,firh a cita numeleffush:lui celor circa treizecide asociaf;care isi impart jetoaneleprezenteiin consiliul siu de administratie,care supravieluiesctuturor alternanfelorpolitice gi indusfiale. Nu se poatespuneci personalitateasau talentul lor ar fi de neinlocuiLTreizecide alte persoanear rezolvatreaba,efectiv,la fel de bine. Dar, pentru a intelegedaci nu arhitecturaunui sistem,cel putin functionarea mediului, trebuie si-i cunoastemsi pe acesti treizeci. Acestitreizecicare,departede a-giface'concurenta, nu ince teazasa faci schimb de compiicitif,, adiugand constrAngerilor evocate anterior pe cea pe care coniventelelor o fac in mod

234

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

235

Ia Cinquieme",iar ,,in 9 martie lgg7, spre orele amiezei, telespectatoruavin dupi analizeleeconomiceultraliberale dar de stAnga(...) - ale lui Elie Cohen, se confruntau la rAndul lor cu o dilemi corneilliani: sau il ascultaupe Elie Cohen pe France2 (...),sau il urmireau "dezbitAnfl" pe LC.L" Iar SergeHalimi incheie cu o formuli necrutitoare: ,,Mijloace de informare in masi din ce in ce mai prezente,ziarigti din ce in ce mai docili, o informaf,edin ce in ce mai mediocri." Suprimaraintomaliei Aceasti informatie, oricAt ar fi de mediocri, rimane totugi informatie. Dar, in misura in care contemporaniinogtri iau cunostinti de importanfa informatiei ca a atare,in misura in car-e inteleg ci nu au deloc dea face cu ,Japtecare sunt incipdfAnate" ci cu idei, ei devin in mod firesc indemna! si rispandeasci informaf,ile care le sunt favorabile gi si le disimuleze pe cele defavorabile.Desi animat uneori de cele mai bune intenfii, acestexemplu estetofugi periculosde urmat Nu demulf bibliotecaraliceului Edmond-Rostand din SaintOuen-lAumdnea hotirAt si retragi din circulaf,e clrtile care i se pireau susceptibile de a exercita o influenfi negativi asupratineretului. Nu era vorba de scrieri pornograficesau incitatoarela violenti, ci de lucriri in care erau exprimate idei politicediferite de cele ale bibliotecarei.Am avut onoareade a-mivedeac5{ile afectatede aceasti m[suri, in acelasitimp cu ale lui Soljenitin,pe care vigilenta persoani il ,,suspecta,, de antisovietism! Cel mai curios lucru e ci acrobatiiletotalitareale celor de aceasdspeti se fac in numele democralieicare, bineinteles, e egali cu zerofiri libera circulatie a informatiilor. tema Omni't me, cronica sa cotidiani de pe Europe 1 avusese degrabii e mai nu dmniprezentul Chkacprezentul lacques dommrl Duhamel?" Rezultahrlacestuisistem este ci ,,durutinici,19 ianuarie il puteau' mAnuitoriitelecomenzllor 1997.la orele 14:46, pe si pe L'C'I' descoperiasffel pe Alain Finkilkraut simultan Mnipulari divetre Ziiltrle oriselului de unde lmi fac cumpiriturile sunt aco perite,la ora scrierii acestorrinduri, cu afigevesele,ilustrate de un calamburneinspirat ,,Suntfranc, m-am convertit la ('uro". Care oficini psihopublicitarba emis acestslogan?

