It

II

'rl

il\/IIR"

tr
P. -t -

in locsd plasdm trape lafronfierele vrem A ldriipecare s-o cucerim, vom iniliatninteriorul acestai s,tut, pfinacliunea il annr agenli subversivi antrenafi, prnces an dedisoluti" o a ritdlii. Intrefr*p,mici grapuri partizani, de prezenta{i ca aemanali dinrandurile poporulub aspontann, o siconsfitaili na vorangaju annnu tipde laptd cuintenlia declaratd N tlea r( tncepe unwdzboi revolulionsr deeliberare>, dorind, in fr'l realitute, sdaccelereze procesul putrefac{ie o de astatalai, ,( pentru ca, tnftnal, preia sd putereu E
-l

fDI,T,INFORMA |AKMA
DE RAZBOI

Roger Mucchielli <t

/r'l I

E oi
k

<l

T.

'

Un e$e siun de suflete', eltrebuie s[cunoasci Jngner iurndist Ffect instrumentul harcdntl irnuaga gi insinctelor umne; apulsiunilor claviahrrl eltrebuie sIprovoace ale cititorului. lamomentuloprtun cond{ionate reflexele

s.*l

citrecititori, Cuvint
,r*",r*emaimultde maimultde delAinceputinif,ativele Meritisi subliniem 9ipreocupirile 9ipublicucatliudabilealeedifr:riihih[rs deapunela dispozif,acititorilor prnblematicainfor-' abordeazi lui largo seriedelucriri decertinteres 9icane ei,acurqle #$itul'unui secol dargidrama 9imilrcniu, mafieilnfuptputerea inform& societatea umani tip de comunitate nou deja un secon[fieazi c6nd tionali. deinte ' cu o carteorb5ordinar e sedeschide Aceasticolecti, Argumente? r"ottd 9la" io.la"6 "Dezinhnwu, armiderdfubde MadimkVolko4 prin "TnhtuI,de dezin$rmarez. romAnesc *ito.c,it.deja.publictrlui "ut"r de al lipsipecilitordeplbrea bcturii nu este r&rduri acesor cum rosnrl onfnuhrlei" cuingiduinFdumnear'@ri a cir-tiigin realrrnrea individuaie

#rpiuluiunui erpe nu ar SesizatagoniaSi vectri ryropierea $ateln dorneniu cenulpubau ducepeade ni$e prernise niscutsi dezvolOatpe rimenisoclal - omunisrnul ln acest lnto carGla caresefrcetrimitre, parte sens, "Homo grrleUfls"guliand/UAge segisefe lffi}) aluiAkxandt Znorriar, dhomnre, arf sptts" un$rdentso'rietic serdeazi ci, pradoxa[nui a;a?, in care unpasaj inabsolut ochestiune i,ncur6nd", si sepribu$easce odati ci.tlRSS urnqa Occiln careEuropa o inepfie"ln condiflile credibili""o preilic.deconsiderati previziunii, ar fi fostcelal dispari$ei conform caanulcare, dentalisetemea

TJi + f .f .i - -

'{'' .n:.:FE1}!EF;r}r.J"::JqFqFFG:
s-:d*sd.:"l&., . -!""d ;;c.."

VLADIMIR VOLKOFF Centalede Investigatii: uriag(comunismul, n.n), "Da,noi antucisacestdragon dar acumbiim inbo jungli in caremisuni in dezordine o varietatede gerpive ninosi,,Or o asemenea starese resimte si in continuhrlsi modul in careevolueaza fabuloasa lume a informatiilor. 2. Si aceasti carte ne intaresteconvingereaci, la nivel individual gi colectiv, viatacotidiani se dovedeste tot mai dependentide informatie,iar prin consumul curent nu se satisface aceasti necesitate; dimpotiva, pe misuri ce se urlizeazain cantititi uriaseacestprodus,trebuinfa se mentine la fel de acuti. Tocmaipe o asemenea pe fenomenuldependentei realitate, fecimia dinte noi de tot ceeace ne oferi mijloacele de informarein masi se bazeazicei careapepres4 raleazi la manipularea oamenilorgi a comunititilor prin dezinformare. dioul,televiziunea si relativmai nou internehrlsuntvectoriinformationaliomnipoten$ gi permanentprezenFprin care suntem conectatinonstopla reteaua globali a massmediasi prin carese influenteaziconstiinteleoamenilor,atihrdinile si convingerilelor, opiniapublici. Iar aceasta din urmi constituieobiectirml stategic al oricirei operatii de dezinfonnare.' 3. In aceastilume hipermediatica in carehiim, in acea$iperioadiistorica numita de H. P. Cathala dezinformdii,,, estefreasci preocuparea de "Epoca a infelege,in toate dimensiunilelor, geneza, mecanismeleevolutiei dezinformarii, consecintele sale demrganzatoare, paralizante, creatoarede confuziisi deruti, .side a concepeshategiile,tacticasi procedeele de cont-acarare a aces fui fenomenexfem de nocivacum si in viitor. in fipt estevorba desprece tre buie si facem'pentrua respecta drephrlcedteanuluide a f informatcorect,de a nu-l transformaintro victimi a dezinformirii. Dintro asemeneaperspectivi

Dezinfarmarea,armd de razboi po romancicrisi oanreni gi chiarla scrierileunorfilosofi, cialigtiai domeniului precumsi nrodulin care litici.Asdel,pentrua ne prvnntagenezadezinformdrii, lucrarea"Arta a fost conceputi,inteleasi si practicati la inceputurileei, citeaza profetuldezinformirii sauun fel de Clausewitz fizboiului" deSr:nTi, denumit-si al epocii sale;pentru a infisga cum a apirut gi a evoluatacestconceptin fosta - sustineJohn Barrron - este contibutia lui V. L tenin ("dezinformarea URSS, acestei tehnici otrivite, ne sunt la dezvoltarea de lenin") o tradi$einceputi politici" pusela dispozife paginidin lucrareaoVio]ulmarelorprin propaganda (Gallimard, 1939,reeditati in 1952)de SergheiCeahotin;pentru intelegerea negre,sunt redatepagtnisemnifcativedin "Ope particularititilor propagandei ratiunea Radior,rlNqrz" de SeftonDelmer (Flammarion,1960; in legiturd cu intoicarea politici ne sunt evocatereflectiile unui expert in materie - Pierre pagini expropriuzisi sunt prezentate Nord, iar in ce privegtpdezinformarea al dezinformirii. scrisede ladislas Bittrnan,un profesionist trem de interesante Exemplelear puteacontinua,dar ne oprim aici subliniindci inserarealucrarilor unor cunoscutepersonalititi in domeniu,pe lAngi meritele stilistice9i maal intelegerii nierapersonali de abordarea subiectului,prezind mareleavantaj a dezinforndrii or multiplele salefufete din interior gi din diverseperspective si ' ipostaze. 5.inregrn demersal lui V. Volkoff confrmi pe deplinceeace inci din 1971, afrma c4 incepand RogerMucchielli, firl sa utilizezecuvAnhrldezinformare, cu anul 1945,ierarhia mijloacelorde lupti a fost completrishrrnati, ca shate gia rizboiului total de astizi excludereorgerea la o intervenfe armati sbiini" tarii pe carevrem so cucerim,vom initia "in loc si'folosim trupe la frontierele in interiorul stahrlui respectiv,prin ac$uneaunor agen$subversiviantrena[, un proces de disoluFea autoritifi, in timp ce mici gmpuri de partizani,prevor angaja zentfica"emana$ din rAndurilepoponrlui" gi constifirif <spontan>, un nou tip de lupti cu intentiadeclarati de a incepe"un rizboi revolu$onarde procesulde'descompunere a staeliberare", dorind in realitatesi accelereze tului pentru ca,in final, si preia puterea." . 6. intelegerea4cesteinoi forme de agresiune- pe care profesorul Claude Polin a nurnito dezinformare (tot el a ficut distinctia inte dezinformareade tip inferior, ca minciuni prezentatAdrept adevir, 9i dezinformareade tip superior in care inamiculestedeterminatsa-9iconsbuiasci el insusi o reprezentiareeronati asupraceleilalteparti. Nu este necesarca inamicul si-9i construeronati asupraceleilaltepirti. Nu estenevoieca o reprezentare iasci el insu.si atAtpentru speci. inamicul si fie minf! el se ingeali singur) esteo necesitate alisti, cAtgi penb-upublicul larg, pentru oricare om careesteastizi tot mai de pendentde iriformafle. Lucrarea"Dezinformarea,armi de rdzboi,,prezinti intre altele 9i avantajul ci poatefi cititi selectiv,pe capitole,dupi interesulfieciruia pentru o anumiti problemi. Asffel,istoricii se pot opri indeosebila capitolele"Profehrl dezinformirii, SunTi", "Profeflase indeplinestein secoful )0(" saula paginilere orodusedin lucrarea"KGB, semnati de John Barron.Jumalistii,profesionistii

VLADIMIR VOLKOFF din massmediavor gisi abordiri inedi0e pentru meserialor in ceeace privegte propaganda albi propaganda neagri" deainformarea, cutia de rezonanti, pre cedeeleinformirii tendentioase, regulile conh'apropagandei etc.,problemede ceft interes de alffel gi penftu oameniipolitici. Sociologii.sipsihosociologiise vor aplecacu interes asupraaspectelorreferitoareIa mecanismeledezinformdrii,formeleei ir-rsidioase, penbucomprurerea informa$ilortenden"Uucurile" $oase,tehnicile de disocierea grupurilor, de disolutiea moralititii. Ilcritorii din serviciile speciale vor zibovi desigur cu folos asupraproblemelor privind activitatea din KGB, CIA spionaj,contaspionaj,calitifle agengloretc. Nure aftafiealn sine contead, ci perceplia, imagineadespre ea Pe un asemenea

AUTORUTUI PREFATA

Dr. Ghe orgheArid dvo aice, 16iulie 2000

e Dersonale. noasfr folosintei pecareellem cG erorihdeapreciere altcui\r4 ne;dresim knediatce ca$vailts suntsrficienf, degarte. a+arnai alornoaste aditrga sevor mite $ cuuncontl modificaq penbu sife sensibil origfuial camesqiul termediari ebpicresflt lafiecare nutdedezinformare mairylF t${izi com' cand in celmaibuncaaadiciauurci $ aceasb cnbunicredinfiinforma$e de schimb pete;$ gi dezinteresa$frc ' un$mecher, hs4 iir tanlunnaivsau Introduce$, +iparflededezinforci sevorinmu$" aduna, sevormai individualinu mare

caarmi derizboi' considerati formarea

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

Pentufixarea ideilor, este utili delimitarea cdmpului deacfune aldezinformdrii frti decele alealtorarme dinacelasi arsenal viclenia derizboi,

dia$i ner infoducemonsFul infe zidurile lor. Inffiicareatactici afostdintotdeauna o armSfrvoriti a conbaspiona juhri, proteja care nusipoate secretele maibine decatprin furnizarea defal- cine suriserviciilor deinformatii dusmane. &knond Roshnd arficrearto? - o defnea foarte bine: Este unhls spion spaniol. Ne adure Mariseruicii. pecare Informafrile le dure Dusmurului pecarei le daueu, sunt cele in asa fel IncAt siliputcm influenkhothArile.

jumitate comunismului in tiRSS;rezultat dincorpul sovietic deofiteri este executal Aliatii,'hotirand sI debarce in siciliavorsill frci peHitlersi crea di cavorahca Grecia,.sici Siciliavafi doar obiectrl unei manevre dediver-

telesale sunb insi"in modnecesar provenind mirginite, deoarece, deschis dinfo sursi inamici,eanu sepoate bucura decdt de credibilitate limi-

Dezinformarea,armd de rdzboi

11

10

VLADIMIR VOLKOFF

unii naf,onalisti francezi, ijncurajand sentimentele antiamericane,hrcreazi, pentu URSS, incongtient peczre, dealffel, o detestlNutebuieniciodad uibt casun1i, afimci c6nd sugereazi ridicarea tinerilor irnpohi% bihdnilorin interiorul naFunii,tin6" nuimpliciin niciunfelcaunora s:ru altora si lefe inoculati o docbinihvorabiliputeriiorigine: este sufcient si secre ezeopripastieinfegenera$i. poate fi t.t* ;; sens maifesrans sau mailarg. In sens resbAns, sesitueazi lajumitatea drumului intreintoxicare si influenHpnopriu-zisi Daciintoxicarea punctrali" este tnlaeazi,un anume amatorisnl foloses,te orice intermediar aflat ladispozi$e, sesbiduiEtesi persoane frci anumite si creadianumite lucruri, dezinformarea s* "st" profesionisti, tematic4 a rmrs i,ntotdeauna lamassrnedia seadreseazi

cgn{ucg fi puhrt n-ar dinfluierdinHameln per,tilor cantaretul llinigtitori. gobolanii deto$ nevoie un copil izolatavea sau inecun goool.lan spre

deopinie uncahliaformicroscopic, daradecrat 9irea$aareloc,pisbdnd - giaceasta - toate este esenflal aparentele despontaneitate. Aiciapar treilimitui. ' Dezinformarea siinfluenfa nupotfi aplicate dec6t dincolo deunvolum

alede maiinsidioase cele formele unadintre deidei, ordine in aceasti in inconsta Ea fi numitilogomahie. carearputea aceea zinformiriieste pe profesionistii co maiintai sedus dupi cei-au care, deformule ventarea nu desi adevirate, ca gisunt acceptate in public serispandesc municarii,

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

13

suntdecat pitoresti. devdijitoare",ncutitulinbe dintinaufos! "VAnitoarea dupatoateprobabilititile"concepute cu aceastiintentie. G samai spunem de rodnica operafune logomahica pornindde la cuvantul ,,fas efechrati cisb'?Ziarishrlcare doreasi lanseze expresia"stalinistde dreaptan era un campion al logomahiei. A repetaaceastiexpresie inseamnia invrijbi a$t dreapt4suspectati gi eade a produceshlinisti,cdt si stalinismul, care nu mai aparedecAt cao varietate inte altetipuri de despotism. Sperim cI acesteiprobleme i seva consacra into zi o tenfoarte iguroasa, precisi a utilizirii formulelorde lupti adverse cu o cronologie si, bineinfeles, cu listadepublicatii iii careau apirut pentu prirnadataA lisa vocabularul adversarului si seimpuni inseamnidej4 inf-un rizboi idee jundtatedin bitilic. Ofiteriifranc logic,apierde d,pt'lmnen atVietMinh-ului, nu vorbesc mult despre cuitile cu tigri gi maltatirile ld careaufostsupusi;ei spun,mai ales,ci nu sepoaterepetafiri urmiri grave,dezecide on p n,expresia oofi.ter fancez - criminalde rizboirr. Insigi istoriacur'antrluiudezinformaro esteun exmplu interesant de logomahie. cu/antrl apare in dictionarele sovietice inaintea oricirui alhrl, estedefnit cao bhnicafolositi deputerilecapitaliste impotriua democra ,si tiilor populare. kr limbarusi a apirut demultunjargonal dezinformlrii,iar agenfii deinfluenti sovietici vorbesc in modcurentde pdpusti(den (cnua aseminitorcu uapasa pentru,,alansa o dezinfou o temi dedezinformaro,). la urmaurmelor,seafirmi cujusteteci udezinformare, nu esteun cupreapercuhnl Prefixuldez-indica vAnt uindepirtare4separare4 lipsirea,. Adezarmainseamni aprirapecinevade o armi sinu aidaunacarenuva '.oreazA nimic;a dezinforma nu inseamnia privade informatie, ci a flrniza r partial informatie propus mincinoasi. A fost termenul disinformare, de , prefxul dls provinedin grecescul oarece dyg stareproastaAm avea dis informare asacnm avemdizentene. Mezinformaezcut'ant formatlafel ca

specl?li. foarte unororganisme asupra obsori, aleatorie printro 'Ate, acFune pAnl.la cuomuldepe stadl 9imergand zilei,incepAnd cilalumina prizonierii iar autorititile, celor dintii, fiind cei urmi din elper,ti, autoritifl $ publice. opiniei la r{ndulloafind prizonierele aceleia carearelocin cursul procedura aseamini se gtie, cdtse AtAt

conpubliciinforma$i, interpeliri, in opinia infiltreazi agentul ecleziasticg si le atibuieuneiputeri pecare nusargAndi nimeni testiri,pronostigfii acelei interesele vorservi unmomentdal aredeanfomruzidarcare,la deir un agent primegte fel ca la calificative puteri. rehibuit .{gentul este .si saconstiin sale. &rperioritatea ac,tiunii deeficacibtea formafi,in fitncFe si el le importi,nu semulfirme-ste informafi, frphrlc4 in loc si erporte ci o modifici. vizate, ideologici reflecte economia lnatiunii (si opiniei in masiniria O dati inroduselementilcataltzator zublice

Tarilecarepratici dezinformarea considerata caarmi de rdzboiincre dinteazi' executarea acesteia serviciilorspeciale. De fapt,dezinformarea esteo sinteza inbe S.l. (obtinerea deinformatiiasupra adversarului) si c.S. (penetrarea serviciilor de informatii permiteteleghidaadverse), intrucAt reatinteipornind dela o donrnrentatie adrruati in prealabil, si aceasta nu

caresuntnumiticutiideren gratie subalterni intermediuilor delasine, nanta joaciacest mai rol sunt parte care oamenii atimptrlui, in cea maimare propagi nurneleliin informafla credci multsau incongtiend;ei maipu$n toblihrismupecind,defrpt,colporteaadeznformarea berdtii, h numele pu$n vorsi pari 9ichiar inocenti'decAt mai fireste, lui.Uniidinfreei'sunt, anumitor potprimimicicadouri Acestia decAt credei ingisi. , cndeazi 9ansuplimennecesiti nU care nurezistitenta$ei uneistiriin exclusivitate kije, cuinamicuL deinformatii deliberat si nicischimbul bugehrlui tarea ' in orice de$gfJ?p,,ge#?hhil+Egj$Fd0i imagineaoferiti caz,
pui o bilape ea estep.{rta.daca
.rlo\lijl.l,T\l?-4.

VLADIMIRVOLKOFF armdde rdzboi Dezinformprea. 15

pecand Intoxicarea este o tehnici" dezinformarea este o docfrini. ii gisimfundamentele in lucrarea lui Sun Arb rdzboiuhti Lcear;tA Ji, carte, scrisiacurn 2.500 circa deani,confneurmitoarea afirmatie cruciali: <Artasupremi a rdzboiului este invinserea inarniflluifiri lupti> In acelasj SunTl timp, nuseferegte si ofere o lec,tie completi dehcticl manewg marsri"utilizarea terenuhri, ahorlprinincendiere, sr$nerea mo ."L,lut;armele apar lnsi caunultimmijloc, celmaiprfn dedorit "inri?, boi,cea maihrnipolitici este cucerirea sbfrlui inbct disfrugere lui este preceptele pe cea maiproastisoluf,e.' TotSun ne oferi care trebuie Ji $ si le urmim pentru a ajunge la acestrea:ltal Toate mijloacele suntbune pentu a elimina dorinbdelupti a inarnicuhri dt $ credinF sainvictorie, find consiilerafe echivalente acestea Sun nu avea la mijloacele achrale: nicipsihologia dispozi$e etperi Ti - tearna paralizantide menta@, nicimassmedi4 nici- ndjloc un negativ conflict nuclear. Doctina laprogrese enfaordinare in secolul )0( Ba'adus pnopagandei info primi hza eaaasigurat a6t eflcienF nationalsocialiste, (nufebuieuibt cA'Violul cAt,si acelei oomnniste mtfinilor prin Uopagaft psi]plog daWliticiabdedicafl irn aceh$ tirnp, marelui Farbvsimarelui perioadidepagid, socialistWells) darnrtemconsidera aceasti md CIct, pecare integrati in progresele doctuina leaficrrtdeanrncl Practic, nueste vorba deuaviolomulfimile, ci dea leorienta into dire$e care le suride propaganda princonhgiunea deja organizati a imagini $ dea lznscende Iorgia schemelor deg6ndire. Nouldrip aldeeinformfuii prin1957 afostinatrgurat o dati cuinfinta reaDeparhmen[rlui principal D in cadrul Primului Directorat dinKGB. Creatorul acestri organism erageneralul hanhanovici ln &aiant,nilscut 1910, decedat i,n1970t Deorigine armeani, acest ofter elegant, ascetic $ musticios a servitcaahgatla arnbasadadin Fuis subnumele deAralovgi printe altele, aorganizat AsociatiaFrar,rtaURSS. Multiplele sale reugite au ficut cadeparbmenfirl siu si fie transformat in direcbratDeprin 1963, acesta este Directorafirl A dinKGB. . Decedat generahrl in 1970, siu,Serdeadjunctrl &aianta fostinlocuit gheiAle>randrovici Kondracev, nlscutpe1martie 1923. Fiulunuiofifer din KGB,SergheiAler<androvici Kondracev a avuto carieridiplomatici cla prim-secretar sicl atasat culhralin 1953, in 1956Ia Londra apoi laVena, gi1961. lnfe 1957 in tgO+ separe caa devenit asistentul luiAgaiang ceea cenul-aimpiedicit si reapari laGenera in 1967. Sespune ci este interesat

devestgici arfi unelperttr artadeli_ catiafiL deGermania tnprimurana sificiriidocumentelor. frlse, satr stecuritein presl,potf adryirate informa$i, acesb Toate mi a drui gtim d exisaunorgani$n $ Inporhnte$e nuareimporhn$. un agentde hotje: atreiaalumii egdezinformareaOccidentrfui sfune $ desigui Curtea detctlaPuis,condarmatde influen$aresbtlnflagrant prtereain t$t; tii autr* socialis, rarS alunrnri+ annlslatirneAiate {-* cehe;deat{lu' dinierviciilespeciale bdislavBithran" viluirilernaionrlui al RirnufuiDirec' deparhmmt dinal pptelea fuvcenkb, irilecolonelulni toratgeneral

omr povesese dediscredihrea B.Srniflr, vo'rba Joseph hri$kann - era sale ClArecruhe unl dintresosiile ln ffi$ scop, lui de$atindonezian:

o-pri<ope" hrptiinponiwa desitrafaderizboichsic,unde deosebire putere chiardaciareo fndprpcirs{, ualbastq.", dezinfornatoare, o uneia

<,noiu in douifeliiinegale: eahrmii si.i pennitilmpartir, finf uncribriucare ciai poate de criterfu, a$ftl f corrceput un nu lnto democrafe si .ceilaltiu. referin$ de element acest libersi creadlcewea.in schimb, iorr. este cbnsid.tal$u$ uncorpdochinar gata frbricatlnt-o tari toblibrzu este pemisuri qiideile imaginile saurespinse si fie acceptate exactipermite nrarxis avan@e ci aduce in utimi insunp,totceea seprezinti. ceacestea riu. ceii diuneazieste bun,ceea este muhri o in' si aitu insuti bebuie Pierre ..Pentru Nord, aintoicapottic,scrie preiei Aceasti gi-si ofensiva',. ai politiciprecisi fermf, si ten$e initiatifi _si politiei nusidemocratiile. marxiste, o auputerile intentie

16

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

17

Al doilea motiudezinformare4 dupicumamviarl presuDune o acti_ uneprelungiti, intinzandu-se pemaimulf aniin celmai-bun *r. l"nk;, ria,unadinte naivititile majore aleofterilordinarma psihologici era"si edeinfluenti in cateva siptimani. Or rpolitici,i$ interzic orice manewide rputere ameninti sI sctrimbecursul o mei oarecare shbilitif,aduse deaCin cea Republici, cadenta in caresesucced directoriiserviciilor qeciales.a incetinit deabia recentin tVtarea Bribnie conseryalbrii n,rg pottra *o Ieasi ca"laburigtii giap mai,departe. fnte aledezinformirii Nupunem i,n patiotisnnrhurgra discufle sau alcelorlalti, darin democra$e acgunile nu suntingeneral deacord asrpramijloacelornicicniaratmcl candOin ln t6rnplare, suntdeacord-asupra scopuilor. parte, lipsa decontinuihte ii impiedica int6t peoccidenhli . Pede..alti pahiIacapitcu snmearga strdiul mediilorcare uebuie mapipulate, incdtse ajunge la-epouilamenbbile, cain cazul ofiferdintiiroutalUndea acelui care credea ciirnbhnze$te potria.tiile punandule arabe d asflltecantce kabyle. cumamaritatdejadezinformareanu poatefi dusipenih Infne, a$a capdtdecat asuprauneifinte parfial prin complice intermeoiut *uo*o sr dia" In lirile totalihre, sbtuldetine monopolul informati, ei,popula$afind protejati impotir"a oridreiingerinfe genpentrralnierca deacest sl aingl plblici sovieticiclAfebuia si.ecurgila emisiuni opinia aleunorradil uri sbiine (vocea Americii, Radio uberateaitc) a ciror audienF spora dici nuputea conbabalansa efectrl mifloacelor deinformare conbolaie cu stictefedesht /' Dezinformarea occidenfali nusepoate exercita cufolos dec6t in tirile dinLumea aTreia Nimeni nuseindoiegte_ci aufost deja realizate opera gen,darin absenta promovirii flunideacest pneidochine universale, nu poate fi vorba dec6t deac$uni limitate, maiapropiate deintoxicare dec6t dedezinformare. Trebuie totusi caOcc

nu fi nega!dinfeicire penfuapirltoriilibertidi:' , Aceste conframisuri artrebui cautate, separe, in beidirectii.

reete menrni rd:;l*,r,-, yi,si ffiffi#'*U:1ffi'Hflff # preuni,cici falimenful economlei totalitare poat"

sep.Ht[ qg?E deinfluen$ agenfi obserrat, ,utd ffidud.ion am nuauniciolegihrl cuapartenenfatornolitff$ care ceicuplreri
pacea ci sau ci iubesc oamenilor reproga li sepoate

ilJril;nif*uiuro.politic.
Giviza$aicisuntagen$i

-.'4.9F+

18

VUDIMIR VOLKOFF
Dezinformarea,armd de rdzboi

19

.O orin*.Oit

i#fi :ffiffii#i!;h,.d;4qry:ry1^::m*E_g;$ff :lf H fi ffii#;d;GJ"noliio*oae:presdreptpa

iffiT;":fil#txsffi

h Dosto n3seeAndeascn scriitor-sl dificilpenffu lor,este

VladinirVolkoft

I. PROFETUL DEZINTORMARII, SUN TI

Sun 2500 deaniin China Regatelor luptitoare. Deorili a tdit aanm ginedinregatul Ch'L, a fitmttin wdail regelui dinWuumazdfudwi armatele at un stces crlnsDlnt I-udnrea are fi e.ste atibaiE, Artarihoiului, esfe cunoscu ti inIaW niainci dk wolul al WIIla" MaoTzeDun dinea, firi nicio sa inspi:lzrt IndoialiIz on a&tali aeasticartceste hwisi in proganaplihr ni Iibre ruse, a$a am oatnti garuafulWalfets ln memoriile sale intifrilate Servicii discrete (ARXA PRECEPIE DdRASE DIN RATtsOIULTJI> DE CTTRE COME}.IIAIORI: 1.Discredipfi totceea cemerge bineinprainamicului ,2. Implicaf, reprezenhnfi claselor conducitoare ai{irii inamice in afo ceridubioase propriilor 3.Disbug$lerepuA$a concetigeni. $ srynef-i dispreplui 4.Utilizati creahrile celemaitici,loase Simaiabiecte. prinorice guvernelor S*Dezorganiza$ mijloace activihtea inamice. 6.Rasp6ndi$ discordia,si conflictele inbeetaleniilirilorostile. petiniri contabitfuiilor. 7.IntirAtafl-i 8.Ridiculiza$ tradi$ile adversarilor. prinorice 9.Perflrba$ rnijloace intendenla, aprovidonarea $ func.tio narea armatei inamiculut princantece 10. SlibiSvoin@ luptitorilor inamipi senarale. 9imelodii '' pro$ilntele 11. Tiimite$-vi irn randurile lorpentru ainourwr,a opera de distrugere. pentu infonna$i 12. Fif generogi girecompense in promisiuni Nufu cef economii, baniichel[ri$asfiel vi voraduce o bui dobAndi.l :' l3.lnflta$-%pestetotspionii. Numai unomcare aretoate rceste mifuace ladiWofjtiasa $r$e sise. foloseasd deelepentuaripdndi eerUnih gidisconlianumai unaseme nea omeste demn siconducigisi dea ordine. El este comoara suveranului siu 9isdlpulsbhrlui.

Dezinformarea,arme de rdzboi VLADIMIR VOLKOFF MAJ(MEDflRASEDIN <ARTA RAZBOIULI.JI>

23

- MOTn/E PECUNIARE: TRUPE PROPRIILE DEZINFORMEZI cuM sA-'11

ToatAartaiazboiuluisebaznaapeinselitorie. Datiinamicului fete$ biie! tineripenhu ai luamin$le, darsijadsiml pentru tase ui zgindit'r ambitiile. Dezbinafl suveranul giminighii sai, lisad-l tiri aliafi. Faceti si senasci pgntua nulepermite tnfe eifsnrriala si seinfeleagi" Anrnci ve! fiutea si complotaf, conta lor, Rafnamenhrl suprem in arh rizboiului pranurilor este ahcarea inamice. cei caresunte)eefiiin'artardzboiului invingarmabinamicului firi lupti"cuceresc orapele firia le asalh si darema pre sbhrlfiri operatiuni lungite. Scopdvosfu tebuiesife preluareainhctiatotceeace seaflipepl rneft In acestfel trupele vi rcr rlmaneodihnite, iarvicbriavaf totaliAceasta este artasbategiei ofensive. Invincibilibtea noasbi depinde denoi, vulnerabiribtea inamicului deel o armatieste victorioasi inainte dea ciubluph; o armatisortitiese culuiselupti firi speranF dea invinge. culmea rafnamenfi.rlui in dispunerea bupelor este a nuleprezenta inbo formi susceptibilide afi defniticuclarihte. in acestcazvef scapa de indiscre$ile spionibrceimai perspicace s,i minflecelemai istefe nuvorputeasi sbbileasci unplan impotivavoastri. incolf,t hebuie si-i la.si o portiti descipare... A,{ta$-i ci .Uopinamic maiexistio posibilihte dea sesaha" Apoilovif. qrnoaste candlumea o perioadi depace, ingelepurl igilne sabiaalilui.
CTJM SA-TI - MOTMJLREIJGIOS: DEZNFORMEZI PROPRIILE TRTJPE

VLADIMIR VOLKOFF

armdde rtzboi Dezinformarea,

colaborare. folosim' de-gare-1e inamici Aeenfidublisuntspioni -cl"dhr*i*r -lecugurerozitate dati, frce$, ce vadi si nimitespioni b*i;ft;it"Uiitttp"igiransformati;i-tnp-ropriiivogtias.eg$ "= informafiinven es"^Fifihia;Uili i.untceicarorite dirn inten$onat felurile. tatein toate informa$icare Lisirn si nescaPe Cdnd agenfisi le cunoasei' feltncAt informa$i eivorfirnizarceste inamic, vomac,, Noi,fire-ste, glti in consecinfiomorisPionii. isiva '"' ':.#-dift";a*a

damnat,ildeghiziincitusar'otff.TrH,KTSfi :t:JH
cifiri scrisoarea Tanguii cocoloqul, chizand planiflcaii lorstategice' qior, Ts'as, Sef,thi qlion'Acesbcihrgirul t ministuts[u,ca9i misiune' singuri o la la$ nusemirginesc apol semna a Pace4 inamicul Pentu atan ,$bn$i volanfisuntceicarg1d intefuen$, oarneni Pruder Aleqem in tabirainamicisu care, cate aceia n eisrntin misuri si observe Astfel, a O dati edificaf si planurile. tiunile decesuntnumifl"ag Iormeze.lati care oameni Sunt Potsivini 9is oniyolan!febuiesarecrutirnoamt aerului ln ciuda meni'inteprinzitori, mc cumisiuni depringi netisibravi, Dinfe totic 2| miz"tiu9iumilinfa niciunulnu iulcomandantului-sef,

pto majorTs'ao sbhrlui sq,tie sefrrl thf"ffi""qPT

armdde rdhboi Dezinformirea,

VIADIMIR VOLKOFF

caaceea a agenmai"mare relribu$ile, niciunanueste secre!dinnetoate estemaiconfdenf,ali niciuna.nu toate operaf,unile, f,lor secre$;.dinfe secrete. acelea careaulegihri cuopera$unile decdt utinu poate si drept, Cinenu este experimenbt Siprudentomenos adevirul. smulge fn gisubtilnulepoate Cine nueste lizaasenfsecre$. spionusi aprecieicaracterul inainte este Ceea cebebuie, detoate, gicuadevlratinte deincredere dacieste lui gisi stabilegti sinceldemn nuurmiiesc CIdsd uniicare f folosil.. Printeagen$ ligenlApoi, elpoate careeste cu adevlrat si caute a cunoaqte decAt si seimbogafeasci;'firi prin goale. vorbe decet care rispund exigenfelor inamiorlui nu ,si $trafa gisrbtilihte. Apoi, de.siretenie caahebuie si daidovadi Int-unasemenea pionului mincinos alspuselor sau caracbrul veiputea aprecia sinoeritatea cenu or frpble giceea ceeste conform veihce deosebirea lnte ceea ,si este. I ua$'misuri card afostmanipulat-Daci conba spionului deprecau$e planurile agerr secreb legate deanumite operafuni $ntdivulgabpremafirr, maiaucunogtinfi tebuieucigi... hrlgitoficare care siomoagefmmeniipe Dacidori! si conduce$ ofeqsirr+ trebuie qau grosolani? progti?Frni intmicutfunt ei operimentaf sau ii folosegte Cfudreg'ele ditt nocesnre. O dati aceste calitif sbbilite, frce$pregltirile pe pe peIfuang Wei Yung seahee Haniitimise HanHsin, Ts'ao Ts'ao.si pef Pao, este comandanhrl alsfirlui Wei?u elinhebl uCine "PhoChih", pe care la supl replicl lui miroase i,nci a laptele i sesprse. Regele "Gura uFeng pe putea caraleria?n nu ra s#l egaleze Han Hsin. Cine comaridi El din Chiin. Cu FenglVu Chen Csieh", i serispunse, "Estefiulgeneralului comandi IfuanYung., cine toate nufrcecAt ci este unomdevaloare, "Si uNusecomparicu Regele sErse: infrnteria?u i se rispunse. "HsiangTou, N-am niciunmotivsi nii ingrijorez.u Ts'ao Ts'ao. dn si inaniolui care reperarea agen$lor Este deirnporbnficapitali teorfl in pro impofivavoasbi,'acegtia bebuie si fie neapirat actioneze gdji deei.In acest priulvostru felsunt serviciu. insfucfluni Da!-le $ ave$ recrutaf; folosi$ agen$i dubli. 9i prininterme potfi recrr.ltati gifolosif, siceiindigeni fuen$i interiori diulagehglor dubli. printe compatiofisii Motivul acelaciagenhrl dublu iicunoagte este peceicare neglijenS care sauachibtcu sunthripireti, cagipefunctionarii persoane voshu. in serviciul lor.Peaceste le puteti_ affage dedatoriile poate fi trimislainamic cuinformatii Totin acestfel, agentul lichidabil fi lngelat inamicul. false, agentul in ceprivinlipoate deoarece dublu-stie

9iagen$ivolan$ Asasuntutiliza$ celorcincitipuride activi$tile .e'##;p".fect ffebuie Suverarrul ei te at it tg*Fldubli' dt aceea Aceasti.ut.tt#;;# ageng. cumaximldi'rnicie"' irata$ U-Ce urechi' caunornfirl ochi-si exact este secre$ O armatifiri agenli

pRor'ETrA rr. sE iunuprnngrn iusrcorul xx

Memoriu adresat del.eninlui Cicerin, Conisarinsircinat cuAkcerile Extcme, citatdecdteY.Annenkov Qg21). uCa uirnare pecare a observ:xdibr directe leamficut euinsumi in timpulanilor deexil,f,ebuie si mirturisesc ci mediib a$nrnie otfire din Rrqa occiddli qiAmrica str incaabibdea trelee Snraga act',at{ saur4ortul realdefude.Amte nedii bebnrie onsiderate sridomute.

AIBA: UenrUrun A$A-ZIS III.PROPAGANDA

PRACTICIAN UNUI

b) Erprimarea dorintei noaste dea sbbiliimediat relafii diplomatice cu sbtele pebaa neamestecufui capibliste total in afrcerile lorinterne. surdo

VLADIMIR VOLKOFF

(pulsiunea nr.3)in dragostea este sacrificati daca exemple: Iati cAteva (nr. de imoralitate unui in frb 2), suntem caz materiale avantajelor hvoarea (cum arfi prostihr$a). (nr.4),negisim parintesti (nr.3)datoriei preferati dragostea Dacieste unui caz deimorali in-fap punct biologic, deci social, devedere iari-si, din (comportamenhrl uneinnmedena[rate). tate (nr' materiale avantajelor laviolen$(nr.1)in frvoarea DaciserenunS (atibrdine civilizati). morali o atitudine 2),aceasbvafi (nr.2), (nr.3) in locularrantajelor materiale dragostea Dacieste aleasi morala. conformicu deci sau romantici atihrdineavafi $ apmai ldealisb departe. funiire , ha'wite x conpha,wident M owwmi ipichelaties,te qt bblou M.2 Wtu ry svrfiifu liheflin",wificAnil4i astelWlfurru ae un DarCahotin plsiunea w. 3,w ce anryurc unei @ni morale. rispunslaorie, pntu scientsmul sdu" oryn sanupruinti interes Ia urmaurmelor, fti motive: aracerbat ci din urmitoarele eryiimettuli ofeFinumerw metode ci Wiholopia 1.NE adevinzrt si nufiefe caare$catnogtintc demnipuiarca ma*lor,giarfi abalrrd Iosite; IIft Iupbnd h C,emania 2.Ceahotin afostunpndicin al propagandei" potivaspiali tilor-nazigti; ci voreatda rc 3.Nc w omd6ortenn tung fi dqi rcanoagte lor prezintiunviolCahotinsu$necima*Ie tebuieviolate sprebinele vle. a opiniilor revelatoare de aici d*urye candoarca demu nai ales in privinla are nu-linpiedicisi fielucid, Ocandoare whenbile... in ce mdsuristnt acestea cnf;ilor,gisdconshfe libertnjudeca$le este secredecialegitorul in democra$e Sifaptele protejat lmpohhn liberale ale sta[rlui instihrfile indeajuns de sale, ci este poliflene.sti, a fac,tiunia exploatatorilor, a abuarlui deputere, ingerinfelor protejat conba unei explozii lui insugi, impobiva lor,darseuiti ci nueste imln la obava pulsiuni este deja giinstincte care declangate deunalhrl, de cumpliti apasi asupra psihica ci o amenintare Nueste constientizatfrptrl psihic violului almase deprincipiul lumii,datoritiposibilitillorimplicate politicd. lor decite propaganda

Dezinformarea,armd de rdzboi

31

din rcntit arwtea cii1figa qre partid sduadi deia ...sau dxl+Eun.)' (Wntn o auzd buni'r

l4rlltaabilibb

diatgiinstaural politico' ffjteuiilitiuea iudi' prowgandei (xJniideri, ci nucleul ceahotin a'simbbfutt'lor fi'sihologice',' cioasi

;ffie'

Dezinformarea,armd de rdzboi

cont'arcelui efechrl deseori, incatobrfneau, modatatdeslabgistangaci, dorit(..). ananaflatla aicapitalismului lorffis6 ultimimo-stenitori Adversarii gisit au definit' progra:m bine econoprc firl un ghie, umane, firi idealuri rnarile de azdruncina de iloOaiat""O. aridica $ deaantenamulimile, directputerea smulge ale chiarde deseori, mocra$i.si, afostposibil? Cum le nuerau guvernelor democratice adversarii evident este Rispunsul nafiri aomuintuitivadeviraa sirigide;infelegeau gafldedogme eronate lor po ci scopurile potticeutile.Este drept iui';i rtgJ.u deaicicoircluzii auan$ insi;src-_ in sine; deumanibte contavinldeii alsurAe sur:t titice .si ayni 9arcsarfr. si folo*axi singura pehtu ci scialisnulnua ptiut ces, darint-unmod prymdq sau afolosito, puiitdovdi efu, gi mume l i^p s i t d e e n f i r z i a s m g i e n e r g i e . .., , - . cainstrumentdelgffa simbolic a dobtatdinplinfimbaiul Fascismul jucat lui Hifler ascensiunea in aastici de rolultonsiderabil cunoscut Este pe fupa practicat larg4 scari el, a putere. in tatra Mussolini la $l 9lyfuhr in dm. depropagande inetodelor si urmirimevolu$a interesant ntir. Este Chiu lainceryt' celdealdoilearidpir4ondial. pulanilor auDrecedat care celmaimult So leafolosit german afostcelcare socAUemocrat bartidut dinme considerabil sar inspirat bolgevicii, rusi,in special iialdemocra$i pescarila'rgi.Rizboiul civilqi pbcare abilibte leauaplicatqr sale; todele pentru aceasta excelenti planului leauoferito ocazie cincinal indeplinhea decele germani, saumul"tmitcare MAtaniq aufostimibf,decomuni$i esb motivulpenfu acesb alffel, or servilisrn;de slicopieze maimulteori, a ineficientiMussolini deseori sa dovedit metode acestor carbaplicarea Itr gia inEodusin cuaten$e prehntmulfdeh rugi:lea shdiatmebdele pmcedee mc s.ardorn&forbutile. lanumeroade h punct multpentu apune Hidernuatebuit si sesriduiari prea delaMusofini$ de el sa inqpiratdirect siu simbolis aplhai.ealimbaiuhd el deo manierilogicigiconfolati9ia armtcu $afolositde lacomunisti. celi se deloc sii nuinfelegeau cuc6tadversarii atat mairut a. car.tigat, in liniqb. intArnpla; il lisausi ac,tioneze CeficeaHitlerdefipt? asuafigea atentia oriceobsbcol, inflicirate,ocolind Prindiscur$lri amenininsqfta, guvernul ctitica, republican, pralui; ataca violent Rrofera lungio, documencuFtelor vorcidear', tiri nemaiauzite: "noaptea "Capeble propagandei care ave4 naziste amenin$rile erau acestea u aeu Boxheim, din doui aceasta maselor, sibebuia si aibi,o influentienormiasupra .si

VLADIMIR VOLKOFF

* Gi;;?#q gr m.loacete deaojrarc ltlHflt:F:

ffi;il?HH'**;P*:s'*nsuitionffi quca; inaldoilear{nd'frth,t;;;ffi;;; pagandi

Dezinformarea,armd de rdzboi

convingerea ci p"t"tl" i.p*!ir.

