NICOLAE IORGA SI MAREA UNIRE (1)

( 1914-1916)
Gh. A. Ştirbăţ

Perioada 1 9 14- 1 9 1 8 a reprezentat cea m a i înă l ţătoa re eta pă d i n

activitatea pol itică d esfăşurată de N . Iorg a p e făg a ş u l l u ptei naţionale.
Putem spune fă ră a exagera că " a posto l u l de l a Vă l e n i " a fost omul decisiv
al momentu l u i , ca re a exercitat o i n fl u enţă puternică asu pra întreg u l u i neam
rom â n esc 1 , deven i n d ,,făclia u n ităţi i româneşti ". 2
El a reuşit să tra nsform e curentul favora b i l u n ităţi i naţionale " într-o
ad eva rată credinţă d i n care să plece o acţi une serioasă, d i ntre acelea ca re,
orice ar fi merg până la m o a rte " 3 •
L a începutul conflictul u i " câ nd cugetul are o sinceritate crud ă , î n ca re el
nu mai e încătuşat în expri m a rea lui de nici un fel d e eve n i m e nte, rezervă
sau precauţi u n i "4, Iorg a atragea atenţia ca " s u b raport u l ideil or, supt acela
al îndreptă ri i mora le, a l scop u l u i atins, acest od ios m a sacru va fi u n u l din
cel e mai josn ice acte de u ră id ioată care s-au săvârşit vreodată pe faţa
pă m â ntu l u i , o dovad ă atroce pe care le poate săvâ rşi această l u m e fără
D u m n ezeu şi fără idea l ". 5
Profesi u nea d e istoric îi permite s ă întreva d ă d u ratele, com p l exitatea şi
consecinţe l e sale pentru o m e n i re : " va fi u n u l d i n cele m a i m a ri a l e istoriei
omen iri i , pri n m ă rimea oştilor( ... ) pri n perfecţia m ij l oacelor de distrugere,
pri n învăţătu ra tacticien i l o r şi strategilor, prin imensele pag u be pe ca re le
ad u ce culturii u m a n e ". 6
E l va afirma în faţa opiniei publ ice româneşti, că în pofida u n e i propagande
a b i l întreţin ute pri n care se i nsufla credi nţa d e l u ptă pentru înalte ideal uri
naţion a l e şi u m a nitare, acest razboi între marile puteri demonstra " l ăcom i a
ca pita l urilor în că utare d e debuşeuri, nevroza unei b u rg hezii stricate,
d e l i ru l unei prese destrăbălate şi fără vreo răspundere, turbarea băloasă a
demagog i lor care u m b l ă d u pă reputaţie cu preţu l nenorocirii sutelor de m i i
d e văd uve şi orfa n i , cri m a rece, ca lculată a unor d i p l o m aţi şi ofiţeri a lergând
d u pă cariere stră l u cite peste râ uri d e sânge si de l acri m i . . . u n s i n g u r element
su perior, un i m peria lism tot aşa d e bruta l ca si călcâ i u l u n u i biru itor beat,
care striveşte cu ţeasta u n u i ră n it, o l u me de cug eta re şi d e si mţi re " . 7
Î n această încl eştare n e b u n ă de forţe N . Iorga a m i l itat de la început
pentru " apăra rea drept u l u i la viaţă al statelor m ici ". Sava ntu l s u b l i n ia că o
cultură i nteg ra l ă materi a l ă , u n iversală " [ . . . ]ca substrat a l progres u l u i u m a n
şi c a sumă m atematică a l u i poate exista însă pe d e p l i n pri n sch i m b u ri l e
i nternaţionale, ca re desfiinţează hotarele d e fapt fără a încă lca vreu n u l . Dar,
civil izaţi i l e - conti n u a istoricul - fără de ca re cultura n u se poate produce,
d ezvolta şi menţine, au nevoie d e vetrele lor deosebite, d e toată bucuria şi
u nirea frăţească în j u ru l lor. . . Aceste vetre sunt statele mici " iar " selecţia pri n
forţă se opreşte la l i m itel e u ma n ităţii " . �
"
" Aposto l u l de la Vă l e n i , a n a lizând " starea d e agonie a i m periilor

90

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 Gh. A. Ştirbăţ Nicolae Iorga şi Marea Unire
•

a ntrenate zgomotos în acest război"9 va prog noza cu precizia istoricul u i că

cel e două fa ntome de i m peri i " ad ică zgomotosu l strigoiu, ca re este i m peri u l
" "
ottom a n " şi i m peri u l d e m uzeu ş i de veche g a rderobă a l Austo - U n g a riei"1 0
"
se vor d ezi nteg ra . Aceeaşi a preciere o face si d espre i m peri u l Rom a novi lor:
Eu sunt s i g u r n u m a i că va d ispărea, fi i n d că e rezultatu l firesc a l culturi i ". 1 1
"
Atentatul d e l a Sarajevo d i n 28 i u n ie 1 9 14 care a dus l a d eteriora rea
situaţiei i nternaţionale, g răbind decla nşarea pri m u l u i razboi m o n d i a l avea
să provoace o profu ndă îng rijorare în Româ n i a , ţa ra care pri n poziţia sa
geog rafică şi a spirati i l e sale să ră m â n ă în afa ra confl ictul u i .
Disputel e d i n viaţa pol itică privind că i l e d e u rmat î n această m a re
confla g raţie mondială a u provocat o breşă pol itică" între rege şi u n g ru p de
"
germ a n ofi l i pe d e o parte şi m ajoritatea politicienilor şi opinia p u bl ică care se
pro n u nţau în favoarea Anta ntei ". 1 2
A n a l i z â n d cu atenţie situaţia i nternaţională în perspectivă şi capacitatea
m i l itară a României de a rezista u n e i conflagraţii mondiale de pro p o rţii,
a m be l e părţi a u căzut de acord asupra necesităţii u rgente d e a evita
război u l . 1 3
Î n şedi nţa d i n 2 1 i u l ie 1 3 a u g ust 1 9 14, Consi l i u l de Coroană se m â ntui
"
cu o declaraţie d e neutra l itate, i eşită din acele lungi şi g rele confl icte între
deosebitele conştii nţe şi chiar în conşti inţa m i l itară începâ n d cu bătrîn u l
rege" . 14
Dispute l e a prinse d i n viaţa pol itică d intre ad epţii secu rităţii naţi o n a l e
(Carp, C . Stere) şi cei a i u nităţii naţion a l e (1. 1 . Brăti a n u , Ta ke Ionescu, Nicolae
Filipescu, N. Iorg a ) nu înse m n a u a b a n d o n a rea ideal u l u i fă u ririi Rom â n iei M a ri
ci doar acordarea priorităţii secu rităţii sa u u nităţii naţiona l e . 15
N. Iorg a s-a pronu nţat la începutu l războ i u l u i răspicat şi sentenţios"16
"
pentru m e ntal ităţil e României : " [ ] popor de omenie, cu l i n işte a rm a la
...

picior! " deoarece în această dezlănţu i re feroce care a cuprins l u m ea : Ceasu l