236

VLADIMIR VOLKOFF

Tratat de dezinformare

237

Un om politic apirut info emisiune de televiziuneinregistlata declarl: ,,Nu spun ci nu au existat calnere de gazare." Un incident tehnic involuntar face ca la reluare sb se audi numai cuvintele:,,nuau existatcamerede gazare." Un om politic il citeazhpe presedintele Mitterrand cu cuvintele:,,Franfanu gtie, dar suntem in rizboi cu America." Ziarul Le Mondeconsacri un articol acestuidiscurs 9i scrie ci omul pottic ar fi afirmat ,,Frantae in rhzboi cu Statele Unite" (31mai 7997).RaymondAron ffebuia sifie con,stient de acestepractici,din moment ce tntr-un articol apirut in numirul din 23 iunie 1975 al cotidianulu\ I'e Figaro acuzaI-e Iltonde ia,,fo(eazi minciuna,prin insinuaresauprin omisiune, dincolo de limitele tolerabile penhu un ziar care se dore,ste respectabil." in cartealor ks Onagres,Vindexgi Veraldiprezinti lista gcolilor americaneunde se predi manipulareamul$milon Center for'thkd World Organizing, Citizen Involvement EnvironmenTraining Praject, College for Human Servl'ces, tal ConseruationEducation Program, Federation of Southetn Cooperatives, Rural Training and Research Center, Industrial Arts Foundation, Institute for Social Justice, National Congressof NeighbourhoodWomen,New Schoolfor Demo Graduate cratic Management,Newkhool for SocialResearch, School of Management and Urban Professionals,Organize Training Center, khool of SocialDevelopment*. Avem, in Franta,un emul al americanilor:Pierre Raynaud, care a creat efectiv o metodi numiti Comtnunicationdkective,pe care o pune in slujbacomunicaflilorde intreprindere.
* Centrul de Organizarepentm l-lrmeaaTreia, Proiechrlde Instruire pentru Implicarea Cetiteneasci, Colegiul de Servicii Umane, Programul din Sud, Mediului, FederatiaCooperativelor Educativpentru Conservarea Centrul de Instruc{ie si Cercetiri Rurale, Fundafia Artelor Industriale, Institutul pentru Justitie Sociali, CongresulNational al Gospodinelor, Noui de Studii Sociale, Noui de AdministratieDemocratici, Scoala Scoala Urbane,Centrulde InstrucScoala Postlicealide Administratiesi Profesiuni taj pentru Organizatori, $coalade DezvoltareSociali (n. tr.).

De asemenea, a mai infiintat o scoali in care isi predi doctrina gi a publicat mai multe lucriri, prinffe care gi tAX ae mmipu_ ler- ,Arta de a manipula",a cilei sfucftrri esterevelatoarl:

Tratat de dezinformare

239

CRprrolut-XD(

CE E DE FACUT?

nu sunt deloc optimiste' . Si nu ne amigim: perspectivele nepurtamentul A al KG.B.-ului nu mai n*t"-"a!"er"f.i onati, penffu ci arnbi$ilemgndi{e u.tiu"# p" scenaintern'ati, nu mai au nici o rafune de a exista' SpeciaJ".orrrrtri**rlui tmescin ceamai mare Partea neni -cele Politici din C'S'I', acuzi* mai fanteziste:astfel urile nnul Ikavciuk, fosfirl Presedin:eak, fostul Primar al orasului mai mull nimic Petersburg. Fleacuri 9i Sarlkt ** au b* t"trnicilJde dezinformare devenit accesibiletutustatele declarateca fiind ,n., on i""f" # ciahzateprolifereazi, publicir este receptiva' joc, opinia t"il -* democraticeintri in gg"-*::l:' iut -iifou."for clasiceale dezinformirii rela$a -.li un altu'l' adauga se tiparul, radioul, filmul, televiziunea fo1 periculos.sqb de rnutt *ui insidios: computerul, deosebit inamiascunde se *u fot in"t rfui. Sj miiar daci am -stiunde .Jf n* tu gtim riici mlcar cine e' Bunul SunTi, cu mijloacele salesubtile,luPtaPentru seniot unei alte tiri, contra altui seni< nalele apatridenu mai au chil nesfArsit,nici micar nu mai sunt percepflbtt' .peciutiqtii preferi si le numeasci ,,fransnafio Si foatedebiteazh dezinformiri' ,,multi".' "--L".tui val seismicnu i se poateimpotrivi nigi un stavilar traditional,bun sau rlu: nici instinchrlfamilial, sipat sistemail;tAt de educaflanafionali, cAt9i de comertul gu qt99ut:19 saleconceputeanumepenku consutnatonlflnen; nlcl ffaolpile nationale,.nnttu."t^t" atAt prin propagandaantixenofobl' virtute iat qibri.r t".1iffr" mondializirii; nici c-hiaro anumiti o""stiint"icarei-acal.acteruatpestri'mogiino-stri:astazi,e