/
/

ZX
slog*
Pto*r^ DocFini \

ru Baza piramidei este fn.-

VLADIMIRVOLKOFF

armede rdzboi Dezinformarea,

' urmitoarea: este

rofi' pominddela imaginea cruciiincedigate ilustdndgeneza Scheme

r. .uu acest semn veiinvinge!" _ simbolul,armatei lui

Conslantin celMare(n.a.)

faternitate' egalitate, libertate, gieleexprimate: erau

38
Dezinformarea, armd de rdzboi

cu 12tineridetoff doui echipe decAt.. nufuseseri alitate, imnurile sefolosesc deenhviasm snoregeneratoare .si ca simbolwi Gio Wesllred alhideri,stilo! pabiotice. cunosflteHorst Sunt canbcele afostfo Matseinea vinu,a\iMussolini wr Intermfronalasocialigtilor. de ruse. Revp$ei in timpul revolufonar imn ca $i.Fronurl deseoii lositi smaaffeL rden alcirui ritnantenant, cu un imn mrzical arcaun bronz Awltinarynulunelor, Affitftntutetu1pa;ilorn91fr,; Curindvenirnlifutatcu Vmo,fiatc,meryicanoi! | .

in fei s{gqti cele deelemflu,handormau nazistii, $mbolunle; zi reciproc figura inc6rligati crucea lor,ridiculizau h rendul iar sociali$i, .si umbrele, frceparte categorie ariat maijosetc'Dinaceeaqi lui Hiflerdwi cumeste le roi" rispdnditila Puis:uvive foarte inscrip$ilor regaliste, deformarea uVwe le r6tiu.t devine

*vive le roi" -Triiasci regele- devine"vrvele r6ti", inhaductibil: l. Jocde cuvinte adici *Triiasci ftipurp (n.r)

VUDIMIR VOLKOFF

armdde rdzboi Dezinformarea,

41

cmfiionf neoqelbehie d frowaoeh nmdll @dun re0d reflexe creeze pe si altele, potenfeze peunele, si le aouri1! .n b inhibe

armdde rilzboi Dezinformarea,

43

cu suntmanipulate mul$mile caz, dar,in acest demase, 9ielesus$nute violate.Wihic. adtcir lor vitale, intereselor prdne giingelale asupra unra dau casierperienfele dinbiologie, moderne Teoriile $ $atisicile

primiipot punctrl alpnopagandei: devedere tahte diferitdin divizifebuie

(..). Harulde amwnieeteesen$al in o condi$oneazi care ticegenerale plan indude: propagande asffel de Un ra$onale. unei realizarea grupurilor care tebuieinfuentaf,; deindivizi a)Diferen$erea fie elementele deatins unorscopuri.psihologice b) Shbilirea PeBftu cirui grup; aceste spre indrepbte ac$unile careslrectfizrln organelor c) Crearea scopnti; propagandistl deac$une aformelor organe decite rceste d) Crearea pla in spa$u depropagandi ac.tiunilon e)Disfibuirea $ tirnp(sbbilirea r nuluidecampanip)i ac,tiuni; acestor 0 Coordonarea alexecutftii alpregitiriiac,tiunilor, g) Confolulcampaniei, in special $ constuiti confa-propaganda: in or. acestora imlxasi clasarea advercarului, temelor 1.Identificarea lor separati; decombaterea urmate importantei, dinea punctelor sldbe; 2.Atacarea cand ahrnci adverse fon[rl propagandei atacat 3.Nufebuieniciodati plecat chiardela penfu a combate puternic; Febuie o opinie, foarte este gigisitunteren comun; aceasta \

t tti';TlSlllffJht*ru artebui de reguli un sistem wba?acirora

44

xlTffi H#r'.,;-"*,,, ffiffitr[ffi i$ffi

1 1?

Dt,tR voLKoFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

fip1pecare niciodati, Cagiluptawlttci+ prowatda nu inceteazi doar as,a cumtebuie:el nu selimitasi faci propagandi Hiflerl-ainfeles pentru urmdnd oreguli clasiclnutrebuie continuu, ci o impunea alegeri, Adversarii timpdegAndire. niciodatisi le daicelorcirora Ii te adresezi perioadele glchiargr3electorale, doarin activi sii, in sclimb,deveneai In profiturculiucurie oferitidesirbitorilelegale. de"destindereau hrnci per' penfu aeviblupb,ere ii incomoda maidqrabi realibte, o ficeau $l burgheze riuralurile fu asi respecta pe populare propagandei $gestive Dupicumsa viart, prinplasarea pfrtic4 planul violqt\ fudttdt*x fua aWI Ia Hitler instincuilni combativ, p violenp sa,Meinlhmpf, uUnticiloshotirdt in cartea reali"A gpuso posibilihteade acei<ercite a irnpiedica unomcinstitsilgi arelntodeauna pro prrctici politicb, sale de gi in 1931-1932, bude aaplicato tivihtea in prinviolen$ peadversari (Sh)ii irnpiedicau pagandi si$ifna intunirile . pornifpeaceasti'cale. spunea el,tebuiesi ril rurale. Odata in disbictele violen$;i indulgenF. niciodatii,nhe sinu oscilim minemconsecvenfl $ mussolinien e en anagaaleq . Oalti regula apowandei hitlilistc,si ba 10000 numinrlmembrilor unrfla dela3 0001a Gebbels deenemplu, re slu fidel, colaboratorul deasalt dinBulia ir Hadamoursky, hlioanelor <Trebuie afrm6nd: si nearitim in nibddeschis aestpocedeu, comanda dacieste bine realiute: ci e maimare decAtin for.b, $ chiarsi pnetindem prinfor,tiimpresioneazi.si propaganda mai areefecbdecisive, cahula6, nua rimasapanaiul Dealffel, aceasti regulia exagerlrii in er<terior". ales in ziuadeazi' o folosesc hitleriste: al propagandei exclusiv Sialtepartide numftulm+ niciodati si rnireasdartifcial nueaitur Depildircomunigtii adop infuniredela VeIdTliv,rezolufile deseori, calamarca nifesbnllor; pomposi .Poponrl poprlarea trcepeau hte inurmaadunirilor Buisrlui re delarna, (..) unitlaVelodromul oarbi ci propasada nufebuieficuti prinadopbrea deja Amsubliniat func,tie demediile cirorali seadre ci prin difermfere,in a uneischeme, wziL (..) inf-un articdldin ziarul Deutrche 1932, Reptblikd:rlSiegfied gopagandei doui rurale$ distingea in distictele anafraproblema Hdxluu, pecare a nurnito dernarihartere decomunica$e, un4baversati regiuni: lui Hitlerputeau deti,rinime, in careideile zonar{xt4$ o alh,dominbd sifie pitundemaiugor.In zonamixti consecinti, Hiixterpropuneacain propagandei populare instinctul combanlep agresive, metodele aplicate (precum ce '' in 1932 sub semnul inaugurate de sociali.sti acelea care, bativ propagaridei lui Hitler),pe impotriva eficace saudovedit lor Trei Sige$,

VTADIMIR VOLKOFF

quq mzona a doua metodele urnar si fe modificate i,nfuncfedeambi anFgimenblitatea tinanilm. aesd inii"t*;; a*:-.:_r _ . -r .,

armdde rdzboi Dezinformarea,

47

iouni*,

sabilite' rwili bine dupit se desfrpari propaganili a":

versuriadecvatereuniunii'

--, car-acter ---r^-ri-ominc' dinamig $ crr luminoasi .r.go,i;u o pancarti . g.un tablou pentu des potfi utile dimpouivi';;;dt:ins()!n demtrzica sau, vesel nervilor' tinderea ' 9.Masaarditoriului sifie incih$' dindrqiddnd'F *gimnasdcaroto c' ridicare smnuststttuluiat Upu ft**tq asociati hd;;;uisrd

t* tffiL*fie

*t11b* sloeanuri decoraticu { simbolud';b"*S'gt milibn$ din ordine-format tt"';U'*9t" * *.ryttt"de .rUu.tti pe drapele, organiza$ei' emblema cu ii',ifr#, p*ta"abrasarde
dinhunipnta aficonptientdqp motive celemaibune are Ceahotin bineconduse: propagdnde unei ricolele

VUDIMIR YOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

nueste maisus, vorbeam care despre depropagandi, NeincredereafrF nimig eqte qltcqS uPropaganda nu veridici justificati dinurmitorulmotiu informativ. caracter politici', deci, avand, Unei ioat optior." sijustificarea - Ceaho sdo wttndd- en Pndi- ' deloc tinnu incearci Dekpt I/RSS sulproWandiSlor.

nostru!r'. organipenfu a sugera acelea pecareo luase ln timpurile amploarea sub in istorie cunoscut minister, acest ci propagandei, vom spune zfea

organizare; ffiiliffi9?"Tgf"TiJ:F-{;fu de e) adminis

*.o**@ as:-achF-e) era stucurat A,U *i, ,ii".rO.a) sectia deinformaFi; b,)

numere o'o*.!gY-

VIADIMIR VOLKOFF Dezinformarea, armd de rdzboi

51

penfuarria$e eb. poprlari gipregitirearidoiuftd chimic marea organiza$e adoptat au fogti socialdemocnfl, ci bolgevicii, si constatim Esteciudat gennan, transpla* socialdemocrat alepartidului depropagandi metodele partidu}sursi le lor, in timp ce procedeele in clasice emo$onalefara tand rusegti. a shrdiatnretodele Musolini complelMait6rziu, neglija aproape aufost i,n lhlia fiscist deacolo, cuservilisn\ gilea infodu's, uneori chiar gi violenpnemaior o aplicatla scarilugi preluafe i:re lea decife Hitler, in Germania. laputere via,rti pentru a ajunge alpropaganHitler, knin a fostun geniu inr-un modtotaldiferitde (..). dei

princareserispandesc cuugurinliorvinmii decanale secreeazi acesta coresprnd orvinbdeordine daciaceste lansafe delacenbu, deordine, tele Revokrin wemea ce era cazul epoci, ceea acute aleuneiclase nevoilor -si predestinate care e:primau doui cuvinte Lenin din Octombrie. eisise Eei rust dinarmata desolda$-$rani alemilioanelor firndamenble rsrendicirile Pacelo. "Piaant.si mais'tls, propagandiste ideiilui knin e:puse corespwzitoare Celulele pestti uzini, instihrf,e, tot in fiecare fost create au denumite "AgiSrop>; gcoali etc. ' de inhritiv, nevoia degi doar foarte bine, ainfeles comunisti Propaganda uirn (seobservi ci principiul rcr,liz[n cufipteconcrete, idealurile aasocia

toate activau proclamarea indeplinite sau depigite, normelor tajt(udania), sens. in acest perioada intermuca-si luptelor aincehtdemult, anm noaste, in zilele propaganda eF se aplici aproape mondial, zoul celuidealdoilea rizboi [n noii vietia maselor. si consolidaii edificiriistahrlui domeniului clusiv

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

imprumuturile a@r_ fnqu datestahrluisaunevoileculfurale aleocila c,,nt^ ^^^i ,

arara camparurlor speciale

cincinale, d3nurile

VLADIMIR VOLKOFF

$:"*.^Tfl_tgrV il.* :ryrt nffiai gir*astici sidansurile

Acesta este unur dinbe motivere penbu izre in marile mnifestiripow

NEAGM: W.PR0PAGAI'IDA ITWENTATORULUI AMINTIRITE

Delnwi;i rcann Ehnio Ysrrfi"' tune rcreadea xttiP onagip- er;tc

sdifii)' tiuaproPriilor iarkftan neigritnu alrrtawtt,mrynaisuoaese' propaganda Desigur, anumottneleqwn' i,gimdrfiliiru1te Delmer

Serghei Ceah ofn;ln viol des parlapropagande foules politique (Gallimard 1939, edifle noui t9-52)

amsonifitnare at*r,,p[+'i Gn! *t' si devini Infunplat Sa de m post ** r fr;o;i Ua' *eY ;{t ConducAnd nefaicili -oenfra utigti unor x $enaoT#iTi iui olat te ion*unl'vqcile ane ndio '
lui Hitler' ;;; ; ;;;;nimic deabcecuregimul ulti' gs la disPozi$e tneau si cooperdrn' incepuserim or care OSSLul" unor Atrcerutchiar dedans' demtrzici il mat"tie m.t noudgam.ricant cannoi pentu pr.ru'nlviJtnt-Uiutittt' si inregisteze germani, arti-sti tttt-T g't**L dmucrezand ' in5ebto*' rnselitorie' deaceasti habar desigur, nuavea' Marlene f11: ?T:: Ahtnci Americii' mfim$ s$flmla Vocea il-fiil; destinatA eiera zica incAt asffel fac si ,tui,atebuit Euro* i"ilH*;JtU6i avizitat cand
(n'a') americane' secrete senriciile L Offc" of Stateglt Sen"c"s:

id--'

VLADIMIR VOLKOFF

armdde rdzboi Dezinformarea,

57

Partiduhti s;in ierarhia plasaF ci ruriimembri arfi intirit ideea tie.aceasb la procedeze si r.rp..nr ll,,lt"t

-d,hbafiGiT;t#ffi s'flrn iimtiseri

fel

luiTegde-r'1c* * spus i'am domnuleu' oproblemi, to[rgi *Existi ci Pentu in cidere? 'dttbea*t tt; n'#iffi unporu*U"r oarasutim dacn sol la stives'te nuse #it#;d-;btsit[ inzbor, rani6 bpasire * P&H*TT"" ches acestei asrpra si.reflecteze apromis Potter degnrpi t -or

t rt'otlon ru,ojifiHTt it,i,f;i#t iJ."pi.g.ti

eifirlrirs

qwaile' at mult ii inhra.nau D elmer Dar surc*Ie luiSefton

(german). 1.Scherheitsdienst (n.a.) sewiciuldesecuritate (n,a-) 2.Special Operation D<ecutive.

itorulnostru siconr unoslre6itisigisifbresa9i e observe?" Oricum' crezuserim' Aoat putln Ointm vorprogramul impiftisera isi isrcina'

re

VUDIMIR VOLKOFF
l

armede rdzboi Dezinformarea,

olttn rel secFunisdparabinheejenrin inrm-t^ r^ _--,r y .ii, y .

.'

con$neaquninti'ritor ci duhiudle zvorrul noiamrispAndit visti"lalucru), qisile mireascipro pe lucritori stimuleze F}frilJ, menitsi,i ;*r,

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformirea, armd de rdzboi

61

ffiHtfr?jiffi fil:$ ii*flTj*H:'ffiffi#[HT#ffi

Spremareameausumre^ *.arrrqlirf ^, *-

din' Hull.hovenea Ar-min eraunanume schimbiri acestei Artizanul

putin mai este provin-e dinftornaticeDidot, nemtesc, corpul deliterdeste

62

*'*ru ;'I'F *iffi trffi $trl.dfl :Hf f,f tly,co* o. rituobioolp.nf"fril .ilevoasrrpzo ,- i^+,-r.^*1Yr.f*o]o.$

VUDIMIR VOLKOFF

armd de rdzboi Dezinformarea,

pacienurl pecare tebuiasi lelase apoiiimptomele enumera Manualul nuerau simptome Acesb irlr timgrlconsrlb$ei. decihe medic descoperite dep* solicitat detipulbolii,ci dedurabconcediului in funcf;e clasificate definitivi. cientscurti,lungi sau ofip; uinaceasti erplicat este dublur,le'am scopul nostru operafune, germani informa$ medicilor dfulului.2.krcihrea rilormei.t. Incuraiarea giacolo nue.AmWeranFc4 laavedeaclriuful deoristenpbrogurii unde wntfimigi h oameni or adeviratbohavi numerogi in ace$momentchiar, pentu doctorii credci au ci vortznsrnite bolile mai departe, lucru-sr $ preficu$. deahcecuniste genialiidee aceasta meidinrezisten$ considerall Clien$i Autori6S gera$a ru aumers fl miamlnclriprrit Dindca@,:hffrnile demiculnF , con,tinute deposibiliti.tile mane aufostadt deimpresionate al rlspfindi incfraudech$-l haftrci'perfiru nual aldofirului l\4cGxdy, masfre a sq Acea$iversiune a americane. irn endere$ liniile $ "operei" gisi exenr pravielrit driar$ rldoiului Penfuo sumirotrnimrirsezuteau plare in 1952. dineala Lontlra *tteraltrii so vtndcten$ incercam negro pecare al Unaltexemplu ArminHull :ullnnllraii 7alith. revisti asffologie de lor rneidinstrainihfeo prin dinre fobopierearcclamelsrfnrblkiare unrearlatsperb ob$nuse gpnnane asffo scris de celebru originale. Ttrc[rlera viste astologice un pe germani; flviziam tr apartamentul louis deWotd care logdeorigine la l,ondra mergeam daticSnd Courtdefiecare siu dinAfrrenaeum personajcu alaunaersinistru, Eraun Er6nd uniformadecipian nouNoshdeacesfiri convingerea iarmuncameaconsbin niateienglezg proiectelor Imediat noastre srbversive. musciastele nuseimpotiveau cu mi ft<eazi fl vedeamci dorit, flrsnl in sensrl ceincercam sile orientez rapid calcul efecsaguural4 dupaun i'nerrgleza unaertenbil, siclmi sprne scoase dinfo comodiChippendale: hratpeunvrafdehirti asfologice uNimirc $ar puteichiarsi dragul meu. in ceea cespune$, nue gresit airesb.. ." ceva in sensul sein6mple pecarb sile reproduc, mi-arfifostgpu alambicate cAtevataze Urmau isfo asbdeoarece fnaimare seriodbte.Si leasiiltun cucea darpecare qpofidauriiulefi$de Hiflergrdenazigti, lobul$euimilisa impresiaci o puri inHmphre Eradoar in scoprui srbversive. nugiarfi prostibrat Sfiinfa lui. coincideau cupreviziunile mele dacisugestiile knitl siu, iarrevista deWohl eraunartistin domeniul Firi indoiali, pecare pentru Eacon$nea o purtarn lupta unatr considerabil areprezenht

---.-a-

operafiuniror aviatiei sisubmarineror, prec'ri ----'r' ww. u predic,tii $ ruu dearte obisnuite in acest feldepublicatii. ",

pe hngd horo_scoapel. pTl$r.. -nau*ffi pra

VIADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea.armd de rdzboi

pecare muribirndd arf do inpostcriphm unobiect devaloare men'Fona *l-afostdatOtugr.trynleitcntuiobiechrl familiei. curit sill incredinteze decite el personal, fiedeunreprezenhnt tare-carevirra fi inmfuratfie alsiur. inb" Apoi, si$ ficeaefecful, o dati cescrisoarea ajungea ladestinahr in acfuneSoldafsender.ul. liichenflederer Ii criticam acolope $&iitnni personale oameni debunurile decadawe), carenuezibusi deposedeze penFu nicinunu.ne lipseau care igididuseriviafa lor. Sj, bineinfeles, lara mele, niciexemplele... celorcare nu Nefoloseam deaceea{ tehnicipenfua anunfahmiliile voluntare. vidimele unor omucideri muiseri in urmarinilor,ci fuseseri nicio -sansi devinMedicul nuistal spftalufui estinnsecirini[rl nuavea patul acestuia sd rizboiufui; ftrcAtceruse ca dewe Fnih sffirTlitrl asffel penfu altipacien$, grave. fieeliberat curini maipu$n panbu anerispandi in general" nunefoloseam RAF debombardierele propagandei penbu litenura Aceasti ofi. metodl arfi firnc$onat diflrzara pe ciale, dar, h cazul nosEu, arf hidat provenienp sbiini a maierialelor plus, In locului. caredoream, diinponiva si le facem sapari dinpartea plasate locuri in noasbe, dupi orm le numqrm, febuiau sifie "dorrezileu penfu aceasb re nevoie deagentii ugor accesibile nem$lor; aveasr, deci, . felelorde rezisten$. penbudistiAmrecuts, totusi, laserviciile RAFindoui imprejuriri: buirea frlselor cartele deraf,onalizare aalimentelor 9ipenfu ribpAndirea si pari unorbro$ri tipiritepehdrtiaspecifica llftumffe,gicare. Eebuiau himise Mdlders. deuniicanwazi aiasrluimia$eigermane,Wbrner ArminHullhlsificadejadecarawer4e mtelele dehrani gennane. nerroie & de penOficealacerehaprietenilor nqsfiidelaSOE, care meau fu <gilibrii' care actionar inGermania Afirnci cand an viatpentu prima pebiroullui Armin,amcrezut dati aceste ci erau cartele autentice. prtea c4 daca <Ati contzfioe aceste laminbebat, oplicandui carteleb Germaniei, reuseam sii convingem p ceidelaRAFsilelanseze deasrpra amfi dato lovifiri serioasi sistemului allui Hitler. derafonalizare putefi teami ci nu le avea,, zise Armin. "Mie *Dece? darevorba autoriza! sI fulsificim bancnote, $tiuci nusuntem decuto[rl altceva.... problema. le apartin celordela SOE. Aceste cartele "Nicinusepune pentru Suntfalsuri, agentiilon,. 9ilebebuie

VLADIMIR VOLKOFF

.Aritati-rhi originalele,, amceru!neincrezatar.

Dezinformaiea,armd de rdzboi

67

supun meuielordeh atil;;;ffi;'; "' m-arfi ajutatdaciarfi av'tcunostinti aeeLgichilu^i*;#ilffi Co"nl-dp$i asupra unei sirUure . chesti*i, r" , lpn9ryu rezervafl ilua sahns:lmultimele "u cartele asupra Germaniei. *Ic pistim loUd {e pentru oamenii no.sti care rucrui acum mro', miaexpricatun .be cotonel arue4 nu'wem canemtii sdafleci noiprimim lor dehraniaproa - - -- cartelele r1momenml Re in care eileemib,. ; kr locul uliimului tor . orpoane de qiaor$1 cditorierarabile ^ in inbeaga Germanie. Nu aveau dec6tqn deteci-urmau Jexpire i,ncur6nd. Leam accephtcu enfrziasm. Armin atipiritonurecantitate, p".t. nef ro* Germani"i. toG, n lio. A..at.I t timitem Sdj" ryrl deasupra "8, DOmDe>, ml spunearn. C,oebbels afosta6tde marcat d

ITH prriei, I fligranur, ftlse. srlul$a to.i.iri p"..ro .[Jr"ir["r#iprr',i, # racol. Amdecis si planul

i,o f"q Nu puteau o."X na*..Ui[i. cete

Culoarea

persistisi astiziin Crmania. bels, un tfurirgerman recent inbebat Delmen domnule , m-a "Spuneg-mi, fellncatcarte si faci in aqa ..n-ar fi fostmaibinecaenglezii laH:unburg, utilizabile?" fie si pe rispandeau le care lelefalse deadluitadedarul. I-am noire Radio Operation Dekner, Sefton (Flammuion 1965)

oulsiu petipognf $ peftbricantii de plicileothet,iarfrbricantul.de hdrtie rarlin care nemtii gia f schimbat mo imediat urmitoare editiriioenoiq,poane d" d;;;.iil; iilmane derationalizare a hranei. clDul german a himiso circ'Jaricite toate birouriLsabpenfua re pune ln gardi-Pe14ianuarie 1944 aupublicat unmesaj i,o .*. ..*"J"u - pufine diferenfele lanumir- dinter diferente erau, tnsi"a6tdesubtile,ln mente speciale, iarcomerciantii prefe nuera In orice caz, aceasti circulari bil pentru ingeniozitatea lui Hullsi a avea, si el,o imaginatie - Goebbels flpografii germani nuj dadeau decap modelele cartelelor, ela pts lapuncl peunadinfe celemaiingenioase dir

rirn a6t de nebunesc, incdt cei de la il-i.ffiffSftffiiffi#,.'fiH te in zilele

Dezinformarea,armd de rdzboi

- DE V.INTOXIC.AREA UN EXPERT iNUNTNruN

- arias Plere Nond oranerur fuidr| Brouilard deIaArDoirea Biroude Mormafi - afinni caFnh;aa fost prima pu,tde'carc apncticatintoxicareaiI mod sistematic chiargiahcera Oreynsarfi tos;;*;;;;;gr" abilda uneiinsceniri otaxice,,. ayand s*i exprice cititorurui semnificafle intoxicadi" Nordrepves teste Cartea Estherei. Pgfecfunea absolutia intoxiciriimoderne, bachiar, . agspune, codi_ celeBiroului al Doile4valabil dupd zecid; ;a.."ri ;;,iJ# ft;; Estherei. Aceasta permite o maibuni ingeregere a anumitor evenimente contemporane noui. cARTEA LUr ESTHER ESTE poLITIcE cARIEA rruroxcArut si yaspun povesba dintr-un punct devedere lg{t E-nt1 diferit decel _,, al lurxilcme' cumurtmai pu$n tarenl desigur, darcuo rigoare istorica sau biblic4 maishicti-

pdnilaeglOanele doar mergdnd lovihrri, meinua dato asemenea colegii

infor' caremaitimiuuafebuiinqelat si"i aduciadversarului infiltat este

ti originela sotiasadecatinvers. Aceasa"disimurare estemaru'isie;; setrl20. Dehliul estecrucial.Citez: rul ciruia li aparlinea nicihmilia sa. uva.spune nimion.

g"*.r$IU pb.ibil, a$r? Bsre ql-i. r.i sd;;

*oiJ a...oe"r. ro.r*

11). III, versehrl deia - formulati!(capitolul ea Numai a Estherei. deglorie venit si nua a sacrfficiu, sau in uiumf epli' afirmi, gAndurile Grtea Asuerus. lui poate schimbfuid Israelul, saha ci aficr$dinEsthelin modsis si adorito, a previanto bt calvlardochzu intoxicare. de tipic un agent tematic $ideliberat" egecului eziti si intervinideteama s.i fzgila femeie biata nnr"l cand n onorase" rro mai siu soFi gi inbucat ce, de ci avea - sifebuieremarcat - Mardocheu o instigt "Qing 11) dezile(capitolul deEeizeci M versehrl penru acestea?u ca timpud tocmai reginl devenit Stie ' dacin-ai bihAnipocritAfrcut toteolibi acest desigur, gtie? Cine Mardocheu, Iati prin tacticigitehnicia Estherei. in special insffuirea lul in aceitscop, dovadaformalii

lahrlmeu!,,
inamicului, ci siin plasarea sainftn lor caz, undeo domnisoard din fimilie ajw gitim si prioritar. Ce,poate ff nmi bun t

eweiirespecb.

_ rrm mceputcu aceasta deoarece e intotdeauna nevoiesi nefixdm un scopinalt gi idealistToateserviciite .*.,.;;-*'

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

in termeni modemi, iati care a fost renlanl;

cuh6runcog deariscofi ceged+. ocazional, [bri deerurghelie) drept si aibl ochipen caspionii deci, srnclent, unseifEste tii iur aeadeschide pentu afugi.Bineinfeles, $rr picioare pentu a auzi,si urechi tru avede4 pe deasugelerecegicurajul le suntnecesare, 9ie or a6t matbinedacir a gtisi pra maisunt9iistef.Ar puteainsi, lafel debine(cuc9n!i[a-d9 cerute Caliti$le punctde intelectual rredere t"cA slru maipufn dotafdin deordinfzic. suntmaiales in il timite si seanSajeze contraspionaiul deinfltrarepecare Agenbrl difrita" bhl pentru o stllcturi si aiba util, afi trebuie, inamic{lui randurile

et,care arfi puFtpdrea aroganti sau

cu194s: duri f.ri flt'*.T."pgd i furniza noi.tpsine hrrd,fiilffi

ryefierare

Ceadeatreiaconditie estecalibtea abordatiprinf-un studiupsihologic, de

prq9uryril.or.tftf*F .*y prinintermediul permipndune si inlelegem, giprofunde.ln timpderazboi, reale sale intentiile pretinse aleadversanrlui, ne carepotsi biiascl .sisi circgle nogfiioameni innn fli suntsingurii inamic. in tritoriul stinsherit binuitor maiputin maimultsau unadversar 9icare, [n conActdireCcu fals unpersonaj si incarneze el bebuie capcane, ii vaintinde firi indoiali, dog.in .ol1l nu sisijgug-" fraudulos in mod increderea cAgtige si-9i $i 9i bidiin identificarea aispecialigtilor i.F j-affior, ci gisuhochiiaten$ fel. torilordeorice caresi nefie utile,sa'i sarcini s[i lncredintpze Penfu caadversarul - 9i,lanevoie, pengandirea aceshria care si nedeadluie ceariinformatii

TI

:f"* Este, deci, evident ci agenhrl,febuie sdfe uninterectuar si pedeasupra unul exbem de inteligent,

r,ta ;;din ...r".*r r*rr*llr"r **" -#;'ff ::ff. diferire domenii de,.d;d;;;l credibil,
poseA,anO, lnacefusi'il;, #l.rtfrlffi

Dezinformarea,armd de rdzboi

sdaibi retafli inalie

;iilS;'.";ffi:H'ffi*aosapanired"i""';;;;;;j:ffi

nul-arnpomentlhca care Dinf-unmotivpe depu$ni? + pe DeceatAt punctul vedere al de maibinedacivomprivitotuldin il vomintelege care ofensiv. ofileruldelegihri dincontaspionajul "paffonultd>, pe potenflali, indicandu-i numirulcandidatilor maiintAi, Si reducem, pre! orice tebuieeliminEticu aceiacare careabidat o dati ova Acela delainamic' reintors,i Maiintei,agen$i pepafonulcare lainl-asrpus si"lingele ori,preferAnd maifice demulte penibiliapociirii cercarea lor,pot ln elanul excitafiafasjdeavenhriexAta$i, iomanticii, Apoi, se daci aceasta gicuraj, ales mai inteligenti or spec@orloasl, dao lovituri pot hF ob rah ln previarr insd, bine, planutui [a fel de de$soariconform putiin prea darprefloasd sFllucitoare, calitate aceasti stacoluhi. fu lipsegte niciduabil. nici solid, lor nu este mobilul alfel, lastdmtoarscalmut De profesionistvenal. Acest periculoasi unui angajarea Ar fi inci si mai prost ffil rareori lntotdeaun:r sfir,segte meserii practicant dinurmi alcelei pensie confortabili,9i de o se bucure pani ca si bitanefe la adanci iegte e faptrlci rarseintAmpli cenepriveste Ceea nue teabano-asfri. oricum cael si nuffideze. tetui sinu mai delogic a1 catsepoate unrafonament este $i acesta mod. in acest existenp sls,i casJige dacia aiuns aibinicio resusi morali" venia$ rniri de ceda aceleia tenbtii,decenar acestei Dacinua rezistat activiti$i in urma toate scrupulele Nui,ardispireaoare, ufiilefrri efort? viefi motorul este Dacibanul ofensiv? deconbaspionaj in serviciile zilnice

dedepla. micardheltuielile pimiti delaneamE decontezi i.si arluisuma jurat poate, .onorariiu. pe A priroi lAngi subsbn$ali, o la se'asteapti sare si permise. de moment int{n informafile decat inamicuftd Comunice si nuj pe neinva considera o care franhplus, va o spune financiare, dificulti! Sinumai firnctioneazi Angrenajul maiimportant Altidati,ceva semnati. poate fi oprit. ' poate fi tentat sl recrudelegitura deconfaspionaj ofiterui in sfarsit, tipulde dezinteresat, sigur in mod mobil este ciror al distinsi, teze amatori

'74
VI.ADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea; armd de rEzboi

ominefuentcare spne olam ficutpemdticul meusdrecunoasci ci nu maiammultderiit Caut . o indin mine "a"p.F";dli;;;'nri "scoad

krtoxicareaeste decAtaparent nuestq care cuunpar.adox Si incheiem deo oameni potefectua josnica nu'o josnica" lncat decat Atatde o meserie critriut este Acesb excep$onali. moralibte -t ca'sinusemurdireasci 91sinyfe nriryI ai' bsoi * uripi Arfi nevoie pfimant pe Dinpa*b, insil dfiva proiol*i $iu cas{isb ace*ei inmizeria speciale. deserviciile nusuntabas-i ace,stia PieneNofi distinge: al ntoblemei, asWfrittehnic Aborilbnd lainceptr! care, aagen[rlui inamic di ,*,11i1rcpelAn6l 1.Informafa sau pnrdenF, incomplete uneoddin givuifcabile, emcte comunicidate decalateintimP ---2. deprimabazrdry-asu.rj Itt6*"S" de intffiareirn seneratl8iiti intenflor.ali-limibti asrpra ari oviziune el.curi agenurl si amorsatide anali penfu afi veridice; fsuie si fie debliate Itf"i irfo*Ltit" sale, _,si intoxisai dmani inamicduiDaci desintetizare tite.irebuie casarcina sinhzivarprezenb rusti hd@tnirq dug.la Uijo. to*t oro . Soctideea inocullnl io sl pe wut ' caream gfuntizeze_chiar caagen[rl itteoru^t,decidem Oo{ tot"n caztoatt" Unele eVenimen[ dupa acestuia ,itia .lttt"ra,d;tuie si neagptirn ladispar risc. acest grave situa$i :llfft"r"ig" iustifiei de h infoimi$a sr.eonati o indicage de recvpeaB.Este da dttg-t$ poati tqtti admite, s[ penLtr: cairiamiud a) intoxicare, T ryrT nostu sa inplat, darafostdebuni credin$1 .r tott p8.Ait,ci agenful " i.r6 rtr"f*r,tt *t prrt 29p" agent siu,orimicarsi ng-l in ser.viciul Uir o dati cela Prins. execute, -pecei precedentft.qup o conroletead a.fttiott"p deexplbare 1eni justificinduse. cesa inSelal de i*rnic,rt"i *.nt, udnbrlnostuii erylid dtrgmanirepe spionibr sti in a fur'niza de acop"rire)rn 5.Irtorma,tia uneorlcelor ."i.,lu or*.nitoi no$hib)levorpermig, $7detidare' Asffel;toatih'r ti ac'uzi in uireadversanrl caarl ril'Ai*..tttt /mea - estetrasi Pesfohrialiate uneleservicii 4umerspanilaa!.face si .pun.* tot adevlrul. nu doar deacoperiri false neuniidi1!9 informafi purtitorideasemenea .us.ntii tridarerci sbti pasibili dedesioperir-e 9ipeuniici. considem$ noqtri lor eraiminenti' arestarea incAt deamenintati, vi"li atAt

frlse date inlibe$ate g9i d lg,y*q4ry. ry qilisag si'ac,tioneze raF se dinurmasa

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformaree,arme de rdzbot

77

il creanse' inutil.Germania ' multmaisubtila' o reusidsovieticit este exempJu Cetdealdoilea maimult intemeiati gt$ tu siguranli lnvituriidelaPraga hrterpretarea cAtsepate observatii neoferintrmeroase trimtnt-aar ,".il;;;;*t
:r ' , - . u' + t, ! "

78

VLADIMIR VOLKOFF

Refrcud in 191g. Ghosloracia.era, in Europa Gnhald, maievo aracea

armdde rdzboi Dezinformarea, rugii leau ip economicia Europei, Marshalldesalrrare la planulamerican partidul cehsete comunist propriilor sondaje, ftlchz.Conform $o tezis 3. Fostulambasa din 1948. din voh[i la alegerile a &10% meade pierderea socia reveniti,npri o dati or hnflrile ArmatiRopii, dorcehL Moscorr4 la congresul partidului socialdemocrat pregedin$a pierdut a s6nga list de de.laBrno, din noiembrie inEre sedeplaseazi nucleulvie$ipoliticedin cehosloracia concluzie:

l:*"Hr,::l*

yd.,,"*.id;;.*i;;ffoil6

de democratiile occi.

Pe%tebruarie t{ Gn m$ sigtr anul rizboiului srbversiv); Cehoslo vacia sa tezi! stupefad, republicalpop-u,lari i;"d;p;;p,i.iffiffi; lntAmplasel la guvelnare eracbariFa dubioasi a Fronhrrui nationar.ar KGB.{dui ra participau care partidele toate carenu

care iialungase penazisti? Cuo<cep elaudmg sau resemnatisd seindrep primelor misuriin acest - nation: sens DarCehosloracia nueracomunis munist obtinuse 32% dinvohri in Boe SlovaciaTohrl amers desfirr de 1%7, cend treisemnare imporhnte ling oana^in i-au alertat peobservatori: f . intrucat cehii erau entrziasmati saparticipe

nuva aveaniciodati majoritatea.

VIADIMIR VOLKOFT

Dezinformarea,armd de rdzboi

81

,^,9r1ii1,i1'rrg1";"G zonn' vrceminisfuldeexterne sovietic, dore,ste si inaugureze expozifia decrizanteme, dupicumserra spune mai*air. to manifesare forclorici -- __oarecfe,undenu-lasteptanimenD. Rrezenp sa asociari* o n,',ir6a.upoprrari mobirizreputernici $o apolif,ei, provoaci lovitura deteahu: ln comitenrf &ecud;;;rH; craflor reunit in toiulnoptii, Fierlinger revine laconducerea p.rfi"ftfi;candu-i li+ partea ge comunistilor. rylitici iottwaldare o malxihteperfect demo lin caresuntexclugi tof,ceilaltipoliti_ cuzaf, detentatividelovituri destat steCehoslovaciaFdnkdoialLnu oristi nici o dorraddci Fiedwer arfifostunagentde influenfu dar,dau arfr fwt nuar fi acfron atitit"n rrrrl"t ;i ;;; ;fjd si nufie respins la votdecite prieteiii sni witia. Reflec^nd prioada care Ia a urmat cerui dua aoro a*oi mondiar, ^. dreptunordzboi deshimb,.

Oe*U. Ur.uiri*, neasteptat tahaga: vine

geografic - darclriar alcontinen[rin centrul giin America deSud decis .si nord-amerisrii care cuddctinas4 locdespre LadatpeMonroe, lui care lumeei le apar.tine intreaga avertizaseri si inlelegem. tohl$I, Si incercim, deloc. credibil Nu este
CONCEP,NA

*s, Iaconctuzia ci ltnhnea hietcd ni"prnii ipffi l"T-lloA "i, lunii libre;i maiales a s',teror Irnitc ceai J n*rq" cuerqanti" dar pe

Nua tecut decat untimpscurtinte bomba ireraHirostrima (S.august (14iuliefg+gi.56*nfi;a.pi";ii;;; rusesc 1940Siprimultestatomi.e ticiaulucrat repede, dardeabia in anii?0,Aupr *i ,nuftddd s,t ;; ; col,fo$ rugilorinfumbegilansatoare ,,.uSii r. egaleze pecea, urnoi canilor, iarechilibrul teroriia,fost pe'deplin realizat Neglijand subtilele calcure psihorogice are reiflordescurajirii adversa rului, sepoate spune ciwemeoees oJanisarinli.u**rii*i,nina,Ji $ toate mifloacele in rizboiulsubver_ aforfei. Trebuidu si stieprecis pani agulatomic", firi si fie bombardati r presedinte american capabil si folc d, precum uimitonrl HarryTrumrbn, . Hnulainenhq$haperftc sailau purtteficientht $ wccesorli 1.Dinpunct devedere defensiv auins leproteja imperiul, 2.Dinpunct devede

giin sbiinibte maimul$sima dobandi cincideriaboidur- pentru care

Darua'wffi fura&micde onorr,uiile, vorprimitoate in care caz vini eroi,

Eilr:=!r1

"

VLADIMIRVOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

voluntari inwfi si dwini propagandisti instructori politici, agenfdein-si pentru fornu.tii actividfi mai mult sau mainrtin teroriste. $ o dati razbo iulterminat, ei seintorclaocupatiile individua6 dintirnpdepace. - casi vorbim - ftrSrileshiinetnc;e americanii ,$ apoi desctris fe

- Komintern su l{omifrorm- sauanonimi,.atunci c6nd afostdizohnti teoretic. politicinceput Rizboiul in 1945 vafi inegal
INSTRTJMENTIJL E|(ECTITAI{TII

unulsaudoidinfo miedeasffel deenecubn$vor deveni agenti deintoxi care, meriti si vorbim elitelor de $ deceimaiminrnf: eiopfici raloarea sprea ciror activitate wemsi discutim procesrlui Demn sitiort irn timpul siu dinStatele Unite, colonelul Abel a surprins mul$americani: sA fi in acela-si sepute4deci, timpspion comr nistsi omperfectcinstit fusese capabil Dealffel, si biiasci timpdenoui aniin America suspiciunea vecinilor, firi si rezeasc,i a prietenilor sau clr;' ;1, 21 nq gtintelOriOItrl ffr-f-fi1$it3' r dni qrEi1-'

VLADIMIRVOLKOFF

Dezinfolmarea, armd de rdzboi

lapost ru9iaflali esdnraiidouiteimi dinte diploma$i Penlin1963se Oleg serviciilorde realihte inforrnafiColonelul aparlineauin in stnainiate anglosaxont caniditor in fivoarea respectiv exmrtatin antrl Penkoraky, in consulate 100% dea mtuici, defapfpropoldaerade inainte llor,a scris in anrbasade... . 6i de.8Offi
MAGISIRALE INTERNE INTOXICARI A I.JNEI ?RIMAETAPA

a cizutintotdefierdelave$rlunei$ri satelizate cortina in realibte, Ren6 decite renrafcabil mod afostanalizatin Priniul in doitimpi. deauna catera adarggnd pwarelor cltirn batcanie.il in ai Isnie a Ristelhueber subiechrlautorului. nueste ,obserrafi intoxicirii,care asupra

inteniine, dela Moscora domirniars nr.1:un:missps varianta aruriliari are. aui- ' Buquregti;Variana la Mginski fundalul bblouhri: in cucete\xauncuri le anunti prezens sovietic a himisului liari nr.2:firi uncwi, darsimpla laRaga in 1948 Zarln sosirea ETAPAADOUA tebuieca nicie, custris, defiersi fieasigumti cortinei Pentucapaza dewemece print-unfel delovihri depalat, si fe doborAf oameni acei sdnaual alui lui l(ostoy, palatril. dinplinimponira Rrgiiaureugito ocupa uatin fap luiTito. daraues, executal Rajk,

VLADIMIRVOLKOFF

armd de rdzboi Dezinformarea,

d9 i{e1Sil-i' {t propgande Armele$nt relrezentate revolufronare. te adversarului Sateliful ^..L" -;" .i rrx'uri ,r" si minciuni. "nln"ni"tii :rcul dugmanuhispaele in sau slab rugi,respec' ausrdamericanlpentru - trebuie americani pentru fiefasiatic econo fiedinPunctdevedere ologic, mic. "\ areloclascari rusoarnerican rizboi'l roruhrfonar ,ou., deoarece de decolonizare de procesul -si tn gol*iL ott# de in special mondiali, RoosevPlt acesuria apristoftrl Nord,L'lnbxication Pierre 1971) (Editions Renconre,

Dezinfonharea, armd de rdzboi

VI.DEZINF0RIT{ARF,A: UNUI PROtr'ESIONIST MEMORIILE

A luoatdin1954 aldezhtormirii. Biffiwt ff;teun pofaionist Ladislas dea trce in Vut inainte rehodo,rrc, dehformaf,i penit h sefliciile in 19ffi esfe Game, deh haga Carta sa,T\eDeception Primiverii in momenfrtl eaideologici". D, spiqliatirn "subversiun D eparamenfului consacraf viciilordeinformafi. potfi influenpte sensibil deciile dedea fiecireiopera$uni Rezulbtele de Serviciile apropagandei. delznsmitere adicidemodurile informare,

- toate dezinsupei ingredientele reviste stiine - ci$, ziare, depublicafi ' formirii..

afecbpozi$a poshui te deascultare insbleazi 4.knmicrn 9icontoleazinumeroase saucontaspionajcomunist despionaj un serviciu cand Attrnci lefonicd" efortffiledepuse nufl distugeintotdeauna deasculhre, unpost descoperi ' deadversar de recompensate uneori sunt pentuinsblarea acestor aparate sistematica. dezinformare flux de un mai incAt nicicea funizatanonim, este dedezinformare 5.Materialul particare au putea instihrfa individul sau localizi n-ar ancheti minutioasi este himisprinpogti. materialul Deobicei, aceasti acf,une. .t.:

VIADIMIRVOLKOFF

armdde rtzboi Dezinformarea,

9'l

maifecnueste infni! asffel Numimldecanale ci unele sunt utilizate peadperiorloase, putAndu-l Repeti$ile $mt, ins4 alerta ventdecitaltele. versar. / prvinti douitipurideriscuri: celope speciale in gened operaf,unile pearnbele gi,deseori, gicelpolitic, opera$onale simulan. Risctuile raf,onal pericol sale aunuiagen!ametodelor depurereain srntreprezenhfe 9ia politice se iirforma$i Prinre riscurile comunistde serviciului obiectivelor zuefecfinto posibilihfea si fiedezrdfuit, iarceicare giseSe caoperaliunea publicidintirih kplicefie mil opinia sl infrunte snrcUuiasca $isi srporte chiar politica in practici, sehhnrpli rareori Aceasta suridereprimare $ (sau o ac$une deanoas si desciftere reugegte vioima) atunci cardinamicul pentu aneac'tu. desfrl: dovezi fi, nuare,in general, prirciph ah sftveniunii: bei a<e BituMIt ddlnqte eele otw l^adislas ptivite *rde ih nii'ffi er:tu gr ap atm influenfu deinformara wandq dixipli ai srvic:iilorsvietice. viciile cehe, creirii Departamenfirtui sti la originea ideologice Teoria subversiunii impoEira srbrrersiuneaideologid deapractica misiunea D, care avea tt ebocisau ci ln acea separb laanii'60, in urma Privind rilornecomuniste.

in Srilein cursdedezvolqre. siv,nr4r ales afostcreareaDe reorientiri vizibile aleacestei Unuldinte rearltatele a noiitendinle deinstihr$onalizare par@menhrlui sarcina D, careavea 3 integrantA o devenindparte speciale opera$unile serviciilor deinforma$i, amuncii dens,ta.