"
nostru va veni, dar n u m a i atunci, ca n d asu pra am biţi ilor zdrobite ideea
sen i n ă va putea să cum pănească dreptăţile naţionale care azi ni se întrevăd
deasupra măce l u l u i ". 1 7 M a rele istoric avea în vedere ideal uri l e naţionale a l e
Româ n ie i . Pentru aceasta , d i pl omaţia rom â n ească trebuie s ă c u mpă n ea scă
momentul favora bil al i ntră rii ţă ri i în a cest confl i ct mond i a l şi n u mai d u pă o
bună p regatire şi înzestrare a a rmatei deoarece grija de uma nitate tre b u i e
"
i nclusă în m a rg i n i l e stricte, d e ş i crude a l e i nteresu l u i naţio n a l ". 1 x
M a re l e a postol a l nea m u l u i îşi v a defi n i poziţia faţă d e război ş i în
Decl araţia d i n 20 i u l ie 1 2 august 1 9 14 redactată d e el şi publicată în pag i n i l e
Nea m u l u i Rom â n esc î n ca re v a s u b l i n ia : în oribi l u l război genera l era exclus
"
ca forţel e greu a d u nate ale Ro m â n iei să fie risi pite în aventu ri lângă un stat
ca Austro - U n g a ria a cărei pol itică externă a fost domi nată întotdeau n a d e
ten d i nţa scăderi i şi slăbirii elementu l u i rom â nesc". 19
Izbucn irea războ i u l u i care m a rchează şi mom entul asu m ă rii m arilor
răspunderi naţiona l e, accelerează pe scena politică româ nească m a ri l e
ag itaţii în râ n d u ri l e clasei pol itice rom â n eşti, a p rinzând pasi u n i m a i vechi
sau m a i noi. De la tri buna Camerei cere şi constituie deopotrivă într- u n
"
a mvon a l părăsirii idea l u l u i rom â n esc ş i baricadă a l u ptei pentru rea l iz a rea
aspiraţiilor naţiona le, N. Iorga îndea m n a la sol i d a ritate" : v-aţi m a ncat între
"
voi ca n i şte câ i n i , ca nişte fia re pentru g lorie pentru câştig, pentru a m biţii

91
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D A VA X X X
de l eneşi şi ca pricii d e fem e i . Aţi făcut d i ntr-o ţa ră întreagă scopul dispreţuit
al g â l cevelor voastre copilăreşti şi cri m i n a l e . Acu m în acest moment de
"
răscruce al desti n u l u i nostru naţional m a rele istoric îi i m plora : Stâ m pă raţi­
"
vă " "0 pentru că aveţi o datori e . Su nteţi obligate la o expl icaţie pentru tot ce
aţi făcut şi m a i a l es d e ce n-aţi făcut o con d a m n a re vă a pasă acuma : d e a
vă u n i pentru ca într-o supremă sforţare să d aţi ţării măcar cât se poate d in
idea l u l primej d u it prin fa ptele voastre". " 1
Pri n forţa cuvâ ntu l u i să u , m a rele sava nt avea o m a re putere de atracţie
în râ nd uri l e populaţiei Rom â n iei fa pt ce îi va conferi rol u l de mediator între
forţele pol itice naţion a l e . În concepţia m a rel u i istoric neutra l itatea nu
trebuie să fie o sta re defi nitivă ca re ar fi o a b a n d o n a re d e dreptu ri naţio n a l e :
. . . neutral itatea însea m na doar o prel u ngire d e term e n şi nu o abd ica re, o
"
ren u nţare, căci naţia ca re renu nţă şi abd ică d e l a d repturi l e ei naţionale n u
merită să tră i a scă ". 22
În l u m i n a acestei idei, Iorga le cerea politicienilor care susţi neau
neutra l itatea defin itivă să-şi revizuiască opţi u n i l e deoarece aceasta ori
"
însea mnă că p rocesu l în dezbatere nu te priveşte s u pt ra portul datori ilor sau
supt ra portu l rea l ităţilor puse în d iscuţie"Y
Savantu l încerca să le atragă atenţi a , să- i sensi b i l izeze faţă de dra m a
poporu l u i rom â n d i n teritori i l e aflate sub d o m i n aţia i m periilor veci n e :
h a bsburgic ş i ţa rist, ca re l a începutul războ i u l u i a fost tâ rât s ă l i pte pe
fronturile stră i ne pentru i nteresul a ltora ; "acei bieţi săteni români din Vă i l e
Ard e a l u l u i , d e p e câ m purile mănoase a l e Banatu l u i şi Ungariei, d i n M u nţii
Mra m u reş u l u i , căci ca şi ai lor şi ai noştri d e acelaşi sânge, din preaj m a
mănăstiri l o r Bucov i n e i s - a u dus să -şi verse s â n g e l e p e steagul care este a l
u n u i a şi a l a ltora , d a r a l naţiei române nu e."�.�
Iorga atrăgea atenţia şefilor m i l ita ri d i n împărăţia bicefa l ă care clipesc
"
d i n ochi cu bucurie că au gasit momeala va l a h u l u i , care face să spu mege,
să turbe, să b i ruiască , să moa ră ", că acel steag nu e d ecât forma materi a l ă
"
ca re fl utură în aeru l li ber şi îndea m n ă la l u ptă ; a tuturor avâ ntu rilor către
neatârnare, către războiul nostru?".
Î n această cre d i nţă istoricul îşi expri m a spera nţa că acel steag se va
întoarce o să-I vadă sate şi târg u ri d i n Ard e a l , o să-I vadă şi-o să-I ţie,
"
pentru că el reprezi ntă u n ideal, o dorinţă de neatârna re şi sete de l u ptă"Y
Încred erea nestră mutată în izbâ nda l u ptei pentru un itatea naţion a l ă îl
face să afi rme cu tări e : şi să ştiti că u rmaşii n oştri în ciuda tutu ror puteri lor
"
l u m i i supt a cest steag pe ca re în neştiută d u rere şi întu neric voi l-aţi înă lţat,
d esfăşurat şi sfi nţit vor fi tot îm preu nă"Y
Î ncrederea m a re l u i istoric, în izbâ nda cauzei naţionale se baza pe
încredere în d reptatea istoriei cred în dreptate ! Cred că fără dreptate viaţa
"
nu a re nici o va loare, că singuru l l ucru care-i crează vieţi i o valoare este
d reptatea "Y
Însu fl eţit d e această conving ere el susţi n ea că d reptatea face ca orice
"
sil inţă, şi orice jertfă a u n u i i ndivid şi a u n u i popor, ori u n d e şi oricu m s-ar
face să se reverse peste oricâtă vreme şi îm potriva orică rei piedici asupra
l u i ".2�
Aposto l u l d e l a Văl e n i " împărtăşea în tota l itate pol itica expectaţi u n i i
"
a rmate, idee susţi n ută de pri m u l - m i n istru 1 . C . Brati a n u ş i Guvern u l Libera l

92
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 Gh. A. Ştirbăţ Nicolae Iorga şi Marea Unire
•