de de bon ton si fii ,,preocupaf'sau chiar ,,implicaf'-ln ceea ce se intAmpli la antipozi. Mucchielli lnlelesesebine ci ,,apartenenta la grupuri in strAnsi coeziuneservestedrept bastion contra propagandei (prin rezistenfasistemului de opinii indMduale, atunci cAnd e susf,nutde securitatea apartenenleisi supus,graf,e schim-' burilor socioafective,unei intiriri permanente)".Dar aceste ,,gruptlri in strAnsacoeziune" au fost eliminate unele dupi altele, distrugAndu-sesistematic castele,triburile, breslele meseriilor, partidele, tamiliile, toate ordinile preexistente liberului arbiku, si ne striduim si ii punem intr-o luminiproasti pani gi pe pufnii indivizi care inci gi-l mai revendici. In acest moment moda este aceeade a nivela cAt mai mult posibil, pani la diferentelede sexe,prin apologiahomosexualititii, a transsexualiti$ gi a unisexualitdlii. Pe scurt, s-apus in migcare o epidemie a uniformizirii cum nu sa mai vdart niciodafA,toate mijloacelenoastrefiresti de apirare fiind anihilate. Ce putem face, in fata acestei sihratii ,,disperate, daci nu chiar grave",cum spun englezii? Sircneleluif/dsrPorniserim de la mitul CaluluiTroian; vom incheiacu mitul sirenelorlui Ulise - cici grecii previzuseri totul: si dezinfbrmarea, gi antidezinforrnarea. Corabialui Ulise kebuie s[ treaci prin strAmtorilefrecventate de Sirene: ,a{cestea ii farmeci pe to{i muritorii care se apropiede ele. Dar vai de cel ce se oprestesi le ascultecAntecele!Niciodati, in ciminul siu, nevastasi copiii nu-i vor mai sirbitori reintoarcerea: cici, cu vocile lor ademenitoare, Sireneleil wijesc, iar limanul, silagul lor, e mirginit cu o plaji inllbiti de-a binelea de oase si rimisite omenesti, pe care putrezestecarnea".Asffel prevenit de Circe, vicleanul Lllise nu are incredere nici in tovarisii sbi de drum. nici chiar in el insusi,pentru a le rezista seducatoarelor Sirene. CAnd se apropiede locurile periculoase, iata ce face:,,Cupumnaltrl meu de bronz,impart o turti mare de ceari: cu mAinile,rup gi frirnantbucatile.Nu pestemult, cearase inmoaieinfe degetele tneleputernice.De o pzrte si de altaa corabiei,levoi astupa

240

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

24r

picioarele urechile;apoi ei, in corabie,imi vor.legabratele 9i l;.a:a 19 picioare si mi vor prinde de catarg, in .nenqntg; str2lnga le sa ei ca nodurile,va frebui poruncegtesi desfacSsi ' mai tare! Ulise qi insoftorii lui nu at mati, numai noi suntem htcia'" Aceasti apirare este Posibila' ca si reluim termenii lui Muccl vlslasii vAslesc Penfru ca nu au fost li:gat de'vAslagi 9i deci nu malefice. moaselor la noi!"' Opres Sirettel"incepsi cdnte:,,Vinoincoace!Vino neagrA corabie o Nici vocile! te-ti corabia:vinb si ne asculs fermecaasculta a tiri noastrl tr"cut weodati de insula "uL care se ina$i de pe buzelenoaske; vei pleca ioarele cAntece mai departe mulfumit 9i mai bogat in cunostinte'" ^^'-Ul6;ingur'1.*.jn" *" riechile utttiputbcu ceari, sar admirabile care ii ,,umpluili*9 voci suDunebucuros acestor dori ar ;'d"-ti"t" de a asculta', F fi" ,rtql bog{ \ cuno.stinte"' porunci oamenilor lui siJ elibereze. S" tn.r,inti, dAndu-le itea trag la rame, doi se ridici pentru ' legiturile. Sfratagema reugeqte:,,Tre I nici strig5.tele,nici cAntecele c atunci sa scoatacearaPecare mi dezlege." luciditate, umilinti, lncre$erg presupune izband; Aceasti informatiei.ininteriorul consumul de ascezl.fi1i .".ipioil ei acestevirfirf;? de capabili noi si Suntem Aat. ffiigtu! Qsastmatorul Cu tofi suntem consumatori de informatii s'i,ca atare,tre buie si ne protejam. - Si nu n" dslm sufocati de suprainformatiaambianta' - S[ nu n" tot*etn d".'At asupra iubiectelor de "pi"ii multe sursede informare. mai la putem acces avea spre care surse;amarnicse mai multe mai ffieau siipun: cu adevirat ciaerabine informat, afirma care de nar u*'g"u acel director presa care spuneau de agenlii la doui nindii se abonase lucru!). exactacelasi