DEZNFORMAREA

tei tipuri disting sovietic dinblocul serviciile Cumamaritatmaisus, O malin propaganda siintimidarea. speciale: dezinformarea, deoperatiuni

opetih aceste sede$soarn in care ra ilustrafelul a exemplelorurmitoare fluni ' speciale. constiin tr care speciale esbo ramuriaopera$unilor Dezinfonnarea va frlse-pe deinforma$ prinfrrnizarea gelarea adversarului ryt 3otb.te deconflnut, kr fungtie doritedeini$aton iolosipentu a t.ageconcluziile politiei, sau milihri pot o tenti avea ,stiinffica' speciale oo.".ti*il. ' '60, in pos numir deaAen$ auplaot unanumit cehe in'anii serviciile 'olhre;Republica dede dindouisri in curs deconducere turiimporhnte permitea agen$le acestor a inalti foap ArabiiJniti FiAlsuia fitl{*' qi R"ga la Moscoia concepute materiae leze 4eAezintormre "{ngGermmia Federali maimic4Repubtca 9iMa teleUnitesi,into rnisura frlse primul inforrna$i din rand in consbu materiale Aceste reaBritanie. lrnpo{4 indreptate Unite, Statelor ale snrbversive h actividfle referitoare laLondr4Pa le obFneall cehe nformlFte pecar6servlcile lirilor arabe. dezinformirii srpd in Praga la stapoi amesteote Wastrington,erau ris sau arabilorfip neincredera miri de a in scoErl lacairosauAlger comunicate lor dela Moscova peacqtiadeprietenii deai apropia deOccident ,si jumitatea in impotiva. anilo-r'60 i'ntetrinsi spre Acp,unea "CiuUreau dtz de altexenrplu un consti[rie in FileAmericiilatine americane fluenlei publici statelqunitedeacoutolaopjnia neputin@ Rernardnd informare. arnericanilor. munCa sicontinue audecis cetre serviciile htinoamerican{ opiniilorpq asrpra cqinfsdrifoarte personale chestionare Auconceput pn de tip ancheti Acest acestora" interogali Iitice alecelor ;iale prietenilor interneale in afrcerile alamericanilor Frt caunamestec teaf interpretat unnumirmare segiseau chestionarelor destinabrii Plintre lorr6spective. lor antiame opiniile ceheperrfu dec5te serviciilrc ornoscute depersoane deinvestigare metodele ci rrordainvilgag conta gipecare seputea ricane, corecl.. sa dovedit oamericaneu. calcul Acest deslibireaad eficace cdtmai deagisi miiloace inincercareanoasbi dezinformare de si tehnicile in considerare luim s ajuns versarului, 4m grtn derezol probleme nuinirde un insi" qtiin$lca Aceastiideeimplica grupde micul la dugmanilor cerorl restange varbezintormarea $inffici Vest Scopul Est dintre competifei fruntea din dezrtoltate 9i foarte nat'uni apa4inard savan! de cerc ingelareaunui constiin gtiin!fice dezinfonnirii la potfi, deexemplu, fiorf si creadici problema Acegtia inanri;. blocului nece sau ca cunoqtinfelor al achral in stadill nu aresolutie care lucreazi la ea. si serenunte incatarfi maiintelept atatdeimportante, siti credite presupune stiinf,fice principiului dezinformirii efectivia o aplicare Desigur,

VIADIMIRVOLKOFF

Dezinformarqa, armd de rdzboi

deridicat, nuffebuie deoarece argumentele de'crrnogtinfqeffem unnivel stiindegtiintiderAnd, ci sipeceidinelitele doarpeoamenii si-iconvingi

gandi.
PROPAGANDA

in moddecisiv. influenfati saeste concomuniste deinformafli serviciilor in proprietatea aflate Periodicele ziar un cumpirat tebuie Daci dezinformirii. elela rispandirea tribuie-si

a6tunconglomeratfnar aupierdut cehe 1964. Serviciile drepbdinaprilie canalg acestor in fne, prinutilizarea dedezihformare. uncanal ciar, cit s,i Dinadmotiv, aleprneinpericol dealedepreciasaude secreeaziris$l si cehe aupreferat D in 1964, serviciile Deparbmentului dupifondaiea noi. preia altele decflt si creere deja existente ziare inftren$edircctdeserviciilecornuni5b , Redadileziarelorcarenupotfi minu$os a[rncicdnd maioriute) srntanalizate deinformafi(adicimarea (prmrm New fic do YorkTrmes), interna,tional sebucurideqnrenume exercitio influenSnrisivi critic(caDer Spiqellsau r"adaunui fberalism (caarl deinforcomunisE Serviciile lui Dersrem). asupra dtibruluigrediu anonime sau descrisori rdac,tiei, in acest ca4de.gosla mafi sefolosesc, grverrrele (cudoflmnte pentuadiscredib $oameoii $fobcotr anxate) potticioeidentalitn special americani oferi estgermani detelerriziunea Douiflrne depropagardadifrrzate putea poatehce &n in acestdomeniu ce se ceea unbunoremplupentu persgana pnoedall incele doun caztti, deoaree, neagrir, nurni "bklvizjune oonfnea Primulflm unui tr frB se credea inervierati Fbficve${stnan. Sctrcunann, Walter Heynowski Gerhard luatdedoiziarisJi" uninterviu ,si gernran Perqisra deruliriiinbwiului, dinCongo. intors unuirnercenr Miiller,devenea deCongp in Occident srb porecla cunoscut acest Mtilleq, gardain,attqtt lisand srbinfuenpalcoohdui cemaivorbireg dincei,n mai srprins si qfle milibrecucinisrr"Afostfoarb $4i desuie arenturile estdifiuatdeteleviziunea eroulunuifilmdoqrmenhr tfuaucAdevenise : germanisubff\tDerlachendeMamGOmulcarerddo) ; numai cuun seputeafrce aupresuplts ciagaceva Uniitelespecbtori AufostsurCongo Mtiller. a6tdeindoielniciprmrm omdeo moralibte Walter prin$ si v.adiacelagi repetAndu-se in caanl doctorului fenomen Diefude dreapd deextrema unuldinte conducitorii-organiza$ei Becher, film,realizat lascurttimpdud inlzndwnnshffi.ln acest tendeuMhe gidifrzatdeteleviziunea est-gerdecite sovietici vadarea Cehoslovaciei doctorul Becher igielprima in Exil, subtitlulDer Priisident maniin 1969 Serviciile rizboimondial. dealdoilea nernulhmirea fr6 deurmirilecelui

VLADIMIRVOLKOFF

arml de rdzboi Dezinformarea,

RAI.IUMDEINFI.UEMA : OPp deopera[iunispeciale maidelicati= categorie Cea deatreia- gicea nudi o idee Degi denumirea influen$. deopera$unilede e$ereprezenhti o vompi$ia in operafiuni, aaceStor asrpra nanuii cuptinzitoare esen$ale parb dinvocabularul srviciilor deinforma$i deoarecefrce carteanoasti qipropagandinu consti' dedeainformare Operaliunile dinbloorlsovietic. peadversar. deal influenp ci au$ menirea in sine, tuiescopuri inercareaprin aCivi6$: orgind irnritoarele .Operatiunile 4einfluenfl plasa$ intrln deal inftrcnppeadrrersar bartesl,rs, unoraepnF intermediul

gideaceea srnt effiem derare. testele Friivizate)gioperafionale, nt in kdbriul inbmic^e$e de operalilne care exeqrtiace$ egBntrl fu htruc6t o raraavis. este deinfluen$ideal mitagentdiinfuen$.Aepntul delaoa maimuhposibil tebuiesi ob$nicAt s&r,iliudeinbrma.tii fiecare ca in afrraopera$unilor menii sii, agen$i deinfuen$tebuiesi participe,

politicieni secrbte. membri aiserviciilor sau depuhfi, cuunanumithtr deinformafi ausbbilitconhcte Serviciile comuniste inniciagenpde nusuntniciagenfdeinformafi, care mirde occidenhli aestepersoane, utiliin viitor. Se considerici darcare sepotdovedi fluer-rt4 lor,auunviitor prinfrmilia rehfile, intefuenf4 capacitif,le sauanrbi,tiile profibbilsi seurnrareasciwolut'a carierei politicpromi$tor. Este uneori ges' sau daruriocazionale si li seintireascifidelitateaprin oameni, acestor gimaihreata penfua deveni chiu si:flecompromi.si sau hrriprieteneqti, decat dacisiindivizi nusefolosesc deacegti deinformafi 9a[.Serviciile semnareaunuiamrd Nueste nevoie nicimicarde cuadevlral lratiaocere gradul nafrra dedependen$,si ceconteazi este Ceea sau deunpactverbal poen$ali dtir fi unii cornmigti sauagpnli Srntagpnli compromisurilor. indiviziwenuo$iu

VTADIMIRVOLKOFF

Dezinforma rea, armd de .rdzboi

publica 1967, opinia a fostsocalir Pe24octombrie dinSrileoccidentale Porsl unuimilionarvestgerman, arestirii unanuine lavestea Hannslreinz partidului simulhn membru dinGermir fusese al ci P6rst liberal Saaflat in Ger' girilpartidului la putere niadeVest(FreieDemolmti he Partci) plus, eler: (Sodlisfiscie Einhhe@tuiDatvhinds). in deEst mania generaluFmaior estgermane, demulttimpin conbctcu sefirlserviciilor aptr aestia. Srprizaa atins MarkusWo[cagior uniidinfe subordona$i adug geula[rnci de anegamrzaliilecare i sau departe candPorst, $ficil1 dinDerSpqe; o demonsteazi articohrl dupicum dineleuntitludeglorie, 1968: din6 noiembrie 9imarxistAmficut partein acelaqi "$rnt milionar po pentru campania celor delaFDP dat bani Leam SED. timpdinFDP$ tlt' Federab.si ln Rezub-lica la SED. locuiesc litici gimiamplitit cotiza$a Ceeriu in asb?" GermaniDemocrdi cuReptrblica te$niegatuipolitice niciunsecref Porst aafrmatcinuatidatpe nimeni $ ci nuatansrnis doui bbere' milihr inte cele unuiconflict find evitarea singurul siu scop gerrnanii pecare unele ideisregiG si corecteze gici nuficuse decat altce\xa ceidinvesl despre dinestleaveau pedeapsi, de33de Porstlao tacondamnatpe Untibunalvestgerman in legitriot gefi nicio indoialicifusese Nuincipea lunideinchisoare. nahrainforma$lor eracunoscuti dar'nu estgermane, serviciilor secrete 1ausbt'rtintztinvigoarela pecare noului Conform learf zuhrtdivulga actiefectn dea gust1968, tebuiasi sedovedeasci "inbnft individufui negat a Porst destab. unorsecrete vititi cafre si conducila dezviluirea

nMIianin dmpriry pefindulmui |rc,a qngi nfinea Nqtun,i:rlnsh deplrr;iuni asurla titif defunatfe SSflse,aneau prmis acarcihrca Oalti opnfune, destul miltor ptsome utile... de pianttipt,r, a urmirit ! dissedibreaniyiriigennanilsrdinftdef. ,i vonArrcqzurtifordeondntalorcania,tiei docorulLodgnrian in tgSO, germanilor din Sudef, Die&tdetendeuMhe landmnnsclta$ a primit fi rimAnea stiind. dinstiiniate scrisori insuldtoare a cirorsemnificatie sI paralizeze tiServiciile cehe, care dorear activihteaaceste organiza$i, semnate lodgman unor miseseri o serie descrisori fl numgledoctonrlui pentru In ace$ personafiti$ stiine ornoscute atitrdinea lorantigermani. pe penfu le mulflrmeadestinahrilorr spriiind &xispddoctorul odenan t care fl amrdar ard 3@1or. Hlinagfl irfffi4i & o aseinm heia -nali,i{il'aeflrt,ryli4iilui["dgmo"So@, reormai t@ea ninrie, prti$i, hrcru risrundain celrnaindrralrnodor cua6tmai afurcercatsile difiql cucitconfnufirlacestor scrisori nuconbzzicea obiectivele migcarii primise sudete. Maimulq cuunaninainte, doctonrl Lodgman o (firIsa) scri purtiorul stindardului defelicibredela cardinalul cata soare Spellman, licisniului american. Serviciile cehe timisCIeridoctorului acestmesaj de laNen'York cudtera zilei,naintpa aniversirii mi$carii sudete. Lodgma& pecare gtnditsi verifice Lacomuni fericitnds.a autenticibtea mesajului, preseiDupidfra sapdmAni, ce]re audezvildtca catdei,ndatl serviciile suisoarea er4 trs4 liMndpublorlsi tagi conduzja care seirngmea mig impostori" serviciileoehe carea srdetieracondusi deungrupde de rAsfiel propus informa$i,siau scopul atins demde anrcrguriadecfrtserimeeacemairldnea Ooper4iune dinprestigiul Statelor Unitein,{frica ln tmputverii anului 1964 aanrtloclnSuedaun serninarintern{onal pottice pobbmelor dedicat economice ale snrMezvolbte. Printe tirilor $ participan$ sa aflat,sr un birbatinaltgisuplu dreptdicares.aprezmtat plomat nu sa gdndit cetroslorac. Nimeni sai puna h lndoialiideiltitatea. InUmnrttucraritor; asculhfl unaerabntSipoliticoq firi siiaparteladic cufi. Nirneni nuorno-sba adevirahrl motiv maiorului Vaclav alprezenfei loudalaaceasticonferinF el nueradelegat la solu$onarea si contibuie pentu simplulfaptca ale$rilor suMezvolhte, ln c+ broblemelorurgenb drulserviciului cehdeinfo4ma$i, c;iliun,seciali*d:oper{iunilor dedez-

cite Est secrote deinformafi penfu serviciile Serviciile estgermane? Porst Citvalora sli subordonafi evidentcigeneralulWoffgi Este nu suntunclubpolitic. politicicuunvi flozofie gialtceva si discute maibundeficut decAt aveau precum Porsl.. milionar vest-german zionar marxist celor tei tipuri capitol consacratcaracteristicilor acest Pentru a incheia pure genurile .trebuie temci in practici sarecunoas. deopera$uni speciale, pu$n dinfiecare. cate luand cele maimulte opera-tiuni intAlnite rareori, sunt siilustezn deopnf;uni care exemple di numeroax IadislasBittnan reusitc, op mai cele dinte ideologicer. Una s asupn teoria "subversfunii

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

tot saeradeaascul@ analiza inAfricagiAsiaMisiunea informare 9inota irnpotiw in campaniile puteafi tArziu dedezinformare utilizatmai ceeace Unite Statelor d . prlnara Dupa alucratca loudanueraunteoretician. ,Maionrl Woala

si semerr sainniscutita ficut,lnsa" Abilibtea paldincauaalcoolismului. dezinformirii lni caunuldintremae-stii in bi venea Laintoarcere, sa doveditfuoroasi. Cilitoriasain Suedia poziF penFu plan atacarea un cucete doui siptimAni lafiecare roulmeu dupi aureu$tadese4 Asia" Acesfeopera$uni dinA,frica$ ilor anrcricane inTanzania" te ceaefectuati cumo dovedes. alTanza ministudeenterne lGnrbona Oscar 198[, Pe10noiembrie a suslnut africanehnzaniene, aluniuniinafonale nieigisecretargeneral risfirplan destinat occidenbl un a dezviluit in care de'presi o conferinF es&lnm Dar a$a cumo aratiziarulnaf;onal tanzanian, riirii guvernului 1981: din 1l noiembrie

penfu aplne pentuanesubmina africani Fra (..) Proftdeaceasti.ocazie le frc jocul(..)' care puteri, inftifte africane cagistatele in,gardiaceste

tenrlde-e:rterne copgolezin care opeditorul, ambas'ada americarii dintdG poldville, isi oprima hotirArea pecare dea stopa subversiunea chinezii o prininorajarea de$s, urauinTianzania siCongo Forurgaliei labombarda rea atnplasamentelorsmtegice chinezesti dinTanzania si'laristurirarea guvernului lui Nyerere. Celdealdoilea document erascrisoirea unuiofi* pretinsi congolez cite ambasada prqitinlor american[ dovdi a arie fer pentru guvernului ricane risfrrnarea &ruanian. Cea deafeia, scrlsldiir nouinnumelearnbasadei americane, menfona Dares&laam calocdesto carea materialului militarutilizat de"coalitiile afroasiatice, in special de China comunisti, pentiu nepublicaArabi Uni6giAigeria" i,nte$nerea srb giMozambic. versiunii in Congo pelSrtoiembrie GterazilemaiErziu, 1964, Uniunea onalidicani nati. a orgaritzat manifesbtie o deprotest in cursul cireiapregedintele Nyerere aluatcuvfuituLllsa adtatmairezenxat de6at KambnEdeclar6nd ci rla' pune documentele guvernului incriminate la dispozifla american, sperAnd ci eravorba deni.ste hlsuri.Deparhmenhrl deSbtaanalizat documentele guvernului in cheStiune aprezenbt finzanndovada ceruti-i* ti*pt t -si uneimanifestiri presedintele demasilaDaresrsalaam, Nyerere adecla ratci guvernul american I-a asigruzt ci documentele erau frlsegiaelprimat^speranfa ci incidenhrl ejra inchis. N-afost si fieaga. kr aceaweme, serviciile giaveau cehe erau solid implanbte i,nTianzania guvernamenhlq. acces lacele maiinalte cercuri Aualeqla intAmplane mo menful sustagerii documentelor, scopul operaflunii fiindclanaesemnuea principal Statelor Unite cainamic alregimurilor afiicane deStAngaDocu. mentele filsificate i-au fosttansmise lui lhmbona, care lea autentifcat 9i gwernului adus lacunqstinfa piaftrtegiiAfrici. anzanian Tb<Url deariluia intenfa iunericanilor dea.disblrge subversiuneachinezi maimultchiar de cit pecea sovietica. Aceasb masuiri asigura spatele invede complCistilor reaevenfiralelor obiectii f,ovietice. Rincipalii actori erari Sbtele Unite, China giTanzania. in caartin care raliditatea documentelor arf fostconiestati, Uniunea Sovietici arf fostofciallaadipost pline Falsurile erau gre deimperfec,tiuni tehnice: eroriadminishative, selidelimbacutoate aceste4 aufostaccepbte cao probideincredere, iar zvonul unuicomplot pdniin Europa american impotiva Tarzaniei a ajuns presei Gnbali; unde vehemenfa reactiilor afos!pentu o dati,spontani" publiciIanzarnanesi Chiar inainte caopinia fieinformati deucomplo tuluamerican, lGmbona incidenful minisfuldeocterne a anuntat laOrga prinurmlttiaffiteleetaiira;Siffesti,gderebrului niza$h UnidfiiAfricane

100

VLADIMIRVOLKOFF

Dezinformarea. armdde rdzboi

101

in numiruldin Telli,si citati deNadonalisf Dialo general al organiza$ei, 1964: 12noiembrie

penfu uflizrazAteMwnoi mul,inspecial angloamericanS, celdeorigine gi uniuni continenhle menit si ducilacreareaunei ainferupeprogresrl a bogi$ilorAfricii'. pntru a asigura continuibtea e:ploatiriieconomice cuumitonrlconmr kr numinrldin1 decembrie, Wifance'afriavenea care tariu:"Complohrl a dea'iluitci americanii suntucigasii nepdndesc (..) Deparbmentul gimaialgs inmod Pen@onul deStaL ClAintreprind constant.activitif, subversive in Afiicau laNa$unile Unite, Ma Pe19noiesrbrie, reprezanhnhil hnzanian John risnrnirii guvernului decomplot in vederea. lwda a xttzatShtele Unite prq{inble poshrl algeriarL deradio Frii sale.PeZnoiernbrie,vorbindBe din CorUo. Bella acondanurat nr,anevrele imperialiste h ae Ben $ inbigjle inTanzania Djoudi, a declarat ea$i zi,ambasadonrl algerian Noureddine ai infro conferin$ depresilaDaresSalaam ci BenBellagia$ metnbri guvernului v{olent conqira$i"Noi algerian rerc,ticraseri ftrpofivaacestei Djoudi, ci acest complot nueste decitunadintre zalble estiniim,afirma unui nurltmairrast, ane',iznazA desbbilizarea Africiiu. lantdecomplofuri hdia$ Egiptaufolosittermeni aseminibriper UnebdaredinGhan4 Campania antiamericani acontinuat chiar fu adescrie complo[rl american pe9 decembrie, gidupi discursul ci americanii in careNyerere anunh, erau fil*. CAteva diduseriasigurlriin privintafrptului ci documentele zilemaitArziu,.pe 15decembrie L9il,VigilneA w*nt "AcruncAtein a dezviluitin ile,dLlGnrbonavorbind in calihte deminisbu deenterne, puslapunct planul penfuinliturarea guvernului de numele deimperialigti Posibilibtea unuifrls nueranicimicar lap.utere aconducerii hnzinieneu. adusiindiscutie.

in Africa. NATO activitiFlor - -O 18noiembrie VgilaneAfria,apgblicatpe socialista, iiuisd Uilunara ci afirma care in *Mareaconspiratie", unedituialintinrlat "neocolonialis

gisi inensffice isteria antiame reluat lucnrl, decis si prelungeasci $i-a pe frlsificatia ricanl.Cea deadouafrzia operafunii sebaza o scrisoare citre lui G.McMurhie arrbasadorul Sbtelor Unite laleopoldville, Godley, pregedintele respectivf erain Moise Tchomb6, care, lawemea congolez guvernele giKinshasa. Con$nutrl aces conflirctcu riraledeh Brazzaville seeKtei scrisori eraaseminitor celorlalte falsuri, iarhcticaeraaceeasi: . prirna, prinintermediul dea ulua misuri lui Godley, dorinla americanilor servesc aflate subinfluenfi drept bazi conba care, comunisti, lirilor vecine penbu guvernului dumneavoastri subversiunii impohiva organizarea lde

102

VLADIMIRVOLKOFF i

Dezinformarea, armd de rdzboi

103

'd Excelenfei sale; Dl.MoiseTchomb SefrrlGuvernuluiRepubliciiCongo,-leopoldrille .,,..,e propagandei dinnousi seinvira. Do a inceput antiamericane Roata 1964; in lEssordin30decembrie adiugiri, a apiruqqr diverse cumen[rl (Accra) din I ianuarie l9f/r; EveningNews TheSpark [n31 decembrie Unitepentu interven$a t9ff.. TheSprknu selimih laanrareaSbtelor sovieticilor ci ficea-si elogiul interne congoleze, in afacerile sistematici *Niciodati sanrnua combinrtuniatea URSS sauvreo.altiprisociali$i (,) tntotdeauna shict um+ in Congo afost rugilor lui congolez adiviatea fost.$rimite foarte ftvo declarafi ar aceste nihru. LaPraga $la Moscov4 rabil. alOrganiza$ei Unid$iAfri reuniunilorConsiliuhri & Miniq:hi in timput pe7 rnartie 1965, ci mi Presse anunp, agen$a Franoe cane deh Nairobi, do declarase cade$nea Bouteflfta deer<terne,.Abdelaziz nistrulalgerian aurerir:an aambasadoruhi i,n o scrisoare specid ouireneompromi.tibarg luiTchombe in careaoesb li pnomitea dabti 3 iulie1964, la LeopoHville, ve gi ftmotiva $atelor hehdat hnte rni$ri rearnoga ci fnarriar wriiin Repubtca organiza$i brori$evidrd gdeshbilizeze adipesear cinecare pe8 martie in l!fuer Re lui Bouteflika afostpublicati Congo, Declara$a publicanr la uncomplot complice intihrlatuWastringtonul:inktn articol lui Bouteflika fiqi afi fostinspi' Comentariul Congou. impofirpRepublicfi interesanti decare aceshnu Moscova. aanrto consecin$ ratdeRaga sau gi, cehe decite serviciile H eracorsiderat agent siadatseama american speciale, consilierii sovie operafiunile deci, regemnbofnd idealipe1rbu politicialserianil depescena ticifiinddepirereci tebuiaretasimediat laprotejat de ShtelorUnite allui Bouteflikairmpotiva Iaticumacestabc intigrtesovietice. dela Nairobi'delegafla din Uniti$iAfricane Oreani?a$ei [a reuniunea pe (tnto declara$e publicati deGhlnaNevnAgency, CongoBrazzaville ..de pentu toate di.1960a acuzat Statele Unite afi responsabile ? martie giaprezenbt o scrisoare care cirorabebuie si lefrd fi$ Africau ficulti$le - kopoldville impotiva celor cuCongo colaborau dovedea ci amerirnnii dinCongoBrazzaville. Kwame Doui siptimani maitirziq pe2marfie,pr@intele Ghanei, parlamenhrlui pronunpt inhp hrii sale inttn discurs Nkrurnatr, adeclarat guvernul ghanezi gipublicat presa siu detinea dea doua zi ci de "dovada

kopoldville3 iulie1964

G.McMurtie GodleY Unite. alStatelor Ambasador

104

VIADIMIRVOLKOFF

dede$igurare indiscuhbili ci erain curs o opemIqne menitisi ristoarne precum guverntf progresist afrigialte guverne Brazzavile, de-la socialiste Gtne). j ' Asernenea peprima pagini ap,nreau declara$i.politice aticane, aziarelor provocati psihoza si descriem deaceasti campanie. darneeste imposibil documente frlsifcate Serdciile cehe aupregititSidisribuitnumefoase personalitif Vlilinele ofrib'uiar dffi|fti d o Se la unor africane. furnizate deamericani aufost frlsificarii difumadeziffi,rmfrii. Dovezile preSedintele deintoxicare dareampania antiameriNyerere, acceptate de iarfrlsurile aucontinuat si semdtiplice. caninuaincebtsi sededis,oare, penfu a deveni afrio problemi Tanzjaniei Opera$unea a depisit sranitele scopul. cehe deinfornnfi $-auatins cani"Inci o dati,serviciile afost aleacesfecampanii inbresante Unaclinteconwinteh celernai de medii dgshngaCun sarsgrrc,.hlgarele a rea@ln lanfaanuniton padisa lznsformat in avalansit emilor lingvistioe, Fdtl ci aoes frlsni ar bS amwme,h pofida grrycme di@ defrga hgie fi aAnrbisttcq ardi bofrercanoibn ae@mhrpdi dea nutra h m.drlerae rbce eea e uespunda fic. C&despbbcdsvific, nunrmaici ah$hepfltr dinoai q* ttra, d4 h ptrs,a dobaofthdl htefuntt4 demind pctaerul iko logic{i trituul givilegid d lisei Africi Game TheDrception Ladislas Bimnan. Research, 1972 Syracuse University @ ' BallantineBooks,l98l.

UNUI VII.DIAGNOSTICUL EXPERT.

proferrlrul in lgT2,Subversiune4 Roger in ex:r;latas caftcapdruti anrfuttul fu, totufi dd Murchielli nu tol E de|rc Wre "dufufomnr, gefrlre rufi at opecizie deinvidtat Maih64ewlend ipfufuf ffeITe ie Nordasupnmui"rdzboi de shimb",elantiatm,InepAndat 1945, rarhia mifloacelor delupti a fostrisumati complet timpderiaboica aceasta este foarte inr into istorie a srbversiuniiin prbnt sI subliniem ridoi mondial srbversip c4 pAnihci{ dealdoilea nea alrdzboiuiui clasic, duspec6mpul delupti. afostfolositicaauxiliar pare radicali si sefi produs in ultimiidouiaeci deani:o O schimbare pece4 vectre nouiconcep$e asupra rizboiului a inceput so inlocuiasci si, in aceasti nouiformi delupti, sutrversiunea a devenito armdprincipli. reanrgerealao interven Defrpt stategiarazboiului bhl deasfiziexclude htp la frontiercle tirii p anevrunso tiearmatistiinir k locsddasdnn gin @wa wor agenfxtb arcrin vom inifu in interiorul acaUi sPr\ vasivi a aftm@ in timp e mitiWWi antenafiw prc de disofufe depaliani, prezenbf;a "emmafdinrAndwilepprufui" grcoasa'uqd ospontan,, vorngajAun noutipdelupti at'intenlia deaincep decJarad deeliberuep, dorind,tn un"rdzbi revohttionar rcalibte, si rc)hrczn pro penfru pftcrea. cq in futal, si preia ceaildeputekde a sbrfrtfui psihologic Concepfadasiciprivea subversiunea razboiul cape unele $ in cursul ma$ini delupti printe.multe altele ostiliti$lor, rolullor find nul petimpdepace. in aceastigdndire Shtele deastizi, cantonate arhaici, nu aulnfeles ci rizboiulpsihologic clasicidinte rizboi,si disfugedistinctia paq.Este o lupti neconvenf,onali, stzinadenormele drepurlui internafo un rizboi tobl nalgidelegile ornoscute, este care ii deconcerteazi milibre pejud.sti Iaadipost decodulacestoraobiectivele $rcareigiindeplines,te .distingtia girizboira fi anulati Apa cumdrmi MQSTeL clasici dinte pace (..); acesh psihologic depbes, tebarierele temporale, este oford derizboiul posibile,. imateriali-deci insesizabili-susceptibili detoate mehmorfozele rimaneacela,gi:.expansiunea rizboiului teritorialigiocuparea Scopul guvern instalarea, in aliatori supus, uneialtefiri sau aceasti .tarl,a unui pus Mostenitor al lui von Clausewitz insl mijloacele sauschimbal siHifler, principal punct psihologic, la deMao TzeDun, rizboiulmodern este in iar

106

VIADIMIR VOLKOFF

armda aznoi Deizinformarca,

't07

de lupta invers. est deacum in zilele noastre, clasice cuarmele raporful subversiirnii. auxiliara a devenit terenGherila)

ridice careilficpeoamenisse $ siumbleslseoqlri E $glase ucigr, sl seascundi, Mihrih srntirtraginifort[ sau, dimp<jtivi" si seopreasci$ vieiuni capabile sifrscineze on$infeleunuigrupsaruneimase cohctive uRasa gergisesp rmlsiroi Bntfunde. deoarece acestea inde sati$c$isau a costdviapapsq milioan0 maniu erauqimitnui$care deevrei; "Revp popo lufa internaSnalb este unmit,lafelcasi *poponrl, sau<judecah rulub.Ee maiiqcffi si fe lkfficate orci# erdiab &ce $* oulEreffiobfodirc. mediut in carc opreazdsthusiuneaOfink ptblici constituie

vointi revolutionari"

flrn. - Discreditarea artoriti$i,aapiritoriloracestei4 aturcfonarilor $ no bbilitiflor. - Neumliarearnase-lor pentru a impiedica orice intervenflegenerali gonhni inftvoarea-ordinii pentu prehrarea pa+ in sbbilite, momentul ales niciaputeriideliteominoritab. Aastesopgri dein arcsibileprii atilimea lmasemediaffipfesaradio snhrcrsiuneaeste ngputincioasi; firi speciali$ii serisa, $ tBleviziune; ifico in pihologie sociali, aga.curhvomvedeain capibltrl urmitor, eaeste erenti-Saftdm acum celetreiobiective: NA,TITJMI VIZATE DEMORATIZAREA GRUPI.JRII,OR CARD $IDEZINTEGMRFA
OCOMPI.JN .

devot spiritele mobilizeazi care ci motivaf,ile tebuiesi constati.rn in sfarsjt, mifisrilesuntacelea obiecive; curealitif,le siinimile nuaunimicln comun

giwea Dupa cumspane Reguerl"invingitorul esfie,acela carepoate inci si lupte atrncicford adversarul numaiwea.si nurnaipoato.Dease vonderGoltz menea, atAtvorba dedis aremarcatca "intro lupti nueste inamici, tugereacombatan$lor cAt dediminuarea curajului acestora,. Demoralizarea reprezinti disolutia tonusului mencurajului, sciderea talcare diuedinpinraloareagrupului naf,onal tnviitorul a siincrederea / cestuia. (desfolositi .mo depsihologia noaste) Anafin sociali inzilele frctofilor permite raluluin cunoagterea Vom citain special: fuctorilor demoralizarii.

108

'

vtADtMtRvoLKoFF

Dezinformarea, armdde rtzboi

- distrwerea pentru care lupti inamicul; valorilor indoielii; stecurarea - intoxicarea ino propriei inamig asupra valori, fecirui combabnt sale asupra oedintelor adubiului acestui4 desines,i indoielii cularea - cutnUtizarea propa paniacolo", sprme mers Ellul despre "Trebuie gardi - $ aceasb seaplicigisrbversiunii*incitiiraniculsi+i piardiin propriei agrupului siu,a armatei sale cauze, injustefea crederea 9ipabiei pierde in acela$timp dcaciutea sesimtevinovat$ saleOmulcare Sisimjurul pe din daci nu el, cei individ ca Convingandu-l combativ. nu$n [:l 9l ciruia lade?intesrarcagrupultri seaiunge nedrepte, imorale, acte iui comit ii apartineu; -impresia aatit'rdinii reprobatoare izoliriisalegi asrprii datiinamiorhri opiniei publici reprobarea lui, a fortion pecare la adresa opinia o marifesti publice mondiale; - ridicolul, lipsa delogici,derizoriul; - disbugerea sale deatac in mijloacele adversarului increderii 9iapF rare; - impresia a conflichrlui; deperenizare -certihrdinea dur,hohrat$isigurde deafrcecuuninamic dea avea victorie; -impresiainutiliti$iluptei. :) sub prinintermediul subtile, unortehnici adversarilor Aplicdndwli-se eacautisii diDeasemene4 s#i demoralizeze. versiunea incearcideci, punct exite o ati a di r' devedere, Dinacest sai dezintegrezer socieze, agrururilonpermite decoeziune afudorilor analiapsihologici dei S.i aici, adicafnaF gidediscordie caretrebuie dedisociere deducereafrctorilor prwizutesi fie distuse grupudlor unilorsau A-NOTABUTA,T[nR SAI SJ AAPARATORIITR AUTORITA,TII, DTSCREDITAREA
DISTRUS TREBUIE CARE N{TIIJNII SAUGRI.JPULIJI

puterea publice, Desconsider&rd in-octrii opiniei cetipnideciaimasei lor;suhrersiunea iacearci si diminueze autoribtea moraliasbtdui.Ia rerb dulsi$ aceasd scidere a autoritifieste folositicao douadi aincapaci[igi gnrernanfllor gicao incihre lpnesrpunereacivica Otsetua delipsi deasi gistrryiriune derespect prterea centali Senerafizfnwfzfi?H?Asimulhn \ '. Siopiniapublici NEUTRATIZAREA T,IASEI'R PENTRU AIMPIEDICA ORICE INTER\CN,fIE GENERAIA SPONTINA h,{ NAVOAREA ORDINII DflSTENIE,, Iirtlne pu$tnfiF celuimaiinsolitg original efect alsubversiunii. Sa vorbitmult.si semaivorbes,6 inci deumaiori:tatea tiqttiu, adicidedrarea majorihte a cetitenilor giseogima mi dinSrile"fucrate' desrbversiung rarea bS depasivitatea acesteia Eaeste speranta mitici agrrernelor srpuse ahflrilor snrbversive. OnnajwiAtm dcnd ee o aea,tie a sfuvetsfunilDe fipL unuldinhe principale obiectivele giinhibareamase este hipnotizarea alesubn'ersiunii bn Dacicitibrulaurnrfuit rurcluliornrilor mtrnUri$l @ri aiciconoepfile elnupoafie si nudeduci"logrca" nzuhalizirii imensei n4iori6$ace6fe

preluiriipubrii e$nlipsawrerintsvenficontare. porhntin momentul gftwGiei iq{icl iryunercatisii h rlnrhrih In onsinfi, a4funea

ndorfrF, eS dse eryimM apatia ri rur nfobata rt;vtfr$ona ribr (frpi qm s crcde h geoenO. publicd? * *tc.fr aapanti ae.asti opinie lu Amafrmat deja cL incadrul revolufi voluntariste, unei $bversiunea posibili nueste decitarajrlbrul aassmedia Mas*mgliaeste singurz in stare publici, si creeze o opinie si pro voace opsihodcoleclivifrriafi nevoie deaduniri demase. Aceasb este una dinfecaracteristicile specifice ale mijloacelor rnoderne dedifuzare a g inmod informatiei Ele ac,tioneazi axpnfirirui individinprtorlar iLo lat, creAnd, cutoate acestea fenomene colrctive.

pe peconsensul pedeo parte na-tiqnii fondati stahrlui este Autorihtea parte pe pe (sau pufn de al6 acesteia), alrnaiorid$i o reprezinti cel care Si (in spe le$ deCon$ibrSe care ii suntconferite dedrephui ur sistem 9ide demen' defodele sus$nut To[rl este dedecizie). cialceleprivind drephrl (sau de sancfde un sistem dezordinilor), de reprimare a ordinii a finere viitoarele sale cele careii vordana$unii insihrtiicheie, deunele uni (cod), *notabilititilor> int'mnfelsauaf careasigurl giderespecbbilitatea cadre aceste aspecte. vaataca toate societitii.Subversiunea hrlfunctionarea

110

VIADIMIRVOLKOFF

armdde rdzboi Dezinfonnarea,

111

mifloacele 'care omaterialtrl" vaalimenb pedeo parte, analiza! Trebuie oeL;r matenal acestui opbatarea tn mase abainrzare 9i,pedealti parte,

publice' opiniei ' sl evoce qicit ftorul vafi tentat surprinde, ar putea concep{ie Aceastn Fronluptei al actual cazul I ar cum aicl, .""*pi. .onf"r. id.ii O.i,roft^t" acest vedere'' prima Ia Israelului' impotriva a Palestinei htile. Etberare

diis* cLireazi Mucchielli Rogw al ahve)Nrnii, Dinpuntdi deve.dbre potfiutipatu tnate actuald" situatia gi ci,ln categoii arati hediarlnpahu liate decite adversar: autreiobiecdir*ti. [tcestba de acfiune publiate degrupwile L Ziarele tive: '

112

VLADIM'RVOLKOFF

-asculEfoiiilur (acesta aaupra islv?r-frrsugi credrita I "$igerati>).

ii este

nos, teafoarte bineproilema " Zarele,rerzsble emislunfle 3. deWd cimlafr are wttt qeudr$. $ 'Aseminitoare celor dincategoria adouaacestea auun sradie wbt'lia5

...fufletle benefcizd bmeodecarevorbeam 6" o primirecild*oqO in aceste ziare si emisiuni. pi6. ag recunoascut. onare ocazia dea seface cunoscute revoluti, ane snt *lmWtfuat' revistele 4.Ziarele, enisiunile delarsa ciranafu ,si gp6., revoluf;onare.Desigur, aceasti opozi6e'e/S in diferite actiunilor publica$ile darvomlisa deoparte marcate de*;lltyntismulexffemi$46

'

't14

VIADIMIRVOLKOFF

armede rdzboi DezhfqFnarea,

115

:wr'f oliectrl Uhdi dunf (atenbte cu o.poriFe Ace$e{'3ir66:g dircte" "ac aliate) persoanelol partea re grupurilor din erploaivi, ahcurifziceaspra volufonare. p.rblict desctris er$irnand sentimentele Vomvorbi depreziarelecare h condamni lavremea a$unilorsrbversive hrilon, serennltiinrpotiva $ di' a demonstagravibfea sa Cealrotin analiza deiamtfenomen:penlru u larg. spaii, ae$e zirelemrdiun saltrori$e, verselora$uni $bversive oroare [e semnaleazipe tmb,le omenteazicu $ indignre$ prote$eazi complicitifiaua slibiciunii sau chiar de rc,tiune, energic lmpotiva,lipsei toritidlorcare arEebuisi le reprime. con cititorului, nepradartasrp-a in teftltrcesta, de provoaci unefect

cehri doritile.aiari*$rezesctnqlhgllQtlentulcftitont ducefectrlinvers acestsr panica defipl obiectivele cane sung muti siinhibi$a, lui srupuri. rcalidnda$ni Wnoax ffrldre| (+iacesta miciesen$ahr|, este

penfirapnrroca delaCourneute simuftane cehdouiarenare sinoonirea Grerpble dintre cei 30000din dor300 de.chrdmp SainhE6enne;laftL $i potlhce broriSon) $ firi dortui ee.in mainile $ secrtzdici oragrl (e$eadritatci a{iunile.tcbuie"glndito' tr.r+ort or obied} seeciale

Valan ffirclfrszublid darantishrUist iunie1971, modemt slptimAnahrl .Po[$$ peo pagini inheagi, ihrstrati-sdouifotogrdi unarticol,intitrlat in careseputea iiti, printe altele: des$nga la Grenobleo, i,n care civil(..).CantFrs'4 de rizboi biiqste int+rn climat "Grenoble a din 1290, in spable uneidispense rwolu$onarii seascund resdbdaEnd prefechrl gipoli$a in fata aucapitulat unstatin sht [a Grenoble, devenit (..).Pe2 iunie, gofitistii"Sahruii doui arestiri Ro.sii ar efectrat violenfei plini a Salvirii din Grenoble ln stadlr(..) ta o ori dupi reea" sec$unea prblicate reprezinti Rogii a ffirzat unoormrnicab'... Unadinte fotografiile porteteledomnilor knoir, Tomasini Ceccaldi, unafi$ stdngist confndnd giSousblle, Areshfi, dcq$barba$ srntperiologi. or tiflul $ untortcare gicrimi" cheami aproape I[$.s laviolenS laja acel4isiptimitral,referindu-se ln numi,rut 1802 diniunie19?1, deo pagini asfelun'articol latin, incheie furiledin 5 iuniedin Cartierul (dintecare foamei" ii reprezinti una ilustatdedouifotografi neugrevistii unui in holulprimariei dinGrenoble): tolinifipesaltele "ExistenF stat-ma jor terorist deTspre8 iuci in noaptea Faphrl nupoate fi pusllaindoiali" giSaint dinCourneuve nieauavut locdoui abnbteidentice in cafenelele gruppoate ci acela-si demonsteazi Etienne, la 400dekilometi distanti, peintegul teritoriuu. opera deacum inainte prezentiri, care discre imagini Este evident ci aceste care acrediteaLi pro periculoase: grupurilor ele revolutionare, sunt drteazAputerea fofb $i

.spon prblid mondiali ftL Marifesta$ile esedchd in aceal$ Opfrria larni detflonre izbucnesc rwohr$onale or rctiunile hne" desotdarihte cufo@rd, interviui h bab dath dinhflrc 'descriu dealtele, ti rrnele ale OR:IF demide aborguridrilor $ zuUnrc roctanafmr (echipele psihologiq nece creend speciaD, deplasandu*e $iitftrNffidnd alimatub' pecare pnfu o seqrndi ill he rtsrl homeric ln ace& timp, oprindu-ci sar. declarila televiziunea agienbrl subveniv aceste desfi$rari defor.te, zese provori indiniri srgesive ah ca desbt,cusravibbaunuifhrnf (care pe parteaseporenrfui intrim lntro mea oficiaD: din nrlui "Dry6$renea rioadirevolu$onarb. denicilegwd lntrrltiw gnBwwtd .tehnkihde@tne blosite q@b pwihr mai nwi", Roser utr Muthieili Witol are ifustazi dirct aledoctineiluifun Ti aplifiile modeme snrtimportei puncte nouansamblu detehnici, acesfiri ln eicpunerea propuse: general pentuinfelegeren metode al di-verselor tante "spiritului" ci rnrsetrrc ptrhma ,oohifiaii nasdtr prythD; 1.ES evfukd nuare revolutionar tebub imobit4. Voluntafismul dryofdyi, aoesea populatiei,, iar',,implicarea a lparelor, nicio lwdturi at o idicaregenerali
* ORTF- OrganizarjaFrancnzAde Radio n. f. -siTeleviziune,

116

vtADtMtRVOLKqFF.