aflat l a putere .
Asem ă n a rea celor două concepţi i privind pol itica de urmat a Rom â niei î n
pri m i i a n i a i război u l u i n u era rezu ltatul u n u i demers a nterior c i expresia u n e i
a n a l ize lucide şi rea l iste a situaţiei . Î n opera de rea l izare a u n ităţi i pol itice
tre b u i a u lu aţi în ca lcul toţi factorii i n terni şi externi care puteau să împied ice
sau să favorizeze acest u riaş efort n a ţion a l .
Război u l î n desfăşurare s e prefig u ra a fi u n u l de d u rată ca re v a a d uce
sch i m b ă ri fu n d a menta le în org a n izarea pol itică a l u m i i . Situ area Româ n iei
d e partea învingătorilor i-ar a d u ce avantaje l a viitoarea conferi nţă d e pace :
recunoaşterea d reptu rilor sa l e naţi o n a l e . N . Iorga se eschiva să p a rticipe
l a acele acţi u n i care puteau influenţa opinia publ ică şi stâ njeni l i n iştea
g uvern u l u i , forţân d u - 1 să adopte h otărâ ri pri pite. Merită subli niat în a cest
sens refuzul sistematic al istoricu l u i de a pa rticipa la consi l i i l e U n iversităţii
ca re a n a l izau problema naţională din convingerea că aceasta " trebuie
discutată şi rezolvată d e a lte foru ri . "
M u lţi d i n cei care cu noşteau activitatea l u i N . Iorga pe tă râ m u l l u ptei
naţion a l e nu era u de acord cu atitu d i nea sa rezervată " faţă de tot ce era
pri pea l ă , entuziasm uşor ". 29 Savantul dovedea că era îm potriva " su bstituirii
a n a rh i ce a străzii în locul acţi u nii chibzu ite a g uvern u l u i care sigur ştie ce a re
şi ce poate ". 30
M o m e ntul l uării d eciziei pol itice fi n a l e trebuie bine preg ătit d i n care
cauză se a bţinea d e l a orice m a n i festaţie " ca re ar fi mobi l izat pasi u n i l e
popu l a re " ş i a r fi " i ncendiat i m a g i naţi i l e celor tineri ", grăbind clipa " d aca a r fi
fost coborâtă în neastâ mpîru l străzii ". 3 1 Era aceasta o noua demonstraţie " a
concepţiei s a l e d u pă care m a ri l e izbânzi naţionale nu sunt rezu ltatu l n u ma i
a l entuziasm u l u i pop u l a r c i ş i a l pregătirii integra l e ş i a cel u i d i n u rmă o m , ş i
a cel u i d i n u rmă lucru ". 32
Atitudinea rezevată faţă d e a g itaţ i i l e d i n viaţa politică privind m o m e nt u l
i ntră rii ţării noastre în războ i , î l a p ropia m a i m u l t c a n iciodată p e m a rele
istoric d e I . Brăti a n u . Rel aţiile d i ntre cel e două m a ri personal ităţi a u i n fl uenţat
pozitiv a cest moment al istoriei noastre pentru ca oricât de puternic a r fi
n e l i psitu l instinct naţional şi patriotic, " cei m a i m ulţi n u sunt în stare să -I
transforme într-o adevarată cred i n ţă din care să p lece o acţi u n e din ca re să
plece o a cţi u n e serioasă ". 33
Nu este n ecu noscut pentru n i m e n i că pri m u l min istru I . I. C . Brăti a n u
a înce rcat o a p ropiere de N . Iorg a . M isiunea real iză ri i a propierii şefu l u i
g uvern u l u i l i bera l de m a rele sava nt i-a revenit l u i I . G . Duca care avea
"
" d i n a i nte bune ra port u ri cu a cesta . 34
Brătia n u n u cerea concurs u l în ca l itate d e şef d e pa rtid . El o p i n a
" person a l itatea p l u riva l entă " a savant u l u i , care exercită o putern ică înrâ u ri re
asupra opiniei p u b l ice . Prin l u pta d usă pe p l a n cultura l pentru desăvârş i rea
u n ităţii politice se bucu ra d e s i mpatia i ntelectual ităţii rom â n eşti d i n
Tra n s i l va n i a , Bucovina ş i Basara b i a .
M u lţi d i n a ceştia a u conferenţiat la curs u ri l e d e vara d e la Va l e n i i d e M u nte,
era u pe d e p l i n fa m i l i a rizaţi cu politica cercuri lor d e la Bucureşti şi puteau fi de
un rea l folos g uvern u l u i pentru rea l iza rea cauzei nobile a u nităţi i naţi o n a l e .
De asemenea savantu l avea " o atitu d i n e forica " îm potriva Austro - U n g a riei
şi Germ aniei n u a incitat n iciodată spiritele " pentru i ntra rea i ntem pestivă în

93
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D A VA X X X
război ". Celor care i nsista u pentru intra rea în război împotriva centra l ilor, le
răspu ndea : " Nu cu Austria o spune d e mult naţiu nea desi g u r. Contra Austriei
câ n d o va spune g uvern u l care trebuie să spuie ". 35 M a rele istoric a observat
că în societatea rom â nească exista o stare de spirit pop u l a ră hotărât contra
Centra l ilor ". 36
Atitudinea pru dentă a l u i N icol a e Iorga d u pă decla n ş a rea razboiu l u i şi în
toată această perioadă dovedeşte " o înţelepciune şi o înţelegere superioară
a statu l u i , o a p reciere rea l istă a posibil ităţilor".37
Pri n activitatea sa d u să pe tă râ m u l l u ptei naţion a l e, pri n i mensul său
prestig iu , istoricul a r fi putut oricâ n d " să-şi aroge un d rept d e preemţi u n e şi
să se situ eze în fru ntea u ne i a cţi u n i ca re să curme n eutral itatea ".3�
M u lţi din epoca care-I cunoştea u erau i m p resionaţi că " spiritu l fu rtu nos
a l u i N icol a e Iorga care acţiona sub i m peri u l primelor i m p u l s u ri s-a menţi nut
în toată această perioadă într- u n ech i l i b ru perfect d e o exem p l a ră precauţie,
faţă d e u n eveniment care a n trena soarta a m i l ioane d e oameni ". 39
N u puţin i d intre aceia care nu obişnu iesc să câ ntă rească toate deta l i i l e
î n p rofu nzimea lor, a u p u s această sta re de ech i l i bru p e sea m a tal entu l u i
l u i I o n e l Brătianu d e " a - 1 coopta şi a - 1 convi nge s ă se menţi nă într-o tota l ă
rezervă ".-1° N i meni însă n u poate contesta deosebitele ca l ităţi d e o m pol itic
ale pri m u l u i m i n istru care a ştiut cu del icateţe să menajeze " cu un sed ucător
tact suscepti bil ităţi l e l u i Iorga d a r nu este mai puţin adevărat că el a g asit
în co nşti i nţa m a re l u i istoric i m perative l e patriei pri ntre care form u l a l a p i d a ră
" Eu n u ma u it cine poartă steagu l , eu steag u l ţării îl văd, eu steag u l ţării îl
a p a r ". -1 1
N icol a e Iorga n u a dorit i ntra rea i m ediată în război a Rom â niei, deoarece
avea în ved ere ca pacitatea ţării de a rezista a cestu i l u ng confl ict mondia l .
N u a trecut prea m u lt timp d e la războaiele balca n ice câ nd istoricu l a văzut
sta rea deplora b i l ă d e dotare şi org a nizare din a rmata rom â n ă . El nu dorea
să tra n sforme lu pta pentru u nitatea naţională în propri u l său success pol itic,
avea în vedere preţu l p lătit cu m i l ioane de vieţi .
A n a l izând dintre cele două m a ri personal ităţi a l e Rom â niei în perioada
războ i u l u i putem a fi rm a ca ele n u a u fost l i psite d e contra d icţii , care d i n
fericire n u a u fost a m p l i ficate pentru a infl uenţa d ecizi i l e politice. Iorga n u a
conceput relaţi i l e s a l e cu prem ieru l Româ niei ca pe o a l i a nţă politică şi pri n
u rm a re n u a acţionat c a " u n a l iat d o c i l"-12 pentru a l e respecta .
Î n vederea mobil iză rii u n ităţi i naţionale " principiu esenţia l a l operei
s a l e pol itice " şi căru i a " i-a consacrat toată viaţa " a postol u l de la Vă l e n i i
d e M u nte era î n sta re s ă treacă peste asperităţi l e pol itice care îl separa u
d e Ionel B ratia n u . Savantul era conştient că l ideru l l i bera l raspu ndea doar
i m perativelor momentu l u i . Ştia şi simţea că l i d e ru l l i beral îl consu lta de cel e
m a i mu lte ori î n com pl ezenţă .
Istoricul îi cerea şefu l u i g uvern u l u i să -I cheme pentru l ucruri serioase
" aşa cum ai chema o tra s u ră la piaţă ", " oricând vei avea n evoie serios de
ceva care l - a i putea şti ( n u zic m a i bine) eu îţi sunt la îndemana cu câtă
m i nte m i - a dat D u m nezeu să mă silesc a face ceva d intr-însa ".-�3 Iorg a
reproşa "caracterul excl usivist a l demesrsu l u i pol itic a l l u i Brătianu ".4-l
Atitudinea pre m i e ru l u i îl face pe m a rele istoric să se eschiveze de a merge
l a conacul d e la Florica u nd e " în răgazul d e acolo a r p utea vorbi mu lte lucru ri