- Sa invitim si depistim simptomele unei campanii de deztnformare:obligatoriu, existi ceva necurat la mijloc cAnd douh irare din tabere opuse cad de acord aproape pani la nivelul detaliilor. - Sa practicim spiritul de contradictie, tiri de care nu e posibili nici o virtute, conform domnuluiJean Dutourd. - Si ne interesim de ,,observatoriidezinformirii". in acest spirit, semnalim: - Institutnl de Studii asupraDezinformirii, care publici un buletin, din picate politizat gi, uneori, el insusi dezinformator; - buletinul Balkans-Infocare s.a specializatin problemele iugoslave si prezinti originalitatea de a numira colaboratori proveniti-depe orizonhri politice foarte diversificate,uniti prin dorinta de a readucela lumini adevirul asupraunui subiect atAtde maltratat; - Radio Courtoisie, a cirui linie politici mirturisiti - este tufuror dreptelol' - reprednti. o primi garantie de ,,deschis antidezinformare: - gi toate ztarelecare se declari public ca organe ale unor partide politice.

natiune sanitoasi are nevoie de extremisti opugi pe cele doui maluri ale mocirlei mediene incapabile'de a proauce nici o diferenfi de potentialsi condamnati sI zac|inmediocritate. in The Tail Wags the Diog-,,Coada dA din cdine", il vedem pe presedinteleStatelorUnite inventAndun razboivirtuos pentru a defirrna aten,tia dinspre isprivile lui personale,orice aseminare cu evenimentereale neputAndfi, bineinteles,decAtinteft plitoare... - Si fim atenfl la studiile pe care le fac tehnicienii asupra nietodelorde dezinformare. Ne gAndim,de exemplu,la ,,intelnirile Mediatop" care au permis si se studiezedeschis arta subliminalului, saula IntAlnirilelnternationaleMedia-D6fense, tirecumsi la publicatiile militarepe acestsubiect.

a A"l

VLADIMIRVOLKOFF

-_

Tratatde dezinfornare

243

,e ne formlm opinii,in loc de a le cumpira afi;er" gatafabricate. - Si reftzi'm, mai presus de orice' practicareaautocenzuAcest refuz derii. So refuzam *i*t"rfa1ic, feroce,inteiigent. pinde de fiecaredintre noi' gtiu' E cam pu$n ca si le finem piept Sirenelor' Profesionisfitl de periDe obicei, rarele persoanecare sunt conqtiente te a"tt tn1" maffapazlAcucoleie dezinformlrii ;Jtr;;;.q;;"-A sa tara informare, rile mijloacelorde adev#at ci neglijenta9i delisarea m' unei informlri de c in favoarea e alta. DuPI cum Problemact interzicereaarmelor,nici aceel ficandu-i rlsPurzitori Pe nigte nu suttt decAtnigte insfumen rtniuttttnte: statele9i a99le..sql*tFt ii .i,;Jm"i adesea, *utti.tugonalele, anumifl imperiali;! 9i no.af anu;;;;A; nodurile de interesecare se exerciti' prin inter*t"."figii, ;iiiioacelor-de informare in masa asupla qnui llbli! ;;*1

O asemenea orgJanizatie nu ar protejanumai adevirul ca rtare 9i publicul care il meriti: i-ar apira si pe gazetariinsisi, atAtimpotriva confratilor lipsiti de scrupule cAt gi contra patro nilor carele pretind articolesenzationale, rapide,aproximative, complezente, cAndnu e vorba de falsuri sfruntate.Insisi corit'eiiar fi constrdngisi-gi moderezeexigentele,daci ar avea de-afacecu o breasli uniti gi respectati. Dar lnteleg bine ci toate acesteanu se pot scrie decAtla rnodul condiFonal.Cine ii va da profesiunii impulsul virhrtii, ln era corectihrdiniipolitice? SbfrrI