Dezinformarea, armd de rdzboi

adt timpc6tpoporul o foimdd ve-i.bali estn depwreudt rr-alabili daar lao provine reiirarl categoric dea serecurge distanflDeaici este Enutla electorali. consulhre

intrtid Trebuie si men$onim,

partide demoi:ztice deopozife jirea"obiectivi prinviolt aputerii perspediva dsordiniiror ontinua gregitidindouimotive:,, este - pede.o parte, aozaf,a adusi grnu sunte$ reprezenhtiviD aft'ragenerale,deciin rnodincorect i$i uncompler< devino atinge scopul fubju$$, alqii majoridfivordezrrclb sahareaRerubtcii vi.tie.sinu vorindrizni si iaweomisrri efcacepeqfiu dirargiIn affita ondi|i Nule vinein mint si riseunda ci alegerealor, na{ional In'hwarw ordiniirepubliang afostunadevirat referendum - Fe,de in ciuda ticii, fiptul ci oamenii ar participat, alti parte,,insugi grlrui revohrfonare denronstfazi ci micile laprocesul eledoral $ ope maibine rafiunea lonsrhrcrsivi nuat @' d&liaamL Onganldnfud imposibilb, srbversiunea $ broarc4elernr fice cu&irat *consrlErea popularg, Fionhrftri venearelean; in urma inshlirii inhibi$ei dupierpresia lattcre. maioritateava fi redusidefinitiv t DE DISOCIEREAMARIIORGRUPUXX SAUAGRUPURILOR TEHMCI PUTEA OPUM NEZISIENTA STJBilMRSIT.II{II CONSNTUNE CARDAR , Apa ei cumamaribt maisrs,qabenplagftgdcdeaefdad (i+ml qidb hdftcifrshsbnai re uas64 @diva gopgdi dsffi afirni eed eS flrfifr rh wihha qetoc$i h Cnp S ffi

loriledegrup grurui so ah sisemului er<isti unele'gnrpurkfieie 3.Pedealti parte, pentu a polilice care febtrie ete. economice, ciale, oilturale, "inchegateu asrpra catgoriilor pernrite a{iuni intregului sistemprin nzutnlizarea se respective. apli Eebuie sha@iacare aceste tei a<ecaredefinesc Jirdndcontde partiac,tiune fecare grupurilor, in hcticile oporfune vomdetermina cati deanverguri. cularisau BOICOTAREA POPUTART. IA CONSTJLTAREA RECTJRGERII NEI.NRAIIZAREA
AI.EGERIIORI.IBERE.

pro cibazitexfele Yega ln crtea saTehniaAntififrt[ui,l.lisMercier potfi regisig or unele deSu4care chnafilorranlu$onuibrdinAmerica stingisbdinFrilei,n i,nbabproclamafib aiuslri delimbai, $manifeseh liberbfea deopresie. caredomne$b eea cenume.sb denun$ ufronnrl rer'onr$onar, inVeneareb, in tgOZ, lui srccesorului o .,frni eleoorali,(alqprilepentukrlanrentgialqprea proces prepedinte elemrd prodattpentu alRegrblicii Bebncourt drept piseurgaiead dMin@ffian$L in modsolemn 1963) decernbrie tueaele-bnli ptie ciile ci sauwiat toate Torres ddara in l9ffl: "Poporul Camillo

gruzuri, ilfrilid sCnmbrribr soCoeiirc).ori acesb dt permmm (tinta insocietate srbversiunD; enerciti unrolfundamenfindintegrat
a acesteia. taldesustinere disocierea restorgrupuri (dincarefrc partecomulo cotiseclnF, grugrururilereligioase partidelepolitice, regionale, niti$h na$onale sair sindicable, comunitifle decartie4 adunirile con nuile socio+rofesionale ge imperativi a sfiategiei comiteteh, fimiliile)devine o cerinS siliilesau neralea subversiirnii grupud dezordinea fiflteste cah aceste si secreere Ceea cetrebuie *ao pentu pani Ia anarhie, mergend a se obfne di$ugerea ddinareE $ peindivizi, gipentu a consfdnge perigului" careii adiposte.ste colectiv grupul in siineficient in funofa si dvinineputincios u ft$ desociebiea conjuritoare. maisus vorfialese in practica in aceasti sta Tehnicile evocate Sipuse generali" Este in fiurc$e demirimeagrupului tegie Siderolulsiu social.

gheze..., pre univervl, sufragfurlui ci aceasti Sdarelaadresa Amvialt maisus ql totfeluldejustificiri, a mn' consclin este rarfonali zentati drept @logica revolufiei. cep,tiei volunhriste asupn

11.8

vQI:(aFf ut-ADtMtR

de rdzboi Di i ifarnaree;'a'rird'

119

partianlar, uneicoordonfti a exemplu calihtea Acest ciht arati,intr-un gnrpconstihrit dad unui Ar fi bine, aqpra rc$rlnilor srbversive'srercihb IDEMTICAREAuDERIJLTJIADVERS$IACEI,RASUPRACAR0RAACESIA gIMAMFFSTAREA UDERLJLLJI Af,AcAREA " ffi D&RcnfitrroRrllxnA SAT} GRTJPULTN MEMBRN DE GENEROAF{TI'F{TA procedeu inamice' a grupurilgr dedisociereaelementari vorba Estg afideluluinentu a celuideaesconSaerare lumeaasociat d; cand veehi lnteagagrupare. demoraliza En[ai, primul In uonde$nn awlfrte1971: zianrhri conform "D[ Ciu spiiinA 9nn? pe25aprilieLWl,lnfreg:ul a ercprimal minisfu chinez, n'hPb sadrqti inPtri'n Pliticiide nii"ui uW Pdiate degwanul q in timpul unui declarati, ffcut aceasri vl ue Pr!ry'|| ualllLltcl-v-tql! agiie (relmreadrului In Mwfu dn8aprilie1971)' e ao* a p. Z-O la poprlare a $nut Regrblicii .flrrgi;",1f,j*rarii Jaeiqauelgr.vernului prezenbt cireiaa gq$ *.d,.fl'FtT ."nt tlog'depresiln-curstl ri* (") promite *tdaFi-T:l " document tle eliberarenatipalal+qcgt urlui :" pouuca urmeze vorrefizasa in uniti$constitrib, sau individual carfcare, FEI{,g Pt 4lpb - - - r ^-,.. fimpotirn Washingiomlui ;i si hrpte decorespondenFl aprilie (difrlzatluni,26 document acest Corientand propunere reas6 ci Mondedeclan Ie defupti), "este depec6mpul radio -a.utau ih $a in carg monenlrl in eaintervine r.i Inoti*:,l) aincelp-u${r ('.), mani' rautoiului, impotivacontinuarii manifesafile t"t" unit" incep noiarguaprtfi,Qfi$nl?EEiA 26 i;-hdt l"**iut" a. nm. brdin'l dezi dil eseo$il nulg (Vietcong-trl politice argumente americane: ;."t";g.4il"r milidevin cafe cJlorcareasc'lti deNixon), ci doar nrn'or americanilor, smt care defetiste americane deziarele srntreluate in misuraincare tante aluatinconFEN 2) Unite; alStatelor e:pedif,onu timisteregulatcorpului slu iarpr.ytitorgl dinVietranr, americane al ;mai?i scAzut moral'l siderare se multicare inediticreatideincidentele luni'situa$a a descris decuvAnt .;r :,: renurcabilia*propagandeioperafignaler. YtzAT vArrlRII.x oFrcr,&E Nn GRUPULII grufilor idedogice i:n xte e crearea, interiorul MaiffiL esbvorba pe mici care, irneleraloride tente, aunorgrupuri Srqpului Wriiininduse principii deamlo deacfune cae argrba oincidg h fctic4 mre deduc ., cuprincipiilestrbversiunii. .,, tlinFnnF amediilon catolce dedisociere ^ Siluim orunplulaSunilor actiunii mgdiiseregisesc necesitatea Inte vdorilecomune aleacestor seinFeba carenuac,tionead este o CredinS sinceri?", Credinp GOare redifitarea nedrepti$lor societifisecuPobzuc'te), egalitatea oamenilor, iubi. raloriprmrm respectrl46dedltepersoane, lareetc,ali[ui dealte uciderii, er"angh'elizarea etc.Vatebui cauna reaaproapelui, interzicerea ralorisi fiereliefrtii,nmodspecial, in detimenill celorlalte. dinfe aceste luiri depoziteale intetutacesb, agen|isubversivivorreu$ siprovoace care lb vorf defolos in celmaiillaltgrad. unoisubgrupuri catolibe, de declara in comuriicahrl Asffelrevisb Adionafrnliqueunivasibire (1$18 as aintAlnirii naf,onale delaDijon aprilie 1971): incheiere "Credem pro giSocietatea lupti sau nusuntreformabile: orice tizi ci Univercitatea in modfunda alieneazi iectcare nurepun ln cauzisistemul'capihlist care la iritirireaaceshriao. Concluziaeste, deci, o contribuie menhlomenirea incitare a membrilor dea seangaja la actiunea directisiviolenti. , r..,:. r ,.

ifiinto i6n"ttiCi ;Hli"'Jt14ffiti,i'S ra deoarece catolice, rs.to.n* bisericilor lat.gi r"i di*.iA;;ufiti6r urmclee contestaro; de aunor gisrsfneneaideologici .fiffi*f;A* ,a. grupurilor.locale mmipularea de ap q.'.t" oairerenF a..*.n"a* punctrale' interese unele incerci sl apere care

gruprlui in c'rsul.unor A Oi"AettA tniE deocennplu, evident, "*igtttt*' pt*hl$ t intsoducerea pr,csrpune eare rneJodi reuniuni; -T:1T:.:T de ta fi dileriti gntprrrilor",

plici infe soldafs,i 3)Docuneffiilaenuiididarfl H hrrvorf ab ofiteri; deIaSaigon". c,lica laputere caf solda$i carenuvorsus$ne d <r1ai mulf,americani articol dn Le Mondeanun$rublimlui Acela$ populare gi dores,te si Repnrblicii i,n r&rdurile FEN' cigurernul lupddeja popor popor, in' la cu americanii deaanm, relafi "cadeIa construiasci, r&Ibiului ciuda continuirii

A TJNORA DII\NRE ACIIIJNII REVOUJTIONARE, UNUANNN, iN SENSTJL

Dezinformarea, armd de rdzboi VIADIMIRVOLKOFF

121

(pmblicad laEdiinti[rlatiTlmloeiedeIar&ofution inro carte recenti pirinbleJoseph md i'nacela$ ci "creq Combltn sen$ tions Universibirre), prinnahua incheind so, autorul cupromisiunea esErevohr.tionar tinismul revoluf,onare: celortreifazealeacflunii ilsupra dea scrie o noui lucrare puterii, pregitirea uneinoisocietit[. inshurarea cuceiirea revolu$ei, dintreclerulft rands,isuperiorii animoziti$lor ci e.ploabrea Segtie entindere afrimoaselor decrearegi unmifloc ierarhici este, deasemene4 uneintelegeri" catolice. dinmediile

Sapornim delaunmicexemplu. Putemciti ln Le Mondedn6 martie uDfuntlu' Cartieleirogii 1971 urrnitorulcomenhriu: a potrarilores.te,interzisiin Franp.InJoumal Ofrcieldin pubtcatio hotirire 5 martie este princaredistibuf,a a ministuluideinterne gipunerea in vfuiareaace$ peintegulteritonu() cafiicicalogiea teilucriri suntinterzise fostinirial conceputi.ftr Danemarca dedoiprofesori depsihologie. Afostta.dusiapoi in frarpepd deErnest (..) a provocat Bologisofasa in Elrre$a, lucrarea numeroise reactii ostile dinparteamediilor qocate,in special depasajele referitoare laeduca$a senrali. kr Franp, cartea eradifuzati deuneditor si . un sdptfonanal dest6nga'. Relafla asffel shbilti seregisd.s,te in toatb formele acderas,l ac$uni in

celordesusfnerea practicia acestora contrabalansati numaieste varea grupul ra sa, toatiatea deralori*,duarganiznad.in lalte, integulsistem sale. s,i descompunerii aldezorlentirii quferi o crizi, casemn
DISOCIAIE TREBTJIE CARE iN GRI.JPTJRII.T DISOLU.NA MORALNA.TII

propagandi aceea cecongtiinfrvoarea Este deremarcat ci o anumiti putea moftrvtldisoluf,e a gi numi am noi imoraliQte infacomuninumegte acele mijloace de gipersistent cite de rilor este dechratiinmodregulat (reviste, publi' pretind stfuigist revoludonare se informare in masicare $ ca$i,flme, emisiuni). pedeo parte, degra defei obiective: este determinati Aceasti ac.tiune prin medii parte, info pe acestor disocierea de alti dhrea anumitor medii, fi'ac,tiuni mai muft pe unei gi deeradftii fondul conflictelor ducerea deaordinii (cele famivorfi in primulrud grupurile vizate saumaipu$n importante frptuluici demaisus, in circumshnfele liale), in shrqit,demonstare4 .si, in misura in care re girepresive exact medii sunt opresive normele acestor membrilor lor. prezinti moravurilor fati dedisolu$a bariere sau interdictii

mariiuanei cao srbstan$ Henta, deloc mainocividec6t "Prezentarea (...), tutunul, a tArguftri ssmaldela Copenhaga drept unsemn deevolufle (..),a sexshopurilor liudabilia moralnriloq calicas-,uri denivelinaltale (..), a se:nrlui culfuii uroderne, in grupdrept ceamaifumoasi opresie a amorului fzic, (..), arfi, dupi reniSaValeun (aprilie rctuelfts lgTl), o . Broroardi care operead in sinergie olviolenslecsrnise po degrupurile liticerwolu$onare. pdnilaipoteza Firi a merge uneiduble putem opera$uni combinate,

DEZVOUTAREA SUSHCIUNII INTERNE INNANOUrurc CRTJPI.JHI.,OR,

ORGANIZATE BAN[JITE DEA SEOPUNE SUdVERSITJNII

Suspiciunea le disoci-azi.

122

VLADIMIRVOLKOFF

Dezinformarea, armd de rdzboi

123

procedee FxiStimaimulte eficace inacest scop, toate find operimenhte deSefton Delmen - Stecurarea nu ideiici "prinfre noix afliw tiditar>.IrcffistAidee poate pslrobgiei, fi decAt confonn slgerad(deoarece, sife "des eabebuie prininforma$i prin"do coperitbdeceicareo vor.inghi,t) tenden$oase, pro provenind cumente, delainamic dovedind fipful ci acesaorhoage $ prinjoculdubht grupului, al*scurgerii', iectele sausecretele intentionate grupului giprinacuzarea deinforma$i in urmadetectirii acesteia" - Insinuarea (Si, pecatposibil, fu or ajutorul dovezilor demonstarea pesonale, bricate) caSefii servindq+e degrup. urmiresc interese - Intensificarea giinbreselor din nevoilor divergente alesrbgrupurilor preluarea purtu inbriorulunuignp. Amentrarea hrptelor dramatiz:rea Si conducerii, ln scopul scindfriigrupului. $ aceasta - Furnizarea (frmiliale, personale la relatiile deinformafii referitoare profesionale, devecinihte, declubetc) aleunormembri @enf aisn! pului, poporuhrir. krv&tigarea, i,n carei-arpunrin Iegituri cu "duSmanii poli$enes,ti, stilulanctretelor almembrilor consi[rie a telutului individual o mini deinformafiutile. - ln.."nareaunui aqti e$ec algrunrlui,cuinsinuareacise datoreazi uniipersonale uneidecizii despre care secrete aunuiadintemembri sau ai ra fi fihli. Aceasd cici, ln cazde'qsec, subtehnici este intermarrti ,stia g pe gata integulgrupesbdenroralizat insucce delirere ternacauzelor $i gises,le sului. teren fertil. hracest domeniu, informa$a un tendentioasi fu arc agatutlstffiv rinfine h ahn gruWluiProblemele N Ca4tl perrnit in$lnite in care deSefton formuhrea condi$ilor Delmer $ rezohnfe manipula'rea irirpofri% este efcienti.SuircesulpropagandeiVietcorrgrului listei. fupelorfanceze lacomplebrea americane conduce $ apoi presugrne Reugib timp, o organizare extaordinari, meticrilozibte, "irr gio adevirad fqrrnatoriu detoate, estcnevoie de arti psihologiciInainte prf&i a matulltifi obiceiwilor, ualorilor, annoaptcrea normehr, limbii pipr&uielorgruNlui.Segie ci Sefton Delne[ care recunoas,te ci ape postuile tecut maiin6i doianiascultand alelui Goeb deradio cuatcnfle perfect bels, in ceea ono.stea mediile'pe dorea si lemanipuleze. ceil care priveste personal, Ficusem poala neam! elscrie: "Vorbeamgermanacaun laBerlin, semurea defoame fusesem unbiiatenglez in capitala unde izolat primului in cursul rizboimondiat ln cAitate deziaris!fiiusemhrul Gernazistspre maniei marSului in compania lui Hitlersi a suitei sale in timpul

prtere. personalpe fi.ornosteam C'oebbels, Hesg Himr4[er Goering, Slmd$ al$conducitori nazigti. minta kr plugpetecusem S, tiamormlefundiona ceratimpin Balcani la tncepuhrl celuidealDoiltnRizboiMondial; $i ii peagenfigermani obseruasem lalucru...u pos[rilorcare punerii in mornenful in firnc,tiunea emiteau Caurmare, propaganda Delnrer in echipa dezrineagri, acoopbt m unofilerartentic, ) german; german poli$sb'$ de runane un ziarist tor dinWaffen S, u1r artor . prinCrucea prizonierilor, primite sau afolosit confinu[rl scrisoribr bimise dinte civiliigerRos,ie, ainterceptat comunicafiile teldonice telqrafice $ toale rapoartele agen$lor rnani sau dinFe echipaje, a@rcebt englwry. prizonierigia inregistat in Germania operau $ utilihttoateconversa$ile grafie lorgermani, uneiinsblafidemicrcfoane invizibile tot flasate.peste t , 1,. in lasire. Aceasta eStu amplbarea dispozitivului neesar; informa$ile utilenuau planurile nimicdeakcecu milihresecrgte: agenhrl subversiv arenevoie gisecreblelorsentimerr deinformafi indivizilor, despreviciile desprevie,tile punctele proble grupului, ble,despre lor slabe, ca$ deinformafi asrp'ra , melor temerilor sitensiunilor sale, discufilolsperanfeloa m $ mihrrilor ' fuia" posibi6frrdocanoa$ere pefiecti Gntelectuali, Mniplareanu este , psihologici sau empatici) agnpufui as$n cinuia s w d&sJr; rc:tiarr.a srbrercrvd sia membrilor sdi. Asociati cuo stipAnire encelenti a tehnici permite lor dernanipulare, cunoas,tere asigurarea aedihiliddi hp aceasti telorcaretebuie sdfie crezutc. grapnui Acg* B\ CaatXn arc asrlrfii, stllr,ersiv WHd k intniorul d sitnti, apu[rtpifundelngnrpfiri e implici frptil ci agentrl'maniptilator (W si fiesrWectd, ciafostadmb amern S caprirnqbdinparEagruWhi perfecticaln cazul precedent brilorsii) aceeagi ornoa-stere Tehnica depenebare a grugrilor care tebuieparazitate senumegte pnealabili inti n Eaneceiitiornoa.sterea anormelor deaccephre a..noului, membru in grup,a criteriilor s inlonnale formale deevaluare. In anu (a pregitire inbzrea mitecazud, eapre$rpune o tehnologici inbun zur $ grupprofesional), pentru cerAnd respectivi" timpSr aptiUrdini meseria In sfbrsileacere, in modimperafu capretendentul si nupoatif suspecht gici urmeazifiliera deci anterior ci nuafostreperat normalideadmitere in modnordeexemplu, dintr-un altgrupcare il alimenteazi .(provenind, malpeacesta cu noimembri, sau fiindprezentat deunvechimembru al

'

124

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea, armd de rdzboi

125

grupului putAnd etc),proces carenecesiti o pregitire<pe termen lungr,, - pentru - cA$va gtupuriinchise dura unele ani. psihosociale O data inhatin grup,agentul tebuie si aplice tetrnicile pentu o ornoagere de ohmnreparticipare in intimi a vie$icolectivului toate formele cu sale, si dffibia aryiWatn incepe activihtea subversiva, jocului giriscurile toate caracteristicile dublu. Intismulapare ln numeroase operaliuni ulterioarecare seefectreazi grunrlui(propagandainfilhare, propaga* aspua disohr$e;manr:prlare sau pen!ru di orizonhli, ih utilihreagrupului il depagesc acfunicare etc,).si, precede modevident, care orice actiune laadresagrururflordreie despfe rratrebuisi spunem citevacuvinte.
AqTIUNEA ASUPRA GRUPURIITOR-CIIEIE

prezinti, qruguii:heio gruprile sociale Vom conreni si numim care pentuagenfi Aces srbrrcnivi, o imporan$ $zbgid siu hctiddeosebid. paralizate, teanumaitebuiedisociate sfrucci, dimpohiVi, organizate, $i penbu turate, dinamizaie a deveni WWriSerfusau gnrpuriabfterp* bu anumite ofnf,uni deanvergurinafohalir Pentuane ilusta afrmafiile, tei probleme sba siluim caoremplu tegicedeniveluridiferite 1)Care este, into rzini sau vihl care, in@rindere, cenbul dacieste oprit,intreneaz|oprirea fefirucia inheeiifabrici? [a aceasti inhebare (presupunAnd gidirectorii generali rispund, ci h este cu zusi),managerii propriul tuhsa lorignoranhci singurul centuvibl alintreprinderii este qrbversivi precise lor creier. Maiinbligenti agentii shr{iaziprinmetode pundulcare repnezintiunul aproduselor dinftecentii decirculafe sauinpunct formaflor,grevra provocind sausabotajul inevihbil asupra aces[ri ogireabhnici a.trtror atelerdoq in'&hrl aoes@ sedetermini mitll grup delucrihri in careagentul bebuie si seinflteze. 2) Dinterefelele care Pf[ EDBpq acoperi lntregul teribriu (SNC[, gi,in interiorul seh,adminisbafe etc),care esbrefear4 ei,care este cer prindistrugere, trul criticdeopera$ vie$ina. care, ar antenaparalizarea poate Uns[rdiueibernetic alansarnblului ari@, deenenplu, ci"un $onale? pot, anumit depozit mirgina alSNCF almarinarilor unanume sau sindicat in caarluneigreve, sI povoace raid paralizia intqului sistem. Asacum shategii bzdifonal caladeazi care di*ugereprinbombardament razboiului (oSari vabloca grav mai inamicului sauuntimpmaiindelungat migcirile

lt eraclffiildimreasfteerdvi. 3)into anumiti sociebte, care esbgrutrrlacirui ancerirevapermib distugerea completi a lnteguluisistem social? DelaJules Monnerot lnperwectira, coace sd.stie ai" in aqBasti unfuEflihba r mditri gruprl drde.Orice arf, wentrala muftiplicibb agrupuilorcheie rmeste unob shcolin calea ace$ei sfi"tegii, deoarece easaraplica in toafe caauile.si va practica intismulpeste pentu proga bt unde f necesar continuarea E mului. ApoSerior, sarfiprfutfrceo analizi, sarsarprteafrce(dan eanu peconducitori guvernanf), ii intereseazi plec&rd parzliziile de la natio $ provocate nale deo ugrwi sillbdici;dedanpd inopinat inhln $-<sponho punct anumit mirginasalsistemulul gruprilordreie,apoi Ac$miledechrate maiin6i asrpra chiardecl te aceste4 sepotreduce lapatu tipuri: ' - httensifianea g e.dOaArca sttftrcntehr ml&ive,.rerratdicirilor le gitime, nanilor ut idnlogieigruprilorviate. Prinacest gincipiu,ac.tigrupruilorcheie unileasrpra reiau ceea cesenumeapropqgandi deagi taf"e poab tiici se vedea difengrp fip deac,tiunile dedisociere i,ntreprinse ,si in alteparti" degi anbeletipuri deopera[iuni sunt$bvrsiveih aceeasi ma gincftiu imdci $ oiltivara sra. Aoest sentimmbbnnqative: indignare, furie,resentiment, decepfie, si seaflepgste bt fuentil subrrcnivteburb : acoloundeexistigrupuriplinedemAnie.'. - Actiunea dircti giviolentia wui atbgrup d gpipuhti viat care * prezlnti drept Wrt4rWM inter*lor coldiwlvlAceasa tehnicieSe foarte efcibnti,darnecesifi o muncidepregitirte ftrdelungaticare siurpenetmreaenirufui meze inftisnului. Pedeo parte, trbuie sife decfirati demaimultiagen[srbvenivi parsi nusecunoasci); 4arent izohf (care pedeafti parte, <sponbn" subgrupul febiriesi seformeze cuprilejulex.. primiriirevendicirilor grupului, momerit in care membri vor f ahaSi de ff girnloarea adevirul propuse formulirilor Asfel ajung$nd si fieconside rat udinamic, hodrit giorajosu,subgrupul subversiv hecela actiune in giprezenhnd numele colectirmlui obiective vordeveni care celealeinfe grup.In modnecesar siautomat, aceasti acti. unevaf urmatidetot Sului

Itpiririiterimtnti rce$i mtsi nufic obiecfirl nfrirneiqryarqhgt

deti4i, podud, depozib o uzinide$bansamble decarburant, etc),lafel sfategiisubversiunii identifici metodic cenfrii vihli aieconomiei, adminis purbua practioa tra,tiei, dishibutiei, penfu aqiconcen acolo intismulsau fa ac$uneaurbterani ln aceste locuri. Dri nr lrrt rcqntoqdi @dan & srddile a*u&lqenm ab

'

126

VLADIMIRVOLKOFF

Dezinfornarea,armd de rdzboi

't27

noirecruf penfu sub vorfi coopbfl ocazie cuaceasti tn plus, colectivul.

in procedeu deci, sili sefrci intodeaunaun.proe#ae impme, a acestri

practie $rte numegte ceeace bntir Eapermite "teerea delacohctivul derepre fortelor ti seinrErne nln aceasta dervescen$". inerth srupuli,n frif lalntegulgrup, deinten$e schimbare siuneo $ e*indereaopen$unii prece. *dovada' sale prorrogator afirmafilor prezenbt drept desubgruErl colectivului solidaritatea inhre$te aceastS,intenfie in modcircular, dente.

sa caungrupcate a sa:eIsa compoltrt m peo activitate vede, surprins, procesrl sifie irevenibil.u f[cand ca rertohrfonari; defnitprinfo actiune Dinacea*a clipa, gnrprlinti,in shrea de,,fruiune". binb, merg Dacitoate amorfL crgrup,nicimu$rne nuestp ni. deafrcecuo sfuctri c?re avem grupurile ..[pr6calipso. sau Grupul in $peranfa ceMalrau numea ci ceea violenp simtrltan libertata, vordescoperi derepresiune afecbte $ nevoia practicikrtegrarea Desigur, be sefrceprirlpna:<is. urgentideorganizare auintetv ci foftle represhrc in fiviuneslfie ionvinse spirite caaceste buie nu vahceniciun feldedixtiminare. a represiunea fradea ucide, .si

't28

VIADIMIR VOLKOFF

Mergtnd launnivel srperior alultimei tehnici descrise, oea aprovociriireprimirikfiemiriilaunitate vomincerca impotiva represiunii, s#ivedem aplicafiile la scarinaf,onali 9iinternagonali. punct Dinacest devedere, ac,tiunile degherili nuapar caelpresia di(am populare recti a uneirevolte vizutci, in opticavoluntarismufui revo luf,onar, *tnt negate oondi$ile rati, onale socioeconomice sau isbrice, agazis grupuri provocatoare nateriafi* ahrevoluf,a), ci camanifestarea micilor (deprea ot gtisiuneade a declangaregesiuneamasiyi aceasd repreiune pentumobilizarea grupurilorclreie, multe orioarbi)find apoi utilizati or! pabifizarea puterii gia apiritorilorsii gisqpararea mariimajoritif, a popula$ei deputerea in funcfe. U seintAmpld uneori revolu$onarilorcare acordio atenf,e speciali a ces[riaspectpsihologic si spunaci arfi fostpoate maiutil si seprovoace, prindezordini giatenhfe, puteri gire in$urareaunei milibredictatoriale pesive, pentuc4 intro adoua ehpi,dehqarea intgii popul4ii dem.sti formi deguvernimfurt si seftcamaiu$or, iarrevoluf,a sifie asffelvictri rioasiputernici Aceas[i teorie este riscanti(nhuc6to conducere arErte4larandul peagenfisrbversivi, ei"si dea lovihua si saier<tennine ca$ gntrurileminorihrecare le sntaliate);de asemene4 intqn anumitseng aceasti concep$e vohnUrisrnul neagfl rarohr$onar, deoarece cautio srs populari autentici decare arfi tebuit si sepoatilipsi. $nere provocate Orice arfi, calculul srbversival oploahrii girepresiunii are grupurilor. o anumitiefic*itate,cagialtetehnici deacflune asrpra Dato riti acestor metode, celehei tipuridegrupuricaresuntvizate, fiecare in (dud curnbebuie moddihren$at neutalizagdisociesari.antenab irr jtrcarohd tro a$unekrcare rror & berbeci), d maiuqor in cecana flb versiunii. Mucchielli, Iz Stbvasion Roger (Bordas, hris,1971)

(TEoRIE) POtrrICA ANALTZA VIII.

filomfplitic, inskti asupn elor douinivefufi. hofffin l CIailePolin, piinfrwede atmnunni pati' unalteila; rcla futane, ale dezhformfuii s" detehnica advetsarul futcearci sdabuzme nqa arisenp poredeului, uneinoiformede si seteamici a dertenitvictinn incepe Occidentul Ar febui, Maibinemait6rziu dec6t niciodatidezinformarea agresiune cerafi in cudedia afltmceea tofu-si, si netrtrebimdecesedescoperi ' r&rdunri6oi deo sutideaf oare nucuru\naadt/ersarulficemult4omot pentru pecare tocnrai aleas injunrlunorlucruri nulemaipoabdisimul4 in ceeaceprivegte dezinforma bineprintolovihui demaesfu ctrndemai rea? pann$in cebmaibune Este usorde constahtc4 ltudiiasuprasubieccadespre despre dezinformare urfui, arioriisei,ncidsneadsivorbeasci (derazboD pentru gicare defolosire careexistiinstrugtiuni o maginirie poate, Este mecanismul si fiefolositideoricine ia studiat sufcient deci, noimetode mariimaes,ti aiacestei ceea ceincearciginefrci si credem dezMiatluiDidi, tentsovieticbinecunoscul deluptftconform onarPolitg preferat irn occidenhle informarea modul deac,tiune demss'media este potim LJRSS. ntu, d4 fb o ntrc pefu[rld A gmod & t] Flee@ 'De hpiedbi o hpd efcae tnpotiva ei. intunhri viol6nte, cand riznoiul adepas,it sbdul primitiv alsimphi . gandeasca a i4e rizboaiele, fiecre comandant adiciomula inceputsafi si aflecare lesnecesitatea dea incerca si deduciintenfileadversarului, alelui.Aga sa nis ace$ria sunt resrselegislibiciunile -si $, princorela$e, sii aufost cutrizkful secre! cao formi crucialidelupd iarcombabntii agenf;i deinformafi. oameni cutohrl$ cutohrlspeciali, perrtufiecare dinmaielernentari, acest rlzboireprezenh, Infonna cea pe si le disimusnulgerea informa$ilor mre celilaltlpcerca be adversari, leze.^ tncare adversarii Elaluato intorsetuimultmaielaborati in momenfrl planurilor, a ci dea ideea deanuselimita laascunderea reciproci auarmt pe celilalt si inte ei,cuscopul livrainforma$i hlsedespre deal incuraja ' pregititi si dea inapoi: sau Sun into capcanl dinainte, chiardea-lface Ti pentru ci asffel numai manevri artasupremi arizboiului, vedea in aceasti

130

vLADtMtRVOLKOFF

armdde rdzboi Dezinformarea,

131

ugurinS. folosicu dew dfueb* Polin, Claude "La duittfomalionftes nlaPlresrrfianPisr'

irnuibobArnac, laechivalentul sereduce ainamicului identificabili ac,tiune indirect ci intotdeauna direct, datinmod 9is$til, de nueste aarniclacesta

Dezinformarea, armd. de rdzboi

133

(rlZICA PoLITICA IX,Ar{ALIZA $lMETAFIZICA)

Fondatorul Comisiei Brbaordinare, V.I..{nin, nusemulhrmegp sdelahq reze o teorie aterorii camifloc ootUd O..au*d. ;*rid ;iffhrtA; rctivihtea Gldi incele rnai mfti dehliisidi indicatii tehnice concrete. Prir te metodele lacare, dupiel,artrebui udez; si recugi Cfgaqele'sni des, irtrrmarea'oorpiunlocdecinste. hrtiurpul rizboiufuicu Polonia knin prinFe a emis, altesugestii" ceea cechiarel numea un qlan perfe$. Ffrrlshflrluisoyietic i$ pnopunea polonez eprareateritoriului ocupat deAr*Verzi" (ryoi mabRogie vom infiphri dqhidnd*ne pe in rom dav.ina "O gAnalzculacii, preo{ii ef (.:) Vom qipropriebrii dedm6nnrri. Oferim o penfufecare smti demiiderubledrept recompensi spdnalzt"Tirdi sa plan vdarea acesfiri es$e confnutd in ideea de" a sedeghiza in Verzi,r, altfelsprsin $ranirevolta$ carerefrrzii,n modegal g.roSr tezele "albilon ilon". Caintotdeau,,.,* teninnuneglijeazi niciundebliu El ftreaziprecis *recompensei uprevizutopenbufecarespdnarab- sumi valoarea care, nuinsemna mare lucru.. fnind contdeinflafie, Prima organigand provocabare> aCekiipreyedea pecare o <secti, une o putem considera irn zilele noaqfe capeunpromoral"se$unilor deder infonnaroapirutefnanii20.ln cindani(din1922 pani iaL9fi,|,,OGPU, srccesor alGli, efectiieariunadinte celemaifrumoase operaliuni ae dininteagaistorie secrete: a serviciilor creatidecife "ilezinformare" politia politici, orgaitiza{n nmonar.histi" provocatoare dnrizga?A "Trusbn emigra$ruseasci..si alimenteazi serviciile secrete occidenUle cuinforma$i, unehmaifal$ decat grupirii altele, Cuajutorul OGPU ir! "Trusb,

politic;iar IJRSS, totuleste labuaoicirui lucrusegisegte Cuvantul I4 ai Di$onarPoliticcoq{ine aproxinntiveredouisprezece miidetermeni, permifAndu-i cedteanului si inteleagd ideile $isi exprime 9isentimentele -- care sunt asteptate dinpartea lui.Fiecare editie aluoirii reflectimodificl' rilesrferite deliniageneralft srntintroduse cuvinb deacnm noi altele, inutile,suntabandonate, iar-unele defniFisuntrevizute. Ultima edi$e aMatui Dic,tionardateazi pre deh #rsitrl anului 1g?8, cedenta dinvara lui 1969. Intretimp,sa reunit delaHelsinki Conferinp si

134

VIADIMIRVOLKOFF

Dezinformarea, ar1nd de rdzboi

135

o sursialtenratini deinformafi;deaceea in modlogic,lftenrlinul aordonatbruierea emisiunilorlor grevelor perioadi dinPblonia dinvara anufui ln timpul 1980: in aceash fut bure, violareamonopohrfui infonna$ei nuprteafitohrati.Al bah a6b4 gtirile ufi gregitsi secreadiei care sestecoaribtu$iinURsSprinradio giziare pentru sau reviste imporbfe clandestin sunt sufciente a confmra dezinforinarea Acum serecoltead tructele azeci deanidecondi[ionare a publice uPaftie,n (ge gi*Anti-Patrie" opiniei $ereotipurile oprnindURSS (nerecunoscitor), neroasi.sipacifisti)Occidentului sauudemocrafia,r (adevifat{adicisocialisti) (burgheze, deciputede) "antidemocraFei" suntancoratesolidincongtiinpcolectivi.'' : : Monopolul^minciunii eqlici perfect succdsul or-qirib peteri, "dezinf, toriulsovietic. h schimb, este maidificilsi seanalizeze rezulhble,lafel desfilucitoare, obfinute depiopaganda sovietici in sniiniAte.in cartea sadespe KGB,JohnBarron citeazao listideuac-liuni dedezinfunnare" lo cale efectuate desec.[unea D careunnasi tlevina apoisec,tiunea A a Co mitetuluideSeqribte Daracesta este unfenomen secundar, dacie comparat cupolitica de ansaurblu care vizeazi tr eroare a opiniei De frpt este zublice'. "inducerea muftmaiimporbnt sl senargeasci sl seprezinte lrnramentrl rmdear ame rican cauninsbumenf dedistugere9ifocoasele nucleare sovietice caun

qm tobda lntnSS, Sorndaarfrst@imdiebs e+{uss* te.lrrrrci p6na nedia ftn oe, b urmi, dngura dei6r"deziofurmrear postuile mm. Doar sbiinederadio constitrie

<construcfi a comunisrfirlui,,.

Sjaiciamvizutdoar politici ur aspect limibt alacestei care igiasumi misiunea dea prezenh simulbnUiriunea Sovietbi <socialisrrucapefara hdadevitab' sicapeunsbt care nueste cunimic I(rsndiferit decelelalte. linula reusitsi udezinformezez lumea asupra nafuriiinsesiastafirlui edifcatinurma Revolu,tiei dinOctombrie, casiasupra Toate scopurilor acestria posibile formele si imaginabile deudezinfoffnaro) aufostgisuntutilizate penbua ajunge uDezinformare laaceasti Supremb'. uEiisi inchipuie poci suntem lafelcuei,,, isi ironiza Hitleradversarii liticiinto discutie nNoiceilalE, cuHermann Rauschning. bolsevicii, suntem

136

VLADIMIRVOLKOFF

Dezinfonnarea, armd de rdzboi

137

poclama Shlihin prblic in ri* d. ari,.frt"g. hriHtdealtsoi", oarneni cre si nu-l darcontinulm riaboiul, apierdut deoarece rmrnoscnte lersunt

prinintprmedittl politicii URSS, o infuen$asupra er<ercib vorputea asffel ubine sialarnlaadresaOccidentrlui" inten$oqafl sovietici conducitorilor

deafrceri. bli si mediile

iunqrffia &infrrmirb scnltb s dtuead@ftti d es dele odatalersatimpulstl .hrfridr deaffrrdineaOocidotultticil1e,

publicafe dedblo perire hsqi. Menrorifu Iiloffi4 s.dezitrneai' a unorpove9ti URsslasiirnpresih.sffanie care ar lucratin occidenhli matii autorilor. imaginapa o alti planeticarenuoristi decatin SF;aredescriu (publicata anrbasa in 1%3), Ia Mo*oua e ln nusiun sa carte in cunoscuta siliberalizeze d."Sblin in Davis afrmi, donrlamerkznJoseph $ne Wecial

rusia!

un "tehnocrab,. defapt, el este alhrl, diplomafi unuisbtcaoricare imaginea Sovietice Uniunii Conferind ei credci faditionali: metodi politici la o aurecurs occidentali si oamenii

deflffint deosebit aconsiderat ceea ceKissinger fti halat decasa Empinat ci a fostconvins a profesor ln Mefiernictu lallarrard"speciali$ fost Acest chlar pAni Dobrinin.este sovietice: lasrsa zuterii Sisitrniflofll dea urca Unitt'. Gntralcare aiComite[rlui menrbri unuldinte acei "fintelgShEle (un rS seqeadi hce a uR^SS sht "laHcucehhlte") imagine Aceasta rfled sihn& realiatrii Deigur,Uaiipag.nqg{Si ca,sh[stde,sqyieti0e fiecl verifcarea indispensabile ci erau aupretins desfspiciogi deosebit procentajului a Ptan* indeplinire oficialde reicifrearansab $ modificarea nuia tecut prinminb ci "dezinfomufea> Dirnanui acest4 lui.Cutoate el ci in srprimarealortoblir consb sovieticinu h modificareasad$icibr; in Occident pu$n in formain caresuntconcepute lerr sovietic refrrgiaiul CIAdinCorures' deraportul IlAnd cunosun6 i$ esfrae american ontmqtonaiului ci qgenfi laorrluzira Naarov4iunge eldaci- scrie sovietice. dins,tatisticile URSS despre orno,stinfele "Chiar KGB, totrar dinagen$ nuarf onsi[ritedecAt americane secrete serviciile sovietic ani,cibugetrl militar wemedetmsprezece indtzzrisi pretindi" oricine Deoarece cefui alShblorUnite!> egal este $e, de@t, d l(rertlih urmaaparitiei in acest domeniu cu multWashington+rl depape$e nul ("Ce Rda') dewre oaidenhl conbzspionaiul rmirnator aeshrirticol Se a fostir intseagi,.autonrl din lumea sute de rerriste ln in Conmenbrygi parte re CorUreslui pr6nzdednfere membri ai care au luat la vibt laun dilCIA guvernuhri, prezentan$ ziuigti$ aniraluiShn$eldTurner, ai si res utili precizarea?) afosttotalincapabil Aceshdinurmi (si fieoare pingi acuzafile sovietic.., intigrynutlui ^ pot psihologic si+i lnclinrieci satisticile L,opuliiOiopuncdevedere Occidoar servind si nuaibi nicio hgituri curealihtea "dezinformiriiu, - aga vice Samuels, este ci URSS rin\Ane convins cuma declarat denhrl - grima pri din.lume sairF areu$it care alComertrlui minisfulamerican . grideasci Vestrl dupiormafirmaWirsarp, srburbiilon'. maicrede, oroarea sovieticiiau dinfe diirChicago, ci 97% profesor la Universihtea $c.olarii ;i

138

VIADIMIRVOLKOFF

cusucces debacalaureat, ceea cereprezinti mondial examenul unrecord absolut Viceministul american care dedo alComer,hrlui, apnegitit serie o cumente depre reugitele sovietice, avizibtmaimultdeo suti consfuctiei deorap; darel nuornoas,te constdns limta rusi.sieste si-recurgilaun interpreL stia Profesorul Wirsarp, careseexta i'a?Ah@vrecorduriloni dired bilitedegcolile didadici e sovietice, uiti S sruniciin [lRSSmunca proaste care dereugitiaelenilor: unprofesor di note - legatideprocentajul frcesi scadiprocenhjulpropriu dei,ndeplinire a Planuhri, ca$ Be celalirr publici tegii gcoli. kr iunie1980, Tlne unnumir special revista intitulat .IJRSS putere paciprezintio mare dininterior". Siptiminalulamerican fisH$ferici6,avan4 dea desigur,dtenadeficienB, care $nt, i,ns5,pecale f inlifirate.Dupi llrne comparAnd cosfiriledevia$ dela NewYort$ Moscora, seobservic4 in timpcejearyrrinelele dear $ televizoarele colorsuntmai ieftine electriinShtele Unib,h schimb chiriilgi,ncilzirqa prelri multmaimiciin uRS. Cititorul citatea rochiile tage 9ip6irieaau deaicicuu,surin$conduziaciviaF arfi maiplrcutila Moscova decdtla prelrilor NerrYork,{parenB asrpra deobiectivihte, srbliniatidedatele (oma.sinaamericanicoh automobilelor o 6 m0 dedolari "Jiguli"sovie qeciala tici 10000), frcedinmSa edi$e arevi$i ?"lne,cea maibuniprr posibilipenbu blicibte IJRSS. kr realibe,hbloulprezartat.de setrrnena (get M anrerican seaseamini curealiutea soviaiciryotrn DailyNerrc 25decen$) secompari cul^,estia(numai 5 en$. linia generali a politicii de"dezinformarco este fxati d9la Moscoa Sadecis, deexemplu, in anii30, si fieschimbati sHnapnrterii sordetiie. erareprezenbtlde o sculptri a artbbi Muhinzu douasbhrigigantice ale purtAnd unuimuncibr$ uneicolhoznice in mar.s spreviitorulhrminos, i,n pe pli gi maini secera cioenut rai$elor anii 50 copu de car-tiloa In Si ryr, glurtite inutticitore anblorhri$ib, uinurile Kremlinului alebaslicii Sf, *Rrsia Vasili pe Blajenii. C,eneraltrl deGar:lle arnrnci eterni", ln timp woca ceHenryXissinger vorbe_ste deridacinile tadi$onale alepoliticii a(erne sovietice. Inci o dab,LJRSS sernulfmes si elaboreze Planul Acesbeste' apoiexeortat decife Occident, neobosit carese"autodezinformeazb Vicepne,sedintele penfu Comite[rhd serioase Olimpic Sovietic avea motive presitinudla a.si incheia astfel conferinb hpzitigtibr oc: de Moscovain uDomnilor, cidentali: slnt multumit dedumneavoasffi., Midiel Heller, d'information Desinformation, moyen No. n Politique intcnationale l0

TINA}TICUL DE PRINCIPAL'I TACUTA X.ANALIZN

KGB, rcace . apubliatln1974 o ante completidage loln Banon ment;ioneazi un tnhl exactiDe exemph+'Barron nu inxamni ci estc ,s! e anti o nffin@? Birericii ofidoxe rus cisdnrit,ceea eurhiepixop.al k plut,Bnzrln a obiceiwilor terc i*ti aaciudati ffi degeare vofu ,*e. principalilau BI CIAfi DIA'a ciror fost ci swvle sale nu awndefuptul arteav mnontinte, in madvofunkr su nu.Cualte Wrhvoe a devenit, parte sifrecifti de in USA tebuie o inaiabild dvinfomarcmade Fi fne manumitererene.

prin acfune. wnt gidezinforimarea dezinformalia Prcifud cdtsnnru| ru s wfltlt dezinfonnarcesfe elcontinud: rusesc dou frlsulsi uarldefrls,escrocherb Iiar cuvAntul nuacoperi de filse, ci gioperafluni fziceprmm sabobjttl intelecfiEli difuzarea $ $ri pgihologice. gicrima, Unpa$ din acestea servesc unorscopuri afimci cfuid asupra intoxicirii, citAnd manualul KGBreffectifidel aceasti concepfle "o

guvernapersonalitifle politice grzvezecontadidiile gisi compromiti ,si rirenble americanb importante." legttim vizead Anuinite operafuni deintoxicare erploahrea intereshd publice penbu problemele Departamenmondiale. Deo<emplu, alopiniei intenflona KGB+rl alApdnadi a aflatdintosursiautorizaSci tul american
- n.a sovietice speciale 1.Asffelsuntdesemnate Statele Unitedecibe serviciile KGBcareopereazi 2.TermenulKGB esteRezidenfrtndesemnAnd detagamenhrl din striinitate- n.a. inbo anumiticapiali sauregiune

140

VI/,DIMIR VOLKOFF

Dezinformarea, armd de rdzboi

141

folosite dinapropierea uneibaze in apele radioaCtive deSeuri si deverseze prezenpoluiri acestei arfi fost poloneze. desrbmarinele "Descoperirea' reprezinti o amenin{are nucleare ci srbmarinele afrpu:lui tati cao dovadi

si sttdarcqntinui a renunptlaea tehnice dinconsiderente irealizabili -si proVocate de denelinigtile si,sefoloseasci altecii careiar permite dieze ocproiecte tehnologice militare penfu a abca'alte problerna mediului 9i sovietice; intereselor defavorabile cidenhle, gre include nrmesc cesovieticii Ceea 9imanifesta$ile, "dezinformaro, popoa moralul erodeazi discrediteaziguvernele care vele, incdierinlle $ RrsedelaUniversita alCentuluideShrdii Pipes, director relor. Richard uMairifeshtiil, e politicii sovietics enterne a inro analizi scri-e teaHarrard,

in Growenor depersoane reunea6000 dinVieham americane interventiei

Ifurile(lua insrlelor lznSerarea deadiscgh Sovietie Uniunii t'a refrrarhri rizboimondial). dealdoilea celui dArpitul te delaJaponiala b defutu| ci In Uniunea De aslemenez, Joli Bnon e*e mngtient o fiadife.ineputideLenin: este vietici;dezhlormarea in obi" solid aircorati dela[eni$ est mogtenitidirect Aceasdpmctica, oarmele predica ofl si ltnin troarea qovietice. cum admira ceiurile $a calomnia viteu, clre srnt i'iclen4 duplicitatea,si

provoca gidisprqtul al convingepeadversar, (.) nunenku ur4 aversiunea penbu depesrprafippdrnAnut ai mihnasfucfiuile al distruge, cipentru formnlare este calorlatipenfu a fezi celemaireleganduri, lui.Aceasti grave impotiva adversarului.) mai binuieli cele de*dezinformare" modern de intoxicare, sovietic Conceputrl $nrusl, Conform' ale leninisrnului,. ex$as dinaceste ddnto;nafra)este "Brincipii deinforin$gi, constiin "ri,spAndirea sovieticilor dezinformarea spuselor practici pusi provocatoaro, eamergemult in deKGts, dar, ma$i false -si dedocumente, Eaimplicidistibmirea aceasta defini$e. maideparte decet propagarea zvo sau ftbricate, manuscrise, fotografii'hlsificate desccisori, indecife agenli, sau orienhb$ ainfonna$ilorfilse rnuilorpiuvoitoare eainclude Sovietici; deasernenea, selarea shiinilorwerirartrazdUniunea psihologica" in diftrite nrodl'trl.,izmza Acste tehnici, aplicate $ acfunea rel4ilsr dinte celehlte reapoliticii albr gwerngdegndanea iriluenp fri giinstitulilelor;dismedita in conducitorii erodarea lncrederiipopodrelor politicii ingelareasiinilor sovietice, opuse reaindivizilor organizafilor -si respectiv, URSS, acondi$ihrdevia$din sovieticd in privinpintentiilor $ gafelor KGBailui i,nsugi. ahrnci cAnd este cazuldisinnrlarea sedisting depropagandadasiciprinfrpul deintoxicare Operaf,unile lor origini rimin iaradeviratele in.general, rcluni clandestine ca.implica pentu care auincredinmvietici 6fe motivul conducitorii ascunse. Acesta principele pt intotdeauna din responsabilitifile stuctuilor lor clandestine intoxicirii domeniul Cekaposedaun czreiau srccedat, Cagito{e organiza$ile "Biroude panih reorganizrea tmve creat KGBdin1959, cindafost Dezinformaie' Dal himului numitDeprhmenfirl ribbil Deparhmentde Dezinformare, Agaiant IvanIvanovici Primul siu pf afustgeneralul Directorat General Asce mu$Soerugie. unarmean ftiahsrmfiferedishnte,pirgrizonat$ privad gine pribn i,n viap timp tic gisolemn, Agaimfsearib ln acela-si Anrrnitweocincizeci deofiprilacerrtru milosin ceaprofesionali" S aqS rezidenp la lhrlshorst, KGBdinBerliffddeEst kt afectatinci douiaeci tehniplus, savan$, cdte ori eranecesar a primitautorizafa dea arUajade Dtryimoarreulab indtb deconsilieri. specializaf, cieni $ ofteriaiannatei de in 1968, Deparhmentul tahd&aiant,urmatideo noul reorganizare Dt in cadrul irnporhnp devenit Deparbrnentrl Dezinformarg A $a marit gi-a giefectivele, lnmul$t Extirn.si,separe, rectoratului - Ahrnci sede Dezinformare Departamenhrluide cand eracazul" ofiferii plaseaziAsffel, Aga ei ingi$laopera$uni. in Shiinibtpentu a participa

VLADIMIRVOLKOFF

armdde rtzboi Dezinformarca,

143

deaseme in Pakishn ln 1965; in 1963 ianfsa dusin Suedia $ Indonezia .si dedesinfonnare alefirilor satelite serviciile ne4 inspech in modregulat amers l(ondraciov, Aler<androvici siu,Serghei dinEuropa deEstAdjuncttl inpenbu de defiimare uneicampanii elemenble in 1966Ia Bonn a aduna alt ofi1er al Departamenrrestgermani. Un drepbte contaconducitorilor a' Modin, Iuri Iranovici liudin, alias Ivanovici hrluideDezinformare,luri pregiti pentu si influenfeze petrecut frlsuricare a zece lunilaNewDelhi in sfiinil dedezinformarelooriesc dinkdia-Uniiofi,teri alqeriledin196? prinFsecre preqrm Ciuciukin, Vladimir Alexandrovici tatein permanenti Departamentul acmtea taralmisiunii sovietice dela NewYorkCutoate giagentilor dindilizideterenofiferilor muncii Aincredinfeaziesenf,alul lasabotorii darfbafeapela ilegeografie alePrimufui DirectoratGeneral" .si itin debuni aedin{i;folosifi ladiplomafii sovietici DwrtamenhrluiVsau anurnite'arorufi, arispdndi rui,per-rtu cand in cfoid, frrt modoongtientsau sfiinilor dinUniuconbz indrepbte Pentuoperati. uniledeintoxicare c6tgila sii ofigeri, A rmrge a6t lapropriii nea Sovietici, Deparbmenhrl Ap seinGeneral. Directorat ceiaidiferitelor diviziialeceluidealDoilea in intoxicare beziinfipunui specialistin dmpliciun occidenbl sepoate pecare celcare oreste KGBarl locultehnicianului acerutsill intAlneascl dinte e4erlii occidenhli $ celebml.gro suizffiAin^nde aziin$lnirile psetrdoprofesorul Nikitin kr realibte, fesor Nikitin delaInstitrtrldeistorieu. crmoscutaltl demulttimp, ofiterKGB nueste altuldecatAnafoli Gorski, dinlorr sovietici laambasada Inshlat datisubnumele Gromov. deAnafoli HaroldAR agenfi mod directpe i-a asishtin drainte 1936 1%4, Gorsti $ (zis Maclean qiGuyBurgess. Laurmatpe Maclean Donald "lQm')'Ptrihy, pntru iirfilbare antiame de laWashington operafuni a efeciua spiond -si sa iasi-din fr este imposibil iritdcit ricanllacelmaiinaltniveL Asftzi Frl udezinformirii,n sbiinilorla Moscovutj frrl sarigteenonn, el seconsacri de reprezenbti este deintoxicare Tlntacea rnai fecventiatentativelor profesiuniliberale gi persoane politici, an oameni universihri, ziui.sti, clerici totcevid invizi6laIvloscova in general, KGEnIsestiduie si controleze concluzinimic, sI le drcrtrrstriinii,dAndu-le impresia ci nuli seascrinde datoritiinsuc@s, leautras. Aredeseori ilelisandu-i si creadici eiin-sigi Uneori, sovietice. societi$i fluenfei hrtror mediilor sale absolute asupra victimele suntiluste. aceslritip demanipulare o viziti in a efech.lat in agriculhtri, SirJohnMaynard, elpert britanic aficelmaifagic alfoameteicare Ucraina subegida OGPU, in momenhrl in 1932-33. devictime 6 milioane cut,conform Conquest, intre5-si lui Robert

aafrmatcutoate aceste4 ci foametea laLondra lvlaynard Laintoan:erea poate, de restic$i,dartnniciuncaz o lipsi grenerali nuexistqeran, unele de el dintro cilitorie organizati hrani"George Bernard Shau'arerrcnit $ hotelusimpbm defoamete: din cinu aobservatniciun OcPtl,.afrmand eL _ rileundecii,rase nulipsea nimic, a spus di dtsa armple rlwire de opentiwideduIn Wt Jon Barrur informare. Este'adevdl.;lt d dilul sdu * axandniruft cr;lui al wblfc:rfrei - angajat - sa darhptelepeare h re Reade/s Drgest, unde esfe u a fost prE" latmzipr veridiein ea maimarc secretceh contolat deKGB, ainceprt si [iin tg56, SIB ul serviciul brihnici$ ame miti manifeste neonaziste virulente unorofoialitancezi, irnaginar,e, Ihryffind ricaniToabprrtau, sqqilra unei figanizalii (:gacombahn6 pentm independenp C'erfiir Unahlilfitsig* Drl.@'jtfud impne frntoma lncerca si cneeze manfuD. Propa$nda acestei organizafi ln Gennariia deVest finaticii$ ficrtse apar,itia siaci o bandideneonazi$ - Miloslarr patruof.fericehideinfonna$i in primivara anului1957, - ar plecat la Fa Milanl(oped(y I(oubaRobertTher, $ SbnislayTomes onat ris.Kouba, erpertln erplozibili aconfecti. o bombiprErniri aseun$ carecohgiisii audusola ofciulpo+hldepe into cutiedetrabuaui,pe purtu aotimib prdechrhri Atr&#lvIilie HruhtideJos, hdenadulDderot e,la ca$achetrl $ ajungilade$iaati, Trdmeard.Totul eracalculatpentru in dimineapdlei de,l7mailn aceea$ seul, prcfeddunnasi Strasbourg, pririreasci vizihora$rliarnrSii care o delqalieparlametrhri $ cehiiwe Arfificuto, poafe, daci rar caelsi leofere invih,tilontabucnnlecapcani curien KGB'ul sprase sof,a sariarfi deschis maidevrme cutia sosi6 fin peparlamenbri f pr$ pe ci erplozia ii ra afecta $ ci responsabilitateara pe seama neonazi.stilor imaginari, darnuareu,sit dedt si o ucidi stipina presei Cubateaceste4 zvonurile rispandit deKGB$ specula$ile casei. peonazigti", Radio l\[oscom afldnd i,n mod europene iau implicat serios grs precis liga comb&ntipurtruindependenp Asasinatrl C'ennanieir. " ci gmnnii dinVest cao dovadi afrpmlui deKGBafostconsiderat . lacale . incorigibili, deincredere. rimfureau iinsufletul lor nazigti nedemni ainventat o doamnei Tremeau{^KGBul Ia puirntimpdupi moartea unprofesor a Germaniei deVesrh 1958, noui modalitab decalomniere profrnaseri yesterman ideiantisemite, deliceu srfmrse tineridelincvenf scti israelit, iarcaterra frmiliideeweiprimiseri mormintble dinf-uncimitir

144

VLADIMIRVOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzbot

145

presagermani indignaseri incidente care Aceste sorianonime insrltitoare. privind giprovocaseri o evenflnlirenay comenhrii in massmediasbiini generalului Agaian! terea nazismului iau datoidee deunconr de25deani; aiutat unnearn! in noaptea deCriciun din1959, cere plice, Gennania cu sloganul Kiilnamstici, a desenatpe sinagogadin profrnat un alt mongfost dishtr$a opuJzarea eweiloru. [a un kilomebu gisloganurile auapl antisemite zvasticile rnent israelit ln nop!"le uniritoare; dinmaimultde20de eweiesti rutpesinagogile, mormintele $ magazinele primit aneniirprianonime eueiau orase dinGermania deVestNumerosi print"Ltongiscrisori. inscrip$i vau acelea-si inweelctndtl deAnulNou, Paris, giclidirileeweiegti din londra,Oslo,,Vien4 regisitpesinagogile NewYorkPe Milano,Anverssi Parma, Sto&holm, Glagow, Copentnga :il{anch* 3 iansariese sgnlalau,aherrmffiiri'antisnmite:hMeftourne, ,tec,qena noiprofoiiri sauiryegisFat $ nerft;'hAustraliaF.e0lhsuarh gilarrydinp devari a rqge Viena laBogob, Milano, Oslo, Buenos Aires; ewaralpalamentului Unuimembru lui Frederic al XJeaalDanemarcei deamenirr aprimittelefoane dqpace bribnic is.aatibuitogardidecorp rUzistbritr al"Partidului mebru anonim dinparteaunui Fre cumoartea in toatiGennania nic',. ln acelasi epidenria deprofrniris intensifica tinrp, deVesL deftvorabili in tnreaeafumlrea{tia afostimediati S aproar unanim cu a cerutpede4psa CarlSandburg Germaniei deVesL Poetul american pentuorice LaLondra, lorarasticici desenead moartea ihdivid suprins de*unvaldeneonazisn), dulRobert Bootrby, care azisevorbindu*e $t penfu ainrrestiga lafrp situa$a anunFt intnfla dea merge in Germania 'loEr.rlui.'Didorrplii,wslgdsrsil$i sauvi,attdftiro fui usmiafr" Comer. 'cian-ti& alrrffirilm ftsgstrEnrlq .hibnhiau,arnrlat orriradelede'irnport pe:raftri prodtr*le frarde de bribnbeauelwistat sau ilin'BFG retrm ar partrna fui MIO. cadrul deincredere indoiala Ves ar fi un c[ Crrmania de prinperfect atifirdinea sintetizeazi UntidudinNew YorkHerald Tribune moment h acel cipalelor dinEuropa cotidiene $iAmerica naziste., in obivii esJe neputincios frfa "Bonn-ul dela Moscova. Darprotesteh celemaiputernice sauauzit uAceste riqboiuprovocirinaziste inorajarea aucascop scandaloase popoarelor flatda Conscria luirece unele impotimcelorlalte", apprea .si scure,si si siSi prezinte ducitorilor vestgermani nulea mairimasdecdt publice ma avizut in aceste OttoDibeliu$ oficiali. Episcopul o autocritica germani inci si serupi nua reugit nifestiridovada faptului ci nafunea

puf,niapiritori;unuldinte detrecufirl siu. Republica Federali maiavea public rariiconducitorishiini care i-,au luatapirarea i,n find primul-rninis fu israelian David BenGurion: *TAnira genera$e germani nueste hifleristd; ci dimpotivi",a decla rateL jumihtealuifebruarie inre Criciunul anrlui1959.si 1960, autoriti$L vestgefmane auimegisbat 833 demanifestiri antisemite. Apoi, epidemia aincetatbrusi, lafelde4isterioserrn incepuse. Politia aaresbtgiintere gatp4 decetileni; guvernul rnotiva$ile, analizAndu{e a shbilitci%%din *gentimentelor re ei rcflonaseri srb influenp nazis@ subcon$tipnte", iar 8ftifuseserlnmpinqi dcconvingrile lordeo<bema sftngiisau dreapq4Sffi , ,i ,4rau befvisau ragabonzi, iarS%indivizi inshbiliminhl. profrnatoare Responsabifiipentuacesb acte al rimasi'ncearnai mare parte necunosor$. PSni laSrFit,oficialitiflevestggrmane at elpr,imatbL nuiala ci arf pututf o ac,tfture clandestini a comunigtilor. Tiinirul neamfgicomplicele penfu profrnarea siu,condamna$ sinagogii dinKtiln,aparpartid gi, uniri de extrema dreapti deparfe de a se aumanifesht cii" lneau pronaziste. sentimente astabililinsi,ci unandoi Polifa melgeau . laproces adesea in Germania deEst,iar^unul dinneeipurb insigna Partidlhd CG pardesiului. munist la reverul Infttn altcaz, hezorierul uneiorganizafii 'Bernhar-dt . neonaziste dinBerlin Sctrlotfnanrt, in rdrstide22dea1;,,+ amirq<bemiste hrisildupiaresbre,ciisebrdonase si seinflteze i'nmediile pentru ale ineculasentimente antisemite. Aparifia simuttar-ri a amsdcilor in numeroase orage depedifqrite continente brusciaepide. $ incetarea mieisrgerau existenp unei opera$uni organizafe, dr,lavremea reWectivi" lipsa totalia dovezilorfreaca insinuareaunei complicitifi comuniste sinu plauzibili fiedeloe ' Serviciile occidenhh desecuribte audesqpperit deabia mai6rziu,dupi 1960, ceseintAmplase cuadevdrat, ahncicdnd banftgi aumiihrinigte anastico, fusese in infegimeconceputi degeneralul . sitci "operaFunea Agaian! tnmcatreac,tia izo scandalizati delaprimele incidente antisemite publicimonlatedin1959lidemonstase ln cemisuri era'Sensibili opinia dialilatotceprtea sugem o relnviere anazismului, el$i,a Susci, dacinigte pentru actn'tnlate fuseseri sufciente o serie a provoca asffel deatifudini, neinferuptideirrcidente in inbeaga si lumearfi suscitat unvaldeteroare pro generali o suspiciune fafi deGermania efrbhrl deVesL Pentuatesta dusdeprofanarea sanchurblor eweiesti, deagenti Agaian! atrimis o ectripd KGBintr-un laweo80dekilometri satsituat Infro noapte, deMoscova.

146

VLADIMIRVOLKOFF

Dezinformarea, armdde rtzboi

147

firi semninuideloc ilizihilsau semnati soare

prezidase.'

pe7 iulie1966 in Turcia, senatorul HaydarTunckanat aficut publice penfu licldda anumi$ dovedind ci Shtele Unite conplobu a "docurnento, intercq{partidului laputere, offerihrci.sia demolaBrestisidliberalilorin erao sciiibare a unqi PartidulJustiflei. Unuldinte aceste "ddcUrnenteu partid, prin doar spion infilfat in acest adresati unuidestinahr desemnat uE. M.), adresati, ini$alele M.u. altul era o scrisoare a aceluiasi de Un "E. glilihr arnerican delaAnlra, colonelul Donald aceasti dati atasahrlui D. pentru doui"documenteu erau maimultdecAtsufciente Dickson. Aceste alSbtelor tirite in afu aconfirma acuza$ile deamestec cinicgiscandalos provocatunral de manifestiri antiamericane. cerile interne aleTurciei au 9i Tlrrrele trce-stiausublinbt imediat ci adt EtlwinMartin,consilier la americani din 1964, dt gi.cipitanul derras E M. ambasada delaAnkara Morgan, fostreprezenbnt alStatelor Unite laCENT0, Orgqtizafa Tratb ziarele hrlui deCenfq aNlminitialele M,n. La fel de repede, ar tas con "E Didson erain realibte agenhrl CIArapundtor deopera$unile cftreia,ci dinTurcia. Condudtorii uuciauaccepbt cafiindaubriticd "docummtele" gi-au gichiargiaceia caresearibu deobicei ShtelorUnite mafivorabili gi inci mai irita$. indignatea-Numerogi offeri urci''s-au aritat _nrf:ptat ame Insi KGB.ul nua rzugitintotdeauna siimite uaanfele birocra$ei responsabiliricane, asfiel ci reprezenbnfi leaupufutsemnala americani atesbu hphrlciagazi. lorhrci numeroasele erori defontri,si destilcare reu-sit erau felse. acest demers nu a sis,targa sele Tofugi, "documenteu pecare lm lisaseri multor impresia american" frlstrile "imperialismului hrci, in special ofiterilor. pen deTunckanat Lasfi4ihrl anului 1969, Dep4rtamenfirl A safolosit public6nd intiulati Istoria * ftu a lansa subnumele siu ocarte unalthls, qeti amrdurilor bilatenle. de labo antiamericani desfrl Acrrrs|datiba .rioasi pretinsi E.Lazenby, Colo aunuiordinallui uJames con$nea copie o 'nel, indrep deinformafi unei opera$uni deorlegere G$',cerAnd efectrrea general erau instruc$uni turc.Aceste tate conba ofiferilor dinsbhrlmajor nuse dr redachrea erafuuti srb o formi care daalen noiembrie 1965, era dinAir Frircn, in armata SUA dinlgflz,lrl.azen$,colonel ' maifolosea prezentatcaofiferal o falsul aprovocat aceste4 toate armateitereste.Cu inTurcia. noui criza deantiamericanism sinseprezinti delansare aunei opera$uni deintoxicare Uneori, ocaziile partidul gue, peneasteptate. cipriofa comunist Lalncepuhrl anului 1970, dinNicosia informat ambasada sovietici ci ungrupdeofferigrecipregiguvernului raporasfi"rdiat tea o lovihri destat impotriva dinGpru.KGBarl a men$onare deo eroare, darsimpla hrlsi a amrntat Cqnfulci eravorba

148

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

A Asffel, info searide celordelaDepartamenhrl faphrlui lea dato idee Vasil Ankara Feodorovici Grubiankov, de la martie, ambasadorul sovietic la ministul turc ofiterKGBexperimentat, a cerutdeurgentio audien$ ci grupul avea dorada Soviatici deexteine, ciiuia i-adeclarat ci Uiriunea pregiteau o gideSbtele Unite, defo(eleNATO decoloneigreci, sprijiniF la deci, instrla la Grecia dea anexa lovihri destatin Ciprucuscopul .si, NATO. guvernul ope urmitoare iminenb dimineaF turcaanunptin Nelini$tit, de aleagentiilor diferite depeqe hrce-sti ra$unii. I(GB+rl afurniat ziarelor pretinsa iar presi cualuriofciali despre lovihride shtgrecoamericani, violente, s.au calmat degi insi reactiil:, diploma$i bulgari aulntirit aronul, a Sovietici acestea, Uniunea rapidin absenF oricirui incidiht Cutoate proiechrlui, pretins flrce-sti a sahat ci, prindea'Iluirea Qprul$ interesele : dininsuliunspecialist or unaer agent deintoxicare dinKGBeste Celmaifrimos deVictor srb numele mucalit numitVitaliEvghenevici [li, maicunoscut gisura unmefu optreci Louis. Niscutin 1928, arepepu$n , o ftrflrozalte pir casAniu unii" atoqre,ochi albaghi, $, penbu $ buclatunspiritacrr$t pe17ocdouiorilaCasaAlbl louisafostprimitde multfrrmec.Victor HubertH.Humphrey tombrie 1966 deciFe vicepregedinteh $ pe13no prqedintelui Kissinger. Artiolele Henry iembrie 1971 decite consilienrl or numele semnafie deDeinformare, sale, saucelealeDeparhmen[rlui inte cae NewYork ziare occidenhle, siu,aufostpublicate in numeroase lulondra ia oferit difrrzrea grWashington din Times Post Evaing Neua preslcare gi i.a servitde acope de cririlor sale in Europa ca o legitima,tie pentu uncs deneconceput rire.louis a parcurs mapamondul in condifii jucAnd roluluneicelebriDiner's Club, tileansovietic, cuo carte.de credit misterioasl sa, insi,nueste deloc incognito. Aetivibtea titi care cilitoreste risp6ndirea confiziei, sepoate upr ci eaconstiin seminarea demonstz giintinarea plasarea reputa sau furate minciunii, demanuscrise frlsificate tieiunorintelechrali sovietici contestatari defelullui Soljenitin. inchip ainceputsilucreze Iouisnu implinise incidouizeci deanicand la ambasada NoiiZeelande decomisionar alpolif,ei simic informator din limbilestiine laUnici a shrdiat Moscova, laceaa Braz-iliei. Separe apoi versitatea inainte deafi ftimisinf-unlagir deconcenfare. dinMoscova realerafap Louis ci fusese decomer! ilicit,darci motivul apretins acuzat ziarist canadian Worthington, uneminent nrlcafrecventase sfiini. Peter a fostincu,r peprobleme Louis specializat sovietice, afirmic4 dimpohivl, unb'atatnetri pepiata asigurat In lagir.si-a faficant neagri. lratcasimplu

150

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea, armdde rtzboi

151

acesba sun!ln realihte, siu inteprinzitor, cileacAgigatdatorid Wirituhri care si joace ai permite rolulspecial deKGBpenbu instumente frrnizate le oferiwhisky ii este afribuitii pritn ptepestiini laceledoui domicilii; mercuintelectralii, gicaviar gichiar ctrmarf intAlnirile rafnate, distraclii al gand Pentu o discref,e tohli" sile recomande acolo incit uneori ilani valabile, infonna-$i secrete uneori face maiinteresant, KGBuIii furnizeazi pentu a le transmite stiine a avertizat unbasadele Asffel, invitaflorSii. care a anur lor,afostprimul impotiva cae sepregiteau demanifesh$ile lui Hrirpiovgicontinuisiris@rdeascizvonud tatlumiiiffegi ciderea exacte, stnt celpufn inleresante. care, intotdeauna dacinusur-rt dusi deKGBpenbu in sampaniaviolenti to,urs alrcatroltilprinciBal pefiicalui Sblin,Svetkur,a ta scurttimpdupi sosi. Aliluieva. a o calomnia gtirea frlsi ci Svetlana in 1967, elalansat in Statele Unite, reaacesteia .si'ar prietenul fuidreiSiniavski, dupi carei'ainterliberal fi denunFt scriitorul impre in care locuiseri in apartamenhrl vieratpe ceidolcopii aiSvetlanei siqi denunfe sentimenbl, uni cuealaMoscora, foindul pefiu,prin$anQi Doudzei Svetlanei, Europa unprimtiqidin cartea mama ApoiavAndutin (Fotografiile prietcn, ftmilie. cu fotografii de de bfisortcite w $imanu pq KGB'ul fuga acsbia). dWA de biroulSveflanei scri$rl fuseserisrstrase pro pe pia$ prin si creeze versiuni a cir$i, a uneialtb spera ca, scoaterea juridice publicareacelor i,nainte de dpuivolume blemele care slimpiedice planul quat Pentu a erib a aRevolqtiei, dar anivervre ce'ideacincizecea problemeh ci$i, aci editond american agribittipirirea deja mentionate, In incqrcinri pesovietici. 1967 i.apusin mare rei aparitie tn septembrie publicare spre apropus timpulsejurului siu in Europa,Inuis 9iunarticol ei,Anna Redens. cuminrga spunea el,peuninterviu despre Svedana bazat, murise ciAnnaRedens O revistigenrnniaormpiratarticglulfiri si gtie cuaniin urmdpen1968, dedahaceasta anului in Europa'inprimivara lnuis arevenit Pavilionul can h lui Soljeni$n, inedite tu avindeo copie a cir$i peatunci deo edituria emin-ar fi fostdezviluib lui l.ouis cerogilor. Dacimanewele publicare penbu peSoljenitln granlilor lar fi putrtaresb rusi,Grani, KGBuI Sovietici ca$i in Uniunea interzicerea ilegaliin stiinitate siarfi justificat propagandei dinahrapretexflrl anticomuniste incadrul sub ci erae4loatati

Barron. KGB(Elsevier-Sequoia John 1925) Penbu baduoerea francezhReader,s Digest ttess lg?4

Dezinfornare;a, armd de rdzboi

153

REZ0NAI,ITA DE XI.0 CUTIE

aparenti.

deghizar deprozelitismul studiul indmpininume in domeniulpresei deobiectivitat intentia Desisuf. o tiere,iarfe operati hptetrebuie imensi,Ce in'cantiAtea .r." oil.Ucol".

Obiectivitatea arescopul dea influenta clandestin aparenti constiinta - hierea prese cititorilor. naturali care apasi asrpra Servifirtea inbegu informafilor, nevoia deampubre a dehliilor-ra fi bruscerncatiinghip re versibil h este utilicaapinreinfrFreprogruilor deomisiune uusimpliprneriiinpagini, pecare ficare exagerati exigenfele or tiieturile leimplica. protesio obligatia o alegere a principalelor fiecare deaface tiduri,pecare :' atunci nist o ornoage bine, srntcibtecaargumente dbfnitive ;i Universale vorba c$nd este doarde o autocenarlinstinctivisau deo ceri;aridehlbe ratA. Daroare cititorii regretiin weunfelpublicarea uneiinformafi indoie! nice, aunoracuatii Dedabaaeasta, hlsesau comtinicab defrimitoare? se pune peluinta dea scfu deservihr$le accentul maleriahor ce"dr,pptse pmb recwge lahiere$ramputare, dacinuchiarpenfu ci infonnaftinpusllncirorla$e? preftrate doielnici Penfuci actzafi'le este hlseaufost ghideo persoani care s,i.a a$nat responsabilihtea dupiorrl o dovedesc pecare limelele? Pentru ci afostdifrrzat nimeni nufa maishrcolnunicalrl penfuavedeadacie$ecalomnimsaunu? diatdeaturci Nuarf o lipside obiectivitate si nusemenfioneze unasemeneafapB estedecdtunealtacea maigrosolania obiedividdi $i tofigiaceastanu peunakmifloc scopudle aparente; Pentuasiatirrge aceasta contqazi nru

lui destiinti-

sibileo.
L I* M"rd, (,,1^ " - n. h. clari destanga influentcu orientare francez r: cotidian

muftspa$u anumitor mitorargumente in detimentrldtor4 in a alocamai ici pecoloinsinuirifirgare, sofisme aspecte alerealiti$i- gia presirape pentu orientarea gandirii desub lafelcumst6ncile disimulate ac,tionerid invizibile, sugereazi direc,tia curenhrlui. api,degi ' Procedeele uneisimple ihboducerea aplicate suntv,uiafe. Uneori doar propozifi care intregul articol, vafi srficientipenbu a colora subordonate poate gi are,dealffel, unaercalm moderal [afel se indmplacufolosirea unuicuvAnt ambiguu, auneiformule'cu sens dublu in paginisunt intucatun scunco Resrsehpunerii inci gimaimari. lungi,va menhriu int-unchenar atageatenfa maimultdecito poveste informa$lor dinurmi pentua ruihaefechrl fi sufcient si fiedituratcelei dinche Vafi 9imaibinedaciin loculcomentariului continute deaceasta

154

VLADIMIRVOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

155

ghilimelelor folosirea Deasdmenea, narvaf plasati o caricahricausticipotinconjura texhrl cu o auri desus acestea Uneori, este demare ajutor. potsili confere unaer piciune, alteori, afrma$ilon relativitatea suger'and marcheazi o tiietri care desuspensie lapunctele autentic. Cine este atent pa unui arputea coresgrnde ciaceastitiieb,ri in tfl(? Sicine seragdndi pagina Rrnerea in penfu inlelegerea descrise? evenimentelor sajesenflal exact, pline permite faptele sunt descrise de falsi nevinovif,e: alituriri .si care tebuiesus$nuti) darversiunea lor bucati (frvorabilipirtii W@zn plan. peacela$i prsi aproape Maistaltgiparanteznleetct gieste alahni judecigrase careprezintiperemptoriu uneicoloane, ractere dela baza (fo$n&rce pecare qipre$oasi o afalrnzA dehsati Ati[.rdinea !1credac,tiei. pionun$o sentin$) inde orice interzic si imitetonulunuimasitratcare univervlitifi wl9nlorm9 sau care apronunpto iali asupraiudecitorului ralelacareserefer6. simeti gicomentarii seaplicioaltiseriedemijloace: in rafonamente preaentate uitarea trecucafrpteevidente, ilefrlse,argumentele Secioase partide depersoane, alaltora, fe ciestevorba hrluiunora siamintireacehri la capitrtciruia unuits<tprolix scrierea sau state, sau, inci gimaicombd, vaavea meribrl care ai;uprafrazeifnale cititorulvafifericitsi serepeadi afi impusi. caresedoregte concluzia deafi clari gidea eryrima laorami nutebuiesi selimitere aparente in plus,studful obiectividf,i alziarufui,pert singurnumir nicilaconinuurlunui nareaarticolelorizolate, balantei: eatebuiesi seexdirdidelaunnutru ai contabiliza i,nclinirile nu ci disbrsiunile vaconduce la descoperirealapfirlui ffi la alhrl; asffel, apro4e krto d, elelipsesc ln intensibte. sunt nicicontinue, niciconsbnte conti' Procedeul decat in ajun. compleg in {dd,ele suntmultmaislabe pistrnea obiectivitate buieeficient la aparenfeide Unuldinte eleeste batetrucurile. acestea nupotfidisimulate Cuto4te sub tffie, c6nd ziarul selaudici natrmrt nimic destatistici: atrnci revelat si faptele, arfi interesant versiunile, toate ci agizduittoate opiniile, toate intirib, aufostrepehte.si int-unsens oricele orientate neintebim decdte doar o dati" onate in timpceacelea mergeau in sens ogrsaufostmenti, care caciupercile apar care dacirectificirile Pedealti parte, arf utilsi vedem gidacinusunt gtirinusuntcumva iluzorii unei dupiploaie i,n urma.difuzirii intucdtdez' prezentate cagaranfi aleintesdtifiintelecuale; in modgregit primard" este deinformafa mintirea rareori efechrl deyrc provocat sterge elecuregulq nuapar.si efecte degoc important daciaceste si seshrdieze persoane. idei,aceloraqi aceloragi ritatein serviciul acelorasi cauze,

Pentua ilusha areastidistinc,tie, Midrcl"Lefls studiaafelulin ai:e drul pecare il detesti a ffit irformatiile despre Khrnerii Rogii. Trebuie pre sarmtnoastem in acest caz, autorul a'ticolelor inoiminate safi j& d pafe catrcfuL uneiantii deremnanfr dezinformate, darar siguruti duhformantn. Sivedemfelulin primicare a relatatevenimentele dinIndochinadin vara giin special anului 1975, pe celedinCambodgia" Saedbit si publice prima pagina gicucaractere in chenar ihlice(pentutrnimpact maiputerpopulaflei nic)o coregpondenti descriind,.entra?smul" dinPnom Fenh,ul eliberat d9cite <Khmerii revolutionarir. Orice redactoi$ef cueperienli este capabil si simtici o asemenea depe4sositidinttr.t on;.inearetoate comunicatiile inferupte, miroase sunt delao postia propagandi siil constrAngere. Darasta nusa intimplat! Le Mondeptblici informafa cuo pre zentare careli subliniazd atAt exclusivitate4 cat.si importar caracterul ,rta _si senzaf,onal. Cutoabacgste4 apare o dificultate: lumea intefii afli or o peo zipealh roare giiauiiruncatfir cainvingitorii augolitorastl stradlde peceidouimilioane delocuitori bihrti,zdrentuiti,trr:oizarf;.ln acela$ timp; peto$sffdinii, peziaristii-au inchis inclusiv Printe ei,sipecorespondentuluidela Ie Monde,caragisit refugiu launbasada Franfei. Neamf pubrt gigolirea agtepta cadisfugerea uneicapitale infegi si provoace ziarului lc Monde deproteste solemne in fapuneicrime o serie confaumanititii firi precedent in istorie. Neamfi puhrt asJepta caziarul pulinsi deplfir,rgi-atingerea $ denunfe cuvigoarea saobignliti=saucel grdrephrlui adusilibertifi presei lainformare. Narnf fostsurprin$ daci giarfireviadtdtdepufnenfiziavnulpentrti himisul siu speqial cauzavicpublicat tqrioasi a Khmerilor Rogii. Iati preambulul reporbjului h intoarcerea sa: .Primul.si gest celmaispectaculos dupivicalrevolu$orrdrilor khmeri torialor din17aprilie afostgolirea capihlei Pnom Penh deto$locuitorii dinte care tei sferturi erau refugiati delaincepucare serepliaseri acolo - Fiaplicarea gisatele [rl rizboiului aceleia.si oragele care misuriin toate pAniin ullimulmoment auramas subcontrol repubfican.u plativedere, la prima suntem tentati tonului: sdapreciem seninitatea pare tudinea stilului excelenta in aceste aceste4 Cutoate de circumstante

156

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de razboi

157

cuminsisti.m vocabularului unpic,vedem ci alegerea edificatoare. este - arfi fostdificil- autorul Firi a ascunde realitatea care folose.ste cuvinte apla[zazAlrforma|ile dure. Deceeste calificati tragica revoludecizie a klmeri drept<gest Ciudat eufCmism... specbculos,? Substanti. $onarilor generozibtea nrl evocino$unea defrpti mireali (d chansndegesb)t, (d gegt generos), atitudinea teatali (d gestica), in celmairiu caz lipsa (cf.ungeststangaci), pescur! oricein afrri deideea deindemanare de crimi.Adiecti\rulcpectaculo$ areacela.si in modcerl spectacolu.l sens: gicopii srtelor demii debdrba$, femei frcesi paleasca orice supqrproduccinematognfci" Bpresia spectaculos, sitreazi mul$mea neno $e "gest rociti in afara qimor,tii. realidfi concrete a srdorii,foamei, lacrimilor Re pescerra ducevictimele laroluldefiguranf isbriei.Debrrneaziindignarea gimih Substitrie frisonul ororiisacre, darindep4rbte care este i,ncelcat in fiFfresceirebospective pur amarilormigrafii umane, frisonului deoroare gisimglu carear hebuisi fie incercat acum. Oare unfaptcarearetoate caracteristicile lipsei demisri este descris i,ntAmplitor cao ..misuri"? Re preluat produce orgerea launvocabrular dinlimbqiul adminisbativ undect josdespre calmantgi linigfitor;Sj cevomaflacdterrarandtui nmi aceasd m[ suri?Ci este crudi, nemiloasi, monstruoasi? Nu:Eaeste doar"neastep tati,. Platifirdinea enunfrlui implica decio neubalitate fals6. Ceea celuase rim dreptun stilsearbid este, defot, semmrl unei dorinte deazdrobi, daci putem spune giin propozitia asa, hptele. Aceasti inten$e apare incidenti: ,.tei Serhuierau refrgiafcare serepliaseri acolo de.la incepu[rl rlzboiului., g11i1or,1 invihtsisj aminteasca este fiphrlci, pentu treisfertui din pop.rlatie, .<mizuru nuhr..tn* a..at salinie*rteie dinttn orag decare -''' , ) : nueraulegaf cuadevirat " Asdel" inci din'inkoducere, articolul oferio mosbiaprocedeelorhvo ritealezihrului pefruisde In Monde : paicu dsociafile deideideclangab cuvinte. Oare aceasti vafi acrzatici *baznazipeunproces analizl deintensera putea drma Sid nicio intentie nua guvernat elaborarea !e?Atunci titluluiarticoluluii ' uPe stdzi,znsdemiiderefirgiati...n. Decn"zdtciemii"? Nuc,umva usute demii" arfi fostmaiexact dinpurrct devederc aritneticsi arfi pro duso impresie maicorecti, deweme'ce vorba a doui mieste deexodul Iioane delocuitori?
f . in trancitzi- cantec devitejie- n. tr.

Si mergem maideparte, cite unaltprocedeu alziuului.Acesh con-lafel curnseln6mpli 9icudehrnirilede sti ln dehrnarea sensibilititii fonduri. Penfu a neu!"lizasentimentele care corespund siUaf,ei in mod pebutonul legtim,LeMondeapasi care. corespunde reflexelor afective conditionate: ,iUniimilihd solicitau o plecare rapidi,altiisearitaumaiintelegitori. innebuni$, oameniiobfneau p"nfu.." untennen mailu4gdela- Srup vedea obligdistiplece into ori dealtgrupintilnitceua Boga$ maiincolo. nugtiau_ce siqi maiinghesie inma$iqi Pentru Sraci, alegerea era ugouil, Cdcatiabilitate fice aceasti uftimafraza si Feaciesenflalul in planul doi,orientAnd discu$ape ciriri bi[fie! Reamintirea:distirrctiei dinte bogati si siraciestompeazi soarta Milapenfu b,oga$. comuniapopulatiei. des cregte. Cdtdespre siraci, eipardecomp{timit maimultpentru lipsrile lor pentru decAt consfrdngerile lacareaufostsuprryt [a urmaurmelor, n-au prea multdepierdut dacipirisescoragul... pentru Aceea$i metodi b$eutilizad asbecura o scuziaactelor comise p6nicdhd desolda$: violuri,iaf,ui, irrcendii Maie putin autorul si seoce zieze in fita disprefirlui lorpentu societatea deconsm:uDarpenfu acesti oameni bairiinuvaloreazi nimic. cdnufuri, ci EIri indoiabeiconsideri recupereazi delabogafl sau le ardjustificatbunurile.o (arf maicorect Descrierei giainfractiunilor abua.nilor comise si vor' birirdemen$onarea lo6atAt desiraci este enumerarea in detalii erno$o nante) dea observa unalfeileaprocgdeu funizeazidinnouocazia alziarului: indojelii Reporterul inrqisbeazimirtnii,leciteazi" seminarea dar, in paralel reeryi o parteimporhntipricireiafrmafi carearbutea stre plindd4ceste perne onaindoialaArticoful es'te moi, deacesteamorlitmare pre conforbbile alenelinigtii: toate acestea, anumite mirhrii nusrmt "Crr ' ' cise, persoane altele seconbazig unele versiunea de la o modificat .siau putut alaalA. Emofa,si furiaau conduce laexageriri.u Sau: uUnii martori, sosiflaarnbasadi demoralizati, ci pierddndusi seama puteau dusri{sau ci nu bata cunoulregim lafelca.si au'vor. or celvechi, bitde.ducruri i'nspairnAndtoaror, de<masacro. vorba Defrpt,era degapte - .solda! ucigi infap unei uzine. OricAt h desurprinzitor arpirea,nimeni'nu vizutpecineva omoritin fata ochilor sii. CAt despre striini,niciunulnu,, lost rinit."

158

VLADIMIRVOLKOFF

Dezinformarea, armd de rdzboi

159

Vomnotain deranctriunade a nuputea fecere cimartorii suntbinui$ vechi". I-e Mmde hzta cu noul regim la fel ca si cu cel Spre comparatie , " promptihrdinii cu dovedegte mirturiilor opusE aicio prudentiin trierea firi si sestiduiasci si le care, in alteocam,gizduieste oricedecla'ra$i, verifi ceveridicitatea. pdna gregelilor laabsolvteafirhror Pirtinirea indulgenp cae impihge pe persoane grotescft auvorcare lehm intirlnit devine uneori multe "Mai pdreau un special bit defurtri, dejafui, deincendii. si aibi Soldaf,i gqst pentru pealnosfu ni l-au lisaO'. AIta! aparatele deradio, Intr-adevir, degi special delaIe frptutcasoldatii nuluaseri deradio3ltrimisului apiiratul pistat valorilor esen$ale, respechrl Mondeconfirmifrpful simprl ca.siau pronuiifa gi cl nu neamputea dsupra demnititiiveritabilei fiinfeumane in mnapericuloasi ajqdeciflor comporhmenlrluilor firl a neavenh:pa riscqrte. Aceea$ ceea cepriv6teestimarea nerozie lipsitidepudoare apare $ i,n numiruluimo$lor.Autor-ul surse dauo cifri de100 admite ci unele 000: ,Oareste Este surprinzitor ci oamenii imposibil deobfnutweodorradi" pegoselele care cfi deerracuare aumers naflonale l, 4 si $- gincipalele nuiiu dazut decAt cAtiva mo$, adesea militari.Noinu amvizut nimicin cele Penhpdni lafrontieriintot tei zilegijumitate dedrumdelaPnom pqate putrezind laportil:ora cazt4.nu f vorba demiiledecadawe in soare gului despre careuniiaurelatalpecarenimeni nulea vizut cuochiisii, dardecareauauzit delaunprieten, delao cunostinti." Bste totugi si puni cuugwinS frphrlci nu caunziarist "surprinzitoo pesearna avizutgirnic celor care lau impiedicat si meargisi seuite,dar este adevirat ci penbuLe lylorfrenuera si vad4ci si inqeleagi. esenf,al peaceasti Cotididnul a mersdeparte cale: Fran leauspus interlocutorilor lor dela ambasada sUniiresponsabili ci aceasti indispensabili, cont de eracuarq fusese considerati fei fnand penbu erperientele Incuitorii he anterioaresimilare, a ..reorgania oratulu. pri,la muncile buiau,.revolutionarizatiu agrisi.qrifica$' printimitereala cole. Asacumdeseori inAsiaciderea uneidinastii afostinsof,tideabandonareacapiblei, caun sitiraniikhmeri auvmtsi disfugiceeacevedeau satelit Unite, acest al striinititii, rnaiintAi al Frantei, apoi alStatelor oras_ in care fusese nimic schimb.n consfuit cusrdoarea fruntii lorfiri si"le aduci pe unorafirmatii Firi'cea maimici re?erv6,, ecoul I-eMonde seface Cu cati fidelitate care le detine, separe, lamana ce afirmafi! re a doua$i

fostgratificaf, cu un fagmentcareilustzzi un al patuleaprocedeu al celordelale Monde . .:,

Nugtimdad bebuie si admirim nnuaminteles, maimultsuarnrl sau

$ar putea susfine ci acest articolcorespunde uneiriticiri unice a Ie

anturajului lui Sihanouk care tocmai sosise h Paris delaPekina lisat si-i scape, dupa cumrelabaz|nmrl,acbasti mirturisifedezanigtit:*De ce sl mi intorc prtea i,nCambodgia? N-as niciodad slmi regdsesc ceidoispre zecd copii care nici.micar numaipoardnumele meu>. Darcredeti cumra cALb Mondewva principiilor indigna, conform pe sale, in fr{auneiacfuni

16U

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea, armd de rdzboi

161

Nunumai ci r"alisasi seinteleaga carb nicimicarOrwell na imaginato? sevor darsingurele sale aprecieri ci e vorba deo "misuri desecuritate", guverne ei:"ln Africa Neagrin nni multe reglsiinurmifoarea noti aredacti. gi prenumele giuneori cre-stinQ, si-au cons[dnscetilenii sa5iabandoneze ali deorigine stihi. Pentruaftrphirnpohi% numele defrmilie, dacierau ge guvernul afticane, intoarcerii la izrtoarele enirii culhralesi ln numele (fostJoseph-Desir6 celal Mobuhr) dinZair, neralului Seko Mobuhr Sese piaqela prqsedinte Tombalbaye dinCiad Ngarb(exFrangois) defunchrlui (exEtierure) dinTogo leaucerutcom-' algeneralului Eyadema Gnassirrgbe prenume patiof,lorsi le imiteexemplul;,alegAnduqi africane." autentic " Penfu a sugera revolu$onarilor khme4 Ie legitirnitatea.deciziilor Mondenase diinapoidelanimic. AbuzAnd,inci serxsibili acititonfrrsiiin privinpco o datideatitudfoiea arbilonizirii,ziarulformuleazi care nu este decitun amalgam o ecuatie gnji cigt irwelitcu Desigur, are siindice bar o aparenfi socio{ultuali" <peF nunglg vernan$i schimbe dinAfrica Neagri*auimpinscedpnii$ai prerjrzeazacAen tru alupta Deasemene4 impobira alieniriiculfurale". prenumdor aceste4 vorba cres,tine. Cutoate in priricipal deschimbarea gr"se) in bmeficiul comenhriul caractere seamini oonfrrzjaOconfrnie Gn vedere intelec[ral Khmerilor inadmisibili dinpunct drc rosii.O confuzie ,si profund politic. laa care aratio ignoranli toali sau undispref Oconfuzie pentucare desinului spiri[nl, dresa africanilor numele este adesea asociat inpri iarsctrimbarih negru aufo$ efectuate deidentihte depeoontinen0:l (chiar mulrdndin sensul sauasociat deseori aeestei tadi$i daciacestea giin niciuncazpenfuaii impiidicape cudorinfa na$onali), deafirmare tr locuitori si,ise regdsasu $ s[ ia]legitra rqdicu4tii,eilrns'a0nt&npht Cambodgia deorigine asia unde mmelesclrimbae aufosl,fri excep$e, dinI-e Monde. tici'ginireuropean"i. Toate,acestea reduc h zero,afoma$ne Le Mon:de artizan ahrnci cSnd Cutoate aceste4 searati un adevirat cre o Fltrebuie sAcrzehzerationamente dintinichea Corespondenppe ahculunui conblicase lainceputrl evenimentelor Penh i.aabas dinPnom frate,lAwore. Pe16mai1975, ii rispundea in acegti termeni: la"o camacuziin numiruldin15maideafi participat "...LAurorene panie prbtci dehp[rlci enodul apeste doui cuscopul deaconvinge opinia na[ralu.Ni milioanti unfenomen decambodgieni este, laurmaurmelor, felulin care neci sevapermite sil'li,ntebimpeautorul aceshri to<tdespre penfu a dar numai teste folosit, ziarul. Cuvantul a fost desigrr "naflrral,'

("Enigma dinI mai)cd dh sbiinetale khmero,corespondenS constab si fie trimisiin zo ' era!n modcertnatunl ca"enonna masiderefrrgiaF uDe girestul cesife supus nelerurale". Darampusimediatintebarea: poFla-tiei anonim. enilului?u si amconchis ci "dogmatisnul lapurgatoriul pc desimpalie ftce si piardiimensulcapihl al Khmerilor rogiii-arputea l=au in cincianidelupti curajoasi." care acumulat insolenfa cotidianufui frizeazi datirsiguranF aroganti:a $i deaceasti pani independenp saspirifi.rali amers Elarecongtiinpimpipddeoarece gurgafioriu>; infen *u fifosttofu$l maipo exftrldrept oare la acalifica prificiri prea cusraviute ideeaunei EiviP"Rrgatoriul"nuimplicioare este realiti$ afimcicdnd labile intirii in hradis?Ir exilulcorespunde ai intreba discret vorbade weuro&Zrarda$ i,mpinsoriozibteapdnila panila a peKhmerii severitatea rosii"dece"ar ac,tionat asdelA impins anonim'n in comporbmenhrl lor.Nimicmaipufn, vedea un "dogmatism nimicmaimult dar, desigur, pericol cirruia si identifce adtryaranrl in Uarsit, rigoarea sai.apermis poveste: rogii de agi in aceasti ii este expusimorala "riscul".lhmerilor pierde al'celor dela k dinptmctrldevedere simpatiile. SlaviDomturlui, confrma.. Monde,aeestrisc nuserra guracnlor incearci delallAurore,ziarul Maimult pentrualeinchide reporbjucredinfe chiargiin iirteriorul dovezi alebunei sale si strecoare Penh: dineldoui paragnfe dela Phnorn o<hzge lui bimisului siu special pecare pamjul gireproduce in <hre autorul declari ciprinfe evenimentele st tohli a spitaleloo etnDx LeMondem nuleainfeles afostoevacuara pfuatanscandaloasi:*CA$ arf muritoricumdncavnnizeriei?,'S poate a zjintelechrali inbansigenb onestitate vedea imediat catvaloreaA asta responsabilibteapentru asais.Sjfebuiesfui azume aruhi.Ceascris, pesine cand poate inugi.Ahmci firi ruflne.Seciteazi repeb . El aratici o prinsemnul convenf,o efectueazi o tiiebri, arebunulsim!dea o indica i turr faphrl ci a profibtdeowie penfu as. asq:nde nat (..).Dinpicat, texL chiqpropriul sacriorgoliosul ziarnu vaeatasi-9i in acela-si timp,dedragul cauzei, preface perspicacitate. igno gi va Se deluciditate si ficemAndria reputatia nordvietra Vaf ultimul caresi descopere ci invazia naiv. rant, nevinovat, maimult CIntireqte deSud dinprimivara anului 1975 mezilor in Vietramul strd' locale. into corespondenti revolu$onare Idem, ridicarea for.telor decAt situatiei din[aos,elscrie: consacrati ini din8 mai1975,

162

VIADIMIR VOLKOFF

prietenilor Pathetsii khmerigivieframezi, dedevictoria "incurajat i'nciprea Lao estimeazi ci arrenit momenful Ceainainhunpion, dareste pentru devreme si "ciuguleasddinterito aafirma ciwea ln modserios punde, riulde$nut deja lncit poate defor.tele dinVientiane. A marcat atltea fi sigurdevictmie laalegerile din 1976." Afrma$ilinigtitoare. Afrma$i apdrud alarmante, dai Iecoinparim or o alti coresponden$ pfei lunimai6niu (rna!i,26agust 19@,dupicerorohrfonarii aufuat terea in capihla laosului*lnci.dinprimivari,unasenrcnea reailtatpirea urmarea logicia risurnirilor'defo(e care i,nAmbodgia auinterrrenit $ Vieharn" giain$4t Le Mondecititorii? CSad a afrrnatci rmputeb Ahincic6nd siprermdi? Sau atunci alisatsi seinfeleagiciprenriarse? cand Pornind fehil'in delaacestb ondderirfi,cititonrl ra ruba judeca care giafostinfonnat este Ori deziarul slu pnderatasrpraenrcnimentelordin en[rlMiflociu. Vanrteapoat, si mrde perora$ei si vadicati incredere (d replica luiJaquesFauvet fui Ra1'rnond Aron$ Etlgar Mo saadresad rin):*Unjurnalist nueste niciodati dterladedt unjurnaligcelgr$ laun fur arenu est6 irn sluftanirjunuipa5tid, nlbiunei ideoloeii $ bineinples niciunuiinbres Elnutebuiesl defneasd reld si o docfiini, ci in primul observe realitatea. nu delaprincipii Hednd delarceash,9i $ si desctie nevoie, ralori." si apere Siteoriijurnalis[rlfebuie,dacieste *In Monde" MidrelLegris. telqu'ile* (P!on,1976)

DEZINIFORMARII XII.ROMANUT
rommciqiiat Mt o tcmi arc pwtb penfuei un In modnafrml, inta pedeopfte, nimbnu* nni Mral fi nniAlamantdffi dublu p dealtiprte,asryfrtlfusfry alrrmdfuiist probla naduinfomfuii; putea lisn insensihili. fletelor nu ii. yipft phfraarl.rya e M$ Me ei- sdnuanmcim CuilAt nleibine. nifuc de wiinaue w alt lor are, tdindkt-w rceimflalibr, nu girr*ru - sauduornnt irendiabilriini&td daintornareadaraSi giaufob" sitafb rrgn/rtt 4 dryrie realitata. si anfudfun iealiatsarcinnuluiat rcalib Firi fufloiahnu nebuie pppriu+isir RoryEncierut e*e fi rrlgn dgtl @e si aeadi>p citea putsa s6. s{l.tne' dziarci,lild,'iib c@rdiriterr:iia h; m titorfotce dora, inli mwrciqi Nq l ain arcla$, Cutmtc ci eIdE deintonnaton sdreinfomqn c*iu gi ersuentnd citWt fi debwi se seshddtries dhfl kW lfrerui h pab wnitg si rrrrlnffiie elffirlnbh qe rhser dindogtmenhreamasti TIMPURtrEEROICE defi$une politiedmarelecanwi'f;paciit,Attlrur in aestfiagnent IQatler pne rentul p affit hsonnhb al urci de.intornfuitiulft h aptfunru rcalitifi, nu wve .*E in gandiratoklibrd,ouudrtul frtoare: gi apaimodificarea aceriteia"' ci Iadeehiarea i-atresirit inima. Borrarovna casa Gallimardovilor,'sinaidei , Intrand.in de infefoshCafe aleAgen$lorUbertifi Dedouiorididusepe$e@ule

't64

VOLKAFF .uLAQtMlR

'

de rdzboi Deilnformareb,'ainA

165

servieta decet decir,tigitorteconformiste. A,sa ceideh AL nugisisere - Le C,onfl{oatr' ultimele douivolurne alepoehrlui shhanovistArogant Maurice unuipoilu 19391941de ;iTnctoarele funiei,cagiMemoriile Thorel, urmate deDeGadle Pierre agentpbino+oflristde Courbde $ deuftimnl numir dinVremmleaoiea, eseu continAnd continuaea marelui alPontifrrlui: OialecticaAdeviruluiII:Adevinrl asazis "obiectirr',iluzie

nuer<isbu adeviratu liberhtea ceinSeamni inci nusegtia rios.Peatunci Riticirile libere, Ubere, AgenfiLrberdfi,VigilenfiUbertitii,Tribunalele publice; mai presei, opiniei aelectoratului liberi a unanimihtea 9i ales -sia oDisparifileT,.. gi inci CEEA nuexistau h tirnpce 25Planidor seproduseselnfe schismi Adoua 9i2 Ep,urator. antisociale elementele s[ bombardeze continuau Eliberatorilor avioanele

DebpLsigurci aveadreptate.Jumibte ii didea dininima Bodarovnei jumitate, drepbte; maimult,aceasd subefectrlimensei cildurifraterne care o umple4 setopea continuu, seliphefa intr+rn fel demarmeladi s6nden$$ duhe. Aro$n eracel care descrisese cuobisnuib sauyrinS berie, proces preafericid in erprimare, acest delichefere in In Gonfl{oeur. Dinpicate, ins5, lnimaBorarovnei avea douijumitif - eacredea uneori - siaceasti juci erao deformatie datorati originilor sale burglreze adoua piefficati deunele matate erainghepti, aproape erperienfe, senzaf,i s,i e mofi ruarfine-rfl cateepriei hcrudbr Despre Care NuSe Vorbeste. Aceasfi *hinardie, u.so numim asa. CIdsta dnaintea ZleiGlorioase, dinperioada primei gipfuintele schisme dincadrulvechii revisfe. Pontifirl IvanPavelici peunsubiect seciondiniserila BarulTobmului Poncunuantidialecticft tifulspunea ci umanismut inseamni lichidarea opozif,ei,'pe cand miculrl pirintesusfhea ci umanismul reprezinti opozif,a lalichidare. Dnacnaa seformaseri doui fic$unitn sanul revistei, subnumele cunoscutele de gi prinsi Thnara literdi, inte cele doui simpatii "existenflaliu"neantcicir. conbadictorii,lea giin acel datdrephte am^indurora moment ojumibte inimii a sale a inceput si setopeasci, iarcealalti si inghete. Toatre acestea nufuseseri insi preaserioase; defupt, oricesdr crede, nimicdincesaintAmplat inaintea celei fostprea deadoua eliberlrin-a se
- n. tr. 1.Aluziela ircetulfi'ancez louis Arago4"tovaris dedrumoal stalinismului 2.'litlul originalalvolumului lui Aragon: Crevdoeur- Sfirirnitorul deinimi.- n. fr. 3. les Poilus(piro$i) - grupde solda$ ftancezi carea aband6nat luptain timpulprimuluirizboi mondial, find acuzat detridare;reabilitat deprimulministu Jospin in general 1999. Maurice Thorez- secretar Francez intre1930 al Partidului Comunist - n. t. si 1964 - aluzie - revista 4. Ip TempsHerorQues sllngii intelechra lr la lesTemps Modernes fuanceze, fondati de Sarbein 1946.

3rspaF
soa Eraamiazi, ciocinib usaGallimardovilor. Borarovna GAnditoare, $'Torna delabiserica sevedeanimeni releardeaa$lfirlffizii pustii;nu ElipfurilaRue afaridedoioffiri aiAr'mateide delUniversitd,'in d'Aquino into maSiniblinurcau banrl PoduluiProlehr iEiseri din berare care 9i Visilente dinlrja sa ficut audti voceaTovari.sei clipe, dati.Dqd cebva Porbruluir - Cine gidece? e acolo, - Eusunt, vi rogsi'mi deschide$' Triiasci libertatea Bovarovna' ,

-Da doamnd- n. a. deutilitatesociala i. Persoani - n. ade incredere sau cetiteani Cedtean 2.

166

VUDIMIR VOLKOFF

-..\

r . \ r , . , it , i t r

armede rdzboi Dezinformarca,

167

- GribeStete. Ai intarziat purh pebushrl se care Torarisavigilentierao femeie imp.rnitoare, gendul ci nu.giputea reprima me!plicup Frontului Francez. Bovarovna si fie decapibf, aerqldea as,tepb ceidoiF inlrin|i$ depeplicu$ aveau ei.T+ intimpce ciocanulpireagahScadapeste deseeracare fiincadra a demoF Gendit. Pentru NuTrebuie nira ro$;acestea srntllcruri Care untonposac: shaci avea o congtiin$orati,spusepe -Vi inpelaF. E doarfiri cinci. To.wisaVrgilenti. a inimiifeteimaiinghefi inghe,tad TV. o privicuriceal4$ jumitatea pic. un - ' - Hai,numaistaladiscu$i. Fugi.patetic. Telefonisb sciriloro saluticuunmicsurAs dinlojadelabaza dasicilogodnistlsiu zvornrlprin Avea ochiirogiiel o ?iinainE, mersese Borrarovna epidemie... o adevirata inghifndgiuura"Derrenea "dispiruse" we nubdruieobsennte. ro.s dinnoug intoarse cag.rl ada Smthrcruri ebjsearzea4gomoflrl DiniuntulvecJrii delaprimul sili deconferinte fimifiar infundat aldasei. Ldnga u$i eralipit afiqul

intri in foshsalideconfuinp,rurfurmatiili iali dechsi Bovarovna

gifunc$onara GeneviAle. slahanovisti delacenzur{torarirga pAine autentic. albi cu slngerete celemaibunesan&iguri: Ei aveau PUS i,n timpcesimpfii ca &epnrldecttlani$ebrenz4 nuarreau Udarniciiz

i se alcincibaUneori loail eiobigtuitin rfuidul seagedpe Bovarovna prea drnerid pedepfin alifuride unlocpebanca udrnidor, de-exemflu

F.RAl.tCEZAl FRAI{CEZI, h{VAr-An

fi cititepa Sloganul erapictatcu caractere rogiimari dedesubtplrteau Marty'depe10Denur sajele rrai imporbnte dindissr$rl luiAndre cele primiriiti8uhri inflozofelaSorbona carsa cuocazia dedoctorhonoris !iar, *Oare limba francezii cunosc fanwir$gur canu $gurci toatihrmea pahiei iubib;a aces'tei aedeciqi omoage limbamaterni,limba $ri eroioe giRezl*enf,. deRepublicairi credin$ *.bamAwo iftzietipic Daraceasta peo manieriiipicmecanici lucrurile, ceea ce deavedea mic-burghezi Nu,tovari-si, sigurcafrtincezii este unsemn tipicdedecaden$ burghezi" despre semni nu,stiu francezi. Ei auideitipicfrlse,tipicburghezofisciste si inrd$madevirab ficatia si incepem cuvintelor. Towri$i,avenitrrernea panilaZua sernnificatie alcuvintelor-care, a cuvintelor, senstrl dialectic Glorioasi, bureracamuflat, hlsifcat, ddormat deprofesorii 9idic,tionarele hitlerogaulliste, limbiitrofkistopetainiste, Joscu abuzurile ehezeftsciste pufegaiuri! Si blumociankaigiste! acestb Si neeliberimlimbadetoate i iarvigilen$! S, formimcadrele Vigilentilor timbiilVigilenfi!Disciplini! Frahcezi, invi{atifanceza! "
- om politicfrancez, Co 1.Sn&e Marty (18Se1956) membrude frunteal Partidului munist-n.f.

tzlndasi.

firi weo cff$ii desch.eiat birbatcugulerul $ unaerobositEl lui foaia numir'clar srEini cuu$rare.Eraceldealdoilea tesirire giBovarovna peprima paglq intln che Exmtficilor;care de$inal Cwiaului zublha poe$ care dispi" cincisrtedescriiod celor ftr rnarenegru,lisb Startis,ti ZiuaGlorioasi. ruseri discretdin dela Gallimardov. femeiacenar ieiri impreuni sbhanovist.si Poefi.il
fuseseri toab restaurantele llcrirorilor Grebrali.Depe 15Hanidor, 1.CLC:Cantina profesionale, caindstennrl dinFtialvlamiaUbertifi-n a in cantine bznSonnate al Muncii- n. a2.UdarnisBrigadier libere - n. a. 3. OCPLOficiuldeGnzuri a Presei - scriitor luptitorpen (1891-P6A celebru comunist, 4.Desieur, dudela IIiaEhrenburg - n. b. critici stalinismul ul vu LeDegel@ezghegrl) din 1954 roman hu pace;

Dezinformarea,armd de rdzboi 168 VLADIMIR VOLKOFF

pecare Trecindprinhp lojeiporbrului, vianri unbirbatcuunaerobosit Townisa Vigilentiil confolacugeshrimasinale.

maimult, ipocride;qr arf fo$srspecbtde decinci Cumaiputin s@6mana" jumatate pe murmu' fornuite versrui Cdteva si exagereze. arfi insemnat s poetului indepirtat ale unui tecut nigte ecouri ca rauin spirihrl ploiosoctombrie otrivit Septembrie in stepe o{pusi : Elise departe Unde e-sti gi alelunii cefrleei combinate krfluenfelor politica Ramai cdmainimameaeradin necesitate 9i din ordinullui \\orez.
a

CTJRSDEUMBADTATECTCA p66[ 51 SEMNTFTCATIA CEA CORECTA ATERMEMT OR POtmCI(continuare)

CI'IVAI\ITUL VECHEASEMNMCATIE SEMNIFICAIIA (frlsi) CORECTA DEMOCRAIm UBIIOATE ADE'lR ,..rORIE EGAI,N.\TE FRATERM. IATE CADEREA BASIII-IEI
Bpnexia unanirna avoin{ei uila nimeapoporului unanim pentull$auna furarhie Dtptrl & arroh nimaapoporihriimanim Aservirea a cuvinteliberarddedialectid ruginoasi dintecr.r. lor decitre fipte vinte$fipb Prezenhrl estedeterminat de Truftl, fuid$ C'dic, eS defrruntecut rigid,inalterabil minat denecciti.fle feantului henumelelui Ptrilippe, duce"ilqtiorrrenii smter[, dr *ii d'Orl6ans, ristocfat hofkist sntmaiegali decat altii,' dinsecolul alXUII-lea Nofunesentimenbli nic-bur-VigilenF revohrtiprrrir; darunS rea nernibasi aorft*rddevkide drecnt s2rdesflnoe dinnnrd .*** srde$sarvest Unfeldechermezi eroici OnpUrra adiscidinei sociale ad debanditisn anarhofrsci$

- EraTouraine, spuse funcfonara dela cenzuri dupi ceiu iegit Pun pariu c.iavenitsill vadipeJouberl Mi mir cato\ari$iivigilenf, n-au inde partat vipera ashpAniacum. -.loubert? Nue sedos. petoati Laurma urmelor, nuputem indepirta Irrmea. - Mauimiti,tovarage Arogan, spuse femeia sec. \-oganridica dinumeri cupreficutinepisare. ficusecea Tocrnai dea iasea renri.u'ca imprudenta pe incepfurd o rafle decinci delunigiigifxase
i \utolul rr rt'gasitorigineaacesi,i definitiiclasicein operabunr4lui sau prieten, ( ieorgt' t ):wcll. FermaAnimalelor.

oracamtrfl{ului, sarf zisci sosise cadeobicei; duBacerapustie Rue BacSaint{ermain Laintersec,tia decitlaoptseara. acesta nuirncepea desi nn $ Irgitima{ia insignele eraungrupdeAlcare leeruri acteh,'dar decAt de obipnui$ F'au bstcontola,ti magic al avutefeetul SAharovisd formi" -Mergemsi bemceva la CTLLS? igipotivi ochelarii Femeiacenzor $ il privior unaergoviielnic. - Cred orelordelucru... riu in timpul ci amdaunexemplu -Ave$btuti dreptul pentumasa def&z' desiesb lateirecideminute - Da,dar... in ftie, dacisisim o lectici.j Raseait Rr6torii - pu.sti douilacollrl bulerrardului erau Dinfericire, - stiteauin rigoli .si prinzulcompus din goale igi,ron$iau in picioarele copii dinfrmiliilt deRitici$, erau Ceimaimul$purtitoridelectice alune. Noapb dormeau lua$. afincidnd pirinfi lorf,rseseri care seasc{nseseri sespuneil ci arfi existatchiar pesubpoduri sau in sb$iledemebou; 9io iEeanicinu care tribprinrryhileeahcombeFi sute multe banddde mai toate fuseserlrechiai$onate dal decAnd eiaulacurent, oAad" eutoriti$'le purnevoie de enr nure eciuc, gi rqti din vehiorle cu bicicleble celelale tolerafci erau aga titori delectice, -Duce$nelaCTLLCS, spuse Poehrl. - Ceofi .si acoperiti acirui h$ erapejumitate infebi unpu$ti asb? brunete. delafele - CafeneauaTimpului GrebraliStahanovigti' LiberalLncritorilor - A.stia Vl costitacelorla$, le erplici pu-stiul vorsi meargila Flore, dublugipatu chi.stoace. rifr,rl - Merge, DarSrlbif-vazise Arogan. darnuprotesti: pili,iarnasul siu piru unpicmaiascu$f Femeiacenzor pentuo lectiii, arneninpnd oficial decAt o datisaobfni tarifirl Nqreusise

170

VIADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

171

peo stadi pustie, ci v4chema.{gentii, darpustiisalbitici!o duseseri o rishrnaseri dinlecticideparciarfi fostunsac decartofisi fugisericu totar pogeta ei continAnd banii, legitimafla shhanovisti actele. si toate Ceidoilucritori cerebrali luari loc.lccticdleeraudefaptdoui tirgi g gaurilisapicioarele vechi in care si a6rneperpendicular, de iarunsac paie pierde pasagerii loc de bancheti. Penbu a nus.i echilibrul se agl $nea pu debarele paralele alehrgii,ceeace le dideaunaerrigid, maidegrabi frraonic. Terasa delaCTU,CS eragoalftnueranicimimrTzaraarolo. Oare ,si e1...? Doarchelnerul Blaise, cuunaerpermanent aslz tar,stiteasprijinit descSndurile delemncare inlituiariplaca desticllrectriziflonatl sepre ficeaci cite.s E ffLffiunanitrr.}lir, Mr Curierul Excenticilor erastecurat inte pagini Arogan a trebuit sitlthemedefei orip6nisainwednicit siqi picioarele pdnilamasa tArpeie lor. -Ce doresc cetifenii? -Un pastis pentu cetipana. giun sucdemorcovi -Ave[ la durnneavoasti cupoanele dealcooluri toxice? prinbuzunare. Poefirl sescotoci Scoase unpermis dupa alhrl- cei30 prinoras,, prioribfea dekilometi,circulafa pentucenarra percamrd4iul, giseasd misuldeanudonniacasi darnureugi si rricimicaruncupon , dealcoohui pa toxice, desi, calucritorsAhanovisl arf arnrtdreptrllanei h*.p" sipdmanl - Irnidaf peincredere panidata viitoare? sugerieltimid. ' - !.lusepoate , - Totugi rndcunoasteti... - Vigilenta gaan$ea securiti$i revoluf;onari este singura revolutio nare, reciti Blaise sumbru,-deci doud sucuri demorcovi. Chelnerul seindreptigreqispre interiorul localului, unde seputea ve deaportretul frmiliaral NumiruluiUnustrXngandu-i rnanaTovaris,ului TTrorez imb'ricat in uniformidin PrimulRiaboiMondial. Petof perefi erauagitate banderole cuinscripfirogii:

CUBLUM RU$INII IA STAI,PTJL

(Noulwwlarl

GATASNVA SUPRIM OPINIA NU VA IUPANTNSESC SI SI.JNT SO DGRIMA,TI A VAIIT'TPIBOICR PENTRU (Voltaire) STATTJLNUSTJNTEU .. (Ihorez)

SIJVF' DEA APARA ESTE COMTJNISIE MISI.IIA PARMEI.OR NATIONTAApTLOR I,OR RANnATEA $r INDEPENDEN,TA ie 19aQ , ,(fuaud42,aoqtomb penfu a citi inscrip$ilrc. potivi ochelarii .Femeiacenzor.tgi -E excelentca e intimi. ea. Arnbianta zise decor, nu-iaga? ugordialectica ii aruncio privire Poetul * -Veneafaiciadesea regim? in vechiul - Niciodati. decadene intelecnrale mediile Nufrecventani - Ceficea$pewemea aceea? - Eram pedichiuristi. inviluitoare: cadente murmur deritnuri, aceste acest ...Ia."St . Triiasiifoarfecele alerevolu$ei uirelte dialectice vinovate cornoase taie unghii culinte -si Qare owlarein skjbalitertifi;.. Ghilotine ; in sucul demorcovi Blaise aduse chelnerul : Cunrersrlunuicaldedric, pahuele apoi igireluilectuz rechiziflonate, fuseseri tntucAt douigamele, gustisuorl. Femeiarcenzor deuga. sprijininduse - E bun, ea. spuse - Da,e sinitos. - E adevirat" pufedeaneantcicilor? sectei infebi ea,ci aicie cuibul -Apasezice. unuifapurt6nd cuaerul unomfeapin stlbitu sfadapustie Olectica gamelaqi goli ridicibuza Femeiacenzorigi oala denoapte. raon asezatpe in chipdesuras: superioari - Deciaga sefage unchef

vrGrr-EN,rA rAR vrcrr-ENTA vtcrl-EN,rA ivromneuvn $r

(Danton)
t'

PARTIDULARE RATIIJNILE NU LE RATTI.JNEA SAIT,PECARE CTJNOASTE (Pascal)

172

VIADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

173

- Da,asa sefrce. - D4rnuaveti unaerprea vesel. - Bada.. $ dinto dati,firisisi deaseamaciaveaintentia sio spuni, elseauzi vorbind:

hrtatm pa seopriinfipterasei. deVrgilenfi Serviciul Unbiciclistdin .iTrebuie int6rziere-,', afi$atfirI chelnerufui. i-a datunrtl dincare deafige chet drumul. el, continuindu-s,i e:rplici pionezele dupatei si caute frri grabd, s,i seduse, ziarele shinse Blaise peperetele Arogan citi: dinlemn. gheadupi careincepu si fxezeafigul TURBAT CAINELUI CERE II'IOBPATTNNNN FRANCEZ rcPORI.]L SOCIAUSKIFASCIS-II BLUM'$t A COMPUCU,ORSAI

Vigilenfaiiluataceasti misurl zise eapeuntongla . -- DacaTor/arisii ' cial, inseamni ci auarmt penfu a o frce. motive serioase Arogan avea o pofti sfaniedeai arunca gamela in ft,ti" -l\doti\rul, spuse eLe acelaciairrcercat si intervinipenfu nigte prie tenidepelistele deindepirAre. Tenul femeii prii$ schimbi vizitilculoareq sarfi zisci i seficuse rau. virea samatura fugarstrad4 dinfericire, nueranimeni caresi o vadiin - doar compania birbahrlui stignatizat chelenerul imobildel6ngiuga. - V-a[pregititdeclaratia dedesolidarizare? - Inci nu... . Femeia seridicase brusc. -Trebuiesi merglabirou. permitef-rni si vi spun c{ purtateadum_' neavoasbi mi separe deneinfeles. Ia'aceqsti rdscruce a istoriei, orice sentimentalism mic-burghez... -Da, d4 gtiu... penicand dispiruin spatele bisericii Saint4er.Ogqgl crrprivirea maindeshis. Murmunrl.incepea - ahe iarasj ecouri... VoiceicarerAdeti Firi lndoialicredefi ci e nostim Cutoate astea nue vesel...

peterasf, nuseve in shre.Erasingurdarnusesimfea Vroia si plece, tecufirlui... ecourile petotbulerrardul Iatd-si Saint4ermain. dea nimeni Foculs&lardipe leon Blum; aisociatdemocra$ei Focul sei ardipeurqiisavan'F Focul... dublu. in fi$. Eraun pastis io puse cuo gameli.si reveni Chelnerul poe[rl sbha cafenelei,lisdnd iniunbul Blaise se refase FIri uncuvant, pustie. pe pustie pe de stada singur terasa novist pu$nmaitirziu aftlstarestat Numi[rlJoubert 13tidridor, patiotice", LTlumnitA%irdin comenbJiterare "Mediile prieten irr vipereiJoubert, sati@ie dci,ndeplrarea or profundi aflat "a1r Camug agent Franco, agentalfui Malmroq timalsacahlui $ alcaligularului Vigilen$ Tovam$ii ln orsut muii aduni deegtrarelitrari alVaticanului. c"are unulii invibpetero dintre ilegale, manifeste maimulte audescoperit pmtu a profrna morPereLaclriaise, ln cimitirul nochuni lao inHlnire ri.sti poporul la sifrancee iaralfirlchema din1871, Comunei martirilor mintele colectivi..." nucidere *l-es Heroiques, Temps ArthurKoestler, ih Cahierdel'Heme

pecare seagtepta si o vadiin ochiiceluilalt, poehrl citiunsentiment neas teptat mila...

- scriitorgiompoliticfrancez, opuscomunismului socialist L lion Blum (1872-1950) (19464n. stalinistPrim-ministru

174

VIADIMIR VOLKOFF

armdde rtzboi Dezinformarea,

175

lnftn paliu pre weosrti dezirigti sei'nghe$iat dereuniuni, in sala

Watergate... vfuritoarea Dome, ddulTeapot dewijitoarea fui McCarfty, pe inalt spnjinif branul ridiciryivireasprelusteleincircate Hockney $ gra pe cand adoles wemea acest log ci in chiar igiaminti rnasive; coloane - i$ anun$grl candida IGnnedV cen!ceidoiidoliaisii -Jack si Bobby pregedinfe hra,la gatele Eaq zuse i,n htiO?einy. stifea cuoctriulJuliei, care li 6or semn pegenunchi o sinr timiftidti pliorlgrosdetrArde mAna labure, duse $ tareimperceptibili auin fuatvederi camerelorde motoarele douismrnde, Iaorazrlcngi in sala co qi Barisov.inta fotognfii au declmgatbiltzut'ile: si toarci .cezut lui se ln spatele al Senatului. aeseciuiUte aeserviclut rit n lui, condus Rssell cladirii laihtrarea care il a$epbse dereporteri nru$mea irngtre$ia pAnilasala d teilea. ' deinFuniridelaetaiul gifl urmase .., pitatdes6nge carercopereaium* band4iul a prb.rt observa Hoclmey atArna lntro egarfi" brapl aces[ria tatedinfrfa rusului; - Ce*a intAmphta pi$t labraf? stigi cineva" CeaS -Nu comentez, unarucatstihrcitpe Barisov, consilierullui spuse sec frei decet nupierduse in 25deanidecariern, care, LeroySchein nume procese. si.l dedolari, dezecidemilioane Shein accepbse Cuunvenitanual publiqtia petan$rgpentu srmasimbolici deundolm ci mrmai apere de valora mii$ mii;in$ maiimportant io ficeateleviziunea care cibteape unfu eueies,ti saalMqcirii desbhua ciun membru erafrptul c6taceasb omulMossadului. Sharon, lui Gideon o favoare refuza nu-iputea personaj caOReilly; atAt despectaculos deun Degieraprezidati Se ' dinp nu anrtprea pimele Nusa de mirurte. douiecci in multdramatisrn a deftrceput ritualul singurinotineobignuitiin ficutawiti dec6to afftri de era agezat Barisov masa martorilorunde spre intorcendus" anunti: siu, O'Reilly avocaful - Conveniserim deVernon srbmeirdoninrul identibtea si vi proteiirn deaces cred" presi scutesc, tn azi<timineafi ne apinute futicolele Barton. precau$i. Barisov. venit colonel a$ domnulb Bine te

176

VLADIMIR VOLKOFF

- Excolonel, gopti acesta in microfonul dinfrta lui. - Obiectez, pregedinte, stigi senatoiul domnule Mahee. Dupi cuma declaratieri directorulCrawford,.bunacredinS a martorului nua foststa biliti Solicit gedinfei srspendarea camarOrdsi fiesrpus decl $ propun tre CIAunuiinterqptoriuaprofundal Saauzit unmurmur deaprobare in r&rdurile asistenfei, weodouisute printe care depusoane Reilly a reourosart rnai mul.ti membri aillrstituhrlui pentru reformi"RickMams, directorul executiv alcomite[rlui, asezat chiarin spatele . lui OReilly, avea unaertiumfitor. - Si-lhimiti la el acasd, laMoscova stigi cineia. OReillylovi cuciocinehrl in masipentu a fice liniste gileceruagenpazi de pe perhrbatmul sill'scoata din sali care selansiin invective $lor lrt drp eE brdnul,era executat. manu,milifui. - Dommlepr@n@ inhrveniconsi[enrllui Baisov. Tin si sbliniez cdniciacest comitefniciCIAnuauweundre$ asupra clientrliri meu, as bzi cdtean bribnic,posesor alunuipagaport brihnicaialunei vize deirr tzre in Statele Unite. - Vi mulFrmesc, domnule Schein, zideOReilly. Sunt siedrci domnul

Dezinformarea, armd de rdzboi

177

-ASacevaeimposibil!izbucniCummingsahrncic&rdbarrsfugulsio a danume inten$ade anunpt ditini dincaP. Yank -lncredibil! Seintebacearfi anrtCumminss dipiruseri ilpriveau care sare 9icare sarI prabu.sil Connor admini$alia rzuge4 risov nusea$S eirf ciartoriw[ Personal, coirtar, c6s,tig"at de pr-a arfi arnrt in schimb acestea *if,]6 principiile dezin si oqrni in mare incepu ;;-*ntt tr Barisov formiriil - Prima eiA"oPl a directi, frnc.tie aspraadeviratelc occidenble verneh In mr nosfruprincipal obiectivul este infutpl se deceeace soredeosebire s meteo intesi*"; clriar 9ibnrletinele gkar seama' dat sovietici conducitorii massrnedia. paralizat permanent -consti decriticile cuunadversar luota ^-"i"hrl publice ocopiniei in anestezierea sovietie d*i"f;rriin politica *t$-T gP: dea accepb acesteia cid;ble ;i in convfuuerea noe Succesul gi discredihrea strecoariindoiala se ."rpopoiitiOvoage i1Oc'qr$ent'ge care' neor*i"aret"declam$i 9ianticole fu esfievidbiltn t exact find ca IIRSS obieditrele zinti est dinte Est9iVest flictrl neinceht bium - siaceastaPinidnd IIRSSva asia peplaninterna$onalAm l ffi deSftit, hcft aiiDe dagp e fire s rud imerliddPa dci Pe obr -Nimic nouin acestdiscurs, p.*r.'$.-.i''w*l"hliHodml'.Seadnioltoatedeclarasilecareilenerci o si deanume' weme'Credeam tnultima ra*qinser i.#F ia Ceimaimntgainrc tiatigtitncehse$ 1a notitd' sade dincabina Remar6rirAul J..tor * ittd";$ ii*i RickAdams dela pe telespectatorilor ecranul de .onilo i"rriotorul recu imasined Barisovla "-A;;tlfi RickAdams. in timpceact?i$iionpahar deapa, turnilui Barisovun NewYork ostentativ dstbiasci si incepu Vtatree tinualech'a.SenatorJ maniaceasti grosplan in ttmari J"televiaune *ro"r.L Dinnou, World. dezinteres' deplictiseali festare 9i

178

VIADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea, armd de rdzbci

179

' '-Aiurci.c6rrd penbu parte fuctam dire$ad rehii Barisov, din ficeam peanumite ectripacare adecis siinsiste, in presaoccidenbfi ideipecare woiam sile ban$ormiminfrpte evidente deexemplu, continuarealnarprotejiriiimpobivaunei mirii noasteerapusipeseama incerevenbrale cuiridinpartea Chinei. Unconflict milihr intreURSS Uniteera si Statele prezenaicafiind deneeandil.si deo parteg decealaiE intucAtdinto - cend, conftunhre nucleari n-arfiiegit niciuni,nvingitor defrpt,doctina noasbis0ategici a sus$nut dintotdeauna ci puteam invinge intr{tnriz boitermonuclear. Maimult,seafinna caerainaccephbil'ca into demo cra$e sifie tolerate opera$unife secrete despionaj. Hoclareyincepea si senelini,steascividnd ciabntiapublidluierain sqidere. Ceea cesprnea Barisovputea siparior ugurinSpentucontra$i sii dinpresio simpliretoricia RidoiufuiRece, chiar dacivenr:a dinparteaunuirenegat dinKGB. Deacum ro1bear oamenii fuiteeipefiti, ryroa pepeste tot in sali; pe Simfndnwoiadea_sirecuceri audibriqlBarisovridiciprivireade textulscris. - imi tnctripui ci multidinheei deaiciseintreabicumdea reus-it KGB'dSi obfnapublicarea acestor lucruri,spuse el.Vl voi daciterae precise. xemph Numele lui taurieflitchardesteftimiliar celolmaimu$ dinfe dumneavoashi. Dealffel, amcititchiarsipdmAna aceasta unlurrg artico! dealsiu intunul dinziare, in care ficea^apologia spriiinului vietra mezpenfrugherila.comunisti dinThailanda. In aceitarticol,Pritchard eraprezenbtcaunziaristaustalianbiind laParis. Defrpt,el este rlintotdeauna agent sovietic deunbansfug din KGB. Aceasb $ afostdenunpt nula ficut si dispara Produc,tia saliterari- saumqidegrabi, cea ainspi-

-4, Pritchard, (eraPete auziHockney vorbea laury, care cuvecinul siu), ticilosulista bitzn joaci deanide.zile partidul. cum ii centi dupi Daciasta a fosttotceaavutdespus, h-4m material deunarticol. - Pritchard e tipulcare seocupa detimiterea unorpersonalititi laHa noiin timpul rizboiuluidinVietram, spuse unaltziarist. Mda,este unbibin dinvecheagardi. Hockney peTessa, isiaaintideprima lao petrecere daticindo vizuse destrAngere defonduri la NewYorkEatocmai dintrociliseintorsese

Dar plictiseala sau: ln spatele deschis [1orcarei.si'manifesbu "Aqtepta$!,. serizeandi. - Permite$1ni uneiope mairecentacelaal si citez unexemphr aeurn ctrtbfi pefos il cunoas,tef Barisorr. contiirui dedirec,tiaA n.[uniefectuate tul offer CIAPhilKreps. i'ntoarse stitmuziari$i.Ivlahee dinparbain care Saaruitunmurmur persoane dinFblic in. Wodd. Maimulte dinNewYodr o pagini cuzgdmot inte electrvoceSre. cepurislvorbeasci aoope OReib a cerutsi sefrcilinise. AvpcalrlSchein" Presedintele $ nufni seama spne Bruisov,'rugindrd se.apleci cum6na rindmicrpfonul incerciridedescurajare. deaceste dead $ lncepu. Barisovluio inghiFture . - Phillfteps,spuse unoddintrecelemaigrave el"seafli la originea postrade a$clvreuredecelnt$ncinc! Suntin anvizatCLA' atmri care contolatdecitre flbanezi. ani;afostagentKGB sprezece pauzi. o Barisovficu - Munca a altoragentsolicelei el,asernenea continui lui Phill(reps, deexis Unite, afostuqratioonsiderabil Sbtele <fin eticidedezinformare perrfrureformiInstiurtul numite unei organiza$! a laWashington tenta siu forr KGeufuiPre,sedi{ttele subpatonajul afostcreat Ace$organisn principalii insircibandrui dinte afostunul Merchan! dLVladimir dator, nu. Cumse Unite. in Shtele sovietice secrete natisr plasareafondurilor ': Spilare ashaici? debani? meste ffvinepeofoaie cAtera carnisimAz8:ali RckSams $i descheie eulenll Mahee. pecare dinagurdi9iio sbmri senatorirhri o desnrinse dehArtie privire ridicimana mes4iuluisj arunc4o Mahee - Obiectez, pre,sedinte, eL spuse doinnule - Nuvid laceatiobiecb, OReilb, risnnmse -DL Phill{reps afirmi dere$ agazisban$rg, este aflzatinmodgrav vorba Aicieste comitet in flrand in fiF aceslri Orelra compirea Mahee. si caacestuia inainte unuimartor careizeazAdtscredihrea deundemers ata puncurl seaduc in plus, devedere. posibilitatea deasj orprima i sedea eu,c6tsi pentureformi, ciruiaatAt unorganism Insinrtglui curilaadresa respect saliii purtim celmaimare dinaceasti mu$ colegi

180

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,arme de rdzboi

181

-Aceastiobiectie este nefondati, spuse O'Reilly domnule Continuaf, colonel.

'Cred ci avem datoria deai acorda domnului posibicolonel Barisov libteadease frrceauaL - Snt tohl deacordzise lltrer Bolt,senatorul regrblir:ndeculoare dinCarolina deSud.

- Gogogi, mormii Mahee, c:re setntoarse lalectuazianrlui siu.

penbu e[ Nuvinelini$fl,Perry. despre afri:esi serorbeasci decAt afrcere vorfi departea noasti: demAine Editorialele - Sper drephte. si ave$ inchise. atunci dnd Cummings debanspirafe eraumed Receptorul hriMahee continua sli steoaremesaje ln saU aemruniri RickAdams - Domnule intebi O'Reilh. Barisov? colonel -Aceasbafostdeclaraf,a prEedinte. pecare ampregitito,domnule - Vi mulfumim. laintebiri. Trecem acum deschisa care motiiacugura deWyoming, democrat Bibftul senatror dealhriRickAdams ipicitilntebareadehpt unmesd eraprimulpe.tistit pecarefl bznsmisese Mahee. - Domnule mi'se dumneavoastri incepu el.Acuza.tiile ...; i'^..Buisov, a$zutea frrniza para6tdeimpertinente, inc6t agdorisi $u cedoomente penfu alejustifica asistenfei. in rurdurile citera aplavze Sauauzit dinnoumicrofonul acoperi leroy Schein igiconsultiavocatrl Barisov cumAna -Trebuiesi infelegef, ingnbi $ sptse Barisw, caampirisit Geneva puteam din Moscova. Cenbului avea aces la dosarele nu ciin ace$orag -Alffel q)us,nuave!nicio doradi,continuisenatorul deWyoming.' - Firi siweausivi jignesc, agf creartciexBarisov, domnule, sgrse Dar, perienfa serioasi" este o garan$e KGB'ului meadeofilersuperibral ctt mineciteva gidocumente, ci amadus vi potrispunde daci solicitafl memoriu referitor copiaunui interesante. Unuldinfe eleeSte exemplare pecare or un anilaWashington ampurbto aarmcA$va la o conversa$e nafConsiliul ofilersrperiorin in pra dumneavoasbi, este astazi, omcare privitorelaopera$uni efecMaiamSialtedocumente onaldesecudtab. prinintermediullui Phillfteps. orgurizate trateasrprapresei,si fui,$ ii murmuriccva spne O'Reilb, a$ezatinfifa seapleci Ricl<Mams pedipi.rufoarte deal zdrobi aproape comitebrhri hegedintele laureche, exmrtivcapeo muscirectorul Albeera Casei stindardul depePennsylvaniaAvenue, la celilaltcapat pentu Sam lucra desecrthricare Echipa lumingt caunpomdeCriciun. fice ftF apeluinuputea Connot ahphrl depresialpregedintelui Cody, primele la reac,tii si afle co$rile $rii, incercau care, dintoate lorziari-stilor veche anmai Phyllis, cea insrlte, Salrli si audiatAtea mirturialui Barisov. si se prina pune lisAndu-i gajatiabiroului, inlegitri doisolicitanf,, sfrrgi lnte ei. descurce

Phca delaideea caMilligan urmirise, cafiecare delaCasa Albi, audi eriletelevizate - ilputemimpiedica il asigurivicepresedintele. FrankMahee a si inceput jocullui oReilly, dejahesavede clan auinteles ci nualansat aceasd

182

VIADIMIR VOLKOFF

armdde Ezboi Dazinformarea,

183

refirza si frci weodeclara$e inaintea sfirsitului audierilor _ Srl Cody dinziua aceea"

peeiii l9vo1 ocltuenaL itrro.m+i roui.litondu tui gisllbiciunile crele prhrtcrede ci nau colegi mei ani, fogtii demul$ deinfrunulTimp avea

*jtif$

in saU aereuniuni erarandul senatorufui Maheede ai pune infebiri

Avocahrl lui Barisov interveni - Dl.Barisov nuaredecesi r{spundi laaceasti i,nfebare, zise Schein I\{embrii acestri comitetgtiu ci el afostdeja supus unuiinbrogatoriu de cdte serviciile aliate gici buna deinformafi, sacredintinuafostpusila indoiali" Modulin care sewrprbzenb aicia fostaprobat in tmanimihte de comiteL Rick Adams ii stecuri unnoumes4i lui Mahee-$naforul deCaliforniafl parcurse clitini din cap. ,si - nsb fxact &imnule Barisov, peuntonacuzator, spuse N4alree ci anumiteservicii sriine deinformatiiv-au organizatqilitoriain sbteleunitesi ci sr{rtefinci subconfolullor?Chiarinaestmomentrinsisti eL Ascundndme ln spatehpalrnei, Schein iivorbilaureche lui Barisov. qr o voce OTeillyinterveni hmitoare. : I-as f recunoscitor senatorqlui deCalifornia daciarinceta si consume timpulcomitetului punand infrebirilacaresa rispuns deja ffiei intebadduntub pegedine, rc6lci Mahee, - D* r*_ioasrpra qi demnul o frc pentuci arnaflat B4risov este srbcontolulserviciilor se

q refrrzat si firg interogat decItr lansi ei.

Mahee seintoarse spre camericuunsrrAs radios,.in timpce,in asis tenfi,grupuldela Instituhrl pentru reformiaplauda puterile. dintoate ZarishrldelaWorldilbitu peHockney peumir. - Separe ci f,-au demdbcat ornul, zise Larrytriumfitor. peacirui funte seivise OReilly, o veni albasfi,lovicuciocinelul in masd. - Dacimaicontinuivorbi.ria, arneninti el,evacuez sala. - Domnule presedinte, zise Barisov, poate agdorisi spun ceva care ci arclarifica lucrurile. In scolile KGBdeastazi, recrufiinvadcare pun sunt

184

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

185

fo.stii meicolegl.'in schimb, amfostimplicat direct uanianigi in reVolufa

',.
f' ;t,
1i.. .!.

[l,,

(r: l'.il { ' []

il.", 'q ,,

il
ll

{n' ti

lil

i'
i j

t:

Depebincileref,Erwtupresei, Hockney ii aruncisenatorului deculoareo privirerecunoscitoare. in staqit,Barisov urmasi selice evenimentele care aprogpe ci ii disfuseseri cariera deziarisfi confinnAnd ce.ea ceHockney afirn'nse in celebrul siu articol dinReadels Conigtion-ru cuvAn[rlrusului avea in acestdomeniu, maimultigreuhte decatcel aloricirui occidental. -\A amindF firl indoiala" corrtinui rusul,ci acea campanie dedezinformare careuaimlnea$ahuluigipiirarea lui desprijinul Occidenhrlui ani.de adurat zile. Eaeracondusi dedirec.tia A Amreusit sil'lfoem pesuveranul iranian si pa4 untiransAngeros, siu erarelativ regimul BecAnd blAnd in comparatie cuacele4 alevecinilor. Campania noashia fostcondusicuo asemenea eficienti i,n inassmedia occidenble, incAt nuamarut nevoie si lansim ahcrui diiecte, ci,dimpotivi,amreugit si mentinem ima gineaunor relatii cordialepani in mornentul tncare ris[rnareaaplrutine vitabild" Domnul senator doregte fipte.Ei bine, vi voidaunexemplu asrpra fe luluiin care foshrlmeu serviciu a Eplicat metodele iraniene inArabia Sauditl inregistarea diiirzatide pumediile americane in care regeleAtrmed teafi auzillaputintimpdupa punfurd lacale razboiul civil fua sain munfl, cuunagent CIA Aceasti pecare inregisbzre seminimultcuaceea amfa bricatodelacapIacoadi-gi aceasb lainstuc$unile gahul mele-in care pregitea o ccjntrarevolutie irnpreuni cugeneralii sii. inreglsbirisi fe difuzatel inbebi ^Curatireusitsahcef;caaceste BotL Iruegistrarea paginia narelor dinIraqa $nutprima americane timp detreizile. Inainte pagubele caexpe$isa\afirme vortadeunfals, caera au produse. fost deja - Nua fostgreu, partiduluiTudeh expliciBarisov. Prinintermediarul dinBerlinul deEsg amfansmis banda studentilor iranieni dinTexas. Aces tiaauoferitounuipost local deradio, explic6nd caprovenea delaundezerpolitia tordinSavak, posturi secreti a sahului. Celelalte auprehrar deradio irtreuistrarea. Deaninfrilecare e.. auurmatnu auscrhimbat 1funirCaea ''t,nteade$e nu ceea ce dupi ini.tial si sesprme socul

- Spunea$ deculoare. senatorul ii amind lui Barisov ci ve$danume, prqSedinte, - Desigrr, asurusul Dara$dorisi insisldomnub spuse Anrnci deKGB. conduse cand praanvergurii dpintoxicare operaf,unilor - Barisov, saifecrtF lafelcagiconceti.tenii ..#;i.. pirisifserviciul lhi-arh - direc$a <dezerbreu A efectta indespre si vorbeasci nusuporb inVest, pean. pse sute deopera$uni fetinci -si - Asta LutrerBoltneincrezitor. douipezi,remarci aproape tnseamni opera$uni? toate aceste ptan in caresi seinscrie deansamblu Existaurr el. intrebi - Evident dela Centul dinMos unidela l(rainar' insbucti, Primea;n cova..

planul Azerr, dupinumele giceea codificat cesenumes,te reaOccidentului altarului. agentdublu celebrului - Vorbif,-ne Bolt planul senatoryl Azw,spuse despre pentu aincerca - Uniunea paralele si cii aurinatnni mrdte* Sovietici si tebuie cii" Rinte acest alianfei occidenhle. asrpra ob$irisuRremaf,a sfridusau deridoi, ruse.sti ama$inii vertiginoasl dezntoltarea remarcim

fei administa$i in ultimele deinfluenfilaWashington, agenrf - Domnule presedinte! sirindin picioare' strigiAdams,

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarez; offnd de rdzboi

187

Estima ci eramaibinesi cr&zedezordine dec6t siJ l"i. peBarisov si-sicontinue mirhria bznsmisi in directlateleviziune. domnuleAdams, mugi irn OReilly micro -,.-]Ju avefdecesi interranifl, fon.Vi rogsi vi ageza$. Ultima frazi sepierdu inracarmul silii. - Domnule pregedinte! snigi maihre Adams. - Domnule pre$edinte! interveni senatorul Mahee. - Domnule pregedinte! (Adams gesticula cupuffiuD Maimultimem. . pri qryeshricomitet, prinbecaregieu,inbefnim legaturi c'nshnrnrl. ORerlly agihameninfitor ciocinelul - Repet ci nuaveti deces5'intervenid - senatorul Harmon, urliAdams firi si fni contdevorbere preqedin telui,este unuldinfe membrii fondatori ai Insihr[rlui.

afostrecrutat decite numele lui decodeseRicardo; aino.shi; buniagen$ senatorial insircia comitebrlui deinteaga incredere Sebucura cubanezi informa$i, giavea maisecrete acces lacele despionaj natcuprobleme senatorului la urechea RickAdams murmuri ceva Foarterepede, . t Mahee. minaMahee'ridici - Obiectez, pregedinte. domnule - Nuavefl Domnul senator decreti O'Reih. niciunmotiv de,a obiecta, cuvAntul. deSudareincontinuare deCarolina profundi gispuse de crr6 voce inspre'microfon Boltseapleci Luther bariton: - Domnule ladocurnen ar'eacces Riwdq care Bariqov cineeste acest alecomitetufui?, telesecrete pespate pirul aspru $ aibictrzece Bofipdrea $etezinduSi $ gdzonaN gicinci, isi cAt avea nui-arfi datcincizeci animaipu$n nimeni "E ciudat, prneinfebirilepotivite.'Nepot care ci llther Bolte aceb zise Hockney, penbu alituide Martinlut]rerICng, drephui civice BoftmiliUse desclavi ahrncicandAndyYoung degrupul deorloare dinCongres apoi seseparase gideclarase cifinaticula5xa misionarilor dinRhodesia legitimase masacrul feldesfanb'. rbfuiosiranian, era<un conducitorul Khomeyni, tollah prblicsenatoml .,Alcirei biserici? deSud. Nu dinCarolina infebase i,n in niciuncaz.u evorba dea mea, pasionat. laic,Bolteraunpredicator . Degi -Agenfulcunumele in'asegise,ste incepu Barisov, decodRicardo, ceastisali. dela unarcdecercpornind siu desenlincet degehrl Cubrapl intins, RickAdams. shrga seopriasupralui dreapbspre - Iatll declarirusul. pecine Livid, Mams indica Barisov. infrF pentuavedea Boltseapleci jumiate. seridici pe -Vi re-ferifl Adams? inrebi Boltpenfu confirmare. ladomnul incuviinfidincap. Barisov Adams sfrigi: Cubuze femurAnde, - Mincinos nenorocit! dinnouin' casala si ocplodeae unmoment deticereinainte Sascurs parulvAfuoise incercAnd laBarisov, repezi vacarm teribilUntanircu b-un scos deagen$i desecuribte dinspate. Afosts$panit salagate ,si dinsali-

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea, armd de rdzboi

189

Preydinble privea connor peecranul scena televizorului dinsala consiliului, in compania celormaiapropia$ consilieri aisii. Arrlug deBorchgrave giRobert Moss. .Iceberg 0.C.lattes9iUbririaJules Tallandier, 19g0)

* -Aleksandr pitnanpealtton-uneorii seadresa Dmitici,rei,ncep' ce luimaisrnircuprenurnelepm'onim - 9tif, aecur-toazle aumnearmsri care este cea maiveche meserie dinlume? = D4 dardaciave$ gand de si terminim priveghiur.into casidetore ' ranl4duceti-vilanaiba" op-rirnarii sepohivea c'atifudintea intotdea'na oi.p.6 . ftdibonderia aluiAlexandr-

penFua cas,tiga unrdzboi. Din simplutigio miciuci znravin|aiungeau penbu viitorul unei arte numaiaparline nefericire ambitiil, e dunneavoastui, atomicd, noiq so Amerieanii aubomba derucfimenhre. arizboiuluiatAt oaselor. A!Or sife in avem in flrand. Rezulht nusemaipoartiruperea peici pe-colo,loviuri deforlisoldate dinpacate cumorfi pte totdeauna schimbwi depi' reale: ahocidtidarfiriponsecinfe deeroism si desieur partide rI" de*mderberg,nimic maimuhAdeviraftl oniin aranposturi, o Dmitici,nura provoql decet Aleksandr boimodern, rufne decese,'nici giii m permib nicio pagubi materiali. Elra fi perfct economic tor[ri -si maiindeaproape decAta invingatorului sesb$neasciteritorii Sipopoare gior mine, in mrudv' Traiq dumnearruasffi rqe vreodati. . ficuto vreun nuucide. Daci cucAt voltiriiuneiarme esbcua6t maieficienti noi,care lavislft dumneavoas vre.ti si renunpf, $ zurb$unridoi renhbil, hebuie (Hunaq ca\ralerii. rupte$ si dweni$ bi crrrinigi oase unofiSralacestei pentru imo atansrnite oonhpe aoea$i sincerihte emsinceremofonat$ pe pe v{ si nu urmaf calea care Desigur, sunteti liber mi celuilalt). Fa$ peste drep vedea sau teizecideanici astizigveani arit,darve$ douieeci caniciodad numeroase tate: armatele suntmai Simaibineechipate $ de taci, maih4U.Vorf canig $bii imense aeeanuvon frlrte inbtdearlairn - Deciintelesesem bine, weti si mi frcetiaggnt deinforma$i. -AleksandrDrnihicl Ceeace dumnea acum o sivihc o destiinuire. *infonna$iu seprezintisub voasbidesemnaf cuuntermen aproximativ douiaspecte... spionajul $ contaspionajul. . - S,tiu: cuindulgen$. Pttmatr surAse - Spionaiul aspect aleaceluiasj srnt douimomente sicontraspionajul si *nplist A incerca deafi nesliiabil, dan rim{ne,mUrgi, care e$edeparte qunto gtiicefrce alimpiedica siaftecefrcihr-toateacestea ad\rersarul, tfn mo si deviniinteresante activitate desurl depasivi.llcrurile incep pecare ii sugereazi adversarului intenfile in care fu e-sti acela care menfirl pelfu[rzovcondupeurmi si le puniin aplicare. Indfpui$-vi-l m incerca fu lui Napoleon, sau, tnffucitsuntefl c6nd Marea Armatiprinintermedftil japoneze peRojtlestvenski Nu intruntea flotei delaTsuslrimal. demarinar, v-ambezitpofta?
o bitilie narali inte rugi dinfe insrdele Tsu*rimaa avutlocin 1905 f. in stamtoarea (amiralul (conduSi y japonezi Rojdestvends) TqD, caresa soldat cu indeamiralul asedi din Marea Baltici si aiute h deblocarea frensereatouliafloteirusestivenite - n. tr ului dela Port-Arthur

1.Aici,montage = punefe _ n. ft: in scena

190

VIADIMIR VOLKOFF

'Dezinformarea, armd de rdzboi

191

Tiinirul Aleksandrridic.i privirea; ochiisfi ciprui pireauacoperif, cu unvll. Spuse din"varfu buzelor: -Treaba asta arputeafi distactivi. Acesh ' este ceea cenumim noiaspecfirr activ alopera$unilor secrete carqqoarti ge4eric numele deinforma$i. - Sjcrede$ ci'sepoate cuadev6raf..

- Minoritif congtiente i,n truntea nraplorincongtiente a tmrb. aflate

pornind ci $ dela condi$i socioeconomice obiective, nudoar deli unele publicillorti si creadicl acestea exisd"chiargiin pofdaevio opinie dentei.

forrfttht,$ con$itria inmod dejd @re or albnouialdrci rogramfusese Tinfeaomtea numaicoreE violenL'o offnrlsieaisbriei. necaarunepisod pundreali6@r secohrhi )Q( lamarxism: niciodah h convertirelui Aleksandr Pitnan.nu crezuse pati. intqn sis'tem ln care enfuzimur tanirulhar arfi infat cumai,mult revizuirii. arhuldinTrie/ arfi fostsupus - Laoraactralt, <niomentrl ishrio agiHnd dopotehl noidechngirn pe s#lprermdi, Amdescoperitcinici hrcru care Marxnuzutea fuiParbv,

mI@.

ci nu*ni spuned nimic, zise ffinirurAreksandr, "-F,*4,l r.a lnseamni redpahnduqi rlceala. g reglitirul. Pttnan

par,adb, iarinamicii nogio frc firi geseali.Cre e$eugor dedemonstr-at este nevoie decredinF, darpentu aceasb demcim deveni unparadis, $ pecare prtemcere lnt+rn o sociebte o omoaqle rnapridli si sacrifice nu-i puiu defehrlacesta. Qeeaetebuh ficUteO i dbcrcftftnredeamnimbh sdimb;dod dmd edva f absfu iF dim fti si nroprrnem paHisi s Oeremrptsaido&le mnordim. in Oryit,nimic nueste in6i propagandl conform cireiaseface'mai maidemodat decttschema $ este indiqensabili, o insurecf,e. in iealate,ter0area apoi sedeclangeazi penfu a amorsa explozia darnur-nai care nuaredecesi feviolenti IGrl
- n. t. 1.IGrl Marx sa niscutlaTrier in 1818

192

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

193

labinomul enciclopedigtiiacobini, darnoiamfl !4arxincasemaigandea cutprogrese: penfu a nefirniza acum, terorismul numaieste util decAt ocanadeane gra,tie gnormijloace giaceasta exercita influenp, la tetrnice care IGrl Marxnicinuvisiu massmedia. in Bv,rt Mediu, asasinarea unuiindivid, si sprnem a unuiprinf,putea bznsforma istoria uneiFri;apoi auinhatinscenipopoarele, de $ acesttip a{une localizafi pa$i namirislujitlanimig neirndrepti'mqr astizi marispre o societate in careindividulrafidinnouhotirAtor, nudincauzapropriilor sale calititi,ci prinsimplul efect alinfonnaflei. Nu gtiudacivI rlaF seanra fizionomia umani, careafestdeja multiplicati defotografa depresi$de cinem4 ra maifi multiplicati inci o dati,in derhrldesecol care vaurma decite televiziune. gicincideani,luarea Nucredci mi ingetin douizeci unuio$atic sau asasinarea unuiinoentvorarea,mai muftrlsunet decitun riztoi colonial dinsecolul alXD(-lea Acesta este fenul pecaron-agwea s#l pierdeti, Aleksandr Dmitici. Aleksandr isi prezenta palidi fib osoasi pireasi aces[ri Paris care _si urcemereu inspre el rimanend defrpt,h acelagiloc. Pemisuri e dupL anriiaza sesfirge4 adolescenhrl vedea dincein cemaiclarci asista lai,nceputul unuia dintremarile dueluri alevietii sale. Mizafuieraintoarcerea care, dintrodorintS. devenise o daforie. $ apoi maierau si alteinterese pecAt care s[.i bAnhrie imaginatia declocotitoare, peadtdeinchistati inb{ ricealiciuhti" Daciintdevir psihologia 9iso ciologia modernipermiteau si sedomneasci aspura sufletelor... fuirxl Psar nueraomulcaresi refirze riscurile. - Mi separedestul deciudati, spuse el,aceasti.. influenti* Hhnan igiindreptinasul micgirotund sprecer.Ciubfraznsentengoase Stia ci ln acest sbdiubelliiafiai dqrabi sI inhige de 9imisterioase. catsi instruiasc{ dar,lnacelagt timp,prinsdepasiunea arzitoare anovicelui,dorea din tot suflehrl si io tansmid aoestui biiat careii inspira afecflune, gio anumitiformi dereSpet chiarsimpatie,

inalta.rvrqwei inca 9imai Jr{a$r9rfrytry:Psul oameni?

;;6;;"; elcelmaidrieut dinfe

toate palmei' crt Sj'

dehfrue.nfr-EJ agent . - Manualul s"nutn.sLVadenmmi unui *au oI dege[rl' vi frcesemn Usnn,biiete, mffi)mLsi gf".ot" Ouotndisl e9in95mal cum oiuaddmnfseflIra Bi""itti"f.., *'iifi; aleaptmzni, generoase " ,.*o$L seniilit il** intotdeauna luilisadedorir latina desj -Siacest Vilemstm...? pt ryti' perfid' peiumatate - #;; nilf'cri* # *ttt"' (Plunan, negoo"bl caunTT-e slibiciuni' sale pepropriile seWrijinea canaia, tate cufei himeri privind measri #ara * ar^d"i ca..uitag-va ;;._ noastui Docrina ncf" or ercraondinar seama;seamfuil dat *Fe6';; *T u-q duna tiplir Esenfalul" o formi prezinti sub se ;;ia;$ in mod
f inteprins nupOate cefrCem o^,cdpiaestp ci nimicdintotceea ci bas nufebuielovitcuPumnul, ne, lungi; este Dmifiici, 'astri, AleLlundr

deosfoar5' - Doctina voasfinupoate $ne penfu,allcesf vo.rlagiretenie iemrgea netrsanar gff.* d nm* ghicea Mai U"r*a nf"f.*tat gftio" A nmungiicise' $ q l.q1ry: ghicea Pltnan ptoiiint-un*""ti fu; ee. $ AlekpurFn {e A$ ngte, un'l dinteei nuera pu$n; darnici m'lt gisi promiti IuiA, ao... g afle joc. deacest incomodat -'Nu,reomoscu nudeo sfoar[ Pifinan,

H#n$frtHffiiltff:tr

silitezeascictrriozitateagicipentuaceasbaveanevoles&llluFeze'cel

*..^.*ffi*,olTillffi u. lucru ilil;6*. tanir, ffi, ffi

ceeraPenrusa misi, dar,deweme arfi fostcelcaresi i< omul-munte, estt - Doctinanoasd,asa crrm Pltnanscoase o exclamatie naivideadoratie: - Cend spun celr_naimare, e in ambele sensuri. Vdzu silueta bineficitoruluisiu apirAnd in fatalui, lafel deinalti,ca frontonul Himerelor, lafel deinalti casigeata cupolei delaNotreDame,

194

Dezinformarea,armd de rdzboi

VIADIMIR VOLKOFF

Ewika" deinfluen$condusi o operaliune lEopug.'a.pacifistidinFranFera inffinReadihf , decitre itiilo *L, in Gennania intefneaqrlbrlarnratei. din1989, go."ru+lnort lucru,lao scarimainure'cu - Iarnoisrntenrpe deafrceacehgi cale dela Stod<trotn? apehrl ' a seincilzi'Htnan i9isrflafn ntttti pentru or sloga brafe, fiul1n -lUi uu"rtrng rehezentend o mami$nandrai nul *Sl luptimpentu Paco? -Desigur. penbu asrs Sodeticil - E ; tf[ aDeparftnentrlui nosffuin Uniunea dumnewoas dar sbgan, $$ cuacelagi unafig avem chemare, tineaceeasi n.ro mitralieriin mani" Rogii Cl-Armatei Unsoldat f; ."i"pi.i"gi

pentu dumneavoastri' si lucrezc eaajunge urmi" deperspectivi' scriitor unmare secrezuse iane in iean,Aleksandr poezii, douiromane nuvele, deja perspectivi: scrisese de nudoar . Dealffel,
\

196

VI}DIMIR VOLKOFF

Dezinformarea, armd de rdzboi

197

*g eram'lfirmit Darpiftnan fl ficeasi descopere {r dinfo dati unart domeniu, care i sepireacumultmaihntanfciia. i^^k..rr^ ";-^ nara

Htnan suspur{ urmasdmai amnce loclain f"sr - Prinproedeur informafiei tendenf,oase. . Fentruaceasta neinfr!:iam int'n ziarrespechtae puuftc. oadnefe]imJicompromitem inmoddes chis, inheaga presi sevaruadupi el va,n"rtpriri r, i"n"ifid;ilfu."t,si zate denoi. asiconsti in...? Itnanseprefror ci aciartirn capcanri" )entru compunerea informatiilor ten_ stezrlcn retete? - Contzadevdrul naterifrcabi! am.,,tmtl adevfuatfrls, detormaru ade vatulw, qnt*ftr*, *ennru a"J-a modifrcatea o adeudrurite ',rrcumenhrfulrcnanC ilusaarca;;;n,i^rr4 pdgle ionatc, inegale, pdr_ yile egale. ple?

spus d opinia rJJil.gmU penru e,Ufi.e ,. : si ryrfi ca asemenea ac_ guni reugeasci. Cum ofrceg, faouMoidi.ii

- Doarci ambitiile noasbe suntmainobile decdt dea deratiza rumea ceicare,o,oo.p",it acesti !1ndi[-vi cebinee'ci noisrntem muzjci de flyrer, nucapitaligtii. nuoua a $tifi,Ardksanar, -,si a. , irrtarphre'[a urma urmeroq ".t" "oru" o anume cantihbdedeterminism gio anume ca+ titate deProvidenti nusuntgrmva acelasi lucru?

biect daca po. motiv etr* anumit I tendentioasa

arenici fubliqdnugtiecesalnHmplatginu Niciunmartor. Primulcaz. purqisimpluci celcare Pebovqte sia deaseinformafuiuntati unmifloc pahrllui uncr,nfrzradevdrne gisitnevashin ceeace numim hnnov. Este veifiabil. prea bine nuseinfeleg Scrie$ ci Irnnovii Existimartori. re.teti" A doua Petrov Este newasb cu surprins sambib trecub,Iranov$-a ca Siadmitef urm4hanotaigi ca cuo sapdmaniin durmreavoasri, adiugati adtvirat, procedeul amxtmiui adeudnt' este Acesta so$lcuPeforra" surprinsese potrruiaa& propor$ile vorsi ,.punilapirhinOn AlrncicSnd .&ls. Desigur, pani h ffi de adevirfr{ide intoxicare dau de care se ocupi versarul, tipii si caunfrptprecis este imporbnt 2ffi deminciunipentuci lanivelullor gi influenfi, ne agenfi de dezinformatorii caadwirat Noiceila$, fiere$nut give' jucim cucantidtile frpt adev,irat ci unsinguf dimpotir"+ 9icreder4 verG nici adevirate, c:re nusuntnici ajuti si reag multealtele rificabit cabile." -Agasefrce neam uibtdecurAnd clopotlacare imensrlui cafruritorii debronz: auhrnatpu$naurin masa -B<act ..Albrileakuc.Reornoas. la Pe segiseaacasi Ivanova teflci doamna patului v-ef, spune, Mobilienrl, srbiechrl fov sembibtecuti, darironiza$ hanova erapur$ simplu Maidegrabi, nuarenicio legibrri cuaficereapeun scaun sar datorilui Irra iartotscandalul inf-unfotoliu, siilu asezati so$e. Cewo biata niciunprilejdeasj bate nupierde nov, care $icalomnia debirbaf Ate debefranulei cilcadinpicioarq Siselase ia$sifid ea? insofti decopii, aparentele, fiind,dupitoate laPetov, .buitsi serefrgieze ci ia ahandonatlaindemanaticilosuso acuzim nimicnunepermite c.irci Pefo\anar fi asis nimicnuneindicifrphrlci doamna lui.Deasemene4 de este chiarprobabil, lucrul acesta lvanovaPebov, tatla intevederea .si .weme pecare o ocupiin aparhPeffovii cescena sa petecutin camera devdrului. Acesta e tucul deformirii cirlvanovii. il irnpart menfrlpecare (PiEnan pe la mdifre pat'ulea Reorgefl numin degete) artificiu Al pafirl glsit gi-a in lui norash ve$ Ivanov exact spune, Este rea contextului. pe libidinos. N-arfi un monstu Petov? Este cunoasle Pehov, darcinenu-l acee4 oripentuviol.In ziua depaisprezece imposibil si fi fostcondamnat pe pe la el in casi siera ei, a haso hol, sa repezit asupra aintAlnito lvanova intorcanduse pepurchrl Ivanov, c6nd, din fericire, cetileanul deao agresa pentru tngurubate fei miidepiulile dfui noupremiul luase unde delauzina ino sof,a usa, salvanducj sicinci de minute, a spart in doui oresi douizeci

198

vtADtMtR votxopr
Dezihformarea; arme de rdzboi 199

'l

par,tialitatea dumneavoaslri" asrprainforma$eibn daoidee Dmifii{ aceastaviva Iati.Alel$a$dr pe in timrulsheiuhidesigur, giaenerci$ibrpecarehvelifrce den$oase serioase. cevamai teme procedeazi - Mi separe, care unziarfran$zesc ci ,stiu zise,{lelffindr,

i J

fri
L]
i!

nurilor? - Sigurci nu Vamdatzece re$tecodireqtiin chipdeexemphNoi sau sepe procedeepe aplicaimprzuni leputem care ame.laboratsute& ainflner WelhnxhauW o irntreagi a istoriei, raLo inteagi intspnehre td, a$spnecbirunfel decosnogonie... dsgeacesta-.. Doar pubadmi povesti$ despreTriurghi? aS , - Afirnci -Bjne,darpescurt debaza aprincipiului aplica,tie o Btevorbatotde se lupdnici' relee, nu siCIdste nimic nuseficedired,inbdeaunatrebuie

alia$i" cli ci ii voidiscredita no so frc in moddirect imperiu: atac unmare Ve$ vedea ci in samondiall. petof,ceipbcarexbaznwLputnrea enf,i, exercitirii nera daocazia i existenp scurttimpinsis, liuilorsuMezvoltate asrm Slpresupunem deputernice. deosebit antianericane uneiinfluente gio so descomdeprietenie ci urisco anumitiprfto si'ifrc demonsh$i se stuchrile pufede, pAniin momenhrl cutoate pundininterior in care, vapribusidela sine. - Cumo putef, dininterior? descompune

VIADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,arme de rdzboi

20'l

si seouporb <capeSJe tn api, httn nediusfrib. Trebuie si facem societateatinti gf".$ dea cunoaste maibinedec6t o cunosc irrgi.j;;briisai. Penbu posedim aceasta pecare tehnici nuo si vi leerplic;dd $t pere legrupimsubnumele deuinh.ism,,. ci amhotiratsamiCIdind influenta asupra uneianu. si-presupunem mitesri rriunghiutvafcompus dinmine, dinautoritifle r*it"i ari sioi' poporul siu. Nuvoiconsidera poporur caadversar, .i i" p"..t" - b*t a. sprijin. imi voipropune tei obiective i' prirJ*,A, a*iit"S*.;;;p;rilorhadi$onale dereferins care proteja arputea poponrr tnpolti\a;d;; al doilea rand, discredihrei aauersarului, aautoritiproi,;r,ijt ri"ryleiin peperete, du-rni pepopon in artfbilea rand, neuharizarea p"ffir,,irrir"s. Infecaredintrecele fei momente are aqtiuniivoi p'ne inpracdcitehni; speciale. Penbu a dezintegra grupurile n-.aigon"te, mavoirtid;;p"l; g pTb'si le culpabilizez dinexterior gidininterior: voildsa rl *rr.uJl d3ca$ reshrl populaFei maisania acestoigrupuri 9idecire membrii J ete aufrcutmuftrduin bmrt sicontinua si il4 peaeauparte,mri sami punproblema conhadic,tiei,voi arib ci aceste grup'ri ori ioutit , purrri nr1realidfl. Asffel voicrea 9i o filie mle giparing, copii tnte an t :.il* g'ajaf lnte ['mi 9ipistor. $ patroni, Agengi meivoiaveao l"riil fiipll bunicredinfi,dreRhte,.bul sirtrtnecana dehacas6;; ;;d; vorataca autoritaba ficand{ rispurzitoare detoate relele ,iin *.i.at * reale, catgidecele Fnp'$t a9cete imaginare. o sociebte cuadevirat autoribrirafolosimijloacele derepresiune-care imivorfurniza martirisiimi i mondialiO societate liberaliseva lemonsband cio potahcafdri sifiu cipal _ voi al terorismului inteligent mele. In tecere, voifrceputinipro rpeadversar deutilizarea metodelor asffel, voiapirea in legitin i apirare. :revolutiile dinbecuL revolutiile mo si nuimpohiva uneiminorititi.Ori asbiin momenful incare amaduso poate pediverse ajunge cii' une orieste posibil camajoritatea si fiefans tivd: ridicati piciorul drep!eiilridicl r amdndoud, si sefezescpespate. Altec p*,titnin milioane deindivizi, fiecare c, pului Gorgoneipe care i-laritdm. simtin

prininrefnerea ina legendei superioridli secreeazi Aceastipaniciticuti pecarb prinaceasli o exerciti princAtera hscina$e acte teroriste, micului, pseudona[rintreg arsenal seadaugi^un Uneori broagtei. nipArca asupra ahrnci dnd rorbim profe$i In orice caz, gi Rasputin. vizidni demne de ralor imobiliun singur scop: fapt, decdt nu avem, de maselor de"mobilizarea, pe peretele siu,'adfxat locul find amreusit, Ahmci cand zarea acestora zid. dintr-un in mAnicao piafi desprinsi realnecade versarul teoria Triunghiului. Iati, pescurt, - O maiavefi, peaceea aSArmei. Aleksandr, zise ,si infro parte Pthrnnenfsradevirat Ficu ca$a pas.i Dedabaceasta pebaban" privea autoc* Dqpa cii diseraseri ceasul i-si siin altaGhidul diminuculoarea Ixminai$ischimba Operei. in direc,tia reh seindepirtau aurie; sar fi spus ci Numaieraalbi,tnci nudevenise andin intensitate. prinnu segtiecevihaliu pemarele NoteDametrec6nd cuinsat ajungea impercephbil. colorat nu deaplicare, epusefirI tehnicile dnVademmtm. C,ete beiprincipii alacesteia" unembrion ci deabia completi, o inif,ere consifuiau, dbsigur, sotietic, Psar, cetifean Aleksandr degi exista eraci embrionul Imporbnt giputea inFranfa provenea educatin dinto fimilierevolutipnard,fusese Iaanchetisinufifostdescoperite legihuiascunse care trefine cuinamicul dar, deocanr infeas6, rta f cunoscuti in lumea influenfei into zi,doctrina Cidea aleregimului. deunuldinfe celemaimarisecretre datl,eravorba Pitnandea dezvilui lui Iacov Moiseici in infegimein responsabilitatea fl risculuneitidirisau dealdisimulacurisculunei acest ultimarticol probabil definitive. celmai eschiviri - Auzifl, chiarci nupot dinnoudeAleksandr, spuse elapropiinduse a lafiphrl ci, pentru de SArmeivine subiec[rlknaginea decitsi deschid chian Aici ne apropiem sensuri opuse. i,n doui tebuiesl o risrce.sti o rupe, ginufolosesc Agenhrl aiurea acest cuvfutl arteinoaste, defirndamentele propaganpropagandist, este sau maidqmbi oprsul unui este deinfluen$ pentru, in-' in sbrepuri, niciodati frcepropagandl celcare disfrlabsolut, si decAtde afrcecatotrlsisemigte, altscop totdedunaconf4firiweun vef con si sedescuie. si sedeshca Daca si sedeznoade, sedszlipeasci" o'cartedea de ceea ce frcem,vi voi lmprumuta tinuasi vi interesaf, ganditorului Sun chinez $ cincide secole. Ti carea bdit asrmdouizeci elle spune Rinte alte lucruriadmirabile, sale. alepocii EraunClausewitz in fulainamitrupelor peacestea dispunerii SunJile aplica careurmeazl, gsenfalieste perfect sinoui:Ideea ni sepofrivesc sale cnlui, darcuvintele

VLADIMIR VOLKOFF

armdde rdzboi Dezinformarea,

totceea cetebuiesi frci; gi,in acest rol,sebucurideo imunitate toAli. Nicio lege,AleksandrDmibici vreau si spun nicio lqe occidenbli, numi interzice si deteriorez sociebtea in carebiie-sc. E deajuns si jocperosu gipepargiimpar. negru, Alekwrdrprivea soarele care seindrepb spre apus asemenea unuirra porcareseintoarce in porl - krto zi,spuse el,dnd eram mic,htil meurnadusIaserbarea c6nr

maidgparte: si sesubstihrii celuicare, inca,si lor deactiune, darel$ntea pepahrl siu cu in intrneric aleg.u 1n65 dinfe noi,spune: in fiecare "Eu peb proiectat petapezul.violet defereasbl ft<ad arori rupte, cuprivirea vArstei: specifici van, el murmuri,cugrandilocvenfa -Voi fi incubusul presei franceze. dedezinformare Iaale o opentiune PItnn pune Mai6niu 0n 1981), princM uafi iuat dePsr, gioferio intetyetueprsonali a in care r.olul wndaluluiSolienpn defnitivi,aceeacenumim carepoatef considerati Delaintrangere4 gicare maibinede. frscisnL arfi caracterizat vagdarcomod cuuntermen (National peplanmondial au Sozialismus), na$onalist sinhgma socialism insuun4energiciconsfructivi, agresivi, douiforfe: rimassi seinfrunte apatica, eainsisj: marxismleninisnul cedtal@ credin$in fle.[ddeo rnare pacifsti,fipsitideorice deorice inspira$e: capitalis ideal, conservatodre, acesfui eclrilibru sau nicio modificare ci nusevaaduce mul Prezupunfurd pevicto posibil si sepuieze deja defo(e, este maidegrabi dezechilibru fieci socialismrd fieci vahiumfi prinelinsu$, riamarxism-leninismului, greci. pentuelroluljucat decahrl toianpen!:u vainterpreta nena$onalist deunoptimism o<a nuartrebui si nelasimlegina$ acestea Cutoate geratDaciluim cae:remplu c4 dimpG o pri occidenmli; Fr-anf4 separe aiciarputea duce la caregiaficut aparifia intelecnrdi hivi, efervescenla de sunt deo ideologice, ale cirei succes crearea uneia teia misciri .sanse migcare Apiruti intrc anumiti na$une, o aspmenea camdati imprevizibile. graf;e putea in miiloacelor decomunicare,integulOcciextine rapid, sar nevomgisiinhtanecesffidea declangaunconflictdes dent, iarahrnci putezirea adversarului si aStepdm chis, in locdeanemulfirmi $ moartea prim. posibili, rimAne dar, migcare nunumaicio asemenea Sifim realisti: prezenpei arde care leomoas,tem, srntaceleape dialecticii cumregulile proiedelor ra fi aceasb migcare noaste. Nu$m daca realizarea ranja serios gogresiste, peralori drci sau refuioase sarumanibre, revoluflonare fondati poporului serioase de sau delaelite, dacira avea m venidinadancul .sanse beneficiazi natiuni care dacivafi urmatideunele in dificulbte, anepune - darputem in privinface calcule raflonale deja deo structuricomunisti perspectiva tendinta de acest fel. Din aceasti manifestiri aparif,ei unor ta maiales Federali, Ausbalia Suedia.si Bribnie, Germania actuali dinMarea

nevranoastrieracinstiti. Dar i-amzis tatilui meu:<A$a frcernuEl a pegtele cAgigat multumil 9imi la datmie.Amfostfoarte Pltnanlisi si sescurgiunlungmomentde ticere. Alekwrdrnuadl uganimic. Atrncisehotiri: -Trebuiesi iaufi6uhasbcapeunrispuns? T6narulschifi unsrAs tist - Da,darcuo condtie. Vi voislujicufdelibte,firi sarnimisoreforhrile, firi silmi protejez viap,wemedeteizecideani.Darinainte dea implini cir-lcizeci, maveFlisa sami intorc, asa otm doresc, asa cummi-a ceruttatilmeu. -Ave$ cuv6ntrl meudeofi.ter si bolgevic, spuse Htnan,intinjandu-i mAna. - inchiiiiideeeeem, ghidulmeridional zise cjscend. in sftrs,it recrubhrlgi cel care la angajat saudespirtit labaa " ?pr.g seirii tn spiral4 Htnan serepezi dinnoulatelefon:

VLADIMIR VOLKOFF
4

Dezinformarea,armd de rdzboi

dinStatele Unite nueste pare contzzisd in niciunfeldeaceeacare sifi fost c6stigitoare laultimele alegeri dinFranta: trebuie doarsi neamintim ci fi'ancezii auparticularibtea deaftimitein opozi$e ficluneapecareo sirn pa[zeuimarmultpenbu ci temperamenhrl lor respirige fel deauorice toribte. pu si simplu in cazut in care capiblismul nureuge_ste siqi regiseasc,i putem vigoarea, probabili considera drept crearea unuialTreilea Partid mondial, ra f teeretic care lafeldeostilfati decapiblismul burghez 9ide prolehr, comunismul dar,in misurain carenuvaavea libertatea'de a se constihri putem prevedea decat in tirile capihliste, ci rraf deosebit desensibillaamenin$rile comunismului care varimfure singunrl capabil sill dis bugi"Buflrand*se deo viblitate maimare decAtcapiblismul acestalTrei leaPartid vapute4 celpufnpenhu cdtiraweme, si impiedice marsdnos bu cite unviitorluminos. Distrugerea grupo dati format violentia aceshri ra pune numeroase probleme.si nuarf tobl compatibil cuspiritrlln care sauobisnuiJ si ac,tt oneze organele desecuribte a shtuluisovietic. In schimb, inflharea sanu sar putea dovedi in niciunfeljenantipenfu laranoasbf, si arface dina ceasti armatiindreptati impohiva noasbiunuldinte instumentele cele maiutile.Rrtem, procedeu deci, deduce dinacest ci, in cazul in careun partid asemenea arindrziasI seformeze, arfi in spirihrl stategiei corecte

modevident Directoratuleste maipotivit decAt pentu orice altorganism a conduce o asemenea actiune. Saamintim ci alteopera$uni deacestgen, de$lao scarimaimici,au fostdeja efectraie cusucces: refeaua Trusf neapermis nudoar si drenim o fac,tiune considerabili a emigrantilor albi,ci gisi fnantimmultedinte pecheltuiala opuatiunile noaste SatelorUnite care credezu ci sprijiniun grupconbarevoluf,onar; iarpartidul TineriiRugi, condus deunuldrnfea genfi nostridepenehare, a permis fragmentarea emigrafei in generatii ostile, cagiabsorbirea sisterilizarea puhrtfi hrhrorblentelorcare arf atrapropriu-zis. sedefascismul Darsihrati, a internationali a evoluat mulf in special eaigraf,a rusato joaciacum talizolatiln aniidouizeci gitreizcci, peplan unrol important mondial reprezentantii sii, chiargiceilipsiti deorice calificare, suntprimiti

in presi,potfi via$ latelevi' lor suntpublicate desbt,declara$ile degefii opera$unii publici: in cadrul ceinten$onam Ceea opinia zot impresionand pltundere nogti in diziden$lor a deaceasti si nefolosim dureste Semn dorim, Daci nostu. penfu apirunde si noi,larAndul occidenhli lumea putea pare f facut ne ineviabiliar a c.iruicreare Partid alTreilea Aa acest departea aprioric eisunt deoarece dizidenti, injurulacestor secrisblizeze liberale opiniilor ' cetebuialuati in pryinp hi AI. Soljenifn' deciziei asupra Consulat fordeavedea in speranp o simplielpulzare, a recomandat Directoratul dreapticonstitritinuaBtdin in jurutlui o magmldeo<lrema mAnduse inft+n spa adversarufui defipL concentarea catdinoccidentali; emigranf" rnatrial cit de tir, a6tpsihologic condi$ile defnitamelioreazi bine 9i fu datite (vu Uademwmttlagattului deinflumfu W. M: fimrc lovitutd poziti, e caresdne siplaxrebihryie gica albdaadvetsaruluiinta buie nua datrearlbtele operafune wntiti si hen tn nal afinnbol. Aceasti peoccidentalii chiar,si imediat fa nemu$rmit srbiectrl deoarece sconbte in anhraitil omis siinfltim cumnoi am iar, orbunivdurfi, ilpriveau care propriei inbznsigenfe' sale victima a devenit Soteni$n manipulator, siu un rimAn sutliec$i peteritoriul atrncic6nd Sovietice, Uniunii in schimb, grafe qoasfte, cu srcces se desfrpri de acestgen opera$unile in mAnile (vezi principal anexi). referirile din Directorat cualDoilea colaboririi pregum Semnuldurconsti unuiplan reugitei secreful Cualtecuvinte, deinflucire agentul de a binecalculati cablizatorului inFo manipulare Rugi, ercecuta alTinerilor dej4 mentionat cdndcain exemplul eirti,ahrnci deun deinfluenfisupravegheat directagenhrlui incredinlati reanueste simplisolu,tie maias, acea$i discutat delegaffii, Totu$iin cazul agent ritEve: dinurmitoarele ficatinuerarecomandabili - catalizatorul ad' putea binuielileorganelor sl trezeasci evita nurra s4 daciareun4vafi demonbtibucaticubucatl cea verse, iarpovestea imposibili gioperaf,unea vadeveni vafi descoperiti maimici greseall - dezinformarea interdecAtprin se.stie, giinfluenp nupotfipracticafe, giindepirbre aescandlfiSdesursi aleciror inocen$ unorrelee mediul ftlsecredibile. informafi si funtiznze le permit dar dreptcatalizator, si fie ales casubiechrl esen$al deci, Ni separe, 'fiindin acelagitimp influenti(..) deunbunagentde dublat LeMontage Volkoff. Madimir i (]ulliard 1982) / I:fqedtromme,

armdde rdzboi De.zinformarea,

I VLADIMIR VOLKOFF

lr,

inin sftrsit, ebxandre frnoviev oferd,in Homo Sovieticus, o imagine fricogitoare a dezinformirii tdnte cao boaliconbgioasd de anearwfei gip aneae$a o eryofti atfut volwreinai muls dinhecefileniievietici tar,dt;ifird so doreasi.Cumsdnu citi'n in aceastiprivinfimareaide aluihljenifn:singunil remediu, singurasperanfi, es sinu seinaimind/ Penfut dezffiortnat elin- Alarandre Znoviev, Occidenful nu este doar cearcio satishctie mofiidi deafi astel.
I.JNROMANPOUNC

deinimi praintltgtti*t" uY lent$ firi trag.ere sauprodus acestea Tohte ela acasi' O datiintors Moscova cu amicale deamenrfnerelafi interesul il'grtonit pa acqti gr. sine) deh seintelege deebrieaie, po*G A" "to$ nzutalid$ $ Fq*; pacifi.sti, occidenhli, Rqtizanii sangi$i . fu iJ.t to pecare nuamindrizrit si exact'cuvintele UrJl *"tit"u si fie-.$ afolost maisus, le reproduc si uimeasdr6rsn4iul lui'+ nu Inceteazi rcidentalilor Naivitatea Zinovieu MICITEBTrcURII eraagent sovietie ambasadei dinte aqgajafi ci umrl Tinnai saanunpt generali"b Pqn:.ig,g. o ilarihte atreit;eme deo zi intreagi fCg. $tirea n rrreo-ambasadasoueuca este unulsirgudOare agen! smma,'un vl da$ KGB? ) si nufe agent un singurangajat care
SPION FOST CUI.JN CONVERSA:ITE

t! llj

iilj t

i:
t:

ii ii
I

in prezent To$emigranfli simtdorinpdba scrie uhronum. Decenu? sovietici scriu. Deceasfi zumaiprost decAt ei? Deci, unroman. Unde este rorba'de deose dragoste, tn sensl dindialcuvantrrlui; Dar.de o dragosb penfu afi maiscur$9iOccident biti, infeUniunea Sovietici Moscoya, - vI ve$ - daca-,u *Ce jndigrraf, feldedragoste arputea fi a$ar Exrct intreba <dri> aratici dragostea acest dusl aceasta este chiar autentici" Odragoste peniin morm6nt preced sar putea spune. a$ motourile care a, Daci citit cest texl arfebui si g$f, vorba. ne despre ceeste Dacileaf,slrit, citi,ti-le penviva luatec6tunminutgivef,frceprovizii deintehpcitme Bres,r!:Nu viefi. tu totreshrl Dragostea dinte eroiimeinueste doarautenticio ci 5iachiali: esteo partenerul dragoste homose:ruali" SjMoscova este activGre$-ioricirui primiun g vef, cetilean'sovietic si vi spuniceface Moscora cuOccirlenfrl

tt
I I

fr'
1 {
I.

t.

incercam unsentiment deru_sine dederyustNufiS denoiinsine, sein-si cifaS de Occidenl felege, OMAKIURIEATrIEI.I|ICA pecinerncare Cunosc alucratweme irntop$ deweo rece anicaspion occidentaldDecurAnd afostdescoperit, dealffel cutohrlgicutofirldinintAmplare inf-unmomentde betie, ii declaraseprietenului depalnr(unzia ristdinpartea locului) ci erain'stare depro u grgafizeze o'manifestatie peorice test tema daddinainte. krcidentrfa afost opulzat ficutrahri Sitipul

estgermani rus.spionii - Deceaffucratin Germania deve90Suntef ajuns? - maisuntde nu imLrlcrurile pentru aten$a aahage - g" d" oar-iitotosammaiales noiinqine. porhnteleficeam - CiudatCredeam cd-. ' vestnu nogti i,n spionilor activitatea pecare vo frce$despre Ideea arenimicdeafice curealitateaaseminitgn - -U"*il*, dartottebuiesi fie ceva Bine, re. , defond, Darin chestiunil: detaliile. ih ceElceprivege aniin Anlucratmaimultdezece hmicdefdrlacpsta p"tSiiSsi nueste GermaniadeVest - Unde a$fosf qi acolo?Iv!i-m$-{e aveam - la M...'Un agen$ ori+el$tif cA$ lce' adiugati Mai altele. poate erau mai meu.'$icin6 $ in grupul doar .stie, asta servicii' persoane c4re de pu$n Oourr..i cel 1eSceau .si 'a6tdemare despionai o relea ori-sel" _ un'_gn*t penfuunasemenea o avere! si coste fehuie -dedatlllnimic nosturraavut - cineu-,.pu. ci era Gwernul scunrp? Gerpliti$ excelenl germane tntreprinderi 9ieram cuto$ilafirme,si cram

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

ungrupdesaranflauncongres cumsespune, amales ... krsofeam ,si, libettatea"

jignitor. chiar Este Siasanaidepfrl ' ca E simpfu - Slatrncli,nsearnni Nicio dificulbte? ci nue niciunrisc?

CENTRTJL

Profeso ocazie, a fostanunbdin presi-Cuaceasti Centrului Crearea (ex-membru, se a URSS de al Academiei membru numit a fost rul -stiinfe

- Sigur ci nu.Trebuie si qunogti tehnica Mamintonin Germania srb unprebxtoarecare amfostconcediat delafirmalacare lucram. Ammers laMoscova postul R' si simplu, meuafosttans T T6i in A'glia,apoi ferat in orasul in care succesorul meureusise .i s implanto. in occiaent gendelucrurinupune acest probleme.

- Este KGB. uncadou Penbu - Banu,este chiardimPotrivd. - Corect, alKc&uiui. e uncadou - Salislm sofistica! - Maidegrabi numit"Moduldeviati uncenfu special arfi organizat sarfi ficutpebaza Accesul viata cainIIRSS. acolo sar fi organizat sovieticu. nebun' Ar fi avutunsucces desejur. bonurilor

armdde rdzboi Dezinformarea,

VIADIMIR VOLKOFF

21'l

- Mi indoiesc. occidenhlii naunevoie deasbpentru a seduce acolo. Potsi mearglqindvorsi nue at6tdedeparte. -Depinde deceli searatl Iarei biiescin condi$i speciale, in timpce in acel cenbuarhii canigte sovietici derAnd. - Nucredciagae\xaariryea penbu succes a simti c'aderriratmodul poafezece devia$sovietic, unannueste de4iuns. in plus,viziatorii rcs tuicentru arbiior speranpde alpirasii,ncur6n4 peirndader|anrlmo deldevia$sovietic endude orice speran$ d" r iE $icevef,frcecueduca$a copiilor; cucarierele etc.? - [a cearfolosiun cenfu special, c6ndarf multmaicorectsi de scriem viapin Uniunea Sovietici.. ' - ceea ceeste corectnu repreiintiniciodati sofuf,a ceamai simpli $i nuacestfel dedescriere nevaaduce banipec6nd un asemenea centu nearaduce sume mari. dacigeluim duidregile busheslurui, t"rui. ol p* .-' in caz'lacesu, cdlirnPentru caunasffel decenbu siaducibani tebuiecaoamenilorE leplacisitiiasd in el in condi$i deteroare. Alffelspus, oroarea teuuie si fe decorativi. - corectE$eceea cewoiamsI sp'r" oamenii rfuvorffi i,n uniunea Sovietica, ci deparciarf in Uniunea$vietica -$i acestcenbu rmra sfudia Uniunea Sovietica ci ceeacevom spune noici este Uniunea Sovietici oeidenatfikd mmplicele popriei sale dainfomili ceianefrncearci " spund sd adevirul nu rept hce auziti. - Cei deficutaSpuse scriitorul. -Denunp{i" zisei, darin modcorect$ inteligen! Atitiiti,n Rusiavreme degaifoci deani,$ participatla co.rectiviare, t" gruoi peur*a rahrpam pothashlinismului... vorbif despre toate aceste4 darcusinceribte.i ono titate. - Numi vorpublica, spuse el.Sau, dacio vorface, voifi fatat drept agent sovietic. - Eibine, ahrnci mintiti. zisei. - Nureugesc, suspini'el. hvieticii suntcongtienfi de taatc psibilititilew we occidentul lepune ladispozitia lor,in special in aoneiiA inuintii...

teceLuelinerrnrwt a doritsi disc'tefl Tn9, susin ierarhie untip plasat si plec, inainte alluiBrei unportetenorm agiFte inbiroulslu erau SecreAnut il voinumi lui nhimicallui tenin si altulsi maimicallui Marx Portrehrl inte unaerStos, imi lrnipriveacu privirea spunde la orice, wunea "da" Vest decitaici,in hra in caremiau istoradeoaidenhli idiogilor le srgerezi si lncearci ideile. aplicate fost $ a debihtbanalitifle Secretarul pe spus" leam care to"t"prostiilb $ uit" siu adjunchrl cu singur lisat ma apoi smcces, urat mi-a obisnuite. - Oare drumbunfutror? le ureaziasffel - Doarin mode:<cePfonal. - Cumartrebuisai inteleg cwintele? - Simptu ddin Vcbe$pttCdeana h apq tr foeaci rdwi deminciuniAfrnciclnd menii at psd aderirul didfoF drnr'e ct ffiha codud, eupr sai diriiln mb undedodmconfrzie! - Daradversarirl profiu9iel deaceasti poate -Si nueziti sofrci, Darsefolose-ste deeapentusine 9inuiinpotiva srrr occidenblilorideeacinoi zi tebuiesile inculcim no.Sd. infiecare maitari. temcei - Aceasta poate fezi fricasi gori vigilenfa! peoameni, iar - Exacl D.t, in acelagi ii demoralizeazi timp,aceasta ina un noasfira fi maiupuir {iu$ ctrmaimuftitageredeinimi munca Nufebuiesi nefieteamisi exage unbrieenslab. decAt *i. "totrut"rni. nurezistiin fip senzafilor$ue.occidenhrl rlrn trebuiesi frcemsenzati, pecare ti $ il clmqs, sovietic un shrdent Deexemplu, giprimitive. perficiale absohtincre o dati o chestie s[rdiilea spus deaftdtnugiaterminat care genul Este curand. dibill cauniune"soui.ticiur*asi sepribugeasc,iin dinte uri sim$! existiaceasti cand sefacneincebtde depredicficare de ar,pricioare deacest distru$ aufosteitn$gi leauanunpt ceicare "colgs c1z' inci nua invipt tecFa Occidenhrl lub,;cukiateaceste4 E oricg "Rre inci nu deacolo Oamenii a ficut senzafe. sovietic studerit ior" acestui so]ieticipe uniunea Astadagtire! le mailipsea. atat revenilNumai si,au si ridiceweundegel flri caoccidenhrl punch.rl intetaexistenla dea-gi 'Cnin.rii putea decisi co-1tti; Viafa Occidenhrlui. binele spre arfi iicut asta pentru aparare,lara imense decheltrieli leje!firi afi nevoie cainainte, nue serviciudeefechrarea fara1fi nevoie consumului, delimitarea afi nevoie o era ineptie, sfirdenurlui li ideea isidi seama toatilumea Acum luimilitar.

212

VLADIMIR VOLKOFF

Dezinformarea,armd de rdzboi

213

previziunii, arfi fost care, conform iarErropa seteme caanul Occidentali ce siu declin. Ceea celaldisparitiei si nufiedefipt celalpropriului URSS, pacifiste dinOccident frvoridndatiUrdinile dovedegte ci ideea afunc,tionat inainte febuie si ima Deacum Senzatiile felnesunt foarte utile. deacest grnimcev,a in acest momen! Chiar adversarul. aseminitor, sl provocim arsenza[onali despre unuldinte udenuntitoriin o carte nogtipregitegte psihologice,si ii vomfurniza dtva mele bacteriologice. Si o frci! Chiarnoi pecare apuiFa cir.tii!De acolo informafli. Inchipuiefpanica o vaprovoca sigur, oportun. trebuie ales momenul - DarEl este lacurent? - S, Acorlacelmaiinaltnivel. fostluate i-nciin cefel!Toate deciziile'au Felicitirigisucces! dim multi importanti misiunii tale. potivite: ...9i akci Occidentul at mijloacele vabebui Dacivomca-stiga s#l c6Stigim, urmitorulrdzboi, $ trebuie nucleare. Unnl si mulhrmim agenfilor nogti ,si nutanorilorgifocoaselor ade iarnoisuntern torulrizboirra fi,inainte detoate, unrizboialspionilor, ' viratii solda$ gigenerali.
DESPRE RAZBOI URMATORUL

eioul in care cele s s|ll/t Sovbticu dinHomo mairevelatoare cele Pasjele sbr' de ofiterii interogat fjte - agent gimit sd unisreze ordin a KGBcare occidentale. viciilorspeciale

- la sfargihrl ci urmitorul rizboimondial sa crezut celuidealdoilea ga vapieridincauza conflict vafi denatri chimiciqici inteasaomenire zelor nuafostchimig toxice, Inspiratorul. Darrizboful care aurmat spunea iaf omenirea numirul. nua pierit,bachiar.si.a dublat Acum vafi atomic ci toatiome secrede ci alteilearizboimondial .si gia radiafilor. nirea ra pieridincauza Darnuvaavea locniciun bombelor probabilititile, rizboiatomic, inacti,ba dupitoate iaromenireava rimAne sevamariinci gimaimult Deceace$ m ridoi nuvafi &mid Demeoe avtrr niciuninbresca$fe astftL S ru neruemperrrib si s ffitnq'b pofiuno!, aqa ceva. Vomiryune hrmiitilul derldoi care egeprrofibbil ir aftrcrsadi nu suntniciipoteze, nicidelinqiilrivorinta hfuc Acestea probleme, rurileunuinebun. Neam toate for,tele rezohirji acestei consacrat siin principiu decat decAtiva avem deja solutia Nuavem nevoie anipentru pe pentru a fi cuadevirat motivul careluptimor siguri noi,9iacesta este pentrupace. atAta inversunare inUrmltorul rliboi, spunea vafi in oica cazun razboi Inspiratorul, intotdeauna fe oameni va rimAne sinudoar o lupti a tehnologiilor. Omul

-De ce? arfi cautato' nicin-am - Pursi simplu numi sa ivit o anuDe alffel, informa$ei, a punct de colectare un 9i eureprezentam iostinutil.'inplus, CI' posibilitate deapartenentila orice excludea aceasta ' ' -Adid? in mod selectionati informatori - Membrii.cl de propria retea lor avezu pentru acnevoie aveau de care informatiile gratie ciroraadunau special, lor intelechrali. tivitatea

2',14

VLADIMIRVOLKOFF
Dezinformarea, armd de rdzboi

voisprne efectiv ceea cecred. vaafiage nicio pe caraspunwl nu-mi $tiam deapsi, aga ci i.amspus ci idio$ i-stia(weau si spun membrii Biroului politic) peulei.Saupus$ dte intrebiridespre auluatocomplet discursu rile lui Brejnev, despre deciziile Comitetrlui cenbal, despre dar diziden$, penbuComitet acestgen deactiviti! nueradeprimordin. -Sj ceeraprimordial? -Reflecfapolitidprivind problemele planul desh'ategie. Deexemplu, viz6nd utilizarea ultimului rlaldeemigranf afostpuslapunct la CI. -Desprece eravorbain modconcreP - Despre uneiemigratii sporadice int-unademasi" fansformarea - Recurgand lafor-ti? - Nu,provoc6nd o emigraf,e demaslvoluntariFicand ln aga felincAt mii deoameni di doreasci si emigreze. - in cescop? - Pentua debarasa bra deelementele neslnitoase. Pentru aleprila deorice bazisdcialiinIJRSS. PentuatimiteagentiinVest Pentuamiri numirulpropagandistilor sovietismului. E o formi deinfltzre intln corp advers. Ai aritaOccidentului adevirata fifl a opozifei. A*miunz|nnia printe dizidenf. A provoca enerrarea Veshrlui. A-iinculca ideifrlsedespre penhua pescui peurmi- Este societatea sovietici. A tulbura apele foarte puncte como$ dinadtea devedere. - In cemisuri afostrealizat plan? acest -Sutila suti Amob$nutrearltate nesperab. Deexemplu, derutaOc. cidentrlui ln fafafluxrlui deimigranfsovietici. Deruta serviciilor occiden hle deinforrna$i inluptalorimpofriva activismului sovietic dinVesl - [a cescarieraconceputi aceasti operatiune? -4m sfituitsi fieepulzate inVest celputinunmifion depersoane, ln special ewei. Darautoriti$le gisauoprit cainsausperiat deacestntnnir totdeauna lajumitata drumului. Dupa aceasd discutie despre CI,inbevederea a decurs absolut banal. - CAnd v-afinceput activitatea in KGB? - N-am penfuKGBlafelca inceputo inci Trnp demultianiamluerat numerosi al,ti cetiteni sovietici darnuamlucrat tnci friciodad laKGB.Am penfu a ob$ne acceptat si devin agent sovietic autoriza$a deemigrare. - Erati informatorul Kceuhi? Care eranumele dumneavoasti decod? - Nu amfostniciodati informator al KGBului. - Esteimposibil! - Nu totisovieticii suntautomat informatori aiKGBului. Oricare ceta pirate in principiu si fiefolosit deKGBpenfu afrrnizainforleansovietic

215

I
t

I ..{.

"

DeCIrcrnor totrlalteeva. darastae$e orice altioperafune, ma$i saupentru Dacirnap deinformafi. phr, occidentale deserviciile XCg'ulsefolose-ste eiarf.. lua dumneavoashi, ' dupi -Vi sa propus informator? si devenif - Nugtiuormg vi rlspund. deci sefrcein modvoalat Uneori^aceasa propunereformali.ln amref,rzal orice caz, deo nuestevorba ' -Nuesteposibil! -Acolo,aceptrl sarrefr nl nuauaceeagi semnifica$e cain Occident qnourtmmi ifrnAi defti ar ra@si cre An $ dq defo!, cae ordud,fualtrdhmodeftdivne+ meai drilgnif ri ali mar mlfibFs@e @ill d$d aleI(GB{fui tu IGB' h rnrmrnU aasta, ql dh diri zuamredactat nodfr(mt Deeremphr, ftidoebatm auto care erau lznsmise degtiinte, deseamipentupnezidiulAcademiei matlaKGB. -Alffel spus, cuKGB+I!Nusrntef totalsirrcercu a$colaborattotu$ ln.sivi" dumneavoashi - Sprne$-mi pdniunde si mi indrept merge sineritatea $ vi promit baclriar$ maideparte. inbecolo firi ezihre, cereriimele. anrbisuitatea Nu auinfeles
INTEROGATORIU

pentu aceste a intevederi in cend Clidireaincaremi ducdincAnd sa fl imobi. aseminarea ceea ce eplici lui Hitler, inrimpul fostconsbuiti un este ornatidefei scuhhui: shlinisti"Fafada dinepoca . lelemoscovite inlh$gat cu este siu. Muncitorul cucopilul untiran si o femeie muncitor, aseminarea secert arfi anrto o hscie. Daci in minil Sranul ciocanul fne Patia. Eabie sfonbofizeazi Femeia or gopihrl arf fostperfecti. cuMoscova de seagalicumanufele paine. Nutinecopilul, ii srntoorpate. Mdinile care cumpliti maiclsii.O impresie carotida - Cecredefl So in Uniunea occidentali depropagandi ac,tiunea despre vietici? - Estefifltipenfu apnrvoca care inUniuneaSovieticiunelefenomene care acheltuielilor aici,in 0ccidenlcaojustificare si poatifi interprebte penfu sine. in modesential caeasi lucreze ceea ceface i seconsacri, - Slprincearbebu| dupi dumneavoasfi, eficacitatea si see:<prime propagandei in Uniunea Sovietici? noasbe reali a - Prinfenomenele prinfenomene care alffel spus viefi interne sovietice, parte a timmarc in cea mai si care cu senzationalul dea face nuaunimic caresuntsupugi puiuilesuntinaccesibile striini.Oamenii observatorilor
1.4

Dezinformarea,armd de rdzboi 216 VLADIMIRVOLKOFF

217

si fiiasci propagandei febuiesi rlmani in URSS, occidentale influenfei lace niciodati viseze gi nu profunzimea sl vietii sovietice gisi ac$oneze in de gila oferite Occident lebritatea ajutorul - Darafunci insArsunt care acelora sl contolimmunca arfi imposibil propaganddcuaceasti cinati - Aceasd giorltivaf,deade inteligenti tebuieficuti deoameni murrci poati incredere. avea se in si aivie$isovietice care virati cunoscitori -Darunde potfigisifl? - Uniisuntdeja gat4potfi pregiti$,si al$i. - Acestia nevoie d, oi noiavem celmuftcAtern cafirr4 nusuntdecdt demii. - Ceeace Unarsinucantitatea calitate4 este inainte detoate conteazi valoros decdt mai este radio ori la demaimulte bznsmis ticolbinegandit weo urmi" lase firi si caredefileazi lipsite deinteres zes,dedocumente zeci meritidecAt dinfo'cartecare exemplare E maibinesi timitef multe lacog. bunedearuncat debroguri - O asemenea totald-.. schimbare - Nuvi propun pel6ngiceea deja, ceave$ ci doar; nimic, si schimbaf, lovi ina a Pentru punet punct sovietice' al societitii la un strdiuserios si dumsa nalri-Treaba adwlrab tebuiesaionoas,tef micul cueficacitate, dea-lstudia' este amea dea-idalovihri adversarului, neavoasd este - Este dumneavoastrd" adversarul .si - Sociehtea deshrdiu. obiect ci doarun inamioimeu, nueste sovietici
INTEROGATORIU

gilii. Aici .rorimrlui pecend h URSS selrud @tim erdnlei sale profla<ie. maimult Stiticeii indigneazicel Acolo seface este batatiboala peemigranfii Terorismul. sovietici dinOccident?
SUPUNEUROPA I

- Cea$face conducerii sovietice? dacia$fi gefirl 'gistict simbolici" aparenti Nimic. El nuaredecito putere reali: deo putere ci af dispune - - Si presupunem - Primul tansporhriledehrani tagface arfi si opresc lucrupecare siftci cevor. Ceilal$ cire Cuba. - Excelent! I -A$ ftceacelagi gnir fute$siluaf to$arzibiitn lucruorAfricagiAsia. voasbd-Maenific. probabil inves meigiarfi in0erupt fi opritmlo, anchebtorii DacinraS pentuaceasti nradus Darvanitatea grmi-arfdat,<verdo' activitate. tiga$a maideparte. - Acf,onAnd in In orice caz, niciunriu $rii mele. asdel, nuagprovoca o do partea lumiievenimentele intotdeauna aga^cum seproduc aceasti v'ap URSS. kr plus, firi amestecul inci ;i maibine Ar merge res,te Moscova. pe gratis, grijile gi dar.nu latini" legate deAfricaAsia America lisa toate si giproduse Sia irrcea electonice. liwirii deeraqcarne ci i,nschimbul problemele deEsl Europei mi amestecin -Hm! ' - A'$ nivelului deviafi alpopuforfele consacra toate $rii imbunahfrii industiei.'Si, opozi.tiei reprimirii tineretului, laflei, educa$ei $'modernizirii intaririiarmatei. desigur, -Mda! -A,Sanimaviap conso A'5 cuVestul. conbctele culhrali"Aqdezvolta pagnici penefarea in Occidenl noasbi Iida - Stafl pufn! - & pandi in conhadicfi sar irnpiedica in care'Occidenhrl momentul Latini. pierde si America din Asia, Africa sale afaceri in micile si sar

--si?

-As preferasadiscutamserios. - Nu glumesc. esentialidintre Sliti dumneavoasticareestediferenfa Aici htpfif lnpoti% tF in acestdomeniu? Uniunea Sovieticisi Occident

- SJai ocupaFinlanda, Norvegia,Austia, Olanda,DaneSuedia, Belgia. marca'gi \. -?! . - De asemenea, Franta si ltalia.

218

VLADIMIR VOLKOFF Dezinformarea, armd de rdzboi LTJLUI ITIJLCONTRO SFARS,

'

- CumindrizriF? - Decenu,dacisera ivi posibilitata? - Dardsbvainsemna unnourizboimondial! - si ce? oric'm rizboiulvaavea roc, maideweme saumaitarziu! -Daresteinuman!

219

Mi'auoferitca deospitalieri. aufostdeosebit Astiziinterlmltoriitnei

rt, j ri

-Pe e sbazmziprogramur dunurea'oasbi poritic deconducibr inia q ginar? -Atuncicend prqitegteunrieci decisiv, unboxer diios kiloerarnele *.otl.,.tg intires,te musorlatura iup $ seconcentreazl mrhotogic..iri,o tei giadversarului. Astamisepare errident -Aga si este, int-adevir.

occidental. spionul tAmplat.cu leamspus. - Lau schimbatcu unulsovietic;

AlexandreZno#Ao.oSovietius 1983) d'homme, / UAge Oulliard

" '

APAREURoPA - Dy u$f y disrunand deo prterereali,ceati rytd:h occidenhl, pentu a apira tace Occidenful?

- Da,darmaieste unlucmmaipufn evidenl - Care este acesb? - Cdtoate acestea suntevidente. i in skrpit,toate aceste interogatorii x incheie.

Dezinformarea,armd de razboi

XIII.OPRIMA ESCHIVA?
Toaklun.''" * plange derclele uuzatededezinformare. Uniiincearca si le^parcze hto c,fte consatata dezinfomirii din Statele Unite, Jamx Tynn de nunta in special doud simptome uvlr deidentificat NAtPanlelismut principiului in zigag,'cAtsi aplicarea Doui greutaf, doud unitifrde mdwrddenotAo manipuJare comunisti ln Panlelismul in persoane zigzag,unele presei aparlinand hrmii vietiipublice sau igischimbi opiniile paralelcu inmodbrusc giradical, mergand o schimbare in liniapartiduluicomunislO intoarcere deacesLfel a pututfi observati la uniioa menipolitici giziari_sti americani pregl in 1978, cand Vietramul a inceput tirilepenfuinvadarea persoane, paniahrnci Cambodgiei. Aceste care ii sus tinuseripecomuni,stii carnbodgieni, i-auatacat dinbo dati cuvirulenti, reproduc6nd ceea ceobservatorii dezinteresafl spuneau demult si aliniindu-se lanoua tendinfiapartidrrlui dinVietramsi Uniunea SovieticiIlushand simptomul geutif, douiunitif demdswd;unii Doud ziaristi politici si oameni politicii vociferaseri impohiva americane dinVietoiam si nuincetaseri guvernului si critice din Vietramul de Sud. Cu toate "tirania> aceste4 dupivictoria comunisti" cand mir[uiile despre represiunea bru tald condusi denor&viehamezi audevenit zdrobitoare, iarboat-ppled.pr seseri persoane la sutedemii,aceleagi aurefuzatsi recunoasci faptele. Nunumai caincercau si nege represiunea darmulfidinbeeiseopuneau activ eforhuilor inteprinse penfu ai convinge decite liberalii autentici penord-vietnamezi si-sischimbe atihrdineaDarJamesTyson merge maideputc. Ampurteaspune cihce primul pas al uneiopentiuni propunand deanti4ezinformare, doudmetode care vorputea partiatlare, fi utiliate atAt de prcoanele catgidecite cercetL toi. Este remarcabilkpfulcq inviziunealuiTyson, aceste mefode nuconduclarepresiuni asupra indivizilor. Estesuficient si sedemaste cutia de rezonantisau unagent deinfitenfi pentu a-i neutalizacapatcitatea dea face rau. Faceti o listi cutoate textele,3rti presipecare doritiso analizati. .debib, pture'fl-le peacelea in coloana care parsasustina liniapartidului comtrnist dinmomentul respectiu in coloana care suntinopozife culiniacomunistiNumeroase ele "crdib', peacelea odebib, mente dincoloana pefapte vorpireafondate adevirate. Comunistii isilanseaza deseori campaniile peierenuri depropagandi in care realiatea indubitabila (de seacordicuinteresele lor exemplu, cclrupfa sau lipsa de democra$e info firigoari carea devenit tintacomunistilor...) Dar,daci observatici procomuniiAeste plin,in timpce,,credi"debitrl",coloana gol,afimci, tuI, este frri a avea dovada ci.personalitatea analizati este un agent9ti! ci activitatea saeste utili Uniunii Sovietice.
METODA CONCRETE" "CAZTJRII.OR

Face$ unscurtistoric almoduluiincare massmediaau fatatunanume Subiect important despre peinformatii care sestiaacum ci erafondat atAt dedepartede giurmirea aderiar, aiAt destansliniapartidului, incit tebuie si fi fostlansat into operatiune demanipulare comunisti. Tyson . Target Ameica James (Regnery Gateway, Inc.,Chicago 1981) 'Este evidentca aceste doud metode n-arfi seruitla nimicdaca opinia publidn-arfrfost aleftatiAcam,insacandnassmediainsele devin ntr gtiente de responubilititile lor caorgane deinformare obiectivd si cauti mifloacele dea reproteja imptirn unuiatac alecirui victime siputtitoare arfi in acelasi timp, nu este abswdsdvedem in aceask o primdlucire de srynnlA. Desigw, arfi dedorit a prezenful volw4mnwat tmrieidezinformirii d fie urmat pncticii acesteia. deunaldoile4consauat Neputem imagina ungrupdgceretitoicare uhcafip dinunelepublicatiireccnte si sico publicului munice realtatele lor. Acest ,,Dezinal doilea volums-ar numi: formarea: cazuri concreh"... Si amintim, privinfi, cuvintele in aceasta superbe ale lui lawrence Durrell:
.A \tsDEAiNSEAMNA A EXORCIZA."

Dezinformarea, armd de rdzboi

INFORMARE TV. PRESAS.I

BIBLIOGMI'IE
I. ROMANE lattdset librairie giR MOSS, L'Iceberg,J.{. 4 deBORCHGneVn latGs 1980. Tallandier, Jules 1982. LAgedhomme, Lemonbge,Julliard/ V.VOLKOFR 1983. dhomme, IJAge fuvieticus,Jufliard/ Homo A ZNOVIEV, . u. GENERALTTATI $l ESEURI politique, I Seuil, etpratique deI'information . R ESCARP[Theorie 1981. Crc,L976' Paris, 1971, Bordas, R MUCCHIELU,Ia&ftversion, 1958. clandestine,Calmann/hw V.PACIGRD ,lz Persuasion politique, parlapropagande Le Woldesfoules S.CEAHOTIN, Gallimard,1952. (EdiFa romAnl in limba 1972 SIINTI, LlArtdelagaere,Flammarion, Ed.ANTE-I1990 kb rdzboiului, 1983' amdiaine,Fayard, conseruatice G.SORMAN ,la Rdvolution la armedeIaguenepsychologique, la Desinformation B.DELMAS, Revue Gn6rale. ofDemrtaq, 1979. R MOSS, TheCollapre N.ISTORIE 1975 KGB, Elsevier-Sequoia, J.BARRON, 1971. Rencontre, LTntoxication, Etlitions P NORD, 1981. Books, Ballantine Game L BIITMAN,TheDeception PaaROVAI'I,J:VOORHOEVE R GIRARDEIJ. E BOIKENSIEIN, Aflarts laComm. Ass.Frurg.Pour enEuropg fisrrrc etneuhalisnte tique,1982. lattes,1980. ABOYLE,Unclimatdehahison, 2 vol. Guerre secrire, ACAVE BROWI{ ,I-a bgmalion,1981, 1978. CL4, Elsevier-Sequoia, H. ROSIIZKE,

des nowelle,LMoreau, M. PAIME&LeTiafrc O.BO)DBARETT$ 1981. 1979 Pouvoir estli,Fayard, D. HALBERSIAM,I-e l.e Pouvoir dhformer,Iaffont,1972' JI SERVAI{-SCHREtsER Chicago, 1981. Target,Ameica J.TYSON, lespays deverite, Ilntomntiondarris LesFonctionnaires P IANIDVAI, oftuth. de lEst theBureauiracy Raport 1983. Grassef J.nREVEI.hmrcntles ddmoaatiafufiwn4, Sovietice, impotiva Uniunii misurilor active asrpra laCongresul USA Guvelnul 13,14iulie1982, V.PSIHOSOCIOIOGIE et ordre scial,PuF 1s/7. ffiets pelrers R BOUDON, 192. Sbnke, devieda nzrrrcaiq B.CATIIEUGLesStyles G.DIIRAMIN,La Matwcrr arywsade d q ptffid4RlB lW. 1978. deIa ws.wirlt Garfrrier-Vilhn, IWFERER,ItesChanins J.N. fottles,Pun 1971. G.LEBON,Iz wchologii des Fayard, 1981. LiAgedesfouleg S,MOSCOUCI, PUF1975. If,s Rumeus, MI ROUQLJETTE, de l'action ullrctive,PUF1978. M. OISON,Logique 1%9. Delacharx-Niestl6, lespit desmasseq P RE\ryALD, De ' 1963. I-a Psychologie eciale,Flammarion, SIOEIZEI, J. planite,l.,e Seuil, 1983. E.TODD,LaTroisiime

Crrfotcfoccifuri
Rt@afulhti .......-.:.-...;.............:-..::.............:............:.....,................,....7 hofefuldezinformirii,'SunTi --.,-.--.1-=.........'......-.......,..".2L' Profe$a indeplinegte .............n' irisecoMn 9e ru. -Propaganda apazis .............n alb*mirftria.unui biactician ff Propapnda neasr*amintirile invenhforului .1........j.....::....55 " - deunerperti'nmaterie V. Intoxicarea $1.-, Dezinfonnared memoriile nist........................8S W. Diagnosticul unui expert.............:...........,.-.-.-.-..,.--..........105 politici(teorie) \IEI. Analiza ....................... ----*-.W DC Analizapolitici .....................................132 6^dSi meffiaici) principal' X Analiafrcrltide"Inamicul .-.......-..............,.....139 )il. O cutiederezonanfi 152 )il. 163 )ilt. O primi eschivi? v), I. il.