9-1
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 Gh. A. Ştirbăţ Nicolae Iorga şi Marea Unire
•

ca re sunt d e făcut şi d e fel u l neexcl usiv, ci natura l şi frăţesc cu m ele trebuie

făcute ".45 Corespondenţa d i n tre cei doi din perioada războ i u l u i demonstra că
Iorg a nu făcea nici o concesie pri m u l u i min istru când îi înfăţisa situaţia ţă ri i .
El îi atrăgea atenţia faţă d e sta rea sufletească a m u lţi m i i " asupra tota lei
depravări a simţu l u i p u b l i c d e o parte şi de a lta , ca această sta re de spirit
aceasta nesănătate m o ra l ă poate avea cele m a i g rele u rm ă ri ".46
Depravarea tota l ă a spiritu l u i public ca re a d eterm i nat această
descu rajare genera l ă în societate " n u este începutul coru pţiei ci efectu l ei "Y
Savantul îi cerea pre m i e ru l u i pe care îl considera vinovat de a ceastă stare de
l ucru ri o schimbare d e atitu d i n e deoarece : " ţara are nevoie să fie l u m i nată
şi g u vernată . Am bele nevoi n i se par prea puţi n îndep l i n ite ".4x
Situaţia generală politică şi m i l itară nu permitea ţări i să se a n g ajeze
în a cest conflict de proporţii care a stârnit îng rijoa rrea l u i N icolae Iorg a .
Aprecieri l e p e care l e face în p a rticu l a r unor oameni pol itici m a i apropiaţi,
u ni i chiar membrii a i g uvern u l u i , pot fi co nsiderate adevărate strigăte de
revoltă . 1. G. Duca m e m bru al g uvern u l u i şi apropiat al pri m u l u i m i nistru 1 .
1 . C . Brătianu obişnuit cu a p recieri l e triumfa l iste a ră m a s u i mit câ nd a u d e
d e l a m a rele sava nt păre rea d u pă care : ţara a ceasta este a şa de p l i nă d e
pacăte, d e ticăl oşi şi d e putreziciune încât s ă fie mu lţu m ită dacă îşi poate
târî zile le , d a r să mai poată să cu cerească pe a lţii49, (în sensul să eli bereze
pe a l ţi i ) .
Această rem a rcă 1 - a d eterm inat p e " a mbasadorul g uvern u l u i " p e l â n g ă
"
" a postol u l naţion a l is m u l u i rom â nesc 50 s ă p u n ă la îndoia l a si nceritatea
a cestu ia faţă de l u pta d u să pentru cauza un ităţi i naţion a l e .
1 . G . Duca dovedea prin a ceasta c ă n u - l cu noştea suficient d e b i n e pe
m a rele istoric, iar ca rep rezentant al puterii refuza orice apreciere critică
făcută cu sinceritate care venea de la oamen ii de b i n e ai ţă ri i . Aprecieri l e
l u i Iorg a n u se refereau l a poporul rom â n în a nsam b l u l său, ci l a clasele
supra puse " l a banii smu lşi din p lăcerea bogatu l u i care n i ciodată nu a fost m a i
puterni c înţel eg ător şi m a i puţi n obraznic c u l u x u l s ă u d e Bucureşti, m ij locul
suferinţelor rom â neşti din toate Ţi nuturi l e care o înconjoară ". 51 Aprop i i n d u ­
ne c u m a i mu ltă atenţie d e person a litatea " a posto l u l u i naţion a l ism u l u i
rom â n esc ", vom constata c ă u neori el făcea a p recieri prea grăbite,
" "
" fl uctua nte , "judecaşi a ntagon ice , faţă de oameni " s u b i m peri u l unor
"
i m pu l s u ri d e m oment 52• N icolae Iorga nu a întrepri ns însă n i ciodată vreo
a cţi u n e , în toata cariera sa politică, care să l ezeze interesele fu n d a m e nta l e
a l e poporu l u i româ n .
Atitudinea extrem d e critică faţă de eve n i m e nte s a u personal ităţi cu
atri buţii în d o m e n i u l con d u cerii politice a societăţii rom â neşti , trebuie
a p reciată numai pri n p rism a i n trasingenţei mora l e şi înaltu l u i său spirit
d e dreptate care 1-a caracterizat întotdeauna " şi "î n g rijora rea pe care i-au
stâ rn it-o momentele d ra matice ale ţării ". 53
A şti ut să se menţi nă într- u n ech i l i bru perfect care i-a perm is să treacă
peste d eosebiri l e doctri n a re şi să a precieze l a celă l a lt ca l ităţile necesare
depăşirii momentu l u i decisiv d i n istoria ţări i . N icol a e Iorga 1-a a preciat
pe Ionel B ratia n u ca fi i n d s i n g u ra person a l itate a mom e ntu l u i în sta re să
g estioneze situaţia ţă ri i : " d acă va ven i a ltul la g uvern a re nu ne vom a lege cu
n i m ic şi se va băga într- u n bucl uc d i n care n i meni nu ne va m a i putea scoate,

95
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X X

pe câ n d cu Brăti a n u tot nu n e vom a lege cu n i m ic, d a r cel puţin nu n e face