s:aconsimti eazh il;;;;T.,;A- ,^."it*J';oa"tne il condi$on

in ceatnai mare Parte' miiloace Prin urmar", * fi bine ca, in loc-sl atacim aceste responsabide si le tit"tt sa devinlconqtiente ,1. #;;;;, de la o ilailta' se agraveaza care lor, litatea Artre Ziaristul manevieanun materialexffem de sensibil' in-su9! el ql om bui s^ n" ionsiderat, ar febui si se considere sanatatea de i" in.i"a"re, la fei ia medicul care se ingrije;te nucleare,ca noaska,ca savanuilcare manipuleaziincirciturile staActualele ;;ld^t"l surrpofif,st rt autonzatsi poarte arme' con' nu penffu ca la mare lucru' t"i" a"""t"logice nu folosesc de inchlcarea deontologiei czzurile tin nici o sanctiune;;;t" st ce de Nu gtiu profesionale. exetnPlu ti ar trebui, urmALnd constituieun consiliu saucole ei insisiPa mArtl sa se declare proprieilor protestunt' ca deontologia

Din picate, relaFile dintre informatie si stat nu au fost intotdeauna foarte fericite. Dintotdeaunaau existat cenzl'i pe cAt de ineficiente,pe atAtde odioase,gi manipuliri mai mult sau mai putin ratate. Ar avut Joc confisciri absolutedin partea regimurilor totalitare, comuniste sau naziste.Au existat orientiri savantedin partearegimurilor autoritare (imi amintescci, in timpul rizboiului din Algeria, eram obligati si ascultim Radio Sottens uentru a scipa cAt de cAt de propagandaposhrrilor de radio ll'anceze). Aslizi, in francez,se remarci o acapararetacid din

r)use mai abordezlz:ain publicfiri a coboriglasul.

244

VLADIMIRVOLKOFF

So spunem direcl in materie de dezinformare,activitatea lui, de statuluie*t" aproupeintotdeaunanocivi. Iar inactivitatea Si-atunci? asemenea.

MULTUMIRI

(Cu garanfe guvernamentall). recunosc,nu rezolvi mare lucru' Toate acestea,

Chiwt SfrnfrrI

Mai avem multpani acolo. ***

Nu v-a plicut lectura acestui capitol? inchipuiti-vi ci nici mie nu mi-i plicut sil scriu. Iar eu, ca si ma consolez, imi spun ci diagnosticarea bolir nu e totuna cu vindecarea ei, dar rareori o boali poate fi vin- t i decata firi a-i fi stabilit diagnosticul.

NOTAAUIORULUI

BI BLIOGRAFI IE CTNA E SI':

Din dorinfa ca aceasti carte si se poati citi cAt mai ugor, mi-arninterzis so incarc cu note 9i referinte, cu excepliacazuDe asemenea, rilor cand acesteami sau pirut indispensabiie. am evitat si citez numele proprii, atunci cand folosirea lor puteasi parifie diunitoare, fle publicitari. Aceastanu inseamni.i aoi*ul nu e perfect documentat,9i imi este posibil sA restitui,la cerere,aparatuldocumentarcu care am hotirAt si nu ingreuneztexhrl.

v.v.

- ianuarie L:Armement,nr. 60,decembrie 1997 19g8, Paris. Bijaoui,Remy, Volkire avocat(,,Voltaire, avocat"), Tallandier,paris, 1994. Fundatia pentru StudiileApiririi, LesManipulahbns de I'imageet du son (,Manipulirile imaginiisi alesunehrlui'), Hachette, Paris,19g6. Collon,Michel, PokermenteurC,Poker mincinos'),E.P.O., Bnrxelles, 1998. Ie Bon, Gustave, La Psychologie desfoules(,Psihologia multimilor.), P.U.F., Paris, 1971. tegns, Jacques Le Monde tel qu'il est (,"L1ms2> asacum este'),plon, Paris. 1976. le Marec,Gerard,Les Photostruqudes (,Fotografiile hucate'), Atlas, Paris,1985. Merlino,Jacques, yougoslaves Lesverites ne sontpastoutes bonnes A drre(,Nu e bine catoateadeviarurile iugoslave si fie cunoscute'), Albin Michel,Paris,1993. paris,1g7i, Mucchielli, (,subversiunea'), Roger, Ia Subversion Bordas, reeditare C.L.C., Paris,1976. Nord,Pierre,L'Intoxication (,Intoxicarea"), Rencontre, Paris,1921. Orwell,George, 1984,Penguin. tnndra, 1989. Raynaud, ("Artadea manipula'), Pierre, L'Artde manipuler Ulrich,1996. Regimbal, Abbe, RockandRo4 D.F.T.,Argentre-du-Plessis, 1983. SunTzu,L:Artdela guerre(,hta rizboiului'),Flammarion, Pais, IgT2. Stoll,Cliff,The Cuckoo's ESSC,Oul de cuc'), Pocket Books,Newyork. 1990. Tchakhotine,Serge,Le Vol desfoulespar la propagande politiclue (,,Violul paris, asupra multimilorprin propaganda politici'), Gallimarcl, 1952. Thom,Frangoise, la l-angue de bois(,,Limba de lemn'), Julliard,Paris,
1qR7 Vndex, Jacques si Veraldi, Gabriel, Irs Onagres (,Onagrele'), I-'Agt: d'homme,Lausanne, 1988. Vo]kofl Vladimir, I.e Contplexe de Procuste(,,Cornplexul lui Procust'), I-.'Age d'homme,lausanne, 1981. Volkoff, V-ladimir,Le Montage (,,Montajul"), 1982, LAge d'homrne, lausanne.

248

VLADIMIRVOLKOFF

n-iditor')' 1983'L'Age dhomme, (,,Preotul Volkoff, Vladimir' Ir'I'rte. ume deguerre("Dezinformarea' irnir,I;t^Desittformatton' Hliffi.u 1986' I-ausanne' o,m;cle riia'l,LAee cl'homme' sub influentl')' ("Fr-anta iiii"n'" wolton, Thierry, h F';;";""";:;'l Paris,1997' Grasset, I-attes'Paris' L'Histokeinterdite("Istoriainterzisi')' Thierry, Wolton, 1998.

POSTFATA

Astazi,gratie dezvoltariifari precedenta mijloacelor de informarein masi, a capacitiflor noilor tehnici de comunicare,a relativrecenfuluivector informafonal aflat in plina expansiune - Interneful -, informatia se rispAnde.ste si este receptati mai rapid ca oricandpe intreagaplaneti- A,gteptarea, asimilarea si utilizareaei curenti au devenit la fel de presanteprecum saLisfacerea celorlaltetrebuinfe umane- biofziologice gi psiho sociale. Disparitia barierelor tehnice de comunicare a ficut ca pemanfulsifie nu numaiun,,satglobal" (MarshallMcl.uhan),ci si un ,,satelectronic"in spaflulciruia informaFa,in diverseleei forme, reali, trunchiati, partiali sau falsificati circuli in mare wtezb. Consumulzilnic de informatie,cu diferenteleinerente,cantitative gi calitative,de la un individ la alhrl, de la o comunitate nationali la alta,reprezinti o obisnuinti, o necesitatede la sine inteleasi si a cirei ignorare genereaziinevitabil frush-are, nemultumire si chiar nesiguranfi. Ziarele,revistele,radioul, televiziuneasi mai nou Internehrl sunt canaleprin care se influenfeazA, onenleazi gi dirijeazi opinia publici, interesele si motivatiile oamenilor,constiintele, chiar dincolo de granitele propriilor vointe Si simfiri. Suntem tot mai dependentide aceastireteaglobali pentru a fi la curent cu ceeace se intAmpli in lume. Am vizut la televiznr,un aunt penla radio,am citit in ziar suntafrmalii carese invoci adesea fu a argumenta un punctde vederesaua jusffica o anurneatitudine sauconduiti. De aceeanebaz{rn rnult pe credibilitatea si integritatea mediilor de informare. Virtutile exhaordinzreale mass-media se constituie,parapunctenevralgice, cloxal, in tot atAtea iar dependenta tot mai mare a omului de ceeace ii oferamiiloacele de infomrarein

250

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

251

masirepreintaoocaz\eprop1c.:..9i1'TttiT,llttl1l:1.,tf:: atitudinile' ne

ffi""ifiifi;;;*1u-""'i;