de ruşine ". 5�
Aprecia la pri m u l m i nistru puterea de m u n că , a n a l iza rece, matematica
situ aţi ilor ca re " se asea m ă n ă pe sine cu i n g i n eru l care l u crează o operă de
sig u ra n ţă ".55
S i g u ra nţa şefu l u i g uvern u l u i în l u a rea unei hotărâ ri ce înse m n a " socote a l a
perfect trasă "56 a creat l u i Iorg a , ca re se considera " veşn ic n es i g u r, d u reros
de nesigur "57 un com plex d e i n ferioritate faţă de Ionel B rati a n u .
Perioada neutra l ităţii n u înse m n a i ntra rea sava ntu l u i într-o sta re
d e aştepta re a m o m e ntu l u i i ntrării Româ n iei în război, câ n d să-şi reia
activitatea pe tă râ m u l l u ptei pentru u nitatea naţion a l ă . Rev i n e în noiem brie
la cond ucerea Lig ii Cultura le , pe ca re caută să o read ucă " într-o atitud i n e
corectă şi cuviincioasă ", când ea " nu -şi putea înfrâ n a o cl i pă m ă ca r
opti m is m u l clocotitor ".5x
C l i m atu l d e m u ncă, d iscuţ i i l e " l i n iştite, cu ton potolit "59 d e pe vremea câ nd
el cond ucea societatea ca secreta r genera l era u d e d o m e n i u l trecutu l u i .
Activitatea Lig i i a deve n it o ava l a n şă de man ifestări " i n dividuale ", săl i l e
d e şed inţă l o c de întâ l n i re u nd e s e d e p ă n a u a m i ntiri " d espre m u lte d e toate
ca de oa m e n i care c u n oscuseră atâta l u me " şi unde " prin uşile întredesch ise
a l e odăii d i n dreapta şi cel ei d i n stâ nga, răzbătea fu m u l u nei adevărate
cafe n ele, zvon u l cont i n u u al a m icilor politici intraţi în Ligă ". 60
Noua situ aţie d i n Ligă i m punea convoca rea u n u i cong res extraord i n a r
care s ă - i consolideze activitatea î n ra port c u n o i l e sch i m bări şi s - o reorienteze
de la u nitatea cultura l ă la o u n itate pol itică .
După izbucn i rea războ i u l u i , Bucureşti u l devi n e locul d e refugiu şi d e
sta b i l i re a el itei a rdelene ca re l u pta pentru dezrobirea provi nciei d e peste
m u nţi în fru nte cu V. Luca c i u , O. Goga, O. G h i b u , C Bucş a . O. Goga a motivat
refug ierea m i l itarilor a rd e l e n i în ca pita l ă , ca un element d e s i g u ra nţă pentru
că " vi itoru l nostru pol itic nu este d ecât un punct de sprij i n , un s i n g u r punct
fix pe care ne putem răzi m a : acesta este regatul frate l u i n ostru li bera l ". 6 1
M i l ita nţii dezrobirii Ard ea l u l u i şi o mare parte a o a m e n i l o r politici d i n
reg at, aflaţi î n opoziţie, care dorea u cu i nsistenţă d e n u nţarea neutra l ităţi i
şi aderarea Româ niei la Tri p l a Înţelegere, vor pune bazele l a 2 6 octombrie
1 9 14, Acţ i u n i i Nationale, cond usă de Ta ke Ionescu .
Acţi unea Naţională se dorea o ava n g a rdă a Ligii C u l tu ra l e , m en ită
să g â ndească intrarea Româ niei în război de partea Anta ntei şi pro mitea
satisfacerea dreptu ri lor s a l e asu pra Tra nsilva n i e i şi Bucovinei . S-au emis
p ă reri d u pă care sciziunea în cad ru l Lig ii s-ar fi pro d u s din cauza atitu d i n i i
exagerat d e rezervate a l u i Iorg a şi a adepţi lor s ă i în pri m u l a n a l război u l u i
faţă d e atitudinea pe ca re o v a u rma Româ n i a î n eta pa următoare .
Este cu noscut fa ptu l c ă N . Iorg a , pentru a n u a l i m enta suspici u n i l e
Puteri lor Centrale, n u -şi v a p u n e semnătura n i c i p e m a n i fest u l redactat de
U n iversitatea Bucureşti d e si mpatia pentru Fra nţa, " năvăl ită şi însâng erată
care era u în i n i m i l e tăcute ".62
Profesorul avea convi n gerea că Fra nţa, pentru care n utre a o profu ndă
a fecţiune nedeclarată public atu nci, " nu poate pieri pentru că aceasta ar fi
o catrastofă mora l ă pentru o m e n i re ".63 I nsistenţa cu ca re m e m brii Acţi u n i i
N aţiona l e cerea u intrarea i m ed iată î n război a Rom â n i ei d e partea Antantei,

96
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 Gh. A. Ştirbăţ Nicolae Iorga şi Marea Unire
•

în ca re pregătirea ei era departe d e ceri nţele momentu l u i , îl determ i n a

p e m arel e patriot, care a m a i tră it u n coşm a r a l " a d m i rabilei noastre
dezorg a n izari " în ca m p a n i a d i n Bulg ari a în 1 9 1 3 , să afirme că : " tre b u i a să
închizi violent ochii spre a nu vedea pră pastia care negreşit ne aşteaptă ". 64
Atent la fa ptele sau eveni mentel e care puteau să a p ropie, nu să întârzie
rea lizare u n ităţii naţio nale, respingea din sta rt tot ce putea fi definit " ca
nepregătire, fa ntezie individualistă , ca l ispa u n u i sentiment serios şi
d isci p l i n at ". 6 5 În virtutea acestei concepţii N . Iorga s-a opus propunerii l u i
Onisifor G h i b u , în n u mele m i l ita nţi lor a rd e l e n i d e a -şi crea u n i nstitut d e
stu d i i pentru româ n i i d i n afara reg atu l u i care să fie afi l iat l a L i g a cultu ra l ă
sub con d u cerea sa .
Gestu l istoricu l u i d etermi n ă m i l itanţii pentru dezrobirea Ardea l u l u i să -şi
m a n i feste deznădejdea afi rm â n d : " d a că un Iorga în care ne pusesem atâta
spera nţă , n u poate m erge a lături de o p i n i a p u bl ica şi a lături d e noi atunci n u
putem pierd e n ici spera nţa ". 66
Savantu l n u a pus nici u n moment sub sem n u l întrebării senti m entele
si ncere ale m i l itantu l u i de peste Carpaţi ca re dădea g las concepţiei şi
celorla lţi fru ntaşi a rd e l e n i şi bucovinen i . El nu a n egat i mportanţa u nei astfel
de i nstituţii pentru stud ierea istoriei rom â n i lor d i n a fa ra regatu l u i , ca elemen t
a l întă ririi sol i d a rităţii naţion a l e, dar socotea momentul nepri e l n ic pentru
aceasta . Cerea întelegerea profu ndă a situaţiei care însemna preg ătire a
serioasă a perspectivei .
M â h n it d e l i psa d e înţelegere a celor care era u chemaţi să înţe l e a g ă
situ aţia d e faţă î i v a spune l u i Ghibu : " M a i b i n e mă făcea Dum nezeu vită î ntre
oamen i , decât om între vite "Y
Î n acest cadru a l disputelor p u rtate între m i l itanţii pentru u nitate
naţio n a l a priv i n d că i l e şi atitu d i n i l e d e u rmat s-a deschis la 14 dece m b ri e
1 9 14 Cong resu l Extraord inar a l Lig i i . Congresul era chemat s ă aleagă n o u a
ei con d u cere care s ă ca n a l izeze toate energ i i l e s ă atenueze d isputele şi să o
orienteze d e l a u niatatea cultura l ă către u n itatea pol itică .
N icola e Iorg a la cei 43 d e a n i era o person a l itate d e pri m ra ng a şti i nţei
şi culturii rom â neşti . Deputat în Parl a m ent începâ nd cu 1907, a postol pe
tă râ m u l u i l u ptei naţionale, îl prezi ntă pe m a rele istoric d rept peso a n a cea
mai ( i n d icată ) îndreptăţită la funcţia d e preşedinte al Lig i i .
Rep rezenta nţii Ardea l u l u i şi cei d i n Regat s - a u orientat spre V. Luca c i u ,
vech i u l m emori a list, u n simbol viu a l l u ptei rom â n ilor d i n afa ra actua l elor
g ra n iţe pol itice pentru d reptu ri naţiona l e . E l , " l e u l din S ineşti ", aj u n s acu m l a
o vârsta înai ntată " o icoa nă sfâ ntă, c a n işte moaşte p e care le poartă l u me a
l a proces i u n i ". 68
M a re l e învăţat s-ar fi aşteptat să fi e e l n o m i n a l izat pentru această fu ncţie
ca o recu n oaştere a îndelu ngatei sale a ctivităţi în domeni u l l u ptei naţion a l e .
El devenise u n s i m bol atât de putern i c încât " l u mea nu era încă obişnuită să- i
atri b u i e rol uri în a fara câ m p u l u i ştii nţei şi a naţion a l i s m u l u i m i l ita nt ". 69
M u lţi d i n cei a n g renaţi pe făgaşul a ctivităţii pentru un itate naţională n u
a preciau ca l ităţi l e org a n izatorice a l e p rofesoru l u i , i a r u n i i consid era u ch i a r
m a i d ifici l ă cola borarea c u e l .
Iorga a a n a l izat cu matu ritate a cest mom ent şi " ca un bătrâ n pri n
experientă al naţiei sale " 70 şi-a dat sea m a că prezenţa sa în fru ntea acestei