ieitil. 9i to*p*tu*entul.oarnenilor tiri a apela ;;"i"*;i", w-1te-gaqeta o'i"Jtut" deordinulevidentei violente; la mijloace altul se proprii; sunt ii care fati decele ;^i"'htl tlt" dimensiuni alb' in si acesta in negru peneobservate poate transforma '"-ireinarntr-oiumJiJp.i'*aari.e.""il#"T:#fl#:$I
fitateaPe care o exPrima'o sunult chiar: a sistemului de nori, convingeri 9i sentimente Pe ilor de spirit pe carele vor provoca' vorba aici de ADEVAR' a asteptirilor pe care le vor trezi' Este deoarecefSri aplr-a r5spicat, si rostit ..i{* * rit"re^ma3usctJe saude individuale intet"se air,.oio de orice ,""ii,lr-ar""lui, niumane, judecitii aprecierii si inerent rrrrrn. rle subiectivismul aceas la de clidi frumos 9i trainig Aface rabat il;"*;il" cinicaforo ignora,ar insenrna-i"jup. si acceptim te."ti"ti, " I. Lnin A spwe adevdrulesteo prejudecatabuririv. *"ri "

si p;sibii

schimbate

a ne explicace a fost dezinformareape traiecful istoric al devenirii sale,de la Calul Troian la Internet, ce este gi ce va fi ea in planul mAnuirii abile a informafei pentru a atinge un anumit obiectiv.EL definestedezinformarea drept o tehnici ce permite

manipulirii indivizilor -simulfmilor. sa asupratehnicilor utilizatein operafiunile ,,Radiografia" de dezinformare - practicate astAzr nu doar in timp de rizboi saucrize, ci curent qi pe timp de pace- estenecesari mai mult

constienhrluman preqtm si la actiuni de intoxicareprin care si se afecteze discernamantri factorilor de decizie.Dupi cum ne

Ia fel de edificatoare, cu extrem de multe concluziide ordin practic nu numai pentru cei care produc informatia,ci si pentru cei care folosesczilnic acest ,,produsspecial"este gi demonstraFa autorului privind cele saptefeluri in care poate fi prezentatun fapt, in raport cu scopulcare se urmireste si anume: r afrmat; r nega! r trecut subticere; o amplificat; o diminuat;r aprobat; r dezaprobat.

252

VLADIMIRVOLKOFF

Tratat de dezinformare

253

Madimir Volkoff ne atraincrezitor in valorile occidentale,

ma Internetului. prainformaSaarnbienti;o si nu ne formim opinii decai asupra subiectelordesprecareputem aveaaccesla mai murte .,rs" de informare;o si practicamspirihrl de contradictiegi si incercam sane formim opinii, in loc si le cumpirim gataiabricate;o sd refuzArn sistematicgi categoricautoclnzurajor. componenti a rdzboiului informafonal, prezent in realitate nu numai tn cazul conflictelor militare, ci tot timpul, ajuti nu doar

- cate,sunt in schimb exffem de eficaceprecum: ' negareaevenimenhrlui; o inversareafaptelor; r amestecul inffe adevar si minciuni; o modificareamotirmlui;o schimbareacircumstante' . camuflajul; r interpretarea;o generaliza' lor; o estomparea;

Pentru ci, asacum spuneaG. B. Shawun om informat este mai dificil de manipulatdecatun om neinlbnna\ deciva cidea mai greu victimAdezinformirii.

254

VLADIMIR VOLKOFF

Iati tot atAtea motive si salutamcilduros initiativa si eforhrl edihrii Antet de a pune la dispozitiacititorilor romdni acea$ tzicarte. Ea estede certi utilitate pentru a intelegesi ceeace sa petrecut in anii regimului comunist in fara noastri, dar gi ceea perioadi de trarzilie - dureroace se intArnpli acum in aceasta parci si, confizi inci si firi de sfAr;it - spre societatea demo cratica gi statul de drept penfu care sau jerffit atAtiaoameniin decembrie1989. Lucrarease adreseazi sociologilor,psihologilor,jurnalis.tilor, tnturor celor qareltrcreaz|,in sistemulmassmedia,cadre lor didactice, cercetitorilor si studentilor din institufile cu profil sociouman,lucritorilor din serviciile de informatii, celor din diplomaFe,personaluluimilitar din structurile ce asiguri apirarea naSonali,ordinea publici gi sigrranfa nationali. Prin problematica ei de mare acfualitate,cu siguranfi ci aceasti carte vafi receptati cu interes de c6tre clasapolitici romlneaspolitici care furnizeazi;ilarandul lor sunt mari ci, de anali-stii consumatoride informaf,e,dar si de publicul larg, de orice cetatean care are drephrlla informa$everidici, tocmai pentru a putea fi liber si a ac[ona in cunoqtinti de cauzhinfolosul siu gi al comunitafiide care apartine. Dr. GheorgheAridivoaice