97
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X X
org a n izaţii pe orice fu ncţie e ra m a i n ecesa ră ca oricâ n d . M a rele istoric, oricum
m â h n it, ced ează şi la insistenţele lui Delavra ncea , O. G h i b u , O . Goga acceptă
preşed i nţia l u i V. Lucaciu el m u lţu m i nd u-se cu cea de secreta r genera l .
On isifor G h i bu a avut u n rol i m porta nt î n a - 1 determ i n a p e m a rele sava nt
să accepte această fu ncţie . El avea relaţii speci a l e cu N . Iorg a , sava ntul îl va
aj uta în primele sale a cţi u n i peste Carpaţi, procurâ n d u - i fon d u ri l e necesare
pentru fi n a nţarea şcol ilor ro mâ neşti d i n Transilva n i a . Tâ n ă rul m i l itant
ardelean d e atunci îi va d e m o n stra m a re l u i învăţat că V. Lucaciu " nu e un
om d e con d u cere şi n-are nici u n aspect deosebit d a r l u mea i u beşte acest
mit. Fiind un om înţelept, el va renu nţa la rol u l său de con d u cător efectiv
al Lig i i , astfel că adevăratu l motor al Com itet u l u i Centra l va fi secreta ru l
genera l , care veţi fi d u m n eavoastră . Pri n urm a re D u m neavoa stra veţi fi d e
fapt preşed intele adevărat a l Ligii ". 7 1
Alegerea preotu l u i V. Lucaciu în fru ntea Lig i i dincolo de discuţiile care a u
avut l o c demonstrează tăria sentimentul u i naţional ş i convingerea întreg ii
elite pol itice şi cultura l e rom â n eşti că pol itica de eliberare a rom â n i l o r din
afa ra g ra n iţelor Reg atu l u i trebuie să fie priorita ră . Acest deziderat a fost
s u b l i n iat de bătrâ n în Memora n d u m care, la a l egerea sa ca preşed i nte,
decla ra : " Prin a legerea mea aţi voit să afirmaţi în mod neîndoios, că ideea
şi sentimentul tuturor româ n ilor trece cu putere covârşitoare peste hotarele
geografice şi sufletul rom â n esc e unul şi acelaşi ". 72
N o u l Comitet a l Ligii, u n u l d i n cele m a i va loroase d i n istoria sa, cu
V. Lucaciu preşed i nte, N . Iorga secreta r genera l , B a rbu Şt. Delavra ncea
vicepreşed inte, Simion M â n d rescu casier centra l , O. Goga, Ta ke Ionescu , 1 .
Grăd iştea n u a u propus sch i m b a rea societăţii d i n Liga pentru u nitate cultura l ă
în Li9 a pentru un itatea pol itică a tuturor rom â n i l or.
I n m a nifestu l a d resat ţării cu acest prilej se su b l i n ia necesitatea
sch i m bă ri i nu n u m a i a den u m i ri i d a r şi a conţin utu l u i activităţii ei deoarece :
" o u n itate cultura l ă fără o u n itate pol itică n u are n ici o chezăşie . Pentru
păstrarea un ităţii cultu rale ni se i m pu n e u n itatea pol itică ". 73
Î n cursul a n u l u i 1 9 1 5 acţi u n i l e Lig ii s-au intensificat, a u loc n u m eroase
întru n i ri m itinguri concom itent în mai m ulte local ităţi d i n Regat ceea ce
demonstrează existenţa unor d iverg enţe între d iferitele g rupări privind
atitu d i nea faţă de pol itica g uvern u l u i Brăti a n u , în pofi d a acestor d ivergenţe
în toate a d unările tra nspare tot m a i clar ideea fru mos expri mată de Barbu
Ştefanescu Delavra ncea că ro m â n i i a u ştiut întotd e a u n a că " a u o patrie m a i
m a re decât hotarele d e astăzi "74 şi " d atoria ceasu l u i d e faţă fi i n d de a întinde
mâna celor ce au ră mas în afa ra hotarelor "75 pentru a forma " o fi inţă, o
s i n g u ră fi i nţă una şi îndreptăţită ". 76
Concom itent cu întru n i ri l e Lig i i se va deschide la Bucureşti în ziua de 1 5
m a rtie 1 9 1 5 î n sa l a Athene u l u i Rom â n , Cong resu l rom â nilor d e pretutinden i
aflaţi în ţară convocat d e S i m ion M â n d rescu , preşed i ntele societăţii " Cercul
rom â nilor d e peste Carpaţi" . Convoca rea acestui con g res a fost determ i nată
de u na d i n decl a raţi i l e g uvern u l u i de la B u d a pesta, d u pă care rom â n i i d i n
Tra nsilva n i a şi -ar dori s ă s e despa rtă de U n g a ria u nd e s e bucura u " d e toate
d repturi l e sociale şi naţionale, u n i rea cu Româ n i a fi i n d precon izată de n işte
trădători ca Octavi a n Goga şi V. Lucaciu ". 77
Con g resul demostra că pentru rom â n i i de pretutindeni Rom â n i a

98
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 Gh. A. Ştirbăţ Nicolae Iorga şi Marea Unire
•

reprezenta " elementul de sig u ra n ţă "7x d u pă c u m s u b l i n i a şi poetu l O . Gog a :

" Ne-a m dat cu toţii sea m a că pentru vi itoru l n ostru politic n u este decât u n
s i n g u r pu nct d e sprij i n , u n sing u r punct fix p e care n e putem răz i m a . Acest
pu nct este regatul fraţilor noştri l i beri ". 79
M a rele istoric ca re a sprij i nit d esfăşu rarea a cestui cong res şi a urmărit cu
atenţie desfăşura rea avea să declare : " N u mărul m a re al partici pa nţi lor a fost
cel m a i decisiv răspuns faţă de aceia care afirm ă că oa m e n i i aceştia nu n e
vor, c ă ne resping chia r c ă la Bucu reşti ca ută n u m a i o p â i n e . N u , e i ca ută u n
idea l p e care I - a u găsit, ş i o satisfacţie p e care trebuie s ă le-o d ă ruie ".�0
N umărul m a re d e a cţi u n i întrepri nse de Lig ă sau în n u mele ei în curs u l
a n u l u i 1 9 1 5 demonstrează ideea că n u m a i era acea u n itate d e vederi în
coord o n a rea activităţi i aceste i a . Acţi u nea naţion a l ă i ntensifică propag a n d a
zgomotosă pri n care se cerea intrarea gra b n i că în război a Româ niei de partea
Anta nte i . Secreta ru l genera l al Lig ii, profesoru l N icol a e Iorga m a nifesta în
conti n u a re prud entă pentru a nu stâ rn i suscept i b i l ităţi l e Puterilor Centra l e
susţi n â nd necond iţionat pol itica g u vern u l u i B răti a n u . Adept a l l ucru l u i b i n e
g â n d it şi bine făcut m a rele sava nt a susţinut în faţa o p i n i e i publice rom â n eşti
şi europene cu metod ele specifice meseriei de istoric identitatea românilor
pri ntr-o serie d e l ucră ri : Conceptul în l u ptele d i ntre rom â n i şi u ng u ri , Sârb i i ,
b u lgarii şi româ n i i î n Pen insula Balca nică în Evul M edi u . x 1
Î n lucra rea Dezvoltarea ideii de unitate naţională el demonstrează
că acest ideal n u era decât conti n u a rea " u n ei cu getă ri pol itice d e veacuri
întregi "x2, iar pentru rea l izarea l u i se i m p u nea o pregătire până l a cele m a i
m i ci deta l i i .
Divergenţele d e opinii privind momentul i ntră ri i i m e d i ate a României î n
război a lături d e Anta ntă a u d eterm inat o reg ru pare a poziţi iilor î n cadrul
m işcă ri i pentru u n itatea naţională şi forma rea l a 1 8 septem brie 1 9 1 5 a
Federaţiei U n i o n iste, ca re îl avea ca preşed i n te pe N icol a e Fil ipescu , Ta ke
Ionescu şi S i m io n M â n d rescu fi ind vicepreşed inţi, iar pri ntre membri
n u mă râ n d u -se 1 . Gră d işte a n u , C . Olă nescu , Dr. Consta nti n Istrate, Dr. 1 .
Cantacuzino, Vasile Lucaciu , O . Gog a , Alex a n d ru D . Xenopol . Tot m a i m u lţi
a rdeleni s-au înscris în Federaţie, sprij i ni n d prin toate mijloacele l u pta
pentru d etermi n a rea unei acţi u n i m i l itare a ţării a şteptâ n d cl i pa mobil izării
a rmatei rom â n e " sub al cărei steag vor cădea sau vor vedea izbâ nda ca uzei
noastre ". H J
Alăturea a rdelenilor şi bucovinenilor la Federaţie a t u l b u rat a pele în
cercu ri le g uvern a menta l e rom â n eşti, pri m u l m i n istru 1. 1 . C. Brătianu a
interpretat adeziu nea la noua org a n izaţie ca o a lătura re l a pol itica de partid
a lui Ta ke Ionescu şi N icol a e Fi l i pescu şi i nsista : " ca rom â n i i de peste hota re
să nu se colorizeze politiceşte ". x4
Dintre person a l ităţi l e proem i nente a l e l u ptei pentru u n itate n aţională
din con d u cerea Fed raţiei U n ioniste, l ipsea tocmai cel ca re a fost d e n u m it
"
" a posto l u l nea m u l u i , N . Iorga . M a rele istoric a încercat să înlăture aceste
d ispute d i n m işca rea naţională rom â n ească, pentru că în acele momente
d ecisive era nevoie de solidaritate, d e o coord o n a re a a cţi u n ilor tutu ror
factorilor responsa b i l i .
Pentru a ceasta el s - a g â n d it s ă creeze " o fed e raţie " a tuturor societăţilor
care u rmăreau aceleaşi scopuri ca şi Lig a . xs

99
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X X
Această o m itere a istoricu l u i d i n fru ntea Federaţiei IŞI a re o n g m ea în
tem pe ra m entul său m a i g reu a ccesibil celor d i n jur şi atitu d i n i i s a l e de
extre m ă prudenţă faţă de momentu l intră ri i României în război d e partea
Anta ntei .
Cei care I-au cunoscut, printre care profesoru l Onisifor G h i b u , I - a u
perceput pe N . Iorga c a p e " u n u l d i n tre a c e i o a m e n i ca re putea să l ucreze
cât o sută d a r nu putea să l ucreze cu a lţii ". �6 Articolele sava ntu l u i p u b l i cate
în " N ea m u l Rom â n esc " în legătură cu momentul intră rii Rom â n iei în război
de p a rtea Antantei vor răci relaţiile cu g ru p u l m i l ita nţi lor de la "Tri b u n a " prin
cara cteru l lor " d i rect d e fetist ", ca re d emonstra că " războiul n u e ra pos i b i l d e
rea l izat " şi n ici integ ritatea nea m u l u i rom â nesc fi i ndcă n u era m încă p regătiţi
"
" s a u fi i ndcă e ra u conju nctu ri care nu perm iteau să facem acest l u cru Y
N icola e Iorga porn eşte de l a concepţia conform căreia ", ucru ril e a u
ceas u l lor "ss, momentul i ntră ri i Româ n iei în război trebu i a p regătit c u m a re
g rijă " cu m a x i m ă responsabil itate şi pri ntr-o temeinică l ucrare ". s9
Această temein ică pregătire tre b u i e să înceapă în pri m u l râ n d printr- o
pol itică d e reform e a g u vern u l u i cu sprij i n u l majorităţi i populaţiei nevoiaşe
pentru că " n i m e n i n u crează hotare , ca re să ră mână pentru totd e u n a , d ecât
n u m a i d acă , este o gara nţie de suflet în dansul fiecărui l ucru , în d a ns u l
fiecă rei cuceri ri, a fiecărei întregiri ". 90
Reforme l e care vor ate n u a sta rea d e sărăcie mora l ă şi materi a l ă a
p o p u l aţiei m ajoritare d i n u n i c u l regat a l ţără ni m i i , va decla nşa " o revol uţie
i nterioa ră '19 1 în suflete . Savantul încerca să conştientizeze factori i respon sa b i l i
a i ţării c a " pe l â n g ă a rme, m u niţii pentru c a orice român în stare d e l u ptă
să a ibe o a rmă în m â n ă ", însă " trebuie să se pregătească cel ă l a lt factor a l
victoriei fă ră de care toate l ucruri l e a cestea n u însea mnă n i m i c : i n i m a ca l d ă ,
voi nţa n ezg u d u ită, pornire frăţească spre concordie, ucidere în constii n ţa
fiecă rui a d i ntre noi a ace l u i demon m a i ră u d ecât toţi demoni i , care este g rija
i ntereselor p roprii şi satisfacerea propri i l o r va n ităţi ".92
M a re l e patriot a demascat în p a g i n i l e ziaru l u i său " Nea m u l rom â n esc "
" i nteresele u nei clase de uzurpaţie împărţită de formă în partide, prin care
se p utea pre u m bla în voie orice a m biţie şi orice interes " şi u nd e adeseori cel
mai focos orator e cel mai puţin g ata să facă pentru ţara şi nea m u l său cel
mai s i m p l u sacrificiu ".93
Această pru d e nţă întemeiată se justifică cu arg u mente solide, definite d e
m i l itanţii pentru dezrobirea Ardeal u l u i c a " defetista ", vor d u ce l a părăsire a
l u i N icol a e Iorga d e către m ajoritatea susţi nători lor săi d i n Lig ă , ră m â n â n d
a l ături d e el d o a r V. Lucaciu c u care " n u a schiţat n ici cea m a i p a l i d ă
cola bora re ".
Considerâ n d u -se m a rg i n a l izat d e cei la lţi membri i , iar situaţia " în ca re a
aj u n s să fie socotit u n om d e prisos, n u - i m a i răm â n e decât să se d espartă
d e ţară "94 şi să demisioneze din fu n cţia d e secretar genera l a l org a n izaţiei .
Acestei " grave del icvenţe ", s u b l i n i a O n isifor G h i b u , d i ntre m a rele istoric
şi cei l alţi m e m bri ai comitetu l u i precu m şi atitud i n i l e " ca re nu mai puteau fi
a p robate d e restu l cond ucătorilor Ligii, şi atu nci ca să se evite u n scan d a l ,
aceştia d i n u rm ă s - a u retras p e nesi mţite fond â n d Federaţia U n i on istă ".95

1 00
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 Gh. A. Ştirbăţ Nicolae Iorga şi Marea Unire
•

RESUME

La periode 1 9 1 4 - 1 9 1 8 represente l 'eta pe supeneu re de l 'activite

politi q u e deployee par N icol a e Iorg a d a ns le d o m a i n e de la lutte nati o n a l e .
Il a ete l 'homme d ecisif d u moment aya nt exerce u n e forte i n fl u ence sur
l 'ensemble de la nation rou m a i ne, en devenant « l e fla m beau de l 'u n ite
nati o n a l e » .
I l est pa rven u a tra n sformer l e cou ra nt favora ble a l 'u n ite nationale « en
un vra i credo d a nt emergeât u ne action cohere nte, de celles q u i , q uoi q u 'il
en soit, vont j usq u'a la mort. »

Note
1 Gheorg h e I. Florescu, Deputatul N. Iorga În anii Primului Război Mondial, în
Nicolae Iorga, Omul şi opera, p. 88
2 Cf. Stere D i a m a n d i , Galeria oamenilor politici, Bucu reşti, S . A., p. 179
3 N i colae Iorg a , O viaţă de om aşa cum a fost (II), Bucu reşti , 1934, p . 218
4 Idem, Hotare şi spaţii naturale. Afirmarea vitalităţii româneşti, Editura Porto
Fra nco, Galaţi, 1996, p. 2 8 7
5 Idem, Războiul nostru În note zilnice, voi . I ( 1 9 1 4 - 1 9 1 6 ) , Editura Cra iova,
[f. a . ] , p . 8 - 1 7
6 Ibidem, p . 7
7 Ibidem, p. 8 - 1 7
8 Idem, Hotare şi spaţii naţionale, p . 300
9 Mihai Iacobescu, Despre caracterul Primului Război Mondial, în "H ierasus.
Anuar 1980 ", p . 95
0
1 N i colae Iorg a , Războiul nostru În note zilnice (II) , p . 91
1 1 Ibidem
1
2 Ke ith H itchins, România 1 866 - 1 947, H u m a n itas, Bucu reşti , p . 2 7 2 ; Florin
Constanti n i u , O istorie sinceră a poporului român , U n ivers Enciclo ped ic,
Bucureşti , 2 0 0 2 , p. 2 5 5 - 2 5 7
1 3 Ibidem
14 N ico lea Iorg a , O viaţă de om aşa cum a fost (III), Editura M i nerva, Bucureşti,
198 1 , p. 1 1 2
1 5 Flori n Consta nt i n i u , op. cit. , p . 2 5 6
1
6 Cf M i h a i Iaco bescu , Nicolae Iorga despre caracterul primului război mondial,
în " H i e rasus. Anuar 8 0 ", p. 9 5
1 7 " Ne a m u l ro mânesc ", n r. 2 8 d i n 2 0 aug ust 1 9 14, p . 1
IX
Cf G heorg he I. Florescu, op. cit. , p. 303
1 9 "Neamul româ nesc ", n r. 28 din 2 0 a u g ust 1 9 14
20
N i colae Iorga, Pagini alese, vo i . II, 1965, p . 363, Idem, Războiul nostru În
note zilnice (!), p . 269- 2 7 1
2 1 Ibidem
22 Ibidem, p. 8 3 0
2 3 Despre neutralitate, în " Ne a m u l românesc ", 3 a u g ust 1 9 14, p . 2
24 N i colae Iorga, Războiul nostru În note zilnice (I), p. 1 2 - 1 5 - 1 7
2 5 Ibidem, p . 2 7
2 6 Ibidem, p. 1 3

101
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X X

27 Ibidem , p . 5 1
�x Ibidem
�9 Cf. Petru Jurlea, Nicolae Iorga În viaţa politică a României , Ed itu ra
Enciclopedică, Bucureşti, 1 9 9 1 , p . 90
30 N icolae Iorga , O viaţă de om aşa cum a fost (III), 1 9 8 1 , p. 1 1 5
3 1 Ibidem
3� Pamfi l Şeicaru, Nicolae Iorga, E d itura Clio, Bucureşti , 1990, p . 60
3 3 N ea m u l rom â n esc ", a n IX, 21 septem brie 1 9 14
"
3� N icolae Iorga, O viaţă de om aşa cum a fost (II), 198 1 , p. 1 1 6
35 Î n a cest sens, a se vedea, Va leriu Râpeanu, Cultură şi istorie, vo i . I I , Ibidem,
Bucureşti , 1 9 8 1 , p. 1 59- 204
3 6 " Nea m u l româ nesc " , a n IX, 1 4 septe m brie 1 9 1 4
37 Va leriu Râpea n u , op. cit. , p . 1 9 1
3� Ibidem
39 Ibidem
40 Pamfi l Şeicaru , op. cit. , p . 60
� 1 Ibidem , p . 6 3
�2 Va leriu Râ pea n u , op. cit. , p . 1 9 1
�3 N i colae Iorga, Corespondenţă , vo i . I, Editura M i nerva, Bucu reşt i , 1 9 8 4 , p .
216
44 Ibidem
45 Ibidem , p . 2 1 9
� 6 Ibidem , p . 2 1 7
4 7 Ibidem
4� Ibidem
49 I . G . Duca, Memorii, Editura H e l i co n , Ti mişoara, p . 25
50 Ibidem, p . 26
5 1 Cf. Va leriu Râ peanu, op. cit. , p . 203
52 Ibidem , p. 204
53 Ibidem, p . 194
54 Cf I . G . Duca, op. cit. , p . 26
55 Nicolae Iorg a , O viaţă de om aşa cum a fost (III) , p . 1 1 2
56 Ibidem, p. 1 2 2
5 7 Ibidem, p. 1 24
5� Ibidem, p. 144
59 Ibidem
60 Ibidem
61 Cf. Vasile N etea, C . G h . M a ri n escu, Unirea Transilvaniei cu România, p. 2 54
62 Nicolae Iorg a , O viaţă de om aşa cum a fost (III), p . 1 1 5
63 Vas i l e N etea, C . G h . M a ri nescu, op. cit. , p. 254
64 Nicolae Iorg a , op. cit. , p . 1 1 8
65 Ibidem, p. 1 1 6
66 Onisifor G h i b u , Oameni Între oameni, Editura E m i nescu, Bucureşti, p. 2 8 5
67 Ibidem
6s Ibidem, p . 2 6 1
69 Ibidem, p . 2. 19

70 N i colae Iorg a , Două concepte istorice În discuţii de recepţie la A cademia

Română, Bucu reşti , 1980, p . 78

1 02
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 Gh. A. Ştirbăţ Nicolae Iorga şi Marea Unire
•

7 1 Onisifor G h i bu, op. cit. , p . 285

72 Vasile N etea, C . Gh. M a ri nescu, op. cit. , p. 254
73 Ibidem, p . 253
74 Ibidem, p . 255
75 Ibidem
76 Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor. l-a Întrunire a Ligii Culturale
ţinută la Bucureşti În ziua de 1 5 februarie 1 91 5. Discursurile, Vă lenii de Mu nte,
Tipog rafia N e a m u l u i Româ n esc, 1 9 1 5 - 1930
77 Va sile Netea, C . G h . M a ri nescu, op. cit. , p . 2 5 8
78 Ibidem , p . 2 54
79 Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor. l-a Întrunire a Ligii Culturale
ţinută la Bucureşti În ziua de 1 5 februarie 1 91 5. Discursurile, p . 1 5
80 " Neamul rom â n esc " d i n 2 2 m a rtie 1915, p. 2
8 1 N i colae Iorg a , O viaţă de om aşa cum a fost (III) , p. 1 1 9
82 Ibidem
83 O. C. Tăslăoa n u , Note şi documente din războiul pentru Întregirea neamului,
vo i . I, Sighişoara , 1 9 3 5 , p. 1 2 1 - 1 25
84 Cf Vasile N etea, C . Gh. M a ri nescu, op. cit. , p . 277
85 Ibidem, p . 276
86 O n isifor G h i b u , op. cit. , p . 230
87 Ibidem, p . 262
88 N i colae Iorga, Războiul nostru În note zilnice, vo i . II, p . 1 6 - 1 7
8 9 M i h a i Iaco bescu, op. cit. , p . 98
90 N i colae Iorga, op. cit.
91 Ibidem
92 Ibidem
93 Idem , O viaţă de om aşa cum a fost, vo i . II, 1 9 34, p . 2 1 7 - 2 1 8 ; Barbu
Theodorescu, op. cit, p . 238
94 O n isifor Ghibu, op. cit. , p . 263
95 Ibidem, p . 262

1 03
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro