ION RUSU ABRUPEANU

I,.

PROVO ROMA
NOTE ISTORICE, IMPRESII, DOCUMENTE $1 SCRISORI
IN LEGATURA CU RAZBOIUL NOSTRU

''''''''''''''''''''''

/157"

Mamie grace SOCEC a Comp., Societate anonlma, Bucuretti

www.dacoromanica.ro
 ION RUSU ABRUPEANU

PACOSTEA
RUSEASCA
NOTE ISTORICE, IMPRESII, DOCUMENTE $1 SCRISORI

IN LEGATURA CU RAZBOIUL NOSTRU

BUCUREgl
Atelierele grace SOCEC a 'Comp., Societate anonlmit
I21

www.dacoromanica.ro
 43:V1110 4- De aD-rnit4Le ci tecusto6Lin.ta.
menlotiei 6ri,n.te a tlllU.toti etoito-t, cats
au. euptat pit 6- au. :Kara enttu taraf -
tuitea iDeaeueui. atontaniel ()Rad.
jrulorul.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Lucrarea de /*aid este fructul pribegiei mele prin
Rusia, fosta noastrd aliatd de tristd menzorie, acea Rtzsie
pravoslavnicci, dar lipsitd de sentimental onoarei inter-
nationale, care, prin trddarea-i odioasd faid de not mai
iritaiu $i mai in urmd $i fatd, de aliatit no$tri, a inserts
in istoria rdzboiului mondial $i deci in istoria omenirei
cea mai ru$inoasd $i indelebild paid.
Zic fructul pribegiei, fiindcd ar fi insetnrult sd and
condamn insu-nzi la o inceatd, dar sigurd desti cimare
fizica $i morald, dacd in Cara indolentei $i a misticismu-
lui n'a$ fi recurs la Conical intelectual de a iranscrie pe
laartie Coate impresiile, desiluziile $i durerile c' nzi-au
rdscolit sufletul in limpid celor doui ani $i mai bine ai
refugiului nzeu $i ai stdrei noastre4de rdzboiu.
Lucrarea ce o infdti$ez marelui public romdnesc
n'are deceit o singurd pretentie.$i anume aceia de a mdr-
turisi in fata tribunalului opiniei publice tot ceeace am
vdzut, am sinzlit $i am pulut sd deduc $i sd constat.
Dacd pentru istoria definitive a rdzboiului nostru,
care, dupes cum prea bine spune d. Take Ionescu in pre-
fata Athintirilor" 1) sale, nu poate fi SC7 isd de contimpo-
rani, funded pentru a vedea bine, e nevoie de distantd
in limp", cartca Inca va f de un cat de mic folos ical,
ea i$i va fi indeplinit cu prisos rnenirea rivnitd de mine.
Bucure5ti, 23 Noembrie 19192).
ION RUSU ABRUDEANU.

1) 'Bake 1onescu: Souvenirs. Payot & C-ie, Paris, 1919.

I 2) In aceastli zi s'a implinip exact un an do tide dcla plecarea mea din
Iasi Ia Bucuregti, la eaminul mea molt dorit, dupli 2 ani gi 54 zile de dure-
roabil pribegie, Incheiats din fericire eu apoteoza victoriei aliatilor nogtri gi en
irbiinda visului nostru secular de intregire nationalg.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Inainte de 28 Iunie 1914 ziva, asasinarei ar,hidu-

celui Franz Ferdinand, mostenitorul tronului austro I ng ir,
si a sotiel sale ducesa Sofia de Hohenberg nu cred sg,
fi existat fiinta omeneasca afara, bine Inteles, de finii"
diplpmati dela Viena, Berlin si Budapestacare sa li putut
pre ede ea peste o luny va fi sortit lumei sa asiste la eel
mai crancen razboiu din cate a cunoscut vre-odata.
Inteadevar, 'eele doug Mari con telatiuni politice euro-
pene Tripla alianta (Puterile centrale) de o parte st I-
treita intelegere de alta parte reusisera ani flearandt 1 sg,
fixete in marele public asa de adane convingerea cg, pt ee
generals nu va fi turburatg, Inc a, vrerne indelungata 1 -teat
eventualitatea unui r tzboiu european, in Iunie 1914 esia
cu desavarsire din sfera lucru ilor, pe cari le patea eon-
cepe bunul simt european.
Daca la 27 Iunie 1914 un burg let oarecare a -ti
draznit sa afirme ca peste o lung, de tile batr&na Eu 1 a
va fi in flacari, ar fi riscat desigur s fie taxat d e t un
glumet de prost gust, daeg, nu ci iar de nebun. ;It totusi
gluma aceasta sinistrg, nebunia aceasta Ingrozitoare adcca
provocarea razboiului european, cu toate consecintele si ca-
lamitatile lui fatale, n'a fost niciodata mai aproape de a
se Infaptui ca in Tunic 1914. Peste o lung, de tile, c'vili-
zata Europa fu aruncata In foe qi toate binefaceril civi-
lizatiei, ca si preceptele lvangheliei distruse sau pose la
cos. Eram asvarliti farg, veste intr'o lume noua, In car nu
mai domnei, ratiunea si morala, ci prineipiul pri nitiv, e i in at

www.dacoromanica.ro
8

in Reichstagul dela Berlin de catre cancelarul Bethmann-

Hollweg: cumca necesitatea nu cunoacte lege, iar tratatele
diplomatice trebue considerate ca niqte ficuici fara valoare !"
Pe eat de napraznic si de imens a fost insg. cataclis-
mill, la care ne-a fost dat sit asistlm, pe atat de mare si
de inexpiabila este rgspunderea initiatorilor lui, pentru cari
catastrcifa rgzboiului european, chiar in Iunie 1914, nu
era un lucru scos din sfera posibilitatilor omenestL; mai
Inuit inch, azi e complect dovedit ci, rg,zboiul era dorit si
regatit in ascuns de egtre anumiti factori ai Puterilor
c trale chi o seningtate si o minutiozitate diabolicg.
Deja in 1909, dupit anexarea Bosniei si Hertegovinei
cg,tre Austro-Ungaria, archiduce]e Ludovic Salvator, inspec-
tor general al artileriei austro- urigare, aecldra la Viena
generalului Gr. Crginieeanu, pe atunei sef al marelui nostru
Stat major, cu ocazia unui banchet, la care fusese invitart,
ca, iii scurta vreme, Serbia va fi tears de pe harta
_Europei".
Vorbe de banchet! 'si-a zis in gandul lui generalul
.Ciainiceanu, seful statului major al unei armate, care, intr'o
burp, zi, in virtut a tratatului de aliantg, ce lega Romania
4 Austro-Ungaria, avea sa coopereze cu armata ImpAra-
tului Fianz Iosef1). Insusi Regele Carol, sobru si mgsurat
la cuvant, cum era, cind i s'au relatat cuvintele de mai
sus ale archiducelui austriac, nu s'a putut opri fiirg sg, re-
plice generalului Crainiceanu :
Desigur trebue sa fi fog minunat vinul dela
Janchet
Dar in vino veritas.
Nu mai( exista azi nici o indoiala ea, mai ales dela
anexarea Bosniei si llel tegovinei, se premedita la Viena o
crimg monstruoasg, in contra micei Serbii, pe care traditio-
nala la'comie austria,c1 avea pretentia s'o asfixieze fara mg,car
0, se recunoaseg, guvernului din Be]grad dreptul de a
protesta.
1) I pArati I Franz Iosef a incetat din via la 20 Novembre 1916, dupI
a domnie de 68 ani, in deenrsnl eireia a seinnat nu mai, putin de dou4zeci
unn de mdi de condemnar% la moarte, dintre earl 19.000 pentru motive pur
politce. (Vezi: Comment finniront Guillaume II et see complicee, de Tanerede
lfa tel.

www.dacoromanica.ro
 9

In ce priveste fltarnica. dragoste de pace a diploma-

tilor dela Berlin, inarmnile continue ale Geimaniei o carac-
terizau indeajuns. Timp de 40 de 4ni, Germania printului
Bismarck n'a facut detest sa, se inarmeze OA, in dinti cu
o grije, care S'a intins apoi ca o molimA la aproape toate
statele europene, magi si 'mici cheltu.nd zeci de miliarde
din sudoarea contribuabililor pentru armament si echi-
pament.
Intrecerea aceasta furib inda de inannari trebuia, sa
aib6 si ea un sarsit, nn desnodamant catastrofal. 5i etz-
boiul balcanic din 1912/13, cu tendintele si ciocnirile lui
de interese politice, econoice si nationale a grabit aceasta
clips grozavA., In Iunie 1914, atmosfera politica, si diplo-
maticl din Europa era, inteadevN,r, asa de inarcatl, incat
un chibrit aruncat, fie chiar de catre un nebu sau minor,
putea sa provoace cea, mai infiorltoare explozie: reizboiul
european.
Din nefericire, nebunul si minorul s'au si gasit in
pelsOanele studentului Gavril Prinzip si -a, tipografului Ca-
brinovici, cei doui tineri si fanatici sarbi, cari in dimineata
zilei de Dumineca, 28 Iunie 1914, au asasinat, la Sera-
jewo, pe archiducele Franz Ferdinand si sotia sa.
Dupa comiterea acestei crime care in chip normal
trebuia sa provoace o compatimire generall,, doui oameni
din intreaga omenire an exclamat: evrilta t Motivul des-
lantuirei etzboiului european fa descoperit r Tede cu o sete
nebung. de singe. Acesti inconstienti emu unul Implratul
G-ermaniei, Wilhelm IL si al douilea contele Stefan Tisza,
prim-ministrul Ungariei, ca i, in be sa, si ascunda falsa
for durere, au crezut nimerit sa dea foc lumei fara, nici o
tres6rire de constiintl, far nici o comotie sufleteascI si fata
nici o frica, ca infernala for in repr-ndere sa nu i7bu-
tease/.
Acesti doi dementi, indqta dupq, tragedia dela Sera-
jewo, ImOrtindu-si bine rolurile au i nbratisat si ecti ul
r62boiului, convinsi tiina priihul cl isi Na realiza vi6u1 saki
bolnav de dominatiune universa, sintetizat in cuvintele :
Deutschland fiber alles !' , far eel d'al doilea ea, 7 nteo
campanie victorioasa,, va putea salva formatiunea hibrida
a Statului ungar, infrithand pentru molt s reme rota fen-

www.dacoromanica.ro
10

dintoele popoarelor nemaghiare spre o mai deplina v.iata

nationals.
lin stadia, fie el cat de succint, asupra acestor doui
principali autori ai lnacelului, care a bantuit oinenirea timp
de mai bine de patru ani, este absolut necesar inainte de
a aborda motivele, cari au. Impins Romania sa intre In val-
toarea flacarilor aprinse de Imparatul Wilhelm si contele
Tisza, precum qi terna principals, a lucrarer de fats : Pa-
costea rusease cu tot cortegiul de tradari aplicate de Rusia,
aliata si pravoslavnica, micei Romanii.
Azi nu mai este un secret ca Romania a intrat in
ritAoiu la 14/27 August 1916, diva o rabdar% milenara,
spre a raspunde unui imperativ moral si national, dictat
de poruncile yrem`ei sau mai lamurit pentru a afirma rostul
in lume al neamului romqne-c, care mostenise, din mosi-
stramosi un ideal national. Ea nu s'a preocupat daca s'ar,
putea sa, fie tradatl de unul din saliatii ei, ci, patrunsa de
datoriile eliberarei supreme, si-a v azut de mostenirea pri-
mith, cautand sa'adune la un be pe toti fii,neamului.
A fost sortit 'Msg. Romaniersa aiba mereu parte de
t 'Mari din parted aliatilor ei mai marl. Desi aliata cu Ro-
maia, de ce oare Germania, la 187, a incheiat cu Rusia uh
tratat de reasigurare, care' cuprinde o clauza privitoare la
Romania si care dovedeste Inc a odata ea in raporturile
dintre cei miri ehiar cand ii leaga tratate de alianta.
se race politica, numai, pe socoteala celor mici? Prin tratatul
dela 1887 cu Germania, se recunostea Rusiei dreptul eastigat
asupra t'eninsulei -Baleanice si i-se recunostea Indeosebi in-
luenta hotaraoare, precurnpanitoare si Indreptatita asuph
.Bulgariei si peircei de est a Romeiniei.
Aici trebue cantata, prin urmare, origina tradarei
mesa a lui Stunner dela .1916. Germania, cu care eram
aliatii ne trada la 1887, ca si Rusia lui Stiirmer dela 1916,
pe baza unui tratat asa zis de reasigurare intre. cele doug
marl puteri.
Dar oare Austro-Ungaria", cu .care eram nu mai putin
aliati, n'a tradat Romania la 1913, luand, Sn brate pe Bul-
gari in dauna, color mai vitale interese romanesti?
Ne-a tradat i Rusia, da! Ne-a tradat cu aceiasi lipsa
de scrupul cu care a tradat in acelasi timp si pe Franca

www.dacoromanica.ro
 1.1

i pe Arig lia, de cari era legata prin tratate mai %echi 1

ptin aranjamente economice si financiare din cele ma' linter-

' ice. Mai mult chiar, ea a abandonat complect ana i
statele i popoarele de origins slava, ,penti u idealul i in
numele carora secole dearandul a turburat pravoslavnica
Rusie pac a Europei.
R. ul cauzat inns RomAniei si ornenirei de tra larea rusa
va oeupa, .fara indoials, ca-pitolul cel Mai ruinos in istoria
universall si, pe cat imi vor per nite slabele mele pu e 1

voiu cauta sa-1 scot eV mai bine in relief.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I

Mare le vinovat, Wilhelm II

Intrcaga constiintg universalii nu poate vedea In per-
soani, eimpgratului 'Wilhelm II decat tipul lui Caligula, care,
crdceut la scoala de grandoare politic, a lui Bismark, in-
data ce s'a suit pe tron, in lunie 1888, a cautat ch, printr'un
gest, sa se desbare de cancelarul de fer, sere a putea ur,
mgri mai cu mina liberg realizarea visului sgu blestemat
de dominatie univergal,a.
Ca tin simptom nenmocit, odatit cu venirea lui la tron,
incep sg se desvolte in Germania imbAttitoarele ,idei impe-
rialiste si, Er,katie incurajgrei lui 'Wilhelm, apar din ce In
ce mai concrete si mai amenintgtoare aceste tendinte, ex-
piimate intr'o bogat5, literaturg, datorith unor scriitori in-
drh'ineti ca Bernhardi, Frobenius, Treitschke, etc.
Loc sub soare qi dominatie peste tot globul pclindntoscl
cereau tofii acestia pentru poporul german, flindcgziceau
ei poporul acesta est6 alesul lui Durnnezeu ", iar Impl-
ratul -Wilhelm, reprezentantul lui pe pgmant !
Cuprins de aceastg cumplitg megalomanie, Suveranul
german, ambitios si sgngeros, incepu s voiajeze mereu, ca
sg cunoascg de visu lumea intreaga.si sg-si deschidg vajnice
pofte de cucerire. Rezultatul. se cunoaste: enorme chel-
tveli budgetare si extra-budgetare pentru sporirea si Intg-
rirea armatei, ca, si pentru crearea unei puternice flote
comerciale si de rgzboiu.
Desi comertul exterior al Germaniei luase proportii.

www.dacoromanica.ro
 13

colosale, desi Rusia, Franta, Anglia, Italia, Romania, Wile

baleanIce, apoi State le-Unite ale Americei, ca i si
Argentina etc., erau adevarate colonii pentru comertul si
industria germang, desi milioane de supusi nemti erau ras.-
panditi in toatg, lumea, muncind pentru prosperitatea for
econyomica si a Germaniei, totusi trufasul Impg-rat nu era
satisfacut. El voia, nu egalitatea, ci hegemonia germana
peste tot universul.
Cine nu gandea, la fel cu el, era irnediat socotit to
dusman si aplicAnd maxima:
Und willst du uicht mein Bruder sein,
So schlag itch dill den Schadel eirtl
(De nu vrei sa -trii flu frat ,
Iti crap capul in sapte!)
Germania se prepara fltis de razboiu, spre a crapa, la un
moment fiat, capul tuturor acelora, cani vor cuteza sa -i
stea in tale.
Insusi printul de coroang, rgscoleste sentimentele raz-
boinice ale Teutonilor prin faimosa sa seriere Deutschland
in Waffen, lucrare inspiratg, de gandul ca Germania e
Incercuitg si sufocata de puterea Angliei. Germania pozand
In mielul inocent si Anglia fiind lupur hraparet !
Este indeobeste cunoscut azi ca knglia niciodata n'a
nutrit planuri agresive In contra Germaniei si n'a fgcut
niciodatg, aliantg, ofensivg, In contra ei. Mai mult chiar:
In cei 15 ani din urma, Incepand dela primul congres de
pace dela Haga, in 1899, Anglia a Intreprins o serie In-
treagg, de Incercari pentru o Intelegere politica cu Germa-
nia pe baza limitgrei reciproce a armamentelor navale. Dar
toate aceste tentative repetate s'au izbit, de fiecare data,
de reaua vointg, si lipsa de inteligentg a Impgratului Wil-
helm si a sfetnicila eat.
Ce urmgrea Germania prin aceste refuzuri consecutive'
Scopul se poate rezuma, astfel: Anglia ss ramans neutrg
in orice conflict s'ar ivi, spre a-i permite Germaniei sl-si
asigure drumul, care s'o conducg la suprematia in Europa,
servindu-se apoi de trampollina asta pentru a-i asigura, In
dauna Angliei, o durabill hegemonie mondiall.
Visul luit Wilhelm IT dg hegemonie universalg, era la

www.dacoromanica.ro
14

dansul o boala cronica. 'Toate declaratiile lui n favoarea

pacei aseundeau in` suflebil sau ganduri razboinice. Desi se
fluda ca, va realiza toat planurile sale Aril varsare de
sAnge, nu inceta insa de a sc. prepara, vecinic de razboiu,
organizand un intreg sistem de spionagiu si de intrigi
instre natiuni ').
In nenumarate randuri s'a putut banui sinceritatea sa,
&And sau implusiv sau intentionat lasa sa-i scape vorbe,
ca' in fond erau curate amenintari, sau cand se deda, pe
negAndite, la fapte can fi tradau supgrai interne .si velei-
tati rAzboinice, precum vizita sa la Tanger si mai thrziu
trirniterea vasului de .razboiu Panther la Agadir.
Momentul InsA, fa care a cazut definitiv masca Impa-
ratuluf Wilhelm, a fost in Novembre 1913, cu otazia vizitei
ce-i fAcuse regele Albert al Belgiei. Su.veranul Gertnaniei
incerca sa impresioneze si s eonvinga. pe regele Belgiei
ca.. sa nu opting nici o rezistenta in cazul unui conflict ce
ar izbucni intre Germania, si Franta, las'arid armata nem-
teasel sa treaca nesuparata prin Belgia. Atunci a avut
loc intre cele doua capete incoronate urmatorul istoric
schimb de vorbe5- asema'nator unei incruciOri de tgbii:
') Karl Kautsky, cnnoscutul teoreticiau gi scriitor socialist german. a pu-
blicat de eurand, cu autoriztttia si eu ajntorul guvernului din Berlin, o extrem
de interesantg carte asIT'pra tuturor evenimentelor cari au prenclat ritzboiul dela
asasinatul din Serajew o si panl la intrarea Marei Britanii in marele conflict
mondial. Docurneatele publieate de Kautsky aratrt cum s'a pus la cale intro
Berlin, Viena si Budapesta zi cu zi, ceas eu ceas, etimboiul si cum s'au inven-
tat motivele pentru a-1 precipita si a-1 face neevitabil. Pe Tanga aceste documente,
faimosul als al telegramei dell Ems, care a. pro'coeat razboiul franco-f4erman
dela 1870, apace ca o juearie tie copii,
Ceeace ce este mai sensltional hi revelatiunile hi/ Kautsfy stint nottle
lui Wilhelm 11, Ruse re. marginile telegrareelor Ri rapoartelor diplomatic pe
cari le primes. note semnate totdeauna cu initiala W. pentru a le revendica
paternitatea. kstfel, cand ministrul german din Beigrad telegrafia ca consiliul de
ministri sci b, complect zApacit, n'a lust Inc a, nisi o hotXrare relativ Ia ultimatu'I
trimes de Austro-Ungaria, marele criminal nota'pe marginea telegramei urmar
toarele: Uite, Sersbii acestia cari eras ass de metndri! Serbia mare este putredii.
Asa este .ca toate rasele slave. Trebue sa Warn in yicioare aceste canalii!"
Documentele publicate de Kautsky stabilesc ca fostul imparat al Germs-
niei a facut total pentru a impinge pe Atstro-ungaria la o d.eclaratie de razbolu
in contra Serbiei, oricare ar 'fi fost conseeintele acestui. gest. si ca razboiul a
fost liotarat in mod definitiv in consiliul de razboiu, tinut la 5 Iulie 1914 is
Potsdam.

www.dacoromanica.ro
 15

Nu poi uita, ii zice impgratut ca apariy casei de

Coburg qi cci sofia ta, regina, este prinfesa de Bavaria!`
.Nu voiu vita niciodata ca suns rege al Be,lgieiP
rrispunsd regele Albert I. I).
Aceastg convorbire intimg rqzumg admiabil starea
sufieteascit a celor doui interlocutori, In momentul in care
eel puternic lgsa celui slab al gl iceasc intefitinnile, pe
cari 1e nutrea de mult timp, neqtiute dedt de anturajul
sou, care nu le divulga, Era pentru intaia oarg cl Wil-
helm 4i trIda, planurile sale internale.
Este deci invederat el, la sfIrsitul anului 1913, raz-
boiul era hotgrat ca un fapt sigur In eapul lui Wilhelm,
deli cu putin timp mai Inainte cancelarul Bethmann Holl-
w-eg spunea., despre el, ziaristului Si academigianului fran-
cez Francis Charmes, care avusese cinstea sit fie 'primit de
suveranul german :
Imparatul v'a finut un limbagia pacinie. Refin,*
faptul ca el e ,singurul om din tot imperiul care nu do-
refte razboiul. Aveti dar tot, interesul set nu lasati ziarele
dv. set ne provoace!"y
Este, design; greu de priceput' intre oatneni normali,
cari, au putut fi cauzele cari an schimbit plrerea ce i-p
atribuia, Impgratului Insuqi --cancelarul situ. Era oare o
maser, ? Totui i3e explicit. Mai intaiu e Inentalitatea pro -
pri a Iui Wilhelm, motenitg din noli-stramosi i corn-
pus l dintr'o milndne dusit la exces, dinteo ambitie neng,
suratg i din tandinte Vine -de ipourizte i de r iletl c, mai
mult sau mai pun ascunse, i i'ntr'o desordine mintala,
care adeseori atinge nebunia
E un nebun! Ipunet, 1 gele* Anghei Eduard VII
votbind despre vgrul sou Wilhelm IL
Dar la aceste cauze s's, mai aditugat o alts, produsa de
Arenimente. Era in, nromentul regulitrei afacerei d la Agadi .
Ea se destaqurase pacific, dei existase pericolul unor eon-
Mete sangeroase Intre statele rivnle. Solutia aceasta padniel
era onorabilit pentru ambele pgrti. Ea asigura, Germaniei
posesia unor vaste teritorii.In Congo i mencinea suprema,tia

1) Yezi Ernest .Daudet: Lee aiiteur de- la guerre de 1914. Vol. II. Guil-
laume II et Pranvie Joseph.

www.dacoromanica.ro
 16

Frantei In Maroc. Id. acelasi timp, se IndepArta primejdia

unei conflagrafii Intre Franta si Germania, ceeace Intr'un
moment dat era de temut.
Aceast4 rezolvire pacific& a incidentului dela Agadir a
starmt Ins6 In Germania. nemultumiri printre militari, ban-
cheri, industriasi si comercianti, earl nu vedeau In Maroc
deat o Brad/ si un camp larg pentru activita'tea lor. De aci
a pornit apoi o enervare In cercurile imperialiste si pan -
germaniste, in frunte cu Kronprinz-ut, miscare care a sporit
enorm trufia acestui poor, ca si dorinta lui nernArginitl de
cuceriri teritoriale, gAsind In insusi Implratul Wilhelm ipe
eel mai fervent campion al ei.
Din lumina acestor fapte se poate vedea cat de amenin-
tatl era pacea Europei f n acea epocI. Ea n'a fneetat sl fie
astfel de atunci si Om& In vara anului 19)4, cAnd s'a
produs crima dela "Serajewo In contra archiducelui Franz
Ferdina!nd si a sotiei sale.
Ode& cu acest asasinat, s'a spart si abeesul european,
gratie bisturiului inveninat al lui Wilhelm II, care, profitand
de o' aim& ordinal* s'a servit de ea ca de un pretext
moral", spre a desl&ntui cea mai mare eatastroh, a omenirei.
Ultimul euvAnt a fort al lui---si Wilhelm II l'a .dat,
nu Ins moderator, ci provocator si iremediabil, pentruca
scanteia rIzboiului s& aprinzl toat& Europa, ba s& treacil,
chiar si oceanele, precum s'a si intamplt, din nenoro Ore.
Und jetzt raschl a strigat Kaiserul ambitios la 2 August
190, de pe blIconul palatului slu din Berlin, cItre mul-
timea ImbItatI de ideile imperialiste, care pleca, Insetatit de
sange, s& Inealce teritorii strline, sl provoace sila, jaful,
robia, Intunericul i dezolarea pe tot Intinsul Europei civilizate!

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II

Conte le Tisza: Principalul complice.

Dela moartea contelui Kaunitz si a principelui Metternich, .

putreda monarchie austro-ungara a dus-o mereu intr'o

marcatA penurie de oameni politici eu o suprafatN, mai
izbitoare;
Zecimi de ani dearandul, guvernamantul Austriei
lost ilustrat 111.1Mal de politiciani de duzin6; de aristocraii
fara nici o putere si fara nisi o vointa, cleat veleit6ti alter-
nand Cu parilsirea lor. In flagranta contradictie cu firea
germanului din Prusia, aspra, glaciaL, cruda; dar un cap
si un brat, politic;anul .austriac e moale, dulce Si tmabi],
dar lipsit de elasticitate si fgra Greer.
Junkerui prusian este, ce e drept, urgisit, dar, in
fig uri ca Bismarck, el este "mare. Pe aristrocratul austriac,
.tine ar putea sa -I urasca? Gratia lui nepa's6toare seduce
on desarmeazii. Dar a facut el vre-odata ceva? Este el bun
de ceva? Bismarck, Billow, Bethmann-Hollweg etc. au servit
un ideal, antipatic, brutal, aproape contra naturei, dar un
ideal. Care este Ins idealul aristocratului austriac? Curtea,
plAcerile, o religiune usoara cu care se pot face comprornisuri,
un uimitor amestec de ei:edinta si de scepticism. In politica?
Nici .0 directie, nici o putere si nici o vointa. Deaceea si
programul neschimb0 al diferitelor guverne din Viena a
.

fost concretizat de mimine de catre fostul prim-ministru contele

Taaffe intr'un singur cuvant : fortwursteln, adica de a o
incropi de pe o zi pe alta.
7690.-1. R. Abrudeanu, Pacosted Buseascti. 2

www.dacoromanica.ro
13

Si Austria a fortgewurstelt-uit 50 de ani, time in care a

fost din ce in ce mai mult incalecat5, de impetuozitatea, hunic.t
a aristocratiei maghiare. In ziva, cand Austria a vrut sit
aiba 0 idee, sa se reculeaga pentru o sfortare, sit dea o
loviturg, mare, toat5, cladirea, batrana i putregaita, a troznit
si indata ce au cazut barnele, cari o mai propteau pe
din afar* ea s'a prIbusit la prtmant.
Ungaria propriu zisa, mai cu sQama dela dualism in-
coace (1868), a fost mai norocoasa si mai bogata in oarneni
de stat. Ea a avut pe un F. Desk, pe un baron losif
Eaves, autorri legii pentru egala indreptatire a nationali-
tatilor nemaghiare I), pe teribilul zdrobitor de nationahtati
Colomau T.Ika,21), ore timp de 14 ani, cat a guvernat
Ungaria, a cgutat in mod peftistent, sa se emancipeze de
sub influenta austriacl a Vienei. La opera aceasta, aclane
sim.patizata de poporul maghiar, a continuat sit lucreze si
fiul acestuia, contele tefan Tisza, devenit prim-ministru,
apoi guvernul coalitiei (Wekerle-F. Kossuth-Andrass)) si
iar contele tefan Tisza, In a doua sa repriza de putere,
sand, profitand de moliciunea si lipsa de bun simt politic'
a politicianilor din Viena, a devenit stapanul necontestat
al intregei monarchii austro-ungare.
Desi imbMat de fantoma, imperialismului maghiar. con-
tele Tisza stia totusi sa masch.eze, cu abilitate, gandurile
ce-1 munceau in aceasta, directie. Astfel, in vara anului
1898 (28 August), cand apPiru in Foaia oficialti din Pe-
tersburg manifestul Tarului Nicolae II al Rusiei, prin care
autocratul tuturor Rusilor pleda in favparea Seth si pen-
tru limitarea armamentului, care conduce Statele la ruing
1) Lege; care a rganas liters moartli, neaplicandu-se niciodatli in od
.cinstit fat6 de Romani Qi celelalte nationalitXti, afarg doSasii din Transilvania
2) Programul politic al acestui btirbat de 'stab ungur fatX.de nationaltn'ti
gi in special fatX de Romani a fost rnXrturisit in Parlamentul din Budapesta
prin urmAtoarele cuvinte lapidare pi indrliznete:
Acei cari pun piedici scopurilor marl civilizatoare, pe cari le urenareste
nectinu/ unguresc :infra nationalitdti, cetatigeindu-le pe seama culturei Ri limbei
,naghiare, trebne zdrobiti lard erntareE.
Politica de maghia*rizare era proclamatX deci ca degmfi de stat, prin insgli
gum primului-ministru al thur,ariei. Ceeace a flout Tisza tat6,1, a Ricut exact qi
Tisza fiuLotrecum voin doredi in capitolul intitulat Narcoticul dontelui Tisza,
insi cu mai mula abilitate i perfidie decit plirintele situ.

www.dacoromanica.ro
 19

economics, contele Tisza si cu el intreaga press maghiarl

aprobau In 1erzpeni elogiosi aceastii, propunere ass, de fa-
vorabilit monarchiei austro-ungare si mai ales intereselot spe-
tiale ale Ungariei.
In aceast/ privinO, d. Take lonescu imi stria, la 1898,
urm,toarele randuri :
Sinaia, 1 Septembrie 1898.

Jubite 71usule!

Pune in Timpul1) informacia urmegtoare:

In parlarnentul unguresc un deputat tz. interpelat pe
primul ministru asupra mifioacelor ce are de ,grind sa is ca
sa face sa reuseasca propunerea Tarului, care este asa de
favbrabila i\monarchiei gi mai ales intereselor specials
ale Ungariei.
Este de notat cum Mei de propunerea Tarului, Europa
se iinparte in dou&: de o parte ficimeinzii, cari se ingriiesc, de
alta satuit si imbuibacii, cari se bucurif.
Vecinii nostri aunt desigur in a doua categoric si
din acest punct de vedere bueuria for este fireascei pentru o
pace perpetuei bazat'a pe statu-quo` .
Al d-tale devotal
Take lonescu

Personagiu de mare suprafata, ambilios si viclean, integru

dar corup/tor, temperament infocat si rece, contele Tisza a
condus grLdat politica, sa astfel, Inclt, la un moment dat,
ajunsese sa fie agreatul nu numai al Pariamentului din Buda-
pesta, ci si al marelui vinovat dela Berlin, ImpaxatulWilhelm
11, mai milt chiar, idolul natiei sale si conducgorul de
fapt al politicei externe a monarchiei. Contele Berchthold si
mai tarziu baronul Burian nu erau detest oamenTi hnpinsi de
el in fruntea ministerului de externe austro-ungar.
Cunosc,tor profund al istoriei Orii sale, ca si al istoliei

1) Ziarul Titnyu4 fuzionat Ia 1901 en (onstitutionalui sub numele dQ

Conservatorui, a foot dela 1876 organul offeial al partidului consev-vatori qi la
care autorul luerlirei de fatil a colaborat timp de 16 ani <1891-1907).

www.dacoromanica.ro
20

popoarelor de sub dominatia austro-ungarg, contele Tisza

cunostea si ravna si aSpiratiunile acestora spre o libertate
deplind. El intelegea, rilai bine deck oricare altul, ca Austro-
Ungaria nu este, pentru lunlea care judeca, decAt o dinastie,
care, 'prin diplornatia ei, si-a fAcut o monarchie in Europa,
prin armata ei, a mentinut-o in contra popoarelor sale
asuprite, cari fac cel putin trei cincimi din populatiune si
cari urmaresc distrugerea monarchiei si desrobirea lor.
Constient, pe de ARA, parte, de puterea invincibill a
principiului democratic si modern de drept cer un stat nu
are dreptul de a flinta decat dater este cadrul politic al
unei natiuni, contele Tisza era con`vins ca ideia, aceasta isi
va face repede drum printre fiii popoarelor asuprite si ca
acestea, incepand lupta lor de eliberare, regatul ungar, cu
absurda conceptie a unitAtei sale nationale maghiare, se va
risipi desigur ca fumul la sufiarea vftatului.
hi omul, cafe stia ce jAratec de revolta', si eq dor de
libertate zace in inimile nationalitcitilor, era in clutarea unei
esiri pentru salvarea, Statului si hegemoniei maghiare.
Contele Tisza si-a zis: Suntern doug popoare asupritoare,
noi, Ungurii; in Ungaria si Germanii in Austria. Ambele
urns rim sustinerea monarchiei, pentrucii, numai astfel vom
putea mentine stiipanirea asupra celorlalte popoare. Spre
acest scop insg, mentinerea, aliantei militare cu .Germania
trebue sit fie si pentru Maghiari ci pentru Germanii din
Austria o dogmg, sfi,nt si intangibild. Nurnai astfel vein
putea sa realizarn acea Europa centralA (31ittel-Europa),
care va fi chez4ia hegemoniei germane in Lumea-veche, de
care yecinic va trebui s rituantI legata politica Statului
ungar I
Stabilit acest program politic, in perfecter intelegere cu
Viena si cu Berlinul, dar mai ales cu Berlinul i), in baza
vechei aliante incheiate de" principele Bismarck si contele
Tulin Andraissy spiritul inventir si indrgznet al contelui Tisza

1) Contele Tisza admira Germania pentru puterea ei creseindg, insg in

acelEq timp o dispretuia ca pe o putere de parveniti. La randul lor, Germanii
spuneau, ptin ,ura lui Bismarck, urmItoarele despre monarchia austro-ungarg:
Auetro-Ungaria e o vaca, pc care trebue ad o ducem sit posed inBalcani; cdnd
va fi seitu16, o vom manca".

www.dacoromanica.ro
 91

a gAsit, nirq, prea multe bittaie de cap, solutiunea mautui-

oare pentru Statul si dominatia maghiara.
Ajuns pentru a doua-oarl sef al guvertfului din Buda-
pesta, calvinistul conte St. Tisza isi eastiga, cmvingerea
intimg e numai un r5zboiu fericit, pregAtit in tail* ar fi
singurul mijloc drastic pentru o noun, congolidare a monar-
chiei austrosungare, care s5, pun cap1t tuturor nazuintelor
centrifugale si de desrobire a popoarelor asuprite din
cuprinsul ei, devenite deodat5, mai exigente in urina pAcei
dela, Bucuresti din August 1913,
Devenind zi de zi partizan si.mai fervent al provocArei
unui rAzboiu european, contele Tisza a jibbilat sand i s'a
adus Brea groazuicului atentat comic, la SerajeiA o, contra
archiducelui Franz Ferdinand si a sotiei sale. k;i, intr'adev5r,
folosindu-se de acest trist si dureros eveniment ca de un
pretext minuna,t, trio is par'cil de pronia eereasca intr'adins
pentru scAparea de peire a ,,nobilei" natiuni arpadiene,
contele Tisza, hand ih primul rand asentimentul protec-
torului s5u dela Berlin, imparatul WiIhel.n II, an intArzie 85.
ingrcineze pe o nul squ de Incredere Alussulin, funct?onar
superior in ministerul de externe din Viena si fost secretar
de legatiune la Bivuresti, ca s redacteze cunoscuta note
insqlentg, care trebuia remise Serbiei. Nemultnmit c# textul
notei nu era destul de muse tor, contele Tisza it corecta el
instist, aseutinda-i Intelesul si agravandu-i farina.
Se poate deci afirma ca, ultimatum-ul este opera con -
telni Tisza, care Impreuna cu impatal Wilhelm ettutau
a tout prix un motiv de rAzboiu.
La 5 Iulie 1914, an prilejul unei conferinte tinut5, la
Potsdam si in care s'a decis efectiv razboiul, rolul contelui
'Tisza a fost preponderent, demonstrAnd si impunilnd necesi-
tatea razboiului. Kaizerul era Incantat de argume,ntarea
strans5, a primului ministru ungar. Tisza era doar de
aceiasi structure ca si imparatul. Astfel marea crim5, fu
decig, iar imparatul isi rilsuci mustata si contele Tisza
isi frecl mainile.
Ce elipa tragiell Unii din complici se eutremurarI.
Asa contele Berchtold1), wind dela conferint5, avu un ino-
1) Ye/A destIianirile d -Ini Robert de Flers din ziarul rtrisian Le Piga?. 1911).

www.dacoromanica.ro
22

ment nerulinarea sa-i faca mustrari i spuse contelui

Tisza:
Atunci e razboiu?
Firete, raspunse Tisza.
Berchtold reveni din nou:
SA speram ca totul va merge bine. In tot cazul
ins razboiul e un. lucru teribil!
Draga, Ii replica contele Tisza, razboiul ne este ne-
cesar i un lucru necesar nu e niciodata, teribil.
In fraza aceasta e coneretizata Intreaga politica a con
telui Tisza, Care, la 8 Julie 1914, raporta textual batra-
nului imparat Franz Iosif la Ischl:
,, Sunt Bata str iau asupra mea rdspunderea pentru
Coate urmarile unui rtizboiu devenit necesar in cazul unui
refuz din partea Serbiei la drtptele noastre cereri."
Se tie cu rata grije a lucrat contele Tisza de a face
de mai Inainte inutile once interventii ce puteau sa se
produce i sa amane izbucnirea ra'zboiului.
Faimoasa i insolenta not fu, cum se tie, remisa la
Be 'grad de catre ministrul austro-ungar baronul de Giesl
in ziva de 23 Iu lie 1914.
Rezultatul? Peste 10 zile aproape intreaga Europa
era in foc, in prada celui mai Inliorator carnaj din cite
a cunoscu t omenirea.
In fata catastrofei deslantuitl. de el insuksi In corn-
plicitate cu .sanguinarul Wilhelm II, contele Tisza nu a
avut niciodata curajul sa-i asume intreaga raspundere,.
enorma ei grea, a uraganului ucigAtor ce provocase.
Caderea Lembergului, a CernAutilor, ajungerea armatei
ruseti In stramtorile Carpatilor, cari 4i deschideau drumul
in spre inima Ungariei, ca i alungarea ruqinoas1 qi de-
zastroasa a armatei austriace de pe teritoriul eroicei Serbii,
ii astupaser5 gura ca prin farmer, ri Inghetase pe.buzele-i
Infrigurate.orice euvant de mandrie, oriee ridicule tantoqie
ungureasel, iar pulsul si Wane inirnei se resimteau, in
mersul for sacadat, de blestemele unei 1umi Intregi, printre
cari multe, chiar foarte multe cazute de pe buze ungurefti
(magyar ajku),
Abia dupit 3 ani de crancena varsaie de sane, cape-

www.dacoromanica.ro
 23

tele ungbreti au Inceput sl se desmeticeascI, s Inceapl a

vorbi i al se lntrebe: Cine sunt provocatorii razboiului?
La 24 Iunie 1917, contele M. Karolyi, seful partidului
independist, devenit la sfarqitul anului 1918 presedinte al
aa nisei Republice migare, vorbind Intr'o adunare popularl,
raspundea astfel la aceastA palpitant/ Intrebare:
Razboiul mondial a Jost provocat de inarmeiriknebune
ale feirilor centrale.
Nn-mi pasa zice contele Karolyi o declar, chiar
data ma vor bate cu pietre, ca nu iau ra'spunderea pentru
acest razboiu. Am spus-o si\ mai inainte, ca dela potop ia-
coace asta este cea mai mare catastrofa care a ajuns ome-
nirea. Sunt convins oa dupe aceast6, Ingrozitoare lovitura,
nu se va putea crea Ungaria cea noun deca't data nu vom
mai tolera la putere pe aceia cari aunt responsabili pentru
aced razboiu. Guvernul trecut (al lui Tisza) e reispunzeitor
pentru purtarea razboiului, guvernul trecut e ardspunzdtor
pentru mizeriile' razboiului, pentru scumpete, pentru pdcatele
cati 8' au savarsit, guvernul trecut e reispunzator si pentrucei
r4zboiul fine asa de mult si pentru s'a varsat ata' ta &Inge
unguresc. Acum eel pufin stiti ce rost aveau impozitele de
razboiu, frtifi pentru ce aci platik atdtea biruri"

Dup, 3 ani, mai ales dup5, ce a cazut dela putere,

prin Iunie 1917, a prins limb& i contele Tisza, de a.stti,-
datA ;ins& ca s& ragpundl atacurilor energice ale adeversa-
rilor s &i politici, cat aruncau asupra lui Intreagl vina
razboiului.
Iata ce scrie el in unul din numerele de pe luna Julie
1917 din Aviista Isramondo :
Dezbaterile parlamentulhi ungureac din lulie 1914
eerie contele Tisza ne dau dovada ca opozicia de atunci,
indata dupd asasinarea moctenitorului de tron, a cerut gu-
vernului a is masuri, severe pentru pedeparea Serbiei fi,
in caz de lipsa, sei declare relzboiul. Guvernul era acoperit
de reprosuri i de ironii pentrucii nu aparea destul de energic.
Cand, insfarsit, dupe stabilirea faptelor, guvernul
austro-ungar a adresat cunoscuta note catre Serbia si a luat

www.dacoromanica.ro
 24

astfel asupra sa toata rdspunderea pentru urmdrf, el akgdsit

aprobarea intregei opozifii.
Dacd am fast criticat atunci pentru ceva, a Jost numai
pentru faptul cd n' am pdfit mai curd nd pa aceastd tale (a
armeIor)".

In sedinta Camerei ungare dela 22 Octombre 1918,

and pzu ca, visit] sau de dominatie si mai departe siluire
a nationalitAtilor nemaghiare se ng,rui definitiv, contele
Tisza a Ineereat, e drept, sa miesoreze importanta rolului
sau si raspunderea sa fatg, de Cara. Camera l'a ascultat intro
tIcere de ghiatg. Compatriotii sai nu puteau uita ca cu doi
ani mai inainte, la 5 Septembrie 1916, Tisza, sigur fiind cg,
va, da-o lectie Romg,niei, care intrase In rgzboiu si ale cgrei ar-
mate trecuserl Carpatii, recunoscuse cg. a pizerneditat razboiul.
Au trecut' abia 8 zile dupg, acest cantee al lebedei din
Parlarnentsi contele Tisza,1) adevgratul complice al Kaiseru-
lui si carnal on -cgrei libert ti, c6zu in chiar propria-i casg,,
la 1 Noembrie 1918. sub gloantele unni soldat asasin, in-
tors de pe frontul italian si fland parte dintr'un Intrez
complot. El a inteles ea moare, nu din cauza rg,zbungre)
unui om, ci in urma sentintei unui popor intreg, aruncat
in prgpastie, gratie politicei sale. Tin cuvAnt de regret sau
de &tint/ n'a segpat din gurg,-i. El stia cg, trebue sa pla-
teasea, si a plg,tit!
Astfel odatg, cu moartea contelui Tisza, muri si idealul
autocratiei maghiare, lovit de idealuj libertatei.

Cartea rvqie austriace, prin unele documento ce pulllicli, cautg sa

spele pe ontele Tisza de raspunderea provoclirei rX/boiului. AceastX muneX este
Stull tenclentioasX qi vadarnicX, faptele fiind mai elocvente decat once documents
diplomatice. Contele Tis/a a fo,t cel mai mare durtan al poporului roman ai
istoria va inregistra ca tot of a Post dintre cei mai inclipKtina,ti practicanti ai
politicei loViniste. care trebue consideratrt ca prima cauzX a prKbusirei, Ungariei.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III

Narcoticul contelui Tisza.

Ideia provoc5,rei razboiului european, fiind botgrit6, de
mult, in principiu, la Berlin, Viena si Budapesta pandin-
du-se numai momentul prielnic pentru punerea focului
Trip la alianvi si mai ales Germania stia bine ce are sit se
Intaple. Ea cAuta sa is din vreme masuri pentru sign-
ranta reusitei atacului premeditat. Hegemonia-i nationala si
interesul ei de mare putere cereau imperios ca linia sa de
apgrare sa se intindit dela Marea BalticA piny ]a Marea
Neap% im potriva Nord ului rusesc.
Spre acest scop, trebuia deci neaOrat sa, se castige
simpa,tiile regatului roman.
Dar s'a vAzut c acest regat t) e condos de poporul
care 11 alcAtue+ si ca acest popor nu poate merge alaturi
de Austro-Ungaria, cats, vreme, sub ar;pile Habsburgilor,
Ungurii comiteau cea mai criminalI siluire in contra a 4
milioane de Romani, supusi ai statului ungar, dar de aceiasi
limbl si de acelasi sange cu Romanii din regatul Rominiei.
Opinia publicl din tarn era adanc revoltat5, in urma
nedreptAilor si suferintelor de tot felul, pe cari le Indurau
Romanii de peste Carpati din partea st6panitoritor unguri,
cuprinsi de koala celui mai acut si intolerant sovinism. fat-

1) Vezi: Habsburgii, Ungutii gi Ron,dnii, de I. Rust' Ainlidostin qi Vasil@

Stoics.. Bucurefti 1915.

www.dacoromanica.ro
26

opinia publiea, a unui stat national este adevarata canna

a statului..
Germania si-a dat bine seama de lucrul acesta si, pentru
a lqinuri si rezolvi aceasta sup/ratoare chestiune romaneascl,
a intervenit formal, Inca In 1909, la Vidia si Budapesta,
cerand guvernelor respective -sa, cute u11 modus vivend mai
suportabil cu elementul romanesc din statul ungar, ceeaee
ar impresiona si linisti mult si opinia, publica din Romania.
Interventia aceasra a avut ep, rezultat cateva zambete si
fitgadueli facute Romanilor de catre despotii Ungariei.
Tat elocuenta faptelor :
.

Archiducele Franz Ferdinand 1), mostenitorul Tronului

austro-ungar, dandu-si seama si el de importanta chestiunei
romanesti si cum In sufletul sau nutream chiar oarecari sim-
patii pentru Romani, a prima Cu bucurie sfatul dat dela
Berlin si n'a Intarziat ca in coivorbirile ce avea cu condu-
catorii politicei maghiare sa-i consilieze ea, ar face un act
de deosebita Insemnatate politics, daca, ar mai indulci pornirile
for in contra Romanilor din Ungaria, cauthd sa-i impace
sisa,-i multumeasca, pe cat va fi posibil.
Binevoitoarea interventie a archiducelui Franz Ferdi-
nand a avut oare-cari efecte, dar numai la feta& inteadevar,
cu putin Inainte de retragerea dela canna a cahinetuh(i de
coalitie Wekerle-Kossuth-AndrAssy, contele Stefan Tisza,
rare stia ea In curand o sa fie din nou dictatorul situatiei
politiee din regatul ungar, rosteste la Oradea-Mare un neasteptat
si impresionant discurs, in care afirma necesitatea Impacarei
Ungurilor cu Romanii, de oarece motiva el panbele
aceste popoare sunt menite sa, traiasca Impreunii, Sri bung
intelegere, ca astfel sd formeze un zid solid de aparare
tendintelor cotropitoare ale eolosului dela _Nord,
impc.)triva,
adica, a Rusilor.
Este incontestabil ca acest discurs al contelui Tisza a
fast o re,velatie plaeuta, pentru multi Romani, printre cari
a produs o impresie destul de serioas& Fara fndoiala, cuvinte
de Impacare romano-maghiara, elite din gura unui font si
viitor prim-ministrn, puteau prin insasi noutatea lor, ca si

') Dia eatiza bitrineteler inspIratului Franz Inef, meqnsitorul treaalui

'steepen do alai melt tire? el se oeupe personal de afaeerile de gaTerainnat.

www.dacoromanica.ro
 27

a omului care le pronunta, trezi oarecare ecou la anumiti

barbati politici de peste munti. Spiritul public Insa, Sneer-
eat dr o serie de deceptii, refuza dela inceput on -ce credit
moral unui politician ungur. Cu toate aceste'a, fagaduintele
eontelui Tisza nu puttkau trece fara a fi Inregistrate.
Spirit calculat si autoritar, energic i nelmblanzit, mai
ales cu dumanii sai, printre cari Romanii ocupau locul de
onoare, contele Tisza, rostind faimosul sau discurs dela
Qradea-Mare, nu urmarea in realitate decat Intinderea unei
curse mizerabile, in care au cazut deabinelea qi fara sa, ba-
nuiasca, ceva atat Romanii din Ungaria cat si cei din regat.
Scopul lui infam i care, pentru trebuinta crimei ce
ticluia, i-a imOit die minune, era : sa nareotizeze Intreg
poporul romanese cu mirajul ideii, lansata de el, a im
carii Romanilor din regatul ungar,. sa Inceapa, tratative in
directia aceasta azi cu unii, maine cu altii, ca astfel sa
dureze treaba ani de zile, pai la momentul oportun pentru
provocarea razboiului, and Valachii" vor trebui sa meargl
sa-i apere patria de durnani, sub impresia recenta a tratative-
Ion de Irnpacare, cari, daca, n'au reuit pan'atunei, vor reui
desigur dupa, razboiu, in . care Romanii nu vor ezita sa-i
verse cu inima, i din belug sangele for pentru Jericita
patrie ungAreasca," !
Politician de mama Intaiu, a carui abilitate i energie
smiling Sf facusera, deja un renume european, contele Tisza
tia ca, enuntand ideia nefasta a impacarii romano-maghiare,
ea va surade multor Romani dornici de situatii politice si
ca va turbura multe conViinte Indadite i cinstite. i, CUM
se va vedea, teribilul despot nu s'a Snvelat4in prevederile sale.
Prima victims a fost vicarul grew-oriental din Oradea-
Mare, nenorocitul Vasile Mangra, care, incantat zicea el
de programul dat In vileag de Tisza In oraqul sau de re-
edinta, a crezut ea sIvareqte un act politic serios inscriindu -se
in partidul national al muncei, lnsufletit de gandul ca
astfel o sa poata eonluera mai efectiv i mai cu folon la
mares opera de Impacare romano-maghiara!
Efectul i folosul s'au vazut, intr'adevar, nu peste multa,
vreme. Tradatorul Mangra Indata ce a venit la guvern
partidul national al muncei eu contele Khuen Hedervary
ca prim-ministru contele Tisza, rezervanduli deocamdatit

www.dacoromanica.ro
 2

presedintia, Camerei, a fost ales deputat guvernamental In

cercul electoral al Ceicei 1) (comitatul Bihorului), pentru ca
paste 7 ani sg, fie cocotat de patronul sgu atotputernic, cu
concursul gendarmilor unguri., In fruntea bisericei romane
ortodoxe ca Mitropolit la Sibiu.
Ast-fel ticalosul egluggr, vajnicul nationalist do pang. mai
eri si membru al Academiei romane din Bucure,s0, intra si el
in tag ma tr/d6torilor de neam de specia unui dr. I. Siegescu 2),
deputat si profesor la facultatea de filosofie din Budapesta,
a unui G. Rednic, deputat de Beius 3), a unui dr. Petre
Ioneseu, sef de sectie in ministerul instructiunei publice din
Budapesta, etc. etc.
Consecuent ]iniei de eonduitg, ee si-a trasat, contele
Tisza intelegea si urmgrea In taing Impitcarea cu Romanii
prin coruptie, prin curupg,rarea constiintelor slabe romanesti,
egrora sg, le dea cafe un ciolan de ros. eatdo denmitate
profitabill, ca, de exemplu, notar public regesc, pentru
guralivi si nemultumiti. In marea for majoritate, asemenea
oferte rusinoase au fost respinse Ins cu indignare si multi
demuitate de cgtre intelectualii romani. Evident, pentru drep-
turile poporului roman contele Tisza nu manifesto nici o
preocupare, nu se gandea la nici un program; totul se
redvea la zambete fggAdueli. Imbratiand politica de
t
vorbe, dictatorul Tisza, ca si omul slit de paie primul
ministru Khuen Heclervary, nu scgpau totusi nici un prilej
fg,rg, sg, facg, noui declaratii, prin cari accentuau necesita-
tea unei sincere" Impaca,ri cu Romanii.
Aceste declaratiuni politice, find repetate mereu din
1) lie mai bine de 30 ani, s'au ales ca deputati in acest core numai
romani teldgtori, ca Silviif Re7ei, Papp, Fasie si llangra.
Aeeasti otreapg romiincasca a fost prima oars ales ca deputat guverna-
mental, sub guvernul coalitiei. in cercul electoral dela Oravita-Montang, in contra
.candidatului partidului national roman G. Pop de DAsesti, presedintele comitetului
national. Pentru comlytterea eandidaturei tradgforului Siegescu, ani mers si eu
personal pang la Temi,oara, &wand cu mine mai innite mii de manifeste, impri-
mate in tipografia Adevarului gi menite a fi inmanate aleggtorilor romani. Trgdg-
tortil era zuzeivit cum merita in aceste manifeste, a egror trecere pests granites
constitue 0 adeviiratri epopee. In Temisoara am predat pachetolo en manifeste-
unui om do inimil, ath ocataliti dr. G. Adam. azi deputat in Parlamentui Roma.-
niei-Mari, care le-a this la, destinatie. Fapt Intamplat in toamna anului 1909.
8) Subprefect 'al:kilts, a fost ales deputat guvernitmental in contra candi-
daturei nationaliste a plirintelni dr. Vasile Lucaciu.

www.dacoromanica.ro
 29

partea iunor faetori asa de hotaratori in conducerea destine-

lor Ungariei, reusisera sa, infiltreze un moment ottrecari
nadejdi chiar printre conducatorii partidului national ro-
man de peste munti, ea si printre barbatii .politici dela not
din regat. Oamenii ,de Stat din Romania puneau in izbanda
aceatui gand al impacaiii romano-maghiare, enuntata prin
glasul repetat si autorizat al contelui Tisza,- un Indoit in-
teres : unul sufletesc si national,. altul politic si practic.
Cand zic politic si practic, inteleg ca toti politieianii din
taxa, vedeau cu ochi buni aceste nazuinte de o apropiere
romano-ungureasca, pentru simplul motiv ea i-ar fi scapat
de ghiuleaua chestiunei nationale, care de multe on le facea
mult sange rau si dupe, urma 'eareia nu odata au avut de
a suferi, cazand dela putere.
0 bung bucata de vreme a domnit si peste Carpati
si in taro o atmosfera favorabila acestei api opieri, care era
privita, uneori chiar cu oarecare incredere vizibila si care
cuprinsese ca inteun fel de ..orb al gainelor" multe suflete
cinstite romanesti. Se credea de unit ca e mai preferabila,
pentru fratii nostri o politica de transactiuni, de impaeare
cu guvernul din Budapesta, politica care sit, duce la con-
cesiuni reciproce intre Romani si Unguri, decal o vecinica
si interminabila lupta launtrica, pentru cktigarea de drepturi,
care de o mie de ani nu mai soseau
Presat mereu dela Berlin, ca sa caute o solutiune noro-
coasa chestiunei romanesti, guvernul din Budapesta incepe
la 1909 liar cu o complecta rea credintii, oarecari discu-
tiuni In jurul impacarei cu mitropolitii si episcopii romani.
u s'a ajuns insa la nici un rezultat si nici nu se plitea
ajunge, deoarece toti prelatii consultati au declarat si contelui
Khuen lledervary si contelui Tisza ea, eu toata ravna, si
dorinta ce au de a vedea odata infaptuita o apropiere amicala
intre poporul roman si cel maghia,r, ei nu pot intreprinde
nimic trainic si mai ales nu pot angaja poporul la un act
politic asa de important, intrucat n'au caderea, s'o face,
aceasta fiind de rezortul singurei organizatii politice a po-
porului roman, adica a comitetului partidului national, in
care figureaza toti barbatii de incredere ai sal care ins/
constata, cu regret prelatii azi este desconsidelIt si nu
Irse face onoarea de a fi ,socotit drept ceea-ce este: unica

www.dacoromanica.ro
-30

organizatie politica, a poporului roman din TransiNania si

ngaria
Inteadevar, guverriul ungurese fugea, ca dracul de
tamae, de confactul cu rnembrii comitetului partidului na-
tional roman, de a carui existents nici nu voia sa stie
nimic, mai ales ca acest comitet fukese desfiintat printr'o
simpla ordonanta ministeriall data la, 16 Ianuarie 1894,
dupa procesul memorandului, de catre ministrul de interne
de atunci K. Hieronymi. Intrand In discutii cu acest co-
mitet, ar insemna oDiecta prelatilor romani primul mi-
nistru ungar a-i recunoaste din nou existenta sa politica.
Aceasta tnenta,litate insasi dovedeste in ce infern traiau
fratii nostri din regatul ungar, cari n'aveau dreptul nici
macar sa se organizeze politiceste. De acest drept se puteau
bucura, numai intrucat ar fi facut parte dintr'un partid
politic maghiar!
Dar totusi ceva trebuia fa'cut, 'Wear pentru a salva
aparentele, in fata insistentelor dela Berlin si a archiduce-
lui Franz Ferdinand. Atunci Tisza si Khuen Hedervary,
pentru ...a se feri s villa in atingere directa cu organiza%ia
partidului national, au recurs la o persoana neutra, care
nu faeea politica militants, ce e drept, insa cu o mare su-
prafata moral/ si materiala printre Romani, lucrand pentru
progresul poporului sau numai pe terenul bisericesc, cultural
si economic. Acest personagiu de deosebita consideralie era
d-rul Ion Miltu, advocat din Orastie si mare proprietar in
comuna Vinerea din comitatul. Hunedoarei. Acestu barbat
s'a, adresat guvernulunguresc si l'a insarcinat s t is contact
cu archiereii si barbatii de incredere ai liomanilor si apoi
prezinte un metnoriu, care sa cuprinda toate plangerile
;;1 .cererile poporului roman.
Gata de a-si servi neamul, d-rul Mihu a acceptat
aceasta misiune grea si delicata, numai dupa, ce a luat
avizul .si aprobarea intregului comitet national.
Fiind in bune relatiuni de prietenie cu acest distins
fruntas al vietei publice din Ardealul romanese, am avut
onoarea sa fiu incunostiintat despre greaua raspundere ce
luase asupra-ii prin urmatoarea scrisoare trimisa dela Kalt-
leutgeben, lang Viena, urrde se dusese sa, urmeze o cura,
de o lung de zile. dupa ce trecuse prin Budapesta si fusese

www.dacoromanica.ro
 31

primit in audientl de primul .ministpu Khuen HedervAry

i de contele Tisza :
Kaltenlentgeben (Austria), 1 August 1910.
irate Rusule!
Pentru orientarea d-tale, (in a to informa ea, drsp
rezultat al convorbirilor avute Ice Budapesta cu factori poli-
tici de seams, am fort formal inseircinat sei ma, pun in leg&
turd cu toti barbarii nostri autorizafti, in primul rand cu
archiereii, deputatii si conducatorii partidului national, iar
la Septembre, sand vor lua sfd rsit vacantele parlamentare
sa prezint primului ministru un memoriu despre toate gra-
varninele noastre, cari cer sanare.
Actiunea mea este feccutet cu starea i aprobarea an-
chiereilor si oamenilor nostri de frunte, cum aunt I'artenie
Coma, dr. Teodor Mihali, dr. Vasile Lucaciu, dr. Al Vaida-
Voevod, dr. Iuliu Mania etc. si este aprobatec si de foile
noastre, din motive tactice insei cu oarecari rezcrvei pentruca
asa am aflat de bine cu fotii, neputecnd sti Cu .siguranta _care
va fi rezultatul .final al pertractiirilor initiate
Aceasta este starea fapticet, a chestiunei de impAcare,
initiatec, alt-cum de guvern.
D-ta poti utiliza aceastei informatie, dar in orice ccrz
numai ciiscret si in mod vag, farce a transpira cumva ea ai
informatii dela mine.
In(elegi ca opinia publicci din faro si a beirbatilor de
Stat de acolo are pentru mine insemneitate inclouita pentruces
imi oferei bune motive a sustine cauza noastra si in sus la
guvern si in jos la lumen romeineascci. Te rog deci a ma
inform a ocazional despre adevarata opinie publics de acolo.
Eu stau aici pcinel la 20 August st. n cecnd m i roiu
intoarce pentru a prezida adunarea fondului de teatru,
Te salut cu prietenie.
Dr. Mihu
In fata seriozitAtei chestiunei, care, de astaktatI, pIrea ca
intro, pe un, vggaq sanAtos, m'am conformat intocmai, indicatillor
din scrisoarea d-rului Mihu, publicand in AdevarW un ar-
e 1) La ziarul Adevarul am cdlaborat din Martie 1908 gi pa 1 la irttrarea
In actiune a Bomaniei, ocupindu-ma, In mod aproape exelnsiv -rtu0lai cu propa-
ganda chestinnei nationale.

www.dacoromanica.ro
32

ticol put informativ; transpiand oarecari temeri. 4n privinta

bunei credinte a guvernului maghiar, atat de dos inselatoare.
La 20 August st. n. d-rul Mihu se intorsese dela
Kaltenleutgeben masa la domeniul sau din Vinerea, iar a
doua zi a mers la Or 6stie, spre a prezida adunarea gene-
ralA a societatei crearei fondului de teatru. Fruntasi romani
din toate partite isi dasera intalnire, in acest scop, la
Orastie, ceeace a Intosnit d-rului Mihu sa alba' consfatuiri
intime cut cei mai de seama dintre ei asupra importantei
inareina'ri ce primise.
liArnrysese acum sa se redacteze meMoriu , care. avea
sa fie prezintat sefului guvetnului maghiar. Opera aceasta
nu er a locmai usoara pentru un moth de o importanta
capital, Inteadeva'r, primul punct din programul parti-
dului national, hotarit in adunarea fruntasilor romani Intru-
Iliti la -3ibiu, in ziva de 12. Maiu 1881, cuprindea: recc4-
tigeirea autonomiei Transilvaniei ca consecinta a progra-
mului desvoltat, la 1848, pe campia libertatei dela Blaj,
de catre celebrul om de drept Simeon Barnut.
Acest punet din programul Romanilor era o adevarata
sperietoare pentru. Unguri si guvernul din Budapesta nu
voia In ruptul capului s, auda macar vorbindu-se de el.
Pe de altA, parte, Romanii din Ardeal, mai ales, tineau
din rasputeri la respectarea primului deziderat din progra-
mill 1,9r in baza dreptului istoric si in fruntea acestora
era d-rul India, Maniu, eel mai luminat si mai bine lnzestrat
cap politic al fratilor nostri, nepot al marelui Barnut.
Dandu-si seam,, insa et claca s'ar introdulee in memoriul
care guvern a acestui esential punct de program, s'ar. rises.
din primul 'moment za"dgrnicirea ori-caror cu guver-
nul ungurese: d-rul Maniu, in fata necesith,tii politic6, a
ceda si astfel a ajuns la solutitmea ca in memoriu sa
nu se pomenea s(ca, deocamdata, nimic de chestia, atat de
iritanta pentru Ungttri, a autonOmiei Transilvaniei.
In memoriul redactat de d-rul. Mihu figurau deci, in
primul rand urmatoarele cereri:
1. Introducerea limbei romanesti, grin lege, In adminis-
tratie si in justitie in toate tinuturile locuite de Romani.
2. '1 de functionatil romani in toate aceste
tinuturi, iar clintre. ne-romani uumai de aceia, cari stiu

www.dacoromanica.ro
 33

vorbi si aerie romaneste si eari ennosc obiceiurile poporu-

lui roman.
3. Aplicarea realg, si leall a legii pentru egala Indrep-
tgtire a nationalitItilor nemaghiare.
4. Respectarea autonomies bisericelor si seoalelor eon-
fesionale, ca a unor chestiuni cu caracter curat de nationalitate
si In leggturg, cu aceasta subventionarea din budgetul statului
a seoalelor romanesti si a altor institute de culturg, natio-
nal,, precum si infiintarea de noui gimnazii romanesti In
regiunile locuite In majoritate de Romani, precum in Lugos,
Caransebes, Abrud etc.
5. Desfiintarea tuturor legilor si ordonantelor minis-
teriale, cari constitue o piedieg, la desvoltarea culturei nationale.
6. Votarea unei legi electorale pe baza sufragiului uni-
versal egal, direct si secret si arondarea cercurilor eleetorale
in asa fel ca sg, se asigure intrarea in Parlament a 35-40.
deputati romani.
7. Incetarea politicei de maghiarizare din partea tuturor
organelor statului.
8. Infiintarea de noui episcopii romanesti la Temisoara
si Oradia-Mare.
Memoriul mai preciza alte cereri de ordin adminis-
trativ, economic si financiar in sensul de a apgra interesele
si sprijini bung, starea poporului roman in general.
In luna Septembre 1910, d-rul Mihu n'a intarzia,t sg,
inmaneze personal primului-ministru Khuen-Hedervary me-
moriul sg,u cu toate doleantele si cererile Romanilor, recluse
la minimum posibil, asteptand apoi eu resemnare luni, ba
chiar ani intregi de zile rgspunsul guvernului ungurese.
Obicinuit numai sg, tot is si sg, nu dea nimic, gayer-
nul din,Budapesta n'a mai argtat fn privinta aceasta nisi un
semn de viatg, pang, In toamna anului 1913, adiel toemai
peste 3 ani de zile, atat de Inuit ce se grAbea el sit satis-
facg, sfatul primit dela Berlin si Viena! In acest rgstimp
contele Tisza inlocuise pe Khuen-Hedervary la presedintia
consiliului de ministri omul stia doar ce face. Nu-i
ardea lui de imfdearea Romanilor, ci cum sg-i tragg, pe
sfoarg, sg-i adoarnag, sg-i na'rcotizeze pang, la sosirea zilei
atat de scumpe inimei sale criminale : deelararea rIzboiuluf
7690. 7. R. Abrudeanu, Pacoeten Buseascd. 3

www.dacoromanica.ro
34

eutopean, calculate si pregatita de el cu o milpitiozitate si

abilitate demonica.
In timpul insa pe cand guvernul ungurese tacea, dar
uneltea crima lui monstruoasa, razboiul balcanic cu princi-
piile lui de intregire nationals rascolise pretutindeni ideia
nationals i nadejdea unei noui aranjari a granitelor politice
potrivit granitelor etnice.
Austro Ungaria 1) fu cutremurata de un for adane
prevestitor de primejdii. Biruintele Slavilor asura darul de
a trezi mandria si alipirea fate de ei in toti Slavii Austro-
Ungariei. Se simtea ca e cu neputinta ca o aranjare, con-
form principiului nationalitatilor In Balcani, i o intarire
a puterii statului sarbese sa nu influeilteze In bine si di nu
accelereze deslegarea chestiei de nationalitati in Austria si
mai ales in Ungaria.
Printre Romanii din Transilvania i Ungaria, cam
pania Romaniei din Bulgaria, urmata de tratatul de pace
dela Bucuresti, a trezit fn ei constiinta nationals mai mult
decal 50 de ani de propaganda politica. De gas i pane
jos, toata suflarea romaneasel de peste Carpati a inteles ea
soarta ei are A, se decide In regatul Romaniei, ea dela Habs-
burgi i Unguri nu se mai pot astepta la alteeva decat la
prigoniri i ca ceasul mantuirei se apropie. In toate inimile
constiente, granitele erau ca si desflintate si se astepta nunrai o
conflagratie europeana ca nadejdile acestea sa, se inaptuiasea.
G-uvernele din Viena i BUdapesta simtisera clocotul
din sufletul Romanilor din monarchia austo-nngara si de
frica primejdiei, de care se vedeau ameninate, incepura din
nou sa arate bune" dispozitii pentru impacarea i calmarea
fratilor nostri.
In consecinta, indata du pa ineheerea tratatului de pace
dela Bucuresti (August 1913), printul Fiirstenberg, minis-
trul austro-ungar pe Tanga curtea regelui Romaniei, care se
dovedise incapabil, fu inlocuit cu contele Ottokar Czernin,
cunoscut ca persona grata a archiducelui Franz Ferdinand
si ca nutrind oarecari sentimente anti-maghiare. Din cauza
aceasta, presa ungureasca, aproape in cor, a prima foarte

1) Vezi volumul: Habsburgii, Ungurii fri'Romclutii, de I. Rum Abrudertnu

ei Vasile Stoica. Bucuresti 1915.

www.dacoromanica.ro
 35

rgai numirea contelui Czernin ca ministru plenipotentiar' la

Bucuresti.
Cu toate atacurile ziarelor unguresti, se credea totusi
ca sosirea acestui personagiu in capitala Romaniei va fl de
bun augur si 'i-se atribuia, o semnificativg importantg in
ce privcste ameliorarea raporturilor dintre Romania si Austro-
Ungaria, cari deveniserg, reci si destul de incordate, din
cauza cg, in tot cursul conflictului nostru cu Bulgaria, care
ne-a adus abia la cedarea Silistrei de dare Bulgari, contele
Berchtold, cancelarul austro-ungar, a fost toatg, vtemea de
partea Bulgariei, iar nu a Romaniei aliate, apoi din cauza
campaniei noastre did Bulgaria 1), intreprinsg, in contra vointei
monarhiei 'vecine..
Sarcina contelui Czernin nu era ins, de loc usoara,
atat din cauza proastei mosteniri ce ii Igsase Ingamfatul si
insuficientul prineipe Furstenberg, cat si a atitudinei mereu
nepgsgtoare a guvernului maghiar fatly de Ronianii din
Tlansilvania si Ungaria.
Ar insemna nesocotirea udevarului istoric, dacg, s'ar nega
contelui Czernin oare-care bungvointg, pe care a pus'o in
scopul reconsoliditrei relatiilor de bung veeingtate intre re-
gatul roman si imperiul austro-ungar. In primul rand, dan-
du-si bine seama de atmosfera ce a glsit-o la Bucuresti,
contele )zeinin n'a intarziat de a raporta la Viena si Bu-
dapesta, c simpatiile Romaniei nu mai pot fi recastigate,
dacg, nu se va face ceva real pentru imbungt6cirea soartei
poporului roman de sub coroana Sf. Stefan, Aceasth, con-
vingere o capaase ministrul austro-ungar atat din convor-
birile avute cu membrii guvernului Titu Maiorescu, cat si
din cele ell seful opozitiei liberale, Ion I. C. Brgtianu.
*iret si machiavelic, contele Tisza, acum prim-ministru
al Ungariei, rgspundea injonctiunilor insistente ale contelui
Czernin, ea, si el e dispus sg, intreprindg o actiune mai se-
rioasg pentru impg,carea si multumirea elementului roma-
1) Se stie cri, In Lille 1913, avangardtle trupelor romanesti ajunseseri
pilnX la 20 kilometri depXrtare de Sofia, capitala Bulgariei, si c numai sub
presiunea amenintarilor Austro-Ungariei eg ne va ataca, regale Carol a dat ordin
ca armata sa sd tu mai Inainteze. Este adevrtrat Ins ca Sn acel moment si
Bulgarii capitulaserrt, cerAnd armistitin, care s'a terminat cu tratatul de pace
Bela Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
36

nest din regatul ungar, dar ca dorinta" sa se izbeste de

o mare dificultate: aceea ce n'are cu cine sic discute, dintre
Romdni, o . asemenea insemnatd fi delicate chestiune !
La Bucuresti s'a inteles imediat unde batea aceasta
rauvoitoare si eopilareasca obiectiune ridicata de primul-
ministru ungar: incapatanarea lui de a nu sta de vorba,
In chestia impacarei, cu membrii comitetului partidului na-
-tional roman.
Atunci opozitia liberals, care stia ca eel mult in Ia-
nuarie 1914 o'sa vie la guvern Si ca atare voia sa vaza
cu un teas mai curand ca paces domneste Intre Unguri si
Romanii de dincolo, a hotarit, in perfect acord de altfel
eu guvernul Titu Maiorescu, ea sa trimita, la Budapesta
un barbat politic cu autoritate si tot ala de abil ca si con-
tele Tisza, spre a sonda guvernul unguresc in ce ape se
scalds inteadevar in mult trambitata chestie a impacarei
Romanilor si, data va constata dificultati, sa caute A. le
inlature pe cat 11 1rS sta In putinta.
Omul ales pentru aceastI anevoioasit si grea misiune
fost d. Alex. Constantinescu, fost ministru de domenii in
primul cabinet Ion I. C. Bratianu pans in Ianuarie 1911
si apoi dela 1914 iar ministru de domenii, apoi de in-
terne si In urma de industrie si comert. Cunoscand fondul
politicei unguresti, ca si pe Unguri si in special pe con-
tele Tisza, aprofundand de asemenea programul si necesi-
tatile politico ale fratilor nostri, Alex. Constantinescu, care
era in acelas tiny un sinter admirator Si un calduros spri-
jinitor al Romanilor din Austro-Ungaria1). a pleat la Bu-
dapesta in luna Octombrie 1913, ferm decis sa_ lamureasca
complect negura in care Imbraca contele Tisza chestia impa-
carei romano-maghiare.
Gratie tactului, persuasiunei si simtului politic, de
') Numai regretatul Mitropolit dela Sibiu, Ion Metianu, dacI ar trai, are
putea spune cats qcoale 4i biserici romanesti dgrApla'nate din Ardeal an fost re_
parate cu ajutorul material dat de Alecu Constantinescu personal in marklile
octogenarului prelat, cu ocazia vizitelor inopinate ce flees adeseori, in cursul
verei, prin `rransilvania romaneascA. De asemeni nu putini studenti romani fir
mijloace de pests Carpati qi din Bucovina au fost ajutati sa -si continue studiile
universitare de ditre acest bXrbat de inima, in tiling qi fArI surle. Printre acestia
voiu cita pc, in veci regretatul profesor dr. I. GrXmadI, d,istins fiu al Bucovinei
efaut ea un erou in crancenele lupte cu Nemtii pe Valea Cavinului.

www.dacoromanica.ro
 37

care a hat dovada Alex. Constantinescu in cursul mai multor

intrevederi ce a avut Limp de 3 zile cu teribilul prim-
ministru ungar, acesta a fost nevoit sa cedeze fn privinta
-celeimai de capetenie piediei, pe care mereu o punea
inainte pentru initiarea tratativelor de Impacare: adica re-
fuzul sail constant de a lua contact cu membrii comitetului
national roman.
Contele Tisza, infrangandu-si incapatinarea si mandria
sa puternica, s'a lasat in cele din urma convins de argu-
mentarea solidg, si inteleapta a trimisului roman, care i-a
declarat eg data tine inteadevar sa face, o opera cinstita,
leall ni trainica din Impacarea romano-maghiara, aceasta
n'o poate desavarsi decat tratand impacarea cu membrii
comitetului national. singura organizatie politica, pe care,
de bine, de ran, a inteles sa ti-o dea poporul roman din
regatul ungar, adaugand totodata ca dela reusita acestei
opere va depinde pe viitor cimentarea legaturilor de bung
vecinatate si amicitie intre regatul roman si monarchia
austro-ungara.
Spre acest scop dictatorial Ungariei a consimtit sa reia
contact in primul rand cu d-rul Teodor Mihali, deputat
si presedintele clubului parlamen tar roman, cu care nu
vorbea, de mai multa vreme, si apoi reluand raporturile si
cu ceilalti membri din comitetul national (dr. Maniu, dr.
Yaida-Voevod, dr. tefan C. Pop etc.), a intrat in trata-
tive cu Ynsasi organizatia partidului national, succes datorit
interventiei d-lui Alex. Constantinescu, singurul succes, daca se
poate numi astfel, obtinut in tot cursul zadarnicelor trata,tive.
Incepute in Decembre 1913, tratativele partidului na-
tional roman cu contele Tisza au durat pang la sfarsitul
lunei Februarie 1914.
Comitetul partidului national, compus in total din 30
membri, a ales din salmi sou o comisiune de 10, care A,
redacteze memoriul cu toate cererile poporuhii roman. Din
aceasta comisiune fgceau parte: George Pop de Basesti,
seful partidului, dr. Teodor Mihali, dr. Iuliu Maniu, dr.
A. Vaida-Voevod, dr. Aurel Vlad. dr. Valeriu Braniste,
dr. Stefan C. Pop, Octavian Goga, dr. Aurel Lazar si Va-
sile Goldin. Timp de 3 luni, cat au tinui tratativele, toti
membrii comisiunei au stat permanent in Budapesta.

www.dacoromanica.ro
38

Pentru contactul cu primul-ministru ungar s'a ales a

altg, comisiune, alcgtuitg, din dr. Maniu, dr. Mihali si dr.
Braniste.
Memoriul cu cererile Romani lor, redactat de comisiunea
de 10, era in afarg, de punctul 1 din programul parti-
dului national, care se referit la autonomic Transilvaniei
o codificare a tuturor consecintelor logice ale principiului
de nationalitate. La bua avea ideia fundamentall ea, din
totalul populatiei Ungariei, Romanii formand 17 la suta,
legea pentru egala Indreptg,tire a nationalitgilor nemaghiare
s6 se execute fatI de dansii impartgsindu-i de toate benefi-
ciile in proportia numarului ce reprezinta. In rezumat me-
moriul era o desvoltare mai pe Iarg a punctelor din memo-
riul prezintat inainte cu 3 ani de d-rul Mihu, cerand, hate
altele,'si Infiintarea unei Universitgti romanesti la Cluj si
sporirea numarului de deputati romani dela 40, cat cerea
d-rul Mihu, la 70.
Cand, dupg, 20 de sedinte avute cu contele Tisza, co-
misiunea de 3 i-a prezintat memoriul elaborat de comi-
siunea de 10, seful guvernului unguresc luand cunostinta
de continut, a declarat fa'r5, esitare ca este inacceptabil. La
obiectiunea d-rului Maniu ca memoriul nu cuprinde deceit
adevtirul, contele Tisza i-a replicat ca stomacul ungurcsc
nu poate suporta atcita. adevar.
Primul minjstru al Ungariei n'a coniintit decat la
urmatoarele concesii:
1. Recunoafterea existentii partidului national qi
dreptal Ronan:dor de a se grupa dupa nationalitate.
2. In schimbarea legii electorate admitea 25 de cercuri
ronzcinWi, in cari partidul national, avcind majoritate, sti
poctta prin lupta sa-;i ccktige izbcinda. (E de notat cg. In
baza vechei legi elector ale, Romanii dispuneau de peste 40
cereuri cu majoritate romaneaseg,, dar din cauza teioarei
genclarmilor si a ingerintelor electorate, niciodattl, chiar in
tinipurile cele mai 'tune epoca lui Peak si Eiitvos n'au
,putut esi din urnii, mai mult de 20 deputati roman.
3. In privinta qcoctlelor nu admitea deceit introduceea
lineiei roma ne ca studiu facultativ in anumite licee ungu-
poi de stat, in scopul declarat de a inlesni viitorilor func-

www.dacoromanica.ro
 39

tionari unguri din teritoriile roma'nefti invatarea lirrbei

romdne.
Fat/ cu tceste minime si ridicole coneesiuni marturi-
site de contele Tisza, comisiunea de 10 a intrunit pe toti
membrii comitetului national, chemand Inca, si alti 50 de
fruntasi romani la Budapesta, unde timp de aproape doug
saptamani (in Februarie 1914) le-a expus tot mersul trata-
tivelor en seful guvernului magbiar.
In acest timp, contele Czernin, ministrul AtistroUnga-
riei la Bucuresti, a flout .mai multe demersuri, prin d-rul
Vaida-Voevod, ea propunerile lui Tisza, deli insuficiente,
sa fie acceptate de Romani, asigurand ca beneficiile vor
veni mai tarziu, cand stapanul sau. archiducele Franz Fer-
dinand, se va urea pe tronul Habsburgilor. In acest seas,
el a trimis lui Vaida, la Budapesta, o telegrams.
Barbatii politici din regatul Romaniei au avut tactul
si intelepciunea de a lasa neinfluentate toate tratativele,
asteptand ca acordul sa fie realizat de cate factorii corn-
petenti ai politicei romane din Ungaria. Oamenii de Stat
din Bucuresti, oricat de netrebnici an fost considerati de
d-nul Vaida in chestia nationals ceeace constitue un flea-
devar si o mare greseall politica din partea d-sale, mai
ales child imbraca calitatea de prim-ministru al Romaniei
Mari niciodata nu s'au multumit decat cu unitatea natio-
nala a poporului roman in cadrele si sub scutul Regatului
roman, pe cand d-nul Vaida a avut momente, in. disperarea
sa patriotica, cand se multum)a si en unitatea romaneasca
sub Habsburcri, drept rezultat al scoalei politice preconizata
de regretatul visator Aurel C. Popovici cu faimoasa idee
a federalizarei Austro Ungariei (G-ross-Oesterreich), sub
scutul Habsburgilor.
Singurul oin politic din tarfa',, care a exercitat o pre-
siune in tot cursul discutiilor dela Budapesta, a fost fai-
mosul Constantin Stere dela Iasi. Acest enigmatic politi-
cian roman, dupa ce coutribuise 1a impacarea ziarului Tri-
buna din Artd, organul tinerei genet- ttiuni, 1) cu ziarul
Ro ndnul, organul partidului national, cu care a fuzionat

'5 Care area ca Fef pe poetul Octal ian Goga qi care urmXrea de fapt o
politick n4i actiNa.

www.dacoromanica.ro
40

la 12 Martie 1912, a mere in cusul tratativelor In mai

multe randui la, Budapesta, unde a staruit din rasputeri
ca sa se faca Impacarea, invocand motivul ca interesele
Romani lor din Transilvania qi Ungaria trebue subordonate
marelor probleme politice ale tregatului roman.
Razboiul european ne-a dovedit, cu prisos, cum a
Int,eles C. Stere aceste marl probleme politice ale regatului
roman.
In August 1914, IndatA dupq, declararea razboiului
european, C. Stere s'a, dus la Brasov ca sa Indemne pe
soldatii rom<lni transilvaneni sa lupte cu inima, qi elan
pentru patria for maghiard, asigurandu-i ca In curand ii
va urma, i armata Romaniei!
Par la 1916 ? Inteadevar, cand a venit azboiul nostru
si cand tupele noastre au trecut Carpatii, Stere oare mai
avea dreptul sa pastreze aceimi atitudine ? El insa nu numai
ca, nu s'a schimbat sau n'a tacut, dar cu autoritatea eu-
vantului sau, cland sprijin inamicului cotropito, a primit
ca prin ziarul Lumina, ce scotea la Bucureti, sa se pue
de-a currneziul aspitatillor noastre si sg, slabeasca astfel
efortul aria pe care-1 facearn in realizarea lor.
In primul numai al Luminei din Luna Septembre 1917,
faimosul Stere cee indirect inlaturarea egelui Ferdinand,
care s'a identificat in chip a,p, de maet cu aspiratiile
neamului romanesc, prin Imparatul Carol al Austro-Ungariei.
Iata ce scrie ornul preocupa,t de marile probleme ale
regatului roman" :

Stand pe mine, nu rama'ne altceva dead sei tragem

inveipituri din preibusirea implinitci. Reizboiul se va sfa.,rsi.
Noi vom trebui sa ne punem intrebarea reconstruirii funda-
mentale a templului deiroimat ; ea e push deja1 Plini de fried,
intrebeim : sa se inceapei iareisi minciuna cea veche ? 0 exis-
tenrd dubioasei farce siguranta zilei de meli2ze ? tin Stat a
carpi suveranitate exists unmai inteatilta intrucat 'ser-
vegte sa acopere slabiciunea complecti fags, de pretentii
strains ?
0 Coroand lard prestigiu si Jr eiei putere vie, arum mai
malt deceit mai innainte, ca o trestie care se elating intre
partidele sustinute din afara ? 0 vidra publicd, care, faro;

www.dacoromanica.ro
 41

onoare ,si Ara 8eriozitate, otraveyte fntreaga atmosfera mo-

ral Mai bine moarte!
lnvaca'turile urmeccza dela sine!
Romania nu va trai ii nu va putea trai, clacd deasupra
existenfei sale pluteyte vecinicul semn al intrebarii, data nu
poseda siguranfa extern& contra oricarei leicomii straine yi
contra oricarei presiuni.
Aceasta siguranta insa nu se poate ajunge decal pe
o tale : Romania trebuie sa intre intr'o forma, care are s'd
fle fixata, in complexul politic yi. economic, care e designat
Ca Europa Centrald, cu care ne leaga toate interesele noastre
materials yi morale'.

Istoria, nepartinitoare nu va intArzia sa, aeze pe C. Stere

In categoria oamenilor, can s'au erijat, gratie carei puteri
de convingere nu pot ti, in aparatqrul Austro-Ungariei,
aceasta, ramalita, mumificata, a amestecarii limbilor babilonice.
Un rol tot aga de putin lim'pede i onorabil 's,i-a In-
suit In chestia tratativelor de impacale romano-maghiara
dela Budapesta i colonelul Victor Verzea, mizerabilul tra-
&tor din 1916 si colaboratorul dela Lumina infamy a lui
C. Stere, azi condamnat la munca silnica, pe viata.
In timpul tratativelor, colonelul Verzea a fost dease-
meni i el in mai multe randuri la Budapesta, prezentan-
du-se In fata unor membri din comitetul national, eari nu
cunoasteau bine viata politic6 din regat, ca un om de in-
eredere al regelui Carol.
Verzea insinua ca, regele Carol cere cu ()rice pret im-
pacarea Romanilor cu Ungurii i el Bucuretii vor aban-
dona definitiv pe Rorranii din Transilvania in cazul cAnd
acest acord nu va reui.
In ziva cAnd fruntmii politici din Transilvania, in
urma unor lungi discutiuni, in cari au fost apreciate cuvan-
tarike d-lor dr. Maniu i Octavian Goga, au hotarAt sa, rupa
once tratative cu contele Tisza, colonelul Verzea a telefonat
seara, cfin Bucureti, d-lui dr. Teodor Mihali la Hotelul
Jdgerl orn din Budapesta ca fiind in audientit la regele
Carol E,4i informandu-1 de posibilitatea eparei tratativelor,
regele 1-a Insarcinat sit intervina imediat ca acordul at se
facit it tout prix".

www.dacoromanica.ro
42

Tot in acea, sears a primit si d-rul Vaida-Voevod tele-

grama contelui Czernin.
In urma acestei duble interventii, comisiunea de .10
a comitetului national a decis amanarea prezentarii raspun-
sului ce urma sa fie dat contelui Tisza, insarcinand pe
Octavian Goga ss piece la Bucuresti spre a lmuri pe sefii
partidelor politice din Romania asupra imposibilitatei unei
impacari cu Ungurii. 0 insarcinare identica a primit d-rul
Vaida pe Tangs anturagiul archiducelui Franz Ferdinand.
La Bucuresti, Goga a cornunicat intreg mersul trata-
tivelor fruntasilor politici ion I. C. Bratianu, Take Ionescu
si N. Filipescu, cari de comun acord 'au recunoseut ca con-
cesiile contelui Tisza nu pot fi socotite ca o platforms de
intelegere.
Peste o s6pt6rmin6, intrunindu-se din nou la Buda-
pesta comisiunea de 10, dupa, lamuririle aduse de Goga
dela Bucuresti si de Vaida dela Viena, imputernicitii dr.
Mania si dr. Braniste au inmanat contelui Tisza raspunsul
comitetului national, prin care se declare ruptura definitive.
Desiluzionati si crud pacaliti, Romanii s'au convins
odata mai mult de traditionala lipst de sinceritate si into-
leranta ungureasca. Dar era, din nfericire, prea tarziu.
Tisza isi indeplinise opera lui diabolica. El reusise sa, nar-
cotizeze pe Romani pane, In momentul botarat de el, sand,
izbucnind razboiul, care in cea mai mare partd era opera
lui criminals, floarea tinerimei romanesti trdbuia si piece
pentru ndulcea" si fericita" patrie maglfiara si
pe campul de lupta, sa, apere si sir moats cu zecile de nrai
inca sub
cutele tricolorului romanesc, singura data cand li s'a inga-
duit sa-1 poarte fara, sit guste loviturile de baioneta, ale
bestiilor in uniforms, de gendarmi, stalpi ai unitatei sta-
tutui ma ghiar national.
Abia in primul an de razboiu, ca,nd Ronianii din Un-
garia cadeau cu miile pentru dragutul de irgparat i uni-
tatea statului maghiar, eontele Tisza s'a indurat sa, declare
ca mai admite ca, in cele doui dintaiu clase primare, pianul
de invatamant sa prevada, predarea tutulor obiectelor in
limbs romana, contrar ordonantei contelui Apponyi.
.Dar nirneni n'a, mai luat in serios fagaduielile dicta-
torului Ungariei.

www.dacoromanica.ro
 43
ki astfel ingrozitoarea tragedie a neamului rom'anese
de peste Carpati se desfasura, punct cu puiict, dupa, preve-
ddrile celui mai infernal politician demn de Attila: Sute
de mii de soldati romani, supusi ai statului ungar, erau tri-
'nisi pe fronturi si pusi in primele linii de batae, cu in-
tentia premeditata si banditeasca de a-i prapadi si exter-
mina in interesul superior al acestei unitati, patata de secu-
lare nedreptati si de mormane de cadavre nevinovate.
Pentru a ilustra care era recunostinta TJngurilor fata
cu sacrificiile de singe ale fratilor nostri, e destul sa citez
cuvintele contelui Tisza pronuntate in sedinta camerei ungare
dela 25 Iunie 1917, la adresa d-lui deputat dr. Stefan C.
Pop, care afirmase ca Rom Ana din Ungaria continua de
a fl asupriti:
Trebue st multumefti lui D-zeu ca efti, inca triu
91 poi, sit respiri aerul in midlocul nostru!
Oare in fata unei asernenea salbatice mentalitati po-
litice, putea cineva sa creada, ca socotelile noastre cu Un-
gurii erau terminate in Iunie 1917 ?
Desi soarta ne Incercuise atunci greu si ne incercase
si mai gteu, totui in constiinta poporului nostru era ne-
stinsa flacara curata, a idealului national si dupa lupte mad,
dupa noui siroaie de singe romaflew, care a curs la ma-
rAti, Marasesti si Oituz, neamul nostru a dovedit lumei ca
nu. Intelege- sa, renunte la intregirea sa nationals, singurul
scop pentru care a intrat In marea lupta dusa Pentru eli-
berarea popoarelor oprimate.
Destinele nepatrunse ale istorici au voit ca pe cAnd
nefastul conte Tisza cadea sub puterea gloantelor soldatilor
unguri, in propria, sa cass, 14 Budapesta, unitatea na-
tionala a tuturor Romanilor sa fie in curs de infaptuire

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV

Neutralitatea ROmaniei Si intrarea ei in rAzboiu.

Izbucnirea razboiului european, in memorabila zi de 2
August 1914, a gasit In Romania urmatoarea situatiune
politica : la guvern, partidul liberal, puternic si unit, pre-
ocupat de lucrarile Constituantei in vederea Infaptuirei re-
formei agrare cu principiul exproprierei, care 9 inlesneasca
trecerea pamantului marei proprietati in mainile taranilor,
precum si a realizarei reformei electorale cu sufragiul uni-
versal, iar, In opozifie, partidul conservator divizat In don/ :
o grupare avand ca sef pe Alex. Marghiloman si alta
a conservatorilor democrati pe Take Ionescu.
Teribila realitate a razboiului, cum era lesne de in-
teles late Cara mica, Inconjurata aproape numai de dus-
mani; aprodus in toate capetele luminate si en raspun-
dere, ingrijorari si temeri din cele mai serioase. Se prevedea
ca este imposibil Romaniei sa scape neatinsa de cataclismul
deslantuit de catre Austro-Ungaria si Germania. Toatg
lumea ganditoare area sentimentul eg, de astadata se va
pune In discutie, pe fata si cu gravitatea inherent5, marea
problema a existentei sau a disparitiei Romaniei, ca Stat
independent.
In fata acestei alternative exceptional de grave, regele
Carol I, guvernul 9u si opozitia trebuiau sa chibzuiasca
de comun acord, care sa fie drumul sanatos si MA, pericol,
pe care avea 9 pasiasca Statul roman pentru asigurarea
.existentei sale, ba chiar mai mult, pentru intarirea si spo-
rirea patrimoni'ului national de pan atunci.
Ideia convocarei unui consiliu de coroana, la care ha.

www.dacoromanica.ro
 45,

ia parte to0 sfetnicii Tronului, era pe buzele tuturor. In

realitate, acest sfat de istorica, amintire a si fost convocat
faxa, intarziere de Suveranul tgrei pe ziva de 21 Julie st. v.
sau 3 August st. n., la Castelul Pe les din Sinaia. Au luat
parte la el urmItoarele persoane: primul-ministru Ion I. C.
BrAtianu cu toti membrii guvernului, fostii prim-ministri
Teodor Rosetti, Petre Carp si Titu Maiorescu, apoi Alex.
Marghiloman, Ion N. Lahovari si Ion C. Gra,disteanu, din
partea partidului conservator, si Take Ionescu, C. Disescu
si C. Cantacuzino-Pascanu, din partea conservatorilor de-
mocra,ti, si 1VJ. Ferekide, presedintele Camerei.
Regretatul Nicu Filipescu, acest mare roman si inimos-
barbat de stat, lipsind din Zara la Baden-Baden, n'a putut
asista la acest memorabil consiliu, desi, in urma cererei
d-lui Take Ionescu 1), fusese avizat telegrafic de catre fiul
slu Gr. N. Filipescu, ea s5, accelereze sosirea sa in Cara in
vederea evenimentelor si a hotlrarilor extrem de importante-
ce trebuia sa se ia.
In acest consiliu de coroaaA, regele Carol, ale Arai
sentimente filo-germane, explicabile pang la, un punct
nu erau un secret peniru nimeni, planuia sg dea o mare-
lovitura, in favoarea Trip lei-Alia*: anume intrarea ime-
diata in razboiu a Romaniei alIturi de Germania si Austro-
Ungaria. B6tranul rege Carol, care trecea drept unul dintre
cei mai intelepti suverani ai Europei, socotea ca numai pe
calea aceasta va putea asigura Romaniei un viitor mai strl.
lucit si in consecinta, el credea, ca va izbuti, foarte lesne,
in planurile sale, comptand mai ales pe prestigiul sau mereu'
ascendent, ca si pe servilismul de care ii stia capabili pe
mai toi barbacii nostri politici.
Dar .lucrurile nu s'au petrecut tocmai asa preeum
inchipuia regele Carol. In socotelile sale nu intrase unul din
motivele cele mai principale si mai hotgritoare si anume impo-
sibilitatea moralg de a duce pe soldatul roman la razboiu
alkuri de honvedul maghiar, lucru care, daca in capul si al
regelui Oarol si al lui Ion BrItianu-tatal parch insignifiant,
la 1883, -cand an legat Romania de Tripla-Alianta,, la
1) E de notat cu p'atunci intro N. Filipescu ei Take Ionescu era incli
vrajbX mare, ala c t nici nu -pi vorbeau unul altuia, din cauza politicei interne
qi externs din timpul rraboiului baleanic.

www.dacoromanica.ro
46
August 1914 lug el era de o fortg, morala si politica asa
de covarsitoare, beat nu se putea trece peste el. Prea era
nefireasca aceastg, aliantg, a Romaniei si prea in contradictie
cu aspiratiile si cu sentirnentul national al intregei suffix;
romanesti, pentru ca punctul de vedere al regelui Carol sa, fi
putut triumfa! Asa si numai asa se explicg, de ce In consiliul
de coroana, contrar asteptarilor sale, mult respectatul rege
Carol I s'a vazut, cu uimire, pus intr'o minoritate zdrobitoare.
Inteadevar, iata ce s'a petrecut in consiliul dela Si-
naia : Mai lntaiu, Suveranul a &cut un expozeu al situa-
tiei internationale si gpoi trecand la situatia Romaniei, a
declarat ca tara noastra se ga'seste in fata a trei drumuri :
primal, al neutralitatii; al douilea, sa intram In razboiu
alaturi de Rusia si aliatii ei si, al treilea, sa, respectam
tratatul nostru de alianta, t) cu Puterile Centrale, deci sa
intram in actiune alaturi de Germania si Austro-lJngaria.
Prima solutiune, adica neutralitatea, regele Carol a
taxat-o ca cea mai rea ; in privinta celei de a doua, a mer-
gerei cu grupul Intelegerei (Antantei), deci cu Rusia, a de-
clarat ca, este imposibila si n'ar izbandi nimic pentru tara,
iar in ce priveste a treia solutiune, intrarea In razboiu
alaturi de Germania si Austro-Ungaria a spus cu un
lux de probe ca este singura care va aduce Romaniei si
glorie si sporire de teritoriu.
Pentru trebuintele cauzei de care era coplesit, regele
Carol a alunecat usor peste prima si a doua hipoteza ; asi
putea spune ca le-a ecartat. and a ajuns Insa la a treia
lipoteza, Suveranul a scos din casa sa de fer un docu-
ment secret, dar,, ingrijit ca o comoarg, nepretuita, : era
textul tratatului de aliantg, cu Puterile Centrale, document is-
,calit de primii-mini4tri Ion Bratianu, Lascar Catargiu, Di-
mitrie A. Sturdza, Titu Maiorescu si de un singur ministru
de externe : Alexandru' N. Lahovari2). In baza acestui do-
cument inisterios, care n'a, gustat niciodata din atmosfera
si praful arhivei ministerului de externe, fiind pastrat ca.
1) Tratat, care, la 1900, a 'fost cimentat si printr'o conventie militar ..
In consiliul de ebroanI, regele Carol n'a .exhibat ins4 decal tratatul de aliantk.
2) Regretatului Alex. N. Lahovari, care era un cunoscut si convins franco-fil,
nu i s'a Ineuviintat de cure regele Carol portofoliul ministerului de externe In
cabinetul Lascar Catargiu cleat eu conditia sib semneze si el tratatul do aliantl
eu Puterile Centrale, ca sewn a astfel adereazN, la continutul gi stipulatiunile lui.

www.dacoromanica.ro
 47

niste sfinte moaste ale neamului In casa de fie a celui mai

cuminte dintre Suverani, cerea regele nostru sfetnicilor sai
ca Romania sa-si mobilizeze armata, lei s intre imediat in
razboiu alaturi de Germania si Austro-Ungaria. In afar de
casus foederis, acesta este ssi interesul superior al Romaniei,
care va fi astfel aeoperita de glorie si de folos asa a in-
cbeiat regele carol expozeul sau, scris In limba franceza.
Primul-ministru Ion I. C. Bratianu a opinat ca deo-
camdata este mai preferabila o politic, de expectativa ar-
mata, pentru ea, intre timp, Romania sa-si poata prepara
armata, si opinia publics.
Alex. Marghiloman s'a deelarat printre cei dintaiu
partizan al expectativei armate.
') Cu privire la atitudinea d-lui Al. Marghiloman din timpul neutrali-
tatii s'a petrecut in primul Parlament al Romaniei Mari (Decembre 1919) \in
incident, care meritg et' fie relevat gi infierat. D. dr. A. Vaida-Voevod, primul
ardelean devenit prim-ministru al Romaniei Mari, a crozut de cuviintg] sl dea
certificat de mare patriot d-lui Al. Marghiloman, punandu-1 In randul adevi-
ratilor patrioti Ion I. C. BrXtianir gi Take Ioneseu, autorii politicei nationals, care
ne-a condus la rezultatul mAret al Romaniei Mari de azi. D. dr. Vaida-Voevod
a comis o mare gresala politie5, dublatii de o gi mai mare nedreptate, care, in
clipa in care s'a produs, m'a facut sA cred cX sunt oameni cari admit ca de in-
data ce Romania a ajuns mare, pe banes ministeriaa, nu trebue sX mai troneze
modestia, dreapta judecatl gi sentimentul realitItii.
Dar, pent5u 15murirea cititorilor, iat6 care a fost, in linii generale, po-
litica d-lui Alex. Marghiloman cu incepere dela 3 August 1914 i pima la
14 August 1918 :
In consiliul de coroanA, care s'a tinut la Sinaia la 3 August 1914, Al.
Marghiloman a fost pentru expectativa armata.
Putin timp dupg, aceea, strans cu uga, in comitetul executiv al partidului
consers ator, al arui tlef era, de cgtre patriotii Ion N. Lahovari, N. Filipescu,
Mihail Cantacnzino, etc., d. Al. Marghiloman a deelarat ca este pentru intrarea
Ronuini i in actiune intr'o eingurci directie, ai nu in directia Puterilor Gen
trale". S'a dresat imediat un proces-verbal de gedintg, cuprinzand aceastit de-
claratiune, proces-verbal pe care l'a,semnat d.1111. Marghiloman qi care s'a:dat
in pastrarea d-lui Paul Greceanu, in calitate de secretar:al comitetului executiv.
La 24 August 1914, stil vechiu, d. Al. Marghiloman a propus d-lui Nicu
Filipescu, care a comunicat imediat lucrul comitetului executiv din Bucuregti,
intrarea in rdzboiu a Romiiniei alcituri de Unguri.1
Dovezile acestei schimbliri la fatg, care a rXmas definitill la intrarea
Romaniei in razboiu, au fost publicate de ziarul Epoca, la 24 Iulie 1919, inteun
articol intitulat : Osnul cu trei fete.
In fine, la Consiliul de CoroanI, care s'a tinut la Cotroceni, in ziva de 14
August 1916, d. Al. Marghiloman a fost contra intrdrei Romaniei in rclzboiu aid -
turi de atiaci.

www.dacoromanica.ro
48

Take Ionescu, seful eonservatorilor democra0, a vorbit

scurt si concis, pronuntandu-se pentru neutralitatea armata.
Ion N. Lahovari s'a declarat de asemenea pentru po-
litica de neutralitate armatA, adaugand totodatI cl este si
va fi adversarul ideii de intrare in actiune alMuri de Pu-
terile Centrale. Acest fapt, chiar dacit ne-ar reda Basarabia,
ar indispune pe vecie imperiul Rusiei In contra noastr5, si
In acest caz Basarabia ar fi pentru not cgmasa, lui Nessos,
eAci colosul dela Nord ne-ar Inghi4i, peste cAteva zeci de
ani, cu Basarabia cu tot.
Ion C. Gradisteanu s'a pronuntat si el pentru neutrali-
tatea armata, ridicandu-se In contra unei eventuale intrIri
In rIzboiu algturi de Austro-Ungaria.
Intrerupt cle Regele Carol cu cuvintele: Nu alaturi
de Austro-Ungaria, ci cu Tripla alianta I" fostul ministru
de lucari publice a ripostat :Da, .Majestate, insa pentru
mine Tripla alianca este Austro-Ungaria fi.. triumful ei
ar insemna triumful maghiarismului la Nord fi al bulga-
rismului la Sud".
Singurul glas extrem, care s'a auzit In acest epocal
consiliu, a fost acela al lui Petre P. Carp, care a cerut
intrarea imediatl a Romaniei In rgzboiu cot la cot cu Ger-
mania si Austro-Ungaria. Fostul prim-ministru a apostrofat
pe partizanii neutralitItii cu euvintek: Gdnditi,-va in
ce situatie puneti, pe rege, data it pdrasiti fi 271% necinstiti is-
calitura, cum vad ca yap; s facetil"
Pela orele 7 sears, aproape de terminarea consiliului
si dups ce se vazuse clar c6 toti sfetnicii Coroanei sunt
partizanii neutraliatii, afar de P. P. Carp, presedintele
consiliului de ministri Ion I. C. BrItianu a prezentat alesei
asistenote, cu oarecare mise-en-scenl, o telegramI, prin care
se comunica guvernului faptul extrem de important si de
ImbucurItor cum-el Italia, cu tot tratatul de alian0 ce o
lega de Germania si Austro-Ungaria, a hotarat sg, rAmanI
neutrit, susOnand el' nu 'i-se poate invoca clauza unui casus
foederis.
Continutul acestei telegrame a prodtis o enorms impresie
asupra regelui Carol si mai ales asupra lui P. P. Carp,
cgruia aproape nu-i Yenea sg, creadg, miraculoasa stire.
In asemenea conditiuni era imposibil ca .ideia neutra-

www.dacoromanica.ro
 49

litatii sg, nu triumfe. Ea a invins L:u tot patetismul (16 junlcer

prusian al lui "lre P. Carp si ar fi tnvins cu certittidine
matematicg, eh: r si fire exhibarea telegramei, care anunta
neutralitatea Iltaliei, deoarece toate imprejurgrile convergeau
in punctul 1uminos cg, in acel moment, nunaai o politicg;
de neutralitate putea sg, foloseascg, intereselor ,Romaniei.
In rezumat, in Ma acestui consiliu de Coroang, pozitii.le
luate de. partidele politice erau astfel: Gtivernul 13rgtianu
si Cu Alex-. Marghiioman personal se pronuntaserg pentrp
epectcrtiva armatd, iar conservatorii democrati cu Take
lonescu in frunte, precum sl vecbii conservatori Ion N. Lahovari
si Ions C. G-radisteanu pentru ,ztVralitatect- arrnata, adreg
pentru excluderea definitivg, a oriegrei posibiliteti pentru
Romania de a merge aliituri- de Anstro-Ungava, si Germania,.
oricare ar fi fost succesele for militare.
Cum regele Carol na era de loo 'hotarat se renunte la ideia
sa de a 'meige, la un moment (lat., alitturi de Puterile Cen-
vale, scopul imediat al na4ionhlistilof, earl urna'reau in twine
intrarea in actiune in contra Austro-Ungariei, era atunci se
impledice en rice pret eventualitatea reallzarei planului re-
gelui. Niel unul dintre nationalistii cei mai Infocati 4-tu ar
fi putut insg atunci se vorbeasca de rlzboili in contra Austro-
I.Ingariei; maximul, pe care, .in area vreme, it puteau ei
spera, era neutralitatea. De aitfel este foarte probabil ,ca,
ea. regele Carol pe ,tron, ai fi fost impoiibil ca Romania,
gg, se. angajeze inteun rsazboiu national., D-1 Ion. I. C, ,Brg,-
tianit afirna 9 ,insg,' ca cu stirea si aprobarea regelui a incheiat,
in Septdmbrie1911, eonyentia eta Rtisia pentru.neutralittuteat
toastrg,1 ceeacc ar pleda,- in favioarea presupunersi ea In
oele din tiring regeleCarol 'fi cgalcat pe iriima mergAnd,
al ,turf cu sufletul iioporului!
Gratis modului cum guvernul, Brgtianu intelegea s'o
practice, neutralitatea Ronaniei nu a to st leala la inceput.
Prin tare treceau numerosi marinari germani precum si
transportur de nrme si munitiuni pentru Unstantinopol,
t/n4 se prepara intrarea Turciei in rIzboiu aIturi de,
-Paterile Centrale. Lucrului aceStuia nu, i-s'a pus caplt &cat,
pi ih, puternica manifestare 'a opiniei publice.
1-) Vezi discursul rbstit de d. brXtia,nn, fn Camerg, Ia 16 Decembre 1919

en ocazia discutiei declaratiei minisCerial.e a 1-lui dr. Vaiia-Voevod.

7690.-1. R Abrudeanu, Pacostea Ruseaseti. 4

www.dacoromanica.ro
50

Chiar la marele stat major al armatei noastre Glomnea

pe atunci o atmosfera, motivata de teroarea teutona, care
nu cadra de be cu directia in care aveau st se indrepteze
intr'o zi aSpiratiile natiouale ale neamului. Tata o dovada:
In Main 1915 aparuse de sub tipar volumul ilabs-
burqii, Ungurii fi ` ,Romani ", lucrare scrisa de mine si
refugiatul transilvanean Vasile Stoica, fost redactor la Ro-
magna din Arad, ca un raspuns la primejdioasa si inso-
lenta propaganda geemano-tila din taxi. Ca autori, urma-
ream totodata ideia salutara, credeam noi, sa raspandim
serierea noastra in armata, unde s i serveasca ca un fel de
merinde sufieteasel pentru ceasul. cand va suna goarna si
bravii osteni ai Romaniei vor trece *c ulmile Carpatilor in
Ardealul doritor de eliberare.
Spre aeest stop dasem luerarei noastre o form mai
vigaroasa si mai energica, care sa semene cu taisul sabiei,
eaci asa intelegeam ,noi maretia momentului care e,vea sa
villa. Nu puteam face insa aceasta opera de sanatoasa pro-
paganda in ostire, fara invoirea prealabila a ministeruluil
de razboiu. N'am intarziat deci sa ma adresez acestei auto-
ritati .superioare cu o petitie in regula. la care atasasern
un volum de proba.
Dapa 8 ,tile, maiorul Slaniceanu dela secretariatul ge-
neral imi da ordin verbal sa tiparese 3000 exemplars
pentru trebuintele armatei, fapt care imi dovedea ca pu-
nerea cartii Habsburgii, Ungurii si nomeinii" in mainile,
soldatilor era in principiu hotarata, desi se mai cerea ca
forma i un referat al marelui stat major.
Nu putina mi-a fost insa mirarea, cand peste cateva,
zile, marele stat major raspunde ministerului de razboiu,
prin condeiul sefului de sectie generalul Stratilescu, cum el
sus mentionata lucrare nu poate fi introdusa in armata,
deoarece este o opera, care trebue clasat4 printre luen9-
rile tendentioase, mai ales in timpurile de &VV.
Arnarat i adanc revoltat de ace,asta mentalitate demna
de un honved unguresc, mar nu de un general roman, m'am
adresat printr`o scrisoare d-lui general Averescu, recunoseut
ea eel mai cu autoritate ofiter general din armata, rugandu-1
sa-mi citeasca cartea, i apoi, claca va crede util, sa-mi
comunice si mie parererea, ce ei-a &cut despre ea.

www.dacoromanica.ro
 51

Peste eateva zile am aiut deosebita pl6cere qi onoare

ea- primese din partea generalului Averescu urmatoarea scri-
soare, pe care o public In intregime ca un document elo-
euent al timpului:

Turnu-Severin, 13 August 1915.

4ommile jIbrudeanu
De abia acum ocupa(iunile 'nvi-au irtgeiduit si termin
cartes ce ai. ay.zt rt na5indea a -mi trimite.
Am citit-o cu atenciunea cuvenitei si pot a afirm cei
am citit-o cu mare profit. Cunosteam chestia transilveineanci
mai cu osebire din lucrar'a lui E. Brote. Desi scriere de
neteigeiduitei Valoare, totusi materialul cuprins in ea hall
multe goluri in spiritul cititorului. Dacci nu toate aceste go-
dart, dar cu sigurantei o foarte bung _parte din de au fort
implinite de volumul Habsburgli, Unguril ;i Romcinllu.
De nu ar fi deceit numai pentru, acest cuva',nt ci, inc
socot ea autorii ei pot sei se Alma nu imimai cu intenciu-
nea ce au emit, e icnd s'au gcindit a-si da tucrarea la ht-
mina, dg.r si eu rezultatul muncei ion.
Imi ceri peirerea asupra carpi. !aid -o cu rezerva c4
eu insumi nu-rni recunosc competenca de critic.
Prin concinutul ei, scrierea D-v. mi-a leisat impre-
siunea cu ea a foot destinatei mai cu osebire Ardelenilor, tart:
cunosc faptele nu numai in treiseituri generale, dar si in mici
ameinunte, ceiCi D-v. mai degrabei tecimeic4i faptele dealt a
le expune i tamlicirea nu poate fi int eleaba si mai cu
seamier simfita, deceit de acei cari cunosc faptele pane& in iden-
tificare cu de.
In fieeace privestg forma, desigur ca autorii nu an ales
pe cea mai obiectivei si nici nu s'au gandit a se infrincs
prin fraze alese fi indulcite ; ei an a7ternut pe hartie en-
getarileoasa cum, an curs din mintea lor, treand prin dis-
tilatorza asezat yn cutele sufietului Ion ameirit.
Este acesta un pacat al scrierii for ?
rerea mea aste cei, nu. Din potriva, socot ew valoarea
lucrarei acesteia stei mai cu seamy in forma ei. Daca se fine
comp& ea autorii aunt ardeleni, apoi fie-care tcinguire, fee -care

www.dacoromanica.ro
S2

incriminare, fie -care loci se vrea exageratiune din scrie

rea tor, trebue considerat4 yea o pieeituret vie din durerea
ingreimeiditei in adeincul finfletului tor, prin mostenire de pe
vremuri, din generatie in generatie, cu adaugiraa oelvr
tretite de ei 'insisi.
Sant interesante tucrurile (,e be vede cititorul prin
prisma pusa de" autori inaintea Ochilor lui ; in cazn; acesta
insa, ale wiz interes nemlirginit inzi pare si prisma ea inseisi.
In aceastei privinteiolgti am,intec-urlaitoarea intdmplare:
Acum tzproape 30 de ani, intorcd ndu n% din Italia 1)
Gu un camarad al 2neu, mtam ninzerit im tren, in acelasi
compartiment, eu un damn flip Bucovina.
Intreznd in vorba' cu, el, modul ltci de a getndi in prima
parte a convorbirei noastre m'a snrprins foarte mutt, te'aci
avea aerul sa spend ca totul. era Viz lame cut so poa te de bine.,
Ca' nd a strut, mai incolo,' ca suntem ofiteri, cax avem.
interes fi dragoste pentru conationalii nostri de- peste gra-
nitele tacrei, s'a schimbat en total fi altile an fost- sentiment-
tele ce ne-a desveiluit.
L'ant intrebat atunci, de ce acea deosebire incre cele .ce
ne spunea la stdrsit 9i cele spuse putine ,ore mai inainte
La injrebarea med, ea multumtit a-mi rcispunai :*
Hei, domnule ofl.ter, este usor pentru D-v. sei fiti
rontdni in Ronidnia, elar nici net vac pute0 inekipui cat de-
greu tae este ,nortet: set .fim rometni !"
Canzaradul men, de lac din F.ocsani, nu l'a interes. Eu,
originar din Rasa? tibia; nu uumai Ca l' am intaes, dar creel
cei, am, simfit si iintensitatqa LtmeiretOunei, de care eraw im-
bibate acele simple cuvinte.
Cu cele .9nai vii multunari pentru atentiun,e, to rog a
primi expregiunea consideratimnei Mete distinse.
gener'al'Avereseu.

Dula eitirea a4ceTstei lumiuoase Seribori, orirce eomen-

tqrii stint,, crud, de prisos.
Bar A re'luA'm -firul evenikentelort

') Eminentul general Avereset a aeut, en -nn strglueit sneekt, gcoala supe
itibaA de stat major din ur i .

www.dacoromanica.ro
 58

Cateva sa'ptImani diva inceperea rithboiului european

si anume posterior baaliei tlela Mama, care &Anse din nou
nationalistilor romani putinta 0, respire, a devenit evident
ca nimeni nu ar fi putut s tarasca Romania in iitzboiti
cot in cot de Austro-Ungaria si Germania. Desi in aced epoca
ga fa'cut o tentative, fgrA, stirea guvernului 134ittianu, de, a
se creia un incident intre Rusin, si Romania, tentative, pe
cafe istoria o va Irtmuri intr'o 01, faptul a rknas,onecunoscut.
In aceste imprejurari, guvernul Brgtiann s'a simtit indemnat
sa trateze, in ` Septembre 1914, cn guvernul rus si a reuslt
srt, ajungk' la o invoialrt. Prin aceastri, inr oiala, isellitrt la
20 Septembre 1914, de primul ministru Ion I. 'C. BrAtianu,
Romania se obliga s pastreze o neititralitate binev9ito-are, iar
Rusia, in numele ei si a rtliatilor sal, recunostea, Romaniei
dreptul se ocupe tinuturile din Austro-LIngaria locuite in
majoritate de Romani, iar in pri\ in a Rucovinei o comisiune
mixta, avea sr), hotarasee granita dintre Romani si Ruteni.
Putin mai tarziu,irintr cm schimb denote intre Romania
si Italia, la care an impins foarte mult Emil Costinesed si
Take Ionescu -----*acesta, din urm6 mrticipase oficios si la
intelegerea de mai sus Cu Rusia s a deers ca ambele guverne
V)..1
.ca se tine in curent de miseirile lor, pentru-ca eventual se
ze poata, lucra de acord...
Duprt, lupta, dela Marna., dar mai ales duprt, caderea
Lembergului si vertiginoasa inaintare a Rililor In Carpati
in tari, se semnaleaz-A o mare miseare si Nicu Filipeseu
sere intrarea.Romaniei in rSzbolu impotriva Austro-Ungariei.
De astri-datA na ionalistii, cari nu se mai temeau ca Romania
sa meargri alaturi d'e Puterile Centrale, nu se mai multumiati
eu neutralitatea, ci cereau ceeace fusesddela inceput andul
lor intim : intrarea in razboiu in contra lor.
Momentul era, iliteatiteN4r, foarte prielnic; inaintarea
Rusilor d'aduse lumei intregi Impresia pra'busirei Austro-
Ungariei .Armata sarbg, era intact6,. Bulgaria, desi aliata cu
Puterile Centrale, nu astepta decat ,o invitatie ea 61-0
Astoarne politica i se meargA si ea cu invingetolul. Despre
Grecia lui Venizelos nu mai inc6peA, Indoia/a".
Regele Cardl ins4 tr6,ia. El se opunea din rlsnuteri
westei idei. Guvernul BrAtianu nu indraznea nimic in contra
vointei Strveranului, iar pe .de alta, parte Italia nu era Bata.

www.dacoromanica.ro
54

Desigur ins& cl dac5, Romani ar fi trecut Carpatii, Italienii

ar fi facut i ei tot ap, cu Alpii, dei nepreparati,
Sltuatia era de fapt aa de incordatg, incat la Sinaia
pe la mijlocul lunei Septembre, contele Czernin, vizitand In
in aceimi zi pe d-nii Take Ionescu si, Nicu Filipescu, le-a
deelarat fie-ogruia ca el, data ar fi roman, ar ataca Austro-
Ungaria, dar ar mai aftepta 2 sau 3 saptamani, ceici in
(west rastimp situacia se va schimba fi apoi intr'un
raz5oiu diAtre Romdnia fi Austro- Ungaria, invingatorul
va suprima pe invins."
Pe de alt parte, Alex. Marghiloman, dei flr& s'o
spun/ 1&"Enurit, trecuse deja la politica germanofilg, convinQ
find ca regele Carol uu va permi.te nici-odat& o alt6 politic&
si ca regele este izvot ul puterei.
Odat6 acest moment trecut i mai ales dup& moartea
bAtranului rege Carol') i urcarea pe tron a regelui Fer-
dinand, politica Rorpaniei a, rAmas nem a unei neutralitAti,
care dadea satisfactie cand unuia, (And celuilalt din grn-
purae beligerante.
In rAstimp guvernul britanic a atorcjat guvernului
BrItianu un prim imprumut, cu conditia ca mijloacele, adiel
armamentul, pe care si-1 va procura cu aceqti bani, s& nu
fie nici-odatt intrebuintat in contra Angliei si ahatilor ei.
In Decembre 1914, and Austriacii an intreprins marea
klr invazie in Serbk, aliatii au cerut Greciei s& yin& in
ajutosul Serbiei. Venizelos s'a declarat Bata, cu canditie ca
Romania s& se oblige si ea s6,-i sara intr'ajutor in cazul
cand Bulgarii 0,r ataca pe Greci. Desi opozitia nationItlistl
din Romania, era de pIrere sl se primeascd aceast& propunere,
guyernul Bratianu a refnzat.
Din fericire, &Irbil an reuit singuri s& catige In contra
Austro-Ungariei strAlueita victorie dela RUdnik i s& dea
afar& de pe teritoriul lor armata austriacl, condusl de-
generalii Potiorek i Liborius Frank.
In primele saptAmani ale anului 1915, atat Italia cat
si Romania, dar fiecare in parte, a.0 tratat cu Puterile.
Intelegerei conditiile intrArei lor in rOboiu. Italia a tratat.

1)Intinnplatg. la 27 Soptenthre 1914, la Castelul PeleF; din Sinaia.

www.dacoromanica.ro
 Li
Inainte si, cum se stie, a si intrat in actiune in Maiu ace-
lasi an.
Tratativele Romlniei an durat mai multi, vreme. Ele au
1ntampinat dificultati serioase din pricina a doug pretentii
ale ei: pretentia asupra Intregimei Bucovinei, pe care Rusii o
&eau nejustificata fats, de Invoiala din Septembre 1.914, de
care am vorbit mai sus, si pretentia asupra sud-vestului
Banatului, adiea, a partii dunarene a comitatului Torontal.
Azi nu mai e tin se...ret ca unii dintre oameenii nostri
poliiici, In special Take Ionescu 4 Emil Costinescu, au
combatut in consfatuirile for cu primul ministru Bratianu
cererea *intransigents. a acestuia asupra Intregimei Banatului
0 an inzistat foarte mult ca sa, se ajunga la an compromia
eu Serbia, penttu a putea avea Intotdeauna raporturi frit-
testi eu bravii si vecinii Sarbi.
'0 Aceste aiscuOunj an Intarziat mult intelegerea dintre
Romania si aliati, iar cand s'au acordat Romaniei preten-
iiile ei, a venit pe la Inceputul lui -Main fillfreratoarea rv-
pere de catre Mackensen a fiontului rue la Gorlice si Ina-
iatarea trupelor germano- austriace in Galitia. Retragerea
armatei ruse a luat aka propor0i, IncAt In ceasul din, urtna
guvernul roman a renuntat la isellirea tratatelor, earl erau
deja redactate, si Puterile Intelegerei an primit ca Romania
sl-sr amine data intrarei ei in razboiu. Mai mult ehiar, ele
li facilitau Inarmarea si ii mentineau finantele.
La randul ei, Romania usura aprovizionarea Serbiei
gi Impiedgea, pe cat posibil, trecerea de munitii spre Coo-
stantinopol.
In Ora, nationalistii continuau campania for de Imbar-
Ware sufleteascai faceau mobilizarea inimilor si Impingeae
aontinuu pe guvern sa is ultimo, hottrare: 74a zboiul.
Astfel au mere lucrurile papa, cand Germanii an ho-
taxa, pela sfarsitul lunei Septembre 1915, &I atace Serbia
Eta sa-si deschida, drumul spre Constantinopol.
La Bucuresti se stia ea Bulgaria era definitiv in bra-tele
Puterilor Centrale 1). Incercarile de a atrage Bulgaria de par-
tea Quadruplei Intelegeri, prin misiunea printului Trutetzktai
In Nic,;, nu fusesera, duse eu destula energie. Nu se stie
') Conventia da aliantti dintrit Peerile Centrale ti Bulgaria ea aextinat la
24 August st. n. 1916.

www.dacoromanica.ro
56

ehiar dad, ar fi reusit; este sigur insa di la vreme nu s'a

inzistat. '
Cu acea ocazie, Take Ionescu a stdruit mult pe lamp'
prinnl-min'stru Bratianu sa faca Bulgariei, pentru a o
atrage de partea, aligner, concesii serioase in Dobrogea, Nona
Cadrilatei) si, ca sa Mincing urma de aceast activitate a
sa, care putea sg, para eurioasa, seful eonservatorilor demo-
crati a scris lui Bratianu o seriseare in acest sens.
In ceasul, in care Serbia avea sa fie at. nth, de catre
Austro-Germani Intelegerea a hotarat expeditia elela Salonic.
Pe baza acestei expeditii si a deciziunei lui Venizelos de a
mobiliza, Intelegerea a propus Romaniei sa mobilizeze si ea
ca sa paralizeze astfel pe Bulgaria si salvand Serbia, sa
salveze si legaiura cu Salonicul.
Se tie ca atunci Bulgarii nu avcau nici artiferie, nie
Fnunitii si it Turcii trageau, la Galipoli, ultimele. cartultP
Nationalistic, In cap cu Nicu Filipescu si Take Io-
npscu, au facet, si de astIdata 'tot posibilul ca sa decidq
guvernul Bratianu sa mobilizeze si eventual sa intro in ra7-
boiu. Spre acest scop, au avut loc dose conversatii pa f-
culare cu primal-ministru, audiente la rege, car in sfalsi
un memcriu, isnalit de N. Filipescu si Take Ionescu, care
a fost semis regelui.
Guvernul roman, punand pentru inter s entia lui con-
ditiuni judecate de Intelegene ca irealizabile din punet de
vedere technicca trimiterea de urgenta la Salonic -a 400. 00
eameniRomania s'a abtinut si in consecinta Venizelos
cazut dela putere. Inteadevir, Venizelos tarase pe regel
Constantin sa mobilizeze fina voia lui si un pretext a fest
deajuns ca Suveranul Greciei sa faca cunoscuta lui lovitura
de Stat.
Intrarea Romaniei in razboiu a camas deci in sus
pensie. Intro timp s'au petrecut desele contrabande de vi e
eari erau trimise poste granita in Austro-Ungaria, s'o, in-
cheiat contractul cu Puterile Centrale pentru furnizatea a
50.000 vagoane de ceeale, care supIra pe Intelegere, ca, si
cdntradtul cu Marea Britanie pentru 30.000 vagoane de
grail, care frit?, Puterile Centrale.
In primavara anului 1916, relatiile dintre Romania
si Puterile 'Centrale erau Incordate. Este sigur ca, anul 1916

www.dacoromanica.ro
 as

an ar fi trecut farg ca Germania "i Anstro-T.Ingaria sg int

pupa Romaniei un ultimatum, din care ar fi e'it rAzlaoiul.
Deja la ineheierea contractului britanic limbagiul baronu-
lui Busche i al contelui pzerniu, tinut regelui si gu-
Yernului, era cu totul provocator. Numai dand al douilea
ton ract de cereale Germaniei3 s'a linistit pentru moment
$itu a ti,unea.
Gaud In faille a venit ofeisiva rusg a'a de strglueita
4 generalului BrusiloW de pe frontal galitian si bucovinean,
gwvenul roman a Inteles ca este iniposibil &t mai amine
participarea, Romaniei la rgzboiu, farg a compromite interesele
er vitale.

Atutici s'a inceput o indoitg tratare; a conventiei pQ-

litice i a conventiei militare-Pentrt conventia politicrt, chestie,
eritorialg a rgmas asa cum fusese botgratit In 1915, adicg
as cum 0 ceru.se guvernul roman.
rata lean' Intreg at acestei conventiuni:
Intre subsemnatai:
L D. Stanistas Pokl4wski-Koziel, trimis extra-ordinar
7i ministru plenipotartiar al Majestatii Sale Imparatul tuturor
Rusilor pe Maga Majestatea Sa Regele Romaniei;
2. Coittele de Saint-Aulaire, trimis extra-ordinar' si mi-
nistruplenipotentiar al Republieei Franceze pe langg Majes-
tatea Sa Regele Romaniei;
3. Sir George Barclay, triads extra-ordinar Si ministru
plenipoten.tiar al MajestMei Sale Regelui Regatului unlit al
Mare' Britanii Si. Irlan,dei si al p5mantuAlor britanice de
pests mari, Impgiat al Indiiter, pe lane. Majestatea
Regele Romaniei, .i
4. .Baronu/ Fasciotti, trimis extra-ordinar si ministru,
plenipotentiar aI Majestalii Sale Regele Italiei, pe Bugg, lila
jestatea Sa Regele Romaniei, anume Inslircinati de guvernele
for respective, de o parte,
i D. loan L C. Bireitianu, pre edintele consiliului deg
ministri al Regatului Romaniei, In Aumele guvernalui roman,
de alttl parte, s'a stabilit eeea ce urmeazg:
1. Rusia, Frantcr,, Anglia 0, Italia garanteaza integri
latea teritorial6 a Y?egeqului Romaniei, in tatty tntindeereet
Cruntriilor sale actuale.

www.dacoromanica.ro
58

I. Romania se obliga sa declare reiz6niu si sa awe

Ausiro-Ungaria in condiciile etabilite prin convencia militant;
Romdnia se okiget de asem iai sa inceteze, dela declararea
reizboiului, orice lcgaturi economise fi mice ,schimb comerzial
cu tori dusmanii
IIr Rusia, Pranra, Anglia fi Italia recunosc Romanici
dreptul de a znexa teritoriile monarhiei austro-ungare pre-
vazute si ho'a'rnicite in art. 4.
IV. 31-arginile teritoriilor, despre care e vofba in artidolul
trecut sunt hotarcite dupes cum urntrazei.
Linia de hotar va ineepe dela Prut, dela un punct at
fron ierei actuale dintre Rusia fi Romania tiproape de
Novosillica ai va urea rcial panty la granita Galifiei, la in-
beirea Prutului cu Ceremuful. De aci va urma frontiera
dintre Galicia i Ungaria pcinq la punctul Steag, cota 1655.
tai fleparte va urma linia de degpeilire dintre apele Tisei
i Vizului ca sa ajungei la Tim, la satul Trebuza, mai sus
ode locul unde se uneste cu Vizo. Dela acest punct ea va cobori
malul Tisei pan4. la 4 klm. mai jos de locul unde se in-
teaneste cu Somesul, lei sand satul Vasaros- Nameny Ronaniei.
Va continua apoi in direcria Sud-Sudest pttnei la un punct la
6 klm. la Est de orasul Debrefin. Dela punctul acesta va atinge
Crimt la 3 klm. mai jos de locul de intaln;re a, celor doi afluenti
ai sai (Criful alb i, Cripl lute), se va uni apoi cu Tip la
inalfimea satului Algyo, la Nord de Seghedin, trectind la
apes de sate'e Oroshazce fi Bekebanwon, la 3 klm. dela cafe
va face o mica incloitu? 'a. Dela Algyti liiiirx va cobori malul
Tisei pa'naila varsarea sa in Duneire si insfarsit va urma
malul Dunarei pana la frontiera catuala a Romanlei.
Romania se obliga sa nu 7fidice* fortificatii in Ma Bel-
gradului pe o zones ce va fi stability ulterior fi sa nu fie
in aceasta zones deceit forp.le necesare serviciutui de poli0e.
Guvernul Regal Roman se oblige sa despagubeasca pe Sarbii
regiunei Banatului, cari par& sindui,i Prop? ietafile vor voi
as emigreze intr'un spaOu de 2 ani dela incheerea
Y. Rusia, Franfaf Anglia ci Italia de o pcfrte fi Ro-
mania de alts parte se obliga sa nu incheie pace separai.i
sate pacea generals deceit in unire fi in acelaf limp.
Rusia, Fl alifa, Anglia ci Italia se obliga de asemeni

www.dacoromanica.ro
 5J-

ea in tratatul de price, teritoriile monarhiei Austres-Ungarici,

prevazute in art. 4, spa fie atTexate coroanel Romaniei.
VI. Romania se va bucura de aceleasi drepturi ea
aliatii sai in tot ce priveste preliminarile, tratativele de pace,
ca si discutarea chestinnilor, cars vor fi supuse hatarirei
conferincei de pace.
VII. Paterile contrac,tante se obliges' a piistreze in se-
cret prezenta convenfie panes la incheierea anei peici generale
l''Itcut in cinci Bxemplare la Bucuresti, la 4/17 August
1916.
Ministrul Rusiei S, PoklewakiuKoziel; Ministrul Franisi
Saint-Aulaire ; Ministrul Angliei G. Barkiay; Ministrul Italiai
Fasciotti; Preqedintele eonsiliului de inInititri al Bornaniei Man 1.
C. Eratianu.

Aeeasta conven-tie a fost isealita ill ziva de 4/17 Au-

gust 1916, orele 11 dim., It casele lui Ion Procopiu, fost de-
putat, din Parcul Ioanid
In aeeiaqi zi s'a semnat si textul conventiunei militares
care are urmatorul euprins:
Art. 1. Ca urmare la tratatul de aliantg intervenit
la 4/17 August 1910 intro Franta, Mama Britanie, Italia.
Rusia ei Romania, Romania se obligg, mobiliz5,nd toate for-
tele Sale de uscat si de mire, sg atace Austro-Ungaria cel
mai tarziu la 15/28 August 1916 (opt zile dupg ofensiva
dela Salonic). Actiunile ofensive ale armatei romane vor-
incepe chiar in ziva declarkii rgzboiului.
Art. 2. Dela semnarea prezentei convent'univi 1.
toata durata mobilizgrei ei concentrkei armatei romane, ar-
meta rasa se obligg sa lucreze intr'un mod cu totul energia
pe tof frontal austriac, in scopul de a asigura operatiunile
romane mai sus mentionate. Aceasta actiune va fi Tn special
ofengivg ei viguroasg in 'Bucovina, nude trupele ruse Tor
trebui cel.vatin sg-si pgstreze pozitiunile lor, [ca ei efeeti-
vele Tor actuale.

S'a ales pentru semnarea acestui important document easy particular&

a regretatului I. Procopiu, numiai epre a derula pa spionii germani ei atilis4iir
for viiminteni, can umpluser& capitals tarn.

www.dacoromanica.ro
40
Cu incepere dela 12 25 August 1916 flota rusa va
trebui sa garanteze siguranta portului Constanta, sa impie-
dice debarcarea de trupe inamice pe coastele romane si orice
ineurAuni pd Dunare in susul gurilor acestui iluviu,
De partea sa, Ropa'ania va recunoaste flotei ruse din
rea Neagra de a utiliza portal Constanta si de a lua
na'asurile necesare contra flotei vrAsmase submarine.
Vase le de fazboiu rusesti, cari se vor servi de Dumb:re,
'tat pentru a apa'ra) malurile, cat si pentru a da concurs
rmatei si flotei romane, vor fi sub ordinele comandantului
$ef al armattlor romane si vor coopera pe acest rau cu es-
cadra de monitoare romanesti. AnAnuntele acestei coeperriri
vor fi stabilite in conformitate cu articolele prezentei con-,
entitini.
Art. 3. Rusia se obliga In momentul naobiliz'arei
armatei romane, sa trimita in Dobrogea doua divizii de in-
fanterie si una de cavalerie pentru a coopera cu armata
romana in -contra armatei bulgare.
Aliatii s- obliga a face ca intrarea in razboiu a Ro
maniei sa fle precedata, cel putin cu opt zile inainte, de e
ofensiva afirmata" a armateiN de Salonic, in sectpuI de a
isura mobilizarea, sl concentrarea tuturor fortelor militare
romane. Aceasta ofensiva va Incepe la. 7 20 August 191.
Daca, in cursul operatiiunilor militare, Puterile aliate
an urma intelegerei dintre Statele majore respective, ar de-
cide marirea aporturilor for militare, cooperand en armata
rbmana, aceasth raiirire de forte nu va modifica intru mimic
-stipulatiunile conventinnilor incheiate.
Art. 4. - Franta, Mama Britgnie, Italia si Rusia se
obliga a procura Romaniei munitiuni si material de fazboiu,
taxi VOlz fi transportate de vase romanesti sau aliate sl tran-
zitate prin Rusia. ,

Aceste predb:ri si transporturi vor trebui astfe,1 exe

cutate pentfa a le asigura s6sirea In Romania, intr"an mod
cat se va putea continuu de minimum trei sute de tone pe
zl, calculat la o lima de transport.
In cazul cared aliatii ar avea la dispozitia lob noui tai
acceibile, usurand tranzital minnitituailor, Romania va putea
beneficial
Art. 5. Aliatii se oblige, deopotrivb, a procura Roma-

www.dacoromanica.ro
 61

niei, iu limitele postbilului, caii, eauciucurile, medicamentere,

articolele de"Snbsistenta si de echipament, pe cari le va cere
in cantitAtile si categoriile can se vor fixa de comun acord.
Art. 6. Aliatii vor pune la dispozitia Itotnaniei per-
sonalul technic necesar pentru fabricarea in trtra, a munitiu-
nilor si materialului de ra'zboiu.
Art. 7. Indatil dup.O. incheerea prezentei con\ entiuni,
8tatele majpre ale armatelor ruso-romane, ea si statul major
al armatelor dela Salonic se vor pune de ac6rd pentru a
stabili modalithtile coopergrilor.
Acordul in timpul operatillor rrtilitare a armatelor
romano-ruse sau once schimbare, la'mutire sau adaos in ye-
derea unei leggturi permanente, se va stabili na Cartierul
general respectiv, astfel cum se va spune mai jos.
Art. 8. Cooperarea armatelor aliate am implicit sub-
ordonarea uneia din p'altile contraetante celeilalte, e, nu
implica decat lilera acceptare a dispozitiilor sau modifica
rilor datorate situatiunei p -11e, necesitatilor ceinte de
fell 1 urmarit si de camaraderia de , rme.
Art. 9. In principitt, trurele regale romane si trupele
imperiale rase vor conserva comandamentul for propriu, zona
for distineta de operatiuni si o complecta independenta I 1 con.-
ducerea operatiunilor. Linia de demarcate Intie cele dotty ar-
mate va trace dela Dorn, Vatra pe la. Bistrita si vale raurilor
Saj6 si Some la Debretin. Tinta principala ar aetinnei ro
mane, Intru atat cat situatia militara la sudul Dumarei o va
,permite, va fi grin Transilvania in directumea Budapesta.
Trupele ruse prev`4zutp la art. 3, destinate a edopera
cu armata romana, vor fi sub comandamentul superior al
armatei romane.
In cazul eand contingentul rust operand in sudyil Du-
nrii, at fi considerabil marit astfel ca sa fie de fort e la
sau superioara brut elor romane, en care va eoopera, actst
contingent va putea forma, la iesirel din teritoriul roman,
o armata inClependenIA, care vi-,t fi pusa sub .ordinele coman-
damentului suprem rus. In ace t caz aceasti armata opeend
in 'afara de tent riul roman, va trebui sa aiba o zona de
opera-tii distinct si va, fi condusa dupa ditectivele comma-.
damentului suprem ;rim, eon.formandu-se in totul planurilo?
celor dolia" cartiere euerale pe bazele stabilite mai sits.

www.dacoromanica.ro
82
Dad in vederea tintei urmXrite, ar trebui s6 0,035 loc
operatiuni cu forte combinate ru9o-romane, comandamentul
acestor forte va fi inclicat de zona respectiv5 de operatiuni.
Toate ordinele si instructiile relative la conducerea acestor
operatiuni vor fi redactate in romaneste si ruseste.
Art. 10. In prineipiu, In teritoriul national, ca si in
eel ocupat de armata uneia din pgrtile contractante, arma-
tele celcilalte parti contractante nu vor putea sa intre, deck
dad. interesul general si tinta comun ar reclama si cu eoa-
sinitimAntul inscris sl prealabil pentru fiecare eaz particular.
Art. 11.-06 de cate on in eursul operatiilor arma-
tele aliate vor avea nee oiea intrebuinta una sae mai
multe mai ferate de pe teritoriul unui stat Oat, pentru
transportul de trupe, provizii si furnituri militare, intrebu-
intarea va fi_stabilitA pentru fiecare caz In particular de
delegatii marilor cartiere generale aliate.
Administratia', organizarea transrorturilor si aprovi-
zionarea cu resurse locale, .va incumba in {Date cazurile an-
toritgilor teritoriale.
Art. 12. Prizonierii, Eprada de fazboiu si trofeele hate
de una din armate ii vor upartine.
Prada de rilzboiu, luata in lupte in comun si pe acelay
camp de Mae, va fi irnprtrtit5, proportional cu efectivele cari
au luat parte. Totusi pentru a usura aprovizionarea armatei,
romane, comandamentul imperial mils va ceda aeesteia mate-
rialul de fa:6in si munitrunile, cuprinse in aceaste pradi
mixtA, de care ea ar avea o urgentg nevoie.
Art. 13.Pentru a eoordona actiunile armatelor romane,
mush, si aliate si pentru a ajunge mai sigur tintele militare,
un reprezentant al armatei romane, ajutat de va fi nevoe
de un anumit nunair de ofiteri adjutanti, trebuie y5, s ga-
seasd la cartierele 'generale ruse si aliate in momentul in-
,cepEtii operatiilor militare romane. Tot asemenea reprezen-
tantii arinatelor ruse si aliate si adjutantii for trebuie sa
se gsaseasd /a cartierul general al armatei romane.
Cartierele generale ale armatelor cooperante trebuie
s6 se informeze mutual si in timp util asupra conjecturilor
militare, repartitiei fortelor si mersului operatiilor.
Art. 14. Dad in cursul operatiilor survin sluatiugi
cetand luarea de m5.suri not si ridicand chestiuni neprevilzute

www.dacoromanica.ro
 68

in prezenta conventiurre, toate aceste chestiuni vor fi tratite in

fiecAe cartier general cu delegatul armatei aliate, dar nu vor
deveni definitive, decat dup3 nn acord al comandantilor sefi.
Art. 15. Pentru a se putea lua la Limp mg.,urile pre-
paratorii la inceperea operatiilor, pArtile contractante vor
trebui s5 se inteleagg asupra planului actiunii militare,
Inafntea zirei inceperii ostilitgilor de cAtre armata romans
Art. 16.Chestiunea armistitiilor se va decide de comui
acord de comandamentele supreme a armatelor cooperante
Art. 17. Prezenta eonventiune va rAmane in vigoare
din zina semn5rii ei pang la pacea generalii,.
cut in einci exemplare la Bueuresti, la 4/17 August 1916.
In ce priveste imprejurarile, in can a intrat Romania
In rlzboiu, nimic nu poate fi mai edificator qi mai con-
eludent cleat raportul colonelului Maurice Despres, ataatui
militar al FranOi la, Bucureti, rapport pe care l'a prezintat
guvernului i comandamentului francez, cq. rezultat al unei
misiunt special ce prilnise in Iulie 1916 pe lang5, guveritut
roman. Iat6-1:
Desemnat pentru a merge in Romania, am plecat d'a
Paris -la 4 "title 1916. Indat3 ce am sosit in Cara de destinatie,
m'am prezintat d-lui Bfatianu.
Primal ministru roman -era inch. sab impresia unni
deniers ce-1 fgeuse pe langa danstil atasatul militar rus, din
ordinal generalului Alexieff. Colegul men rus declarase d-lut
_Bratianu c3 Romania trebuie sCL intre in ra'zboiu "imediat
on niciodatd1) si eg, data nu se va declara imediat pentrn
') Iatl In aceastA textul teiegramei sefului Statului-major rue
elitre eolonelui Tatarinoff, atalatul militar al Busied 1a Bucuresti, care a trans-
etie-o gavernului roman :
220 Iunie 1916 et. T.
N'am crezut nimerit pang in prezent N vg insXreinez a face de-
mersuri pe Tang eonducltorii romini relativ la adeziunea armatei for Is
aceea a aliatilor, de oarece n'am vroit sra stanjenese libertatea hotgrfirilor
for. Situatia tnilitarit actualI mg forteazii el 'r insgreinez a explica go-
neralului Meson si a-i spune el este Brea asteptarea ca viitorul sit afore
Romitniei conditiuni mai potrivite unei intritri In actiune.
Armata austriac6 este desigur capabill de o rezietentI darzit, ins
gradul desorganizArei ei aetuale nu-i permite ag recistige facultettea *0-
tinnilor ofensive.
Germanii nu sunt In stare sr, Intlieaseri simtitor pe Austriaci, de .
oarece ei insisi sunt atacatj.a
Izvoarele de noui forrnatiuni stint sIeiteisi ea BA a4ute ins Austriam

www.dacoromanica.ro
64

aliati, nu i se va, mai iinga'clui: mai tarziu Si Leg o intrate

triumfala in Transilvania. Nefiind lacurent en' demersul
atasatului militar rus, ce avusese lot in timpul voiajului
meu, ma infdrmai a aflai. urnAtoarelelapte ce se petrecuser5
deli, plecarea met, din Paris:
Cand colonerul Tatarinoff, atasatut militar rus, sosi, in
Icinuarie 1916, la Buctrestiy el nu .incerc&se sti *determine
Romania de a iwtra in actiune, .ca conformandu-se jn aceasstii
privint5 ideilor ce le area gceneral,u1 Alexieff in a.ce4t timp. La
sfOsitul lui Tunic 1916, generalul Alexieff schimba" brusc tao-
tica si in primele zile' ale lni Tulie (st. n.) trimise colonelului

In regiuuea WoveI si. *ja.dimix-Wofinsk, ea greutate at strans Germania,

de pe cliferite fronturi,i abia 7 divizii. Toate trupele germane si austriace
par a ridicate din peninsula balcanicA. Rezistenta armatei dela Salohie
cade numai in sarcina Bulgarilor. Rusia se -va Inskcim, in cazul. tmei
hotkati. irevocabile a Romaniei, sit transporbe de pe acnma, fa'r6, Infar-
iere, din- Arbanghell. intregni material adresat armatei -romkne. Intrarel
Ip actiune a Romaniei., in momentul, acesta, va avea o valoare eorespun
zgteare 4n desfasurarea comuna a sfortkilor puterilot aliate, eeeace nu
va Win eazul dna hotkarea s va fi amapata pentru o epoca nedefinitai
Situatia porunceste Romanilor de a se alittura noun, arum sau nieiockita.
VS autoriz ss expuneti d-lui 13rkianu si generalului Iliescupunchil acesta
de, vedere al corandamentului suprein rue.
No.:3253 (ss) Alezieff.
A. douai zi, alliert la 23 Iunie 1916, Oful marelui Stat-major rus mai ti.c-
mitea guveruului roman, tOt grin colonelul Tatarinoff, urmKtoarea telegram:1 si
mai Wegoricg, :
23, Iunie 1916 st. v.
(Raspuns la No. 299). Romania trebue sk' profite de situatia mi-
litarrt, precis, acorn, fkil sit mai altepte primul yen, a crtrni sosire sect&
perfect garantata. 'Reamintiti-le,urmittorul ade'-5r : rnomentete favorabil ,
odatrt scapate, -n.41 se mai repetk Warn inccput aceastil oper,atie spra a no
'opri 4a jurnAtatea d,rumului, dar nimeni nu va putea gamuts, ce se \p, fit
tampla Intb'n lunit, can mai molt. Este limpede In aeelas timp, cu rezer,
vele hdlersaralui stint sleite i el strange ceia ce poate ea. sa ne opin'a
rezistentii In clirectiuuile ofensivei noastre, supunandn -se pang acum re=
intei noastre. Trupek de pe frontul balcanic luptrt acum pe Nish],
In Galitia, aproape de Nijniow.
b..errnane Gino efeei va cvraeninfa ))e irometni in Do,
brogea $ Cea mai 4n tikre parte din trupele bulgttre este atrasti sere
Romanii vor putea sa se asigure lesne, Intrebuinttind o carte din
fortele tor, fsns sh" mai tears farrtmitirea, fortelor noastre, ce exeerra mi-
siunve, principala. Necesitateg ar putea,,- desigur, srt'ne stleas6t a luclropt-t
una sau dbua clivizii In Dobrogea, dar demonstrati-le es tocniai actima
f preeisement inaintenavV9 situatia military 'este cea mai faveabilA,
intrki ih actlune a Rolnanilor. DacA ei vor astepta n sl'abiclune It ma
mare a Austriacilor, nu vbm avea nici o rtevoie de 0 cooperare roman'
nici chiar nu va niai fi ratiune de a permite 4omanilar es fitcl o intrar
triumfa,1,4, jpe keritoriul austriac.
No. 190 (ss) getivf.

www.dacoromanica.ro
 65

Tatarinoff o telegramg prin care -1 insgreina ss comunice d-lui,

Brgtiann si generalului Menu ca Ii se pare, ea anevoie
sitaatia ar putea sg devil mai favorabilg 'in viitor pentrn inL
trarea de fapt in actiune a Romgniei; cg i se pare ca armata
austriaeg a pierdut once forth: ofensivg ; ca Germanii atacati,
nu pot sa uite pe Austriaci, a la Bud nu mai .exists forte
germane san austriace si ca Bulgarii singuri mai in piept
armatei de Orient. Rusia se oblige In cazul intrgrei in actiune
a Romgniei sg transporte materialul si munitiile ce ii erau
necesare.
Telegrama sfarsia on aceste euvinte: Acum on nict add " .
.nest demers al atasatului militax rus fusese sustinut
de yredecesorul men, cum fi de atasatul militar Italian, cari
remiserd in acelasi time generalului Riescu note, in care se aso-
ciau pe deaintregul la demersul cplegului for rus si in care
re_petau aceste cuvinte: Arum on nici data". Dupes cat imi
pare, e foarte probabil ca sti atasatul militar englez sei fi
sprijinit acitiunea colegilor sdi. Doud sau trei zile mhi tetrziu
soseste o noud telegramd a. generalului Alexief, prin care
acesta arata din nou ca momentul e extrem de favorabil,
ca o asemenea ocazie poate nici nu a va mai prezenta, ea
inamicul isi epuizase rezervele pi act fel fiind lucrurile, rlici un
pericol nu mai ameniftta Romania din partea Dobrogei, de oarece
ornate) de Orient va atrage oea mai mare parte a armatei bul,
gare pi deci Romanii se vor putea ufor apara din aceasta parte.
La sfiirsitul acestei telegrame generalul Alexielf adaogd cd
data intrarea in actiune va fntdrzia prea mu/t, se va renunta la
coneursul Romdniei si, in acesf car, nu i se va permite sd faces
o intrare triumfaM in Transilvania.
In ce priveste origina acestei sehimbgri de tactics, stint
redus numai la presupnneri ; e probabil insg ca Alexieff iii
inchipnia cg ofensii4 rnseascg ce incepea In acel timp va
continua si ca deci coneursul Romaniei fi era pretios.
Oricume cele cloud depesi au dominat intreaga situafie
de atunci, de oarece tonul de ultimatum, in care erau redac-
tate, a determinat definitiv Romania sd intro in lnptd, iar
infoAmatiile militare ce le contineau relativ in situatid fortelor
inamice au servit de bazd la intocmirea planului statului major
roman, care a aruncat aproape toate fortele sale in Tran-
7690I. R. Abrudeanu, Pacostea Buseascd. a

www.dacoromanica.ro
66

silvania, leisd,nd foarte pucini oameni in Dobrogea, unde abia

sa se menfie in defensiva.
Romania a fost surprinsg do acest ordin al Rusiel;
ea se mai temea Ins cg aceasta nu-i va Fermite mai tarzin
sari infgptuiaseg idealul ei natinnal in toata amploarea sa
E signr Ins4 ca Rui ar fi revenit anevoe asupra
ultimatnmului ce-1 adresaserg Romaniei.
In urma acestor informatiuni, cgutai sa aflu dael
statul major rusese mai sustine intrarea in actiune a Romfir
niei en toatn' Intarzierea acesteia,, Mi s'a reispuns afirmativ,
adtioyindu-se observafia ca generalul Alexieff era extrem
de nerabdit'tor.
Colegul meu engl(z de asemenea era pentru intrarea
in acOune a Ronal ni(i.
Colcqulmeu italian, care de altfeL nu exprima ear ideile
sale deceit numai atunci ccnd trebuia sa expunei pronosti-,
curile sale asupra unor evenimente petrecute, susgnea acciu-
ned Beadier, defi parea, nemulfumit ca Romania revendica
aceleafe avantagii ca f i Italia.
Aceas`a era situatia la sosirea mea in Romania.
Asa stand lucrurile, In conformitate en ordinele primite,
am sprijtnit actiunta colegului men rus pentru a determine
Romdnia Bic intre in luptei, (data de 1 (14) fusese chiar fixat4
ea ultim termen) $i, in acelas scop, am sprTnit 1i dezidera-
te'e Romabilor pe langg Rusi.
In afar de act'unea generalg, In cursnl tratativelor In
elre am rantieipat, am. trebuit sa stgrui mai ales asupra
urragtoarelor puncbte:
1. Rolul f i data o fensivei armatei din Salonic,
2. Cltesliunea de a f ti dacii ofensiva va incepe 6imultats
cu aceia din Transilvania.
3. Rfectivul forklor ruse li cari urmau sa fie trimise
in Dobrogla.
Spre a inforla exact pe d. Bra'tianu, ministrul Franca,
ti cu mine ceruram rela0i precise relativ la armata dg Orient,
29e care le comunitareim d -lui Breitianu.
Ip urnaa acestei comunicgri, primal-ministru roman
primi sg isegleaseg conventia militarg inainte chiar de ince-
perea actitwei armatei de Orient, cu condi;ia insii ca ofensiva

www.dacoromanica.ro
 67
dela Salonics.sd fie daslantuitlt fnliiunfrul until fermen determined
fnainfe infrarea in acjjune a Romdniei.
In timpul acestof tratative s'a discutat planul de cam
panie al Romaniei. Dupa acest plan, Romanli trebuiau sa
patrunda 14 Transilvania, mentindndu-se in defensive: in regit-
nea dinspre Bulgaria, cad nici nu se putea altfel, date find
ideile exprimate de, generalul Alexieff in telegratd.ele sale.
La un moment dat au ineeput tratative separate in
Franta in chestia actiuhei dela Salonic. Initiatorul acestdr
tratative era colonelul Rudeanu. Dula% o telegrams pe care
acesta din nrma o trimise d Iui Bratianu, telegrams pe care
primul reinistru roman mi-a comunicat-o, reprezentantul
Rusiei la aceste tratative propuse ca sd se inceapii 6 ofen-
siva in Dobrogea concomifenYa cu aceia ce urma sd fie deslcin-
Nita in Transilvanid.
Propunerea aceasta era in contrazicere formals Cu ideile
olonelului Tatarinoff. Atrasei deci atenca asupra acestui
lueru, carded ca contrazicerea sd inceteze.
Pe de &Eta parte'generalul Iliescu imi declare ca Romani;
sunt partizanii unei astfel de ofensiye menita a avansa eel
putin pang. la Ruseiuk si Sistov, in scopul de a garanta
Blicurestilor o zone de protectiune ceva mai mare, dar cd
Rufil se opun, m0fiveind Ca. o asemenea operatics ar impact necesi-
tafea de d trimile contingenfe de trope mai eumerow deal
acelea de care dispun Fi lasdnd a Infelege ca Bu! ar i cu greu
vor lupta contra lor. In to priveste pe Bulgari, Rusii au opus
de altfel in totdeauna o oarecare rezistenta, de1 genera lel Nese' u
recunoptea,Impreund cu mine, ca o ofensivd simultand a armafei
de' Orient fi a forfelor din Dobr ged este sing:.ra solufie milifard
pentru Bulgari.
IInii argumentau ca fate de aceasta upozitiune a Rusilor,
cum i rata de faptul ca trupele romane trimise In Dabiogea
erau true de a II-a lin'e, trebue sa se renunte eel putin
deocamdata. la o ofengivii din aceasta parte:
Genqralul Iliescu addoga de altfel cu data folPle re-
manetsti,i earl operau la nord, ar ajnnge la Mures, redu-
tandu i asffer frontul i Accindu-Kin acca farce, s'ar rea-
liza atunci dispmtibilitii, cu car; s'ar putea Nee cu folds
fensiva contra Bulgariei, potrivit punctului meu de vedere
dc atunci.

www.dacoromanica.ro
68

In ce priveste ajutoarele rusesti to urmau a fi trimise

la inceput, generalul Alexiefi Mom oarecare opornie.
In cursul tratativelor de mai Inainte, Romt.nii ceruserg
200.000 (lc. oameni ; apoi increzeitori intru. ca'tva in asigu-&
rdrile generalului Alexieff fi ale colonelului Tatarinoff
relativ la situafia forplor austro-germane $i la proiectele
bulgare in privinta Dobrogei, rednserg cererile for la 50.000
oameni. Generalul Alexieff propose la Inceput o divizie de
infanterie, insg. In urma stgruintelor d-lni Beatianu, stgru-
inte pe care am erezut cg e datoria naea a le sustine la co-
legul men rus, am obtinnt dela acesta doug divizii de in-
fanterie (una Tusg si una sgrbg), cum si o divizie de ca-
valerie.
A fost vorba chiar de .o a treia divizie de infanterie
insd generalul Alexieff nici nu voia se auda de asa cepa.
Tratativele pentra Incheerea conventiei militare erau
astfel precizate, Ins conve,ptia insgsi nu putea, fi iscglitg
deal dupg conventia politicg, care determine tratative, la
care, bine Inteles, n'am mat parte.
Insfarsit, dupg mete amanb..ri din partea Rusilor, ajun-
serum la Intelegere si fiindcg d. Bratianu obtinn satisfactiie
asupra tuturor punctelor cele doug conventii, militafei si
ele furg semnate.
Pe aceasta din urma am semnat-o dupg ce am cerut
si am primit confirmarea puterilor mele pentru aceasta, cum
si autorizarea de-a prelnngi termenul fixat la inceput la, I
(14) August.
In ce priveste planul de campanie, acesta a fost sta-
bilit, dupe cum am ardtat, sub infiuenca Busilor fi a i'nfor-
matiunilor date de generalul Alexieff, relativ la forfele
mice. Predoninarea influentei rustifti in aceastd chestiune era-
&eased dat fiind ca armata romdnd nu era deceit o prelungire
a armatei rusefti ivi cd RUfg participau la actiunea Romdniei cu
fortele pe care se obligaserii a le trimith in Dobbogea.
Am comunicat acest plan indatei ce i -am -cunoscut sz
nu mi s'a feicut nici o obierciune in privinta lui.
Am cu attit mai mutt cuvant a crede ca a fost aprobat
intru cat la inceputul lui Septembrie, atunci and lucrurile
mergeau Trost fn Dobrogea, s'a telegrafiat Cartierului Ge-
neral .Roman ca se se is masurile ce se impuneau mai urgent

www.dacoromanica.ro
 69
in aceastd parte, dar ca bdata situatia restatilitd ua trebui
as se revie la planul primitiv.
In afar5, de chestia ofensivei contra Bulgariei expusX
mai sus in darea de seama asupra tratativelor pentru In-
't heierea conveutiei militare, am mai avut s5, intervin asupra
uringtoarei ehestiuni de detaliu :
Am con.statat In adevAr ca" etapele stabilite pentru
transportarea fortelor rusesti dela Reni san dela Ce1na -Voda
la locul for de concentrare, era de treizeci panA la treizeci
Si cinci de kilometri distanfa, ceeace imi pAra cu atttt mai
,enormg tu cat cunoaftem incetineala .Rusilor i imi dadeam
seama cat era de important ca aceste forte sd soseascd la
timp. Am comunicat aceste observatii sefulni biuroului de
operatii, card' aprolA punctul men de vedere gi deci recluse
,etapele.
Aceasta este geneza intrArei in actiune a RoinAniei qi
origina planului ei de campanie.
Este incontestabil ca telegramele categorise ale pnersa-
lului Aliexieff au hotdrat definitiv pe Eomdni.
In timpnl perioadei de tratative, la care am participat
qi eu, actiunea franceza" a avnt de scop ea, s5 sprijine punctul
de vedere rusesc pe rang5. Romani si s'," oblige pe Rusi sa
cedeze revendicarilor romanesti, politice gi militare, In m5sura
ce li se, va Parea jug*, data find im,portanca pe care o atri
buiau concursului for in momentul cdnd urma a. se produce,

Din citirea acestui raport interesant reiese In mod clay

reaua dispozitie a generalului A lexieff fatg de Romania. Re-
fuzul Au categoric de, a spori numarul fortelor rusesti cari
/wean sa opereze Iii Dobrogea, o eertifica, pe, detdin, desi cu
ocazia vizitei hii Nicu Filipescu,, In primgvara anului 1916,
la Cartierul general rus, 1i promisese acestuia voios ca ,va
da Romaniei un sprijin armat efectiv de 200.000 oarmiii.
Din acesta, eauzI guvernul Bratianu ezita sa. intre Inca,
Inactiune. Atunci Rusia, guvernata de nefastul Stiirmer, a
eomunicat la Bucuresti ca. data, Romania nu vrea sa intro
Bic' de astAdatI In campanie, toate Invoielile teritoriale fdcute
ead, iar data, Romania va voi mai tarziu s 1 intre In razboiu,
eonditiile si prin urmare si rervendicarile teritoriale ale Ro-
maniei se vor diseuta din noy atunci.

www.dacoromanica.ro
70

Fat g. de. aceastl 8ituatie i fatI de conventia militarl,

care de fapt nu s'a indeplinit, ca atat pe frontul dela Salonic
cat i pe frontul bucovino-galitian sa se fac6, o puternial.
ofensivg, Romania a iscalit ambele conventii i In urma consi-
liului de Coroang, linut. ja Palhtul Cotroceni In ziva de Du-
rninicI, 14/27 August, a intrat in rgzboiu in 8eara aceleiai
zile.
In acest consiliu, menit .in gindul aproape unanim al
celor sari au luat parte la, ,dansul sit Inaemneze cea mai
mAreatl zi din istoria neamului rom5nesc, s'a decreta1 mo-
bilizarea armatei romilne, fapt, care, a o scanteie electria,
a aprins in toate ininnile contrerite ale Romanilor de pre-
tutindeni eroisinul strgmo&esc i adejdea intr'un viitor Inai
bun, mai plin de dreptate i libntate pentru intred neamul
ronanesc, atat de nedreptAtit de destinele dureroasei sale-
istorii.
Un singur gigs s'a gitsit si cu.acest prilej InAltAtor ca sad
aecentueze In mod mareat o note discordanta: acp1 at fostului
prirn-ministru P. P. Carp, care, In esentq, a rostit urma -
toarele cuvinte 1):

Sire,

In urma cutintelor Majestalii Voastre, am inceles six

8:intern convocafi aici in fara unui fapt implin't: intrarea
in rdzboiu in contra Paterilor centrale, pe care a hotdrtit-o
Majestatea Voastra eu guvernul situ.
Tin sd constat insd cd aceet sistem constitue a lipsd de
deferentci fate de mine vi Pp de tofi acei sfetnici ai Tronu-
lui, eari limp de 48 de ani au urmat tinia de conduits po-
litics &antra de regele Carot, unchiul Majcsteifii Voas're.
In fats. hotdreirei ce aci luat, vd promit cd cu ineepere

1) Acept rezumat al scurtei gi rautacioasei cuvarrtari pronuntata de P. P.

Carp 1-am facut, la Odessa, dup11, un text scris, pe Caro mi 1-a citit numai o sin-
gura data i dupe stiiruitoare rugadiuni deputatul liberal de Gorj, C. Neamtu, tare
pretindea ea 11 are din partea unui cunoscut diplomat froman cu angajamemtul
de onoare ca nu-1 va inmana nimanyLi 1 Pe atunci, d. Neamtu , tuna qi fulgeraw
ca atiti alti liberali de mama, Yn cornh guvernurni Erlitianu sub euvant a
nenorocit tam, varand-o in razboiu in contra Nemtrlor.

www.dacoromanica.ro
 71

de mtline,ziarul meu') nu va mai apare, jar .cei trei Si ai

inei vor merge sub drapel ci vor muri pentru el 2).
,In aceste conditiuni pste evicent ca nu pot ura ca armafele
Malestatii Yoastre sa fie fdrdnte, deli numai astfel se va pufea
salve tare ;i dinastia.
JIM tem inset ct dupd riczboiu, Vonul v4 este ameninfat
si Cei vom asista la o republics, al carei prevedinte va fi eau
un Take lonescu eau un Ion I. C. Bratianu.
Da aceast5. Oren, cu oarecare tnici nuance, an fost
In consiliul de coroan5, dela Palatul Cptroceni si fostii prim-
ministri Theodor Rosetti si Titu .Maiorescu, precurn si Alex.
Marghiloman.
In privinta pArerilor lui Titu Maiorescu, ziarul vienez
Reich.lost, nu mult dup6 intrarea, nolstra in aeOune, raporta
urmatoarea conversatie dintre regele Ferdinand si fostul pre-
sedinte de consiliu, conversatie care a avut be la,,Bucuresti
In preajma mobilizgrei:
Raporturile in ultimele 14 zile eau schimbal cu totul,
intr.(' In razboiu", zise regele adresandase fostului sou
sfetnie. I
Maiorescu nu i-a ascuns consternarea i,, a rzut atent
pe rage de teribila urmare a pasului salt El i-a amintit ei
i ea Hohenzolprn nu trebue sa comity acest art de necredinta.
Nervos, regele raspunse :In primul rand suit roman
si abia in a 2-a nil a 3-a linie Hoheuzolern".
Majastatea Voastra se Ineala, raspunse neclintit
Maiorescu! Noi Romanii trebue sa fim nlai Intai Romani.
M. Voastra" Insa nu. De aeeea am chemat In Cara o dinastia
strains, nu fiind-ca n'au fost candidati la noi, ci fiind-ca ne
trebuia o dinastie germlna, care in orele grebe sa stea d'asupra
patimelor unei tar, z Rasa dinaintea celor mai grele contraste.
Consider ca cea mai mare nenorocire a rom'anismului data
M.*Voastra ar voi sa piarz.j. aceasta din vedere".
Toti acesti karbati politici nenatofill P. Carp, Th.
1) Ziarul Moldova.
2) Inteadeviir, locotenentul de cavalerie P. Carp a murit vitejete,gjba
$ecuime, cu, ocazia rdtragerei armatei gener,slului Prezan Sn pre culmele Car-
patilor, unde ca.va),pria a luptat ea infanterie.

www.dacoromanica.ro
72

R6Setti, Titu Maiorecu qi Alex, Marghiloman nu voiau

sl InteleagI urmItoarele motive puternice pentru care Ro-
mania nu putea sl facl fatI tratatului ei de ajiantl cu
puterile Centrale:
1. Fiind-cl Austro-Ungaria, In August 1914, Incepuse
un rlzboia ofensiv Ku contra Serbiei, aliata, noastrI natu-
rall In Balcani, pe cand tratatul nostril_ Cu. Tripla aliantl
era pur defensiv.
2. Fiind-ca prin flzboiul deslAntuit de Austro-Ungaria
se desfiinta tratatul dela Bucure0i din 1913, prin care se
recuno$ea, pentru prima oars, theptul statelor din Oiientul
Europei qi deci qi al nostru, de a hotgri singure de soarta lor.
3. Fiind-cl ritzboiul inceput de Austro-Ungaria era
un rlzboiu de hegatiunea dieptului nationalitltilor, pincipiu
care formeazI ratiunea de existents a statului roman moderh.
4. Fiind-el. In conditiile, in care se incepea acest rlz-
boiu, izbinda Austro-Ungariei Insemna consolidarea vrIq.:
magilor neamului nostru : a Ungurilor ft a Bulg. arilor.
Ar fi fort un ajutor, pe care J'am fi dat azi pentru a su-
gruma pe fratii noOri gi pentru a primejdui' maine exis-
tenta Stab-dui roman. .
5. Fiind-cs dela inceputul rhboiului european, atat
Austro-Ungaria cat i Germania au afirmat o politicl ab-
solut contrarie si eu interesele statului nostru national qi
Cu posibilitatea lui de desvoltare In viitor 1).
Ceea-ce n'au voit In ruptul 'capului sit admita qi sl
Inteleagl, cei patru sfetnici ai Tronului, a admix qi inteles
Insl regele Ferdinand al Romaniei, el insuqi un Hohenzollern
de range, care Invingandu-se pe sine, trim +a mIrturisit In
consiliul de coroana, i identificandu-se cu aspiratide nea-
mului romanesc, a lansat In ziva de 14 (27) August 1916
dups amiazi urmItoarea proclamatie cdtre toci Romanii :
40m ein I,
Rd zboiul, care de 2 ani a 'litchis tot mai stretns hotarele
hoastre, a sdruncinat ademc vechiul aFezeimecnt al Europei iii
a tnvederat di pentru viitor numai p temeiul national se
poate asigura viaca pailnicii a popoarelor.
4 Yeti broqura: Pentru neatn.: De ce Roman's nu pules urmatitcl tale ? '
I*, 1918.

www.dacoromanica.ro
 73
Pentru neamul nostru el a adus ziva afteptata de veacuri
de conftiinfa nationalet, ziva unirei lui.
Dupa vremuri indelungate de nenorociri fi de grele
incereari, inaintafii noftri an reu ?it sa intemeeze Statul sre-
man prin Unirea Principatelor, prin res'zboiul independenfei,
prin munca for neobositei pentru renafterea nafionala.
22
Astdzi ne este dat nouei sel intregim opera lor, incheyind
pentru totdeauna ceea. ce Mihai Viteazu a infraptuit num,ai
pentru o clipt Unirea Romani lor de pe cele cloud peirci ale
Carpacilor.
Db noi atecrna azi sa scd,peint de sub steipanirea strainci
pa frafii noftri de pate munfi fi din _plaiurile Bucovinei,
unde Stefan cel Mare doarme somnul lui de veci.
In noi, in virtufile, in vitejia noastra 8ta putinfetde a
le reds dreptul ca intr'o Roma'nie intregita fi Merit', dela
Tisa panel la Mare, sa propaseascd in pace potrivit destine-
lor fi aspiratiunilor gintei noastr'e.
ROmettri,
Insufiefiti de datoria sfeintei ce ni se impune, holara
sei infrunta'm cu beirbafie toate jertfele legate de un crancen
rdzboiu, pornim la lupta cu avecntul puternic al .unui popor
care are credinca neclintita in menirea lui.
Ne vor ra'splati roadele glorioase ale izbandei.
"Cu Dumnezeu inainte!".
FERDINAND

In sear, la orele 8.45, ministrul Ro-

aceleasi tile,
mantel la Viena, d. Edgar Mavroeordat, inmana contelui
Berchtold, ca.ncelarul austro-urgar, declara0a noastra de
rgzhoiu, al c6rei text In intregime este urm6torul:
,,Alianta incheiatii !titre Germania, Austro-Ungaria pi
Italia nu a'vea, dupa" chiar declaratiile guvernelor, ducat lug
caracter esential consprvator pi defensiv. Obiectul sau prin,-
cipal era sa garanteze t rile aliate impotrivb, oridirni atas
din afar pi sa consolideze starea de lucruri creata" prig
'tratatele anterioare. Numai in dorinta et -1i pun politica sa
In acord czi aceste tendin.te pacifice, Romania se alipise la

www.dacoromanica.ro
7

aces alirnta. Congacrata cu totul operei sale de reconstituire

in'erioara si crecacioasa nestramutatei sale hotara'ri de a fi
in rejunea Dunarii-de-jos nu element de ordine si de echi-
libru, Romania nu a ineetat sa contribue la mentinerea pacei
in Balcani. Ultimele razboaie din Baleen', distrugand statul-
quoi i-au impus o noun, li tie de conduqd. Interventiunea sa
a unit pacea si a restabilit echi ibrul; peintru ea insa-si,
Romania s'a Inultutn't cu o modificare de frontierd, care4
da mai ,mulls &guranta contra unei agresiunisi care repara,
in acelas timp, nedreptatea raptuita in paguba sa la congre-
sal din Berlin. Insa in urmqrirea acestui seep, Romania a
avut deoeptiu lea sa constate ca nu gasise pe Tanga cabine-
tul din Viena atitudinea in care era in drept sa se astepte.
Cand a islmcnit razboiul actual, Romania, asttel precum
filcuse si Italia, a refuzat sa se asocieze la declaratiunea de
razboiu a Austro- Uugariei, de rare nu fusese prevenita de &aro
cabinetul din Viola. In primavara anului1915, Italia, declare
razboiu Austro-Ungariei: Triple Alianta nut mai exists. Moti-
vel' care determ'nara 41pirea Romaniei la acest sistera politic,
dispareau In acelas timp. In local unei grupari de state, cari
sa caute prin sfortari comune a lucre impreun.a pgntru asigu-
rarea p'"Cei si pastrarea situat'unilor de fapt si de drept
create prin. tratate, Romania se grisea in fata unor Puteri,
cari lup tau inire ele tocmai in scopul de-a ajunge sa trans-
forme cu totul vechile alcatuiii cari servisera de baza, trata-
tului for de alianta.
Aceste adanci schimbari erau pentru Romania o dovada
evidenta ca scopul ce ea urmarise allipindu-se la Tripla-Alianta,
nu mai putea fi atins si ca trebuia sa-si indrepteze vederile
si sfortarle sale spre noel cai, cu.a,tat mai mult, cu cat
opera intreprinsa de Austro-Ungaria lua un c?iracter amenin-
Valor pentru inferest be esentiale ale Romaniei, ca si pentru
aspiratiunile sale nationale cele mai lecritime.
In fata unei modificari atat de radicale- a sittatiunii,
create intre monarhia austro-ungara si Romania, aceasta dirk
urma reluat libertatea sa de actiuue.
Neutratatea ce Guveraul Regal sk-a impus, in urma
unei declaratiuni de razboiu facuta in afara de vointa sa qi
contrarie intereselor sale, fusese adciptatd in pima linie pa
baza asigurarilor date in inceput de Guvernuk Imperial oi

www.dacoromanica.ro
 7&

Ref-al, ca Monarhb declarana re:zboin Serbiei, nu fusesp

inspirata de un spirit de cucerire i ca nu urmarea In nici
un fL1 aetiuni teritoriale. Aceste u.igurari nu s'au Indep'init.
Astazi ne gasim inainten unor situatiuni de fapt, din
earl pot ei marl transformari teritoriale i schimbari politice
de nature a constitui o gravy amenintare pentru siguranta
1 viitorur Roman ei. Opera de pace, pe cate Romania, credin-
ciOasa sp'ritului Trip lei-Aihnte, incerease sa o indeplineasca,
a fost astfel izbita tie sterilitate de care aceia chiar, can
eras ehemati sa o sprijineasca, si sa o apere.
Aderand in 18t3 Ia grupul Pu erilor Centrale, Romania,
departe de a uita legaturle de sanp,.e ce aveau ropelatiunile
Regatului en Romanii suru1 Mcinarbiei austro-ungare,
vazuse in rai orturile de prietenie i de allanca ce se stabi-
li,era intre cele trei Mari Puteri o ehezaie pretioasa penfru
linioteA sa 'n'erna, ca i pentru imbunrtatirea soartei komo.g-
nilor .din Austro-Ungaria. In adevftr, Germania i Italia,
caHli recenstitnisera $t stele for pe Inv/. prificipittliii natio-
nalitatilor, nu puteamsa nu recunoasea legititnitatea temeliei
pe care era a...,sezlta insai propria for existents. Cat despre
Austro- Uniraria, ea gasea in relatiunile amie le cc se stabi-
lean intre dansa i Re_atul Romaniei Asigurnri pentru linitea
sa, cat i la fruntarile noastie commie, OA ea nu igh?ra-
Omit la ce grad nemultumirea populatiunii sale romaneti
se repercuta la noi, amenintand sa turbure in fiece minut
bungle raporturi Intre cele done State.
Srerauta ce noi puses'erarn, d'n acest pullet de Nedere,
re adeziunea noas'ra Ia tripla Al'anta, a fost inviata. In
cursul naei pericsade de mai bine de 30 de anti, Romanii
din monarbie nd numai ca n'au vrzut nisi data, introdu-
eandu-se vie-o reforms de nature tt be da maear o speranta
de satisfactie, dar, din poiriva an lost tratati cti o rasa
inferibara 1 eondamnati sa sufere apasarca unui e emenip
strain; care nu constitue &cat o minoritate in raljlocul natio-
ndlitatilor deosebite din eari se compune Statul austro-ungar.
Toate nedreptacle, pe cari fratii ncqtri erau astfel shiti sf
le suporie, an Intretinut intl.* Tara noa,stra si Monarhie o
stare continua de animozitateo, pe care guvernele Regatului
nu reueau sa o potoleasca, decat en pretul a marl greutati,
i numeroase tae ificii.

www.dacoromanica.ro
76
Cand a izbuciit rhzboinl actual, se putea spera ea gu-
vernul Anstro-Ungariei, cel putin 4n. nitimul moment, vs
sfarsi convingandu-se de necesitatea grabnich de a face se,
inceteze aceasta nedreptate, care pnnea in pericol, nenn;nai
relatiunile noastie de prietenie, dar chiar raporturile normale
ce trebuie se, existe intre State le vecine.
Doi ani de rhzboin, in eursul cgrora Romania a phstrat
neutralitatea, au dovedit ca Austro-Ungaria, ostilh orichrei
reforme interne, pntand a face mai bung viath popoarelor
ce gaverneazh, s'a aratat, pe atat de gate, se, le sacrifice, pe
cat de nepntinciosh se, le apere impotriva atacnrilor din.
afarh. Rhzboinl, la care is *parte intreaga Europa, pune in
discutiuu,e cele mai grele probleme, atingand dezvoltarea
nationalh qi chiar existenta statelor. Romania, impinsh de
dorinta de a contribui se, grabeasch sfa'rsitul conflictului
sub imperial necesithtii
.
de a'si salva interesele sale de rash,
se vede nevoith sa in lupth alhturi de aceia, cari pot
sari asigure infaptuirea unitrrtei sale nationale.
Pentru aceste motive, ea se considerh, inch din acest
moment, in stare de razboiu en Austro-Vn.garie.

Din clipa aceasta, Romania se afla in stare de razboiu

cu Austro-Ii ngaria. La orele 9 seara, bravii liotri osta0,
-cu un entuziasiv wmarginit, au inceput prin 18 puncte
'Inaintarea pesto seculars, dar vitrega granica a Ardealului,
qi a doua zi ea fusese trecuth qi desfiintata de fapt In toate
punctele de catre ace0i qoimi ai Carpatilof.
Deqi Romania nu declarase razboiu clecat Au stro-Ungariei,
totusi Germania s'a considerat imediat i pa In stare de razboiu
.cu noi, urmata fiind poi si de Bulgaria i de Turcia.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLIIL V

Cartea roOe austro-ungara"

Nu este desigur fgra* interes ca cititorul sa cunoaseg,
si din sFusele dusmanului cum a decurs neutralitatea Ro-
maniei pang, in momentul declara,tiei de rgzboiu adresatg
de guvernul Bratianu imperiului aimtro-ungar.
Spre acest scop Cartea rosie austro-ungara ne va fi
de un folos real.
Ce este Cartea rosie austro-un iard? I) 0 brosurg de-
68 pagini, continand toata corespondenta marturisibilg,
schipbata, dela, 9 (22) lulie 1914 si pang 1 14 (27) Au-
gust 1916 /ntre guvernele& austro,ungar si roman.
Ea este opera contelui Ottokar Czernin, fost ministru
plenipotentiar al Austro-Ungariel la Bueuresti din toamna
anului 1913 si pan5, In August 1916, iar din Noembre-
acest an rhinistru de externe al fostei monarchii vecine pang
in Aprilie 1918.
Din notele serise si publicate de contkle Czernin In sus-
numita bro.surg se pot urmari, aproape zi eu .zi, ittipresiile
capatate de dansul atat din relatiunile sale cu curtea noastrg
re,,tralg, cat si din cele avute Cu priucipalii oameni politici
del?, noi, Freewill si profetiile trase de el din ceeace a vgzut
si a aflat cg se petrecea in jurul sau.
9 Vezi in La _Revue dee deux mondee (Main 1917)t Les entretiens du,
oomte Czernin d'apres livre rouge autr.-hongroise, articol semnat de Johan.
de Witte

www.dacoromanica.ro
78

Este a leiarat ca, dupa Cartea roue, c ntele Czernin

a fost cand nedrept, cand foarte aspru cu Romania si cu
cei cari o reprezentau., Aceasta aversiune are d explicatie.
evade Czernin a trait in Romania lit vremea cea mai
grea penti a ur, ministru al Austro-Ungariei.
Pin neeasta cauza, neputand mai ales -nib, cum a fost
rulat politicete de guvernul Bratianu, contele Czernin,
times sr mie la, sufle,t, a jurat razbunare Romaniei. In De-
cembre 1916. el a cautat sa incheie pace separata, cu Rnsii
pe spi area Romaniei, (kir s'a, poticnit. In sehimb si-a luat
revansa in pimavara anului 1918, cand, cu inelfelerea pacei
impusa guvernului Alex. Margbilon an, a tinut sit dove-
detsca poporului roman Ora undb poate merge ingolerqa,
1 -cruzimea austro-maghiara, din fericire Irma de foarte
seurta, durati si azi Inmormantate pentru totdeauna.
'Pinta principals, pe care a urmatit-o contele Czernin
prin public trea Carpi Tofii, a fost ca iL nu creadA nimeni
el el s'ar fi inselat cutnya asupra celor cea vazut in Ro-
mania, ea nu a Inteles si )a, prevazut tot. De altfel, insasi
mitrttirisiri ficute, dupe intrared noasti a In razboiu, de
catre regretatul Vieu Filip,2seu si d. Take oneseu, cu cari
diplomatul austroungar a avut in titnpul neutralitatil con-
versatii i lentice si din cola mai interesante, dovedese ca
&gado Czernirf vetlea clan situatia .din Romania.
Niciodata contele Cz Tnin, co e drept, nu s'a Inselat
asnpra simpatiilor, pe eari marea, majoritate a Romanilor
le hrtinea pentru Intreita si mai tarziu ( ?uadrupla Intele-
gre, precum nici in ceeace privea dorinta noastra era-
toare de a profita de marele cataclism, deslantnit de Austro-
nig-aria si Germania, pentru a elibera de sub jugul ungurese
pe cele 4 Milioane de Romani, frati ai nostri.
Inteesanta, trosura, no mai atata en cata, claritate si
&gut-int:1, anunta el, cu doua luni inainte de deeretarea
mobilizarei si cu toate denegaile guvernului Bratianu, epoca,
precise, cand armata, Romaniei va intra in cainpanie, fapt
care dovedeste cat de bine informat era contele Czernin,
prin agentii sai tecreti, pane si despre ceeace se petrecea
la sedintele consilinlui fle ministri.
Cu toate acestea, la ineeputul razbaiului, diplomatul
austro-ungar pufta, sa. traga, nadejde ca Romania va pa-

www.dacoromanica.ro
 79

stra eel putin neutralitatea. El stia ca, In sufletul ronAnese

luarea Basarabiei de catre Rusi, a dour zi dupa, glorioasa
campanie din 1877/78 in contra Tucilo, lasase o ran%
destul. de adAmea. Inainte de. toate. el compta pe cuvantul
regelui Carol, care, ramas tot Hohenzollern", cum. singur
ti plaeea sa se numeasca, in lemoriile sale, se gitsea rn
plin desacord cu supusii sai si era cat p'aci sa-pi piardl
chiar coroana din eaula Infrangerilor fttanceze dela 1870,
dar care stiind sit 'speculum chestea rapirei Basarabiei pi si
profile de populaitatea ce si-o castigase In fata Plevnei,
a condus din ce in ce mai mult politica Rornaniel alaturi
de Tripla aliantit, cu care apoi, la 1881, a si Incheint uu
tratat secret, care a fost reinoit In mai multe rantruri.
Ceb, mai mare parte a Romanilor, insa, en toate apa-
rentele de filo-gernythism, n'au uitat niciodatit ceeace dar
torau Frantei si din acest pullet de vedere sittitia sufle-
tease/ a< Remaniei s'a schimbat complect indata, dupa
meartea regelui Carol (Septembrie 1914).
Inteadevar, urmsul saa, regele Ferdinand, find er.es-
cut ca print mostenitor mai mult In Romania si luand in
casatorie 0 printesa de slnge anal )-rus, a fost nevoit, ince-
tul cu incetul, sat uite originea sa, gerinanit si, invingan-
du-se pe sine ins ifi, eum personal a declarat in consilkal
de coroana, dela 14/27 August 1916, sa, adopte si ga, se
identifice cu ve lerila si rnteresele poporului sau. Din mo-
mentul urcarit. pe tron a regelui Ferdinand, contele Czernin
nu mai putea, spera ca. noul suvertn o sib, reziste mult
Limp curentului, care impingea pe Romani sa dea, mama
Cu Puterile Intelegerei.
Da aceea, pentru a Intarzia cat mai mult ae&tsta
clipit fatala, contele CA'.rnin a intrebuintat toatI, arta sa,
ajutat find de colegul situ barouul Busche, ministrul Ger-
mar iei lu Bucuresti. Nadilj omul ca, viitoare victurii
decisive ale armatelor Putvilor centrale o sit oblige Ro-
mania sit pastreze kd mai d3parte o neetralitate binevoiOare
fata de Austro-Ungaia. Tot in acest stop, contele Czernin
tneerca et inspire primului ministru Bratianu sperietori
trecatoare, iar regelui Ferdinand remuFari, adneandu-i
aminte de angajamentele Nate de unchiul sau, precum si

www.dacoromanica.ro
 80

imposibilitatea morall de a rupe pactul de onoare", care

11 lega, adica tratatul secret din 1883.
La 22 Julie 19f4, contele Berchtold, cancelarul .austro -,
ungar, insgcina pe contele (7ernin, ca si pe ceila1i i repre-
zentani ai monarchiei dualiste in strgingtate, s comunice
guvernului, pe langg cure era acreditat, nota ye care mi.
nisterul comun de externe austro-ungar urma s'o trimitg
la Beigrad, note ) prin care Serbia era pusg fn situatie
sg, rgspundg, categoric in 48 de oie. Se tie In ee termeni
imperativi era redactat acest ultimatum si .pretenVunile.

r) Aceastg, notg, a fost motivatg, de atentatul comis cl; eltre fanaticii sarbi
Prinzip si Cabrinovici In ziva de Duminecg, 28 Innis:. 1914, orele 11 diva
neata, la Serajevo, capitals. Bosniei, In contra archidueelni niostenitor Franz Fer-
dinand si a sotiei sale ducesa Sofia de Hohenberg. Ea avea ca stop represiunea
lenaintelor pan-sarbe, pe can sustinea Austro- Ungaria cg, le tolera Serbia.
Nota-ultimatum, care a fost inmanatg, guvernului tairb In ziva de 23
Inlie, orele 6 dupg, amiazi, cnprindea zeee eereri din parte& Austro-Ungariei.
Intre altele, guvernul silrb era obligat sg. publics In prima paging, a organnlui
sgu oficial o cleclaratie, al egrei coprins era dictat pe deatntregul gi prin care
se ctndamna orice propagandg, indontra Austro-T7ngariei si promitea sg, pedep-
seascg, riguros pe toti acei mai ales ofiteri si functionari can In viitor ar
mai Ina parte la asemenea miscgri nationale. In afarg, de aceasta, guvernul
sarb brebnia sit se angajeze: sg, suprime publicatiile si sit disolve societgtile
nationaliste, sg, fae eg, disparg din egrtiloi de coal tot ceea -ce era de naturg,
ostilg Austro-Ungariei, ag, indepgrtete din slujbe pe toti ofiterii gi functIonarii
vinovati de propagandg, anti-austriacg, sg, inchidit pe cei desemnati ca compro-.
inigi In eomplotul asasinatului dela Serajevo, sit impiedice orice trafic ilicit de
arme pests frontiers, etc.
Punctu] 5 din nota inmanatg, guvernului slob cerea Serbiei ,et primeaecil
colaborarea organelor austro-ungare pentru suprimare4 miscgrei subversive in-
dreptatg in contra integritafei teritoriale a rroonarchiei", iar punctul 6 pretindea
sa se deschidg o anchetti judiciard in contra partizanitor complotului, can se
gtisesc pe teritoriu stirb, 4a ca delegafi ai guvernului austro-ungar e1 is parte la
cercetdrile co von avect Zoe in aceot stop ".
Guvernul Barb a fost obligat sg, dea rg'spunsul sgu in 48 ore, adicl pang,
la 25 lute orele 6 p. m.'Bgspunsul Serbiei admitea toate cererile Austro -Unga
riei afar de punetele 5 si 6, relativ la can cerea o deeiziune tribunalului
international dela Haga sau a marilor puterk europene, earl an luat parte la
celaborarea declaratiunei flculg de guvernul sirb la 18/31 Martie 1909, en pri-
lejul anexgrel Bosniei gi HertegovInei de clitre Austro-Ungaria.
Guvernul austro-ungar refuzand ca monarchia anstro-ungarg sit fie citatii
in fata nnui tribunal europeanu, a declarat rgzboiu Serbiei in zina de 28 Inlie
si a dons zi Belgradul fu borabardal de artileria anstro-ungarit. Astfel s'a pus
scinteia rgzbpiului eurollean.

www.dacoromanica.ro
 81

cari erau formulate. Cu toate astea, guvernul sorb, dornic

a/ evite cu on -ce pret un rlzboiu, pentru care el nu era
de loc prepartt, cedl la toate punctele, afara de doug.
mici rezerve, ad5mgii,nd, de altfel, cd d e oricand Bata set
primeasca un acord pacific si sa incredinteze rezolvarea
acestei chestiuni fie Tribunalului arbitral dela Haga, fie
marilor puteri".
La 26 Iu lie, cu toat/ cererea urgent, a guvernului
rus de a obtine o prelungire a termenului impus Serbiei,
guvernul austro-ungar rupea relatiile sale diplomatice cu
Belgradul. Conte le Berchtold, ins'arcinand pe contele Czernin
sa anunte regelui Carol al Romaniei vestea aceasta, ad6uga :
Maiestatea sa cunoaste dragostea de pace si senti-
mentul de inalta raspundere ale Maiestafei sale Apostolice...
Din nenorocire, nu mai ramtine nici o speranta de a gasi
o solutie pacinica. Austro- Ungaria nu urmareste nici un
plan egoist in Serbia, insa ea este datoare sa apere clrep-
turile ei contra unui vecin, a carui intreaga, politico finteste
sa desprinda populatia dela frontiers monarchiei. Trebue
sa ispravim odata !
Noi nu pretindem nici o marire teritorial' in Serbia.
De altfel avem ntidejdea ca, daca razboiul devine necesar,
el va putea fi localizat.
Noi asteptam dela fidelitatea Maiestatii Sale in tratate,
ca fi dela inalta sa*Intelepciune nzentinerea Romaniei in o
stricta neutralitate. Noi insine, amintuidu-ne datoriile noastre
de aliafi, nu vom lua nici o deciziune, care ar atinge interesele
Romaniei, fora a lua incelegere cu dansa. Daca Rusia ar
lua o atidiune agresiva fats de monarhie, not comptam pe
cooperarea Mara a Romaniei, ca fund aliata noastra."
Regele Carol, tare se Osea atunci la resedinta sa de
vary din Sinaia, a primit aceasta comunicare, garantand
stricta, neutralitate a Romftniei In conflictul austto-sth.b. El
se ar6ta foarte satisflicut de asigurArile date de Austro-Un-
garia cu privire la interesele romaneti.
inset' adAuga contele CLernin, subliniind a,
din raportul sgai in cazul cif Rusk ar merge in r
regele mi-a cleclarat ca not numai cu marl d"
compta pe interventia militara a Romania.
Niciodata nu-1 vazusem pe rege aft,
7690. I. R. Abrudeanu, Pacostea Ruseasca.

www.dacoromanica.ro
82

in momentul cand imi spunea ca, daca ar fl dupa impulsul

inimei lui, armata sa ar merge alaturi de Trip la alianta,,
insa el nu putea sa faca acest lucre; atdtea Leyte se schirn-
basera de un an incoace, incett se gasea in iiuposibilitate
de a indeplini angajamentele sale. Cu toate acestea, el ma
insarcina 0 comunic Excelencei voastre ca in cazul chiar, cand
Rusia ar intra in conflict, el ar pastra o stricta neutralitate:
nici o putere din lume nu ar putea sa -I faca s ridice ar-
mele in contra monarchiei austro-ungare".
Ferm hotAritt In dorinta sa de a da un ajutor eficace
Germaniei, regele Carol 1u6, atunci o ralsur5, exceptional6,
conform cu gravitatea imprejurArilor: convocI consiliul de
coroanI, pentru a-i expune situatia international) aa cum
o intelegea el.
Acest consiliu s'a tinut in ziva de 3 August st. n.
dui:4 amiazl, jn, momentul in care opinia publica din tarn
era mai excitath, ca oricdnd, in contra Trip lei aliante".
Regele Carol, dup5, can insui i-a declarat contelui Czernin,
pledase in mod 0,1duros chestia interventiei Romaniei, arg-
Und situatia primejdioas1 in care se glsea ea, ca i dato-
riile ce contractase cu aliatii ei.
Dupe o lung discufiune zice raportul contelui
Czernin in cursul careia regele i i exprim,a clar modal sau
de a vedea, consiliul de coroana, in contra oricarei cqteptari,
fu de parare, cu unanimitate de voturi contra unui singur
glas 1), a nu era casus foederis 2) # se pronunta pentru
neutralitate. Atitudinea Italiei a influentat mult aceasta
deciziune. Maiestatea Sa a protestat energic in contra unei
interpretari afa de meschine a tratatului de alianta,... In
sfa'rfit el a impiedecat cel putin o declariatie formala. de
neutralitate # a cerut ca 'Romania sa se decida a-si apara
frontierele. 0 alianta et& Rusia a fost de asemenea respinsa
in unanimitqte ca imposibila.
Illaiestatqt sa m'a asigurat insa ca pastreaza ferma
1) Al lui Petra P. Carp.
3) Tratatul era, inteadevIr, pur defensiy. De altfel, el n'a fost niciodatli
ratificat de Parlament. De aceea, cand pentru prima ()ail regele Carol a Boos la
iveal4 oficial, la 3 August 1914, existents. acestui tratat fn fats membrilor consi-
liului de coroanl, acestia i-au rItspuns cg un aatfel de tratat era alit nici o
valoare constitutionalA qi a nu angaja deciit eel mult pe rege personal.

www.dacoromanica.ro
 83

speran(d ea Romania va avea astfel mainile libere pentru

7.)iitor i ca va gdsi chidr mijlocul de a intra in actiune".
La acest raport, contele Czernin adguga urmAtoarele
pareri personale:
Aici (in Romania) se cauta numai a se caftiga timp
pane in ziva, in -care razboiul european va da rezultate
mai precise. Daca not suntem invingatori qi aceasta.este
-adevdrata opine a regelui Romania va fi aldturi de noi;
Baca insa, in contra oricarei prevederi, norocul ne va trOda,
atunci cuvcintul de ordine: imparcirea Austro-Ungariei
va ridica din' non pasiunile in contra noastra fi Romania
se va uni cu dufmanii nostri. Eu cred ins(' ca, in cazul
acesta, regele mai curtind va abdica decal sd-si dea consim-
timdntu/. In sfarfit, totul depinde de succesul nostru pe
teatrul de razboiu".
AceSte vederi, contele Czernin le-a repetat, qi la 8
August dupl o converse ie avut/ cu Take' 1onescu:
Acest personagiu politic bine cunoscut, care posecla
o mare influence, e incredinfat ca Romania va rOmane
neutra pcind la sfcirqitul razboiuluil), de0 Bratianu lasd
za se inceleagO ca Romania ar putea sa mearga in contra
Rusiei, dar niciodata in contra noastra, Cu toate acestea,
el (Bratianu) pare preocupat de rolul katiei".
Este lucru curios cI din rapoartele contelui Czernin
nu se vede cum-c5. opinia publicl romaneascl sa fi fost
Ingrijoratl la stirea, cu toate astea impresionantl, a pri-
melor victorii qi a Inainthrei germane pe teritoriul francez.
In schimb, In ziva de 13 Septembre, diplomatul austro-
ungar II &este pe Bratianu foarte Impresionat de succesele
rusesti din Galitia i constath cg, o micare din ce In ce mai
accentuate se manifestt in favoarea unei cooperari active
cu Intelegerea (Antanta).
Situaciunea se agraveazd din zi in zi", scria contele
Czernin la 19 Septembre. Vestea retragerei armatei noastre
(din Galicia) a facia mai aprinsa dorinfa de a ne strivi.
Exista temerea de a pierde momentul (intrarei in aqiune) fi

1) Contele Czernin face aci aluzie la formula neutralittifii definitive, arun-

oata scle Take Ionescu ea raspuns indirect la incercarile regelui Carol, de a bags
Romania in razboiu alaturi de Puterile centrale.

www.dacoromanica.ro
84

de a sosi prea tdrzilz pentru a lua parte la imparcirea prazei

monarchiei. Aceasta migare este susfinuta in mod firesc
de milioanele ruswi. Strigatul: Vrern Arclealul !" este la
ordinea zilei. Bratianu este mereu abatut fi ingrijorat.
Regele rameine sin gura frind care poate sa opreasca (Roma-
nia) de pe aceasta, pantti alunecatoare. Sa, avem rabdare
fi sei l Sam sd ripe guralivii. Din ziva .in care not vont
avea primul succes attit de afteptat in contra Rufilor, totut
va intra aici in linifte".
La Viena se voia cu ()rico pret Intr'una din zile ca,
contele Czernin sa. Mina tranzitarea nfaterialului de raz-
boiu austriac trimis Turciei. Bratianu raspundea la aceasta,
idee printr'un refuz Aloha, declarand tranzitul de impo-
sibil, mai ales pe fate, i in cantitati marl. In cantitati
mai mici qi pe nesimtite toata lumea tie ca s'a trecut en
tacerea voita, a, primului ministru. Bratianu spunea totusi
contelui Czernin ca un asemenea fapt ar stdrni o explozie
de indignare in intreaga fara, care cere razboiu in contra
Austriei". Ministrul austo-ungar riposte i el, gasind ,ca
acest mod de a vedea era incompatibil ru o neutralitate
binevoitoare qi 'ince/ mai mult cu datoriile unui aliat".
In acest timp, manifestatiuni din ce In ce mai_ semni-
ficative se produceau ,,pe strade, in pres6 i In armate;
mil de persoane, apartinand tuturor stratelor sociale, stra-
bateau stradele Bucurestilor, cerand intrarea In aetiune i
navalirea la Transilvania", vie frumos, pentru urmarirea
caruia Romanii trebuiau al moara doui ani mai tarziu.
Ecoul acestor manifestatiuni ajungea 00. la eapItainl re-
gelui Carol, care tragea sa moara, si care pe patul sat' de
agonie era chinuit de viziunea anticipate a nepotului su
(viitorul rege Ferdinand) 'sun Hohenzollern! tragand
Spada impotriva Germaniei. Ce viziune tragica I
Ultima data, cand contele Czernin a mai putut vedea
pe regele Carol, acesta i-a zis, plangand:
,Nu doresc altceva deceit sa mor, ca sa se termine odata 1 ".
Frica de a nuli putea fine cuvcintul, de a fi tar&
la o tradare pra pereche in istorie, adica, de a se necinsti,
ii pareau regelui atilt de odioase incat parea cu desavcirfire
desfiin fat. 14S'i batrdnul ranItine singur. Excelenta voastra
ctenoafte guvernul roman V vie ce carte joaca. Anturagiul

www.dacoromanica.ro
 85

-cel mai ,deaproape al regelui 1) este o piedeca pentru el,

iar nu un ajutor".
La 23 Septembre, regele Carol fiind prea bolnav pentru
a-1 putea primi, contele Czernin avu o audient6 la printul
mostenitor. Iat6 cum raporteazA el cfului slu aceastl
intrevedere:
E lucru foarte greu de a face o dare de seamd,
exacta asupra acestei audience. Prinful si-a schimbat apt
de des parerile, incdt nu to poli nisi decum baza pe vor-
bele lui. El incepu prin a-mi spune ca lumea intreaga
urea raboiul in contra noastrd repeta mereu: Nu ftiu
cum o sa se isprdveascd chestia asta. 1ln singur lucru este
imposibil: rdzboiul In contra Rusiei, incolo totul e posibil!"
Prinful califica de altfel aceasta politicO voita de
popor ca o sinucidere a Romdniei; dacd Romdnia ar
merge cu Rusia, ea ar deveni vasala ei 0, data Austria
va fi victorioasd, Romdnia ar fi pedepsitd pentru atitu-
dinea ei". Inset repeta el: Ce poci, sa faci in contra vo-
incei unui popor?"
Eu i-am rdspuns: Maiestatea Sa, steipa'nul meu Area
gratios, cunoctge greutd file situaciei, insd Vie ca Alte4a
Voastrd este la fel, ca fi regele, un om de onoare i prin
,urm,are incapabil de o astiel de tradare mizerabild.
Atunci prinful regal i i schimbd cu total pdrerea,
ziccind Dacd afi face una ca aceasta, m'aqi conduce ca
un om ordinar. Inainte de toate, onoarea ! Istoria n'are
.s inregistreze o asemenea trddare".
In scurt, prinful spunea cu total contrariu de ceeace
zisese la ineeput. lmpresia mea este din cele mai rele.
Princul este instrumentul fury voila d at anturagiului sOu,
care nu inspird nici o incredere".
La 30 Septembre, regele Carol stria fncg, cu maim sa
slabit urmItoarele randuri conteltif Czernin:
Consiliul de coroand se va intruni din, non peste
cdteva zile; sOnatatea mea si dorinca de a cciqtiga timp au

1.4 Ce admirabil caracterizeazrt d-nul N. lorga pe contele Czernin, mind

spune despre &Mani c5 urmgrea pe batrein ea' pe o prad5, ce i-se cuvenear
(Vezi: Doug ra8punsuri ale unui istoric: D. Uremia a politica Romdniei.
Un atudiu ai d-lui Veanici, de N. lorga).

www.dacoromanica.ro
86

intdrziat acest consiliu. Ar fi de dorit ca sa se margi-

neasca, la o declaratie de neutralitate. Pentru moment, este
eel mai bun lucru i). Sa dea D-zeu ca in curdnd sa avem
gtiri de noui victorii!" 1
In acest moment se zvonea, in cerCurile Curtei, cg,
consiliul de caoan, va hotarl intrarea trupelor -1.9mM:testi
iu Transilvania. Se vorbea ca de un fapt indeplinit",
precum i de abdicarea regelui Carol gi de urcarea pe tron
a printului mostenitor... Cu 48 ore mai tArzin, intreaga
situatie era schimbata: opozitia se intelesese cu guvernul
BrMianu pentru a mentine neutralitatea i pentru trimiterca
rezervitilor la vetre. Aceasta pentru motivul ca, qi de o
parte qi de .alta, zilele regelui se considerau ca numerate...
Intr'adevar, regele Carol a incetat din viata" la 27 Septembre
(10 Octombre st. n.) 1914.
Putin timp dup5, acest eveniment, contele Czernin in-
tiinta guvernul s6u ca situatia se agravase considerabil.
In acest moment (pe la inceputul lunei Novembre 1914),
se tia cg, armata austriacl se retrAsese, bAtutA, din fata
Ruilor i de aceea partidul rh'zboinic in cap cu N. Fili-
pescu i Take lonescu incerca din nou sq, imping5, Romania
la intrarea in actiune.
Contele Czernin raporta la Viena: Aici se crede in
victoria Rusiei. Q teama nebunti de a sosi prea tdrziu la
impartirea monarchiei stapdne;te din nou pe fidelii, noftri
aliati", in timp ce dufmanii noftri profitci. Dela moartea
regelui Carol, aici nu se desemneaza dealt numai douai
grupari compacte: Unii crezdnd ca, a sosit momentul favo-
rabil de a ne cadea in spate; altii, pprietenii noftri",
cred ca situatici nu este inca clara, zicdnd ca trebue sa se
a*tepte pdni vom fi intr'adevar bututi. In aceasta categoric
intro famflia regale i prefedintele consiliului. Acesta din
urma mi se scuza mereu, spundnd ca, pentru a se mentine,
el trebue sa se preface sa urle cu lupii".
Vremea era inaintatA qi perspectiva unei campanii de
iarnI calma zelul chiar al celor mai razboinici, cars, in ne-

1) ileta era parerea regelui Carol, aupa victoria franceza dela 541arna Qi
ocnparea Lembergului de centre tRuE;i. Gandul eau jntim era insa ca, la. prima,
nou victorie a Puterilor Centrale, sa vire Romania in razboiu allturi de ele

www.dacoromanica.ro
 87

rgbdarea Tor, erau gata sa, rastoarne guvernul Bratip,nu"

Cu toate astea, contele Czernin simtia ISmurit ca situatia
aceasta nu putea sa ainuiasca mult. Debi noul rege evita
sa -i vorbeascg, multi oameni politici se arltau mai putin
rezervati qi ministrul austro-ungar vedea cum toate simpatiile
se indreaptI spre Franta, iar ura pasionata,'" in contra
Puterilor centrale.
Ageste sentimente se manifestarS si mai pe fats In
primgvara anului 1915, card Italia se alipi definitiv de An-
tantS. Din nenorocire, in acel timp, se intamplii inaintarea
armatelorgermano-austriace in Galitia. Conte le Czernin profitS,
pentru a lucra pe langl BrItianu, cSruia ii declaril: Austria
i Germania sunt mai puternice ca nicio lata: se poate sa
capatam victoria mai grew, dar nimeni nu va mai putea sa
ne-o zmulga".
Baronul Burian, .care toemai atunci succedase contelui
Berchtold ca cancelar, Ins/rcinl pe contele Czernin de a face
sa se InteleagS la Bucureti ca ar fi o nebunie ca Romania
sa se aeze alSturi de RuO, cxci chiar o victorie, daeS ar
putea vreo-date, s'o obtinS, le-ar da acestora suprematia In\
Balcanii aceasta ar fi moartea Rominiei. Inca, dupl
marile Infrangeri suferite* de Rui in Galitia, Romania nu
mai putea sa ranzae neutra, ea trebuia sa dea concursul
ei militar Austriei", lucru ce contele Czernin Incerc6 si -1
facl sI He inteles si de regele Ferdinand intr'o lungl au-
dientS ce o obtinu in ziva de 26 Maiu si In decursul careia
avu grija sa insiste asupra perfidiei italiene.
Regele evita si- contrazicl pe interlocutorul sIu; el
repetS de mai multe on c va face tot posibilul sa rImanS
neutru, adSugand insa, cd suveranii constitutionali nu sunt
stapani pe situatie". El nu ascunse cS, in cazul cand Au-
striacii ar Pt\ bItuti, pozitiunea lui ar deveni nesigurS: ,,fur-
tuna ar tarot' cu dansa dinastia ".
Erau in acest moment (26 Tunic 1915), dupl spusele
contelui Czernin, patru partide politico in Romania, earl "Ii
disputau directia de dat politicei romaneti: 1) partidul
liberal: 2) partidul lui Alex. Marghiloman; 3) grupul"
Lahovari i 4) Takitii. Ultimele douS, paaide chiar atunci
se intelesese pentru intrarea in acciune ala'turi de Quadrupla"
Timp de mai multe luni au avut loc discutiuni cu

www.dacoromanica.ro
 88

privire la trupele romanesti, massate la flontiera ungara.

De cate-ori contele Czernin presa pe Bratianu sau chiar pe
rege sa retraga aceste trupe dela granita, el se izbea de
un raspuns dilatoriu: sau ca Austro- LTngaria, inchizandu-si
frontierele dinspre Romania, era natural ca aceasta sa is
masuri de precaqune in fata unei atitudini asa de ostile
sau chiar in cazul ca Austro-Ungaria ar fi ridicat aceste
probibitiuni, guvernul roman pretexta ca hu putea .sa re-
traga trupele bruse dela granita, fara, sa produca o puter-
nica emotie in taxa, fapt care trebuia evitat.
In fine, reFele ordona retragerea trupelor cu 1p kilo-
metri inapoi de linia frontierei, dar contele Czernin aft, in
curand ca acest ordin formal" nu fusese executat si el
stria destul de ironic regelui spre a-1 informa ca generalii
sai ignoreazd ordinele Maiestatii sale" (14 Septembre 1915).
Totul parea a arata ca la aceasta data Romania era
pe punctul de a mobilizat). Contele Czernin cauta sa ga-
seasca pe primul ministru, pentru a-I avertiza nu in mod
official, ci umical ", el Romania s'ar pone intr'o grea situa-
tie, cazul el nefiind ca al Greciei2). La Viena si la Berlin
se hotari a se cere explicatiuni guvernului roman. Bratianu
arata insa el Romania este singurul stat din Balcani, care
n'a' mobilizat; doar si ea are dreptul sa se apere ca ceilalti.
Contele Czernin nu admite acest motiv. Romania
ra'spunde el n'are nici un pretext pentru a se aptira.
D-voastra ftiti foarte bine ca atat Austro- Ungaria cat ci
Bulgaria .nu se gandesc sd vt& atace, in vreme ce aci un
partid puternic 'impinge necontenit la rozboiu in contra
Austriei - data ostilit( ci se for produce, Romania va
fi responsabill i urmdrile pot fi foarte grave.
Br (tianu mi-a pa'rut vizibil nelin4tit; el mi-a mul-
cumit pentru demersul meu, insd a refuzat de a face ori-ce.
promisiune".
Demersul contelui Czernin a gasit intreaga aprobare a
ministerului de externe din Viena. Baronul Burian insar-
') Afirmatie hazardatX, deoarece Romania, fatg, eu retragerea Rugilor din
Carpati ti din Galitia, nu se putea gandi in ace]. moment la o eventualA, mo-
bilizare,
') Se tie ca Grecia condusX do Venizelos, ti -a mobilizat armata, ca ritspuns
la atacul Bulgariei in contra, Serbiei.

www.dacoromanica.ro
 89

cing, chiar pe ministrul sau plenipotentiar de a reinoui

avertismentele catre Bratianu, aducandu-i aminte de marile
interese politice card au condus Romania la contractarea
aliantei cu Austro-Ungaria si Germania. Scopul era atunci
de a opune un zid solid inaintarii rusesti, mai intaiu spre
Europa centralg, si apoi spre Balcani. Acest scop nu putea
fi uitat In aeel moment. Cand chiar Bulgaria stiu sg, se li-
bereze- de teroarea moscovitC Romania trebuia sg, aibg,
energia de a intra pe calea aratata de istorie, ca si de in-'
telepciune si de adevgratele interese ale Orii.
Iarna anului 18154916 trecu astfel In negocieri di-
latorii. In sfarsit, prin luna Martie 1916, contele Czernin
fu insarcinat de Ballplatz sg, ceara l muriri Insusi regelui
Ferdinand sub o forma amabild, insd nu mai rutin ho-
tdreitd",, pentru-ca Romania A, pastreze o stricta neutralitate,
aparandu-si frontiera din spre Rusia, dupg, cum o apg,rg,
si fad de celelalte puteri, vecine. Regele rg,spunse la acest
demers prin cuvinte asigUratoare, insg, mai molt vagi. Mi-
nistrul sau de externe, Em. Porumbarup arata cg, Romania
nu putea fi eonsideratg, ca responsabill in cazul cg, trupele
rusesti ar invada teritoriul sau prin surprizg, si fara Instiin-
tare prealabill, la ceeace contele Czernin riposta : Cum sd
mai vorbim de surprizd, cdnd, pentru a. treia oard, inftiintez
guvennul roman de o asemenea eventualitate?"
In convorbirile pe can le-a avert diplomatul a_ ustro-
ungar cu seful cabinetului roman lin primavara anului 1916,
Bratianu a Incercat sa-I convinga cg, teribilul razboiu, care
de doui ani aprinsese Europa, e destinat in mod fatal sa se
termine lard nici un rezultat", c6 Romania trebuie A, se
felicite de a nu fi intrat in lupta si cg, are tot interesul
81 continue a astepta evenimentele papa in ziva dacg, a-
ceasta ar fi sa soseasca vreodata cand victoria s'ar de-
semna lamurit pentru una din cele doug. tabere".
Europa spune contelui Czernin ca 'i-ar fi d ,clarat
Bratianu este intro stare de infrigurare, care o impie-
dicd dela on -ce judecatd. Cdt despre mine, mi-am pdstrat
sdngele rece si n'am, dealt sd, ma, felicit rte a fi rezistat
sfaturilor acelora cari, 'tor sa ne tdrascd in raz' oiu, fie
pentru o parte, fie pentru alta. Uncle am fl not acum?
Se poate ca, in vase luni, stituacia 0 fie complect schim-

www.dacoromanica.ro
90

bate qi atunci at ma vad obligat sa iau alte hotardri. Pentru

moment, in timp ce niarile Puteri se sfarqesc intr'o lupta
Jr a pereche in istorie, Rumdnia face admirabile afaceri1)
fi afara de cate-va capete exaltate, nimeni nu se mai pldnge
in tetra!"
Conte le Czernin declara ca a ratnas traznit de leali-
tatea cinica", cu care Bratianu lasa sa se inteleaga ca Ro-
mania s'ar. intoarce in contra Augtro-Ungariei, aliata ei,
data aceasta ar fi batuta ; in cazul neprobabil ca, razboiul
ar ajunge la un rezultat, el crede mai mult in zdrobirea
Austro-Ungariei decat in tea a Rusiei.
Am cautatstria contele Czernin sa-i combat ideile
din punct de vedere moral fi rational: un razboiu fare
rezultat este tot afa de inadmisibil pentru noi, ca fi in-
frangerea noastra. iii ipoteza unei cooperafiuni din partea
Roma' niei, dupa, ce noi vom fi obtinut victoria, este o utopie".
In acest timp succesu ofensivei ruse, care chiar atunci
se produsese in Galitia, inflacara in mod viu spiritele -- si
conte]e Czernin, intoldeauna bine ipformat, stria la 25 Iunie
sefului sau a a aflat din izvor foarte bine informat ca
la, ultimul consiliu de ministri s'a agitat chestiunea pa-
sirei neutralitatii, pentru ca Romania 0 se alieze cu Inte-
legerea. El ceru imediat o audienta la rege si conchise din
aerul incurcat, precum st din edspunsurile evasive Me Su-
veranului, ca, dace nimic nli este hoMrit, totusi Romania
trateaza in mod intensiv cu Puterile Intelegerei si ca se
va decide repede sl intre in campanie, mai ales dace Rusii
vor continua inaintarea for in Galitia. Comenzi maxi de
munftii se facusera in Rusia, iar Franta trebuia et trimeatl
artilerie grea.
Pentru concursul Romaniei , Bratianu a cerut' urml-
Mamie conditiuni :
1. 0 ofensiva genera% a Intelegerei si o inaintare vic-
torioas6 a fortelor rusesti.
2. Garantii in contra Bulgariei.
3. Transilvania, Bucovina si Banatul.

1) Briitianu flicea, deeigur, aluzie la exportul cerealelor romitneciti to Ger-

mania vi Austro-Ungaria, to baza contractului pentru furnizarea a 50.000 Yegoane

www.dacoromanica.ro
 91

4. Romania va declara rdzboiu numai Austro-Ungariei,

nu i Germa,niei.
5. ,Furnituri de munitii i material..
Contele Czernin tia el Romania nu poseda artilerie
i munitii indeajuns i cu 'o remarcabild, prevedere, baztkta
fard indoiala pe informatiileu furnizate de agentii sai secreti,
el fixa, la data de 28 Iunie 1916, ea Romania nu va
incepe ostilitatile' iinainte de a doua jumatate a lunei August".
Ministrul austro-ungar nu mai avea curajul ss puns
pret pe slaba rezisten(a a regelui, care, influencat de Bra-
tianu, zicea 'el va comite o ruOnoasa WI' dare in contra
sangelui Hohenzollern-ilor".
In curand, la 30 Iunie, preedintele consiliului, intr'o
lungd, oonvorbire avuta cu contele Czernin, cauta din nou
sa.-1 convinga de viva sa dorinta de a mentine ncutralitatea,
scotand in relief meritul ce-'l avea de a nu fi profitat, in
mai multe randuri, de situatia critics in care se gasea
monarchia austro-ungara.
Cbiar in acgl moment, Bratianu ar fi putut s, is
Bucovina, insa el n'o facea, ci se incerca ss probeze cat
era de grea situatia sa, precuna si dificultdtile cu cari ar
avea cue luptat in contra sentimentului national, dad, Austro-
Ungaria n'ar ihbuti sa opreasca ofensiva ruseasca. Dar co;
tele Czernin nu se lasa sa fie mistificat de aceste declaratii,
el era incredintat cd, BrItianu ii vorbea asttfel, pentru a
putea iii mai bine A-si mascheze proiectele sale.
Eu cred telegrafia resprezentantul austro-ungar in ziva
de 30 Iunie ca armata romana va intra in campanie peste 6
pana la 8 saptamani, adica indata dupa stransul recoltei, rand vor
fi primite munitiile trimise cle Rusia, caci, se spune, ca in limp
de 6 saptanzdni vor sosi Arkhangel si Wladiwostok
cdte 15 nagoane cit furnituri militare; artileria ronzdneasra ar
avea atunci in mijlociu 3000 de proiectile de fiecare tun" ').
Contele Czernin cauta sa laude pe primnl ministru
Bratianu, marturisindu-i admiratia sa pentru dibdcia cu care
l) Desigur, a4a ar fi lost sI fie, daci< nu intervenea trgdarea lui Sturmer,
primul ministru ei ministru de externe al Rusiei, din ordinul cAruia transpor-
bone cu munitiuni destinate Romaniei erau oprite, rAtAcind prin guile siberieue.

www.dacoromanica.ro
92

a condus fra,nele guvernului in time de 2 ani 'de zile si a

stiut sa fereasca Cara de o catastroa.
Atunci ziee Czernin Bratianu a avut un cuvant, care
a proiectat ca o razei electric& adevaratele sale sentimente:
Este foarte adevaxat ceeace spuneti, dar de astAdata, nu
mai e de loc acelas lucru. It/zboiul se apropie de sfarsit.
Apoi Br& tianu imi prezinta Austro-Ungaria ca ne mai aveind
numarul de oameni necesar pentru a lupta impcgriva masselor
inepuizabile ate Rusiei".
Ministrul austro-ungar, fireste, a ciutat sa aiate inter-
locutorului sau cat de false erau pronosticurile sale, repli-
candu-i:
Austro-Ungaria ci Germania posed& incei rezerve nume-
roase. Noi rcimanem .solizi ci uniti, in vreme ce semne. evidente
de acliincei descompunere se manifest& in tabeira dusmanet fi
etc titi din sursa sigura ca chiar in cursul sapteimeinil6r viitoare,
situatia va fi cornplect schimbatei".
Contele Czernin isi da bine seama atunci (30 Iunie 1916)
ca Bratianu, ferm decis pentru razboiu,. nu a,steaptet deceit
ora propice pentru a face o preumblare military in Transil-
vania. Fructul nu-i pare destul de copt.. Totul depinde de
intorseitura ce vor lua-o evenimentele.. ."
Cateva zile mai tarzin (7 Julie), diplomatul austro-
ungae, intotdeauna exact informat de cele ce se petreceau
in culise, instlinteaza, la Viena ca Puterile Intelegerei, deve-
nind din ce in ce mai zorite, au amenintat, fiecare separat,
ea nu Se vor interesa de Romania en ocazia incheierii pacei.
In acest timp, in ultimul consiliu de ministri, fiind de fatA
toti ministrii, s'a admis plrerea lui Biltianu de a conserva
inc1 in mod provizoriu neutralitatea. De plrere contrail, a
fog numai ministrul de finante Costinescu, care cerea mobili-
zarea imediat5. si intrarea lui N. Filipescu in cabinetul
Bratianu 1).
Totul indica Ins ca aceasta, situatie de expectativl nu
putea sa dtreze mult timp. La 12 Lille, contele Czernin
semnala ordinele date primarilor romani cu privire la provi-
ziile de alimente in vederea unei apropiate mobilizgri; felina-
') Afirinatiunga contelui Czernin ea ministrul de finante Emil Costineeen
ar fi cerut intrarea in cabinet a lui N. Filipescu, este inexactI.

www.dacoromanica.ro
 93

rele din Bucuresti fusesera, vopsite in negru ca precautiune

incontra aeroplanelor etc.
Baronul Burian, presedintele consiliului austro-ungar
si ministru de extern, Linea la curent guvernul din'Berlin
cu informatiunile culese de Czernin. Cartea roqie cuprinde
o lunga scrisoare, In care (aronul Burian expunea, la 18
Iu lie 1916, printului de Hohenlohe situatiunea exacta, asa
dupa cum reesia din informatiile furnizate de reprezentantul
Austro-Ungariei la Bucuresti.
In timpul acesta contele Czernin continua sa pung, Ia
curent pe seful sau de conversatiile avute cu Bratianu si
cu ceilalti ministri. La 26 Iu lie, cu o lung 5nainte de in-
ceperea ostilitatilor, Bratianu tot mai incerca Inca sa-1 con-
vinga de intentiiie sale pacinice. Cu toate acestea, el a dat
sa se inteleaga ca In cazul unei prabusiri a monarchiei du-
aliste ar cere Transilvania ; Ins ro asemenea eventualitate
nu se va produce ar fi spus Bratianu contelui Czerninde-
oarece Austro- Ungaria, unita rn Germania, formeae un
bloc atat de puternic, 'Inc& nu va, put. a ti zdrobitpful
guvernului rdman era obiigat st ramana in buni termeni
cu Intelegerea pentru a obtine munitiuni, dar el nu con-
tractase nici o alianta cu ea fi mai cureind qi-ar da de-
misia deceit sali arunce Cara in razboiu". Bratianu trebuia,
cu toate acestea, sa menajeze opozitia din tart,, sa uzeze de
amanari si sa lucreze, intr'un cuvant, foarte prudent de frica
de a nu provoca o revolutie. Cat despre el, era incredintat
et razboiul va tine mult timp si va fi fart rezultat.
A doua zi dupa aceasta lunga convorbire, returnata
mai sus, contele Czernin olitinu o audienta la rege. Acesta
se tinu In rezerva ; afirma, et toate acestea, ca, are aceleasi
pareri ca si unchiul sau, Insa cu mai puting autoritate. El
Ince-arca din toate puterile s. convinga pe interlocutorul
salt, recunoscand insa ca Intelegerea exercita o presiune
foarte mare la Bucuresti, ceeace nu inseinna ca Bratianu
'i-ar ceda si ,,chiar in cazul cand primul ministru ar con-
simti, acest fapt nu l'ar angaja pe rege".
Fara indoiala continua regele RI atianu ar ;urea
ca Romdnia sa-fi is partea cuvenita din monarchia fa-
ramitata, tnsa sa nu contribue la faramicarea ei" si fn
aceasta privinta regele stabili o mare deosebire intre a profita

www.dacoromanica.ro
'94

de Imp1rteala 1 de a Impinge la, ea, un mod de a vorbi,

pe care contele Czernin it ggsea foarte subtil.
Regele regreta mult starea de excitare si de infrigu-
rare din tars. Cat despre Rusia, care poseda inca multi
oameni, insa careia ii lipsesc okterii", el declara c4 Ro-
mania nu 'i-ar permite sit-i lncgce teritoriul.
Conte le Czernin nu se indoia de sinceritatea suvera-
nu]ui Romaniei, ins/ 0 credea c Bratianu ar putea s, -i
forteze mina, punandu-1 subit in fa-ca unui fapt implinit.
Romanii mai au ei sau nu Erica de noi? Intreaga chestie
politica e aici gi regele nu ne va veni in ajutor daca Bratianu
nu mai are teams" zicea contele Czernin in aportut sau.
Informat din diverse parti despre negocielile urzite de
Bratianu cu Puterile Intelegerei, baronul Burian, la 18 Iulie,
da instructii contelui Czernin de a luera direct asupra regelui :
Deisi nu se poate compta destul pe forta de rezistenta a
firei sale atat de lipsita de energie Fi de impersonala, trebuie
totusi incercat un nou demers pe langa regele Ferdinand, spre
a-i pune sub ochi deplorabilul efect moral, pe care l'ar pro-
duce nerespectarea in chip ax de ordinar a cuvatului sau si
de a-i reaminti Ca, inca de la inceputul razboiului, noi am ho-
ta'rat ferm, di acord cu defunctul rege Carol, ea mentinerea
aliantei nu trebue sa fie modificata".
Intr'o scrisoare a contelui Czernin; cu data de 29 Iulie
1916, se ggsese detalii extrem de interesante, prin care tri-
misul austro-ungar raporteazI efului sau, baronul Burial',
cum s'a 'nat pe langA, Bratianu pentru a provoca din partea
acestuia maxturisiri de o lealitate surprinzatoare qi cinica" :
I-am spus ca era poate una din ultimele convorbiri ce
puteam avea impreuna. Cad, dupa 3 ani de cedere *in aceasta
tars, ajunkesem sa stabilesc cu el o intima prietenie, ar ti lost
nedemn de noi .0 nu ne explicam cinstit, inainte de a ne des-
parti. $tiam ca prebara razboiul. El negocia cu Intelegerea; toti
intimii esi anuntau o mobilizare imediata. Chiar el excita
inteatata spiritele, incat Bucureflii pareau o casa de nebuni.
Desigur, nu era sa reluam vechea tema a datoriilor aliantei
,si a moralei in politica, insa el trebuia sa stie ca noi prevedeam
cu mult sage rece perspectiva unei declaratii de ra zboiu. Cred
ca i-am spus aceasta sub o forma dulce.
Bratianu mi-a rd. spuns pe un ton nu mai putin prietenos:

www.dacoromanica.ro
 95

ca el nu m'a inglat niciodata , nu mi-a tainuit ca, &Lai mo-

narchic dualist& s'ar prabussi, Romania avea Set profite de aceasta,
neputcind sta la .0 parte. Transilvania, in cazul acesta, nu trebu e
sa fie la sata Ungurilor. Aceasta nu era politica special& a lui
Bratianu: nici un personagiu politic roman nu ar putea set
retina pe compatriotii sai, daca Rufii ar merge spre Buda-
pesta. Primul ministru nu credea ca aceasta's'ar puteaintampla ;
el credea mai curand (di aid mintea) inteun slansit al razboiului
fard rezultat, far& schimbari teritoriale.
El n'a citit rapoartele mele catre Ercelena Voastra, inset,
dupa conjecturile lui, eu v'am scris ca Beatianu tinea cu totul
alt limbagiu fats de lnlelegere. Era adevarat. El lasa Intelegerea
sa spere ca Romania va lua armele aleituri de'ea. Ins& el o facea
pentru motive de politica interns, spre a impiedica o revolutie
(aici Bratianu mintea pentru a doua oars) ,ci amana mereu
atacul, pentru a ne lasa timp ca sa ne imbunatatim situatia
militara ,ci set ceasca astfel ardoarea razboinica a Romanilor
(aceasta a treia minciunti era absolut groteasca) El voia set
aiba munitiile, cari erau deja de mult platite si, natural, nu
le putea primi decal in cazul cad Antanta era bine dispusa
pentru el. Pentru moment, el nu se gandea la razboiu, nu din
cauza lipsei mijloacelor de aparare, ci pentru ea nu voia set ne
agraveze de loc situatia noastra, afara de cazul precum ci spu-
sese cand infra'ngerile noastre ar fi ireparabile. (Aceasta mar-
turisire, prin care tindea set obtina Transilvania fart razboiu,se
numefte In limba gormand huge, nu cucerire; intr'adevar, ea
nu ne invata nimic nou, ins& nu era mai putin interesanta de
retinut, venind din gura lui). Apoi Bratianu a pierdea in ama-
nunte asupra dificultatilor luptei sale pentru neutralitate sd voia
sa afte, dacei eu imi dam bine socoteala despre aceasta.
Eram, pa'nei la un punct, de aceleafi pareri. Bratianu nu
trebue set se gandeasca ca a pierdut orice mifloc de a merge cu
noi; el trebue set creada ca noi comptam inca pe el ca pe o
ancora care asigura neutralitatea. Natural, i-am raspuns ins&
ca e foarte greu de a primi modul sou de a vedea: ideia lui
despre Rufii la portile Budapestei" imi pa'rea comic& . El nu va
vedea aceasta i credinta intr'o infrangere a Puterilor centrale
putea, prin urmarile ei, sa fie fatal& micei .Romanii. Eu aveam
datoria moiala sic -1 previn ca leul, considerat ca mort, putea
cu o lovitura de laba set [adz' din .Romania o all& Serbie.

www.dacoromanica.ro
96

Conversatiuhea noastra a durat un teas ,si s'a terminal

in modul cel mai amical, Bratianu sfortandu-se chiar sa is un
ton sentimental si cordial.
Din toate acestea am conchis: Bratianu (eu las la o
parte perifrazele sale mincinoase) este convins ca infrangerea
noastra este iminenta. El urea sa mai akstepte inca putin. Cat
timp? Exact atat cat se va teine de noi, nici un minut mai
mult.
Bratianu ,stie insa cum vonz Taspunde noi 'la tradarea sa,
Ca trupe germane vor fi trimise in Transilvania ,si ca inline a
juma tate de milion de Bulgari ii vor ceidea in spate.
Am vorbit de asemeni pi cu regele. Se infelege dela sine
ca cu el a trebuit sit indraznesc mai mull. Am vorbit despre
regele Carol i i-am amintit cuvintele pe cari mi le-a spus re-
gretatul situ unchiu: Baca Italia va ataca, va fi o porcarie,
de care un Hohenzollern MI e capabil4.
Regele mi-a 15,spuns: Am aceleafi idei ca fi unchiul
meu, lnsti trebue sa va ganditi ca eu dispun de mai putind
autoritate",
Am replicat ca puteam sa inteleg numai un singur lucru:
iestatea Sa nu poate garanta ca i,si va impune vointa, dar ca
isi va ?Astra vointa sau va abdica.
. Regele a reimas mut.
Excelenta voastrei sunteti destul de edificat, pentru a cti
ca net putem avea mare incredere in Maiestatea Sa. Regele este
un instrument in ,nainile lui Bratianu".
In primele zile din August, con tele Czernin a avut mai
multe intrevederi cu Bratianu. Acesta totdeauna Incerca sI-1
convingl c5, nu se &idea de be ss ias5, din neutralitate i,
cum diplomatul austriac era neincrezAtor qi Ii dovedea cs
cu toate promisiunile sale, continu5, a se massa trupe ro-
maneti la frontierA, Bratianu da',dea ordine chiar In fata
lui pentru a-i lAmuri situatia.
Primul ministru se ara,ta preocupat de nouile succese
repurtate de Rui. Contele Czernin pretindea es aceste succese
erau prea exagerate:
Atateaminciuni au foot rlispandite pentru a cagiga Ro-
mania la cauza Antantei!".
E adeva'rat, raspundea Bratianu; Rusia face ca cocoisut
salbatec, care joaca in,fata gainelor".

www.dacoromanica.ro
 97

Miqcarile de trupe spre frontiers continuau mereu siti

se produca, tradand astfel pin nurile guvernului roman.
Ministerul de externe din Viena gandi atunci ca singurul
mijloc de a retine. pe Bratianu era de a-I asigura complect
de concursul Triplei aliante fats de Rusia in momentul In
care aceasta putere s'ar pregati sa invadeze teritoriul roman
cu forte considerabild. Baronul Burian insarcina, in consecinta,
pe contele Czernin sa transmits, verbal la 13 ucureti urxnt-
toarea comunicare:
,,Increza tor in afirmatiile d-lui Brlitianu cum ca Romania
ar respinge Cu forta orice incercare armata in contra neutrali-
tatii sale, eventualitate, care dat fling incidental dela glamor-
nita ar putea sa se repete dintr'o zi intr'alta in dimensiuni
cu mull` mai serioase, guvernul imperial ,siregul, cu intentiunea
de a Ilimuri i asigura de pe acum guvernul,roman, ii face
runoscut di in razul in care guvernul roman nu s'ar gasi sau
nu s'ar crede in mlisura sa se opuna in mod Office unei in-
vazii din partea armatei rusetti, va lua el torte rnasurile n2i-
Ware, pe care le impun siguranta frontierelor austro-ungare
si cari vor fi juderate ca necrsal e pentru a restabili o stare
de lucruri, care sa permitii Rontaniei sa -si pastreze neutralitatea*
Dupa cererca baronultii Burian, ,printul de Holienlobe
trimitea din Berlin instructiuni la fel reprezentantului G-er-
maniei la Bucureqti.
Primul ministru Bratianu cauta Inca sa catige vreme.
El raspunse la aceasta comunicare cs Austro-Unaria ar
putea ss ajute mult mentinerea neutralitatii Ro naniei,
cedandu-i un teritoriu in Bucovina.
Am evitat sa raspurzd direct la aceasta ince'rcare de
sniulgerescria contele Czernin efului saupentru ci flu
cuno,steam intentiile Excelentei voastre =n aceastli chevtiunr.
1-am spus numai ca idea unei cedari de teritoriu din partea
noastra, ca pret al neutralitatel Romaniei, trebuie sa fie at
totul parasita.1
Intr'adevar, Romanii puteau foarte bine sa primeasca o-
asemenea concesiune ,si totu,si sa ne atace in urma, data ne
cpnsiderau ca batuti, spre a cafliga inca si mai mult.
Intrevederea noastra continuand, i-am imp,utat ca se
trimit mereu trupe in contra noastra. De astadata i-am vorbit si
mai raspicat ca de obiceiu si i-am zis cd de vrea razbowl,
7690. 1. R. Abrudeann, Paceatea Buseascd. 7

www.dacoromanica.ro
98

11 za aveg" , dar di nu trebuia set met creada aca de prose

incat set nu vad preparativele sale.
Bratianu imi manifests atunci o emolie vizibila ci, ca
intotdeauna, opuse o desminfire categorica faptelor pe cari i-le
expusesem inteun chip apa de amanunfit. Dupe el, pregati-
rile militare, de cari ma plangeam, fusese impuse de motive bine
cunoscute de politica interns pi, ,ulterior, de teama unei surprize
din partea Bulgariei. Aceasta temere. z,icea Bratianu, n'avea
nimic in sine extra-ordinar, cad era foarte posibil ca atilt la
noi, cat pi la Sofia, set se caute a se ispravi odata cu Romania.
Pam raspuns ca o asemenea idee provoaca rand. Desigur,
noi am proceda foarte energic impotriva Romaniei, data ea
ne-ar ataca, noi inset nu-i cerem decdt o neutralitate corectet
pi bune relatii cu noi. De alt-fel,' Bratianu putea imediat set
alba probe ca -i spuneam adevarul: n'avea decdt sa denzobilizeze
pi sa proclanze in znod public neutralitatea definitive aOomet-
niei pi eu zna angajam fala de el set-i upurez situatia, retra-
gand trupele noastre dela frontiers.
Bratianu imi obiecta ca noi avem aici sztte de spioni,
Card supravegheaza toate znasurile luate, pe cat tinzp el nu
putea set controleze mipearile de trupe nici la noi, nici la
Bulgari. Din aceasta cauza, motive de politica interns it opreau
cu deseivarpire sa demobilizeze. Eu trebuiam ,ca fi mai lnainte"
set ma incred in cuvintele lui pi set creel ca fa cea tot ce-i sta
in putinla, pentru a pastra neutralitatea."
La 9 August, baronul Burian insgrcina, Intr'adevar,
pe contele Czernin set rAspundl printr'un refuz, exprimat
in forma cea mai amabilg, in ceeace priveqte ,tentutiva de
smulgere" (extorsiune) Incercata de BrAtianu.
In cursul zilelor urmatoare, dei numeroase indicii
anuntau ruptdra apropiatl, svonuri contradictorii circulau
Inc , la Bucureti In jurul intentiilor guvernului roman.
Baronul Burian telegrafia dela Viena, in ziva de 10 A3-
gust, c5, dup6 informatiuni sosite din diferite 01.0, o con-
ventiune militarA s'a Incheiat Intro Romania qi Rusia i ca
Romania se preparA set incheie i o alt/ conventiune eu
tole patru puteri ale Antantei.
Cu toate acestea sfltuia baronul Burian pe contele
Czernin nu trebuie ca Bratianu sit afle cd noi suntem
in curent cu hottirirea luata in contra noastra

www.dacoromanica.ro
 99

La 11 August, contele Czernin comunica la Viena

chemarea sub arme a contingentelor 1896 pang la 1914 ;
,contingente i mai vechi au primit ordin sa fie gata. Cu
toate aceasta, la acea data si chiar cftte-va zile mai tarziu,
la Sinaia circula svonul ca regele nu e de acord cu primul
sau ministru i cg ar cauta sa inlocuiasca cabinetul Bratianu
printr'un minister T. Afaiorescu. Regele, se zicea, n'ar refuza
sa, mearga in contra Puterilor centrale, data ele ar fi batute,
in4, el nu crede in infrangerea lor.
In curand, pe la 23 August, anuntandu-se convocarea
apropiata a consiliului de coroana, contele Czernin nu se
indoeste ca majoi'1tatea consiliului va da adesiunea sa politicei
lui Bratianu. Intrunirea consiliului fiind fixat6 pe dimineata
zilei de 14/27 August, contele Czernin obtine in ajun o
audienta la rege si, conform instructiilor primite din Viena,
eI exprima in modul eel mai amical parerea sa de rau de
a vedea Romania hotarata sa declare razboiu Austro-Un-
gariei, .dei aceasta nu ceruse Romaniei nici-odata decat
raporturi amicale si o neutralitate corecta.
La sfansitul intrevederei zice contele Czernin l'anz
facut pe rege sa inteleaga ca data Romania ar voi razboiul,
ea ne-ar gasi gata si am insistat, n aural, asupra faptului
ca preparativele 'acute de Romania ne-ar constrage sa luam
o atitudine energica.
Regele imi raspunde intr'un mod confuz, cu care era
obicinuit. El imi declara ca ziva de poimdine va fi decisiva.
Cdt despre el, nu voia razboiul, insa nu putea sa dea singur o
hotardre. Aceastff depindea de consiliul de coroana. El spera
inca in posibilitatea de a ramane neutru, nu putea insa sa-mi
promita. Desigur, regele nu se simtea legal de aranjamentele
lui Bratianu, dar, pe de alta parte, el credea ca armaia sa
n'ar voi s opreasca inaintarea Rufilor.
Regele nu era, deci, stapdn complect. pe hotara'rile sale...
El imi vorbi in termeni caldurofi de Maiotescu ,cz se terhea ca
acesta sa .nu poata obtine o majoritate in Parlament."
Intrevederea a continuat astfel timp de o ora, fara a
se ajunge la o solutie. Cu toate acestea, pe drept sap pe
nedrept, contele Czeimin pled du impresia ca regele Fer-
dinand ar fi voit sa pgstreze neutralitatea, dar cg nu va
putea rezista constrangerii exercitata de Bratianu. Qua-

www.dacoromanica.ro
100

drupla intelegere; de acord cu acesta,'ameninta pe rege de a

obfine, la nevoe cu foga, intrarea Rufilonin Romdnia'
Conte le Czernin avu in noaptea dela 25 spre 26 Au-
gust o ultimo intrevedere cu Bratianu. Presedintele consi-
liului fi declares categoric cd el voia, putea fi trebuia sic
ramcina neutru; consiliul de coroana va aduce poimaine
dovada ca el spune adevarul. Consiliul fusese convocat in
contra dorincei lui Bratianu; acesta zicea a Maiorescu
urea sa-1 rastoarn. In mai multe rdnduri, Bratianu re-
peta ca atilt cat va sta la putere, Romania nu va intra
vn razboiu deceit daces va fi atacata, ceeace nu se putea,
intr'adevar intampla detest din partea Butgariei".
Aceste asigurari InselAtoare par a fi treat in Ger-
mania oarecari iluzii, dacg se judecA dupes ]imbajul unor
anumite ziare din Berlin in a doua jumAtate a lunei Au-
gust 1916. Conte le Czernin, mai sceptic, terming telegrama
sa din 26 August, spunand c5, are proba ca. acuma in-
suqi regele pare hotarit pentru razboiu".
Si contele Czernin nu se Inselase: Dupes 2 zile si
anume, Dumineca, 14/27 August, consiliul de coroana,
tntrunit la Palatul Cotroceni, decidea, ,cu toata opozi(ia
ireductibila a &Ural nului germano-fil P. Carp", intrarea in
razboiu a Romaniei ahituri de Puterile Antantei. Decretul
de mobilizare era afisat In dupes, amiaza, zi]ei, iar la Viena
stirea fusese adusA, la cunostinta Ballplatz-ului in timpul
serei orele 8.45 de dare ministrul Romaniei, Edgar
1Vlavrocordat, printr'o declaratie de razboiu in toatit regula
si al cArei text l'am publicat in capitolul precedent.
Cartea rode A contelui Czernin se intheie cu o tele-
gramI a sa si care n'a putut fi transinis6 la Viena detest
la 23 Septembre prin intermediul zontelui Hadik, ministrul
Austro-Ungariei la Stockholm, telegramg, prin care el co-
munica. la Viena ca Rusia ar fi adresat guvernului roman,
la 24 August, un ultimatum continand, pe deoparte vagi
figAdueli relativ la Transilvania, Banat si Bucovina, poate
chiar si in chestia gurilor Dunarei, iar, pe de altg parte,
amenintarea unei invazii a 100.000 de Rusi: Ronzdnia
sa aleaga, data aceftia sa. 'dna ca prieteni sau ca dufmani"..
Dupes contele Czernin, Bratianu ar fi volt ss mai as-
tepte in* fapt care explicl asigur6rile pe cari le-a dat

www.dacoromanica.ro
 101

pang in ultimul moment ministrului austro7ungar cum ca

Romania va, ramane neutra. Insg puterile Quadruplei o for-
lase BA, declare farg intarziere razboiu Austro-Ungariei.
In ce priveste pe regele Ferdinand, avem tot dreptul
sg, credem cum cg, el era sinter cand manifestase, in mai
multe randuri, contelui Czernin dorinta de a Odra o strictg
neutralitate si nu trebue sg ne miram ca acest print, des-
cendent dintr'o veche familie germang, a ezitat Inuit timp
inainte de a se ralia vederilor ,primului sgu ministru.
Se povesteste ca in ajunul zilei decisive, regele.ar fi aratat
reginei Maria o fotografie a castelului din Signaaringen,*
zieandu-i cu lacrimile in ochi : Ca eopil, m'arn jucat sub
aceqti arbori frumofi... Yam, sa-i mai veld niciodata !"
Este usor de gbicit ce torturi morale a suferit el in
clipa aceea suprema. Toate ezitgrile, regretele, scrupulele
lui de sulveran constitutional, incurajat fiind de brava sa
sotie regina Maria, s'au topit insg, declarand cif nu vrea
sa fie o piedeca voinfei poporului .sau, nici sac pun pre-
ferincele sale personale mai presus de interesele cari,i'. Za-
darnic repr zentantii Germaniei si Austro-Ungariei i-au
reamintit necontenit, timp de doui ani, origina sa germang
si tratatul de alianta semnat odinioarg, de unchiul sau.
Datoria unui Hohenzollern, devenit rege al Rominiei, era sa
uite origina sa si sa rupg definitiv o alianta, can niciodatg,
n'a. fost aprobata de popor si care n'avea existents 'Tata
de oarece n'a fost supusg, Parlamentului spre ratificare 1).
. Aram invins pe mine insu-mi, declarat regele Fer-
dinand in consiliul de coroang din ziva de 14 (27) August
1916 si numai in urma acestei victorii, am dat aprobarea
mea hoteirirei guvernului meu. Gracie armatei mele, poporului
meu si concursului tuturor vom face Romania mare!"

1) 0 probX a, cu tot tratatul secret de aliantil, Germania nu compta de

foe pa, alianta Romaniei, a fost puA in ruining de seriitorul franeez Clerks
Nordmann, care, in Revue deg Deux Mondes dela 1 Martie 1917, destilibuegte
A Gernranii furnizand tunurile Krupp, comandate de Romania, au avut grija
A deranjeze un detaliu. optic, menit A asigure justeta tragerii.
Tot astfel se Oki de toatil lumea dela not el 22 vagoane cu obuze, ee am e
prima dela Nemti, pe tale de eompensatie, in 1915, aveau Coate focoasele stricate.
Este evident ca, clacl 11Temtii ar fi fost absolnt siguri A Romania re,
merge cu ei, nu ear fi dedat la, asemenea procedeuri necinstite.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI

Ion I. C. Bratianu
Din cele expIse On' aci i chiar din rapoartele inte-
resate i de mate-0H nedrepte ale contelui Czernin rezulth,
in chip luminos, cum el bhrbatul politic, care a luat partea
cea mai insemnath, mai plinh de r.spundere, dar i de
glorie, in tot cursul razboiului nostru de intregire natio-
nalh, a fost fara indoiala d. Ion 1. C. BrAtianu. Si nici nu
se putea sh fie altfel, intru cat d. Ion I. C. Brhtianu a
avut in mainile sale aproape exclusiva conducere a destinelor
Romaniei dela Ianuarie 1914 i pAna in Septembre 1919 9..
E firese dar ca toate succesele obtinute de politica rot
.

maneasch in acest astimp, ca si toate insuccesele i gree-

lile chci, din nenorocire, s'au fficut i greeli sl fie
atribuite guverM-irei d-lui Ion I. C. Brhtianu, eful parti-
dului liberal i prim- ministru timp de 5 ani de zile, In
momentele cele mai grele din istoria poporului ronanesc.
A scrie istoria activitatii politice a acestui bhrbat de
stat, socotese insa o sarcinh peste puterile.rnele. In tot cazul
nici n'ar fi timpul, cred, de a depune aceasth munch acum,
and nu sunt inch cunoscute pe deplin toate documentele
1) In ernarea d-lui BrAtianu an fost urmItoarele tntreruperi: guvernul
Averescu vre-o 30 de zile (sfareitlfl lnnei Ianuarie 1918 panI la sfaritul lui Fe-
bruarie acelagi an), apoi guvernnl Alex. Marghiloman din Martie pardi in Oc-,
tombre 1918. In timpul guvernulai national en conservatorii (Decembre 1916 gi
pani In Ianuarie 1918), portofofiul ministerului de externs a apartinut totdeauna
d-lui I. C. BrXtianu.

www.dacoromanica.ro
 103

diplomatice relative la razboiul nostru. Istoria impartiall

numai pe baza cunotintei i studiului unor asemenea ace
Ira putea acorda d-lui Ion I. C. Bratianu toata partea de
merit, ca qi de raspundere ce i-se cuvine. Pe de alta parte,
oricat talent ar hvea cineva i on catg, truda i patrundere
ar depune scriitorul eel mai impartial, 'i-ar fi imposibil azi
sa faca o opera de istorie adevarata i nebgnuita, and
Inca tot se mai aude pe la ate un colt de strada croncl-
nitul lugubru al unor scribi, cari din timpul neutralitatii
i pang, azi nu au incetat de a fi groparii' aspiratiunilor
legitime ale neamului romanesc, en toata inflptuirea Ion elo- .
cuenta i glorioasa.
0 asemenea opera folositoare se va putea face numai
atunci sand pqtimele politice se vor fi potolit, cAnd ratiunea
i dreapta judecata nu vor mai fi 1.asturnate, cand reali-
tatea lucrurilor nu va mai fi mistificata, i adevapul nu va
mai fi inabuit.
In luptg, cu calomnia, in fata cu cea mai oribila dintre
laitatile morale, istoria, Heat de reall qi einstita ar fi ea,
nu poate trai neatinsa, nejenata. C'and nevroza de azi 'lush
Ii va fi trait traiul, adevarul qi dreptatea nu vor putea fi
distruse din contiintele, cari au urmirit desfaurarea eve-
nimentelor cu onestitatea si limpezimea de cugetare, cari se
ridica pe deasupra atmosferelor incarcate.
Pan' atunci fie-mi permis a constata cg, partidul na-
tional-liberal, ca i partidul conservator (fuzionat In timpul
neutralitatii cu partidul conservator-democrat), exceptAnd,
bine Inteles, pie nemtofilul Alex. Marghiloman cu amicii
sai ai putea zice cg, i marea majoritate a Wei, pro-
nuntandu-se pentru ideia razboiului In contra Austro-Uu-
gariei, n'au facut, precum am mai spur deja In introducere,
decat sg, corespunda unui imperativ national, dictat de ce-
rintele vremei, care punea pe tapet chestiunea realizarei
revendicarilor nationale ale statului roman, ca pax*, a
ro, nanismul ui
Ion 1. C. Bratianu, fiind eful guvernului roman, soarta
'i-a harazit onoarea i marea sareina ca, precumpanind
toate Imprejurarile cu intelepciune qi patriotism, sg, hota-
rasel el clipa infaptuirei acestor revendicari nationale, adane
cristalizate In toate inimile curate romaneti.

www.dacoromanica.ro
 104

Pen tru mintile ascutite si palrunse de idealul national,

n'a fost de fapt nici o greutate spre a ghici, chiar la ince-
putul rAzboiului european, cu tine si Incotro va merge
Intr'o bung zi Romania. In aceasta privinta, partidul liberal,
ca si partidul conservator-democrat, isi fIxaserA, bine Inca
din toamna anului 1913 punctul for de vedere asupra, nouei
orientari impus5, de imprejuritri in politica externa. Atitu-
dinea dusmanoas6 a monarchiei austro-ungare fail de Ro-
mania la 1,913, in timpul razboiului balcanic, apoi rea.ua
credinta pusit de contele Tisza in tratativele de imp5,care
a Romani lor cu Ungurii, au fost hotaritoare pestru schim-
barea politicei externe a Romaniei, care nu mai, putea ramane
legata, in viitor de politica perfidy a Austro-Ungariei si
Germaniei. Si Ion I. C. Bratianu are meritul de fi avizat
despre aceasta schimbare de front pe regele Carol in ziva
in care 1-a insarcinat, la inceputul lui Ianuarie 1914, cu
formarea eabinetului. De altfel din ziva izbucnirei razbal
iuluir deslarquit de Austro-Ungaria in complicitate vadita
cu. Germania, urma'toarea credin0 din ce in ce mai accen-
tuate prinsese rdddcini adanci in toate sufletele romanesti:
ca catastrofa provocata de Austro-Ungaria cu sprijintd
ocult al Germani i, era imposibil .911 nu se shineasca cu
prabufirea monarchiei austro-ungare.
Totdeauna s'a crezut la Bucuresti ea aceasta pri1busire
va fi una din marile .urmAri ale ra,zboiului mondial.
Sub imbaldul acestei puternice conv'ngeri Romania
a fost dela inceput castigat'a cauzei drepte a Puterilor In-
telegerei. Literal acesta s- banuia destul de limpede si la
Viena si la Berlin. La 30 In lie 1916, contele Czernin in-
susi comuniea la Viena ca Bratianu nu cqteaptti 'dealt
ora propice ca sct fac1, o preumblare militara 'in Tian-
silvania". i apoi nu trebue sa se uite ca desi consiliul de
coroana, tinut sub presidentia regelui Carol I, proclamase
neutralitatea, nu incitipea Ins nici o Indoiala ca aceastil, neu-
tralitate-era numai provizorie.
Guvernele din Berlin, Viena si Budapesta n'aveau deja
de mult timp Indoieli in aceasta privintl, dupl turn prea
bine s'a, putut vedea si din Cartea Rofie austro-unga) a",
in care se constata ea chiar la 4 August 1914, imediat
dupe consiliul de coroana dela Sinaia, contele Czernin

www.dacoromanica.ro
 105

raporta sefului sau, contele Berchtold, la Viena, urma-

toarele:
Aici se cautei numai a se cd,stiga limp pad in ziva, in
care reizboiul european va da rezultate mai precise ... Daca
norocut ne va treida, atunci cuveintul de ordine: impartirea
Austro-Ungariei va ridica din nou pasiunile in contra noastrei
i Romania se va uni cu ducmanii no,stri".
Numai in tarn, la noi, mai existau oarecari nedumeriri.
Cine nu-si aduce aminte cum Inca, in Iunie 1916, end Ion
I. C. BrAtiann facea mai 'milt decat oricand pe Sfinxul,
era el laudat de partizani pentru-el tace. si hulit de altii
pent i u-ca tot amana si scapa momentul prielnic pentru in-
trarea in actiune ?
Este adevarat insa el, la aceasta data, primal mi-
nistru Bratianu tot mai era Inca banuit de unii uestitgtori,
data Ru de germano-filie, eel putin de sovaire si nehota-
fire. Si motivele pentru 0 asemenea banuiala le furnizau,
din pacate, chiar unele gesturi ale d-lui Bratianu, pe ,cari
multi le-au considerat totdeauna ca maxi greseli politice.
Tata cateva din aceste gesturi, in ordinea, for cro,
nologi ea* :
1. Consimtimantn1 ce l'a dat lui C. Stare, cu apro-
barea regelui Carol si dupa unii si a contelui Czernin, de
a merge in Ardeal si la Viena, in Julie 1914, inaint-3 cu
eateva zile de izbucnirea razboiului european, spre a in-
fluenta, sau linipti, cum a explicat d. BrAtianu faptul in
Parlament (Dec. 1919), prin fruntasii Romanilor de paste
Carpati, opinia publica de acolo In sensul unei politici
roma'nefti, pe care o va desemna viitorul. Faptul acesta a
provocat fatA, de noi prima neineredere din partea viitori-
Ion nostri aliati.
2. Modal nehotarat, ca sa nu zie putin teal, en care
a conchs neutralitatea Romaniei, lasand la Ineeput sa
treaca prin Cara transporturi de marinari si munitiuni pentru
Turcia, ceeace a sporit si mai mult aceasta neincredere.
3. Intransigenta pusa in tratativele pentru stabilirea
teritoriilor euvenite Romaniei, in caz de victoria a aliatilor,
eaci am nemultumit cu pret.ntiile noastre, oricat de justi-
ficate sunt ele, fara nisi un profit, pe Sarbi, singurii nostri
aliati naturali in Balcani.

www.dacoromanica.ro
106

Oprese insirarea aci, intrucat in cadrul luerarei de fat&

nu intra decal evenimentele petrecute pan/ la semnarea in-
jositoarei paci dela Bucuresti a guvernului Marghiloman.
Oricate greseli a comis ins/ Ion I. C. Bratianu.inainte si
dupa intrarea noastra in razboiu; ar fi o injurie grosolana, gi
nemeritata de a nega, acestui barbat de Stat eel mai eurat gi
mai cald patriotism. Desigur, multe din aceste greseli iii
aveau rostul for si in primul rand acela cre a deruta, cu
abilitate, pe Austro-Ungaria, era de o mare importanta.
Nu trebue sa se uite ea daca batranul Ion C. Bratianu a
facut razboiul din 1877/78, care a dat tarii indepen-
denta si regatul, tine 'ar putea tagadui cab fiul acestuia
Ion I. C. Bratianu nu voia, nu ravnea si nu urmarea din
toate puterile sufletului sau ea, profitand de razboiul euro-
part, sa mareasea patrimoniul national .1 /sat de parintele
sau gi sd faca Romania Mare, intrunind intr'un stat Ttiaresi
puternic pe toti Romanii subjugati ?
Este adevarat, Ion I. C. Bratianu a facut multe si re-
gretabile greseli politice, voind sa mascheze politica sa de
revendicari nationale, dar in definitiv politica lui trebue ju-
docata dupa, rezultatele fericite ce le-a dat si cari nu se pot
contesta cleat de copii si de oamenii orbiti de patimi.
Preocuparea principals, de tot ceasul si de tot minutul
a lui Ion I. C. Bratianu a fost ca, aruncand Zara in raz-
boiu, sa caute ca cu cele mai mici riscuri i sacrificii sa
obtina, avantagii cat mai' maxi posibile. Mistuit de ac asta
politica,, el urmarea cu ardoare patriotica, ca alegerea mo-
mentului intrarei In actiune s'o faca el, la momentul oportun,
cat s'ar fi putut mai aproape de sfarsitul cataclismului
mondial, iar nu sa 'i-se impuna, de aliati sau de imprejurari.
Lucrurile ins/ s'au intamplat tocmai invers de cum
dorea si planuia seful guvernului roman.
Marea chestiune, care se pune deci, este urmatoarea :
Cari au putut fi motivele ce,au determinat guvernul Bra-
tianu sa, intre in razboiu incontra vointei sale, la o data
fixata de altii, cu toata, nepregatirea stiuta a armatei noastre ?
De ce asumat Bratianu atata raspundere si 'si-a in-
carcat sufletul cu atatea risturi i nenorociri abatute in
timpul campaniei asupra Romaniei ?
Aceasta intrebare se One cu atilt mai mult, eu cat se

www.dacoromanica.ro
 107

stie precis el, deli primul ministru Bratianu avea, ca toatg,

luriTha initiata de altfel, viziunea clarg sau, mai exact, sta-
tornica credinta despre prgbusirea Austro-Ungariei, totusi
pang. in Iunie 1916 el ovgia inca si vrea sa intindl neutra-
litatea cat s'ar fi putut mai mult, urmarind sa castige fillip,
in decuraul caruia sa mai poata inzestra armata cu ceeace-
ii lipsea 'si' avea neapgrata nevoe.
Trei au fost motivele puternice in fata carora d. Bra-
tianu a trebuit FA, se decidg sg, intre in razboiusi fiecare
din ele ar fi fost deajuns ca sa -1 hotarael in acest sens.
Asmata, roman nu putea capata dela aliati tot ma-
terialul necesar, farg a se iscali tratatele de alianta, iar tra-
tatele de alio,* nu se puteau semna, farg a se fixa, si data
pentru intrarea noastra in razbefu.
Mg, explic. In privinta munitiilor, armata romana nu a
dus propriu zis lipsa niciodata. Ea tanjea in special de ar-
tilerie grea si de aviatiesi aliatii nu puteau sit se despoaie
pe dansii pentru Romania, fart, a fi siguri de intrarea, ei
in ra'zboiu.
S'ar fi putut, poste, face un depozit in Rusia meridi-
onala, dar BrItianu, foarte mandru, 'far fi prima un ase-
menea aranjament, care semana a lipsa de incredere. i apoi
in aceasta privinta, era o chestie enigmatiel concursul sincer
si binevoitor al Rusiei, cum s'a dovedit in urmg.
Deci. Bratianu stia ca chiar dael ar amana intrarea
in rgzboiu, preparatia materialg va ramane aceiasi.
Dar el nu mai putea amana intrarea in actiune.
In primavara anului 1915, putin timp dupg intrarea
Italiei in rgzboiu (10 Maiu), Bratianu, fusese pe punctul de
a iscali tratatele de ailantg si de a intra in actiune. Dezas-
trul Rusi lor dela Dunajetz, in Galitia, l'a facut insg sa
cearg dela aliati, cari au consimtit, ca sa amane atat iscglirea
tratatelor, cat si iutrarea in actiune pang ce armata rusg se
va desmetici.
In toamna lui 1915, eand Austro-Germanii au atacat
Serbia, aliatii au cerut lui Bratianu sg, intre in razboiu,
ceeace dp altfel ii eerea si opozitia in frunte, cu N. Fili-
pescu si Take Ionescu, stiind el astfel se va impiedica
caderea dela putere a lui Venizelos, care, intrand Romania in
actiune, ar fi adus si aportul militar al Greciei.

www.dacoromanica.ro
 108

Br Warm a refuzat pe motivul el frontul rusesc nu

putea lua atunci ofe Isiva i eg, la, Salonie. Anglo- Francezii
n'aveau timpul necesar ca sI trimita trupe destule.
In primlvara anului 1916, fulgerltoarea ofensivl a
generalului Brusiloff a dovedit c armata rusO, trecuse pe-
riotda de reculegere i el iSi recapatase- toate fortele ei.
De ast/data, Romnia nu ar mai fi putut sa, intarzieze
intrarea ei in aetiune. Convins fiind de aceasta, Brltianu
in chipul eel mai logic reluI firul tratativelor cu aliatii,
intrerupt in primlvara anului 1915.
Lucru curios. Rusia nu arata la inceput nici o dorintl
pentru intrarea Romlniei in actiune. Generalul Alexieff, seful
marelui cartier general rus, era convins ca mIrirea frontului
nu era compensatA prin sporul de divizii, pe care it aducea
armata romtimt.
Pe de alt6 parte, pretentia Romaniei asupra Banatului
intreg i asupra, Bucovinei intregi era v/zut5, cu mare ne-
pllcere si de guvernul, din Petrograd si de statul major mils.
Franta rose, care vedea in ,crearea unei Romanii marl
un interes de prima ordine, fleea asupra Rusiei cele mai
marl presiuni ca sa aceepte toate conditiile Romaniei. Este
lucru de sine inteles ci, Franta n'ar fi putut face aceste
presiuni, da,el ar fi fost vorba ca Romania sI amlne din
nou intrarea ei in rlzboiu.
G-ratie concursului puternic si inimos al guvernului
francez, statul major rus a cedat, insti s'a rtizbuttat, neacor-
dtind ca ajutor material dectit doul divizii de infanterie si
.4u divizie de cavalerie.
Argumentul statului major rus ca sit nu acorde mai
mult era el, prin ofensiva victorioasa, a lui Brusiloff, nu
era nevoe de mai mult.
Legenda ca guvernul BrAtianu n'ar fi stiut ca Bul-
garii ne vor ataca, este o legendl absurail. AdevIrul is-
tonic este ca guvernul Brdtianu a avertizat mereu pe aliati
despre duplicitatea Bulgariei, iar statul nostru major pro-
punea generalului Alexieff, seful marelui cartier general
rus, ocuparea capetelor de punte deli, Rusciuk si istov,
spre a se impiedeca o eventuall trecere a Duniirei de cAtre
Bulgari, si mai ,cerea 8 divizii rusecti, spre a st/ptini pe
-cei dotal sute de mii de Bulgari, gustinuti de eateva di-

www.dacoromanica.ro
 109

vizii germano-austro-turceti, concentrate la granitele Do-

brogei. NumArul acesta de for ruseti, cerute de noi,
atingea aproape cifra, pe care reu0se N. Filipescu s'o ob-
tin5, dela Sasonoff, cu ocazia vizitei sale In Rusia dirr pH-
nAyara anului 1916.
Addpostitl astfel impotriva unui pericol dela Sud,
armata romana ar fi putut. facand jonetiunea cu aripa stangl
a armatei lui Brusiloff, precum se stabilise, sl atace Tran-
silvania cu oarecari anse de izbandg. Cum se tie, insgr
armata lu Brusiloff, cu toatA alianta noastrl militarg cu
Rusia, se opri la inceputul lunei August, spre a scepa de
Inconjurarea diviziilor lui Hindenburg.
Dar inainte de toate, guvernul i statul major roman
cereau i insistau s, li se predea cele 4.000 de mitraliere,
pe cari guvernul Stiirmer fAgaduise Ed le tin gata la fron-
tiera pentru ziva intrarei noastre in actiune.
Rhspunsul tradatolilor Starmer i Protopopoff, a fost
ea on -ce operatie pe DunIre era itiutilA, deoarece ei sunt
siguri ca Bidgarii u vor ataca fi vor lepeida armele! Ei
isi luau In aceast6 privintA Intreaga -aspundere.
Operatiile nu trebuiau cu nici un- pret zicea corn-
pania Sturrner-Protopopoff Indreptate spre Sud. Cine ame-
ninta Dobrogea? Intreba ins4 generalul Alexieff (la 23
Iunie) in ajunul intrArei noastre in actiune. cand statul
nostru major insista asupra informatiilor ce avea, spunand
precis cg 8 divizii 5 bulgare, 1 gerrnang, 1 turceascA i
1 austriarii inaintau spre frontiera Dobrogiei, o noua te-
legram6 dill Petrograd anunta la Bucureti ca guvernul rus-
Consimtise sei tri ita' doua' divizii de infanterie fi una de
cavalerie.
Cat despre eGle 4.000 de mitraliere, Stiirmer i Proto-
popoff Viceau. Le pAstrau oamenii pentru a le aeza pe-
acoperiprile caselor din Petrograd, in vederea revolutiei
care moenea i care la 27 Februarie 1917, 'i-a mgturat i
pe ei, dupI ce ins noi abia mai aveam un coltior din tarn,
grade tradlrii 14- mizerabile, pe care voiu eduta s'o ilustrez
cu probe nediscutabile in capitolele urmItoare.
Dar are i guvernul BrItianu o vin In aceast5, pri-
vintI.
Vina d-lui BrAtiapu esth de a fi fost prea intransigent

www.dacoromanica.ro
110

In chestiile politice, mai ales teritoriale, ceeaee fatal l'a

fortat s5, fie mai tratabil fn chestia ajutorului militar.
_Asa se explia, gi faimosul ultimatum rus. Puvernul
din Petrograd, impins fiind de guvernul francez ca sa, ce-
deze asupra tuturor conditiilor Romaniei, nand a cedat, a
adgogat ca, dacg. totusi Romania nu se hotgra.ste sa intre in
rlzboiu pan5 la .un anima termen, ea va putea sa intre gi
mai tarziu, insd, intriun asemenea caz, conclifille politice
si teritoriale vor exaininate din nou.
Acasta nu se cheam5, propriu zis ultimatum, ci pur
si simplu declaratie ca pentru concursul nostru in anume
moment, avem dreptul la alte conditii deceit in alt moment.
Cuvantul de ultimatum, intrebuintat de altfel si de
eolonelul francez Despres in luminosul sau raport, '1-am im-
pLktmutat din L'Independance roumaine, organul oficial al
fostului prim ministru BrItianu, care In numa.rul jlela 28
Octombrie 1917 scrie in aceast5, privintl urmItoarele:
La 1 Julie') (1916), guvernul imperial al Rusiei tri-
mise guvernului roman un ultimatitm, azi celebru, a ci rui
btutalitate nu e egalatci deceit de perfidia sa.
nAzi sau nici-odatd" declara Sturmer guvernului
rorhan caci nu trebue sa socotifi ca altfel 1/0111 per-
mite armatei romdne de a mai face o plimbare mill-
iard i de a nerve& triumfeitoare teritoriul Austro-Ungariei".
In fondul lucrurilor tot chestia Banatului intreg, ca
i a Bucovinei Intregi ap5,sau asupra Romaniei.
BrItianu, care flcuse o chestie sine qua non din intreg
Banatul si intreagA Bucovina, nu mai putea sa amane in-
trarea in rlzboiu. Asa, eel putin se pzezinta atunci, la fata&i,
ehestiunea din punctul de vedere al actiunei diplomatice ru-
sesti. In realitate azi se gtiesi o voiu dovedi in alt1 parte
eq. stAruinta Rusiei de a intra Romania In rdzboiu Cu for-
mula scum on viciodatdascundea de fapt o mizerabil5,
trldare fait de. aliati gi fats, de Romania In special, care
I) Ultimatumul, recta telegrams generalului Alexieff, poarta data cartierului
general rue de 23 lunie et. v. Dac ea a foot Inininata numai la 1 Iulie guvernu-
lui roman, seta e o dovacla a ea s'a mai plimbat gi pe la marele comandament
al aliatilor fnainte de a fi remiss de ook Tatannoff sau ca data remiterii se
socoteitte dapa stilul nou.

www.dacoromanica.ro
 111

In concep,tia triniatei diabolic impar('teasa Alexandra-

Rasputin-Stiirmer, trebuia sacrificata, en orice pret, pentru ca
pe ruinele ei A poatl impinge pe Tarul slicolae la o pace
separatl cu. Germanii.
Al treilea euvant, care a hotgrat peo lirltianu, era
eunotinta foarte intemeiatI ca Austro-Germanii pandea,u
momeOul ca A dea ei un ultimatum Romaniei, cerandu-i sa
Inceteze pregItirile ei militare. Peste o luna sau dou5, Ro-
mania ar fi fost atacat5, ea, data nu ar fi consimtit s is
unele m6suri desonorante.
Bratianu nu voia st trateze cu aliatii asupra avanta-
giilor Romaniei sand va fi sub amenintarea Puterilor en-
trale i prin urmare mai putin liber de a formula el con-
ditiile fats de aliati.
In aceste conditiuni s'a ajuna la consiliul de CoroanI,
tinut In palatul dela Ootroceni in ziva de 14 (27) August
1916, cand s'a i decretat mobilizarea, iar Romania a de-
clarat rIzboiu Austro-Ungariei.
In general, situatia din Europa era atunci asa Meat
nici guvernul Bratianu, nisi Statul major roman nu puteau
reziste, fg,ra prea magi riscuri, somatiunei Rusiei care
era sprijinitg, qi de aliati i astfel s'a, hoarit intrarea in
aetiune.
Asupra momentului intra'rei noastre in rAzboiu, ziarul
L'Echo de Bulgaria, 'organul ministerului de externe din
Sofia, cu data de 6 Martie 1918, adic1 in cursul tratatit
velor de pace .ale guvernului Marghiloman, face urmAtoa-
rele reflexiuni tendentioase:
Romania nu s'a multumit sa-si tradeze amicii ,ci
aliacii, n' a stat la indoiala sa-i asalteze in cel mai primej-
dios moment pentru danqii.
Pe cand batalia era in toiu pe Somme, pe cand Bru-
sae 4i avanta ca o tromba armatele nenumarate pe cam -
piile Galitiei ri pe cand Cadorna si Sarrail 1) faceau mari
sfortari pe Isonzo si Cerna (Macedonia), Romania nu '$i-a
facet nici cel mai mic scr.upul de a arunca trupele sale proas-
pete in directia Budapestei cu scopul de a aduce dezastrul
Austro-Ungariei pentru a grab! pacea generals in Europa".
1) Absolut inexact.

www.dacoromanica.ro
 112

Fie ca. BrAtianu a eedat presiunei exercitate dg. nota lui

Stiirmer-Alexieffsi acesta este adevIrul adevarat, desi dupe
discursul sau recent din Camera Romaniei-Mari (16 Dec.
1919) nu poate fi vorba de presiune, caci se lhsase la
discretia aliatilor sa fixeze termenul fie ea personal credea
ca a sosit momentul pentru intrarea Romaniei in campanie,
gratie situatiei de pe fronturi, cum sustine ziarul bulgarese,
lucru pe care it va lhmuri complect numai istoria viitoare,
fapt cert si azi destul de cunoscut este eh tocmai in acel
moment Romania n'a putut obtine nici un ajutor efectiv-
din partea. Frantei si Angliei, pita indephrtate de not si
prea absorbite de rhzboiu pe frontul occidental.
Este adevarat ca Franta ne fhglduise de a incepe
ofensiva ve frontul dela Salonic cu 8 zile inainte de intra-
rea noastrh in actiune, dar, din nenorocire, ofensiva aceasta,
pe care se compta foarte mult in cercurile noastre politice
si militare, n'a putut sa se realizeze, deoarece Germano-
Bulgarii Bind avertizati de partizanii for dela Atena, au
luat-o inainte si generalul Sarrail, atacat pe neasteptate in
douh flancuri, a fost nevoit sh-si regrupeze fortele.
Astfel Statul major roman se vhzu dela Inceput redus
numai la propriile sale mijloace si In consecinth nevoit sh
lupte singur cu 600.000 de combatanti (dig} 800.000 de
mobilizati) pe un front de 1400 kilometri! Atacati de
dusman si la Nord si la Sud cu forte superioare si admi-
rabil de bine utilate ca armament, Romanii s'au luptat ca
leii, dand dovada unui eroism legendar gi neeedand fiecare
buchtich din phmantul stramosese decat cu pretul unor mari
jertfe omenesti suferite cue inamicul impetuos, care credea
ca distrugand Romania, a si castigat victoria definitivh!
Laurii castigati de eroicele trupe romanesti in erance-
nele lupte din Carpati vor ramane neperitori in caftea
neamului, cu toath dureroasa retragere pe care an fost
nevoite s'o face in Moldova, sub vresiunea formidabila a
unui adversar vhdit superior ca numhr si armament, ca si
a nephshrei unui aliat de rea eyedinth, e vorba cle armata
rush precum o voiu dovedi In alth parte a luerhrei de fath.
Retra6 In Moldova, armata romanh, ea o noun probh
a vitalithtii constiente a poporului nostru, s'a refheut de
minune In cateva luni de zile si In vara anului 1917 ea

www.dacoromanica.ro
 113

s'a acoperit de un veetnic renu me, prin lectiile sangeroase

ti vitejeti ce le-a dat dmman ului ingamfat in maretele
lupte dela Marati, Maraeti i Oituz.
Astfel, unind sfortarile 'noastre uriaqe cu vointa nein-
frantg a aliatilor de a invinge eu once pret aliatii iii
asigurasera, spre acest scop, in primavara an ului 1917 qi
coneursul puternic al Statelor-Unite ale Americei, care In
multe privinte a fost deciziv In campania anului 1918
sacrificiile imense i suferintele Romaniei de tot felul s'au
impus prin greutatea si puterea for morala, recunoscandu-
ni-se, din partea conferintei pacei din Paris, dreptul de a
Infaptui Romania-Mare prin anexarew tuturor tinuturilor
romaneti sub sceptrul regelui Ferdinand I.
Deci realizarea idealului national al tuturor Romanilor
este azi un fapt Implinit, gra,tie politicei sanatopse si Intelqpte
preconizata de Ion I. C. Bratianu In taina, dar in nnire cu toti
ace! barbati do stat, ca N. Filipesou, Take Ionescu, N. Iorga
etc., cari au hoarit drumul pe care trebuia sa-1 tirmeze Ro-
mania ca sa poata izbandi desavarOrea complecta a aspi-
ratiilor sale rationale.
Nu ma preocup aci decat de pQlitica razboiului nostru,
care, farg indoiala, a fost contienta qi patriotica, precum
o dovedesc rezultatele ei marete. Ei bine, In aceasta politica
d. Ion I. C. Bratianu are \incontestabil partea sa de mare
merit, ca unul care a condus de fapt frariele guvernului In
vremurile cele mai dificile pentru tars.
Desigur. meritul d-lui Bratianu ar fi putut fi insa cu
Inuit mai stralucit, daca personalitatea d-sale n'ar fi fost prea
absorbanta, prea egoista. Excesiv de perseverent, d. Bratianu
putea sa. treaca In istorie intr'o lumifia qi mai frumoasa,
data inainte de a pleca la conferinta pacei din Paris ar
fi consimtit sa ,fier mai generos, eel putin in sensul de a nu
fi pus tot soiul de piedici ideii salvatoan pentru forinarea
unui guvern national, compus din reprezentanti ti tuturor
partidelor politice din tara, ceeace nu putea decat sa-i spo-
reasca prestigiut sat' i deci qi al Romaniei In fata marelui
areopag al luniei, mai ale& cand s'ar fi Infatiat In fata lui
la brat cu d. Take Ionescu, autorul politicei instinctului
national, si Cu d. N. Iorsa, savant cu reputatie uni-
versall.
789Q T. R. Abrudeanar Pacoalecs Buaecsacci.

www.dacoromanica.ro
114

Dad, conservatorii erau buni in guvern In zile de

restrite, iar d. Iorga un apostol nepretuit al datoriei c1tre
neam, de ce pare n'ar fi fost buni, pentru aceimi treabg, in zile
k bucurie, de fialtare sufieteascg i de cimentare nationali?
Nu ezit de a crede cg., procedand In modal acesta, d.
Briitianu ar fi inregistrat alte succese i In chestia 'Bana-
tului i ar fi ferit qi tara de consecintele periculoase ale
politicianismului mArunt, care amenint, azi cu desfiintarea
Insli organizatia veche i destul de puternid, a partidului
liberal.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOL-WA VII

Un om nefast: Boris Stiirmer

Hotgrarile istoriei an voit ca In momentele cele mai
supreme pentru Romania, puterea guvernamenfall din im-
periul Tarilor sa, fie detinut5, de o adev6rata, slugg a Nem-
tilor, care a fast nefastul Boris Stiirmer.
Fars Acest om, a carui chemare In fruntea afacerilor
Implratiei ruseti Insemna cantecul lebedei pentru Insg0
existen'ta Rusiei, sunt adanc convins ca i soarta de .azi a
Romaniei-Mari ar fi font alta, de sigur mult mai buns,.
Poate chiar omenirea intreagl s'ar fi resimtit in bine, lip-
sind. acest trist personagiu dela conducerea fostului imperiu
rusesc. Scriitori competenti i mai abili deelt mine vor puns
la timp, In lumina ei adev/ratii opera catastrofall a acestui
simplu functionar de caries, ridicat deodatI, ca prin far-
mec, la Malta demnitate de prim-ministru qi apoi de mi-
nistru de externe al Rusiei.
Pan' atumi socotesc ca nu va fi farl interes publicarea
notelor i Insemn&rilor' culese de mine In pribegie asupra
acestui om fatal, ca i a Imprejurlrilor din imperiul mos-
eovit in momentul cand el a luat In man/ frftnele guver-
nului tarist.
In timpul pe cand .guvernul BrItianu trata cu aliatii
condi tiile intrarei Romamiei in razboiu i studia momentul
prielnic pentru aetiunea ei military, in viata politic5, a Rti-
siei Se urzea o trldaremonstruoasl fatI de Cara noastrg, si

www.dacoromanica.ro
116

totodaAl se cocea o mirare din eele mai profunde, doua

ealamitIti In privinta clrofa guvernul si oamenii noOri de
Stat n'aveau insa nici o cuno0intA, nici o informatie po-
zitiva, gratie insuficientei reprezentantului. Romaniei la Pe-
trograd, prea comodul C. Diamandi.
0 mentalitate bolnIvicioaa i specifics cuprinsese ca-
petele paturilor guvernante .;.d ale partidelor politicetoate
d'avalma din Rusia in ceeace privea scopul razboiului.
Atat partizanii Tarismului cat qi adversarii sai erau mis-
tuiti sae teama de a avea o victorie Area mare in contra
Puter&r centrale. Guvernantii erau ingrijorati de victorie,
pentrucl Intr'un asemenea caz elementele inaintate, intoarse
data de pe front acasil, vor sere libertgti si regim cons-
titutional, din care cauza incep-usera a se gandi la posibi-
litatea unei pAci separate. Spre acest scop era ne'voe de
trldarea i sacrificarea Romaniei, precurn vom vedea.
Invers de credinta guvernantilor, partidele liberale i
socialiste aveau frica, de victorie, convinse fiind ca aceasta
ar intari Tarismul i astfel n'ar putea ajunge la iobtinerea
libertatilor rivnite. Din acest motiv, elementele democrate
si socialiste preparau, In tain5., marea mirare revolutionara,
care, dupa cfticulul lor, trebuia s6 conduca, char de pe vrt-
mea razboiului qi tocmai din eauza lui, la izbanda reali-
zArei postulatelor lor.
Era, desigur la mijloc o credinta profuird eronata.
Dac6, in 1905, revolutire, isbucnita la Petersburg in
timpul razboiului ruso-japonez, n'a dat decal rezultate mo-
deste, ca Infiintarea Dumei imperiului un soiu de birou
dt inregistrare a dorintelor populare, de astadatA se ur-
m6rea ceva mai mult: emanciparea politica i sociall a po-
porului rus. Spre a ajunge la tints, democratii i socialistii
rusi au crezut ca nu au altI cale decat sa profite de raz-
boiu. 0 curatI nebunie, care a i condus Rusia la de-
zastru.
In privinta aceasta, avem azi rnarturisirea pretioasa a
unuia din cei mai de seams barbati politici ruO, a lui P.
Miliukoff, eful partidului cadet. In toiul anarchiei, care a
succedat, ca un trist corolar, revolutiei ruse, adieg prim
luna Novembre 1917, ziarele ruseti publicau urmatoarea
serisoare adresata de Miliukoff unuia din partizanii sai i

www.dacoromanica.ro
 117
pe care o reprodue in intregime ea o eontributie la Inte-
legerea sufletului i mentalit/tei plturilor conduatoare de-
anocratice din Rusia:
,,... Imi cereti sa vg faspund in ce fel vgd revolntia,
pe care not am feicut-o as izbucneascci, ce astept dela viitor
si ce -cred asupra influentei partidelor existente, asupra ati-
tudinei si organizatiilor for politice.
Trebne sa mgrturisesc ea vg scrin randnrile acestea
cu sufletul Incarcat de amaracinne. Nici vorbci cd nu ne-am
afteptat,, de loc la ceeace a urmat.
$titi cb, scopnl nostru era limitat : sa ajungem la re
publics saul chiar la o monarhie constitutionalg en in fm
pgrat, 'a carpi prerogative sa fie de a domni fang autori
tate directg, partidele conducatoare sa fie de sine statatoare
si In acelasi timp ceream si toate drepturile pentru Evrei.
Negresit ca nu am voit si in credeam ca data cu
revolntia, se avem si anarchia ; ne-am dat Ins seama ea in
armata vor avea loc turburax4. Am crezut ea primal nostru
cabinet isi va pgstra influents, ca turburgrile din armata vor
putea fi aplanate si ca victoria In razboiul ce duceam in contra
Germanilor va fi a noastra. Dar trebue sa mgrturisim ca
unele din partide rgi-au dat tot concursul Ia evenimentele
ce an survenit gi cg, foarte alarmati, vedeam venind desor-
ganizarea In massa a lucratorilor gi propaganda in armata
Ce sa facem ? In 1905, ne-am ins elat d.frutr'o parte gi
aeura ne ingelam de alta: atunci n'am stint sa apreciara
forta dreptului, iar pentru moment n'am putut sesiza pe
aceea a socialistilor. liarturisesc ca vedeam cu spaima cum
sefii partidelor nvriere, depntatii, ne condue la krachnl fi-
nanciar si economic.
Dupg mine, chestiunea unei pgci fara anexinni 9i
eontributinni ne-a stricat In relatiile en aliatii nostri si ne-a
distrus creditnl. Natural ca nu a mai fost o snrprindere
pentru initiatorii proiectnlni acestnia. Nu trebue sa va mai
itez pentru ce le era necesar toate acestea. In reznmat, vreau
as vg spun ca aci an jncat rol pe de o parte cei cu deplina
eongtiinta a trgdarei sl partidul nostru voia sa pescuiascg
fn apa turbine iay pe de alto. oei on simpla pasiune ti
popnlaritgtei

www.dacoromanica.ro
118
,Natural, trebue set avem ins& in vedere fi reeponea-
bilitatea moral& care eade intreagei asupra ,Dumei (Camerei)..
s$tifi ca hotardrea noastrd era forma ca sd profitam de
rilzboiul acesta Inca dela Inceputul lui sau acum In vederea
ofensivei, care trebuia sd se is in Aprilie (1917 ) fi cares In caz
de victorie, ar fi adus armata cu un nou ata;ameni fata de Tar
;i de guvern, astfel ca dintr'o singurd loviturd, proiectele noastre
nu ar mai fi fost posibile.
. Intelegeti dar pentru-ce eu nu ezitam in ultimul mo-
ment sa dau autorizatia mea pentru pourparleuri si intele-
geti acum, care este impresia mea intima fatI de timpnl ce
strgbatem. Istoria va blestema pe sefii nostri,. adica prole-
tarii, dar ne va blestema si pe noi.
S va spun ce este de facut ? dar nici en nu stiu.
Adica 1n interiorul nostru stim ea salvarea Rusiei ar ft re-
intronarea monarchiei, pentru-ca toate cele co s'an petrecut
fn ultimele luni ne-au aratat destul de limpede ca poporul
n'a stint sa aprecieze libertatea si 6," cea mai mare parte a
poporalui e pentru monarchie si chiar data a iscalit pentru
republics, n'a fa'eut-o dec'at fortat. Si cu toate acestea, s'o
explicam aceasta clar, nu se poate.
Adeiarni e un mare faliment al vietei noastre po-
litice, al intregei afaceri si al tuturor vederilor ce repre-
zentam. Ca sa aprobhim si sa lucram impotriva noastra,
aceasta nu se poate ; sa ne reunim si sa ne supunem acelo-
rasi drepturi incontra carora am coral:A:tut, nici aceasta nu
e posibil.
Iatg ce pot sa va spun, putinul ce am de spus qi
aceasta de tot confidential si nepntand fi imp6,rta'sit decal
unora din partizanii nostri".

E 15,murit deci cg, revolutionarii ruqi voiau, In extra-

'ordinara for incapacitate de a pricepe realitatea, sg profite
de rgzboiu pentru infgptuirea proectelor lor. Farg sg-si dea
seama, ei puneau interesele patrici for sub scutul vorbelor
si iluziilor, in loc de al baionetelor. Evreii, Polonii, Finlandezii,
Ucrainenii etc. toti constituii tacit in disidente naVonale
impingeau la dgramarea Impgrgiiei rusesti, prin revolutie.
In special Evreii sadealu zi cu zi sgmg,Ma revoltei si urei
In inimile tuturor, fie ca element pus in slujba G-ermaniei,

www.dacoromanica.ro
 119

fie din razbunare pentru mizeriile tai suferintele for din partea
regimului tarist. Din acest punct de vedere, nu este de loe
timitor ca uraganul, care a bantuit mai arziu mares rush,
i-a ridicat pe Evrei in culmea valurilor.
Aceasta era situatia politicI i sufleteasei. in Rusia,
and la, 20 Ianuarie 1916, Tarul Nicolae II, recte camarila
din jurul Iui, ii IncredintI lui Boris Stiirmer, fast director
in ministerul de interne, preidentia consilifflui de minitri,
iar pe la sfarqitul lunei Iunie acelai an ii puse pe umer?
i conducerea afacerilor externe, In locul inteleptului Sasonoff,
care fu suit sl se retrag/.
Stiirmer din primele zile ale guverngrei sale a clutat
sl Indrumeze politica, Rusiei in apele germane. Avand deja
reputaia de germanofil convins, nefastul prim-ministru a
fa'cut tot posibilul ca sl inspire campatrioOlor sli i alia-
tilor Rusiei convingerea ca el este un agent al Germaniei
i el preparI o pace separatI Intre aceasta tai Impara is
Tarilor.
Totui ministrul Roman lei la Petersburg -nu vedea
nimic, nu iscodea i nu simtea nimic, raporUnd mereu Ja
Bucureti el totul mergea admirabil ih imperiul lui Nicolae II !
Si Intradev./r, Er/ fi fost oare aa de grew, ma de obsti-
nant pentru un om actin- qi perspicace ca sa is informatii
sigure de ceea-ce se petrecea In cursul anului 1916, In cu-
lisele politicei ruse0i? Nu i iatl proba cea mai evidentl
de modul cum era privitl In ingifi cercurile diplomatice ru-
sefti aducerea lui Stiirmer in capul guyernului rusesc i la
conducerea trebilor din afar&
Eminentul i cunoscutul ziarist rus E. Semenoff fact!,
in ziarul L'Entente') din Petrograd, cu data de 23 August
1917, urmltoa,rea pretioasl destainuire :

,In luna Dille 1916, ma ggseam la Londra, nude pri-

miram stirea despre disgratia lui Sasonoff yi numirea lui
Sthrmer In locul lui. Efectul fu cataetrofal.
Ambasadorul rus, contele Benckendorff, mg rugg Ng

1) Acest ziar a foot scos timp de mai multe luni In cursul- anului 1917
la Petrograd de eitre d. N. D. Cocea, actual deputat si director al ziarului owls-
listo-bolsevist Ohemarea, en ajutorul. financier al guvernultti. BrKtiann.

www.dacoromanica.ro
 120

tree pe la el. L'am ggsit la mmbasadg, ins, en totul des-

orientat. Omul acesta, totdauna atat de rezervat si atat de
stapan pe sine, ma Intamping dela intrare en cnvintele :
Este o adevebratd catastrofee ! Zeiu, nu mai inceleg
nimic din ceeace se petrece la Petrograd. Cum au putut ei
face o asemenea numire, pe carp nimeni, nici aici, nici in
Franca, rib va inghiti nici-odatei H
Contele Benckendorff avea dreptate. Reputatia de
agent german a lui Stiirmer era solid stability printre tot;
aliatii. La Londra, ca si la Paris si la Roma, lumea s e a f-
tepta cd Stiirmer o sei indreizneascd intr'o bun' zi sei pre
cipite catastrofa: pacea separate& cu Germania,
De altfel, acest sentiment general era comun la toff
aliacii noftri ; n'am fost singurul care l'am constatat.
Miliukoff, care vizitase, dupg mine, toate Virile aliate,
se convinsese si el despre Intreaga stare de lucruri, pe care
a adus-o apoi la eunostinta Dumei printr'un celebrn discurs
al sau, care a fost, la adresa lui Stiirmer, eel mai seingeros
rechizitoriu din cote cunoafte istoria.
Nimeni n'a nitat acuzatiunile formulate de Milinkoff
impotriva lui Sturmer, ca ministrn de externe.
Toate secretele minisferului nostru de afaceri straine,
a spue Intre altele Miliukoff, suet imediat cunoscute de dug-
maid; noFfri".

InteadevAr, discursul acesta memdrabil al lui Miliu-

koff, pentru capul cgruia 'farina oferise 100.000 ruble spre
a i-se inchide gura, a avut un rgsunet imens.
La sfgrsitul discursului sau, Miliukoff, argtand lui
Sturmer un teanc de documente, pe can le avea In mAng,
'i-a strigat: luda traddtorul! qi adresandu-se Dumei, a de-
elarat :
Am aici, d-lor deputati, evidenta treiddrei lut
&firmer, piesele fi eifrele sunt aici in preund eu precut fret-
d6rei!"
Nici un qgomot, nici o miscare nu se semnalg In an
ditoriul inmgrmurit. Adevgrul inspgimgnator e&ise la le
ming.
In momentul, in care Miliukoff se eobora ldela tribune,,
deputatul conservator Puriskievigi s'a sculat din banca, ce-

www.dacoromanica.ro
 121

rtInd indalgenta si permisiunea auditorului pentru a face

tin scurt discurs In limba german/. El pronunt/ numai
Rceste doll/ cuvinte: ffofmeister Starmer!
Puma intelese imediat si strigl un: um/ prelungit si
semnifieativ.
In acest timp, implrIteasa, palida si tremurandl, as-
culta la telefon acuzatiunile Indreptate In contra sfantului
sau Orinte" Rasputin si a protejatului sau Sturmer. De-
odatl ea d/du un tipat, dui)/ care lesing.
Lumina Incept Tse s5, se iveasea.. In aceiasi dap/ amiaz./
ceasul de expiatie sunase pentru familia imperial/ a Ro-
manoff-ilor.
El bine, cu Stiirmer, cu acest vandut Nemtilor,
fost h/rAzit de soartg Romaniei sa trateze cele mai supe-
rioare interese ale ei, In clipa cea mai supreml pentru rea-
lizarea. aspiratiilor de veac-ari ale neamului romanesc.
Istoria nu cunoaste o nesansl mai dramaticl, mai
tragic/ !
FIrg, s5, se post./ ba'nui ceva, gratie stupidei noastre
diplomatii, destinele Romaniei erau hot ./rite si pecetluite de
Stiirmer, oniul Nemtilor, numit de Tarul Nicolae in fruntea
guvernului rus.
Cititorul isi va pune fug intrebarea' si cu drept cu-
vant in ce seop urmArea Stiirmer aceastl politic/ fat./
de Romania, care dintr'o zi intealta stia cl o sg, fie aliata
Rusiei?
Tat/ explicatia, trasI din mersul evenimentelor, la
uceast/ Intrebare: Azi nu mai e un secret a in ziva in
eare Inmana declaiatia sa de rAzboiu la Viena, Romciniei
'i-se impusese de care guvernul din Petrograd tot, dim-
preund Cu .planul de campanie.
De asemeni se Ole azi cu prisosintl ca Stiirmer si n.i
nistrul sau de interne Protopopoff, neputand invinge slaba
rezistent1 a Tarului Nicolae II, de care se izbeau on de
sate -oH incercau s/-I convingl de necesitatea unei paci se-
parate, nu urmareau alt seop decat de a pune Rusia MO,
2a situatie, Meat Tarult sa. fie obligat sa ineheie pace.
Esecul interventiei armatei romane, in care se puneatt
atatea sperante de c/tre aliatii nostri din Occident, dar
tondamnatii, la neizbandl de catre politica odioas/ urm5,-

www.dacoromanica.ro
122

rag, tot timpuT de trldatorul Sturmer fatg, de mica Ro-

manie, pgrea el servete de minune planul guvernului din
Petrograd. E stabilit azi cg ofensiva generalului Brusiloff
se opri la inceputul lunei lui August 1916. Intr'un interview
publicat in presa rusg, prin August 1917, eminentul ge-
neral rus mgrturisea flrg Inconjur cum era spionat in ope-
ratiile sale militare, in cursul ofensivei din Galitia, de cgtre
spionii Impgrgtesei Alexandra. Din aceastg cauzg, armatele
sale erau in pericol -de a fi Inconjurate.
Oprit, Inteadevgr, de armata generalului ungur Koeves
In defileurile cari esiau in campia Ungariei, generalul
kusiloff fu nevoit de a indrepta frontul armatelor sale
spre Nord-Vest, in directia Lembergului, descoperindu-si
astfel flarmil diviziilor, pe cari Hindenburg le aducea in
contra lui. Natural, .o infrangere complectd, de care ar fi
fost ruspunzatori in lap imparatului, a Rusiei qi, aliatilor,
nu le convenea lui Stiirmer fi Protopopoff.
Infraingerea Rominiei, care mai putea fi atribuitg
insuficientei armatei sale, lucru de care ingrijise personal
Stiirmer, precum voiu dovedi In altg parte, d%dea acelafi
rezultat, alit sl compromitg prestigiul lui personal. Fur-
tuna ce ameninta frontal rusesc din Galitia, trebuia sg fie
evitatg cu orice pret. Atunci au pus In aplicare planul
for diabolic: impingerea Rornanici in rgzboiu prin celebra
telegramg cu formula: acum on niciodatti.
Pentru-ca cititorul sg. Inteleagg adevaratul motiv, care
se ascunde In dosul acestui gest neasteptat al statului major
rus, e nevoie de oarecari lamuriri, despre cari am amintit
la inceputul acestui capitol i asupra cgrora in sa inzist
mai mult, cici au importanta for capitalg.
Pe la inceputul verei anului 1916, adicg la un an
dupg ruperea de cgtre Nemti a frontului rusesc la Gorlice,
hi Galitia, care a avut ca consecintg evacuarea de cgtre
Rui a Bucovinei, Galitiei i -Poloniei, situatia spiritelor in
Rusia era nrmgtoarea:
Starea sufleteaseg dela Curtea Tarului se putea rezuma
astfel: frica de orice victorie la gandul el soldatii, odatg
biruitori si reintorsi la vetrele lor, vor cere drepturi fi
libertati, deli, la inceput, rgzboiul era privit ca mijloc sigur
pentru intgrirea autocratiei.

www.dacoromanica.ro
 123

Pe de taltd, parte, In cercurile democrate, eari, la Inceput,

vedeau cu ochi *rgi rgzboiul, convingAndu-se incetul cu in-
cetul si mai ales In primele luni ale anului 1916 cg mersul
prost al operatiilor militare se dat'cuu incapacitgtei over-
nanOlor Tarului, voiau sg fats rgzboiul lor, luand) bine
inteles, conducerea 4facerilor din mainile reactionarilor. Li-
beralii considerau aceastg sarcing ca o operg de eliberare.
RIzboiul ar fi al for i victoria tot astfel.
Nefastul Stiirmer, care fu chemat la carma In Ianuafie
1916, pricepu aceasta si nu intarzie sg is din mainile na-
iunei beneficiile sfortgrilor ei si sg inchidg poporului rus
drumul spre un viitor mai buni. mai liber.
Astfel Sturmer, vandut Nem Olor si projejat fiind de
monstruosul clluggr Rasputin el insusi o unealt5, a im-
pgrgtesei Alexandra si castigat cu bani grei intereselor ger-
mane, concepu ideia unei plci separate cu PLiterile cen-
trale, sub pretextul de a InlAtura an pericol interior.
Este adevarat ca Tarul Nicolae II, dominat de testa-
mentul tatglui sgu de a nu stirbi nimic din patrimoniul
mostenit, respingea ideia unei pIci separate-, Ins, Sturmer,
flrg a tine socotealg de vederile Suveranului sgu, lucra
din rgsputeri in directia plcei, ajutat de Taring, de Ras-
putin si de intreaga clieg dela Curte.
In aceastg privintg aunt foarte luminoase urmgtoarele
constatgri, pe cari le ggsesc In interesanta carte : Le Der-
nier Romanoff, apgrutg, la Paris in vara anului 1917 si
datoritg distinsului corespondent dela Petrograd at ziarului
parisian Le Temps, Charles Rivet:
Cu venirea lui Stiirmer la guvern interveni planul
machiavelic, a carui victims trebuia BA fie Romania. Escomp-
tarea infrangerii sale trebuia sa conduca In mod fatal, in
gandul autorilor aeestni complot, la o pace ruso-germana. Paces
aceagta avea si un caracter profitabil: Rusia 1isi alipea Mol-
dova, iar Austriei i-se da Muntenia.
Romania esita Inca sa se alature de Antanta. Ea nu
era gata. Dar conducatorii rusi trimisera la Bucuresti, sub
formal unui ultimatum, aceste cuvinte, cari an precipitat uit
popor la Infrangere: ,Acunt on niciodaa'!".
Guveruul roman se vazu su it san sa opteze pentru

www.dacoromanica.ro
124
o partida dintre cele mai riscate sau sa renunte la realizarea.
aspiratiilor sale nationale. El fu luat de curentnl patriotic.
De ast5data el cede injonctiunilor dela Petrograd. Cu toate
acestea n'o fIcea decal cu anumite condltiuni. Temandu-se
de Bulgari, guvernul roman obtinu promisiunea until ajutor
serios rusesc In Dobrogea, unde trebuiau sa fie aruncate patru
corpuri de armat5.
Ce-1 importa pe Sturmer sa promit5, cand era ferm
decis sa nu se tins de cuvant ! Se stie ce a urmat. Ro-
manii, lAsati la singurele for forte, furs sdrobiti; coopera-
tiunea ruseasca, din derizorie ce fusese In timpul inaint5ret
triumfale a Nemtilor in Oltenia si Muntenia, nu devine eficace
decat pe linia Siretului.
Perttru ce ? Pentru ca acolo era locul hotArat de
Sttirmer s5 se opreasca retragerea, in scopul ca negocierile
de pace separat5 s5, poatg sa is semnificarea, pe care voia
el s5 le-o dea.
,,Trebuia ca opinia publics -ruseascg sa inteleag5, inu-
tilitatea unor sfort5ri mai indelungate, insa s5 nu resimti
sageata unei infrangeri implantat5, insasi Rusiei. Anstro-
Germanii, opriti pe linia Siretului, Rusia era aceia are avea
sa stg,paneascI Inaintarea for din momentul ce aceasta ame-
ninta teritoriul rus.
Singur5 Romania era Invins5,. i din abeast5 nowil
victorie germana reesea faptul ca puterea germaa de ofen-
siv5, nu era Inca Infranta.
Ce era de faeut atunei deeat o pace ?
Deoarece Rusia nu era umiAta de o Infrangere, oars
/5'0 atingil direct, ea trebuia s vaia, reee lucrurile, A*, des-
cearb, propriul ei interes. Acesta nu-i impunea oare Sh-si
deschid5 ochii in fata fealit5tii? Devenind cert faptul c5. Ger-
mania era invincibil5, nu era oare mai bine s5, se trateze cx
sa In momentul In care se putea face, f5r5 a fi constrInsi
de pierderea cu totul a campaniei, care, dace near fi fost
oprit5, era 0, fie Indreptat5, si de astklat5 Impotriva Rusiei?
Manopera putea reusi. Dar Miliukoff si Duma i-an pus
eaprtt. Leaderul cadetilor, Intr'un discurs istoric, a desvglit
en ouraj scopurile avepturierilor, denuntand dela tribune
Camerei planurile urzite pentru a ajungs la infamia ne
mai anzitii, co ar fi fest o pace separate'.

www.dacoromanica.ro
 125

Dar planul tradatorului Stiirmer, autorul ultimatu-

mului adresat RomAniei, a fost delmascat si de generalul
D. Iliescu, fostul sef al marelui nostril cartier general, care,
prin ziarul Le Matin No. 12089 din 3 Aprilie 1917, pu-
blia urmAtoarele destAinuiri facute in fata unui auditor
restrans la biroul presei 'romane din Paris si pe cari soco-
tese interesant de a. le reproduce aci In Intregime:
Dela inceputul marelui razboiu, Romania eta sigura
ca va trebui sa intre in linie alaturr de aliati. Inc din lung
August 1914, not am inceput sa preparam si sa reorganizam
armata noastra. Dela 180.000 de oameni, trebuia sa ridicam
armata noastra la 820.000, din can 500.000 combatanti.
Cadrele noastre de ofiteri cereau sa he triplate. N'aveam
nici mnnitiuni, nice mitraliere.
Aceasta afirmatiune sa nu va surprinda : in Julie
1916, date fiind imensele dificultati de transport si comnni-
catii cu aliatii nostri occidentali, Romania, tot lucrand Para
incetare, nu era gata. i tocmai la, aceasta epoca ne sosi
din Rusia un fel de avertisment (mice en demcure).
Acura sau niciodatci, glagnia acest document, al earui
text it tin la dispozitia Dv.
,Guvernul rus- ne supnse un plan de eampanie in
intregime elaborat. In el nu se tinea socotealei de rolul pro-
babil al Bulgariei. La obiectirmea noastra, d. Boris &firmer,.
pe atunci presedinte de consiliu, a raspuns ca niciodata
Bulgaria nu va lupta in contra :Rusiei. Am cerut atunci
200.000 de oameni, traprusesti, pentru frontul din Dobro-
gea. El ne-a raspuns ca 80.000 de oameni aunt prea suficienti
pentru o demonstracie cu un caracter pur politic.
In doug randnri, statul nostru major a cerut gnver-
nulni ens sa inceapa printr'o operatie In contra Bulgarieit
care s'ar fi tradus prin ocupatiunea unei bande teritoriale
pe partea dreapta," a Dunarei. Luarea Rusciukului ar fi fost
o siguranta pentru capitala noastra.
Statul major francez a impartasit pe deaintregul
punctul nostru de vedere, dar Rusia ne-a opus un veto absolut.
G-ensralul Iliescu ne-a dat detalii en toate preciziu-
nile posibile asupra istoricului campaniei din Transilvania.
Armata I trebuia sa serveasca de pivot pe Jiu, in reginnea.

www.dacoromanica.ro
126
Orsova. Armata II, trecand prin pasnrile centrale, urma sa
invadeze in Transilvania, in vreme ce a treia nrma sa fnain-
teze in legatura en trupele rnsesti dela' Vatra-Dornei.
Vai! ne spuse gen. Iliescu. trnpele rnsesti dela Vatra-
Dornei n'au inaintat niciodatil macar en un metru. Chiar
azi ele se gasese in acelasi boo, nude eran in momentul cand
am intrat in fazboin. Aceasta nemiscare compromitea chiar
planul ordonat de Rusi, fiindca, spre a rensi, trebnia sa
metgem repede, sa scurtam cat mai jute posibil imensnl front
transilvanean de 80'0 de kilometri, ocupand hipotennza trinn-
ghiului mergand dela Vatra-Dornei la Orsova.
Dupe ce a explicat faptele petrecnte, ca atacul bulgar
pe Dunare, lnarea Turtucaei si a Silistrei si retragerea din
Transilvania, geineralul Iliescu continua:
Silite sa dea inapoi, armatele noastre timp de 40 de
zila an luptat in trecatori impotriva unni inamia Superior
in armament. Cinci divizii romanesti an fost asezate pe
Arges pentru a, acoperi Capitala. Acolo nna din divizii a
slabit. Era aceea aflata sub tomanda generalului Socec,
condamnat apoi de eonsilinl de razboin. G-eneralnl acesta
seara la 9, a plant fart autoTizatie la Bucuresti. La 91 /
pe intuneree, inamicul a atacat aceasta divizie, care cede.
Linia Argesulni era sfaramata: capitala data inamicnlui.
ottrt rezum: Intrarea in linie a Romaniei raspundea
-unni Indoit plan: politic si strategic. Guvernul d-lui Starmer
ne-a forfat sec' declaram razboiul, caci el avea trebuinca de
trupele noastre spre a acoperi' flancul gang at armatei
mufti din Bucovina. Trupel6 a/late in aceasta regiune erau
destinate, contrar asigurarilor date Romdniei si Franfei, sa
reimand pe loc. Infrangerea Romaniei era prevazuta fi
organizatei de d. StOrmer, care voia 8a termine razboiul prin
aced fapt rasiznator.
zip, bled din Luna Septembrie, armatele ruseati orgd
nizau linia Siretului, in deplina cunoOnfa de daft' prarea
evenimentelor.
,Iata care era, dupe parerea mea, planul d-lni Sturmer,
cand ne-a for'at myna, cand a organizat Campania noastre:
A Veisa sa fie invadata Romania peind la Siret, a face sa
reiasei puterea military a carilor centrale, a incheia pac,ea
separate In urma unei infrdngeri, care, neflind o infrdngere

www.dacoromanica.ro
 127
ruseascei, nu putea sdruncina intro nimic nici prestigiul sdu,
nici at Tarului.
Ineheiu. Am fost bAtuti, de oarece eram mai putin
Inarmati ca dusmanul, pentrueg comandamentul sau era vadit
superior celui al nostru, dar cauza inifia/c1 a infrevngerei
noastre a foot planul neleal ,al guvernului germanofil din
Petrograd, care s'a jucat cu soarta Roma'niei, sere a ufura
o trei dare premeditate. Aci gieim .acel imponderabil", pc
care nici un diplomat roman, francez sau englez n'ar fi
putut 84'4 prevadei. Asta ne-a pierdut ".

Fatal Orli sale, Boris Sturmer a tinut sl fie fatal si

RomAniei, aliata Rusiei. and politicianii rusi s'au desteptat
din some si au va,zut primejdia, era prea tarziu, cgei coruptia
si demoralizarea, pricinuite depropaganda germanl in rfindu-
rile armatei ruse, incepuse s dea roade.
Se stie cg, dupl istoricul discurs al lui Miliukoff din
Duma imperiului, Stiirmer era mort politiceste si peste putine
zile la 10 Novembre 1916 el clzu dela putere, cedand
locul ,generalului Trepoff si peste 3 luni printului Galitzin,
sub care la 27 Februarie 1917, izbucnind revolutia, s'a si
prabusit regimul tarist.
In tot timpul guvernarei sale, Stiirmer a fost slujitorul
constient al intereselor germane. Ajuns la cea mai inaltI dem-
nitate In Stat, gratie sprijinului interssat al odiosului clluggr
Rasputin, care, prin concursul impiirAtesei Alexandra, mereu
faseinatd, de calitItile" monstrului ImbrIcat in costum mona-
chal, reusise sd obting din partea Tarului Nicolae II,humirea
protejatului gu In fruntea guvernului Rusiei, Stiirmar a fost
dela Inceput panI la sfarsit un adevIrat trld/tor al t/rii
sale. Cele 9 luni de guvernare Stiirmeriand an fost deajuns ca
s6, desorganiNze si demoralizeze iremediabil Rusia.
Acuzat de trldare, el a fost arestat din primele zile
ale revolutiei. Dar norocul 1-a favorizat pAnI la urmI: Boris
Stiirmer a murit Inchis Intr'un sanatoriu chiar In ziva, In care
trupele germane ocupaserl bogatul oral Riga (primele zile
ale lunei August 1917). Moartea lui neasteptatl a fltcut
imposibilg aruncarea unei lumini complecte asupra oribile-
lor dedesubturi ale fostului regim tarist. Dat in judecata
tribunalului revolutionar, trIdAtoru1 8fiirmer a sucombat

www.dacoromanica.ro
128

inainte de a fi ascultat i judecat, ducand cu el in mor-

mant mai mult deck un secret compiomitgtor pentru pro-
pria-i persoapl qi anturagiul sau, dar desigur qi pentru
altii qi mai sus situaci deck el.
Norocos in timpul carierei lui de functionar adminis-
trativ, fortuna 1-a insotit pang in ultima clipa'. Stiirmer nu
a avut ceeace se cheama o pres1 rea, deoarece in momentul
disparitiei sale atentiunea generalg din Rusia nu era atintitg
asupra lui ca trAdAtor mizerabil on a a]tora de teapa lui,
ca generalul Sukomlinoff, fost ministru de rlzboiu, D. A.
Protopopoff, fost ministru de interne etc. Toate gandurile
Rusiei cortiente-si toatl ateniiunea erau In acele zile fixate
asupra tragediei, care se iuca la Riga.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOL-M., VIII

Un monstru: Rasputin
Rasputin! lata tipul eel. mai detestat si mai Wog
dintre toti tradatorii Ruiei tariste, dlipa urma faptelor
caruia nu putin a avut sa suferfl si Romania nevinovata.
El a fost produsul tipic al poporului si soeietatei rusesti.
Este imposibil 'MA a vorbi de razboiul si de marti-
ragiul Romaniei Ears a cunoaste, macar in liniamente gene-
rale, aspeetul poporului si societatei rusesti, din sanul ca-
rora a esit Rasputin distrugatorul.
Nu trebue A ne ferim de a constata ca, printr'o gre-
sal/ fundamentals a politicei si mentalitatei intronate la
not de defunctul rege Carol I, Rusia, deli imediat vecinal
a fost un fel de terra ignota pentru toti Romanii. Par'cl
un a devarat zid chineiese ne-ar fi despartit de imperiul
moscovit.
,Data, in tot timpul domniei regelui Carol, Dim. A.
Sturdza, fostul prim-ministru liberal de trista memorie, a
evitat Rarisul si Franta, spre a null supara Suveranul,
tot astfel nici un roman de vaza nu s'a Incurnetat sa viziteze
Rusia si sa studieze viata de aici sub toate formele- ei va-
riate pentru a o fac3 apoi, In serieri objective si lumitioase;
cunoseuta marelui public romanese. Nu cunose eu eel
putin In toata literatura romaneasca o carte serioasa
despre Rusia, atat de trebuincioasa Inainte de 1916. A vi-
zitat el spatarul Nicolae Milescu Rusia si chiar China In
1890. L. R. Abrucloanu, Pacostea Bsteeasca

www.dacoromanica.ro
130

anul 1675, dar nici un roman nu s'a invrednieit sa, fael o

asemenea calatorie in imperiul Tarilor in secolul luminei,
cu asa mijloace repezi si tihnite de comunieatie. i in ce
mod grozav s'a razbunat aceasta nepasare, aceasta menta-
litate inapoiatal Soarta ne-a pedepsit amar, silindu-ne sa
ne inhamam la o treaba asa de grea si de primejdioasa,
cum a fost razboiul nostru, cu un popor vecin, dar al carui
trecat si mai ales prezentul ne era tot asa de necunoscut -ea
si istoria Chinei.
Desigur, s'au gasit si la not multi oameni de bung,
credinta, chiar ministri, cari sa se bizue_ pe rapoartele repre-
zentantilor nostri diplomatici dela Petersburg, earora de
drept le incumba datoria de a informa guvernul tarii despre
tot ceeace se petrecea, data n4 in vasta Rusie si in .sufletul
poporului rus, eel yutin la Petersburg, adica in vazul si
sub nasal lor. Dar nimic de seam/ n'au lacut in aceasta,
direetie trimisii Romaniei de pe tarmurile Nevei. Insufi-
cienti, comozi si nuli, toti ministrii nostri la Petersburg
Ain vremea din urma, ea Alex. C. Catargiu, G. Rosetti
Solescu prezumtiosul C. Diamandi 2), au ignorat fiecare,
rand pe rand, interesele superioare ale statului si neamului
romanese, multumindu-se sa, incaseze lefuri grase si ehel-
ueli de reprezentatie la fel, al frecuenteze cluburile nobletei,
printre cari excela Clubut nautic, i sa duca o viat/
de trandavi, fka, sa dreseze macar un raport cu miez,

1) G. Rosetti Selescu a fost pin5, aproape inainte de izbncnirea rizbe-

iului mondial, mai bine de 10 ani, ministrul Rominiei la Petersburg. In tine-
rats, ca secretsr de legatinne la Petersburg, el s'a cXsiitorit ou flies, cancelarului
Busiei, d. de Giers, a oKrui familie a furnizat o eerie de diploma* de carier
Rnsiei tariste. Rosetti Selescu era ins4 de sentiment mai mult rus decit roman.
Cara vorbea de Rusia, el, de obiceiu, zicea Sfetnta .Rusie!
2) Ceeace7n'a observat qi n'a intrevAzut distinsul diplomat" Diamandi
eX se petrecea la Petrograd sub guvernul lui Stfirmer qi Rasputin, este foarte semni-
ficativ ca altii au vazut. De pildN, rvechiul men amic C. Romanescu, fost prefect
de Sneeava, reintorcandu-se ink Decembre 1916 din Petrograd la Iasi, mi-a comu-
nicat oX Rusia, uncle Rasputin donwea, era in ajnnnl revolutiei. Aceast4 &Iran-
nicare d. Romanescu o amuse qi d-lui Take Ionesot. si altora, dar nimeni n'a
erront. D. Sever Boon, actual depntat, care se afla is cam men de refugiat la
Isgi gi a auzit din gum d-lui Romanescu, toate tale ce s'au intamplat in urinX
in Rnsia, a reounosout scum eat de bine era informAt1 d. Romanescu, care nu ,
egitase ani de zile la Petrograd si aici nu este tia diotins diPloniat 1

www.dacoromanica.ro
 131

eontiincios i exact despre ceeace se framAnta In politica

iviata rusk.,
Am intima convingere ca eu mult mai bunk, si mai
neteda ar fi fost situatia de azi a Romlniei, data din timp
de pace am fi cunoscut, prin nbi ini-ne, asa precum era
poporul rus: de o bunatate inascuta, bun cretin i ospi-
taller, dar cu totul lipsit de caracter, de sentimentul dis-
eiplinei fi al nociunei de ref spundere. .

Intr'adevar, vecinatatea Asiei i robia tatara au facut

ea poporul rus sa ramana mai mult oriental cleat occidental,
iar regimul politic, sub care a trait, 'i-a diformat naturla-i
generoasa, ataifiandu-i bunele impulsuri. Regimul absolutist
a creat din el un apostol al tuturor teoriilor generoase, re-
fractal Msa simtului realitatei, servindu-se de el un timp
foarte indelungat ca de un bogat isvor d venituri, prin
consuiiarea Mcoolului, grew impus la tare fiscale.
Clasa de mijloc, adica burgliezia, dateaza in Rusia
abia de eri de alaltaeri. Ea se compune fie din fii de tarani
ajunsi s invete la universitati, fie din fii ai ocuitorilor
dela, oraqe sau din cei ai micei noblete din servicihl statului.
Aceasta, burghezie nascanda. euprinde insa, multe ele-
mente disparate, lipsite de omogenitate atat in ce priveste
nivelul intelectual, cat i in tendintele. ei, dupa origins,
Rusia find ern adevarat mozaic de popoare sau nationalitati.
In ultimii ani de domnie ai Tarului Nicolae II i mai
ales in urma revolutiei din 1905, guvernele ruse,sti prin
incapacitatea si erimele ion, cari au revoltat toate con0iintele
puede,. an contribuit in cea mai larga nAsura ca sa, creeze
si in acJasta class, de oameni o a,ss unitate de vederi po-
litice, in cat la 27 Februarie 1917 st. v. fiind canalizate
de Duma imperiului, s'au putut deslanOi memorabilele
lupte de strada din Petrograd, cari an condus la pravalirea
regimului tarist.
Ca i taranul, burghezul rus, chiar cultivat, sufere de
aceimi lips de enertg'61 i a siintului. realitatei lucrurilor.
Grasim insa". In el ,e Tabginatie bogata i fecunda, multi
poeti, cari, din eiituziasm, adopts toate ideile frumoase, dar
cari sunt incapabili sa, urmareasca realizarea ion Schimbd-
cios si versatil, burghezul rus e lipsit de sistem, de rabdare
,0 de talent de organizatie. A to increde in_ el, insemneazd

www.dacoromanica.ro
132

a to expune la deceptiuni, cum am pdfit-o noi, Romdnii

din nefericire.
Aristocratia ruse este Impgrtitg In doug tabere: una
apgrgtoare a democratiei, in frunte cu printii Kropotkin,
Lvoff, Trubetzkoi, contii Tolstoi etc. si alta reactionary si
intrigantg, in mare parte de origin germang, ca printii
Galitzin, Demidoff, contii Benckendorff, Frederiksz, baronii
Korff, Bud berg, Schilling etc.
Desfrayi si viata desordonatg a aristocratului rus trg-
dead, ca si la compatriotii sgi burghezi si Omni, aceiasi
lipsg de discipline, care formeazg caracteristica poporului
rus. Indolent si slab de carecter, ca si ceilalti, aristocratul
rus e cateodatg om de spirit, uneori si de inimg, dar nici
odatg un temperament.
In ce priveste guverngmantul rus, ministerele si Par-
lamentul, adicg Duma). nu erau In Rusia decat niste nu-
miri pentru Intelesul opiniei publice europene. Adevgrata
stgpftnl, a destinelor imperiului era casta administrative,
reprezintata prin satrapii ei, asa numitii cinovnici. Execu-
tarea legilor, ca qi intreaga administratie a Wei atarna de
einovnici, iar nenorocitii de administrati, ca, sii scape de
aplicarea ad-litteram a regulamentelor sau de abuzul satra-
piilor, nu aveau cleat un remediu : comptia tiranilor. Numai
bacsisulvsiatkaIi putea, Imblhnzi si tempera.
Rusia, fiind o tars a comisiunilor si para-comisiunilor,
a pretextelor de- vorbg si a 1)roceselor-verbale, administratia
ei venalg fAcea ca solutia diferitelor chestiuni, ()Hal de
simple ar fi fost ele, se dureze cu anii, evident mult mai
rgu ca in binecuvantat% tare romaneascg.
Liberalul print Eugen Trubetzkoi, intr'o qedintl a
consiliului imperiului; tinutg la 19 lunie 1916 si consa-
cratg anume discutiunei legei asupra responsabilitItii functio-
narilor, caracteriza In urmItorul chip lapidar administratia
ruseascg:

Litre societate gi elasa P-Nionerilor nostri este

adevgrata" prapastie. In nici o parte a'llumei, funetionarul
nu este asa de disereditat ca in Rusia. Un fenomen pato-
iogic divizeazii intreaga popnlatinne a kusiei in thing elase:
functionarii gi oelelalte elemente ale populatiei.

www.dacoromanica.ro
 133
,Ce face, in fazboiul actual, slabiciunea Rusiei ? E
aceastei fatale diviziune. Cand armatele noastre incep o
ofensiva glorioasA, pentruce oare avem teams de a ne bucura?
Pentrtuce indoielile, can vin sa faceascri entuziasmul nostru?
Un sinpur tuvant ajunge spre a raspunde: cinovnicul".

Reactionarh si de origine germanh, casta biurocratich

rush luera din instinct pentru regimul militarist, feudal si
asupritor al Germaniei.
Nernti din Germania sae din provinciile baltice, toti
acesti demnitari si functionari din serviciul Rusiei, lipsiti
fiind de o sineera afectiune pentru noua for pairie, lucrau
ins, ea o simpatie atavich pentru- taxa for de origine, din
care pleeasera, pentru neamul lor.
Un exemplu elocuent iu aceasth privinth este urinA-
torul fapt extraordinar: Nobilul von Schwanenbach, ajun-
eInd in ultimii timpi ministru al instructiei publice in
pravoslavniea Rusie, isi fheea rapoartele sale secrete in doul
exemplare: unul era destinat Tarului altul imparatului
Germaniei.
Intreb: la ce rezultat putea sh *ugh Rusia cu atatia
dusmani interni, pe cari ii oplosia la sand ei? Puternic
organizati, ei mai aveau un reprezentant pretios chiar pe
tronul Tarilor: inzparateasa Alexandra cu camarilla ei, push
la adhpostul regimului absolutist.
Absolutismul rusesc se baza, in intregimea lui, pe
institutiunea faimoasa, detestath si oinni-potenth. a polifiei.
Principala ei seqiune era aeeea a politiei politice,
vestita si redutabila okhrana, numith si a treia divizie a
cancelariei imperiale. Organizatia ei era formidabilg, cuprin-
zAnd pe ltingh a directiune in anturagiul imediat al Tarului,
o numeroash gendarmerie, ritspandith pe tot intinsul impe-
riului, precum si o armath Intreagh de agenti secreti, recru-
tati din toate clasele societhtei pang la dvornicii (portarii)
easelor institutie obligatorie pentru fiecare imobil rus
a caror sareinA era sh adune betivii chzuti pe stradh si BA
raporteze comisarilor de politie cine a intrat si eine a exit
din cash.
Toath viata publieh era supush ii chizitiei politienesti
a okhranei, ceeace facea atmosfera din Rusia cu total

www.dacoromanica.ro
 134

insuportabilg. Av And Ia dispozitie fonduri secrete imense,

agenii ei se numarau cu zecile de mii. In saloane, in
restaurante, in redactiile ziarelor, ca si in intrunirile clan-
destine ale liberalilor si socialistilor, era imposibil sq, nu se
ggseasca un mizerabil sau un provocator.
Delatiunea era generalg. Fiecare cetgtean rue de vazg,
fie in Cara lui, fie in strgingtate, avea fisa lui misterioas1
la politie, in archivele cgreia figurau -'nu sub numele ade-
vgrai, ci en 'porecle. Astfol deputatul socialist .Cehidze era
cunoscut sub cu,vantul de salon, iar trgdgtorul fost ministru
de rilzboiu Sukomlinoff sub, ace/ de glicerina.
Orice corespondentg era violatg si cens,uratg. Perchi-
aitiile, arestgrile, interogatoriile si a restuf preventiv durau
cu sgptgmanile, cu lunile si adeseori chiar cu anii. Vai si
amar era de acela, care, visand un viitor mai bun, 10 per-
mitea sl formuleze in scris ceeaee indrgznise sq, gAndeasca.
Indatg era deportat fn Siberia sau arun,cat in celulele for-
tgretelor Petropavlowsk on Schlusselburg.
Ai fgcut vre-un delict? 0 coard1 de piele. imbrgeatg
Intr'o stag cenusie. numitg cravata lui Stolipin", Iti tri-
mitea sufletul Ia Dumnezeu!
Okhrana avea.la activul ei crime nenumgrate si ingro
zitoare. Analele martirologiei ruse cuprind -volume .intregi.
,Ea intrelminta in scopurile ei o armatg de provocatori.
Dintre acestia, eel mai celebru a fost Fevno Azeff, demascat
de neobositul cercetator si luptgtor in contra regimului
tarist, socialistul Burtzeff.
0 banda intreaga, cuv ntul e al fostului cancelar
Sasonoff ajunsese -prin 1916, sand 'Romania intrase in
actiune, la conducerea vastului imperiu, sub ordinele sinis-
trului egluggr Rasputin, ajuns atotputernic, Tutand sq, im-
puni Tarului pgng si nunairea de ministri, fororiti ai sli.
.
Un singur nume rezuma epOca : Rasputin, cheia edifi-
_

care troznea. Toti aveau gilndurile indreptate spre

el: minis,itrii, demnitarii sfatului, ca si pei' dela Curte, co-
miteau cele mai umilitoare sluggrnicii In fata acestui monstru
.distruggtor, numai spre a-i castiga favoarea, cu ajutorul
erareia stiau ca, pot ajunge la avert si onoruri nemeritate.
Si cum Rusia se afla In stare de rqzboiu, era si de uncle..
eaci aurul curgea in valuri.

www.dacoromanica.ro
 135

A. 'face istoricul vietei tipului mizerabil si corupt, care

a fort .Grigore Efimovici Rasputin, cea mai mare nenorocire
pentru Rusia qi implicit qi pentru Romania, este o sarcin/
destul de ingratl. A indeplinese InsA, cu toat/ scarba ce o
resimt, pentru-ca cititorul sl-si poat/ face o idee temeiniel
de prAbusirea, pe care o desl/ntuie totdeauna corupia si
desfraul, fie de jos, fie de sus.
Rasputin s'a n/scut la 1871, in satul Pokrowsk (Siberia),
dintr'o familie cu totul ordinal./ si sarac6. Tatal s/u se
numea Efim. Pentru a i-se da o stare civi16, 1-s'a adlugat
porecla de Rasputin, ceea-ce in romaneste insemneaza. distru-
gator. Ce predestinare I
Cam ce fel de tacAm era tanlrul Grigore, e destul sa
spun cg, el apgruse de trei on In fata tribunaluiui din Tobolsk
inculpat pentru ii.rm/togrele delicte: primul, fart de cai ;
al doilea pentrti sperjur si al treilea pentru violul unei bAtrane
cersetoare si a doll/ fetite de sate 12 ani.
Intr'o zi, Grigore Efimovici Rasputin, ducA,nd cu c/ruta
intr'un sat vecin pe un preot foarte respectat, acesta voi s1-1
eonverteascl din drumul lui gresit, arltandu-i calea caluga-
riei. BltrInul pArinte e ascultat, c/ei Rasputin intra si sty
cat-va timp in mAn/stirea .Verkhoturie, pentru a reapare
mai tarziu In satul -slu natal Pokrowsk si prin imprejurimi
ca c/lug/r, adunAnd bani pentru o pretins/ mgnIstire. Apoi
ineepu spa facit pe pustnicul, vorbind numai In parabole,
fapt care impresiona populatia proastl si inculta.
Rasputin dela Inceput ,stiu sa castige o mare influent/
asupra femeilor, reusind sa aiba si el Magdalenele ltii, cari
se unir/ si formal./ un fel de societate, la a carpi bag era
ins/ mai mult amorul deck cirltul religiei. I
Principiile Inv/t/turei lui Rasputin erau urm/toarele:
McIntuirea este remufcare", spunea siretul c/lugAr. Ruing-
carea nu pot* veni decdt dupd pc cat. Sa paceituint deci,
surorile mele, pentru a merita mdntuirea noastra!"
,Pdctituind cu mine ", propovaduia 'el cAnd ajunse la
apogeul puterii sale, mantuirea este cu atat mai sigurd,
deoareces eu sunt intruparea Sfcintului Dull".
TAranii din Pokrowsk, fiind mai putini avizi si eorupti,
n'au ImbrAtisat cu totii doctrina lui Rasputin, iar clerul local
nu intarzie sit adreseze santului Sinod din Petersburg o

www.dacoromanica.ro
136

plangere, prin care descrie In termenii urmItori seenele ser-

blrilor Jeligioase" ale lui Rasputin:
In timpul noptei, adeptii lui Rasputin. se Intrunesc pe
camp imprejurul nnui rug, pe care se imprastie smirna i
plante thirositoare. Se d'a foe rugului si apoi, tinandu-se de
mans, Mrbati i femei, 3oacX hora imprejurul foeului, rope-
-Wad' intr'una: Doamne, iartei-ne pacatele, ca rdsplatA a
remureirei 'wastrel'. Hora se desprinde, vorbele nu mai sunt
deck mormgeli, iar sand cercul se rupe dimprejurul focului,
care se stinge, bgrbatii i femeile cad in Omani si se im-
perechiazd la noroc. Rarbatii zmulg tovar6selor for o bucatrt
din haina, pentru a afla pe urna5, cu tine an Impktit deli-
ciile.... Se intainpla adesea ca parintele ifirecunoftea fat a,
iar mama foul !"

Plangerile generale insa,. departe de a-i face rg,u ino-

vatorului imund, atrag din potrivl mai mult atentia asupra
lui i autoritItile su perioare eclesiastice ordon5, elerului s su-
praveghieze st sii examineze procedeurile lui Rasputin. In
acest tulip, reputatia lui. cretea, Wines, venea, de departe
sl-i Arute anteriul i sa, obtin5, blagoslovenia acestui stead",
despre care se svonise ca vindeca Coate relele prin auto-sugestie.
Nobilele doamne din Tobolsk se unira si ele eu naivele
prance. din Pokrowsk. Faitna lui Rasputin trecu dincolo
de hotarele judetului s'Au. El devenise ambitios ; prostia ome-
neascl, pe care putuse s'o constate ca e farA de margini,
it facu increzator in el Insusi.
Pela inceputul anului 1904, staretul mangstirei Verkho-
turic, unde Rasputin service catva timp ca frate, ii cla o
scrisoare de reco,mandatie cAtre vestitul popa Ion din Cron-
stadt (fortIreatA, ig golful finlandic), care avea mare trecere
la iCurtea implrgteasel. Avand scrisoatea aeestuia in buzunar,
tArInoiul alugarit 1i plrAseste nevasta i doua fete i pleacit
dela Tobolsk la Petersburg. Parintele Ion primi foarte bine
pe acela, care nu se numea Inca dee:a C141408. El it prezintl,
mai multor prelati, earl se lIsarg, se,duqi de smerenia Min-
t:dui om", si it introduc in casa cea mai greu de pltruns
din Petersburg aceea a contesei Igna,tdeff, uncle se intalneau
marii demnitari al insert( 4 ortodoxe, Inaltii functionari civili,

www.dacoromanica.ro
 137

ea si gradate superioare ale armatei, spre a face politick,

sub pretext de religie.
Rasputin devine ineurand oracolul acestui cerc. Dupe
afirniatia primilor ski introdueltori, printre sari archiepis-
copul Teofan, se facea, mare caz de vorbele acestui %ran.
Cocoanele batrane, ca si fetele tinere, nu intarziara s3 -i Lea
cor i s1-1 admire.
Dei stricat si demonic, Rasputin ajunse ineurand sa fie
socotit ca reprezentantul lui D-zeu! Lumea it venera ca atare,
ea profet si ca o intrupare a divinitatii! El devine celebru,
de o celebritate, a carei,rumoare rlzbate pang. la Palatul
imperial din Tarskoe-SeM, prin gura uneia dintre primele
sale adepte", d-na de onoare Virubova. Porti le Curtei Sm-
pg.rktesti i-se desehidsi din acest moment nu mai e posibil
45, i-se numere eredinciosii!
Rasputin avea acum partizani din toate straturile so-
eiale, dar mai cu searna printre doamnele din inalta aris-
tocratic, degenerate, si enprinsa de nevroza, ca si printre
arivistii neruinati, cari inghiteau vorbele resping5toare ale
ordinarului. calugar numai spre a putea obtine, prin inter-
mediul seu, o inaintare pentru ei sau prietenii tor.
Ascendentul lui Rasputin asupra imparatesei Alexandra
fu extraordinar. Nefastul celuge,r, ai c5.rui ochi stralueitori
si limpezi aveau o privire Intr'adevar rascolitoare, o mag-
netiza, o povatuia si o ealma! El o tutuia si. o sub-
juga prin pilde din Evanghelie, interpretate de el In mod
original.
0 scrisoare publicata de ziarul moscovit Utro' Bossy,
(Ilya detronarea Tarului, arata st'aplimirea atotputernicii, pe
are o pusese Rasputin asupra imp5rItesei :

Sfinte Parin,te !
Pentru ce n'ai acris? Pentru ee aceasta lunyi tae,ere
dateitoare de moarte, cand inima mea edrmana oiteazci ova
cu or pentru a avea veftile si cuvintele voastre de imbeir-
beitare.
Vai, sunt slabs, dar to iubesc pentru ea esti totul pentru
mine. 01 daed eel pufin aft: putea fine mina voastrc. fi a
reizima otapul meu pe umetrul vostru. A! uita-voi vreodatct

www.dacoromanica.ro
138

senzatia de pace complectl, si duke uitare, pe cari le resimt

cdnd esti lcingei mine? Acum ca ati plecat, via(a nu maz este
pentru mine decal o mare cenusie de desperare. Curtea s'a
intrunit eri sears; eu nu cram. Ana (d-na Virubova) si CIL
mine am cetit scumpele voastre scrisori si am imbrei(isat por-
tretul vostru.
Dup'4 cum ti -am smut adeseori, scumpe peirinte, vreau
sa fiu o _flied devotatei lui Grist. dar rail e asa de grew.
Ajuta , scumpe peirintel Roagei-te totdeauna pentru
Alexis. Reintoarce-te indatei. 'Niky (Tarul) spune ca via(a
ii este nesuferitei Ara voi, cd'ci suntem inconjurafi de pri-
mejdii. In ceeace m4 priveste doresc arzeitor reintoarcerea,
voastrd. Totul este trist Ara intalniriie nottstre seipteimcinale.
Vesnic reizboiul data nesuferit. Germania cdstigei, vie -
torii; ea va triumfa, Dar trebue sei avem a buns finuta in
pita poporului nostru rue. N'am incredere deceit in voi. Dea
Doninul 84' vei reintoarceti curd nd! Alexis intreabei zilnic de
d-ta. Trebue ad plec' eim la Yalta; nu ma voiu misca insei panel-
nu vd voiu vedea aci.
Te sarut; Niky si Ana deasemeni.
Mica devotatii,
Alexandra.

Dar nu numai Impitrlteasa era in corespondent cu

sceleratul c6luggr, ci qi fiic,ele sale. fat l, de exemplu, ce
scrisoare ii adresa marea duces6 Olga, fiica cea mai mare
a Tarului:
Palutul Peterhof, 23 Mortie 1916.
Scumpe Parinte, scump si leal amid, cu toate suntem
dezolate de absen(a voastrei. Ca' nd revii dela Pokrowsk? Ai
feigeiduit 8.4, flu aci la 3 ale lunei acesteia; cu toate acestca,,
n'dm primit nici un ctimint dela D-ta, scumpe parinte ai
mare amic.
Ce fac llatroyska (sofia lui Rasputin) si, copiii? Le
trimet amici(iile mele. Tatiana si cu mine le trimetem ate
ceva prin eurieruil de azi. De certe on ne ducem la Anal),
nu geisim dec:dt desnlidejde.

E orba de Ana, Virubova, doamna de onoare a Implirltesei qi cola-

Dikes lui Rasputin la toata erimele infamiile.

www.dacoromanica.ro
 139
Dulcele Si binefeiceitoarele noastre intruniri ne lip8esc
fi not dorim cu ardoare reintoarcerea D-voastrei. pa, sfinte
peirinte, nestimatul meu amic. Nu mei mai gandesc la Nicolae
(un ()fifer de care marea ducesei era indragostitei ), ci numai
la D-ta fri, la stank& noastrei religiune. Mama mea este mcih-
nita de absenca D-tale.
&rut scumpele D-tale mini, fiica D-tale, care to inbegge.
Olga.

Ce erudg ironie a lucrurilor, cand ma, gandesc c

marea, ducesa Olga, dupg ce fusese amorezata, de frumosul,
ofiter din garda imperials, Nicolae Lutkievici 9, cazuse li
ea in bra,tele sfintului pgrinte" Rasputin, pentru ca sg,
fie in cele din wing desemnatg ca viitoare sotie a princi-
pelui nostru rnoltenitor Carol, deci viitoare reging a 11(P-
maniei !
Numai ignoranta complecta, asupra eelor ce se pe-
treceau la Petrograd din partea d-lui JJiamandi, ministrul.
Romaniei pe Tanga, Curtea Tarului, a putut pane pe priinul-
ministru al Romaniei, d. Ion I. d. Brgtianu, is penibila
situatie de a merge la Petrograd in Ianuarie 1917, cu prin-
cipele Carol at Romaniei, intre altele i in scopuri matri-
moniale.
Dar alte scrisori gasite i pgstrate la Petrograd sunt
adevarate scrisori de amor, ba chiar de comploturi si de
crime.
Fascinatg cu total de monstrul calugarit, impgrgteasa
Ingenunchia, In fata lui. si consinatea, dupg insgi mgrturi-
sirea unui (mare duce, la atingeri revoltatoare, in timp ce
dupg fata ei curgeau lacrimi de fericire. Era Ia mijloe pg--
catul unei exaltate sau extazul unei llessaline? Infamul eg-
lugar o bineeuvanta in acest timp in monde lui D-zeu!
Rasputin, ordinar cum era, spunea prin toate colturile
de cite favoruri se bucura dia partea acestei femei. Intrebat,
intrio noapte de urgii la, un restaurant mare din Moscova
asupra cauzei puterei sale, acest ignobil personagiu se &Au
la o expunere obsceng si precisa, care inmarmuri pe asistenti.

1) Vezi volumul: Histoire extraordinaire de Basputine, le matte seelgrat,

de William Le Guex, Paris 1919, pagina 131.

www.dacoromanica.ro
 140

In fata casei sadicului cAlugIr era un intreg pelerinaj

de trasuri i cupeuri elegante, can conduceau pe aristocratele
Petrogradului in goana for de a g,si mdntuire la Rasputin.
Bachanalele, cari se petreceau la el acag, nu au nume.
Scene le de urgie dela domiciliul s6u, dela, stabilimentele de
bra 1) ban din apartamentele prineiare, nu se pot descrie,
preeum nu se pot califica nici degradarea si nerusinarea
adeptelor sale. Boccacio era nimic pe lang5, acest sfcint
parinte" , cum Ii numea imparAteasa Alexandra. Comediile
indracite pe cari le inventa acest erotic pentru a scapa
pe fiicele sale spirit uale de plcicerea atrnei", mar fi imnar-
murit de dorintI chiar pe Kaposatul marchiz de Sade. Au
fost pgrinO, cari, si-au dat fiicele, si bArbati, cari si-au dat.
sociile.
Intiuna din zile, fiind in% itat la mas6, tate fainilie
de mare nume, Rasputin, la ofarsitul prInzului, prinse de
mijloc pe fata nobilului amfitrion i o conduse intr'un salon
vecin. Revenind dup5, cilteva minute, rosu ea un vac fiert,
o vb.'duvl respectabill cautand sa seuze purtarea nespus
de scandatoas1 ,a nerusinatului cAluggr, exclaml :
Ce bun e acest sfdnt pacinte ! Nu e oare drept
ca fi el sa ,caste din placerile peimanteftiP
Era, cu alte cuvinte, Bizantul in plina ski urita lui
deeadentl.

Am spus mai sus ca, d=na de onoare Virubova a -fost

prima dela Curtea itnplrateasel, care a ciaut victima. vi-
gurosului si depravatului caluggr. Ea a fost aceia, care a
introdus pe acest mandril la Palatul imperial si '1-a pre-
zintai im.plrItesei, care fiind de o'sensualitate -rnorfinoman&
deveni sclava lui desIvArsitg.
RasputIA, care. considera ca natural norocul san extraor-
dinar, se purta chiar dela, inceput necuvincios fatg. de Tarina,
pe care o numea mantut4". El o subjugii OA, inteatat, IncAt
') Intr'o scrisoare a cAlugfirului Iliodor se glseqte urrnItorul pasaj rolativ
is ergiile lui Rasputin;
Profetul (adia Rasputin) imi povesti cu. multe detalii cum ficuse baie
411 d-na Virubova, dimpreuna cu alto doamne; cum fqi risipea conaotatale sal.
sloicei eopiilor imperiali qi altor femei; cum in odXitaplirintelui Macarie, dela.
alltnistirea Verkhoturie, aceste femei ti aritau dragoste lui.`.

www.dacoromanica.ro
 141

ea pretinse si fiicelor sale Olga si Tatiana sl aibg in fiecare

zi examen de conftiinta cu acest demn" om, Intrupare vg-
ditg a divinit/tei, spre marea uimire si indignare a gayer-
nantei fetelc(r--o englazoaieg care parlsi Curtea.
Mare le duce mostenitor Alexis fu si el unul din dis-
eipolii sai. Impgratul Nicolae admitaa, dupg cum fgeusera
si strIbunii sgi fats de altii, deelaratiile Inflacgrate ale acestui-
fakir siberian. El suporta aeeasta, atmosferg de Ctiu si de
gresealg, pentru a avea liniste In menajul slu.
Dar, la un moment dat, elerul Ina lt fa revoltat de
zilnicele seanda1uri ale 5,sfantului purinte ". Pe de OM parte
Puma imperiului, prin gura lui GueTcoff, se, indigna si ea
de ospitalitatea data banditului Rasputin de c1tre familia
imperial/. Intervenkia lui Gucieoff In piing Dumg avu de
efect hotgr/rea Curtei de a se debarasa de Rasputin, nu
insg fgra, pg.re de rgu. I-se dete ordin s5, piece to satul
slit natal.
Tarul si familia imperial/ SP aflau pe atunci In vile-
giaturg la Spa la. Rasputin pleaca, d.ir in momentul des-
pgrtirei el declarg, Tarinei:
Alungati, pe-- omul Domnului, D-zeu are &I-ma
rdzbune, lovindu-va in ceeace aveti i scump!"
Pe drum Rasputin, spunea :
0 sa,vedeti, ca nu trec d.' Moscow si voiu fi re-
chemat!",
. Si, InVadevilr, printr'o coincident/ nenorocita pentru
insasi soarta Romanoff -ilor, Tareviciul Alexis e/zu bolnav
in awl moment. Impgrateasa, desperate, vgzu Intr'aicea,sta,
mama lui D-zeu, ceeace nu era ins/ deeilt o simply Intam-
plare. 0 telegramg Ii poruncea lui Rasputin sit se intoarelt
imediat din drum.
Si monstiml reveni, mai puternic ca niciodata. El putu
de aci inainte se se consacre in mod liber si deschis ur-
giilor sale abominabile, ca si intrigilor sale periculoase. Cum
ar mai fi avut el acum Devoe de camasa lui Nessos, din
moment ce era e onsiderat 13 Curte ca mascotta fragilului
mostenitor al tronului !
Rasputin deveni un fel de Messia, lucru pe care el Il
Intelese si 11 flcu sa se simtg. Cu credineiosii el poza, IncI
In snnt."din ohice:u, zicandu-le:

www.dacoromanica.ro
142

Dac?i tu ma respingi, D-teu to va pedepsi!"

Scepticilor le Linea un linbagiu si mai pamantean, dar
nu mai putin convingator :
Daca, tu nu ma asculfi, voiu sti sa to pedepsesc
prin prietenii mei!
Cu inodul acesta, el avea tot felul de clienti. Ataturi
de multimea de feinei isterice sau cel putin practice, el avea
i 'Ayala ambitiosilor, a dornicilor de portofo]ii ministeriale
si de car.ji episcopale.
Puterea lui Rasputin ajunsese nemarginita. Inaintea
lui se ploconeau personagiile cple mai de seams, iar acela
care Indraznea, sa -1 puna la lodul lui, era imediat destituit.
Veritabilul Imparat era el. Cat despre Tarul Nicolae, el nu
facea cleat sa iscaleasca decretele ce i-se prezentau. 1
In fata izbucnirilor constiintei populare si. dupg, sfa-
turile amicale ale .contelui Vorontzoff-Daskoff, until dintre
putinii intimi ai Curtei, se hotara din nou indepartarea
nedemnului calugar dill Palatul imperial. El plpca la gara
Nicolae, lnsotit de o multime ,de credintiosi. Se prefacea
el merge in Siberia, dar se intoarse in curand, rechemat
iarasi de lmparateasa.
Atunci, archiepiscopul Teofan, coplesit de realurAri
de a fi permis acestui mizerabil sa devina rau-facatorul
Rusiei, care pretindea ca Intruneste in el 'vocea tui D-zeu,
in unire cu episcopul Ermogen, tot unul dintre vechii sal
protectori, ca si cu fanaticul calugar Iliodor, despre care
s'ar putea scrie un intreg volum In leg ,turn cu misticismul
din Rusia un moment si el amieul prostit al lui Ras-
putin Incereara Cu totii, pornind din intentiuni laudabile,
ca sa pravaleasca aceasta falsa divinitate, demascandu-i
practicele sale odioase si inselatoare.
Dar Rasputin rezista, si acestor Incercari si puternic
prin relatiile sale, el le jury razbunare. Inteadevar, in
seurta vreme Ermogen fu trimis Intr'o mana,stiie, Teofan
In Crimeia si Iliodor, urmarit de politie, fu silit sa se refu-
gieze in Norvegia, de unde fu gonit in lima interventiei
guvernului din Petersburg.
Sarmanul Iliodor iii dadu repede seama de greseala
sa fata de atotputernicia, lui Rasputin. Intr'un memoriu al
sau asupra acestui apostat, Iliodor spline urmatoamle:

www.dacoromanica.ro
 143.

Cu ocazia unei vizite canonice ce fgceam la Tzaritzin

dinipreung en Ermogen, Rasputin imi cern voie ca s ne
insoteascg .si el In turneul ce fgceam printre eredinciosii mei.
Peste tot fu primit ca in Inger picat din cer. Oameni culti,
ca si ceilalti, 'i-se prosternau pang la pgma,nt. El Insg, In
orice cash: intra, sgruta femeile tinere si frumoase, ocolind
pe cele In vgrstg. In timpul sederii noastre la Tzaritzin,
Rasputin dispgru intr'o zi timp de 4 ceasuri In compania
unei tinere fete,. cgluggritg Intr'o mgngstire din ores, cIreia
el voia sg.-i dea din plin mcingeiierile sale.
Spre sfarsitul lui Novembre, Rasputin mg, lug cu el
la Pokrowsk, satul sgu natal. In timpul eglgtoriei, care fu
destul de lungg, mg incercai sh, descoper in el proba valoarei
lni, a puterii lui miraculoa;e, ca si a darurilor lui excep-
tionale. Dar totul a fost in zadar. Rasputin nu-mi vorbea
decal nnmai de femei. Cuvintele ce-mi adresa relativ la in-
flnenta ce exercitam asupra credinciosilor mei, mg umplurg
de un sentiment de pudoare si mg fAcurg sa mg, indoiesc de
sfintenia interlocutorului meu.
In timpul unui alt voiaj, el imi vorbi despre Tar si
Taring. entru Tar, Imi spnnea el, sunt Christos. Tarul fi
Tarina is salatei f i se inching in fafa mea. Copiii Tarului
se prosternei la genunchii mei f i imi stirutei, mainile.
El imi mai spuse si multe alte lueruri, la cari m'am
inrofit, ascultcinclu-le.
Sosirgm insfarsit la Pokrowsk, unde m'am pus In
urmarirea cea mai Incordatg a lui Rasputin. El trgia din
iarg, poseda o cash frumoasg, Impodobitg en covoare pre-
tioase, cu icoane, cu tablouri si cadouri d''ale Majestgtilor
Lor. Desi totdeauna era Imbfacat cu multh, Ingrijire, tgranii
din judet 11 priveau ca pe in om de nimic. Preotii 11 po-
negreau Intr'atat, incat erau pe punctul sg, mg is si pe mine
drept un mizerabil, fiindcg eram prieten cu el. Anton, ar-
chiepiscopul din Tobolsk, ii arAta aceiasi ,ostilitate. Pentru
toti acesti oameni, Rasputin nu era dealt un bandit si. -ar_
stricat".

La Petrograd 1ns5, ,,sfeintul parinte , protectoral de fapt

al marelui duce mostenitor Alexis, triumfa, Invingand toate
obstaeolele. Satisfaetia lui insolent.4 nu mai canostea margini.

www.dacoromanica.ro
 144

Intr'o zi de Paste aceasta se petrecea in vremea eaz-

boiului european Rasputin dejuna la sora d-nei de
onoare Virubova. Aceasta era asteptata sa, via dela Tarskoe-
Selo. Cand Virubova intrA in sufragerie, ea Linea in rata,
un mic pac let, pe care it inman5. lui Rasputin cu cu-
vintele:
Este un dar din partea Majestatei Sale loxp,arateasa,
care n'a dormit lzproapq toata noaptea, pentru a vi-1 putea
aduce azi, de oarece impareiteasa doreste ca sa laabWicati chiar
azi, dupa sfanta cuminecatura, ceeace a cusut ea cu mainile ei".
Rasputin desflcu pachetul: era o cgmasa albastra, de
matase, tip rusesc dela tar.
Vom vedea asta pe urma!" zise el cu un aer
manios si aruncInd cgmasa 'impArAteascA pe un scaun dela
spate; adauga : Acum sa mancam!"
In archivele politiei secrete rusesti-s'a gitsit un raport
cAtre Tar, din Martie 1915, in care se arata cum a pe-
trecut Rasputin Ia Moscova intr'un restaurant de lux cu
prieteni si dame, pe cand un cor de femei ii ajuta sa joace
matchiche i cakewalk. Rasputin a dansat si cazaceasca.
Uneia din damele corului 'i-a zis:
Vezi camafa aceasta, mi a dat-o baba, impara-
teasa, care a cusut-o cu ?mina ei! Ce ar zice SafIca (dimi-
nutivul rusesc al numelui Impgrg,tes-ei Alexandra) dace
m'ar vedea `.2"
La observatia care 'i-se facu, nerusinatul rAspunse
,,e1 asa tine el sA, se poarte cu toate femeile, oricat de sus
puse ar fi ele". Apoi mizerabilul caluggr se desgoli si in-
cepu a ImpArci cArti postale cu inscriptia: Jubefte-ma czc
o iubire desinteresata!"
Asa a mocirlI ticaloas5, si deasupra atata singe !
Intr'o zi plictisit de pl6cerile lascive si devenit nesim-
titor la darurile solicitatorilor 1), cari alergau lay el pentru

') Rasputin avea la el acas5, o adevitrat6 garcUi. eful ei era un annme

Striapeeff, vechiul tovarK de hoinlirealif. al lui Rasputin la Pokrowsk. Ca 4-
sretar, odiosul cglughr avea pe sora unui all prieten al (Au Varnava, pe care IL
ridicase din simplu gr5dinar la rangul de episcop. Fiecare dintre solicitatori
trebuian di verse in mi ihile sefului gardei san a ecretarai some mari de bani,
in raport en situatia solieitatorilor si a importantei serviciului ce-i cereau lui
Rasputin.

www.dacoromanica.ro
 145

fel si fel de hataruri, Rasputin ajunse, din vindecittor al

raului, om politic. Si el reusi.
De.si individual era lips; de eea, mai elementarl
instructie, totusi pgrerea lui avea greutate atat in domeniul
politicei interne, cat si in eel al politicei din afar,. Unul
din prietenii s i, printul And roaikoff. eseroc influent, tre-
buia arate pe hard locul Frantei, al Rusiei .si al Ger-
maniei, cu ocazia razboiului, atat era de ignorant.
Rasputin se pierdea In idei si se Ineurca In programe.
Dar ce importa ? Astea nu erau deceit diseutii plma ntesti
si apoi solutittnile, pe cari le enunta el in forn d 13;blica,
singura de retinut, nu drau oare ele dictate de D-zeu prin
Intruparea alesului sau Rasputin9
Intr'un moment, la Curte, Japonia era priyiti cu ochi
ri numai pentruca, grotescul consilier ,spusese Tarului, en
ocazia Orel baronului Motono, ambasadorul japonez, d'n
cabinetul.imperial:
.,)Sa ne pazim de arefti tlracid"
Cu alt prilej, dupl izbucnirea razboiului european,
Rasputin, vorbind de Germani, Indemna :
Trebue set le sucim I"
Mai tarziu lash, dup0, ce a intervenit eonvingerea m6rci-
lor de our germane si sfa,turile duioase ale Tarinei Ale-
xandra, arghirofilul si monstruosul c lug r gIsea cd raz-
boiul este un lucru inspaimintitor, cdruia trebue sa i-se
punch capat".
Aceia, cari cunosteau inalta biurocrp,tie rust, compus5,
In mare parte din Germani de origine, capAtuiti si la Cm te,
ca contii Frederiksz, Benckendorf si tradAtorul nenobi!
Stiirmer, la cari se alipi partidul germanofil, credeau cl ac
sosit momentul 85, triumfe.
Rasputin ajunse la 1916 eel mai puternic si mai pre-
tins spion al intereselor nemtesti din Rusia. El Tucra sub
ordinele directe ale Imp6ratuld Wilhelm II, de care a si
fost primit in audient chiar In cursul r6zboiului si anume
In lung Octombre 1916, cand sceleratul personagiu a stat
In ',Berlin, la Hotelul Westfalischer Hof, sub numele de
pastorul olandez van Meeuwen.
Tali', cum raporteaz1 el despre aceastA audien0 la Im-

7690. I. R. Abrucleann, Paceotea Buseasalk. 1.

www.dacoromanica.ro
146

pAratul Wilhelm ministrului de interne rus Protopopofr,

alta unelth infaml a lui Rasputin si Stiirmer:

excelenfei Sale ministrului Protopopoff

Mild merge bine. Am obtinut azi la Neues Palais 6 au-
dientei, care a durat 3 ore. Spune mai elui duce Carol Mi-
hail de Mecklemburg Strelitz 1) ca (imparatui Wilhelm)
ii tri?nite salutarile sale si cis a primit telegrama pe care
el 'i-o trimisese in zitta de 3 Octombre curent. Retragerea
trupelor, care 6.) au gata ca sei inradeze Enflitera, a lost
socotitei ca necesard. Statul major general german, dupei
re a .ctu fiat indelung chestiunea, a decis ca o invaziune
ar fi expusci unui dezastru si lci inch.eaptei arum toatii aten-
tiunea mupra atacurilor aeriene si submarinelor, pentru ca
sei reduces la voia intampleiret pe Marea-Britanie.
Am aflat dintr'o conversatie avut4 cdc Kaiserul ca
Lone lra' va fi distrust printr'o serge de bombcfrdeiri dP aero-
plane gigantice, can vor asvarli noui bombe asfixiante si
explosive de o putei e distrugettoare terzbilti.
6 insistati pe Tanga Sttirmer ca sib respingei contractele
incheiate cu Rickert& Platile sant cu d,seic(27*e ja4e.
Yam nisi o grija in privinta denunteitoiului lui Sukom-
linolf2); este discredited ,ci nu-I ra crede nimeni. Ccc toate
acestea, ar fi preferabil ca Tarul sel ordone anularea ju-
decolei (lui Sukonzlinoll).
Salutetri voult si scmnpei voastre impeiratese. Ma rog
pentru voi ,si va &mut binecuviintarea mea.
Al yostru frate
Grig'ore Efimovici

Sinistrul Rasputin a continuat ptin5, in ultimul moment

relatiunile sale marsave cu Berlinul. Printr'insul guverhul
german a vAzut posibilitatea ca st rAspAndeascl in Ru4ia
pesta bubonicl si holera asiaticl, intocmai precum vroia
1) Marcie duce Carol Mihail de Mecklenburg Strelit7 era eonsilietul
gormas al Tarinei Alexandra, care fusese naturali7at rug In Julie 1914.
2) Post ministru de Amboiu al Rusiei, alts unela a impgyittesei Alexandra,
a lui Rasptitin Ili Sturmer penbru a mijloci infranerea Bustin qi tnche %rea piicei
separate eu Crermantia.

www.dacoromanica.ro
 147

.sr le raspandeasca in Romania ye timpul neutralitatii, prin

baronul Busehe si agentii sal dela legatiunea germana, in
curtea careia s'au gasit ingropate ra'zi cu rnicrobi si explaive,
cah notoriu si care a format obiectul unui protest formal
din partea guvernului Bratianu.
Scopul lui Stfirmer si a lui Rasputin era ca raspandind
in centrul Rusiei aceste teribile boale, sa aiba pretextul de
a cere Tarului salvarea nperiului printr'o pace separatil cu
Oerniania. Dintr'o telegrama secrets, expediata din Berlin
i gasiil in corespondenta lui Rasputin, se constata ca gu-
vernul german a trimis% la, Petrograd pe bacteriologul Karl
Iohnke, care ducea cu. el 120 butoaie mt,re de Canada si
90 de la'zi en banane din insulele Canare, toate otravite si
care trebuiau iinpartite intre Kazan, Harkow si Odessa. Mi-
nistrul Protopopoff avea insareinarea sa inlesneasea trans-
portul eu mare iuteala a acestor fructe in regiunile in-
dicate, pentru ea in 3 saptamani dela ivirea for sa izbuc-
neasca holera si ciuma.
Pedeapsa lui D-zeu a venit insa repede: Bacteriologul
Iohnke a manevrat ran Jazile en baceili si a cazut singur
victima odioasei sale misiuni.
Neputand reusi en acest plan infernal de a ajunge la
o pace separata, Germanii, prin Rasputin si Sttirmer, an
pus la eale alt plan pentru a fora Rusia sa inCheie pace.
In acest plan mica Romanie avk a onoarea sa formeze
Dbiectivul principal. i iatA, cum :
Generalul Brusiloff ineepuse ofensiva sa, care dadea
mult de gandit statului major german. Romania ezita Inca
sa intre in actiune alaturi de aliati. Hartiile lui Rasputin
si clepesile trimise la Bucuresti contin proba, documentary
a complotului urzit pentru distrugerea Romaniei.
In ziva marei victorii a generalului Lechitzky un me
sagiu criptografic, prima de Rasputin, descopere un ade-
varat plan machiavelic, en coneursul Tarinei, in voptil de a
impinge cu un ceas mai curand Romania in razboiu. Se pu-
sese la cale ea Sttirmer sa, trhnita la Bucuresti, prin gene-
ralul Alexitlf, cunoseuta telegrama dela 23 Iunie 1916, care
continea fahno Jul ultimatum, punandu-se in vedere Roma-
niei ca aru sau niciodata sa intre in razboiu alaturi de aliati.
En caz contrar Romania, dupa, nemtesc, trebuia at

www.dacoromanica.ro
148

se bath, contra Rusiei. Dezastrul Romaniei trebuia sa aduca

numai decat Incheierea Wei separate Intre Rusia i Germania,
pe care Rasputin o preconiza, spunand Imparatesei ca a avut
o viziune, in care aparut Tarul fraternizand cu Kaizerul.
E de notat ca Inca 4nainte de trimiterea ultimatumului
Romaniei, sceleratul Rasputin a facut o tentative de pace
separate chiar pe langa marele duce Nicolae, generalisimul
armatei rusegti, care era un adevarat patriot,
Dar marele duce Nictolae se opuse acestor manopere
deochiate si nedemne de un popor mare. Inteadevar, marele
duce Nicolae, deli cunoastea mai bine decat oricine trecerea,
de care se bucura Rasputin la eurte, avu curajul cavareresc
sa repeadg, pe obraznicul calugar, care, pus de Nemti, se
dusese la cartierul general ca se-i vorbeasea de o pace
necesarti pentru binele imperiului".
Rasputin, nehanuind patriotismul marelui duce, Intre-
buinta fall de acesta, uu calambur, care, dad, reusia asa de
bine pe WTI creduli si prosti, nu putea s tveaca in fata
unui caracter Integru ,si a unei minti laminate ca a genera-
lisimului armatei ruseti.,
Rtigboiul este o mare calctmitate, Alleta !" incepu
ig3obilul calugAr. , Trebue sd-i puneci aped. Slcinta Fecioard
mi-a apdrut in vis fi mi-a spus cd trebue sa incheidm pace.
Am venit sa te inftiincez de vointa sa".
Ccind ai vazut pe Fecioara?", Intreba marele-
duce Nicolae.
Sunt trei zile!"
,Ce lucru curios! lSi eu continua generalisimul
am vazut-o acum douef zile nuAtai fi mi-a spus afa:
Rasputin va veni sa te voza. El te va povalui pentru o
pace separates. Nu-1 asculta 3si alunga-7 ca pe un mize-
rabil ce este! Si dace insista, bate -'l fi este tocmai ceeace
fac, canalie, daces nu pieri imediat din facet me'a!"
am st% fi..
Evident, In urma acestui limbagiu ,demn si hotarit,
taranoiul trimis al nsfintei Fecioare" disparu incremenit
si alerga, la Imparateasa Alexandra kaska lui ca sa-i
povesteasca primirea ce 'i-o fiicuse Ondracitur de mare
duce Nicolae. Rezultatul ? Insusi acest distins si patriot
membru al familiei imperiale fu pedepsit pentru atitudinea
sa, barbateasca fate, de sarlatanul gi vindutul Raspiitin: El

www.dacoromanica.ro
 149

fu desarcinat din Malta functiune de generalisim al armate-

lor rusesti si trimis.ca comandant al trupelor depe frontu1
caucazian.
Dupa nereusita a,cestei tentative Indraznete, Rasputin
isi a,runca privirile, dimpreuna cu protejatul sau Stiirmer,
asupra micei ft ornanii, care trebuia cu orice pret vIrIta In
razboiu la o data fixa, ca .,sa fie Ulna si apoi, pe spinarea
ei, Rusia sa Incheie pace separata cu Germania.
Planul monstruosului caluga'r n'a reusit insa decal in
parte si anume in ce privea intrarea Romaniei In razboiu.
Incheerea pacei separate a fost zadarnicita de discursul istoric
al lui P. Millukoff, Gate, In sedinta Dumei dela 14 Novem-
bre 1916, a aatat cu documente tradarea lui Rasputin
si Stiirmer.
Dupa, acest mare diseurs, care a fost lovitura cea mai
puternica data familiei Tarului si camarilei mizerabile din
jurul ei, Tarina jurase razbunaie lui IVIiliakoff, lui Kerensky,
pe atunci cel mai popular bArbat politic rus si dusman al
Tarismtlui, cum si marelui duce .Nicolae, care ii #dresase
Tarului un memorandum energic asupra stayei Ia care se
gasea Rusia conduha de Rasputin.
Tata, cum implora Imparateasa concursul criminalului
cal ugar :
Sfinte Perrinte!
Te astept cu mare nerdbdare. Boris si baronul Fre-
deriksz aunt cu mine. Eveo,Mentele (Irvin din ce in ce may cri-
tice. Grdbeste si vino, pentru a lecui pe sdrmanul 2nicut
Alexis. Altminteri va muri. 1lltedicii aunt 2zeputinciosi.
Am primit instructiuni peremptorii din Berlin. .Miliu-
kofj, Kerensky si Nicolae 2) trebue sa dispard . Both a
aranjat totuli D-ta' ai mijloacele. Nicolae a remis lui 11 iky3)
o scrisoare ingrozitoare de amenintdri.
Ambasadorul englez, ca om bine infornzat, sure ,aceasta.
Telegrainele pentru Londra trebue sa fie interceptate. Iti
trimit era sura.
Ma grabesc 'Inca odatd de a sdruta metinile tale scumpe.
Alexanara.
1) Adicii Boris Stunner.
2) E vorba de marele duce Nicolas.
3) Nilry este Tarui Nicolae U.

www.dacoromanica.ro
150

Milinkoff, Kerensky si niarele duce, luand -cele mai

strainic,e mgsuri de precautiune, au scgpat cu viatg, dar
poporul rus'trebuia AI bra cupa amargciunilor pang la fund.
Rasputin era adevgratul Tar. El.Inlocuia s,i numea l e
ministri; Maklakoff. un soiu de paiatg, fu cocotat ministru de
interne in cabinetul prezidat de Kokovtzoff, el sustinu pe trg-
datorul ministru d. razboiu generalul Sukomlinoff si reusi se
obtinii, In schimbul unui gras ba,csis, numirea tradgtorului
Boris Stunner ca ministru presedinte, la 20 Ianuarie 1916.
Distribuitor de favoruri imperiale, Rasputin dg tielul
de Excelant,a' unui cunoscut si veros spec'ulant, cu numele
Manus, fapt care indigneazg ping si pe politia ruseascg.
Dar ne4rAzatul Rasputin nu se multumea numai cu
succesele lui provoetitoare. Pento a dovedi cg, on se indoia
d'e nimic si ca isi poate bate jot de tot si de toate, el incepu
deodatg sri facet u1 sit canonizeze sfinti!
Prietenul Au de odinioarg din Pokrowsk, un anume
Varnava, gradinar de meserie, nu a fost nici mai mult. nici
mai pin ded.t sfintit episcop, in urma, cererei lui Rasputin.
;;i acest Varnava, om cu voia sa -si perpetueze
memoria In eparchia sa. El convinse pe protectorul Au ca
ae obting din partea sf. Sinod canonizarea unui vechiu
initropolit din eparchia lui.
procedura era pe tale bu-na sand izbucni razboiul euro-
pean. Ministrul tailor feratc, care fusese consultat, observe
cl nu e momentul pe vreme de razboiu sa -se canonizeze sfinti si
sa ocupe trenurile cu transporturi de pelerini, In loc de trupe
si armament Sf. Sinod, convins de aceastg serioasg obiee-
tiune, hotgrA amanarea cattonizarei pang dupg razboiu.
Episcopul Varnava si Rasputin insistau insa din rgs-
puteri se se face, vola for si primul canonizg, pe mitre-
polit Pke sa, se sinchiseasel de decizia Sinodului. Varnava
fu chemat de urgentg la Petrograd ca sa rgspundg in fata
Sinodului de fapta sa si primi aspre observatiuni. Episcopul
recalcitrant se supgrg, declarg cg, nu mai recunoaste autori-
tatea .Sinodului si refuzg A ia, parte la sedintele ulterioare
ale acestuia.
Atunci Sin3dul cern din nou lui Varnava sa se prezinte
inaintea lui, dar acesta se ascunse 1a printul Andronikoff,
al treilea pungas. Politistii se puserg, in urmgrirea epis-

www.dacoromanica.ro
 151

copului rebel, care, la rAndul sau, ii denuntg. lui Rasputin.

Sinodnl declara ca nici o canonizare nu e valabill fgra
consinitimantul si ratificarea Impgratului, Varnava rdspunse,
(Ilya sfatul lui Rasputin, Ca ean.onizarea a Jost re,canoscuta
decatre imparciteasa si ca atat eta de ajuns!
Sigur de impunitate, gradiiiarul ajuns episcop se intoarse
in dieceza sa Si trecand pela Moseova, voi sa vaza, pe Samarin,
proeurorul Sf. Sinod, un personagiu ilustru, integru si cu mare
autoritate. Acesta, cu inima sflisiata de sinitra comedie
jucata, in paguba prestigiului hisericei de aventurieri ca Ras-
putin si Varnava, Tefuza sa-1 primeasca.
Consecinta acestei demn atitudini din partea procuroru-
lui Sinodului fu demisionarea lui putin timp in urma. Astfel
episcopul Varnava triumfa in dieceza sa, Rasputin la Petro-
grad si sfantul ramase bun eanonizat
Valurile urei ridicate de neomeniile si ticalosiile lui
Rasputin incepura insg, sa dea roade.
Un atentat fu comis incontra monstruosului calugar in
gara Tumen, din Sib ria, decatre o femeie din popor, care
'i-a tras un foe de revolver, ranindu4 gray in burta. Ea
voia sg, razbune pe calugarul Iliodor, eclipsat la Peters-
burg de sarlatan si izgonit de aci in urma insistentelor lui
Rasputin, dupg, ce ii deveni,e dusman.
Dar vigurosul taranoiu scapa. Doua saptamani de zile
se zbatu bestia Intre viata, si moarte, zile de nebunie pentra
Imparateasa Alexandra, care zilnic cerea stiri telegrafice
despre starea samitatei stapanului ei Rasputin. Insusi Tarul
citea telegramele cu foarte multa atenVie, eu alt scop Tug
decat Ii13parateasa. El dorea mult is sufletul lui A se vaza
scapat odata de acest personagiu compromitator, de care
nu se putea debardsa din cauza sotiei sale isterice, cure ii
interzicea sa-1 alunge.
Cateva luni dupg, acest atentat, deputatul din dreapta.
Kvostoff, fu numit, in 1915, ministru de interne, in baza
recomandatiei lui Rasputin. Kvostoff, eonsiderand pe pro-
tectorul sal drept o primejdie nationala, hotari suprimarea
lui. Spre a-ei pune planul in executie, noul miestru de in-
terne recurse la serviciile unui anume Riewsky, fost ofiter,
devenit apoi politist si ziarist. Kvostoff II Insrcing, sa
mearga in Norvegia, la Christiania, ca sa regaseasca pe .

www.dacoromanica.ro
152

calugarul Yliodor qi sd -i Ceara acestuia ca, In unire cu par-

tizanii sai eei mai devotati, sa scape Rusia de blestematul
antechrist Rasputin.
Riewsky pleca la Christiania, unde dibuind pe Iliodor,
ii oferi, in numele lui Kvostoff, 200.000 de ruble pentru
executarea pIanului faurit. Intre timp, nefastul Boris Stiir-
mer, gra,tie protectiei lui Rasputin, ajunse prim-ministru al
vastului imperiu rusesc. Printr'o nenorocita lutamplare, acesta
afla, prin Striapceff, inseparabilul gendarm al lui Rasputin,
despre eompfotul pus la cale de ministrul Kvostoff in contra
protectorului lor. Striapceff fusese pus la curent de amanta
lui Riewsky, ca razbunare pentruca acesta o thaltrata ti
batea.
Riewsky, care se pregatea pentru al douilea voiaj la
Christiania, fu provocat chiar in tren, sub un pretext de
nimic, (14 catre un ofiOr. Du$ o scena violenta, Riewsky
fu crat jos din tren i condus la un post de gendarmi, spre
a se explica. Straus cu uca, cazu In cursa qi marturisi tot.
Din ordinul' lui Stiirmer, Riewsky fu arestat de catre pro-
pusi sub conducerea omului sail de afacerl Manac-
sievici-Manuiloff. Kvostoff, ramas prada in mainile adver-
sarilor sai, demisiona, iar Riewsky fu deportat In Siberia,
cu toate ca, printr'o scrisoare umilitoare, ceruse scutel atot-
puternicului Rasputin. Manassievici-Manuiloff, politist i zia-
rist, care Inapartea castigul tripotagiilor sale cu Stiirmer,
fu ridicat la i angul de Excelenta
Dar nu s'a terminat. Guvecnul rusesc convinse auto-
ritatile norvegiene sa extradeze pe Iliodor. Acesta, afiand,
reuceste ca se refagleze in America. Aici, in luna Ottombre
1916, aparura Memoriile sale in revista din New-York
The Metropolitan.
Deodata Insa publicarea, Ineeteaza. Cauza? 'E greu de
precizat. Se pretinde ca aceasta intrerupere a fost motivata
de interventia ambasadei ruse dela Washington i a mitre-
politului ortodox din Statele-Unite. Iliodor lasa sa circule
svonul cum ca aceste autoritati 'i-ar fi oferit 25.000 de
dolari i dreptul de a se Intoarce nesuparat In Rusia, data
va renuntd la continuarea Memoriilor sale.. rapt cert este
ea Iliodor ,a refuzat aceasta oferta i ea, a intentat proms
de daune editorilor sus zisei reviete arnericane.

www.dacoromanica.ro
 153

Intrebarea este: cgrui mobil au cedat acestia de a nu

publica pang la sfarsit destginuirile lui Iliodor?
Nu se stie. Se pare Ins/ cg Evreii din Rusia au in-
ter venit pelangg editori, despagubindu-i tot-odatA, ca sl in-
ceteze cu publicarea supargtoare a Memoriilor, cari, conti-
nuand, ar Ii putut provoca noui progromurl In contra for
din partea guvernului rus.
Ori-ce at fi fost ins /, Rasputin Invingea si de asti-data.
Dar toate lucrurile au un t'arsit pe lumea aceasta.
Cgluggrul nerusinat devenea, din ce In ce mai primej-
dios pentru existenta Tarisenului. DacA Tarul Nicolae n'o
vedea, monarehistii fanatici o pricepeau i pentru el,
Influen0 distruggtoare a lui Rasputin de mirare sub
guvernul Koliovtzoff si preponderentg sub Goremikin, de-
venise omnipotentd sub ministerul lui Sturmer.
In toate partidele politice clocotea ceva. La de-
nuntarile democratiei se asociarg si protest /rile monar-
thistilor.
Cunoseutul deputat conservator Purischievici, luand
euvantul in Duing, in Novembre 1916, striga
Nu trebue sA mai dureze Mstomul ca printr'o sin -
p14 carte de vizita din partea lui Rasputin sa se urce la
cele mai inalte demnitgi in Stat oamenii cei mai josnici,
vanduti si ,revanduti.
Bazele idealului uostru se sdruncin6.. Rasputin este
azi mai periculos deca.t era in timpul istoriei noastre falsul
Dimitrie.
Sus, domnilor ministri ! Mergeti la Cartierul General
si rugati pe 'Jar sa" impiedice ca Rasputin sa mai rilmana
mult timp conducItorul politicei rusesti !"

Dar inimosul Puriskievici vorbea, in pustiu. Papusile

dela guvern nu cutezau sg deschidg gura In contra aceluia,
sare tragea toate sfoille; creaturile lui Rasputin nu se gan-
deau sa se intoarcg In contra lui, caci vgzuserg ce pAcis$
Kvostoff:
Insisi marii duci, eari se vedeau gray atinqi Iu amo-
nil for propriu de aroganta si nerusinarea lui Rasputin,
are nu respecta nimic si pe nimeni, ramaneau neputjncio

www.dacoromanica.ro
154

pe langa rudenia tor, Tarul, a arui intreaga vointa die-

parea in fata sceielor ce 1-se faceau de catre sotia sa.
Numai o lot Aura puternica putea scap'a Rusia. Cer-
eurile monarchiste conservatoare se oprira, la aceasta scan
dura, de scapare, pe and elementele liberale, mai constiente
de rildacinile aanci ale raului, stiau ca Rasputin, mort.
coruptia va, rare
Csciisery ii hotarira totusi suprimarea cu orice prep
a odiosului e agar. Purischievici se puce in miscare si or-
ganith complotul pentru ka,asinarea lui Rasputin, In unire
cu marele duce Dimitrie avlovici si cu printul Yusupoft,
conte de Suma,rok-Elstor, insurat cu marea duces1 Irina.
fiica marei clucese Xenia aceasta din urma sores, a Ta-
rului Nicdlae IL
Tragedia s'a petrecut in urmatoarele Imprejurari dic-
tate chiar de un personagiu din complot coiespondentuiu.
ziarului parisian Figaro, care le-a publicat in numarul dela
8 August 1917:
Asasinatul s'a intamplat in ziva de Vineri, 15 De-
cembre 1916 st. vechiu, la orele 12 seara, in frumbasa
locuintg, a printului Yusupoff.
Cinci bkrbati i o femee eras adunati in salonul dela
primal etal. Era.0 de fa': stapanul casei, printul Yusupoff,
marele duce Dimitrie 'Pavlovici, deputatul extremei drepte
Puriskievici, fratele cavalerulni de gardt, Stepanoff i celebra
dansatoare C . metresa Unuia dintre aceste personage,
sosit5, chiar in dimineata aceea dela Moscova.
Crezi to cA va veni Rasputin? intrebli marele duce
Dimitrie pe printul Yusapoff.,
Stint aproape sigur. I-am promis infamulni cg.
ii ioiu procures o noapte de urgii incomparabird ; el nu e
omul sa reziste la ma ceva.
Cu atat mai bine, exclam6, deputatul din Durnk
Puriskievici. Pentru onoarea Tarului si viitorul Sfintei noastre
Rusii trebue ca acest mizerabil sae dispara. Daces not nu vom
pune ordine, Rasputin ne va arunca in bratele Germaniei sax
ne va exila pe toti; ekei impkrkteasa,nu vede cleat prin prison
ochilor lui i Tarul are atat de pelting vbintal .
ila printului Yusupoff, situates In mijiocul unei mari

www.dacoromanica.ro
 155
gradini, se intinde din strada M'orskaia in strada Ofiterskaia.
Intrarea principals e pe Morskaia eu o wire si prin Ofiter-
skaia,, aceasta rezervatt mai ales servitorilor si-vizitelor secrete.
Alaturi de poarta dinspre Ofiterskaia se afra un mic chiosc,
in care familia Yusupoff vinde celebrul ei yin de Crimeia.
Era hotarlt ca Rasputin sa soseascg prin partea aceasta.
Infamul caluggr inzistase personal ca vizita lui la Yusupoff sa
treacg nebg,"gata de seams. El so tia urmarit, ea unul care
, forma obiectul tuturor criticelor ea erou al istoriilor celor
mai .scandaloase, si'ou voia sa mai dea dusmanilor rau-
tgeiosi prilej de vorba.
La orele 11 din noapte, Rasputin Inca nu sosise. Con-
juratii erau Ingrijorati. In Aalonul, unde it astertau, era
Intunerio complect. Nu trebuia, Inteadevar, ca calugarul sa
aibg cea mai mica bgnuialg, caci claca el ar fi distins lumina
printre perdelele ferestrelor dela primul etaj, desigur eg ar
fi refuzqt sa intre in vila, fiind-ca singur Yusupoff si a
doamna, care nu trebuia sa soteased decat la miezul nopfeir
erau cei pe sari Rasputin trebuia sa -i vaza in eel mai pro-
fund mister.
11 bre si 20 minute! Inaiutea portei de pe Ofiterskaia
un autornobil se opri. Din vehicul se cobori un, om Imbrg-
cat intr'o mare manta de vulpe albastrg. El sung. Iniediat,.
prinjul Yusupoff aleargg sa -i descliida: orice servitor al casei
era concediat pentru seara aceea.
Intra Si n'avea Meg. Suntem singuri .111 Intain-
pina prinjul.
In vestibulul vilei, Rasputin Iii lass galoii.
Uncle ma duci tu? intreba el pe amfitrionul sgu.
Mergem In sala de maneare. Numai aici vom fi
perfect linistiti ! raspunse printul Yusupoff. $i apoi am dat
ordin sa hi se prepare eatev.a, stiele de, yin, cari ne von ajuta
sa asteptgm pe prinjesa.
Pentru a intra In sala de mancare, care se ggseste la
parter, trebue sa cobori trei trepte. Pe masa, eraul2 stiele
de yin rosu. Dna conjinea o mare dozg de cyanufa de po-
tasg. Cu aceia0 delicatg" compozijie erau preparate si mi-
tile prgjituri, aurite si seducatoare, can erau asezati pe a
tavg de argint. Otrava pgrea a fi fara greys. Ea fnsese In-
icercata, abia cu 2 ore mai lnainte, asupra unui sable cie-

www.dacoromanica.ro
136
banese al ltii Puriskievici. Bietul animal cazuse traznit i
eadavrul shu era Inca in gradinb,', sub un arbore.
Vrei sa bei, frumosule calugar ? II invita printul
Yusupoff, surizand si intinzandu-i sticla cu vin otravit.
Rasputin avu o mica ezitare, apoi raspunse:
.Nu, multumesc; nu 'mi-e de loc sete !
Printul si caluggrul incepura sa vorbeasca despre spi-
ritism, caci mania lui Rasputin era sh treaca ca un om
supranatural, care inikretine cOnversatii zilnice cu spiritele. Pe
sand vorbeau, de prea raulta vorba, printului Yusupoff 'i-se
ca'cu sete.El puse mana pe o st'clii de yin inofensiv, Isi
iinaplu paharul si cu o inghititura Il golj.
Dh-mi si mie putin ! zise Rasputin.
Conversatia reincepe. Calugarul, care prinsese gust de
yin, nu intarzie sh dea gata sticla. Intre timp, distrat, el
gusts din prajituri Si, ghsindu-le excelente, le onordaza, luand
de mai multe on din ele. Dar la prajituri se cere bautura.
In focul discutiei, Rasputin uita orice prudenta si chiar el,
printr'un gest hotarit, ia sticla cu yin obravit si se serveste.
In fats, lui, amfitrionul, palid si cu resPiratia ca oprita,
11 privea. Sa fi sunat oare ceasul expiatiunei pentru acela,
care a corals atatea infamii si crime? Msg. nu! Rasputin
continua sa mananee fara ca eyanura de potash sa..-1 Inco-
modeze catusi de putin. Atunci Yusupoff e cuprins de o
.spaima violenta. Misticismul, care doarme in on -ce spirit
slay, incepe, inset- inset, sa se destepte. Nu e oare cu ade-
varat supranatural acela care poate sa inghith fara efect cea
mai puternica dintre otravi? Oare,, intr'adevar, to-zeu 11 pro-
tegea? i, sub un motiv oarecare, printul parasi cateva
elipe pe oaspetele sau pi conjuratii urch treptele, cari condus
la salon.
Calngarul an are gand sh moarh ! murmurs printul,
ingrijorat.
Ta glumesti it ia in ras unul din conjurati. Ia
revolverul acesta si, vezi, serveste-te bine de el ! Ai sa vezi,
dael Rasputin are se: reziste glontulai tot asa de Incapatanat
ea si cyanurei !
Yusupoff prinse din nou enraj. El apua, revolverul on
"Ana stangA, II ascunde la spate, scoboarh in gala de man
oare, desoh,ide usa cu mana dreapth qi vede pe caluga,

www.dacoromanica.ro
 157

foarte agitat, en fata ingdusitg, m5surtind camera, gemand

sinistrn i sughitand teribil.
Dar ce ai tn?
Ma simt foarte ran I raspunse Rasputin, Incruntand
din sprancene. Vinul tau e bun de baut, dar el pedepseste
lgcomia mea.
Nu te Ingriji! E un rgu treegtor. Nu te mai gandi
si vino de admirg acest splendid object de arts, care 11
sa -ti plaeg.!
Spunand aceste cuvinte, printul,Yusupoff, av'and mane,
dreaptil liberg, ii aratg o statuet5, admiralsilg de fildes
reprezentand pe Christos, asezatg pe o consolg. Rasputin, se
afropie. Targnoiul afecteazg ca se pricepe In luernrile de
arts. El are acasa splendide icoane, toate daruri din paitea
doatanelor din aristocratie, prietene ale sale.
Cei doui bgrbati, algturi unul de a1tul, examineazg
operele de arts.
In acest timp, printul Ynsupoff, en toate ea sta aplecat,
a putuf sa -i treacg revolveruI iii maua dreaptg i fare
sa atraVa atentia lui Rasputin, indreaptg arma exact In
inima depravatului egluggr.
Yusupoff trage doug focuri. ,Rasputin cade ghiorhotoe
la pgmant. neigasul fl pipge, constatg eg'n'are asupra lui
n:ei o arms i apoi aleargg sa-i vaza prietenii.
De astgdatg, el e mort deabinelea!
Conjuratii felicity pe print, bucurandu-se eu totii.
Marele duce:Dimitrie se oferg sa meargg la el acasg locuia
foarte aproape: ca sa -i aducg 'automobilul, en care sa
transporte cadavrul ca sa -1 arunce in Neva, dupg cum
hotgraserg.
Marele duce ple'eti v'e pragul primului etaj, Yusupoff,
Puriskievici, fratele ca alerului din gardg Stepanoff i dansa-
toarea C.... jubileazg lira remuscgri, mandri de aceastg
liberare, care va regenera Rusia, &and deodatg un pas greoin
se aude calcand in parter.
E sgomot jos! exelamg PuriOrievici.
El se apleaea pe. balustradg. Jos, in vestibnluf dela
parter, un- spectacol oribil se arata allot sgi: plin .de
sange, de o pa.loare eadaverieg, eriluggrul urea cele trepte,

www.dacoromanica.ro
158

i,i \ ara cu greutate galosii in picioare, se sprijina de usa

de la intrare, parvine s'o deschicla si iese in grading,.
Puriskievici a privit toata scena J3u sange rece. Seo-
tand revolverul din buzunar, el se ai unca insa in urmarirea
victimei reealcitran e, in timp ce,Yusupoff desprinde de pe
o panoplie o ghioaga ter bila.
Rasputin se indrepta in grabs, atat cat ii permiteau
puterile, spre poarta care da pe Ofiterskaia. Picaturi de
sange marcheaza pe zapada parcursul sg,u. E pe punctul
sa ajunga . la grilaj si chiar fl ajunge. In acest moment
trei gloan.te din revolverul lui Puriskievici ii intind din
nou la pamant, iar ghioaga lui Yusupoff ii zdrobeste ingro-
zitor capul. Fruntea calugarului e o tumoare intreaga; un
ochiu i-a sarit din orbitit. De astadat-, s'a terminat cu el.
Insa politistii oare nu caluggrul ii prevenise si Invi-
tase sa stea prin apropiere? and ultimele lovituri de foc.
Ei yin la grilaj si cer sa ti -se desehida. Vad cadavrul, se
retrag inspaimantati, recunoscand pe Rasputin.
Pe ,acest om 1 =am omorat eu 1 declara cu voce linia-
tith Puriskievici. Nu e o crima ceeace am, comis, ci o
pedeapsa data unui dusman al patriei. lath cartea mea de
sunt membru al Dumei.
Politistii se retrag imediat, fie ca se grabesc sa rapor
teze sefilor, fie ea calitatea omoratorilor le inspira oare care
prudenta, fit ca i-a inspaimantat recunoasterea victimei.
Tree 5 m'nute. Marele duce Dimitrie Pavlovici rene.
Autornobilul sau e condus de d-rul Stanislas Stanislavovici
L , amic personal al lui Puriskievici, pe care l'a gash
la el acasa" si care primise cu bucurie sg, facti prIrte din
conjuratie. Marele duce aduse de asemeni cu el si pe una
din ordonantele sale, soldatul Ivan F , care era credincios
ea un dine.
Cadavrul e pus in automobil, unde iau loe de aseme-
nea toti conjuratii. E ora 2 din noapte. Trecatorii bred
intr'o plimbare vesela de noctambrili. Cu cea mai mare
viteza, .oferul d-rului Stanislas L .... se indreapta spre
podul Petrowsky. Aici, intre arcada a doua si a treia, se
opreste. torpul lui Rasputin e tras din automobil de doctor
4i de soldatul Ivan, unul tinandu-1 de picioare si altui de
u meri. Sfortandu-se, eei doui bgrbati ridica pe Rasputin,

www.dacoromanica.ro
 159

11 rezern/ de balnstradI, lush' ce surprizg? Gang ixal mai

are Inc g, o ultimrt tres4rire de vigil si cu mana sa dreapta,
in chip desperat, se agate de epoletul soldatului, esind
destula putere pentru a i-1 smulge. 0 ultimA 1mbrancealA
Corpul aruncat se striveste de un picior al podului, apoi
cade pe o bucatg de ghiatA din Neva, ge mai zbate cate-va
momente, a.lunecA 5i piece in Valuri.

Dreptatea s'a facut! Ormil care Meuse atata ran patriei

sale i prin repercusiune i Roiraniei, care provocase atata
doliu, iii primise in fine pedeapsa meritata.
Durerea imparatesei Alexandra, . la primirea acestei
stiri, fu insa incomensurabila. Ea nu se poate masura
decat prin ura ce o simiia fata de persoanele banuite ca
Autori ai #agediei.
In baza unui ordin al ei personal caci Tarul se
gasea, in Mohilew, la Cartierul general prinul Yusupc_itf
fu .arestat in gara, Nicolae in momeutul sand void sa
piece in Crimeia, i tr in ce privdste pe marele duce Mmitrie
Pavlovici ea telegrafia Tart-dui la 18 Decembrie st. v.:
,,Ordond lui Maximovicil) sit arestnze pe Dimitrie
in nunzele tau. El a incercat azi sa ma vaza, izlaa eu am
refuzat."

Mamie duce Dimitrie fu, intr'adevar, arestat i apbi

expulzat pe frontal persan se spune ca cu ordin in sur-
ding ca sa isQ piarda urma". Dar marele duce Nicolae
care era comandantul suprem al trupelor de pe acest front.
telegrafil generalului Baratoff cum-ca 11 face personal ras-
punzator de 'i se va initsca eel mai mic par din cap maxelui
duce Dimitrie Pavlovici.
Printul Yuppoff a fost expulzat la o movie a sa din
gubernia Kursk.
De Puri: kievici nimeni n'a indrazuit sa 'se atinga, caci
se stia ca e pazit de fanaticii membri ai asociatiel extremei
drepte Alianca Archan9helului Mihail, intemeiata de el.. Ca
sa fie totusi la ad'apost de on -ce uringriri suparatoare, el
1) Prefeetel politiei din Petrograd.

www.dacoromanica.ro
 160

s'a refugiat pentru mat -va timp in Moldova, 1A, Iasi, uncle
a venit cu un tren sanitar, care ii purta, numele cloi era
construct cu cheltuiala lui admirabil de confortabil si de
bine Inzestrat, cu toate cele necesare pentru ritniti.
Ancheta judiciarg, oficialA, condusI de insusi ministrul
justitiei Makaroff, un, om demn si' cinstit, nu a dat nisi un
rezultat apreciabil. 'De aceea, Makaroff fu inlocuit cu sena-
torul Dobrovolsky, care ancheta de astA-dad sub inspiratia
spiritului sfcintului parinte Rasputin" I).
Total fu ins in zadar. Suprimarea lui Rasputin era
preludiul marei revolutii dela sarsitul lui Februarie 1917
adic peste dou5, luni si jumatate care mAturI intreg
regimul Orist.
Oititord,,parcurgand cele de mai sus, sa nu creadl Ins
ei. citeste pcovesti din 0 mix ai una de nopti. Nu, cAci s'ar
insela amar: toate faptele istorisite aci sunt expresia purului
0,0evetr cules dintr'o intreagI literaturA aparutA in nitimul
timp Rsupra 'acestui tip scelerat, care prin actiunta lui
,ml`nsa rl i odioas5, n contribuit in asa largk 'mdsurl la
anarchia sl prIbusirea vastului imperiu rusesc de pans, mai eri..

0 ') Veal volume' : Le lernssr Romanoff, de Charles Rivet, Paris 1917.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IX

Romania in razboi4. Cum ne-a Vadat Rusia

Din capitolole precedente asupra nefastului Sttirmer qi
otliosului Rasputin cititorul ',i-a putut forma o ideie mai
temeinic6 despre starea de tic61oie si de destr6mare poll-
tic6 i morala, in care se. zbittca vastul imperiu rusesc In
momentul in cave mica Romanic pornea voioas5, i entu-
ziastg, la ilizbatu in contra Austro-Ungariei pentru inflp-
tuirea idc 4luiui national al tuturoy Romanilor. In conse-
cintI, el va rImane mai putin surprins de toate grelele Jo-
vituri, pe can le-a prima i Indurat Sara noastra din paitea
colosului dela Nord, atat de putred qi de lipsit de senti-
mentul onoarei intprnationale, cu toate tratatele de alianti
semnate de el- '

. Q .descriere a ritzboiului nostru din pimct de vedere

pur i iilitar, cerand o 'anumitl pregglire, nu mit voiu iii -
cumeta s'o fac. Las aceast6 sarcinA pe seama altor bgr-
bati mai competenti decat mine qi mai In na5surA de a
avea la indemana toate s.actele si dosarele comandamentului
nostru militar, necesare unei asemenea opere delicate Eli de
specialitate.
Scopul meu este mult mai restrans ci anume de a
ilustra, pp cat imi va fi posibil, suferinteIe micei Romaniei ,

din partea aliatei sale, pravoslavnica Rusie.

Cititorul va recunoaqte desigur ci Romania, intrand
in rlzboiu la 14/27 August 1916, s'a Inhlmat la cea mai
7690. 1. R. Abradeant, Paomea Buseaacl. 11

www.dacoromanica.ro
162

grea treabg, din elte curioate istoria cu un aliat crczut

inca atotputernic, cu resurse inepuizabile de eneitie si de
okneni i care prin vecinAtatea cu noi, ca si prin comuni-
tatea de religie i ascendentul e) stiuse sa castige in ochii
popoarelor de origine slaves,, nadajduiam sg, ne fie de eel
mai mare sprijin pentru inflptuirea unitalei ,noastre nationale.
Evenimente si destA,inuiri ulterioare zilei de 14 August,
1916 s'au insareinat insa sa no -dovedeasca, ca tovaxasul
nostru de lupt6 ne-a trildat in toata regula, .chiar eu pretul
ruinei sale complecte. Cand se va cunoaste in toate anirmun-
tele istoria milit9x5, a rAzboiului nostru, pe baz1 de acte si
documente oficiale, 'trAdarea, ruseascl, va apare la* tot pasul
si in culori din cele mai compromitItoare.
Se tie a, in urma until acord romano-rus, tpate trans-
porturile de munitiuni destinate Romaniei, mai ales dupes
thlerea Iiniei Salonicului, ocaziona,t5, de atapul'bulgar in contra
Serbiei, se efectuau prin Rusia si anume unele via Mrla-
diwostok-Petrograd-Ungheni-Iasi si altele via Achan-
ghelsk-Volokrda-Petrograd-Ungheni-Iasi. Mai multe din aceste
transporturt, Inainte de a ajunge in portuille ruseti, an c'azut
victimA, sub-marinelor germane. Piilitre acestea, vaporul
Bistrita al societItei de n,avigatie Romania, incgreat cu mu-
nitiuni gi armament, a fost cufundat de pira,tii nei 4i in
aprOpiere de coastele Norvegiei. Pe langA, aceste difieultAti si
pagube imense, guvenul nemernicului Stiirmer, indat5, ce a,
ajuns la putere, in Joe sa ajute Romania, In silintele ei de
a-i procura, materialul trebuincios de rlzboiu, boicota el si
&Atha sistematic,toate transporturile noastre, care aveali no-
rocul sa ating5, teritoriul Rusiei.
In hartiile ggsite la Rasputin si cali an cazut, din fe-
ricire, in mainile.partidnlui patriotic rusesc, se gaseste intre
allele si o telegranig, secretes trimisl din Berlin spionului
Rasputin, protectoral lui Stiirmer, in termenii urm6tori :
Ne rei face personal un raport asupra nedocierilor
cu _Romania ci asupra sforia rilor pe cari noi le facem ca
materialul de razboiu engin scifnu soseascli in Romania".
Inteadevar, o multirne din materialul obtinut cu pre-
tul celor mai grele negocieri, nu sosea in tarn decat eu
Mani dificultAti, iar cand sosea, era adeseori neutilizabil.

www.dacoromanica.ro
 163
Asa, obuzelor de tun sau aeroplanelor le lipsea totd-auna
partea esentiala, care, data,' find lipsa materialului, brut din
star5,,fnu mai putea sa, fie inlocuita.
Ca se intampla ,de fapt ? Piesele evou sustrase In tim-
pul lungului. tranzit pe ea& ferate rusesti de cgtre anu-
miti agenti, cunoscut'i si protejati de Stunner. Ingeniozi-
tatea agentilor dusmani gasise mijlocul saIrnpiedice ca
iDaterialul de ra4boia sg, ajunga la destinatie h bane con-
(itiuni. Dar cote alte sute cle vagoane, cu incareaturi
pentru Romania, Waal stat rgtacite prmn ggrile Siberiei pang
in vara anului 1917, and abia au putut fi diljuite de
ofiterf francezi si aduse in taro?
Nu e deci de mil are, dacg armamentul armatel ro-
mane la tnceputul intrarei sale In campanie era absolut
insuficient. Ast-fel in loc de patru u cue mitralierel
m

socotite indispensabile, armata Romaniei aliate nu poseda

in acel moment decat patru sute!
In buna, parte, tot mainilor criminale din Itusia lui
Stiirmer se datoreste si faptul ca n'am avut la Bucuresti
nici an aparat aerian cle lupta pentru apgrarea orasului
in contra Zeppelinelor si aeroplanelor germane, cari efec-
tuau aproape zilnic laic uri asapra capitalei, ft-team.' nume-
roase victune printre populatia civill nevinovata-,
Se poate spune ca din clipa In care a pit. g mana pe
-an ne, Romania n'a mai cunoscut o zi bung pang la sbsi-
rea gbrioaselor zile d-la Margsti, Marase,sti si Oituz.
1ntr'adevgr, abia trecusera cate-va zile dela intrarea
noastria, in actiune si s'a, vazut c t toate asiguranile del z
Petrograd asupra, atitudinei Balg,ariei erau neintemeiate,
iar ajutoarele rusesti insuficiente. Lovitura data de Ma -`
ckensen la Turtucaia, care a condus apoi gradat la pier-
derea Dobrogiei, este prea elocuenta. Si Romani s'au luptat_
ca Ieii in Dobrogea,! In aceasta, pivinta, un ofiter sarb
din armata austra-ungara, cut prhonier la Rusi si care
a luptat in Dobrogea ea divizia sartta, mi-a facut la
Odessa,, in Main 1917, urmatoarea declaratiune:
Domnul men, Poi, Sarbii, ne-am luptat in Dobro0ea
cu elanul*i cunoscuta noastta urg de moarte incontra banditi-
lor bulgari. Totui In fata uraganului de foc al artileriei

www.dacoromanica.ro
164
germano-bnlgare, am avut*momente de groazg and a trebnit
sA recnlAm. Romanii insA, spre marea noastrA nimire, an
rgmag tofi neclintiti In traneee la postnrile lor, infrantand
en o bravura extraordinarg moartea, pe care o sempAnan iz
randarile lor obuzele tnnurilor gernlane de mare calibre.
Acesta este nn adevAr istoric ei en, ca sarb, .tin 'OA accen-
tuez yi sa felicit eroiea armatA romang. In luptele din Do-
.

brogea dinainte de cAderea Constantei, victoria, definitivg tre-

buia sa 4e a noastra, dacA generalul Zaiancikowski ar 6
trimis la timp Inca douA divizii ruseeti, pe cari be promisese
generalului Averescn gi pe cari spnnea ca be are la Cern,a-
voda:, divizii cari Ins n'au soffit In toata .vremea cat an
luptat en in Dobrogea".

Dupg dezastrul dela Turtucaia, re-gele a telegrafiat ime-

diat Tarului Nicolae. II, cPrAndu-i grabnic ajutor. Colonelul-
adjutant Angheleseu 'a lost trimis celp mai tarziu In mi-
siune la yohilew pe langg marele cartier general rue; (8tavka).
Ca urmare a acestor in,terventiufti, noui divizii ruse
ineep sA soseascl incet si tardiv In targi. Din istoria mili-
targ se Ellie nunArul si data sosirei lor. Mijloacele noastre
de 'comunIcatie erau Ins si ele cu totul restranse. In timp
de pace tAiasem sau, mai bine zis Impiedicasem once co-
munieatie cu Rusia. De abia aveam linia lasi-Ungheni-Chi-
sinau-Bender-Odesa i linia pela Burdujeni, dc,oarece Rusii
erau din nou st/pani pe Bucovina, iar linia Bender-Bolgrad-
Galati pe atunei se oprea la Reni.
In ehestia traisportului frupelor de ajutor rusesti a
urmat o adevAratl ceartl Intre autoritAtile romanestissi cele
ruse. Noi nee plangeam a Rusii nu vin destul 'de repede, iar
Rusii c5, nu li-se dl nici pe jun:Mate din trenurile, pe cari
ei comptase.
In aceastg, privintA, iat.1 ce raporteaz5, guivernului sau
colonelul Maurice Despres, atasat militar al FranOi Pa
Bucuresti :

bDin puma de vedere general, trebue sa constat a, din

canza inforatatillor date de generalul Alexieff relativ la si-
inatia forlelor anstriace i la disponibilitAtile germane, ar-,
meta romans fusese provooet6 sA ocnpe un font considerabil

www.dacoromanica.ro
 165
si .61 atnnci eand evAnimentele argtara greseala prevederilor.
Rnsilor, aeestia nu acordarit si nici nu trimisera on toatg re-
peziciunea doritg ajutoarele cerute to modul eel mai stgruitorg

Ca un corolar al, tradarei rusesti se poate deci so-

.eoti si sosirea. trupelor Tarului pe frontul roman. Acest
fapt este recunoscut azi si de generalal Nicolae de Mon-
kevitz, seful statului major al armatei IV ruse de pe frontul
roman, care in cartea sa ,,La decomposition de l'arntie russe"
(aparuta la Paris it:1.1919) spume ilmurit ca. din nano -'
rocire, ajutorul trupelor ruse a sosit prea talrziu." . De ce?
Autorul arunca vina pe cane noastre fei.ate, sari nu erau
amenajate pentru transporturi mari de trupe. Asta 1711
seamna sa dal. o explicatiune alaturi cu adevar.ul, cad
data cererile repetate de ajutor ale Romaniei &eau ,mai
din vreme, cu bunavointa si fara, gaud ascuns, ecou la ma-
rele cattier general rus, sosirea fortelor rusesti .putea A, fie
facuta la timp, si cu efect. Un asemenea gest din partea
Rusiei nu cadra Insa cu interesele Romaniei, care' trebuia
1ngenunchiata, precum cereau -guvernantii ruse, cari irnpin-
geau la Incheerea unei pad separate. cu Germanii.
La 11 Septernbre 1916, maresalul Joffre trimitea ata-
atului militar francez, la Bueuresti, urmatoarea telegrama:
In circumstantele actdale este o necesita,te pentru ar-
meta romans ,de a-5i consolida situatia In Dobrogea.
Pentru a ajunge la acest rezultat, pare necesar ca sK
se concentreze cat mai repede posibil pe Ormnl drept al
Dungrei unitgti solide in numgr snficient, asa ca sa se oblie
dintr'odata o sapefioritate numerics incontestabilg.
In. ceeace ma priyeste,aam prescris generalnlui, Sarrail
ea sa, ittac.e a fond si sa urmeze fart rggaz 9fensiy4, astfal
ea .01, poata obtine ca an reznitat minim retinerea a eat mai
multe din fortele bulgare, care se ggsesc pe frontiera greacg.
Intarirea trupelor romane din Dobrogea va avea poets
ea .conlecintg incetinirea momentang a ofensivelor din Trite-
-silvania. ,

Lisa planul initial va trebni reluat, dupi pgrerea

ilea, on tenth intensitatea, de Indatg se situatia ve, A resta-
biliirg, In Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
11'66

Vei roy &a informati comandamentul roman ca am

cerut generalului Alexieff sa examineze fares ind rziere po
sibilitatea de a trimite forte noui in Dobrogea."
(ss) Joffre
Ei bine, cu toata, cererea marelalului Joffre; generailul
Alexieff nu s'a sinchisit de loc de elipele grozave, prin care
tiecea Romania din cauza, ielei credii4e rusesti. Mai Inuit
chiar, sand gederalul Coanda, trirnisul guvernului roman pe
langa marele cartier general rus, implora la 21 Sept. 1916,
prin telegrame alarmante, ajutorul Rusiei, acelasi general
Alexieff ne propunea noua sa aNndonam in mainile ina-
micului Oltenia si mare parte din Muntenia, fixandu-ne
urmatorul front: Yaw,' DorneiCiuc SeredaBrafov
Bucurefti Dunare Constanta. Bine inteles ca propu-
nerea ateasta a fost respinsii, en indignare.
Generalul Alexieff ar fi fixat o linie si mai la est ca
linia Siretului, dar stia. bine ce penibilaimpresinne ar fi
produs In cercurile romanesti abandonarea liniei Predeal-
Bucuresti, fara ca ea sa se fi hotArat In uriira unei lovi-
turi, catastrofale, ci numai din simple considergiuni stra-
tegice de cabinet, presupunand ca propunAtorul ar fi fost
de o perfeeta buns credinta si de o nedesmintita lealitate ')
fats de Romania aliata, .eeea-ce nu era eavul.
Ce 16 mai zicem de faptul ca, in Walla dela Arges
(16-21 Novembre 1916), divizia 40 rusa avea ordin si
treadt la sud-vest de Bueuresti si sa coopereze cu trupele,
romanesti, dar nu s'a executtt?
Deasemenea In luptele dela Stillpul si Maria .(19
Nov. 1916), cand generalul Prezan. a ordonat grupului
apararei Dunarei sa se puna in legatura ,cu Rusii, coman-
damentul rus a fi'leut cunoscut ca el ,nu poate ataca decat
a doua zi (20 Nov.), ceeace era inutil fiind p'ea tarziu.
Fapt cert este cit fie din cauza liniilor noastre insu-
fieiente de Comunicatie, dar mai ales din cauza modului usor
cu care privea lucrurile generalul Alexieff, care, pentru
motivul ea nn 'i-se aseultase anumite pareri, nu punea de loc
grabs, in a ne sari Inteajutor sosirea armatelor ruse pe
Vezi: Ronainia in titnpul rurtoiudui, fateieola No. 4, patina 76, tie
Romulus Seisanu si klex. Hatia.

www.dacoromanica.ro
 167

frontul no.tru n'a fost' indestul de la Tr&me, pentru ca sa

impiedice elderea Bucuretilor, evacuarea Dobrogiei i a
Munteniei, ca si pierderea unui mare numtlr de prizonieri
qi a unor .importante eantitAti de material de ritzboiu.
In asemanea conditiuni nu e de mirare c artul 1916
se incheia pentru neamul romanese cu un dezastru. Dup5,
saerifi-iul Belgiei in 1914, dupg adel al Serbiei si Munte-
negrului in 1915, 'i-a fost ursit Romaniei s.1 fie sacrificatI
i ea pe altarul Zeului nemtesc!
Cand Inaintarea germano-austriadi a fast oprit la Siret,
armata roman, nu mai era reprezpntatA dealt prin 4
divizii si acelea schekt.
In iarna anului 1916/1917, la un moment dat, era o aa
teanA, ca nici Moldova nu va putea, fi p5,strata, Meat guvernul
roman i guyernul ,rus au Inceput spa trateze, prin comisiuni
speciale, 4hestia, evacaarei resturilor armatei i a recrutilor,
a guvernului i a regelui, ca i a pltlei esentiale a aparatului
administrativ. Ajunci s'au evacuat qi tezaurul, ach:vele si o
multime de alte lucruri, can trebuiau puse in sigurant6.
Tnamicul het 'qi- a oprit inaintarea in fata, nouilor
linii ruso-romane. Rigoarea iernei a ajutat i ea Romania,
In aceast5, privin0.
Dar pe eand armatele noastre se gAseau in plina retra-
gere spre Moldova, in 'menialitatea. Rusiei oficiale se pro-
ducea o sehimbare pe cat de caracteriatica chipului perfid
cu care priveau Ruii Alia* cu Romania, pe atat pi de
dlunItoare Statului roman, ajuns, prin trAdarea Rusi si, la
marginea pritpastiei,
0 proba% evident despre aceasta a furnizat-o istoriei
guvernul maximalist al lui Lenin si Trotzky, publicand un
document secret de cal mai mare intetes asupra intetve4ei
Romaniei qi anume: un raport al geueralului Polivanoff,
fost ministiu de ritzboiu, saris ruin luna Decembre 1916, i
prin care acest marcant bgrbat de Stat rus, ya cateva zile
dupg ce a pgrIsit fotoliul ministerial 1), facea Tarului o
Succesonil situ a Yost generalul uvaieff, care cu putin inainte de izbue-
tnirea revojutiei ruse (27 Febn. 1917) a fost SAlocuit prin generalul Belaieff, fost
comandant de armata p9 frontul roman.
Generalul Polivanoff, dupg esirea din guvern, a ocupat postul malt de
director al munitiilor 11 mai in urma pe acela de presedinte al Comisiunei peatra
plirarea flat; onalii.

www.dacoromanica.ro
168

o dare de seams amAntuititg asupra diferitelor faze, ee au

condus la intrarea in actiune a RomAniei, care atnnci eerea
eu at'ata zor ajutoare Rusiei.
Aeot document l'am gasit publicat In .Le Journal d;
Russie No. 36 (anul I) de Marti, 14/27 Novembre 1917,
care ap6rea la Petrograd ca o' continuare a fostului Jour-
nal de Petrograd qi care II Feproducea dupg, ziarul Izvestia,
organul Sovietelor, deci al lui Trotz1y, pe atunci ministru
de externe.
In acest numIr al lui Le Journal de Russie sunt
publicate 9 doeumente diplomatice secrete, prinstre call. i
raportul generilului Polivanoff cu mentiunea : Impreju-
rarile in cari a intrat Roincinia in razboiu fi considera-
fiuni ulterioare".
lath -1 in intregime:
Chiar dela Inceputul europeln, Romania s'a
declarat oficial neutr, dar de fapt inclina tot timpul end
de o parte, cand de alta, dupg cum era mersul operatiunilor
militare. Acbastg conduitg avea doug motive principale: do-
rinth de a np. ajunge prea tarziu la ImpAirteala Austriei ai
aceea de a caatiga cat mai multi bani posibil pe socoteala
beligerantilor.
Succesele noastre din G-alitia ai din Bucovina In 1914
i la Inceputul anului 1915 dupg luarea Lembergului gli

Przemyszl-ului, aparitia avangardelor noastre dincolo de poa-

lele Carpatiler, au adus la ordinea zilei che4tiunea int/Arai
In razboiu a, Romaniei. Tratativele intreprinse s'au tKriigg-
net din cauza insistentelor autorietilor noastre mi1itare
pentru crearea in Bucovina a iinei frontiere strategice astfel
fAtutg, ca toata aceasta regiune sA .rganfing in stapanirea
Rusiei.
Pela sfar$itul lui Main 1915 Incepu retragerea noastrrt
din Galitia ai. Polonia. ai evacuarea Bucovinei. ()data en
aceste evenimente s'a modifikat ai starea de spirit a oercu-
rilor conducKtoare romaneati, iar tratativele pentru partici-
parea Romaniei In razboiu an incetat. ..
La sfaritul anului 1915 ai pela inceputul lui J9160,
chipii sdrobirea S.erbiei ai. intrarea In razboiu a Bulgariei,
politics Romaniei Incline vizibil de partea duemanilor nootri.

www.dacoromanica.ro
 169

finvernul roman incheia to west timp o eerie tntreagg de

eonventinni comerciale avantagioase on Austria si Germania
pentru furnizarea de grain si alte prodnse alimentare, to
schimbul carora ea primi aur ei produsele industriale, de
tari avea nevoie.
AQeste imprejn.rari au constrans departamentcle noastre
dela razboiu, dela finance si dela convert sa.dea cea mai mare
atentiune exportnlni Rusiei In Romania, precum $i articole-
lor militare cu cari se aprovizionau dusmanii nostri. Aproape
tot exportul fu suspendat de fapt.
Stralucita ofensiva a rti. Brasiloff din primavara si vara
anulni 1916 a facut sa se apiece din non neutralitatea Ro-
maniei spre Amtanta si dadu posibilitatea de a relua trate,
tivele tntrerupte. Trebue observat ca chiar dela inceput, seful
Statulni major al generalisimnlui aprecia, din eonsideratiuni
do ordin militar, ca neutralitatea, Romaniei era mai avanta-
gioas pentru not aecat participarea ei In razboiu. Dar, mai
tarzin, generalul, Alexieff se ralia punctuini de vedere al
aliatilor, cari priveau intrarea In razboiu a Romaniei. ca
ultimg J,ovitura data Austriei, care va educe sfaisitul. rgz-
toinlui.
In August se Incheia en Romania o conventie mili-
tara si politics, prin care si -se acordau extinderi teritoriale
(Bnpovina, Banatnl, Transilvania), earl., evident, nu cores-
pundeau proporciei participarei sale la operaciunile militare,
deoarece ea nu se angajai decat sa declare razboiu Austro-,
Ungariel Si hi mArginea operatinnile nnmai In Transilvania.
Ultimele evenimente au aratat cat s'au inicelat aliafii, dand
a prea mare insemnatate intrarei Romaniei in razboiu.
In momentul de feta, desvoltarea operatiunilor mili-
tare a pus pe al douilea plan toate chestinnile politice. Cea
mai important Entre ele este acnm evacnarea Moldovei,
data imprejnrarile militare o vor cere. In prevederea aces-
teia, s'a format o eomisinne specials sub presedintia sena-
torului Zassiadko; dupg disolvarea acestei comisinni, toat
ehestinnile de evacuare fora incredintate lni Sterlinoff,
Imputernicit special. S'a preVAiut evacuaren guvernului,
a Parlamentulni si a institutiunilor guyernamentate la
Kherson, acordandu-i-se gtvernulni roman dreptul de tex-
isritorialitate, tatoomai ea si Belgiei. Rezervele de aur au

www.dacoromanica.ro
170
si fost deja trimise la Moscova. Relativ la tvacuarea rani-
tilor, a refug'atilor, uzinelor etc. eta o comisinne trateaza
cu departamentele competente.
Sub influenta_ oatastrofei suferite, s'a ereat in Roma-
nia un curent impotriva razboinlui, care 'si-a pus ca scop .

i icheierea pacei, chiar separate, dar ferma hotarare a Re-

gelni si a guvernului sau de a iezista liana la unna este,
se pare, de neinlaturat.
Schimbarile intervenite in ultimul timp in ministerul
Bratianu, in vederea unei intelegeri dintre partidul liberal
si eel conserl4tor, an imprimat guvernului un caracter
mai: national si au intarit situatia-i sovaitoare.
Nenorocirilo, cari s'au abatut asupra Romd niei, sunt
urmarea &ease& a lipsoi sale absolute, de pregatire mili-
tarti i a politicei ,cu data fete" a lid Brgtianu.
Usoarele victorii din 1913 si succesele diplomatice
alp Ronaaniei clupa razboiul balcanie an iniesnit in mare
masura increderea inselatoare a natiunei 1i guvernului.
Politieeste ri militareste, RomAni: s'au apreciat chiar ei
pe ei mai mult decat valoarea for reala si ei incearca arum
'o mare desiluzie.
Din punct de privire al intereselor rusesti, amend ii
vedere starea actuala de lucruri din }nsia, not trebue sa
ne conducem de urmatoarele consideratinni:
Data, iniprejurarile s'ar desvolta ast-fel, meat couven-
tinnea tailitara si politic h din 1916 Cu Romania s'ar putea
realiza complect, s'ar crea ast-fel in Balcani un stat foarte
puternic, compus diu Moldova, Valachia, Dobrogea (Rota-
Ilia de azi), Transilvania, Banatul ri ,Bucovina (intinderi
ieritoriale, conform tratatului din 1916), cu o populatiune
de aproape 13 milioane de locuitori. Este evident ca nu
s'ar putea compta ca acest Stat sw rametna conical facet
de Rusia si ca el nu an nazui satli realize:e aspiraciile
nationale asupra Basarabiei.
In Balcani, el s'ar stradui deasemenea sa contrabalan-
seze influent?. Rnsiei si find dat caracterul roman predomi-
nant a"1 populatiunei sale, el s'ar gasi sub marea influents
politico a Italiti ci Francei.
lath, de ce naruirea visurilor Romd niei in ce privefte
voinca ei de a-ajunge o mare putere, in poporfiile state

www.dacoromanica.ro
 171

mai sus, nu este in mod particular contrary intereselor po-

4itice ale Rusiei.
Noi trebue sa profitam de aceasta circumstance, spre a
strange pentru un timp cat mai lung posibil legeiturile for--
fate, cari unesc Rusia de Romania.
Dar data formarea de state puternice In Balcani nu
ne este avantagioasa, tot astfel nu este in folosul Rusiei
disparitia compleca, sau srlbirea organismelor pplifce exis-
tente.
Deci salvarea Romaniei de o descompunere definitive
trebue actualmentegg constitue unul din principalele noastre
scopuri militare. Succesele noastre pe frontur romanesc an
pentru not o deosebit de mare importantA, deoarece ele cons-
titue singura posibilitate de a da o solutie definitive si in
sensul cum o dorim not chesliunei Constantino'. olului i
tramtorilor.
Evenimentele, cari au loc scum in Romania, an modi-
float radical c tratatului lin 1916. In loc de un
concurs militar relativ modest, pe care era obligate sa -1 dea
in Dobrogea, Rusia trebui se incredinteze trupelor sale
aproape in intregime apararea Romaniei. Acest ajutor mi-
litar al, Rusiei a luat acum astfel de proportii, incest promi-
siunile f ei cute Romaniei prin sus., numitul tratat relativ la-
cornpensatiunile tsritoriale, xn sehthabul intreirei sale in reiztoiu,
trebue s fie fitrii nici o indoiala revizuite.
Daces, in imprejurdrile de fa(ei, ar fi deplasata ridi-
carea acestei chestiuni, ea, trebue insa oriium pus i la ordinea
zilei in momentul eel mai apropiat fi mai fovorabil".
(ss) Polivanoff.

Din cuprinsul acestui raport aaresat Tarului Nieolae

II, de tyre generalul Polivanoff, in scurtg, vreme dupe
plecarea sa dela conducerea ministerului, de rg,zboiu, se
desprinde clar si luminos toatI dragostea Rusiei fat de
RomAnia, care, pealru a doua, oarg,, trebuia sa cadg, victima
Incrderei prea maxi ce a pus de astildatg, cu girul celor
mai puternice si mai eivilizate state ale Europei in cuvantur
colosului dela Nord..
Rapoytal generalului Polivanoff eiceleazg printr'un

www.dacoromanica.ro
172

cinism, rea credinti, si rea vointA, care ma,' dispenseazt de

a-I mai comenta..
El este i va Amalie In istorie, printre multe altele,
o probl elocuentit mai mult despre thartiriul neamului ro-
manesc dui-A urnia recidivei ruseti In materie de trAdare
fail de aliatii ei eei 'mai sine,eri qi mai apropiati.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOL1JL. X

Refacerea military si politica din Moldova.

Stanjenirea ultimelor noastre eforturi .de catre Rusi.
La sfarqitul anului 1916, din cei 600.000 soldati corn-
batanti, cu cari plecasem la rlzboiu in seara de 14/17 August
acela0 an, numai a treia parte ajunsese la Siret. Apro-
ximativ 100.000 erau facuti prizonieri, cam 150.000 morti
qi rAniti In teritoriul ocupat i tot cam 150.000 r nili prin
spitalele din Moldova sau mergand de colo pang, colo, spre
a-si crLuta adapost in contra intemperiilor vremei.
'Nate diviziile decirna,teafara de 4 divizii cOmandate
de generalul Averescu, destul de avariate i ele, can tinean
frontul diuntos al Moldovei de jog prirvira, ordin sq. se
retragI mai in fundul Moldovei, In scup de refacere. Restul
frontului pang, la Galati era mentinut de trupe rused, puss
intliu sub comanda gendraulni Saharoff i mai In uring sub
aceea a generalalti Scerbaceff, care a ramas 0111 la inche-
ierea armistitiului.
Dintre diviziile noastre de pe frontul Moldovi in cu rsul
iernei 1916/1917, una cea cu No. 15era comandatI
de colonelul tradltor Alex. Dim. Stui.dza 1), care, prin Ia-
') Fin al fostului prim-miniatru Dim. A. Sturdza, care itrIdase pe printni
Alex. Cuza Vodg, pe printel Carol, mai in urmii rage al Romaniei (vezi broqura
Spionui prucian, flicutOde 0 qi iec41it4 baronul de lisfin), ape chests natio-
nal (pain discurenl din sala.Grfen qi atitudinea lui ticitioasI in chestia rentki
qcoatIelor romAne din Bralov), colonelul Alex. D. Sturdza qra fireso s fie 5'4
nn trUKtor al Orli sale.
studiile numai In Germania, Sturdza Ina ea sub-l000tenent
era tndrIznet qi atotputernie. Coloneli qi generali se pitman tnaintea lui ei-i
asealtau, ca find bdliaEui tatillui a u qi ginerele ltdi P. P. Carp. A treeut roped*

www.dacoromanica.ro
 174

nuari" 1917, in coin plicitate cu loeot-colonelul Crainiceanu,

coma,ndantul regimentului 25 de infanterie, si locotenentul
adjutant CosticA Wachmann pusese la tale cea mai groaz-
nica, si mai mizevabila, trldare: predarea intregei sale
divizii in rn4inile dupnanului. Manifeste tipaxite pe tdritoriul
unguresc fuses impartite in tainl of4erilor si soldgilor
nostri in scopul de a-i convinge s dea mana cu Nenrcii psi
sa, pornease impreung cu ei impotriva Rusilor.
Manifestul, intitulat, Chemarel, poarta, data, de 27 Ia-
nu'arie 1917 si are urmatorul text:
Citemare!
Eu, colonelul Alexandru D. Sturdza, cu care v'ati
luptkt cot la cot, va trimit urmgtoarea vorbg: -
In fruntea voastril vreau sa fac o ost' re noufl, bine
inzestrat'a cu masinele ramboiului si bine condusa de sefi ini-
mosi. Cu ea vreau sa scap5ni ceiace s'a pierdut, sa aluneam
prin toate gradele ping la eel de colonel. In fond era un oflter bun qi
instruit.
Ca director al qcoulei militare de ilifanterie din Bucureqti a avut, In
1915, q purtare scandaloasg qi revolatoate cu tinerii transilvIneni vre-o 3.0
la nningr cari intrarrg tal coal In vederea evenimentelor ce ayeau sg, vie.
Cu ocazia &limner& jurgmantului, coloneIul Sturdza nu s'a sfat se taxeze
de spel'itri pe toti acesti tineri, cirri fuseserg, .Inaipte de a veni In targ, recru-
tati lu armata austro-ungarg. Pentru a-i upiili qi ofe isa qi mai malt, ne-
deinnul comandant le-a aruncat apoi in fatg ardelenilor epitetul de parazili;
atriigandu-le atentia cg daeti au feet primiti in scoala militarg, ail Vie di aid
nu e azil de noel:4e".
Faye cu un asemeneai limbaj neobicinuit qi cu totul antirominesc. unii
din tinerii ardeleni, cu desgustul In suflet, au pgrfisit imediat qcoala. Afland qi
eu de atitudinea acestui tri4t personagiu, am considerat ea o datorie se -1 zgaltgi
putin prin ziarnl Adetdrul ca sa atrag atentia ministrului de rg7boiu. Intr'adevgr.
interventia mea drastica n'a rgmas ffirg efect. Generalul Iliescu, pe atunci se-
cretar general al ministerulni de rgzboiu, l'a chemat la minister qi 'i-a pus in
vedere sit adoRte o purtare mai cuviincioasg fati de 'niqte tineri inimoqi, cari au
intrat In coal purnai manati de foeul gam al idealului national. Intr;adevgr,
din acest momentrcolonelul Sturdza a inceput 64 fie mai blajin, mai afabil qi
chiar familiar, invitand in grupuri pe tinerii transilvgneni la ceaiu acasit lee?,
In str. Mercur. Insuqi acest gest dovedeqte licheliemnl gi caracterui omulni.
Azi aproape toti sperjurii qi parazifii ardeleni ai trlidgtorului Sturdza
dorm sdmnul de vedi, unii pe pgmantul feint al Ardealului, altii prin vaggunile
-C.arpatilor sau pe eam*pia A ?estilui iti Neajlovului, cgzenci vitejeqte pentru eli-
berarea Transilvaniei qi pentru apgrarea pgmantului scnmpei for Romanii.

www.dacoromanica.ro
 115

din tarn pe jefuitorul rus si s facem ea mai repede sg, no,

reintoarcem la vetrele noastre. Ne vor ajuta la aceasta acei
(Iona sute de mii de prizonier: roman, pe cari ii voiu scapa.
Repede trebue sa va hotArati, oAci iatA cum stun acum :
Tara noastrA si ostirea a rAtAcit sub conducerea nepri-
ceputA a unor capete slabe : douA treimi din tilautul ei s'a
pierdut, cealaltA treime este prAdatA de Rusi. Ei isi bat joc
de ofiteriivde soldatii nostri i de sArmanii locuitori; ei
necinstese nepedepsiti.femeile noastre; ei ne rApesc ult. mele
vite, pe cari le avem,, si ne-au impiedicat sAlucrAm plimantul.
Averea Orli s'a risipit si instrainat. Bach' nu ne hot5,rain de
pm acum, voi. muri de foame cu copii si nepoti. Ni se -pre-
gAteste pribegia in strainAtatea neagrA; este vorba ca ar-
mata noastrA sa. treaeA Prutul, ca guvernul sa fug rusinos
la Kherson, in Rush, iar' celor bt gati sa li se inlesneasci
asezarea iii orate depArtate rusesti, robiti de legi asupri-
toare.
Ati fost amagiti de cei man pain cuvinte inselAtoare
despre un ideal national ! Ati vAzut cum acest ideal s'a pr5-
busit din cauza usurintei si ticAlosiei lor. Treziti-va si nu
mai credeti mincinnile ce vi se spun. Victoria Rusilor nu
ne va scapa, caci ea nu poate fi. Dispretuiti pe acei cari
se incApb.laneaza a lega soarta voastril de armate straine,
cari nicAeri nu reusesc sa fie invingatoare.
Mai bine O. mergem Cu eei putini, dar vrednici, cinstiti
si taH. Lepadati-v5, de acei ce 3,r'au inselat amar. Ati jurat
credintA tarei romanesti, iar nu unor netrebnici, crud 5."

conduc la peire.
Dleg, aveti incredere in bratul vostru, in mintea si
sfatul men, veniti indata la mine. VA astept in muntii Vrancei.
Veti capita smile dela . mine. Voiu libera pe prizonierii
mostri. Totul este preatit. Cu ei vom forma o oaste nota
si cu ajutorul lui D-zen vom recuceri ce s'a pierdut, vom
Intregi ce s'a stricat si vom da afar pentru totdeauna pe
netrebnicii. cari ne-au adus in starea de azi.
Treceti fara nici o intarziere en arme en tot spre mine.
SA scApa'm Romania! Dumnezeu va binecuvanta fapta
noa strA.
(6s) Colonel A. D. Sturdza.

www.dacoromanica.ro
176

Gracie "vigilentei neadorrnite a generalului Averescu qi

bsuuielilor Intemeiate ee desteptase In ofiterii francezi de
pe front atitudinea scandaloas1 a colonelului Sturdza, odio-
sul cornplot fu descoperit inainte de a putea fi pus In
executie, gratie soldatifor romani prizonieri la Unguri, In-
sarcinati cu distribuirea manifestelor pe linia frontului si
cari, in loo s1 le Impart1 camarazilor lor, an venit cu ele
pachet si le-au predat comanda..mentelor diviziilor respec-
tive (diviziile I si XII). Cu distribuirea manifestelor ][4: di-
vizia XV fuSese Ins/rcinat locot.-colonelul Crainiceanu, care
a fost prins inainte de a le Imparti, multumit1 agerimei
colonelului Teodor Pirici, comandantul regimentului 15 de
infanterie. Tr1datorul Sturdza, btnuind ca odiosul sau plan:
va fi dat pe fats, fugise de pe front cu dateva zile inainte,
dimpreunl ,cu adjutantul slu WaChmann, In randurile-
dusmane.
Locotenent-colonelul Crliniceanu 9, care, In urma Inte-
legerii cu col. Sturdza, trecuse peste linia frontului spre
a primi instructiimi dela acesta cum trebuia 81 procedeze,
a fost prins la inapoiere. Dat In judecata, 'el a fost con-
damnat la moarte gi Impuscat.
Aceiasi .pedeapsI a fost pronuntatg, In lipsa, de con-
siliul de razboiu din Bacau $i In contra tradAtorilor Sturdza
gi Wachmann ;). Ambii acesti mizerabili vegeteazI azi prin
Germania, acoperiti pan1 si de dispretul Nemtilor, cari,
vorba mult regretatului Caragiale$ dac/ iubesc trIdaxea,
ursse pe trad/tdri.
Iii noate oricine Inchipui cat/ am/rleiune si revolt/
a putut starni In toate sufletele romanesti din Moldova
si flrl asta, asa de profund Indurerate miseleasca fapti
a trldtorului Sturdza si a celorlalti doui complici ai sli.
2) Locot-colonelttl Crginiceann, inainte de intr:rea noaetrg fn actinne,.
fuseee atagat militar la Atena. Aici a lost enrprins cue ofiteri francezi,,procnrand
bidoane en benzing sulpmarinelor germane, cari operan in blares Egee gi fa
Mediterana.
2) Cong. Waehmann, Ant igposatulni Ed. Wachmann, foot director at
Coneervatorulni de ranziog gi declamatinne din Buenregti, era director al tinei.
Wei din Salonic. Dui:4 itbuenirea rkboiului enropean a foot prine de Fran-
eezii din Salonic en epionaj fn favoarea Nemiilor, areetat gi due in F4nta, de
uncle a foot pus in Ebertate nnmai &TX interveniii earnitoare .din pedals.
gliverAulni BrYiisaa

www.dacoromanica.ro
 177

Inteadevar, In Ianuarie 1917 era nespus de Inspaiman-

tatoare atmosfera din capitala Moldovei. Trebuia sa ai inima
impietrita sau nesimtitoare ca sa nu-ti seape lacrimi de
durere, and, pe langa toate acestea, mtai vedeai trecand pe
strazile lasilor resturile diviziilor noastre decimate, cu ca-
rute stricate, tase de niste umbre de cai supti de neman-
care, iar soldatii livizi de privatiuni, frig si mahnire sufle-
'teasca, in drumul lor spre centrele de refacere. Nu data,
am fost miprins de desnadejde la gandul ca numai cel
A-tot-puternic va mai putea face sit renascg brava noastrg
armata din August 1916, care dovedise atata eroisrti si
dispret tie moarte In fata unui dusman mai numeros si in-
comparabil mai bine utilat.
lIi se 'Area ca toata mania lui Dumnezeu se revar-
sase numai asupra, bietei Romanii s? ea Dumnezeul Nemti-
lor e singurul puternic si poate pedepsi lumea! La dreptul
vorbind, mi-e imposibil i n'am nici talentul ca sg descriu
in adevaratele-i cirlori grozavia suferintelor noastre din
iarna anului 1916/1917, In Moldova.
1Niu exista durere de orice fel si on -cat de adanca pe
care sa n'o fi indurat, nu exista jertfe pe care vre-un popor
pe lume sa be fi cunoscut, nu existg, sufvrinta pe care vre-un
neam s'o fi suportat asa cum a indurat-o, cunoscut-o si
strabatut poporul romanesc.
Pe Tanga chinurile morale, de tot soiul, a mai trebuit
sa vita peste noi o iarna din cele.mai grele, cu infome-
tarea, mizeria fizica si sufleteasca, iar ca cordtar at acestor
izbituri ale soartei noastre flagelul bolilor contagioase mai
ales al tifosului exantematic eu tot coutegiul de nefericiri
ce ins )tsc o infrangere militara,. Peste 100.000 de suflete
soldati, si civil: au cazut victima bolilor necrutatoare,
a frigului si mizeriei. "Numai doctori s'au tins vre-o 145,
facandu-si datoria pentru patrie.
Intreb arum : in aasernenea condititmi mai puteam noi
oare, cei ilia Moldova, sg, speram intr'o asa refacere a ar-
matei, care sa fie in stare, In primgvara, ca sg, is o contra-
ofensivii qi sa alunge pe dustnani din tar?
In descurajarea ce ne cuprinsese, mai ales sub loviturile
nemiloase ale soartei, multi dintre noi, cei refugiati, nu mai
credeam decat intr'o minune dumnezeiaseg !
7b943-1. R. Abrucleamu, Pacostea Ruseasaii. 12

www.dacoromanica.ro
178

De altfel de ce n'asi spune tot adevarul? chiar

si in sanul guvernului intrase temerea si descurajarea. Unii
dintre ministri, prea, IncrezAtori in amicitia aliatilor nostri
de peste Prut, erau de pgrere ca sa se trimitA, toatg, ar-
mata spre refacere in Rusia. Se hoarase chiar ca pawl si
scoalele militare sa fie mutate in Rusia, ha Jitomir sau
Karnenetz-Podolsk si comisiuni romano-ruse alergau pentru
fixarea centrelor rusesti, unde urma sa fie this/ armata
roman/ pentru refacere.
Din fericire, s'a gasit un om intelept, care, dandu-si
bine seama de spiritul ce domnea, Inca' de p'atunci Decem-
bre 1916 jn armata rusl si peste tot in Rusia, s6 se
opung din rAsputeri la trecerea, armatei noastre, in stop .de
ref acere, peste Prut. Acest ba'rbat, cunoscator de amen' si
de lucruri, a font d. Alex. Constantinescu, ministrul de in-
terne, al d,rui punct de vcdere a si triumfat in cele din
liana. Afar5, de o singurI divizie de. cavalerie, care, din
cauza lipsei do nutret in Cara, se dusese sl se reface la
Bglti, in Basarabia, incolo toate trupele, ca si scoalele mi-
litare, au camas pe phuantul Moldovei.
Intro scrisoare, per care mi-o aaresa la Odesa in ziva
de 20 August 1917k in toiul glorioaselor si crancenelor lupte
dela Miirasesti, a. Alex. Constantinescu, plin de satisfactie,
ma intreba:
Cum riiman acum acei strain $i Romani, cari, in
Decembre 1916, cerean sa trecem armata peste Prut la refa-
cere? Cu cs spirit moral s'ar fi intors, daeg se mai lntorcea?
Ar fi raman Ingropatg in insuccesele dela inceput faima
vitejeasa; a unui neam, iar la sfarsit am fi etalat pe mesa
verde, nu fapte demne si marete, ci numai lamentArile unor
suflete, cari cer mils ai pomang".

CAM mandrie Si cat/ dreptate exprimg, aceste cuvinte,

mai ales pentru tine eunoaste anarchic ingrozitoare, pe care
a introdus-o revolutia din Februarie 1917 In teat/ armata
ruseascA! Inteadevar, a fi dus armata Romaniei, spre refa-
cere, ,toemai in cel mai vast cuptor de anarchie, ar fi in-
semnat a o pierde cu desIvarsire: Ea s'ar fi tutors ad /pat/
la principiile faimosului pricaz No. 1, dat armatei rusesti

www.dacoromanica.ro
 179

de guver,nul provizoriu revolutionar al printului Lvoff si

prin care se punea in vedere soldatilor i tisi sa aleaga comi-
tete de diriguire a diferitelor unitati si Ca nu mai ti,u obli-
gacia de a saluta pe oficeri, adica pe superiori lor. Gratie
acestui pricaz nebunese, a avut loe invaziunea brutal d a
anarchiei in toate fortele armate ale Rusiei.
Cateva, lamuriri asupra descoinpunerei armatei rusesti
suet a bsolut neeesare, pentruca cititorul sa poata mai bine
intelege imensul serviciu ce s'a facut armatei noastre prin
dispozitia luatg ca refacerea ei sa se efectueze pe pamantul
Moldovei si nu in Rusia.
Inteadeva'r, din primele saptamaiii ale revolutiei s'a,
putut constata o brusea, si adanca schimbare In atitudinea
armatei ruse. Oamenii cuminti vedeau, inmarmuriti, cum
Rusin intreaga, wergea grabita spre prdpastie, gratie con-
ceptiei gresite ce se da principiilor de libertate proclamate
tie revolutie.
Pentru solda,ti, toate euceririle revolutiei se reduceau
la un singer gaud: acela de a merge cat mai repede acasa.
Toate celelalte idealuri de interes general erau itera, rnoarta
pentrit ei, caci nu le intelegeau. Este evident crt, din aceasta
cauza, disciplina suferea. Totusi sand unit comandanti de
unitgti se ofereau sa is mdsuri severe pentru mentinerea
disciplinei, ei erau opriti, ba chiar pedepsiti. Astfel gene-
ralul conte Keller 1), cornandantul cavaleriei si un excelent
tactician, fa'cand o asemenea oferta. a primit drept rgspuns
punerea sa in retragere.
Zi de zi, sub influenta articoleloi unei prese defaitiste
si a discursurilor unor oratori revolutionari, can se abatu-
sera peste tot asupra armatei ca un stol de corbi, soldatii
Incepura, sa devina neincrezatori si apoi iritabili. Ba, la
urnag, sub influenta discursurilor ineendiare si incoherehte
rostite in meetingurile de pe front, unde se preconiza ura
de clase, ei ajunsera Intr'o asa stare de nesimtire si de sal-
batecie, care era egala en, pierderea, definitive, a armatei
rusesti, odata atat de puternica.
In Petrograd, la cloud zile dupe revolutie, disciplina
baza indispensabild a unei armate fu complect uitatd,

1) Incurat cu o printesit Moruzzi din Basarabia.

www.dacoromanica.ro
180

iar armata tra,nsformata In bande armate periculoase chiat

pentru revolutionari, cari totusi nu intrelasard de a in-
tinde starea de spirit din capitald si la armata de pe
front. i tinta aceasta a fost atinsd repede, gratie pricazu-
lui No. 1 dat de ministrul de rdzboiu Gucikoff, sub pre-
siunea sovietului deputatilor lucratorilor si soldatilor
din Petrograd, cu privire la abrogaiea partii celei mai
importante a regulamentelor militare in ceeace privea
serviciul interior Prin acest faimos ptdcaz, care permitea
invaziunea aI ra rehiei ih armata", se desliinta salutul supe-
riorilor, ca si puterea disciplinara, a s-filor, deci Insasi dis-
ciplina. Mai mult chiar, se lasa soldatilor dreptul de a face
comert, de alipsi dela cazarmd fart' autorizatie speciald,
de a umbla imbracati civil afard din serviciu etc.
Ministrul de rdzboiu Gucikoff, descurajat, vdzafid mo-
dul si juteala cu care se intindea raul sub presiunea ele-
mentelor socialiste inaintate 4i gra, judecata, isi da de-
misia, lasknd sd treacd armata sub conducerea lui Kerensky.
Avesta, indatd te, is conducerea armatei, publics, impins de
sovietul din retrograd, ordinul de zi asupra drepturilor omu-
lui. In acelosi timp autoriza, crearea de organe 9llitare
autonome de administratie military, sub forma de, comitete
de 'toate felurile. E lesne de inteles ed din acest moment
disolvarea armatei progress cu o rapiditate de necrezut: Tri-
bunalele militare, alese de soldati, achitau pe capete pentr t
delicte vadite, de exemplu pentru lipsa dela serviciu pe from,
pentru indiseipliny, pentru insulta superiorului etc. Intreaga
baza, a armatei fu distrusa,' ca prin farmec. To ti soldatii
se considerau cetateni liberi, iar deputatii trimisi din Pe-
trograd pe front, ca sy lurnineie armata asupra scOpurilor
revolutiei, puteau vorbi nepedepsiti de necesitatea de a in-
cheia o pace imediatd si de a intra in tratative cu inamicul,
de a, arIta inutilitatea razboiului etc.
In acest hal lamentabil si destructiv ajunsese armata
rusd, gratie pricazurilor ministrilor de rdzboiu Gucikoff
1) Generalul N. de Alotikevitz. care a luptat pe frontul roman, spune ea
acest pricaz No. 1 era o copie fidelA a unui pricaz afi4t la 1905, in gars Kras-
noyarsk (Siberia), de cltre sovietul deptitatilor batalionnlui III de ail ferate de-
rezervil, pe vremea rkboiului ruso-japonez. Cu alto 9uvinte, boala anarhiei din
armata rusg, a fost It(11185. din Manciuria Ri dateazil din Luna Decembrie 1905.

www.dacoromanica.ro
 181

si Keiensky, c.,rratie activitgtii apostolilor socialisti in armata

si influentei literaturei revolutionare.
-In Julie 1917, in momentul -cand incepuse ofensiva pe
frontul roman, armata rug ineetase de a mai exista'. Ita se
asr,mana en resturile unei corgbii naufragiate. In loc de
soldati constienti si patrioti, redutabila armata rusa de odi-
nioara se compunea acum din negustori speculatiti, din
raufacgtori si din bade clu hoti in toata regula. Asa se
explica de tle grandioasa ofensiva dela 27 Iulie 1917, in-
-ceputa cu atata entuziasm si asa mare succes de armata II
roman in unire cu armata TV rusa, a trebuit sa fie opritg
bruse, sprematea disperare a armatei I romana, care astepta
si ea cu nerabdare sg atace dimpreunii cu armata VI rug.
Calm acestei opriri neasteptate a fort refuzul infan-
teriei rusesti din armata VI de a porni la atac.
Inactiunea armatei VI ruse a avut consecinte grave si
pentru armata IV rusa, care s'a molipsit si ea, atingandu-
i-se ultimele resturi de bravura.
Tot greiil, toata inunca si tekte sacrificiile ramaserg
deodata in sarcina, trupelor romanesii, al cgror patriotism
dispret de moarte an salvat situatiunea, inscriind cu litere
cIe our in cartea nearmilui sangeroasele. dar stralueitele lupte
dela Marlsesti, precum recuncaste insusi generalul Monke-
vitz in volumul sau asupra descompunerei armatei rusesti.
. Din acest moment, armata rug de pe frontul roman
au mai compta nimic din pullet de vedere militar A deve-
nise profund, supargtoare pentru populatie. In ce privete
soldatii nostri, ei dispretuiau din convingere pe fostii for cama--
razi rusi, cari aveau o frieg teribila de ei. Nun putea vita
modestul, dar bravul soldat roman obraznicia mojicului rus
irnbracat in uniforma, care venind in tarn, se lauda ca r ine
ea, protector, pentruca pe urma s5 dea bir cu fugitii, sa
dezerteze de Ile front, sA, fure si sa lase foc si parjol pe
uncle trecea.
Deaceia trupele romane, indignate de conduita incali-
icabila a camarazilor rusi, eand ii prindeau, ii tratau fara nici
mi15, impuscandu-i, precum s'a intamplat la, Spataresti
langa F5,1ticeni. la kihaileni (Dorohoiu), la Galati. Iasi etc.
Astfel, pe la sfarsitul lunei Decembrie 1917, ()data cu
414.1Itgregarea finala z armatei rusesti, care in Novembre

www.dacoromanica.ro
182

planuia Inca sa detroneze pe regele Ferdinand si sa asa-

eineze pe generalul Scerbaceff, comandantul suprem al forte-
lor rusesti de pe frontul .nostru, Moldova fu complect co-
ratata de hoardele ruseti, cari formasera odata armata te-
mita a Tarilor Rusieil
Numai cand se cunose to,ite aceste imprejurari, se
poa,te judeca cal Intelepciune si ,cat pariotism au dovedit
acei bcirbati politici, cari all scutit armata, romall, de pe-
riculoasa ei refacere in Rusia revolutionara, ceeace ar fi
fost pe capul RomAniei un al doilea dezastru, Inca si
mai mare, caci ar fi fost ireparabil. Ramasa pe pamant
romanesc, armata noastra ee .e drept, dupa o munca
supra-omeneasca a putut fi refacuta In conditiuni, cari
au uimit o lume Intreaga.
Intr'o carie frantuzeasca,4ntitulata, Alexandre Asiatique,
datorita printesei G. Bibescu, gasese urmatorul dialog intre
regele Macedoniei si pasarea Phoenix:
Pgsgr'ca mea, ii zice Alexandru, invatg-ma dacg noi,
oamenii, putem, sa pAtram in sufletnl nostru o dorintg, timp
de o viata intreagrr faro sa o satisfacem ?
Trebue s vrei a mori vi sa renati din propria to
eeuua I rgspunse veserg Phoenix.

Ei bine, tot astfel, din cenusa ei, s'a renascut si brava

armata, romana, careia 'i-a fost dat In vara anului 1917,
la Marasesti, sci laving:1 pe teribilul spargator de frouturi,
pe celebrul general Mackensen,, si sa acopere astfel de glorie
un neam lntreg, crezut de multi ca si desfiintat.
Cum s'a operat aceasta minune ?
Oricat de crude si mari at fost nenorocirile, cari s'au
abatut ca un uragan nimicitor asupra Romaniei In toamna,
si iarna anului 1916, totusi poporul roman, eu durerea in
suflet, nu 'si-a pierd'ut nadejdea si, otelindu-ii inima la fla-
cara celui mai sublim patriotism, s'a resemnat si s'a pus-
eu puteri Indoite la nun* ajutat fiind in aceasta opera,
mare cu inima, pricepere si mutt/ ravna de catre misiunea
franceza In cap. cu generalul Berthelot, marele amic al Ro-
maniei, care niciodata nu va uita imensele servicii aduse:
armatei noastr6 de fratii nostri de range si de arme francezi..
In asemenea conditiuni, anul 1917 se anunta In culori

www.dacoromanica.ro
 183

mai trandafirii. Inainte de a arlta evenimentele anului 1917,

se impune un euvant asupra politicei interne.
Razboiul mondial gasise la putere partidul liberal. In
tot timpul pang la intrarea Romaniei In razboiu, nationalistii
ei In special conservatorii de sub conducerea lui ,Take
Ionescu si Nicu Filipescu, neavand act obiectiv cleat raz-
boiul, s'au abtinut apt oape dela politica interna.
In Decembrie 1915, cu ocazia desbaterilor memorabile
dela Camera, in care, desigur punctul culminant a fost
discursul lui Take Ionescu asupra politicei instinctului'
national, discutii interne nu s'au facut.
Cand, dupa. intrarea Romaniei in actiune, au venit
ceasurile grele, guvernul Brafianu a rugat pe conservatori
sa delege doui membrii, cars, deli fara nici o situatie Maki,
sl is parte la deliberarile consiliului de ministri. Astfel,
'Ana la evacuarea Rucurestilor, Take Ionescu si Mihail G.
Chtacuzino au luat parte la discuiile consiliului de ministri.
Se stie ca ei au propus sa se aduca In Iasi toti sena-
torii si toti deputatii ca un serviciu comandat. Dar n'au
reusit si mai tarziu, la Iasi, toti au reculoscut ca Take
Ionescu vi Mihail G. Cantacuzino avuseseera dreptate.
In Decembre 1916, in fata perspective; de a vedea
in Camera, discutii violente asupra pregatirei razboiului si
asuprao conduvrei lui, s'a format un guvern na,tional de
coalitie liberal-conservator, intrand in noul cabinet urma-
torii conservatori: Take Ionescu fara portofoliu, .M h, G.
Cantacuzino la justitie, dr. C. Istrati la industrie si Di-
mitrie ,A. Grecianu la lucrarile publice. Astfel s'a aei-
gurat In ochii tarei si strainatatii unitatea politick.
Aceasta unitate politica, care ar fi fost de dorit sl
dainuiatca si la confefinta de pace, in acele zile Inalta-
toare si de bucurie generall, a fost, farl indpiala, de
mare folps arii. Gratie ei si muncei comune pentru refa-

11 In August 1917, acest cabinet, In nrma nnei crize ministeriale provo-

eatrt de conservatori,rs sufetii lirmItoarea remaniare: d-lui Take Ionescu
dat vice-preliclentia eoneiliului de mi4;iiqtri; portofoliul industriei a fost Incr.-
dintat lui Barbu Deiavrancea, flnantele lui N. Tituleseu, iar b. A. Grecians
ei-a pXstrat of mai departs ministerul lucrIrilor pnblice. Itlimaueau deal In ga,-
vernal national tot 4 conservatori.

www.dacoromanica.ro
184

eerea armatei, anul 1917 incepea, cum am spus dela, sub

cele mai frumoase auspicii.
DupI doua luni insa a venit, din nenorocire, revo-
lutia rusa, pe care nimeni nu o astepta inainte de sfar-
situl razboiului mondial si despre care ma voiu ocupa pe
larg in ca,pitolele unnatoare.
La inceput toata Inmea a crezut ea revolut:a va
intari sufletul national rub. Dar curand s:a vareut ca, o
inexplieabila boala sufleteasca upriiwese voporul rus, care
nu mai vrea sa se batA.
Pans, in vary sperantele erau totusi inch maxi. In
acest timp am avut, la Iasi, vizitele ministrului rus de
rAzboiu Gucikoff, a ministrului francez Albert Thomas,
a ministrul,u4 be4)ian Va,ndervelde si a generalului ame-
rican Scott. 'rot atunci, prin concursul ambelor partide.
s'a Infaptuit marea reforms a exproprierei pentru darea de
pamant la, tarani (2 milioane de hectare) si a lotalui
universal.
Curand dupa aceasta, o ofensivg reusita rusa in Ga-
litia dAdea toate sperantele ca rizboiul se va sfarsi re-
pede cu victoria aliatilor notri.
Armata noastr5, acimirabil refacuta. in 15 -divizii,
mai puternica si mai ritzboinica deck oricand, sta gata
sa sparga frontul german si desigur eh' in putine mile ar
fi fost in Transilvania si pe naalul rauluF Buzau. Deja
armata H, dupa strglueita batalie de, la llarasti, iinpin-
sese in 3 zile frontul cu 20 kiloinetri.
In ceasul in care era sa se dea semnalul atacului si din
partea armatei I romans si a armatei VI ruse, a venit insa
infrangerea rusinoasa dela Tarnopol, care a produs defectiuni
si in randurile armatei ruse de pe frontul roman si care
a fost tnceputul scofalcirei puterei militare a Rusiei.
Restul se stie. La Marasesti si Oituzl), singwa brava

1) In luptele din sectorul Oitui,ului a lust parte qi eontele Tisza. fostut

prim-ministru al Ungariei, ca major de re7erva htir'un regiment de eavalerit.
Teribilnl duqman al Romilnilor a primit gia botezul foculni, participAnd la
lupti foarte nidentg. Ziarul Pesti Vaplo eerie: reioanirea a fost atilt de pu-
dernicii, ineat pans fi Ofifetid en aprorizionarea regimentului a fost ranit. t n-
telui Tisza insii nit i-s'a intlimplat ninvic, desi era tradeatina in frunte."

www.dacoromanica.ro
 185

noasta armat1 Linea cu eroisin si c,u mare succes piept

asalturilor disparate fa'cu.te in. masse compacte de trupele
lui Mackensen si ale archiducelui Iosif.
Criticul militar C. T. Robertson se exprinA astfel
in ziarul Plain Des ler din Cleveland (Ohio) despre impor-
tanta rezistentei Romanilor in Moldova :
... Dar ca sa fi putut cuceri Moldova, ar .1 fost,
pentru Germani, o bactorie aroape incalculabila. 0 inaintare
peste linidlc din Moldova s'ar fi reispleitit din belsug cu
prada ce o puteau avea. Numai aqa cstc cu putinf4 calcu-
larea valoarei streiduintelor eroice ale armatei romeine pentru
civil %za is intreaga".
Cu privire la aceste glorioase si in veci neuitate lupte,
sari vor alcatui pagina de our a vitejiei romanesti, d. Alex.
Constantinescu, ministrul de interne, imi...scria, la Odessa,
,urm6toarele rAnduri sublinie :
Isyi Duminici, 20 August 1017

Jubite amice!

Starea generala aici e tot incertg. Chiar in ultimele

zile (la 15 August) au fost defectiudi ruseqti complecte i
la Sod si la Nord, aka ca dinteun moment intealtul urn stii
la oe sa to astepti.
0 asemenea stare de lucruri nu are alt dar detest a
provoca o extremes enervare la toti si in special la acei, cari
au reispundere .fatei de neamul lor. Trim in speranta nnor
zile mai bune of 'Ana sit le vedem venind, trebne sZt su-
porthm inch' mult timp greutatea ape'elitoare a tictIlosiei
altora.
Ai notri stint lci. Lupta', en vigoarea omului eonstient,
dar desna'ajduit, en un dispret de moarte frtrg, seaman si
sand cade mort sau ranit, sunt sigur ca gandul fieenruia
este euprius de un dor 4e rrtzbunare mai mare fate de cei
dimprejur decal, fates de dusmanul din ochii lui.
Ceace an facet vitejii nostri intr'n lupta indar'jitA de
o lung, care, ca bitt5lie, e consideratil ca cea mai inseifinatil.
din toate de pe frontal oriental, este de nedescris.

www.dacoromanica.ro
186

In fata frontului, la Itta laepti, am ascultat spusa nnni

sergent, care a omorat singur trei Nemti, dintre can um
alter, i a tarat en el 9 mitraliere capturate, pe cari singur
le-a dus la o distantg de 200 metri i de nude, ajutat de 4
soldati, le-a adus in :'mijloe.11 traneelor romane. Apoi s'ian
reintors i an carat in mijlocul glo-mtelor munitiile i, dupe
2 ore, toate 9 mitralierele fnnetionau incontra posesorilor for
de cu 2 ore mai Inainte.
A meritat daral de 2000 lei ce i,-am dat sergentulni,
iar camarazilor soldati cite 500 lei de fiecare. Am runt
pe rege sa-1 fad, sublocotenent, deli fare conditii legale, spre
a-i putea astfel pune re piept .Jlihai Viteazuly care nu se da
deeat ofiterilor.
Prin not nu vom pu ea p'eri. Nu numai ea avem sol-
dati discipfreati i ofiteri constienti, dar Inca avem lei pare,
Iei. Omenirea e uimita. Toata strainatatea vorbete de ar-
mata noastra i ne telegrafiaza admira,tia pentru ea.,Cu toate
suferintele trecute de pang in Noembrie i morale i fizice
cu toate bolile ce as secerat -o, armata noastra a Inviat
in scurt timp in aa chip, incitt a f: cut faima lumei. In
tari intregi ..... .
faptele ei marete, putem gasi eonsolarea suferintelor unei
. .
.
Cu cat delasati de toti, la momente grele, 'suferintele
ne-au fost mai mari, en atat glasul jertfelor noastre va putea
striga mai tare, cerand dreptate i nu se va putea ca sa
nu o aiba, sand durerile noastre sunt incununate de Titejie
i cand, en cat ele au fost mai maH, cu atdt acelea ale celor
ce trebuiau s'a fie partasi concomite* se micsorou.
Acum sa vedem sfaritul. Am credinta ca va fi bun
pentru tabara noastra. Cu aceasta crcclinta am semnat raz-
boiul, in ea raman nestramutat.
Dar eand va veni acea zi? Nu o pot ti, precum iar nu
pot ti dace ett o voiu vedea. Cei ce o vor apnea insa, data
vor judeca en dreptate, vor spun ca nu se putea s5, nu in-
tram in acest vartej al omenirei, deal dad, eram o gene-
ratio de tictilqi, can, pentru a ne desfAta not in liniqte,
...
Ingropam pentra totdeauna visul until neam

A. Constantipescu.

www.dacoromanica.ro
 187
Desigur In vremile viitoare, cand crivatul rusesc a.
netezi gropile si va astupa transeele uncle au strajuit si san-
gerat eroii nostri, cand pe cdmpiile rascolite de obuze va
luneca iarfifi plugul pacei fi in lanurile proaspete nu vor
mai r4ma'ne vestigii ale morfei deceit crucile evluvioase ca
six binecuvinteze gra'ul nou al brazdei miruite de sdnge 1 ,
ecoul gloriei dela Marasesti v eanta, sonor si triumful in
toate sufletele romanesti, chiar si In eele ale urma,silor tica-
losilor recenti, rasfrangand proportiile gigantice ale faptelor
deslantuite odinioara, pe cari not le-am trait prea repede
ea sa le fi smuls un inteles si le-am privit prea de aproape,
-ea sa le fi putut masura.
In clipele marete insa, cand bratul vanjos al osteanultui
roman secera moartea -snApraznica, in ratidurile dusmanilor
ulaiti, destrAmarea armatei rusesti progresa in mod verti-
ginos, gratie anarchiei ce o cuprinsese, facand inevitabila
Incheierea armistitiului. In momentul in care Rusii au in-
eheiat armistitiu, Romani s'au crezut of liga i s t procedeze
la fel.
be atunci insa a Incetat intelegerea dintre cele doul
partide, ca,ri compuneau guvernul national. Conservatorii,
pentru mot've cari cu vreinea se vor explica pe larg si pe
eari istoria le va, judeca, erau hotariti ca nici intr'un caz
armata sa, nu depuna arrnele, ba dimpotriva sa continue a
lupta regrupandu-si fortele pe asa numitul triunghiu al mortei
si sub nici o conditie Romania O. nu incheie pace separata,
iar pentru a evita pacea, cereau ca armata, regele si gu-
vernul sa treaca din vreme in sudul Rusiei, pans unde se
va, putea, si In ceasul In care, dintr'o Imprejurare sau alts,
lupta nu ar mai fi posibila, regele, guvernul si Parlamentut
BA se retragg, Intr'una din tarile aliate, facand astfel impo-.
sibila Incheierea unei pci legate.
Liberalii credeau dimpotriva ca, in anume imprejurari
si iii anume conditiuni, pacea, separata, se impunea. Ei Msa
nu voiau s'o Incheie d nsii deceit data ar obi ine consimti-
mantul aliatilor, cari sa ramana totusi obligati fats, de
Romania. Dar acest consimtimant n'a fost obtinut formal
niciodata din partea guvernelor aliate.
') Vezi articolul din Booninia, tntitulat "geoid, de Cornelia Moldavia.

www.dacoromanica.ro
 1b8

In mai multe ranfluri, fats cu noua situatie creata\ de

flefectiunea ruse, conservatorii au voit sa-si dea demisia si
ei n'au ra,mas in guvern decat fiindca au fost avertizati ca
odata cu demisia. for se vor retrage i liberalii i va veni.
la 0:1na generalul Averescu, hotarit sa, incheie pacea.
Cand, in Ianuarie 1918, a sosit ultimatul lui Mackensen,
prin care se dadea Romaniei un ragaz de 4 zile ca sa-si
arate intentiile ei, spunandu-i-se in acelasi timp ca data
Germania a ingaduit pan' atunci armistitiul Romaniei, a
fost fiindca spera ca timpul facuse sa vine minte la cap
oamenilor politici dela Iasi, criza guvernamentala a izbucnit
In mod inevitabil.
Liberalii voiau sa, se trimita delegati, cari sa afle con-
ditiile pacei ce ni se propunea de Germano-Austriaci, pe
tend conservatorii refuzau sa participe, prin prezenta for
in guvern, la un inceput de tratative de pace.
Astfel guvernul national a demisionat pe la sfaritul
lutei lanuarie 1918 i generalul Averescu a fost chemat
la guvern.
In ultimele saptamani ale guvernului national s'a
facut ocuparea Basarabiei. E bine sa se stie ca aceasta,
ocuparo a fost cerut de catre generalul Berthelot, seful
rnisiunei militare franceze, cartierului general roman, in
urma unui demers al ministerului Republicei moldovenesti
a Basarabiei.
Dupe putine zile a venit i o cerere forma,11 a guvernului
basarallean pentru trimitere de trupe, de preferinta, Ardeleni.
Jar nu este fare bnportanta sa se stie ca, la un mo-
ment dat, insasi Rada dela Kiew a cerut guvernului ro-
man sa trimita trupe romanesti la Kiew, Pultava si Odessa
pentru apararea acestor orase Incontra anarchiei bolseviste.
Guvernul roman a refuzat Insa, i .atunci Rada s'a adresat
Austro-Ungariei i Germaniei in acela scop. Cum se stie,
pacificarea momentana a Ucrainei s'a facut in urma Inaintarei
trupelor germano-austriace la Kiewp Odesa, Harkow etc.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XI

fievolutia ruseasca
Una din marile imputari ce se pot aduce regimului
autocrat al tarismului este, printre Multe altele, inabusirea
oricarei tendinte de eliberare, a oricarei nazuinte dupa o
viata politica si public/ sangtoasa. Rezultatul fatal a lost:
totala lipsa de pregatire politica atat pe timpul absolutis-
mului, cat si imediat dupa prabusirea, tarismului, precum
voiu dovedi.
Ce reprezenta, de fapt aceasta viata politica si publics
sub vechiul tarism? Pang la 1905, Rusia n'a cunoqcut
nici un partid politic. Erau oameni razleti, cari avean
parer? liberale, dar cari n'aveau dreptul de a se grupa in
partide politice fa'ra sa nu fie imediat decretati de ilegali
si surghiuniti. Erau oameni cu vederi revolutionary, cari
isi duceau viata in inchisori, iar in rarele momcnte libere
isi desvoltau pAserile in chip ascuns. in mod clandestin.
Miscarea- din 1905 a dat un quasi-constitutionalism
Rusiei si a format cateva grupgri politice. .-
Ce reprezentau aceste particle ? Partidul octonnst s'a
zbitut intre principiile constitutionals si ideile autoate
ale lui Stolipin pana a fost Inghitit de ultimulsi octo-
brismul a fost un partid politienesc discreditat in fata Opi-
niei publice liberale ruse, In cat sefulosAn Gucicoff, om de
mare talent, n'a putut fi ales in ultima puma, cu tot con-
cursul politiei.
Partidul nationalist era un partid curat guvernamental,

www.dacoromanica.ro
190

care trlia din sinecure, si pAna si leaderul lui, basarabeanul

Pavelake KtPupenski om de zece on milionar a fost
glsit inscris in lista politiei secrete.
Singurul partid care iniirlznea ss fael o opozitie mai
apriga sl iasl din sferel nlegale, era partidul cadet
si de aceea P. Miliukoff se si inCtula noeozgionistut 111. S.
lmparatului".
Toti oa nenil acestea erau tinuti insa departe de orice
via de Stat. Octouristii si nationalistii fortnau un decor
constitutional gu'vernului eabsolut; cadetii erau opozitia a --
eeptatl ca o nenorocire.
A trebuit sl vie rAzboiul, pentru ca unii din octo-
bristi, ca Gucikoff, Rodzianko . si a,ltii sit fie ehemati in
diferite comitete ea sl lucreze sau sl fie invitati, ca st
Miliukoff, sl-si dea plrereA in chestiile de politicl externs.
Incolo toate aceste partide aveau o existents in afar de ,

frlmtintlrile si creatiile guvernului rus, care lucra in au-

tocrat.
Bine inteles, partidele socialists in diferitele lot' for-
matii erau in afart de orice viatl politiel legall si. deere-
tati de yrljmasi ai tIrei, urmAriti, condamnati, suspectati,
surghiunii. splrizurati. Massele nu puteau sl-si manifeste
vointa, n'aveau reprezentantii for legali, deelt Cu rare ex-
ceptii. Ilrinitnea alegea pe preoti sau pe alti reprezentanti
impusi. i cu toate acestea, massele traiau o viatl politick,
Ocean un crez social, se preglteau pentru o existents pu-
bliel.
Putin cate pin se desvolta in ele credinta si eon-
stiinta cs ele, prin ele insile, vor pates, trIi si se pot des-
volta. Lipsa de contact cu intelectualitatea tarei, lipsa, de
co.nduc/tori a vietei for politice ii faceau st-ei creieze intre
ei un aparat politic in afarl de orice influents a plturei
culte.
Este evident el o asemenea viata political, desvoltItl
la intuneree, flra ga fie condusI de laIrbati intelectuali
het, iar nu din puseIrii sau dirt exit, nu putea sa alb/
1) Acesta este faimosni Krupeneki, care dimpreung en nearritul Schmidt,
font primer de Chiliniti, an agitat ci continug tncX se agite la Paris chestis
Basarabiei, eerand ca eg fie tnapoiatg sub stiipanirea. Rueiei, afiatg in piing
elescompunere.

www.dacoromanica.ro
 191

deck uratkri funeste, InCtiu pentru tarism si al douilea

pentru Rusia Ins Asi. Din aceast5, cauzl, toat6 miscarea so-
cialistil era baza,tA numai pe ura In eontca intelectuali-
tAtei i pe 116spectul numai al muncei brute. Lucratorul i
Orattuliatk bamenii, cari merits sa traiasck. Toti ceilalti
n'au ce ckuta, la prAnzul vietei.
Primejdia acestei misri clandcstine 'si nesanktoase a
fost prevAzuta de multi socialisti constienti. Socialistul re-
volutionar Kibalcici, care a luat parte la atentatul cotnis
In contra Imparatului Alexandra II, adresa din Inchisoare,
In ajun de a fi executa,t, urmatoarea scrisoare noului Tar
Alexandra III:
Prima concluzie practica, pe care se impune s'o tragii
oamenii ae Stat rui cari doresc binele tarei lor, va trebui
sa lase sistemul de urmarire pentru propaganda ideilor so-
cialiste i st dea libertatea presei i a cuvantului.
arajestatea Voastra poate sa Lea totul pentru fericirea
Bazandu-va pe interesele ndtionale i pe dor:ntele'
poporulni, Majestatea Voastr poa e face cele mtii mari trans-
formari portice 4i economi "e, cari pentru totdeauna vor asi-
gura libertatea i buna stare a poporului. 0 singura vointg,
a Majestatei Voastie, poate face ceeace in alte taxi se poate
cap5ta cu lupte mari Si. varsari de sange. In contra Impa-
ratului reformator, nimeni nu se va ridiea. Un lmparat, care
ar satisface nevoile poporului sau, nu va gasi printre re-
volutionari decat prieteni. Si partidele sociale in loc sa faca
o opera negativa, distrugatoare, ar face o opera creatoare
pentru binele patriei lor".

Asa stria Kibalcici in ajun de a fi spanzurat. In

aceste cuvinte este un intreg program. Daca Alexandra al
III-lea sau Nicolae al II-lea ar fi ascultat de sfatul so-
ciallstilor rusi i ar fi dat, treptat-treptat, Coate reformele
necesare,, dar mai ales pe aceea principalk: liberactea presei mi
a cuvailtu/ui, ar fi creat de Inuit o vials politick, care n'ar
fi avut nevoie de zguduirile de astazi. Partidele ilegale,
cari lucrau pe.ascuns munca negativa, munca distrugkoare,
ar fi devenit partide cu drept de control, ar fi mat oameni
de Stat, ar fi stabilit un ac9rd intre massele populare si
www.dacoromanica.ro
192

clasa conducatoare si n'ar fi dus la revolutia din Februarie

1917, care pare ca n'are sfarsit, caci lipsesc oamenii cu
pregatire de Stitt, can sit o duce la o forma creatoare, la o
miscare ordonata.
Impa'ratul Alexandru al I1I-lea re nrultumit sit tuna,
pe scrisoarea lui Kibaleici urmatoarea rezolutie: .,Nimic
nou ! Fantezia unei ima yinatii bolnave fi se observa in
tot punctul de vedare fals, pe care se bazeazei toti aceti
socialisti, tr4ti copii ai patriei".
Cum nu a inteles Alexandru al III-lea vremurile sale,
asa nu le-a inteles nici Nicolae al 1I-tea.
Dacii, e cineva vinovat si cu a,devarat de tbate ulti-
mele evenimente triste si dureroase din Rusia, este lipsa
de prevedere, de bun simt a fostilor suverani rusi, mai
ales a celor doi din urrna, earl an trait in afara, de viata
si framantarile Rusiei.
Este lamurit deci ca nu cu un regim de opresiune ca
eel practicat de Tarul Nicola& II, agravat Inca de influenta
revoltatoare a detracatului calugar Rasputin si .mai putin
cu .ministri va,nduti si revandati ca Sturmer si Prototiopoff,
cum ii taxeaza Puris,kievici, se p'utea, la inceputul lui
1917, asana o intreaga situatie politica compromisg de 6
serie de ani si devenita,' acum iremediabila.
Quos volt perdere, Jupiter dementat situ In ronianeste:
Pe tine D-zeu vrea sa-1 piarda, ii ia mai intaiu mintile.
In zadar, convinsul monarchist Puriskievici striga in
Dum4, prin Decembre 1916, ca sit audit Tarul Nicolae:
Lucrurile nu mai pot continua astf el! Trebue sit se ter-
mine data cu influentele oculte, cu. tradatorii qi, cu scan-
dalurile I"
In zadar marii duel, cari prevedeau apropierea catas-
trofei, demonstrau Tarului gravitatea situatiuneJ, in perspec-
tiva exilului ! In zadar tanarul mare duce Dimitrie Pavlo-
vici, in momentul cand pleca in exil pe frontul persan,
stria varului sa,u Tarul Nicolae:
,Daca efli neputincios ca sit -ti eliberezi Sofia de sub
dominalia persoanelor, can o inspires in rau, cel putin
fii cu ochii in patru ia masuri in contra inrilurirei
constante si sistenzatice a intrigantilor, cari se servesc de

www.dacoromanica.ro
 193

remeia to ca de un instrument, cad e singura sperantei

de a to saliva pe tine, ca si tronul ,si scumpa noastrd pa-
trie de Pribilele si ireparabi ele nenorociri ce o astcaptet!'

In zadar isi avertiza fiul rdtAcit `farina vgduva Maria

Feodorovna, in zadar marea duces1 Victoria Chiril Vladi-
mirovici, sora reginei Maria a RomAniei, reclama Tarului
un mgim plin de aer, pentru a scapa de lugubra 'farsa,
bizantino-rasputino-imperiald, caci impitrateasa Alexandra
rdspundea invariabil :
,De 22 de ani suet pe, trod, cunosc Rusia ,si stiu ca
poporul ne iube,ste! eine o sei indrazneasca decisei se ri-
dice in contra noastrei?"
Iar In acest timp, guvernul rus cu dictator ul sdu Pro-
topopoff Stunner c6zuse in Novembre dansa pe un
vulcan. Arnbasadorul Angliei, sir G. Buchanan, 1ua atunci
ba'rbItea,sca hotdrire 5a previna personal pe Tar de apro-
pierea furtanei, iar 1lilirlkoff, profund InYrijorat, declara
in Duma imperiului:
Ceasul de futa e tin teas teribil. Noi vedem lupta
politica si socials debordand peste marginile stricte ale le-
galitatei ; vedem reaparand simptomele constatate la 1905.
.,In acest moment un pumn de orbi si de nebuni In-
cearea sa pima stavila cursului impetuos al torentului, pe
care noi, de acord` cu Zara, voim sa-1 mentinem in legalitate.
Domnilor, ar mai fi totusi vreme de Indreptare, dar
timpul trece, atmosfera e supra-incarcata de electricitate Si
se simte apropierea vijeliei. Nimeni nu tie unde si cand se
va produce explozia !"
Indelunga rabd re ajunsese, inteadevar, la ultima iimitA.
Joi, 24 Februarie st. v. 1917, IncepurA sl se manifesteze la Pe-
trograd primele simptome de agitatie. Inca', dela 23 Februarie,
lucrMorii uzinelor Putiloff f6curil meeting si declarar,l, greva.
La 25 Februarie numai diteva fabrici mai functionau.
Cortegii impozante de manifestanti se formarg pe strade, ce-
rand paint! Ei izbutira sa ajung6 in centrul orasului, cu
toate masurile si rezistenta politiei,
7890. r. B. Abrudemq, pacos: tea Ruseascd. 13

www.dacoromanica.ro
194

Se simtea cs ienicerii tarismului cazacii slabisera

in entuziasmul si credinta for pentru Tar si regimul skit.
In cartieiele muncitoresti fortele se organizau si sefii se ridi-
can, spre a le conduce. Slabieiunea celor de sus intarea
curajul fricosilor.
Desi PrOtopopoff luase toate masurile de siguranta, in-
staland mi- traliere pe clopotnitele bisericelor si pe acoperisele
caselor acestea erau mitralierele promise, Romaniei!
populatia declara la 26 Februarie greva generals. 1VIaga-
zinele se inchid in vederea gravelor evenimente. Dar si de
astadata armata se lass" invinsa de multime, care ajunge
iar in central orasului, trecand Neva inghetata.
Duminica, 27 Februarie, un ukaz imperial ordona di-
solvarea Dumei. Aqeasta veste, pe masura ce se raspandeste,
ridica in picioare tot ceeace nu fusese rapit pan'acum in
valtoarea eveniinentelor.
UR fapt simptomatic se petrece in acelasi fillip: In strada
Basseinaia cazacii eulca la pamant cu lovituri de stbie pe
comisarul de politie al circumseriptiei, care ranise cu cateva
minute mai inainte pe un lucrator. Actele de insubordo-
nave din partea armatei se inmultesc. Un caz : Compania
a IV-a din regimental Paul, odinioara cea mai frumoasa,
podoaba a gardei .imperiale, se revolts, si face cauza co-
muna en multimea, tragand incontra trupelor ramase cre-
dincioase guvernului.
Duma, impotriva ordinului de disolvare a Tarului, s
intruneste la miezul noptei de 27 Februarie si formeaza
un comitet executiv, insarcinat cu restabilirea ordinei.
Luni, 28 Februarie, se anunta ca o zi decisiva. Ar-
mata. rasculandu-se din ce in ce mai mult, se indreapta spre
palatul Dumei, ca spre noul ei conducator. Se anunta in-
cendii, an loc scene de razboiu civil, mitralierele lui Pro-
topopoff functioneaza mai mult ca oricand. Guvernul lui
Nicolae II ISi pierde minut cu minut terenul de sub picioare.
In fata anna,telor adunate dinaintea. palatului Dumei,
deputatul lueratorilor A. F. Kerensky is cuvantul si le
Imbarbateaza. Armata intra in sala de sedinte, uncle difenti
oratori rostesc discursuri, cerand revendicatiuni pentru lu-
cratori si expunand teorii sociale, planuri ki programe. In
acest timp soseste la Duna stirea ca palatul justitiei e in

l
www.dacoromanica.ro
 195

inchisoarea Brest} luata cu asalt, fortareata Petro-

pavlowsk s'a predat, arsenalul e devastat si ca, comisariatele
de politie=aceste citadele ale tarismuluiard ca unse cu
gaz ! Multimea stapana pe oras, lasa sa izbucneasca ura
sa seculara incontra politistilor, can mai incercau Inca sa
reziste.
Represaliile multimei revoltate fora teribile: agentii
politiei erau linsa i sari inchisi, iar armata, care mai Linea
cu guvernul, era impuscata. .
La 29 Februarie, revolutia era in toiul ei. Regimente
Intregi se ridicau, ea unul, Cu steaguri i ofiteri in frunte,
defiland in. fat,' Dumei, al earei pie; dirrte Ro lzianko stia
sa gaseasca, cuvantul propriu, spre a electriza pe acesti copii
dornici de libertte cari ii strigau :
Dispunetide noi, suntem la ordincle voastre !"
Razboiul civil mai continua si guvernul, invins, Isi
plapadeste ultimele cartuse. Pentru a-i paraliza ultimele -i
sfortari, comitetul executiv al Dumei aresteaza pe membrij si
sustinatorii sai. Ei sunt adusi pe rand la palatal Dumei. Cei
dintaiu sunt : Seeglovitoff. presedintele consiliului imperiului,
fost ministru de justitie, si traclatorul Stunner. La unna de tot
soseste si Protopopoff, care, vazand pe Kerensks , eauta sa-i
vorbeasca, Intl tu lti ndu-1: Excelenfa !
La I. Martie, Rusia respira liber.
La curte, ca si la marele caxtier general ( StavIca) dela
Moltilew, se eredea la inecput Ca nu e la mijloc decat o
razvratire a intelectualilor si a nobililor, care 1, a putea fi
usor potolita, apoi vazand turnura gran lioasa a revolutiti
facuta de multime, se banuia ca e datorita foameisi seumpetei,
Tarul, care se atla la Mohilew, in urma inzistentei ge-
neralului Alexidf, stful marelui stat major, de a fi mai putin
intransigent, precum si in unna telegntmelor Tarinei, pri
care li spunea ea ca'teva eoncesiuni sunt inevitabile" , se
hotari sw piece In ziva de 29 rebruqiie, la Petrograd, pentru
a avea o explicatie cu Rodzianko, presedintele Durnei.
Cum Insa miscarea revolutionara se intindea si in afara
de capitala, trenul imperial nu putu sa ajunga de cAt Oita la
statialVIalaia ti ichera, uncle Tarul afla aclearatele stin asupra
situatiei. Vazand ca drumul spre Petrograd poate deveni
mai periculos, imparatul Nicolae lua directia Pskow-nlui,

www.dacoromanica.ro
196

spre a se intalni cu generalul Rusk), comandantul ir-

matei de Nord. Aci ajunse in ziva de 1 Martie.
Tarul declara generalului Rusky ca, e dispus sa acoide
Rusiei un guvern responsabil. Acesta ii raspunse:,,Prea
tdrziu, Sire! Decizia Maiestatei froastre vine tardiv, c ci
aceasta concesie azi este ins cficienta!"
La Vetrograd, in ziva de 2 Martie, se forma un gu-
vern provizoriu, compus chin 12 mernbri ai Dumei, cu printul
Lvoff, organizatorul Zemstvo- urilor, ca presedinte, pi ofesorul
Miliukoff la externe, Gueikoff la ra,zboiu si socialistul-revo.-
lutionar Kerensky la justitie. Tot la 2 Martie, Rusky putu
sa" comunice telefonie en Rocizianko. Conveisatia,-klura 2 ore,
dar farce nici un folos, deoarece Rusky nu putu decal sa
se ralieze opinioi generalilor Brusiloff si Evert. cari c reau
abdicarea Tarului.
Puma insarcin: pe, G-ucicoff si Sulgl i 1, membri ai
guvernului provizoriu, sa mearga. la Pskow, spre a-i c re
Tarului sa abdice in favoarea, flului sau Alexis. 'Tarot
%

refu/a Insa, spunand a nu se poate deslipi de znarele

duce mostenitor, dar ca abdica in folcsul fratelui sau Mi-
hail Alexandrovici, ceea-ce si facu, beriindu-si abdicarea
chiar in tren, in gara Pskow, in noaptea de 2 spre 3
Martie.
In fata gravelor evenimente, pa cari le stiabat a,
Tarul rarnase totusi al roape nesehirnbat. El era tacut,
dar manta, bea si dorrnea -ca, de obiceiu.
Spre a fi mai .in sib urantl,, el se Intoarse la Mo-
hilew, uncle se -intalni -u mama -sa farina-Vaduva Maria
Feodorovna, care venea dela Kiew, ca s-,i vazg fiul pit-
rasit, deli de mai multi ani nu-i mai vorbea, din, cauza
intrielor sotiei sale.
Din ziva de 3 Martie, generalul Alexieff, seful ma-
relui cartier-general, nu-i mai adresa Tarului nici un
raport.
La 8 Martie sosira la Mohilew deputatii Dumei, Bu-
blikoff, Gribunin, Verkinin Si Kalunin, pentru a aresta, in
numele reprezentantei nationale, pe fostul Tar. El se su-
puse cu resemnare si acestui demers si despartindu-se de
mama-sa, spre a se urea in trenul ce-I a,stepta sub pre-
siune, fostul Tar auzi din gura ei urmatoarele cuvinte :

www.dacoromanica.ro
 197

77-am spus ca Alexandra o sa-ti, m inonre tronul rci

-ea 'ti 1-a mancat !"
Acel care fusese, timp de aproape 20 ani, Tarul tuturor
Rusilor, fu condus la Tarskoe Selo, unde fu arestat intr'o
aripa -a palatuhii imperial.
Tarina Alexandra a Incercat paha in ultimul mo-
ment sa-si apere tronul, cohsiderat de ea ca un ce, de
care poporul nu se poate atinge. Rasputin, cauza atator
nenorociri, ii insuflase aceasta credinta cladita pe nisip.
Cand i-se citira ziarele cu textul abdicarei Tarului, ei nu-i
venea a creada. Ili fata faptelor indeplinite, fosta lmpa--
rkeasa fu nevoita sa se piece, rugAndu-se de nouii sthpani
ai destinelor Rusiei s nu vaz.1, intr'insa deck o sord
d4, caritate I
Spre marea nenorocire a imperiului rus, marele duce
Mi, ail Alexandrovici refuza sa primeasca a se urea pe
tronul Tarilor pang ce nu va fi ales, de o adnnare con-
stituanta, ceeace a fost o imensa gresealit, deoarece aceep-
thud coroana si &And imediat poporului toate libertatile,
putea s'a scape Rusia de toate zguduirile si suferintele ei
din urma.
Ministrul RoinAniei la Petrograd, ins ific;entul C. Dia-
mandi, voia cu orice pret Insa s;1 dea el Rusiei un tar.
Avea candidatul lui: pe marele duce Chiril Vla,dimirovici,
cumnatul Reginei noastre, pe care l'a convi is sa mearga
la Duma, asigurandu-1 ca va fi aclarnat ca Tar. Omul s'a
executat, dar de la Duma, unde a trebuit sa anticham-
breze, s'a intors cu totul umilit, ceeace are sa multumeascI
sarAciei de inteligenta a reprezentantului Romaniei.
Din acest moment Romanoff -ii 1) devenira suspecti.

1) Dupl triumful revolutiei, intreaga familia imperialf fu arestatf la

Tarskoe Selo gi sub guvernul Kerensky fu dusa in surghiun la Tobolsk, in SiL
beria. Sub regimul de teroare bolevista familia Tarului fu transportatf la,
Ekaterinenburg (Siberia), undo in vary anului 1918 a fost asasinatrt in conditiuni,
cari vor Amine vecinic o patg. ruOnoasil, asupra poporului rus.
Dintr'o anchetit faeut si publicaff de ziaryl boltlevist Pravda s'a eta-
bilit cX au fost omorate in total 11 persoane gi anume membrii familiei Tarului
in numfr de 7 qi alto 4 persoane din anturajul lor.
In calitate de inculpati au fost arestati '28 de inti, dintre care trei
membri ai sovietului din Ekaterinenburg: Grusinof, Yakbontoff si Malutin; loaf

www.dacoromanica.ro
198

Rusia, mergAnd cu pai repezi, voia, republic?. AdevA-

ratul promotor al revolUtiei i fost poporul dimpreunt cu
arinata, iar invingatorul ei socialismul, nici decum Dfrrna.
femei, Maria kpraxina gi Elisabeta Mironotf. Ceilalti inculpati apartineau ggrAi
ex- tarului.
Tarul wi celelalte persoane au fost imp i7cate; insi, lupI Qum se hota-
rase, n'au fost chinuiti. Innulpatul principal. ex-membru al sovietului din Eka-
ter'nenbarg, Iakhontoft; a mkturisit cA asasinarea familiei Tarn Ini a fast orga-
ni7atii de el pe itru a diberedita puterea sovietelor gi In interesul partidullti
din care fficea parte: socialist revolutionar sting. Dupi mfirturia lui Ya khontoff,
asasinarea I ii N'ealae Romanoff a fost hotirita inc , dela Tobolsk, itna 4farul
era att nci prea bine pizit. La Ekaterinenburg, Bind. sefii sovietelor bp'hj'clu-
sera capul. in urma inainttrei Celto-Slovaciler, Yaktiontoff, profitand de dreptul
da a pre7ida cornisiunea extra-ordinal-5, porunci sA fie irhpurati familia tarului
gi persoanele din anturajul ei.
El a mai declarat cr, a Lost martor ocular fat ,executiu ei, ca este pe
deplin respo uabil, (Fix a nu e vinovat de jefi irea victimelor, care s'a produs
dupi asasinarea for In expunerea sa, acest tridator perfid a subliniat rrkspicatt
ultimele cuvinte pe eari le-p, pronuntat Nicolae Romanoff:
Popor tl va blestema pe bolgevici perrtru moartea mea".
Ceilalti inen pati, intro cari gi Gruginoll gi Malutin, an declarat ei on
so Indoikt de trAilarea lui akhontor, dar ea an fost numai simpli executori
ai ordinelor lui Yakhontoff.
Pravda ada gi ca, pentr t fapta sa, Yakhontoff a fost eondam iat la
moarte gi Impugeat.
Raportul genera ului Alma7off comunierinsi bu privire l aceasti tra-
gedie ingroiitoare urmAtoarele:
Tarn] Nicolae, eu 'farina, cu tale patru marl ducese: Tatiana, 014.a,
9nastasia 0 Ma ia gi en tareviciul Alexis so gilseau inchigi fitted' casil dirt
Ekaterinenburg. Suita lor, in care intratt principele Dolgorukoff, principesa
Hendrikowa, generalul Tatigeef gi profesorul Botkin, eta deasemenea arestati.
Regimul aplicat acestor detinuti, ca gi familiei imperiale ruse, era pur gi
limplu silbatee: Din deelaratiunea mini servitor al Tarului singurnl scipat
cu viati, prin fugi, se 0.1e ca Impiratul, impiriteasa, eu cele patru fete mari
gi etr biiatul lor, locuiitu ziva gi noaptea o singuri odaie mizerabill, o celulg,
fari nici o mobila gi firrb pat. Din bunrtvointa fogtilor for supugi, cei gapte membri
ai familiei imperiale dormeau toti la un foe, pe scindura goalg a dugumelei,
neavind altceva eu care ea se invefeasci decit finbricimintea de-pe ei. Nu se'
poste preciza ce li se dedea de mancare, twig e In afarA de Indoiali ca nimic
mai mult (keit prea putini pains gi spa. Batjocurile cele mai de rand eran cu-
vintul de salittare cu care pizitorii for li se adresau la fiece moment.
Triiau acolo viata de cergetori nemerniei, fart si fie crutati de lovitnri.
In vremea aceasta, trupe ceho-slovace Inaintau asupra ora.gului Ek iteri-
nenbnrg, care urma si fie pirisit de bolgevici.
Temandu-se el victimele ar putea fi salvate, bolgevicii duseri pe toti pri-
zonierii for' eu suits eu tot, Intr'o pivniti, unde nefericitii furl grimiditi unul

www.dacoromanica.ro
 199

Chiar din ziva de 29 Februarie, sand s'a putut cons-

tata reuita revoluciei, pe lauga comitetul executiv al Dumei
se, formase si comitetul deputafilor lucratoi ilor i soidaPor,
Care avea de seop sa supraveghieze actiuneb. Dumei, b6nuitl
in primul moment de socialiti ca vrea s face o revolutie
politico,' iar nu socials, precum voiau ei.
Succesul socialiqtilor a fost mult Inlesnit din clipa in
care marele duce' Mihail Alexandrovici ref uzase sA accepte
tronul fArI votul poporului.
Nepractici, lipsiti de pregItirea necesarA pentru a gu-
verna, vigtori qi mistici, prea inerezatori in buniitatea
omeneasel, socialistic urmareau o republics bazath, pe in-

peste altul. Acolo,---in intunerie, rugii bolseviei tinura sfat qi scr sera, intr'o nor-
fire de neinchipuitl ticalogie, pagina cea mai marsavS gi mai neagrii din istoria
ruseaseS.
In fats imparatului gi a familiei lui, furs loviti czunt oamenii din suits
cei arStati mai sus -- gi apoi pe rand impuscati chiar acolo, In pivnitg. Fu
intrebuintat revolverul: prea mica depiirtare dintre victims qi Wait no Mei-
duia intrebuintarea pugtei. Cadavrele se grarrindiau.
TatS1, omul, care fu Nicolas Bomanow, si mama alibi', care fu Taring,
furs de fatS la repetarea,chiar acolo In pivnitS, Tanga eadavre, a unei mur-
dare nelegiuiri: cele patru marl ducese, eopilele for Olga, Tatiana, Anastasia si
Maria, furS din n8u necinstite de,,,brutele dimprejurul Tor, cum erau, zilnic, de
vre-o douS saptlimani, mereu.
Nimeni n'a putut spune ce facean in vremea aceasta acolo tatal si mama I

copiielor.
Sigur este MA clt gloantele, can s'au trap mai pe urmii in aceste fiinte,
prea nefericite, lovirS nite flipturi despre cari nu se mai poate spunne ca traiau...
Marea duces1 Tatiana igi cladea sufletul in spasmuri: un rue o lovi A patul
pustei in cap, slarainandu-i teasta.
Tarul, despre care servitozul spunea plangand ca In toatS, vremea n'a seos o
singurS vorba, ei a privit, alb la fatX, eu ochii stingi a eerut la urmit o singurg
busavointii: al fie omorit odatI cu copilul eau, cu singurul lui Wet. Gratia i-a
fost acordatS. Tinandu-gillul in brace, gloantele i-au pntruns pe amandoui aproape
In aceirisi vreme.
Cadavrele au fost tarns gi scoase afarS In curte. S'au adunat scanduri
si lemAe gi s'a improvizat un rug, pe care au fost suite, dandu-se apoi foe. E
probabik ca aiderea nu s'a lacut compleet. Niizte caini au fost vazuti umbland
pe acolo, dupS catAva vreme.
Servitorul, de care ebrbim mai sus si care, plangand, eiseolea grlimada
de oase, a glisit, Intel) bucatit din haina marei ducese Tatiana to piatrii de bri-
liant: era tot ce putuse lug flea puternieului Tar al Rusiei, temandu-se ca
maine poate TS trebui sa-si cumpere gi ea pafne..."

www.dacoromanica.ro
200

ternationalism. Bunul shut castiga insa, teren printre cAtiva

sefi: o ruptura, se produce in partidul socialist. Unii, cei
mai numerosi, numiti sociakti-ievolurionari, avand ca sef
pe Kerensky, nu mergeau pang, la extrem; altii, mai putin
numerosi, intitulati social-democrati, cu Cehidze in frunte,
cereau aplicarea principiilor lui Marx in lumea intreagii!
Socialigrii democrati s'au divizat si ei in doug, tabOre:
in minimalifti (mensevici), cari voiau un razboiu pur de-
fensiv, si maximali4 (bolsevici), cari erau pentru incetarea
razboiului si pacea imediata (partidul lui Lenin si Trotzky 9.

Vezi volumul: Le. Bernier Romano,. de Charles Rivet.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUI, XII

Dula revolutie pand is armistitiu

Geatie regimului asupritor al tarismului, ca, si starei
culturale si sui-kte.sti inapoia,te in care a fost tinut poporul
rus, revolutia ruseasc s'a inflparit mai tarziu decAt in
alte taxi. Alegerea momentului pentru o asemenea profunda,
zguduire interns dovedqte mai mult decAt orice absoluta
nepreg5tire politics si sociab, a poporului rus pentru opera
nenorocita, la care el s'a inliamat in ziva de 27 Februarie
1917, In, cap cu conduca'torii stIi. De aci si numarul enorm
de probleme, can se prezintau noulii guvrn revolutionar
si Rusiei ineasi.
Aproape peste tot local revolut4 a avut un caracter
politic, de oarece mai toate problemele sotiale ruse n'au
fost 9,tinse de vechiul regirn si nu putcau fi cauza rilzr
tirei din primele zile ale revolutiei. In Rusia ra'masese ne-
deslegate o multime de chestiuni sociale, can in rtstul Eu-
ropei gIsisera de mult o solutiunet
Dar imediat ce revolutia politics s'a produs, imediat
ce imparatul Rusiei a trebuit sa abdice si indata ce fra-
tele sa,u Mihail a abdi-at si el, toate acele probleme so-
ciale au e0t la suprafata. Si nu era posibil sa fin altfel.
Tabloul politic si social se prezinta astful in ajunul revo-
lutiei: administratia slabs legaturile dintre diferit or-
gane ale Statului anormale, aeeia0 divergenta anormala
dintre na(ionqhtali, clase si caste. Totul area Devoe de o
primonire. Mundt' uiaW Si intr'adeva'r, in [Hari luna a

www.dacoromanica.ro
902

revolutiei s'a, facut mai mult pentru Rusia decat in time

de 100 de ani de regim autocratic!
In primul rand s'a dat autonomic). Finlandei, contra
elibergrei cgreia a luptat atat autocratia. Pentru prima
oars, Rusia s'a exprimat' clar in ce priveste Polonia. Se
desiiintea,z1 toate restrictiunile nationale si religioase, se
permite in tribunale, in administratie si in scoli intrebuin-
tarea altar limbi decal cea rusa. Aurora autonomiei natio-
nale a atator popoare luceste si la Odessa se pun bazele
Iutonmniei I3asarabiei de cgtre un grup de otiteri inoldo-
veni. In cateva sapt/mani se savarsese cele mai mart pre-
faceri politice, la can atator milioane de oameni le era
teams nacar sa, se gandeascg.
Dar unul din faptele magi ale revolutiei rus a fost
abolirea pedepsei cu moarte, care nu exista cue fapt in
Rusia decal pentru crimele politice si in Limp de razboiu.
ralism, stergerea ei din codul militar 0
Daca ins/ abolirea pedepsei cu moarte era un act de libe-
Inc 5, in timp tIe
razboiu a fost o mare greseala si foarte curand, insusi
omul care o fgcuse, Kerensky, fu nevoit s'o reintroducl
pe front.
Toate aceste magi reforme realizate in cateva wile,
lirecum si repeziciunea en care a fost savarsit/ rasturnarea
fostului regim se explicit prin antipatia de care s a bu-
curat guvernul si regimul Tarului kTicolae II. Aceasta,
antipatie eYplieg si deosebirea mare dintre revolutia frau-
ceza si cea rust. La 1789, nobilimea francezg se despar-
tise,, in dona tabere, una trecuse de partea revolutiei, tar
cealaltg, empigra, lupta pan/ la ultimul om sau se pr/p/dea
in inchisori.
In Rusia nu se vede nimic asemdnUor. Nobilimea ae-
cept/ cu bucurie revolutia politic/. Mai mult chiar; pe
cand in Franta primii emigranti an fost membrii familiei
regale, in iinsift marii-duci sunt primii can vin szl, salute
Duma. revolutionary si sl recunoascg noui regim. Pe toatg
intinderea vastului imperiu nu s'a gasit un locsor, pe care
sg se semnaleze Vandea rus / ".
FAA, vigjmasi in interior i acceptatg aproape de toata
lumea, revolutia rus in primele ei zile si sub forma curat
polilicg, sub care se desvoltase, ar ft putut sg alba rezul-

www.dacoromanica.ro
 203

tate fericite si colosale nu nunnai pentru Rusia, dar ai

pentru intieaga Europa.
Dar inamicul din afar-4- era o amenintare serioask din
doua puncte de vedere. Mat intaiu, Germania, cu toate de-
claratiile de shnpatie pentru detronarea tarismului, nu putea,
permite desvoltarba, unei marl puteri democratise alaturi
de autocratisnuii formei sale de guverntmant si, in al
douilea. rand, Rusia era obosita de razboiu. Poporul rus,
prin constructia lui psichica, era departe de popoarele
anglo-saxone .si latine, cari aveau rezistenta, sufleteasca ne-
cesara de a duet un razboiu de lunga, durata si el, dupa,
3 ani de lupta, voia pacea.
S'i in aceasta privinta, revOlutia ru,4 difera Inuit de,
cea franceza. La 1792, revolutia franceza se gasea, ca ;,1
cea ruse, in fata coalitiei austro-germane, dar Francezii
gasest puterea de rezistenta necesara s)i in batali Bela
Valmy ei, reusesc sa ingenunchie pe inamic.
In Rusia, lucrul se intampla pe dos. Intr'aclevar, la
21 Martie 1917, armata revolutio/ara rdsa sufera, primul
esee la Stochod, unde dour, dOzii ruse sunt macelarite
aproape complect de Germani. Lupta dela, Stochod e prima
4vada a desorganizarei armate; rusesti.
Ca toate declaratiile formale factfite cl guvernul re% o-
lutionar al printului Lvoff ca, revolutia rug riu poate
exista cat time inamieul va 4 pe teritoriul ei, ca lupta
trebue dusa alaturi de aliati pe viata si pe moarte, ideia
4e pace prinde tot mai multe radacini in randurile krmatei.
Pe Tanga partea psichica, 'de care- am amintit mai sus si
care .explica lipsa de rezistenta, a Rusilor, nu e mai putin
adevarat ea gresen grave s'au comis In aceasta directie si
de catre elernentele extreme revolutionare.
data, cu fornnrea guvernului Lfoff, se kormeaza la
Petrograd asa numitul comitet at lucrti torilor fi soldafilor.
Comitetul acesta are pretentia de a conduce taxa si de a
pune mina pe ptitere. L inceput modest, el refuza dq a
lua parte in guvern si trimite pe un singur reprezentant
al sau, Kerensky 1), care is portofoliul ministerului de jugl.
1) Kereneko,- kd'upg, main Adler, in scull time dupli intrarea e# in
guvern, $i -a dal Fame pe fa0, numind plt -un advoeat evreu mernbru la
Curtea de Casatie din Petrograd.

www.dacoromanica.ro
204

title. Cornitetul, sau sovietul pe ruseste, duce ins pe as-

tuns politica sa de cucerire a puterei.
La cA,teva zile dupa, revotirtie, ziarul oficios al comi-
tetului Isvestia" publicl memorabilul ordin de zi No. 1,
adresal a rmatai si in care se spunea elar soldatilor
Vu atieti incredere in o Rerii voftri: ei find burghezi,
nu pot avea aceleafi vecleri politice i sociale ca acelea, pe
can le avefi voi!".

Efectul acestui ordirr a fost dezastfuos, cici el des-

chidea larg portile anarchiei In armata. Inteadevar, flota,
compusa din elemente mai razveatite, a reactionat imediat
si la Kronstadt si Viborg au fost ucisi o multime de ofi-
teri de marina. In restul armatei s'a inceput lupta in
contra, comandamentului, s'au organizat in fiecare regiment
comi.tete si anarehia a devenit generall. Armata rusq din
Z1U'L acy,a a incetat de a mai fi o unitate razboinicl si
reprezinta o massy dif9rjra, amenintand ordinea in Stat.
In acest interval, to Petrograd soseau refugiatii poll
tici rusi mai din toate Orile lumei. lnqiinte de a vorbi
Insa, de opera, pe care ei au flcut-o in Rusia, isocotese
neces .r sq. spun ca,teva cuvinte de ideile lOr in ceace- pri-
vete razboiul.
Odatl cu deslant,uirea razboiului mondial, socialistii
rusi s'au desplrtit in doug tabere. Unii sutineau el raz-
boiul trebue sa, fie pierdat pentru Rusia, dace, In aceasta,
Zara, se doreste o reinviere politics. Ei se intitulau por-
ajevci, (Invinsi). Altii sustineau, dimpotriva, Ica razboiul trebue
sa, fie castigat de Rusia, ca Rusii trebue se lupte si 66 se
apere- in contra militarismului german, pentru a vedea
triumand ideile democrafe in Rusia. Acestia se numiau
oboronci (aparltori). Din primul gruP faceau parte Lenin,
Trotzky si chiar Cernoff, viitorul ministru de agricultura,
din cabinetul Kerehsky, iar din al tiouilea Plechanoff,
Alexinski, printul Kropotkin etc.
Reintoarse in tart, ambele grupari an inceput lupta
In sensul idellor lor. Lenin cu un mare grup de socialisti
porajenti a acceptat sa, treacl in Rusia 7prm German;a.
Binh intelest a Germania le-a pus la, dispozitie, cu mare

www.dacoromanica.ro
 205

bucurie, trenul, deoarece politica lui Lenin ii era cunoscuth,

si ea stia bine cl va fi utill.
In curand s'a aratat de par'ea cui era Rusia. Desi
Plechanoff a fost primit cu multh, clIdurg de masele popu-
lare, cari salutau in el pe marele exilat, care timp de 40
de ani a fost parintele socialismului, iar Lenin lea gasit in
primele zile aderenti, totusi cate-va sa'ptAmani nu mai
mult au fost suficiente CA ideile lui Lenin s5, fie accep-
tate de muscle popdlare si de armatA. Omul acesta vorbea
multimei aceea ce ea voia si spre ce tindea: pacea.
In loc s5, se ia ma'suri ca propaganda ant.-rilzboinic5,
si anti-militaristd s6 nu ia proportii marl si amenintittoare,
insusi guvernul revolutionar mergea in fruntea aeestei pro-
pagande pentru pace, la Inceput sub o forma, mai mult sau
mai putin modera a.
Sovietul din Petrograd adreqeazd cdtre Coate natiunile
un apel, in care spune :
tVoi vom apei ra libertatea noastrei de orice atac, fie
din Vara, ,fie dinlauntru. Revolutia rus nu se va da inapoi
din fats baionetelor cuceritoritor fi nu se va lasa avobita- de
fora militar c strains. Dar not apeleim la voi, lucra'tori si
teirani! dv uncaci de pe umerii vo;9tri jugul guvernelor voastre,
cum am aruncat si not autocratismul tarist, refuzati set' Ai
arena cuceririlor f i agresiunilor in ma'inile regilor, propri-
tarilor i bancherilor si cu toci set ne unim ca se& terminam
acest reizboia, care necinsteste omenirea si care intunecei zilele
de nastere ale revoluciei ruse".

Sub presiunea sovietului, guvernul revolutionar e ne-

voit se& publice actul dela, 27 Martie 1917, in care declarit
cei guvernul rus n'are drept scop donznia asupra altar
popoare, ca nu vrea sd se atingei de drepturile for ratio
nale, cti, nu vrea cuceriri de teritorii i c4 vrea o pace
bazatei, pe autorrepartizccrea naciunilor".
Piincipiul pacei fdre& contributii si anexiuni si cu auto-
rvartizarea natiunilor este acceptat i de guvern. Totusi
ideia de a lupta aI4turi de aliati, ideia, de a ajunge la pace
prin ingenunchiarea militarismului german exista la 27
Martie si a mai existat Inc6 catva timp, mai ales Intre con-

www.dacoromanica.ro
206

ducatorii burghezi. Ea e a aceepttita, in parte si de Kerensky

si d, o buna, parte a, social-democratiei ruse din jurul lui
Plechanoff, dar ea nu era crezul majoritacei lucratorilor
si soldatilor, eari voiau en once chip pacea.
De unde maximalistii in primele zile, duceau o exis-
tents mizei'abila, refugiati if. palatul fostei amante a Tarului,
balerina Ksesinskaia, ei In eurand reusesc sa aiba, mare in-
fluents, in sovietul din Petrograd' si I sovietul, sovieturilor
(comitetul central al tuturor sovieturilor ruse),
Aceasta era situatia primului guvern esit din puma
imperului in primele zile ale revolutiei si care purta nu-
mete de ,. guvern provizoriu". Desi era autoritatea superioara,
in stat, el nu se bucura de toata puterea, pe care de frica,
o impartea cu sovieturile, cari pe fiecare zi deveneau 'mai
exizente.
Prima luna, a revolutiei a trecut foarte linistita. In
Aprilie Insa linistea ineepe sa fie turburata deabinelea. Vesti
ttiste sosesc din interiorul tarii. Miscari agrare an loc in mai
multe gubernii. kitirile de pe front stint si mai groaznice:
multe regiments refttzl sa Indeplineasca, ordinele date, mo-
tivand refuzul cu pretextul cs n'au primit ordinul dela so-
vieturi.
Guvernul se simte slab. Massele n'au ineredere mai
ales In ministrul de razboiu G-ucikoff si in eel de externe
Miliukoff. Primul era acuzat de a fi partizanul vechei disci-
pline militare, iar al douilea ca an fi imperialist, ea ar dori
ca razboinl sa, continue pentru a Iua Constantinopolul si ca
nutreste idei manarhiste, deoarece' Miliukoff In primele zile
ale revolutiei se declarase pentru o monarhie constitutionals'.
401,ieturile, pe de alit parte, nu se multumese a area in
minister un singur reprezentant, pe Kerensky, ci cer intrarea
si a altor fruntasi ai acestor sovieturi.
Fast cu aceasta stare de lueruri, guvernul este nevoit
si, declare c,ei in vederea chemarei la conducerea farii a
acelor elemente creatoare fi active ale patriei, cari pcina tin
prezent n'au luat parte directa la conducerea, ei, el se re-
formeazd" . ,

La 5 Mail', Miliukoff,, in urma unor ma,nifestatii de

stra.da, paraseste ministerul si este Inlocuit cu Tereseenko;
al earui portofoliu dela finante este Ineredintat Ini inga-

www.dacoromanica.ro
 207

reff. 'Pit in acel timp demisioneazg si G-ucicolf si conducerea

ministerului de rIzboiu 'sr de marina trece in mainile lui
Kerensky, care devine sufletul noului guvern.
Noul cabinet se mai compleeteaza cu urmatoarele ele-
mente socialiste : Perevertzeffjustitie, Skobeleff munca,
Piesechonoff aprovizionare si Tzeretelli post/ si telegraf.
Mai intra in minister si printul ahovskoi, care este cadet.
Din primul minister revolutionar isi conserve, portofoliile
numai printul Lvoff, Konovaloff,Manuiloff, Nekrasoff, God-
neff si Vladimir Lvoff.
Noul guvern face o Dona, declaratie. In ce priveste po-
litica intern /, ea n'are mare important/, ceace denota, ca,
opreocuparea principal/ a guvernului era de a da o satis-
factie opiniei pubiice, care se interesa, de o chestie mai presus.
de oricare alta, chestia externs, chestia r/zboiului. Noua
declaratie spunea :
Respingeind orice idee de pace separatci, guvernul pe
fuo ici puree drept atop capatarea in cel mai scurt timp a
pacei generale, care nu va avea ca tendinp nici domnia
asupra altor popoare, nici luarea drepturilor na0onale a
altor neamuri, nici .cucerirea de teritorii, intr'un cuvant o
pace ferra anexiuni pi contribufiuni, pe principiul autorepar-
tizcirei popoarelor'.

De aci inainte guvernul acesta, preeum si guvernele

sari ii urmeaza vor inota intr'o adevgrata, utopie, atat in
chestia intern/ cat si in ceh extern/. Autoritatea a slabit
inteatata, incat ea e condusa de lozineile extreme ale par-
tidelor extreme. Omul, care castiga in autoritate, e Lenin.
Aceasta, autoritate este Inca slabs,, dar ea create pe fiecare zi.
Sa nu anticipam si sa examinam pe rand Coate eve-
nimentele,
Ordinul de zi No. 1, noul regulament militar prin
care se desflinteaza salutul in armata, se democratizeath
ostirea pans, la punctul ca gradele sent alese, ca si no-
tele guverpului adresate strainatatei si propaganda maxi-
malista, care se face peste tot locul, au desorganizat
complect armata. Generalul Alexieff plraseste comanda-
mentul suprem si este inlocuit cu generalul Brusiloff. Pe

www.dacoromanica.ro
208

front se ineepe rusinoasa opera de fraternizare Intreo arma-

tele ruse si cele inamice, dezertUle iau proportii uriase,
orasele sunt pline de soldati, cari se dedau negotului si
furtului. In marina se petrec adeva'rate acte de salbatecie.
Numerosi ofiteri sunt omorati.
0 oarecare ordine totusi se mai mentine Inca. Kerensky,
care este in fruntea armatelor de uscat si de mare,
mai nutreste oare-cari sperante in fortele armatei. El crede
Inc a, in cinstea poporului rus. i fie ca farmecul persoanei
sau a cuvantului sau, fie ca, Inteadevar armata n'a fost
Inca complect demoralizata, ici-colo sunt semne imbucu-
ratoare.
Congresul militar al frontului roman, tinut la Odessa
si la care asista si generalul Scerbaceff, numit comandant
suprem in locul generalului Sacharoff, si chiar insusi Ke-
renskt, voteaza o rezolutie razboinica. Iar cared con-
sulul francez spune ]a acest congres ca, pentru a se ajunge
la pace, este o singura cale, adica calea, victories, con-
.

gresul ii face o manifestatie furtunoas'a. Aceiasi hotarare

de a lupta o arata si deputatii flotei Marei Negre, cari
la congresele din Moscova si Petrograd apeleaza la con-
stiinta poporului de a lupta pentru a invinge, caci vic-
toria va mtiri succesele revolutiei ruse.
Kerensky este atat de increza'tor in fortele armatelor
sale, in spiritul for de jertfa si in entuziasmul for re-
volutionar, incat hotaraste ofensiva in contra armatelor
austro-germane.
In ziva de 18 Lurie, armata rusa ia, ofensiva pe
frontul galitian.
In prima zi de lupta, soldatii s'au purtat, dupa, spu-
sele comandamentului rus, In chip bray; participantii la
lupta insa au marturisit ea avansarea s'a facut din lipsa
de rezistenta si ca, soldatii rusi mergeau' la atac convinsi
ea, nimeni nu li se opune. In seara primei zile de lupta
s'a, si doveclit ca armata nu mai avea spiritul militar, ca
era o horda, de oarece soldatii, dupa ce s'au dedat la pra-
dilciuni, au fugit in interior, spre a vinde lucrurile furate.
0 avansare in Jiniile dusmane totusi s'a fa'cut, catewa lo-
calitati, ca Haliciul, au fost ocupate, dar aceasta Inaintare

www.dacoromanica.ro
 209

'a datorat batalioanelor cello -slovace si ale voluntarilor,

printre cari era si un batalion 'e femei: batalionul mortei.
Imediat insa ce fortele germane au apitiut Incontra
regimentelor ruse, ultimele an luat-o la fuga intr'un mod
rusinos. In cateva zile tot teritoriul cucerit de Rusi a fost
pierdut, iar in cateva saPtainani, dupa dezastrul dela Tar-
nopol '),t Rusii an trebuit sa evacueze toata Bucovina si
acea parte din. Galitia, pe care trupele rusesti o ocupau
din 1914, adica din primele zile ale iazboiului.
Dupft cum miscarea revolutionarA rusa din Februarie si
Kartie'1917 a fbrtat partidele politice din Romania sa se
grabeasca a se pune de acord in ce priveste rezolvirea pro-
blemei agrare si electorale, deoareee si la not se avea in-
credere in miscarea, ordonata a revolutiei ruse din prima
ei fazA, tot astfel dezastrul dela Ta,rnopol a avut o inrau-
rare, de data asta dezastruoasa, asupra situatiei noastre
politice.
Odata cu ofensiva rusa, armata, romand, admirabil
refacuta, antrenata si inzestrata din belsug cu munitiuni
si armament, a luat si ea ofensiva la Marasti si primele
zile vorbeau de succese, cari vor romane vecinic inserise in
istoria glorioasa a poporului roman. Inimile tuturor in-
soteau cu admii;atie brava armata, roman5, nadejdi temei-
- nice se desteptase in toata suflarea romaneasca si Incre-'
derea reinvia in toti: recucerirea teritoriuluP pierdut din
trupul tarei 'Area ceva sigur.
Oprirea ofensivei ruse a trebuit, din motive' strategical
sa puna, din nenorocire, ca$t si ofensivei romane. Austro-
Germanii Intelegand acum ca toata rezistenta este In armata
romftna, an inceput sa atace frontul roman cu o extrema
Inversunare. yi atunci a fost sortit armatei romane sa dea
dovada de o rezistenta, pe care aliktii notri Francezi au
comparat-o cu rezistenta eroica dela Verdun.
Romania s'a ridicat de asta-data In milli aliatilor si
a Intregii lumi civilizate ca o serioasa putere vilala. Nimeni
dupa luptele glorioase dela Marasti, Marasesti, Slanie qi

1) Dupe debaudada qi retragerea rusinoasi a trupelor ruse dela Tarnopol,

Germanii au pus mina pe o imensli pradi de ritzboin In muni ii, tunuri grel
ri provizii IInii eorespondenti evalniazi aceasti pradi la grei miliarde.

7680.-1. B. Abradsanu, Pagostea Burman& 14

www.dacoromanica.ro
210

Oituz nu a mai putiit- nega rolul Romaniei, ca si reven-

dicarile drepte ale unui popor eroic si nobil. Romania, cu
pretul a jertfe mari, 'si-a inseris un drept in istoria revendi-
carilor ei nritionak.
Situatia ,pentru moment 1nsa a Romaniei devenea critics
si, din cauza, anarchi 4 din armata rusS, s'a discutat serios
chestia evacnarei Qurtei, a guvernuluisi a army -tei chiar.
Do fapt membrii Parlam-.ntului, dupa recomandatia gu-
ys, nulni, se si evacuiaza la Odessa, unde stint trimise si
mai multe depozite sanitare. Deasernenea refugiatii ardelent
suet evacuati la Elisabetgrad, Aleski 9i Kherson.
Situatia din Rusia devenea insa,--si mai critics. Maxi-
malis iii ciri au fost contra ofensivei, castiga,uteren si mai
Inuit si in primele zile din Iulie ei incearca a lua puterea.
Pe stradele Petrogradulni au loc lupte intro manifestantii
maxi nalisti si intro armatele credincioase guvernului; regi-
mente intregi, far), consimtimantul guvernului, parase-c ca-
zarmile si manifesteaza pentru pace si incontra guvernului.
Re rolls din Julie n'are- insa succes, guvernul Ke ensky reu,:este
sa inabuse m'scarea maximaiista. Se ar ste. za eati-va con-
ducatori m ximalisti, in majoritate evrei, se cid mandat cue
arestare si impotriva sefului for Ledn, dar acesta se refu-
giaza din Petrograd si de departe continut a dirlge miscarea
maxinialista
Anarchia creste si trebue luate masuri atat in- armata,
cat si in tara. Diferite gnbernii si orase se declara, inde-
pendente de Stattl rus.. l)upit Kronstadt se declara republics
neatarnata orasul Tzaritzin (de pe Volga), apoi orasele Kazan,
Taska.end (din Turkestan) etc. Poste tot locul izbucnesc
miscSri agrare; caile ferate ameninta cu o greva generala,
eerand marirea salariilor. Misc4rile nationale iau un caracter
separatist. Finlanda se declara independents, guvernul pro-
vizoriu disolva Seimul (Camera", dar acesta. Incontra vointei
guvernului, se Intruneste. Ucraina continua opera ei de
ucrainizare si cere formarea de r gimente ucrainiene, _ceeace
nu putea aduce decat desordine in armata.
Impotriva tururor acestor miscari. guvernul provizoriu
trebuia sq, lupte. Dar o lupta si mai serioasa area de dus
cu sovieturile. Acestea erau in contra gin ernului de coa-

www.dacoromanica.ro
 211

litie si nu incetau a cere esirea din guvern a cadetilor si

a reprezentantilor dreptei democrats.
Dezastrul de ye front, desordinea interioarA, rnizeria
economise si financial* opozitia care se flIcea reprezentan-
tilor burghezi afar. de Nekrasoff si Terescenko, cari, deli
reprezentantii cei mai tipici ai capitalismului, erau agreati
de sovieturi impun o nouil remaniere ministerialI. Printul
Lvoff prasecate presidentia consiliului si Kerensky ia frAnele
guvernA'rei Rusiei. La eomandamentul suprem al armatei
este numit generalul Korniloff.
Iicl,p'irtarea pueralniut Brusi loll' face "ntr'un mod
asa de putin del;cat, Inca provoafq indigna,rea tuturor.
Gen vain! Brusiloff era acu'at de a nu mai avea ineredere
in armatl si d a fi prevAzut dezastrul. Opinia publidg
este ing linistita si impacata; prin faptul ce noul genera-
lissim al armatelor ruse este un general incercat, un om de
mare energie, generalul Korniloff reusind sa fuga din la-
girul de prizonieri austriac In ajtanul intrarei noastre in
actinne 9.
Gt neralul Korniloff n'are nisi el incredere in armatg,
dal- are ineredere in mUloacele de indreptare, cari, ap!icate,
xr putea salva armita si existenta Rusiei. Sub Tarnopol si
il wtragerea ulterioara, generalul Korniloff a 1ica, fare
aprobarea guvernului, pedeapsa cu moarte Si ia masuri de
represiune severe, cari dau rezultate satisacItoare.
Noul generalissim p,cepe 61 nu cunt suficiente numai
mAsurile militare, cl nu este de ajuns ca frontul sA fie pu-
ternic pentruca starea de defensiv6 si ofensivl a armatei
sA fie la inqltime si. el cere teforme in interiorul tarei.
In pritnul rand. generalul Korniloff cere punerea tailor fe-
rate sub roman lament militar, el pretinde controlul produe-
tivitAtei fabricelor si controlul comertului. Dar mai presus
de toate. generalul Korniloff cere ca toate elementele demo -
crate ale t6rei sa ia parte la conducerea Statului si nu ad-
mite un guvern uniform socialist.
In jurul acestor pretentiuni ale generalului Korniloff

I) Generalul Korniloff a ttecut Carpatii imbrrteatin haine de soltlat ungur,

ejung,ind dupit multe peripetii la Baia-de-Aramg. si apoi la Turnu-Severin. de
undo a plecat s ltipte din non in Rusia.

www.dacoromanica.ro
212

se Ineepe discutiunea in sAnul guvernului. Kerensky este

prea mult prizonierul sovietelor, pentru a lua o hderire-
fgrg consimtimAntul lor. El vrea sa inlocuiasc4 sovietele
printr'un alt orgean consultativ pang, la adunarea nationall
(Constituantd), organ consultativ si legislativ, care trebuia
sg, pund bazele Rusiei rev olutionare si a cdrui convocare se
hotgrise din prima zi a revolutiei. Cum convocarea acestei
adunari ar fi ceut prea multg vreme si cum cererile lui
Korniloff nu puteau astepta, se decide convocarea unei adu-
ngri nationale la, Moscova,"care, pentru moment, era organul
eonsultativ al Rusiei.
Adunarea national:1, din Moscova este convocatd prin
invitdri personale fdcute de guvern. Sunt convocati meinbrii
celor patru Dume, reprezentantii Curtei de casatie, ai Uni
versitItilor din Rusia, ai barourilor, ai consiliilor cornu-
nale f), ai sovietelor etc.
Frumoasd si impundtoare a font aceasta adunare, care
este ultima In aceasta revolutie, la care iau parte repre-
zentanti ai tuturor claselor sociale. Ea este ultima incercare
de o apropiere a claselor. Discursurile lui Kerensky, ale ge-
neralilor Korniloff si Alexieff, ale bdrbatilor politici usi
Miliukoff, Singareff, Tzeretelli, a marilor industriasi Riabu-
sinski, Tretiakoff, Kiskin, etc. fac o impreie zguduitoare...
Rusia este in pericol acesta e refrenul. Rusia nu
mai are armatg aceasta este constatarea fgcutd de gene-
ralii Korniloff si Alexieff, In aoeastd adunare. Inamicul,
arid va voi, va putea lnainta si In curOnd el va incerca
luarea Rigei spune Korniloff. Si cuvintele lui cunt
profetice!
Adunkrea se terming, Insg, cu toatg patetica strangere
de I-nand a reprezentantului muneitorimei Tzeretelli si a
marelui financiar si industrias Riabusinski strAngere de
mAnd, care trebuia sg reprezinte simbolul unirei ambelor
clase cu constatarea cg, o pritpastie adaned este intre
ambele aceste clase.
In orice caz, adunarea dela Moscova fixeaza un lucru :
necesitatea formdrei unui guvern de coalitie dintre elementele
socialiste si cele ale eomertului si industriei.
p I) Alegerile eomunale an avut be in eursul lunei Iunie si an dat o ma-
joritate eerazanti partidului eocialiet revolutionar, din care floes parte Kerensky.

www.dacoromanica.ro
 213

Dupi ateva tergiversAri gi dis-utii se ajunge la, for-

marea acestui guvern.
Rezultatul practie at acestei eoalitii este nul, iar rezul-
tatul politic din cele mai proaste. Coalitia exaspereazI ele-
mentele extreme ale socialismului, eari hotarIse se lupte en
*rice pret In contra' cealitiei. Maximalismul is proportii
uimitdare. Sovietul deputatilor luergtorilor i soldatilor din
Petrograd is o atitudine curat maximalisa i, cu ocazia
votgrei noului comitet, alege pe Trotzky pregedinte. Cu mici
exeeptii, intreg hiroul sovietului este maximalist.
Nu mai putin bine stau lucrurile gi in sovietul sovie-
telor. i aci ideia de pace devine obsedantA. V/zInd ca
congresul dela Stockholm at socialigtilor internationali n'a
reugit, deoarece guvernele aliatilor au refuzat spa dea pa-
,gapoarte sociali tilor, 5ovietele vor a impura punctul for
de vedere guvernelor aliate 'si sit le sileascg a discuta cu
ele. Ocazia se prezinta. Pentru Octombrie 1917 se hotl-
ragte convocarea la Paris a unei conferinte interaliate, la
eare era invitatI si Rusia. Guvernul nu tie pe cine sa tri-
mart gi in ultimul moment decide s5 fie reprezintat grin
Ilaklakoff, unul din leaderii partidului cadet. Delegatul mi-
litar trebuia, sit fie getieralul Alexieff, care este si chematr
la Stavka (marele cartier general), unde are o intrevedere
ei Kerensky, dar generalui refuzA InsArcinarea si declare
5riaritilor.
Eu nu am jucat niciorlata cu cacti masluite $i nu voesc
,set joc nici de data asta 14
Inteadev6r, se cerea reprezentantilor oficiali ai guver-
aului sa aibl o situatiune caraghioastl. Pe and ei trebuiai
at Busting rlzboiul 9i lupta Ora la rezltatul final, alitturi
de ei se fixase sg, rnevg5, i un reprezentant at sovietelor,
Skobeleff, fost ministru al muncei in cabinetulKerensky gi
din care egise dupe formarea noului guvern de eoalitie ett
elementele comereiale i industriale.
Skobeleff avea instructiuni precise 'din partea sovie-
tiger. Aceste instructiuni erau eea mai monstruoasii caricaturii,
a dezideratelo? formulate in Martie gi Main de cape guvernul
provizoriu. Instructiunile date lui Skobeleff uitau cu totul
prineipiul auto-repartizilrei natiunilor, aduceau eea mai mare
aonfuziune in spiritul popoarelor Ia ee privegte drepturile

www.dacoromanica.ro
214

for la existenta national, s, emiteau noui vederi asupra-

frontierelor si drepturilor natiunilor.
Taxi, cari au facut jertfe enorme, ca Belgia, Serbia, Ro-
mania, Muntenegru, erau uitate sau in be de a se da sa-
tisfactie intereselor for nationale, li-se stirbeau si acele li-
berttti pe cari le aveau. Inteun euvant, instructiile erau
fabricate cu scopul ca. ideile emise in ele st fie acceptate
nu de aliati, dar de Germani.
Jrnediat a urmut o serie de protesttri din partea ttrilor
aliate. Ministrul Belgiei la Petrograd a adresat sovieteloi
o scrisoare demrei 1 hotdratt, in care artta ceace a facut
Belgia, pentru civilizatie. Ministrul Serbiei, Spalaicovici. si
consulul sarb din Odessa, Tzemovici, au publicat clout me-
morii, cari an fost adresate deasemenea lui Skobeleff, art-
tandu-i greseala pe care o fac sovietele aitand drepturile
sfinte ale Serbiei, atilt de greu inceitate. Profesorul Mas-
saryk nu mai putin s'a grabit st proteaeze, In num.ele po-
porului ceh, care se vedea uitat de democratia rust numai
ca st reuseaset, prin propuneri favorabile hloeului german,
la o pace apropiatt.
Este curios et numai i oi, Romanii, n am facut nici un
gest de protestare. Comorlul ininistru al RomAniei la Petro-
grad, C. Diamandi_ nu avea nimie de aparat! Sufletul sat:
bizantin nu simtea chemarea st ridice, in nviimle Romaniei,
glasui in favoarea Romanilor din Transilvaiiia si Ungaria,
ale ctror drepturi la o viatt independents fusesert doar re-
cunoscute 'de insisi aliatii nostri. Spre rusinea si durerea
noastra, trebue st spun cA, grupul socialist roman din Odessa
a fost singurul, care, prin publicitate, s'a adresat cu un
protest 1mpotriva ignortrei de catre soviete a drepturilor
Romaniei asupa Transilvaniei si a protestat in contra auto-
nomiei Dobmgiei, care nu pate fi de-At o provincie roma-
neasct.
Intru cat gestul grupului socialist roman din Odessa,
condus de faimosul agent bulgaro-nemtesc dr. C. Racovsky,
a fost sau nu sincer si de bunt eredint6, nu pot Eta apreciez.
Fapt indiscutabil este et d-rul Racovskv a .hdresat comi-
tetului central al sovietelor din Petrograd, la 26 Octombrie
1917, urmiitoarea adrest de protestare:

www.dacoromanica.ro
 215
Toyarasi ! In instructiile date lui Skobeleff, delegatul
democratiei ruse- la ednferinta din Paris, ati spur relatiy la
Romania urmatoarele: Romani% trebue sa fie restabilita in
vechile ei gragite, cu obligatiunea sa dea autonomie Dobro-
giei, care va fi libera sa dispung de soarta ei".
Social-demoeratia romana, care se.gaseste in majoritatea
ei in Rusia in urmapersecutiilor guvernului roman, credo
de datoria sa sa fats urmatoarele declaratii in aceasta
chestiune :
Chestiunea Dobrogiei se impqrte in doua: 1) Chestiunea
teritoriului, care a fost oeupat dela Bulgari in 1913 si care
se mime* Cadrilater; i 2) Vechea Dobrogea.
In ceeace priveste CadrilateTul, nu poate incape vorba.
Pamantul, anexat cu forta, locuit de o massa compacts bul-
gal* trebuie sa fie restituit statului vecin. Aci nu poate fi
vorba nici de autonomie, ci numai de retrocedare.
Dar vechea Dobrogie a fost data Romaniei in urma
-razboiului din 1877 si In schimbul a for 3 judete basarabene,
can au ramas libere dupa anexarea intregei Basarabii In
1812. Majoritatea populatiej din aceasta provincie este ro-
maneasca. Minoritatea o formeaza Turci, Buigari Si. Evrei.
Acestei rainoritati trebue sa i-se dea libera desvoltare fn margi-
nile statului actual. Aci nu poate fi vorba de nici o auto-
nomie, ci numai de introducerea nnei stari democratice largi.
Mai mult Inca, Dobrogea este plamanul Romaniei ; fara
aceasta provincie, care ii deschide esirea la mare, Romania
nu se va putea desvolta, nu va putea trai. A lua Romaniei
Dobrogea, este acelasi lucre ca si deslipirea dela Republica
rasa a provinciilor baltice si ale celor de langa Marea neagra.
Romania ar degenera economiceste si politiceste si ar
-cadea sub influenta statolor capitaliste.
Luarea malurilor marei, prin autonomia" Dobrogiei, ar
avea consecintele, pe can le-ar fi avut ocuparea trecatorilor
de dare Rusia tarista.
Social-democratia romaria va lupta din toate puterile
ca aceasta sa nu se intample. E drept 66 populatia Dobro-
giei a fost Si este sub un regim exceptiongl do pprsecutie.
Dar pentru acest regim nu este vinovat restul poporului
roman, cum nu poate fi poporul roman raspunzator si de
oligarhia romana, care nu s'a purtat nici en el mai bias.

www.dacoromanica.ro
216

Esirea din aceastg situatie in se va face en antonothia

Dobrogiei, ci en distrugerea oligarhiei romAne e en intro-
ducerea regimnlui republican.
Dar chestia romaneascg in se terming aci. Suit mai
bine de 4 milioane de Romini sub jugul Ungnrilor si Ana-
triacilor. Probabil cg a fost o sogpare din vedere ca n'ati
cent si pentru Transilvania si Bucovina antonomia si dreptul
de a dispnne de soarta lor. Aceasta n'are nimic de a face
cn tendintele imperialiste ale oligarchiei ,noastre.
Exprimgm dorinta ca reprezentantii demoefatiei ruseti
la conferinta din Paris sg nu uite si aceste chestiuni.
Toate acestea stint cerintele noastre minimal si tern-.
porare, deoarece not stim cg numai b federatie balcanici vs
pine cap ,t intrigilor dinastice, tendintelor imperialiste qi
rgzboaielor fratricide, .cum stim cg numai revolntia inter-
nationalg a proletariatului enropean va deschide omenirei
noui drumnri.
Primiti, dragi tovargsi, salntul nostru frgtesc.
Odessa, 26 Octombrie 1917. Dr. C. Racovsky.

Instruetiile date ins, lui Skobeleff n'au avut cinstea

de a fi desvaluite la congresul interaliat, deoarece eveni-
mente din ce in ce mai grave au turburat cu total viata
politica si sociala a Rusiei.
Starea de anarchie, care lua proportii ingrozitoare,
punea pe gAnduri pe toti acei cari iii iubeau tars. Ideia de a
salvo. Rusia era in mintea tuturor. A astepta era criminal.
Generalul Korni-loff se hotaraste a actiona si cat mai
curand. Istoricul intreprinderei acestui ardent patriot mu
este Inca obscur, desi ulthnele destaintiri facute de gene-
ralul Alexieff, de Savinkoff si ehiar de Kerensky peimit
sa se poata, trasa in liniamente mari care a fost adevarnl
In privinta manifestarei korniloviste.
Convinsi ca numai o dictator, severe va putea scoate
Rusia, din pericol, !ea, numai o lupta fire iertare incontra
maximalismului, care devenise agresiv, va putea stinge
focarele de anarchie, atat Kerensky cat si generalul Kor-
niloff an fost de acord ea tlebue luate masuri extreme.
La aceasta, hodirare s'a alipit si ministrnl de razboiu
Savinkoff, om de mare tinergie, cu un trecut revolutionar

www.dacoromanica.ro
 217

eerios, un om de talent, bun scriitor ti care, In calitate

de comisar militar al guvernului pe langa frontul de sud-
vest, luase acele masuri energise In contra ruqinoasei fugi
de pe front, dimpreuna cu generalul Korniloff.
Vreinea cerea repezi mitsuri de Indreptare si cu once
prey. Intre timp se produsese ciiderea ora,;mlui Riga. Ca-
derea acestui insemnat pullet comercial ii industrial era o
lovitura hotaratoare pentru Rusia. Riga era un centru
de export de mina Intaia si ultimele statistice aratau cif
el facea, concurenta 8i porturitor Marei-Negre. Riga era,
dupa Petrograd, a doua ferea,stra a Rusiei spre mare,
fara de care In marea casii, a imperiului nici aerul, nici lu-
mina nu vor mai putea, patrunde.
Pierderea Rigei s'a, fitcut Intr'un mod ru8inos. Arms-
tele germane, dupa un atac de sate -va ore, au pus poduri
peste riul Dvina In dreptul Ixkiulului. Repeziciunea, cu
eare a fost treeuta Dvina, see explicit numai cu absoluta
lipsa de rezistentl. Un strateg rus Imi spunea, la Odessa,
rd peste Dvina, care In locul unde a fost trecutit. are o
largime colosala, nu s'ar fi putut pune un pod decat In
14-16 ore, daca s'ar fi aratat cea mai mica lmpotrivire.
Ori Germanii, cum am mai spits, an alezat podurile: in
eiiteva ore, ceeace denoth absoluta lipsa de rezistentit.
Odata Dvina trecuta. Germanii au avansat ford. nici
an obstacol. Armatele ruse an fugit In debandada, fare
85, lupte. Multe regimente, cdprinse de nebunia revolutio-
ultra, se dau prizoniere cu muzica in frunte, cantand
Marsilieza, convinse c fac opera pacei. Foarte In curftnd
tug, au trebuit s' se convinga chi Germanii nu priveau
au aceiaqi ochi mi8carea, revolutionarit si cit au Inabu8it
fn sange Incercarile de revolts. din Riga. Pricina represa-
liilor germane a fost devastarea Rigei de trupele ruse 8i
de lucratorii rusi In ajunul yarasirei acestui oral, citci sii,
at se uite, daca Ru8ii erau molai In atacuri pe front, ei
'ran totdeauna gata si zoriti sg, lase foc si parjol pe untie
treceau. Asa an facut In tara la noi, asa au facut si pe
teritoriul lor. Comandamentul german, imediat ce a ocupat
Riga, a ordonat ca lucrurile furate sit fie aduse sub pe-
de,apsa de moarte. Trei zile s's carat pe pitqa, principal,
a orakallui materialul furat.

www.dacoromanica.ro
218

In asemenea copdiiuni, armata rusk revolutionary a

inscris in isturia ornenirei o paginA din cele mai rusinoase.
31ilitar pink in adancul sufk.fului, generalul Korniloff
a \suferit mult de aceastl ruine a armatei sale. Voind sI
nu ascundl nimic, tate. comunicatele sale din acele zile
vorbese sincer de deeaderea armatei ruse.
Dar maximalismul, care incepe sa priceapl unde este
adevaratul sou vrajmas, preeum si multi din socialistii
revolutionari, printre cari era si ministrul Cernoff din ca-
binetul lui Kerensky, simtivra ca in Korniloff se ascunde
omul. care va continua razboiul pink la victorie, cu ris-
cul chiar de a inabusi revolutia sociala. Impotriva lui
se incepe deci o luptl apriga. Caderea Rigei, in loc sa
deschida acestor oameni oc ii asupra starei reale din Rusia,
le permite sa deslantuie pe rata p campanie in contra lui
Korniloff. Mai intai comisarul frontului de nord indraznea,
sa sustina ca Korniloff club s6 ponegreasea armata penti u
a lua rhasuri energice in contra ei, publican& comunieate
calominoase pentru armata rusk,, care s'ar fi purtat. in
chip eroic in fata Rigei. Erau foarte interesante contra -
zicerile dintre comunicatele generalissirnului si acele ale
coniisarului frontului. Primul arata lasitatea oamenilor, pe
cand al douilea facea din ei niste eroi.
Jocul acesta nenorocit a servit mult cauza nn.xima-
lismului, care a luat in mainile sale conducerea sufleteasca
a armatei.
Korniloff, fiind omul faptelor si dandu-si socoteala el
ar fi o crimes a astepta urmdrile acestei situatii intolerabile,
s'a hotarit sa. faces, o lovitura de stat. Aliand el, 1a Petro-
grad, -maximalistii pregltesc o incercare de a pune mina
pe putere, generalul Korniloff isi indreapta armatele credin-
cioase lui contra Petrvgradului.. Generalisimul era convins
el lucra de acord cu Kerensky, care acceptase in totul planul
generalului si al ajutorlllui de ministru de razboiu Savinkoff.
Armatele lui Korniloff ajung aproape de Petrograd. Ele
sunt conduse de generalul Krimoff, un distins ofiter. Petro-
gradul era in asteptarea evenimentelor hotAratoare.
Dar deodatl Kerensky face o sehimbare de front. El
acuzA pe Korniloff de trIdare, it indtparteazg, dela coman-
damental suprem si is el singur asuprksi aceastit grea

www.dacoromanica.ro
 219

sarcina, (land ordin aratei din garnizoana Petrov radului

sa, porneasea, Incontra arniatei lui Korniloff. Savinkoff, numit
In ajuu guvernatbr general al Petrogradului, este scos din
slujba, iar generalul Korniloff este acuzat de Kerensky de-
a fi voit st puns mans, pe putere.
Omni nefast, care in momenta! decisiv a impiedecat pe
Kerensky de a merge alaturi tie generalul Korniloff, care ii
garanta ordinea1 si linistea in tars, a lost, dupa ziarul so-
cial'st Kiewskaia rlisl, ministrul Nekrasoff. Acest ziar spune
et. Kerensky, lutr'un raport al sau asupra activitatei sale,
depiara ca, este vinovat in fa4a lui Korniloff i genial rAu
al lui a lost ministrul Nekrasoff. De altfel, din primele zile
s'a vorbit ca apelul catre natiune n'a fgst scris de Kerensky,
ci de Nokrasoff, care a lost cauza nereusitei Intreprinderei
lui Korniloff, singura care ar mai fi putut salvia natinnea rusk.
Miscarea kornilovista esuand, generalul Korniloff este
arestat si trimts la Bihow. Tot odata cu el sunt arestati si
comandanti frontulni de sad -vest si apus, cari au fost soli-
dari cu el. Lichidarea ufacerei o is generalul Alexieff, care
insa, dupl.* ce primeste din inainile lui Korniloff comanda-
mentul si it trece iii mainile lui Kerensky, paraseste el insusi
in trece cartier, deoarece vazuse toata urzeala de intrigi, eari
s tescau in acest focar de -rninciuni si provocatiuni.
i'discarea kornilovista, era simpt-omatica. Ea nu putea
sa ramana fart urmar.i. Ministrii socialisti.nu mai pot, in
cabinetul Kerensky, sta alaturi de burghezii democrati, eari
simpatizau getul generalului Korniloff. Din minister les
Cernoff, Avksentieff si alti soeialisti. Ministrii burghezi nu
creel nisi ei posibil sa mai rtmana, caci sovietele tipau ca
sunt contra-revolutionari si kornilovisti. 0 nowt criza minis-
terial.a are loc si- guvernul, titnp de- dout sa'ptamani, este
condus de micul cabinet. adiea de cinci ministri: Kerensky,
Nekrasoff, Tereseenko, Nikitin gi Piesechopoff.
Guvernul se gaseste in fata, and sari de lucruri ne-
definita si anarchict. Situatia se agraveaza pe zi ce tree.
Doi dela Riga pant la Petrograd este o distal*. colosala
pentru-ca armatele germane sa poata incerea st mearga
Intr'acolo, totusi flota germant ar putea forta golful fin-
landie. Jn marina rust, nu se poate avea incre.dere. 111.trinarii
din Kronstadt cer darea In judecata a lui Kerensky, pentrucrt

www.dacoromanica.ro
220

acesta i-ar fi calomniat. Intr'adevAr, Kerensky tntr'un dis-

eurs al sg,u so Indoia clacl Kronstadtul va rezista atacului
german.
In Finlanda, miscarea maximalistg, is proportii ingro-
zitoare. Din nou asasinate de ofiterf si revolte de soldati.
Toatg, Rusia, este inteo stare de anarchie preveatitoare de
dezastru. Revoltele agrare iau proportii 'uriase.
In aceastl stare haotica se iveste pe,deasupra si greva .

cailor ferate. Trebue sg, insist asupra aceltei greve, caci ea

a fost prpejul a noui si dureroase evenimente. Cgile ferate
aveau, ce e drept, o situatie precarg. in Rusia. Ultimele
evenimente InrAutltise aceastg, situatie. Fuga, soldatilor de
pe front, lipsa cl,e combustibil, reducerea misclrei si lipsa
de vagoane, svpraincgrcAse activitatea acestor modesti func-
%ionari ai Statului. Dar pretentiile lucrAtorilor si functiona-
rilor ceferiti erau asa, de marl, Meat statul nu putea rezista.
Calle ferate cereau ca sa li se .mlreasel budgetul cu trei
miliarde de ruble!
Bine Inteles, suma nu era, prea, mare pentru moment.
-CAnd se is in vedere el, pentru 6 pang la 8 ore tie munck
salariul mijlociu in Rusia varia intre 25 qi 50 ruble pe zti, se
Intelege cg, data s'ar fi plltit lucrItorii cAilor ferate in pro-
portia restului lucratorilor din Rusia, cele 3 miliarde abia
ar fi acoperit salariul for
Kerensky nn poate satisface cererile ceferistilor si greva
-One trei zile flrl a cApIta satisfactia cerutit. Lucrul acesta,
nu l'a iertat personalul cAilor ferate si, la prima ocazie,
comitetul ceferist a stint al se rgzbune!
Anarchie, grevk surucie *si mai presus de toate rlzboin
Dupu -ce Germanii se linistiserg cu ocuparea, Rigei si se
purea cg, se vor opri aci, dup/-ce din Petrograd au fost
evacuate o parte din bogltiile capitalei si, fatI cu timpul
Inaintat, se credea ca. Germanii nu vor mai ameninta capi-
tala si evacuarea Petrogradului se oprise, noui evenimente
militias se produc.
Germanii atacu insula Oesel dela gura golfului Riga.

l) La Tzaritzin, earn in timpul grevei olilor ferate ruse, a izbuonit qi greva

Inaltrelitorilor din port, oari ofuttigau in 250 ruble pe al ti totali nn eras
maltuutiti I

www.dacoromanica.ro
 221

Dupa o' lupta de cateva ore, insula este ocupatit. Cateva

zile in urma este ocupata qi insula Dago qi trecgtoarea
Moon-Sund. Si de data aceasta, ca i la Stochod, Tarnopol
qi Riga, se constata lipsa co.nplecta de rezistenta la ar-
matei ruse.
Nu mai exists armata rusa 1" exclamat gene-
@
ralul Brusiloff la congresul national din Moscova i intr'adevar
armata rusa nu mai exists....
Cu artileria submarinele, pe cari le poseda Rnsia
gi
stria nu strateg rus nu s'ar ii pntut sa" se apropie nici
on vas de rgzboin german de insnlele acestea orice floth",
care s'ar fi apropiat, a.r fi pierdat jun:Lb:tate din numgrul ei
Inainte de a depune un singur soldat. Germanii an ocupat .
insulele In ateva ore, Barg pierderi terioase. Baterii Intr e z
s'au predat, farg s6 tragg nn. singur foe".

Dezastrul dela Oesel i Dago punea iar pe tapet chestiu-

nea evacu4rei Petrogradului i punea, tot data i chestiuni
mai serioase, ca chestia continVarei razboiului sau a pace'.
Congresul dela Moscova nu daduse nimicj iar Adunarea
nationala nu putea fi convocata, neprocedandu-se Inca la
alegeri. Gfivernul avea Insa bevoe de o putere consulta-
tiva, caci singur nu mai tia ce sa faca.
Sovietele, dupa, cum am aratat, erau Imbibate de spirant
maximalist. Sovietul din Petrograd era curat maximalist qi*
condueatorul lui era Leon Braunstein Trotzky. Sovietul
general era In contra guvernului. Cernoff, dupa ce parasise
guvernul, In care avusese un rol foarte suspect i provo-
case revolts tutulor acelora, cari voiau continuarea razboiultti,
caci vedeau in aceasta mantuirea Rusiei, release in soviete
politica lui anti-guvernamentala Eli in special contra lui
Kerensky 1).

I) Am relevat c6 Carnal a foot din partidul aCelora, cari volan infrfin-

gerea Rnsiei. Renton 4n Rusia, el a negat aceasta qi aqa a kiwis ministru. Tcituqi,
chiar fiind ministru, Cernoff a continuat politica sa de inq-angere. Intr'un consilia
de miniqtri, in care generalul Korniloff voia eu facg destitinuiri de orcj,in stra-
tegic, Kerensky qi Savinkoff l'au intrerupt, nelXsandu-1 sI vorbeascl, iar dupIL
qedinta eonsiliului 'i-au explicat generalului a nu era bine A vorbeascii de-
planuri secrete d6 strategie Sn fats lui Cernoff. Frumos cabinet!

www.dacoromanica.ro
222

Sovietele voiau un guvern pur socialist, un guvern

pacifist. Sovietul did Petr )grqd era mai categoric, el cerea
pacea cu once prat i era incontra evacuArei Petrogradului.
Atirnei a ap6rut ideia unei Aduntri nationale. in care
ar preclomina elen-imtul democrat. ,k.dunarea dela Moscova
a fost astf4 ticluits, luck majoritatea o as eau elementele
censitare, ceeace nu exprima, duprt soviete, vointa natio-
nals. Nona, adunare. care trebuia s5, fie nu numai consul-
tative si de seurta durata, dar si legislatiNa si prin urmare
de mai lungA, duratii, trebuia sa funetioneze Ong la Adu-
narea nationalq, care se hotArAse a se eonvoca pe la sfax-
situl lurpi Novembrie, dar ale care' alegeri nu au avut loc
nici Ora azi ! Nona adunare trebuia se poarte nun ele de
Ante-parlanient.
ConvOcat6 in gnba, adunarea, din Petrograd era corn-
pus5, dit reprezentantii so ietelor, coopetathelor, sindica-
telor muncitore,ti si ai' diferitelor partid politice demo-
crate, dar cu predominanta elementului lucrittor si ,olds
tese. De fapt, Ante-parlamentul era sovietul general, plus
cateva elempnte democr to utoderate. Ante-parlamentul as ea
un ml mare: el trebuia se decide de soarta Rusiei, el tre-
buia sa', fie baza de rezistenta a guvernului. Da din prima.
zi, el a dat proba lipsei celui mai elementar bun simt
politic.
Ohestiunea prima, cart, 'i-a fost pus6, a fost aceea, a
reorganietrei guvernului. Ce fel de guvern era necesar Ru-
siei: un guvern de joalitie cu elementele burgheze. cu re-
prezentantii comertului si indnstriei sa,u un guvern curat
socialist ? Chestiunea }Area simples. Dar elementele dispa-
rate, nepricepute in chestiile politice, n'au putut sesiia
chestiunea in toat5, lArgimea ei si votul Ante-parlamentului
a fost unic is istoria parlamentarl.
Prima zi de vot respinge ideia coalitiei. Biroul Ante-
parlamentalui pricepe non-sensul acestui A.spuns. Tara e in
imposibilitate de a fi condusg, numai de socialisti, tara e
prea legatA de clasa burghezo-capitalistg, ca 85, nu se duce,
In prApastia ruinei si distrugerei, acceptand o politie, de-
magogicA,--si in urma, unui discurs al lui Tzeretelli, care
este capul eel mai s6nItos al socialistilor rusi, Ante-parla-
mentul revine si chestia se pune din nou la vot.

www.dacoromanica.ro
 223

De data aceasta, votul e si mai curios. Se votelz/ ca

e necesar un guvern de coalitie, dar fArg, cadeti, cari sunt
anti-revolutionari; se oteaz ca e necesar un guvern cu
reprezentantii burg,heziei, Mar cand ambcle aceste deziderate
sunt unite Intr'o singurl propunere, ea este respinsd.
Chestiunea rmane cu chipul acesta nedeslegatA. Totusi
guvernul de coalitie se forn eazg, si in el intl./ KL kin, Tre-
tiakoff si alti reprezentanti ai cornertului si industriei ruse
al:ituri de elementrle socialiste.
Ante- partamentul ca si cougresul dela Moscova nu vor
rAmane in istoria revolutiei rose decat ca exemplul unor adu-
bAri, in eari s'au vorbit lucruri frumoase, dar nu s'an that
nici un fel de hot/rari serioase. i lucrul nu e de mirar .
, Revolutia, din politic/ cum era in primele ei zile,
luaPe un caiacter pur social. In fata masselor schimbrtrea
de regim nu insernna nimic. Oamenii, cati contriouiserg li
crearea noului regim, nu insemnqu nimic dac/ ei nu ve-
neau en lozinci; in eari principiile sociale cele mai laigi
sa-s, a.0/ locul. That/ luptg, politic5, se c( ncentrasc in jurul
ideilor sociale. Pr mtintul sa fie at faranilor, fabricile ale
lucratorilor, to'ul at fiecdruia qi fiecare st Iptin pe to ate7
Acesta era' idealul social al multimei.
Nu putea prin uemare nici cougresul dela Mos-ovi,
nici Ante-parlam,ntul sii adudi.ceva bun atat time cat el
trebuia s'a urmeze o 'politic/ de stat, o politic/ de ordine,
o politic/ conseeuenta, .cu forma Inca Inapoiata a Rusiei.
gassele muncitoresti si soldatii erau tarati de sivoiul
ideilor maximaliste. Pretentiile masselor sunt ass de ame-
nintgtoare, beat guvernul trebue 1:14 cedeze si s elibereze
pe unii din eorifeii maxinaalismului arestati duprt eveni-
mentde din Julie. Armata este de partea maximalistilor.
cari 4inguri au drept lozinc/ in chestia rgzboiului : ideia
de pace imediatd.
Guvernul Kerensky pierduse ocazia s/ pun/ frau acestor
pretentiuni si amenintgri. Korniloff era arestat si ideia lui
comintomisA. Nu stiu dacI a inteles sau nu Kerensky cA si-
tuatia lui e pierdutA, dar in ziva de 24 Octombrie (1917)
el vine In Ante-parlament si cere consimtimantul acestuia
de a lupta, in contra maximalismului, care pregatea o re-
volt/ de strati/ cu scopul de a pune mana pe putere.

www.dacoromanica.ro
224

Discursul lui Kerensky a fost canteen' lebedei al acestui

tribun, care a tinut fixatg, asupra lui atentia Intregei lumi
timp de 8 luni si care a facut atata rat' nu numai Ru-
siei, dar Intregei lumi democrate.
N u am destule elemente ea, sa judec data Kerefisky a
fost un farsor sau un om cinstit In politica lui. Mai cu-
rand inclin a credo, judecand dupg usurinta cu care trecea
dela o idee la alta, patetismul cu' care vorbea, lipsa de
prevedere, de judecata si de bun sing, care in atatea ran-
duri 1-au facut sa piardg, eituiqii create, mai cur and zie
ca Kerensky a fost mai mutt un om cinstit. In judecata
barbatilor politici rusi trebue totdeauna luata In seams
partea curat nationala a ideilor lor.
Nu trebue sa se uite ca Rusia a trait Intr'o atmos-
fera de tiranie, dar si de misticism religios. Ca si Fran-
cezii in ajunul revolutiei, Rusii an fost hraniti cu idcile lui
Tolstoi, Vladimir Solovieff, etc., ide umanitariste In genul
ideilor lui J. J. Rousseau. Pentru filosoful rus, ca si pentru
filosoful genevez, omul -este bun, legile sociale sunt rele:
aduceti o Indreptare in aceste legi si omul va fi liber I
ti bine, Kerensky a fost Imbibat de acest umanitarism
grotesc. Diri ziva, In care, ca ministru de justitie, deschidea
]argi portile Inchisorilor, nu numai pentru condamnatii po-
litici, ci si pentru criminalii de rand, spunand puscgria-
silor ; Va dau libertatea, fi i cinstitil", se putea vedea ea
omul acesta nu era croit pentru a conduce un popor.
De altfel, tot restul activitatei lui este o serie intreagg
de greseli de felul acesta. El da libertati nebunesti solda-
tului, el lasa la judecata soldatului sa aleaga dad, .trebue
sa lupte sau nu, ba Intr'un discurs al sau, tinut soldatilor,
le spune:
,, Oare numai cu cnutul trebuie set fici, impinri, la raz-
boiu? Conftiinfa voastrd de oameni liberi nu va fi sufi-
cienta ?"
Naivitatea acestei Intrehari arata cat de putin cunostea
oamenii acest tanar visator, care credea ca este de 'ajuns
sa vorbesti de constiinta unui om, pentru, a-1 face sa ac-
cepte si ideia de moarte pentru un ideal.
Cu o asemenea mentalitate, era imposibil ca Kerensky,
ajuns un moment eonducgtorul Rusiei, sa nu dea de mal

www.dacoromanica.ro
 225

democratia rusl abia nnscutn, si sn nu fact, tot rnul ce se

putea face popoarelor mici, cari si-au legat soaita de odi-
nioarn atat de temuta putere a colosului dela Nord!
Kerensky a ingropat pentru multn vreme ideia en mas-
sele se pot conduce cu vorba si cu convingerea si a !ant.
In constiinta multora ideia en tot forta numai poate irn-
pune respectul legilor sociale, fie i cele mai libk rale.
Guvernarea lui Kerensky, lipsitn, si de energie si de
experien0, nu putea sa, se termine decat cu inlgturarea
lui si cu triumful ideii de pace, care a condos repede la
Inebeierea armistitiului cu Nemtii, dupn cum voiu arata
In capitolul urmator.

7690. I. R. Abrucleann, Pacoatea Rimmed. lb

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIII

Guvernul maximalist
Armistitiul Si pacea dela Brest-Litowsk
ImprejurArile -extrem de gave, pe eari le strIbItea
Rusia, n'au putut totui scoate la suprafat6, din toatrt
populatia ei de peste 160 milioane locuitori, omul providential,
care s'o conduces qi s'o salveze de pieire. Se tot credea ca o sa
rlsarg, din zi In zi, un Napoleon, dar el nu se ivea de loe.
Precum am dovedit, Kerensky nu era la Inaltimea enor-
mei sarcini ce-i luase pe umerii sql neexperimentati. G-ermanii
qtiau foarte bine acest lucru i ca unii, cari cunoteau pans
in cutele eele mai adAnci sufletul fragil, misticismul, ca i
slaba organizatie de stat ruses, au fleut totul, uzand de tot
i de toate, spre a desorganiza din fundament armata rug
i a constrange astfel Rusia la o pace separates.
Intinderea maximalismului, conqtient si metodic gpri-
jinit prin toate mijloacele 1) de G-ermani, s6rvea de minune
scopul urmgrit de Germania : sporirea nemultumirei masselor
populare i muncitoreti incontra guvernului Kerensky, care
era pentru continuarea razboiului, allturi de aliati, papa
la victorie sau Tara la posibilitatea Ineheierii unei paci
onorabile.
1) Ziarul englez Th. Russian Daily News din Petrograd afirmii cue Pu
terile centrale au eheltuit on propaganda qi coruptia in Rusia aproximativ douit
miliarda de ruble, in mare parte bani fabricatrin imprimeriile germane.

www.dacoromanica.ro
 227

In seara de 5 Octombrie 1917, Lunaciarski, unul din

efii maximaliqtilor, declara lute() conferinta., inutl In sala
Circului modern" din Petrograd, cd Rusia urea pacea fi
17

o va avea", ea maximalitii vor laresta guvernul provi-

zoriu" , fie la Petrograd, fie la 1VIoscova, unde avea intent a
A. se mute, i el maximalitii nu vor plati datoriile Jos-
telor regimuri, pe cari le vor ignora".
Intr'un interview, acordat ziarului L'Entente (dela 20
Oct. 1917), un alt leader maximalist fAcea urmittoarele
destlinuiri relative la asaltul maximalist ce se preg/tea pentru
a pune mana pe putere :
Ziva de 20 Octombrie va fi calms, cu toate temerile
presei burgheze. Noi vom descinde in strada la 25 Octombre,.
in ceasul in care congresul sovietelor, intrunindu-se la Pe-
trograd, va forma Parlamentul revolutionar, pe care ne vom
sprijini. Lupta va fi teribila si fare crutare, uzand de toate
fortele noastre pane la efarsit. Stint in masura sa-ti afirm
.ca toate sansele de succes sunt de partea noastra.
Dupe caderea guvernului provizoriu, incapabil de a
rezolvi dificultatile momentului, not vom proclama dictatura
proletariatului. Un minister, a cartti lista este deja alcaluita
cu Lenin si Trotzky in frunte, va avea sarcina sa scoata
Cara din impasul in care se afia. Bazandu-se pe soviete, noul
guvern nu va semna o pace imediata, contrara idealului
nostru re.volutionar., Vein declara insa un armistitiu imediat
pe toate fronturile rusesti, pentru a face sa rnceteie aceasta
teribila macelarire. Astfel vom putea realiza de indata marile
reforme sociale, pe cari le proiectam si printre cari figureaza
in prima linie trecerea pamantului la tarani.
Totodata vom aduee la cunostinta Germaniei si a
aliatilor conditiile unei paci inteadevar democratice. Dace
vom fi tratati cu un refuz din partea Germaniei, atunci vom
proclama razboiul, razboiul revolutionar pang la sfarsit, in
numele idealului nostru. Poporul va sti atunci pentru ce se
bate si nu va merge, ca azi, la abatoriu, pentru ca capita-
li2tii, avizi de sange, sa-si construiasca, cu averile for in-
gramadite, palate, a caror fiecare piatra reprezinta cadavre
qi sudoare omeneasea.
bDaca" aliatii vor refuza si ei srt subscrie o pace

www.dacoromanica.ro
228
democratich, atnnei va trebni sh lupthm pe douh fronturi.-
. Poate vom muri, dar este nedemn sa traiasch acela,< care
avand ansa ce i-se oferh de a salva omenirea, n'o prin-de-
i se Inhmolete In hurl:Luse-tea visului sau, a odihnei i des-
tinulni sau !`.

Sprijiniti dar pe soviete, maximalistii se preparau sa

dea In eurtind lovitura de grade guvernului Kerensky.
Ce erau de fapt aceste soviete? Fostul ministru socia-
list Piesechonoff le ca,racterizeazg in modul urmator:
In locul puterii supreme a Statului, avem o fictiune.
Aceasta fictiune se cheamh sovietul delegatilor -muncitorilor
i soldatilor; acest soviet se pleach: spre dreapta sau spre
stanga, dintr'o zi Intr'alta, duph hothrlrile intamplatuare
ale unei Intamplhtoare majorit4i, pe care o recruteazh cutare
sau cutare ef. Guvernul nu mai e rhspunzator inaintea na-
tiei, ci Inaintea elementelor schimbNtoare ale sovietului. Maw
mult Inch: acest soviet, chruia minitri1 Ii dlu socotealh, cui
poate da socotealh el Insiqi? Rusiei nu. N'a fost ales de
&Ansa. N'are dreptul sh se zich rhspunzhtor fath de dansa..
Tara nu cunoate macar numele membrilor lni. Nimeni nu
poate spune en ce drept stau in ele anume delegati".

Intr'un curant, soviet insentheazg, anarchia cea mai

neaga. Gratie acestor soviete, incl sub guvernul Kerensky,
se desfiinteaz4, repede justitia, adjninistitia i armata. Ofi-
terii sunt alesi de soviete i ei nu poarta., nici un semn
distinctiv, egali fiind cu tovargsii. Zeci de gnii de ofiteri
de carierl, cu familii, ajung, dupg urma sovietelor, mun-
eitori prin porturi i hamali prin gari,_ca sh-si poatl sus -
sine familiile prin muncg, cinstitl. Deasemeneg, na se mai
pl/tesc pensii nici la militari, niei la civili.
Nefiind administratie si justitie, ordinea dispare i -ea
i toate instinctele barbare ies ila suprafatA.
Poate fi justitie, se Intreabh publicistul de valoare
rus Jablonovski In ziarul Ru8koe Novo", &and sunt sate
nude toata populatia se scoala intr'o bunh zi, Inhama caii
la ehruth i plead]." prin orae sa lure? E posibilh jnstitia

www.dacoromanica.ro
 229

Intr'o tars In care sunt 10.000 de procese de samavolnicie?

Se poate vorbi de justitie cand la Kiev acuzatii au arnncat
pe fereastra pe unul din jnrati, iar procurornl, ca sa" scape
de acuzati, a irebuit sa fogs pe acoperisul caselor si de
acolo de pe o case pe alta sa." alerge 'Ana' 1-au tinut pi-
cioarele?"

,Nimic din ce a fost altd-datal' pare a fi cuvantul

ode ordine al maximalitilor, adie6 al bo4evicilor. Sl se rupI
firul istoriei, zic nebunii maximaliti, farl sl se glndeascl
incontientii el vointa omeneascl nu este in stare sl schimbe
intru nimic vietii.
Pei-am a ilustra 0 mai 1/murit ce idei criminals fsi
fle.equ curs in aceste zile printre muncitorimea din Petro-
grad, iatl un pasagiu dintr'o conferintl tinutl, tot la Oircul
Modern", la 15 Ocombre 1917, de catre o femeie socialists,
d-na Kollontai:
Morala burgheziei este clildit5 pe ideia concurentei, pe
cand morala clasei muncitoare se bazeaza pe principiul soli-
darit5tei.
Camarazi, ince& de pe beincile feoalei vi-s'a impuiat
capul fi inima cu minciuna ideii de patrie. Patria? Exists
ea singurd ? ..."

In mijlocul unei asemenea desmltate i oribile propa-

gande, la 25 Octombre 1917, guvernul Kerensky este doborit
de mitssele populare i de garnizoana din Petrograd, condusl
de maxitnalitii triumfatori. Lenin 1), omul nefast, care

1) Vladimir Bid Viand', Cu pseudonimul Lenin, s'a nUeut in anul 187

la Simbirsk. 1 atal sAu era director al invAtImintului primar din aceast4 gubernie,
post important, care fi da dreptul sa poarte titlul de Excelentti". Un frets
al lui Lenin, Cu numele Alexandru, a fost spinzurat in and 1887, find dovedit
ca sef al unui corn plot care pusese la tale un atentat in contra Tarului Alexan-
dru III. Lenin din tinerete apartinea partidului zis populist, care se inspire de
ideile lui Karl Marx. Deli licentiat in drept din Petrograd, n'a profesat nici-
)dat5 adocatura, find dela fnceput un revolutionar de profesie. Persecutat si
sil it sr, se refugieze in strilinAtate din cauza ideilor sale prea inaintate, aici a
publicat mai multe brosuri gi ziare bolseviste. In Martie 1917 el s'a rcintors in
Rusia, priii Germania, atrAgand prin acest fapt asupra lui atentia lumei intregi.

www.dacoromanica.ro
230

disp/ruse, de fapt du0, lovitura, nereu46, revolutionary

din Julie 1917 el fusese adapostit de mateloti pe vasul
de rlzboin Aurora reapare.
Se formeazg primul guvern maximalist, sub nuinele de.
Consiliul comisarilor poporului rus. El se compune astfel:
Vladimir Ulianof Lenin preedinte al consiliului
Rikoff, presedintele sovietului din Moscova la interne;
Leon Braunstein Trotzky 9, prevdintele sovietului din
Petrograd la externe ;
V. P. Miliutin la ,agriculture;
,Sleapnicoff la ministerul muncei ;
Lunaciarslcy la instructia publics;
Skvortzoff la finante;
Oppokoff 2) la. justitie ;
Teodorovici la aprovizionare ;
Avi/off poste qi telegraf ;
Stalin pentru nationalitAti ;
V P. No gin industrie si cmnert ;

S'a vlizut de indati ca el era in solda Germaniei, care urmArea provocarea

anarchiei gi deci distrugerea Rusiei pentru scopurile sale politiec.
Ziarul Daily Chronicle sustine cii Lenin ar fi de origine evreu, cu numele
Zederblum, ceeace este neadevArat. Dimpotrivi, originar el este Oran rus. Ziarul
englez are dreptate numai mind taxeazil de evrei pe Trotzky (Braunstein), Zino-
vieff (Apfelbaum), Kameneff (Rosenfeld), Stekloff (Nathanilois), Sutkanoff (Gim-
mer), Goreff (Goldmann), Ladin (Lure) etc., toti membri marcanti ai sovietului
luerlitorilor gi soldatilor din Petrograd.
1) Leon Braunstein Trotzky s'a nIseut in Rusia meridionall, a flout
liceul la Nieolaew gi universitatea la Odessa. In 1901 a fost arestat pentru ma-
nifestatiuni de partid gi trimes in Siberia. In 1902 a fugit din exil gi ajungand
la Geneva, a luat t? parte aetive la luerkile partidului Liberfirii muncei" gi
la redactarea ziarului acestuia. Prin convingeri era menseyik (minimalist) gi ad-
versar hotilrit al lui Lenin gi al maximalismului. El a rimas menqevik pan5, in
1905, sand, reintorcandu-se in Rusia, fu ales membru in comitetul partidului
socialist gi apoi prezident dupit arestarea lui Krustaleff. In 1906, find exilat din
nou, s'a refugiat la Paris gi Viena. In acest timp el trece in randurile socialig-
tilor xnaximaligti sau bolgevigti, fidel stangei Zimmerwald-iene. Bolgevist infocat,
reintrand in Rusia dupg revolutia din Februarie 1917, Trotzky devine cel mai
convins partizan al lui Lenin. In fn(elegere cu acesta, organizI rgscoala dela
3 gi 5 Iulie 1917 In contra guvernului Kerensky, dar nu are sucees decal in
migearea dela 25 Octombrie 1917, cind pune mina pe putere. Azi Trotzky este
ministru de rkboiu, portofoliul externelor fiind incredintat lu Cicerin.
2) Pe la inceputul lui Decembrie 1917, Qppokoif a fost inlocuit cu Steinberg.

www.dacoromanica.ro
 231

Praporcicul Krilenko t) si soldatul Sevcenko Antonoff

la razboiu ;
Matelotul Dibenko la marina.
Programul noului guvern este : 1) Armistiliu general
pe toate fronturile; 2) Trecerea panzeintului la carani;
3) Convocarea de urgenta a unei adevarate adundri con-
stituante. . ,

Schimbarea de regim, cum- era si de asteptat, nu se

petrece farg, varsare de sangel dar mai ales fara de neo-
menii si crime din cele mai josnice. E canalia, care a esit
pe strada, nu este 'populatia constienta si de aceea nu e
nimic de mirare ca sIngele nevinovat, crima ordinara,
furtul, omorul, violul si incendiul A, nu Insoteasca mani-
festatia ei.
Palatul de iarna, In care se adapostise Kerensky si
care era un monument de arts si o comoara de bogatii,
este devastat. Pictorul Riepin eu drept cuva'nt imputa lui
Kerensky Insusi de a-si fi ales, ca locuinta, numai dintr'un
spirit de ambitie, tocmai acest palat, in care nici fostul ,

1) Prapereicad Nicolae Vasilieviei Krilenko, devenit ministru de rgzboiu

gi generalisim al armatelor rusegti, care grin vointa poporului" a primit sarcina
sg rezolve importanta probleing a piicei intre statele beligerante, s'a ngscut la 2
Arabi 1885 in Bielom, districtul Smolensk. La 1895 a intrat In liceul din Lublin,
de unde a plecat la 1903. Pronuntand un prim discurs la o adunare ilegall de
studenti, el fu inchis pentru. 10 zile. Popularitatea sa dateazg din ziva in care
a luat o parte activg la alegerile pentru intaia gi a doua Dumg. Arestat pentru
organizare de meetinguri, el fu dat in judecatg dimpreung ea alti 51 de bolge-
vici, dar achitat de generalul Malin, care n'a autorizat publicarea materialului
furnizdt de politia secretg. In Iunie 1914 este arestat din non gi expulzat pentru
2 ani In Harkow, unde Igi trece examenele in drept. Urmgrit din n'ou, Krilenko
fuge in strgingtate cu 2 siptgmani. inainte de izbucnirea riizboiului european. El
petrece primul an de rlzboiti in Elvetia, de undo in 1915 se intoarce in Rusia,
cand e arestat la 111oscova gi trimis la Harkow. Dupg 6 luni de inchisoare, a ex-
pediat pe front cu gradul de praporcic (sub-locotenent de rezervill, insotit de o
foaie secretit de informatiuni asupra persoanei lui :cgtre comandantul regimen-
tului. Revolutia dintr'o loviturg it ridicii in postul influent de pregedinte al co-
mitetului armatei a XI, din care demisioneazg dupg o lung de zile. In calitate
de delegat al comitetului minoritgtei regimentului, Krilenko is parte la primul
emigres al sovietelor, dupg care e numit delegat al fractiunei bolgeviste in co-
mitetul executiv central. II ajunul revolutiei dela 25 Octorrybrie, el urma el fie
arestat de guvernul provizoriu, dar in urma reusitei loviturei bolgeviste, Kri-
lenko a numit ministru de raboiu fi generalisim!

www.dacoromanica.ro
232

suveran Tarul Nicolae II nu locuia, de oarece it conserva

ca un monument de arts.
Elementele moderate socialiste cauta sa reziste. Consi-
liul comunal din Peirograd se deelara comitet de smut, puJ
Llic ; v v11 6,1 ;a, in mainbe lui conduderea statului. Mem-
brii guvernului, cari a,u scapat Inca nearestati, publics un
apel catre till. in care continua A. se intituleze guvernul
Rusiei", iar Kerensky, cu putina armata ce 'i-a ramas cre-
dincioas5, incearca sa reocupe Petrogradul; dar el este batut
la G-,tcina si nevoit sa fuga. travestit in sore de caritate.
Mtximalistii se arati dela, inceput a fi mai mult oameni
de stat dett guvernul provizoriu! Ei pricep ca o minori-
tate nu pate guverna cu vorbe frumoase, cu libertati,
cu presa libera etc. Ei pornese razboiu, deschis Impotriva
tutulor ac lora, earl nu-i recunosc.
In primul rand, noel gut vern, maximalist suspenda apa-
ritia ziarelor burgheze i chiar a ziarelor socialiste, cari
sunt adversare icic ilor lor; interzice intrunirile publice,
resteazfi pe membrii consiliului comunal, ca si pe toti acei
cari le stau in cale. Acolo uncle armatele credincioase fostu-
Jui guvern provizoriu indrAznese sa 'se opuna, maxima-
listii nu r2,eurg la discursuri ca Kerenskyr, ci trimit armate
in regula.
iVloscova, care incearica sa reziste, este atacatI ca un
oras inamic i lupta se (la fara, nici o milk. Kremlinul, in
care e depus tezaurul Romlniei si in care erau refugiate
trupele partizane ale guvernului provizoriu, este atacat gi
nu se iau in considerare nici bogatiile, pe cari aceasta for-
tareata a vechei Moscobe le ascundea, nici 1perurile istorice
si de art'a, pe cari be continea. Kremlinul este bombardat
In toata regula. Moscova se preda i maximalismul este
stApAn pe sittlatie. Aceeasi organizare i acelasi sistem po-
litic de perseeutii, arestari, executari se aplica i aici, ca
si la Petrograd. Mai multi fosti ministri burghezi, ca in-
garoff, Kokoskin etc. sunt torturati i apoi omorAti.
In contra tutulor acelora, cari nu voesc sa recunoasca
autoritatea noului consiliu de eomisari, se iau masuri dis-
ciplinare, cari merg pArA la a privy .de bonuri de alimente
pe cei refractari. In primele zile ale revoltei maximaliste,
mai toti functionaii ministerelor, bancilor de stat i ai

www.dacoromanica.ro
 233

altar institutii superioare refuzl de a servi sub maxima-

litie Dar guvernul nu se sperie ri ia, in.tsuri de represiune,
earl an eficacitatea lor.
Pe langA, masurile politieneti, pe cari le iau maxima-
litii in contra acelora can nu voesc 131-i recunoasca, ei
preconizeaz1 masuri politice, spre a-gi castiga noui aderenti.
Marele scriitor rus Maxim Gorki, et Insui maxima-
list, care a contribuit mutt cu condeiul sau puternic la
venirea la putere a Herostratilor moderni Lenin i Trotzky,
vazandu-i la lucru, Ii descrie astfel In ziarul sAu Novoia
Jizn (Viata noun,) :
Vladimir Lenin introduce in Rusia forma socialists
dup5, metoda lui Neceaeff. $i Lenin si Trotzky si toti cei-
lalti sunt convinsi cu Neceaeff ea" dreptul la necinste ta-
rgste dupa sine mai repede decal orice pe rus". $i ei ne-
cinstesc cu sange rece revolutia. Necinstesc clasa lucrAtoare,
facand-o sa faca progromuri, atentate, arest-ari. Forteaea
proletariatnl ss admitg nimicirea presei si dau cu aceasta
dreptul si vrajmasilor demoeratiei ca la ran.dul lor, cand be
va veni bine, s'a" faca acelas lucru.
A.menint5, cu foamea si progromul pe toti gceia cari
nu sunt de acord eu despotismul lui Lenin-Trotzky. Oamenii
acestia justificA despotismul, contra cb,"ruia oamenii cei mai
buni ai tgrei an luptat mult vreme. Supunerea bgetilor de
scoalg si prostilor, cari secondeazA pe Lenin si Trotzky, a
atins culmea. Aci injurand pe sefii lor, aei revenind din non
la ei, bgetii de scoala si gugumanii aceasta, la urma ur-
melor, indeplinesc vointa -dogmaticilor si tot mai mult deg-
teaptA In partea cea mai In.tunecata a popuiatiei credinta
lntr'o viata de trandAvie si fericire. Inchipuindu-si ca sunt
Napoleonii socialismului, Leninistii rup si distrug totul,
complectand dezastrul Rusiei. Poporul rus va plAti toate
acestea cu valuri de sange.
Singer Lenin este, bine inteles, un om de o putere
fenomenala. Doub,"zeci si cinci de ,ani a stat in randurile
luptalorilor pentru triumful socialismului. El este una din
figurile cele mai de valoare ale social-democratiei interna-
-tionale. Lenin este tin om de talent si are toate calitAtile
sefului" si chiar acea lips de moralg, necesarg, unui sef.

www.dacoromanica.ro
234
Obosit ai falit de ealzboiu, poporul rus a plait pan'6,
acum Cu mii de vieti experimentele lui Lenin si va prati
Inc a cu alte zeci de mii de vieti. Aceasta neinhAturat5 tra-
gedie nu sperie pe Lenin, robul dogmei. Viata, cu toate
complicatiile, nu este eunoscutg lui Lenin. El nu eunoaste
massele populare, n'a trait en ele. Din chrti insg. el a aflat
cum .se pot ridica massele acestea, cum se pot aprinde mai
bine instinctele lor. Clasa lueratoare este pentru Lenin ceeace
pentru nn metalurg este o bucata de mineral. E oare po-
sibil ca din bucata asta de mineral sa ias6 statul socialist?
De sigur ca nu! Totusi de ce n'am incerca? Cu ce risca
Lenin, data experienta nu va reusi ? El luereaza ca un chi-
mist in laboratorul sgu, cu atata diferenca 6," chimistul ln-
creaz'a cu o materie moarfa 1i munca lui da rezultate pre-
tioase omenirei, pe cand Lenin lucreazg cu material viu 1i
munca lui duce la moartea revolutiei".

Instalat la putere prin Angle si foc, guvernul maxi-

malist se preocupd din primele zile ale guverndrei sale de
urmdtoarele doug chestiuni: a rimantului qi a peicei.
primul decret al noului govern care nu va fi sdrae
in decrete este decretul referitor la pdmant: Tot pdmdntul
este al tdranilor si imediat se va proceda la luarea din
mina proprietarilor a solului si a Intregului inventar de
cdtre cornitetele agrare din toata, Rusia!
Celalalt demers, pe care it fac maximalistii, este de a,
Incepe tratativele de' pace. Adresdndu-se intregului univers
cu .un manifest, in care vorbesc de pace, ei invitd pe toti
proletarii din lume sa trimitd delegati pentru a trata
pacea! Dupd ce termenul dat, pentru ca sa soseascd rds-
punsul dela proletari, expira, maximalistii recurg la un
mijloc- mai simplu: ei se adreseaza direct Puterilor centrale
cu proptineri de pace.
Spre uimirea tuturor naivilor, acestea accepta sd stea
de vorbd cu
Fata cu aceasta Situatie, reprezentantii misiunilor mi-
litare aliate acreditate pe ldngd marele cartier al armatei
rusesti inmitheazd, la Mohilew, generalului Duhonin, in ziva
de 9 Novembre 1917, urmatorul protest:

www.dacoromanica.ro
 235.

excelentei
SubscriOi feji ai misiilor militare acreditate pe lecng
comandamentul superior rus, conform:dada-91e indicafiilor
precise primite dela guvernele noastre prin reprezenlancii
for la Petrograd, avem onoarea de a protesta in fafa Ru-
siei ci a comandamentului superior, in chipul eel mai energic,
contra oriceirei cedcari a tratatului din 23 August 1914
dintre Statele Aliate, conform ceiruia toff aliatii, fi mire ei
sf Rusia, au deciaraf solemn ca nu vor semna nici armistifiu,
nici Incetarea operatiilor militare.
Subsemnatii fefi ai misiunilor cred de datoria for sd
vet' faces cunoscut Excelen(ei voastre, cei orice ca /care a tra-
tatulul va aduce dupes .sine urmcirl foarte grave.
Rugeim pe Excelen(a Voastrei sei ne facefi cunoscut in
scris de primirea acestui protest.
Semnati: General Barter, eful misiunei militare en-
gleze; general Coandei, eful misiunei militare romane ; ge-
neral Romeo, eful misiunei militare italiene; general Ta-
kainaki, eful misiunei militare japoneze; general Lavergne,
seful misiunei militare franceze; colonel Lutzkievici, eful
misiunei militare sarbe.

Statele-Unite ale Americei de Nord s'au al6tUrat gi

ele la acest protest, prin generalul Djedson, care a mai
fAcut cunoscut lui 'Lenin si Trotzky cit guvernul american
nu va mai face nici un fel de expedieri de munitiuni si
m5xfuri in Rusia pft,n6, ce nu se va clarifica situatia In
aceastI Cara.
La acest protest, Leon Braunstein Trotzky, noul mi-
nistru de externe al Rusiei, a binevoit" sa rgspund5, prin
urmatoarea not insolent:1, comunicat6 i tuturor soldatilor,
lucrAtorilor si Oranilor rusi :
Adresa reprezentantilor militari inmanat4' unui general,
care a fost Indepgrtat dela postul sau pentru nesupunere,
insemneaza, din punctul de vedere formal, amestecul In tre-
burile tarei .cu stop de a provoca fazboiul civil. De fapt,
nota diplomaticg, data nu o fa apocrifei, insemneaza lacer-
carea reprezentantilor tarilor aliate de a sili prin amenin-
fari armata ruses si poporul rus de a continua razboiul,,

www.dacoromanica.ro
236
pentru a execata tratatele Incheiate de guvernul Tarului, a
lui Miliukoff, Kerensky si Terescenko.
Consiliul de ministri din prima zi a declarat pe fatg
ca nu socoteste poporul rus legat de aliantele semnate pe
spetele poporului, In folosul claselor burgheze ate Rusiei si
ale trtrilor aliate.
Indepgrtand amenin-tkile, cari se fac cu scop de a
alunga massele ponulare dela pacea democrats, deelarArn ca
not nu propunem pacea separatri, dar pacea generals, pe
toate fronturile, convinsi ca suntem expresia nu numai a
vointei poporului rus, dar a tuturor popoarelor.
Soldati, lucrUori, tkani! Guvernul nostru nu va per-
mite ca sa fiti trimisi in foc sub arnenintarea burgheziei
str4ine. Nu vg temeti de amenintAri. Toate poptarele Eu-
ropei sunt srttule de a lupta si nu vor Termite guvernelor
for imperialiste ca sa se arunce in contra Rusiei, pentra-cg
ea vrea pace.
So ldatil continuati lupta voastrg, pentru imediata pace.
Alege-ti delegati pentru tratative. Comandantul vestru ser-
gentul Krilenko peach asthzi pe front, ca ss is In mainile`-
sale opera pkei.
Sa trAiasca lupta' pentru pacea generals ! Jos cu tra-
tatele de alianta" si cu masinatille diplomatice !
Ministru de externe: L. Trotzky.

Actiunea pentru incheierea, armistitiului se continua

deci de guvernul maximalist cq toa,ta ardoarea i vigoarea.
Comandantul suprem Duhonin, care a primit aceasta
sarcing, dap, retragerea lui Kerensky, a platit cu iiata in-
drAzneala sa de a nu voi sa se supuna ordinelor ministrului
de razboiu maximalist, care era praporeicul Krilenko. Gene-
ralul Skalon, trimis ca delegat technic si rnilitar la Brest-
Litowsk pentru tratativele de arrnislitiu, prefera sa, se sinucidg
,decat sd iscAleascg conditii injositoa,re pentru Cara lui.
Totusi, la 22 Novembre 1917, se isaleste la Brest-
Litowsk armistitiul ruso-german de pe frontul rusesc.
In ce priveste frontul rusoromAn, ziarul Romcinia,
organul marelui cartier general, dela 23 Novembre 1917,
publics urmiitoarea note, oficiala:

www.dacoromanica.ro
 237
Armata mid a pro pus vreijmafului incheierea unui
armistitiu.
Armata romans, facand parte din acest front, a ho-
grit as participe la aceasta propunere.

Romania, dela 24 Novembre, publicl urmatoarele:

Ziarele reproducand greet texts l corannicatului de eri,
11 diira azi in cuprinsul sau oficial:
Armata rush a propus armistifiu vrajnzamlui.
Armata romans, facand parte din acela,s front, gu-
vernul a. hotarit ca armata sa participe la aceasta pro -
punere".

In a,celaq numar se publicl comunicatul oficial No. 406

din 22 Novembre, avand cuprinsul ce urmeaza:
FRONTUL ROMAN. Comandamentul rus, propunand
vrajmapilLi incheierea armistiliuluii armatele romane
facand parte din frontul rus, s'a hoteirit ca ssi trupele ro-
mane sa participe la aceastra propunere. .
In consecingi, cu incepere dela ora 8, ostilitafile au
Post suspendate pe intrewil front roman.
namicul fi manifests sgumotos bucuria i incearcu
sit se apropie de retelele noastre de sarmli.
Trupele romane, pastrand o atitudine rezervata i
demnal au respins cu hotarire toate incercarile de frater-
nilare".

Pentru not armistitiul e uor de Ne les el s'a impus

ca o fatalitate mai puternica, decat vointa i decat fortele
de care puteam dispune. Gruparea trupelor ruso-romane pe
frontul dela Marea Neagr5, pang in Bucovina nu putea
Ingadui aymatei romane o actiune izolatg, qi o situatiune
degajata, de starea noun de fa pt ce s'a treat prin armis-
titiul incheiat pe Intreg frontul oriental. Armata romans,
fatal trebuia sa intre in angrenajul situaVunei noui produsI
de armistitiul rusesc.
Astfel In ziva de 26 Novembre se Incheie, la FocEiani,
armistitiu i pe frontul ruso-roman. Procesul verbal oficial

www.dacoromanica.ro
238

a fost iscalit de urmAtoarele persoane: In numele archidu-

celui Iosif i al feldmarealului Mackensen: Generalul de.
divizie Morgen ysi generalul de brigada liranilovici etc.
In numele generalului Scerbaceff: comandantul armatei
a 9-a ruse Retchewski etc.
In numele generalului Prezan: General Lupescu, co-
lonel Ra fcanu, colonel 1. Manolescu fi colonel N. Condeescu.
Comunicatul nostru oficial No. 411 din 27 Novembre
(leclara:
FRONTUL ROMAN. - Am incheiat armistitiu cu duq-
manul.
In consecinta, cu incepere dela 26 Novembre, ora
22.30, ostilitaile vor fi suspendate Omit la noni ordine".
Dup5, incheierea armistitiului i.pe frontul nostru, fai-
'ost' I dr. Racovsky adreseazA din Stockholm, la 1 Decem-
brie 1917, consiliului comisarilor poporului ras o lungl scri-
soare, in care, intre altele, le solicitl urm1toarele:
Acum ca.nd mana puternicA a soldatilor, marinarilor si
proletariatului revolutionar al Rusiei deschide drumul spre
pacea apropiatg, bucuria se naste si in inimile soldatilor si
intregului popor rothan.
Dar toate jertfele sale ne mai vgzete din timpul celor
18 luni de rOzboiu vor fi zadarnice, data data' cu incetarea
razboinlui nu va inceta regimul rufinos monarhist din Ro-
mania.
Adresandu-ma you'd tovarasi din guvernul socialist si
din sovietul rusese, imi exprim speranta ea nu veti uita
poporul roman.
El vede salvarea sa nu in guvernul romanesc, care n'are
nimic comun cu dansul, ci in voi, reprezentantii puterii re-
volutionare din Rusia.
Datpria voastrs este s cereti dela guvernul roman ca,
in politica lui interns, sa recenoasca dreptul poporului de a
hotOri singer de soarta lui.
Amnistia generalO, restabilirea libertOtii cuvantului si
a intrunirilor, convocarea unei Constituante prin alegeri in
baza votului universal iata conditiild neapgrate pentruca
Romania s5 posts lea parte la congresul pita.

www.dacoromanica.ro
 239
In ce priveste politica externs a social-democratiei ro-
mane, ea tinde, ca si politica Republicei ruse, la liberarea
.claselor si popoarelor.
In special, relativ la chestia balcanicg, noi, ea si toat6
social democratic din Balcani, aparAm principiul unei Re-
publice federate balcanice. Ace lasi principiu federativ trebue
aplibat si in Austro-Ungaria, unde traiesc aproape 4 mi-
lioane de Romani.
Cu salut p"rietenesc i socialist.
Stockholm 11.11I 1917. Dr. C. Racovsky

Efectul acestei insolite interventiuni a sefului socia-

listitor din Romania, cu sediul nominal la Odessa, s'a si
vgzut de indatg.
Inteadevar, intr'un manifest pentru pace, adresat pela
10 Decembre Care popopoarele Europei! de catre consi-
liul comisarilor poporului rus, acestia nu omit de a se
Muda astfel:
In contra vointei gnvernului roman, noi am Mont sa
participe la armistitin i armata romans".

Este de prisos sa adaug ca toti aliatii au Intampinat cu

11I1 suveran dispret toate rodomontadele din manifestul gu-
vernului ma*imalist, refuzand sa ptea de vorbg asupra
pAcei visate de Lenin si Trotzky.
Dar interventia d-rului bulgar Racovsky, care se dg
drept roman, a mai avut si alt efect. Pe la mijlocul lunei
Decembrie 1917, Trotzky, fostul stipendiat al d-rului
Racovsky, a adresat o note,, cu caracter ultimativ, mini-
strului nostru la Petrograd, C. amandi, in care pro-
testeazg, Incontra pretinsei arestgri a revolutionarilor rusi de
pe teritoriul roman si a ocupgrei orgselului Leova pe te-
ritoriul Basarabiei de trupe romane. Trotzky intreabg ce
ingsuri se vor lua incontra agresorilor" si amenintg cu
represiuni impotriva Romanilor, on care ar fi ierarhia social,
pe care ar ocupa-o, dace, nu se va da imediatg ,satisfactie
revolutionarilor rusi.
La nota aceasta a comisarului national Trotzky de la
16 Decembre 1917, ministrul Romaniei la Petrograd a

www.dacoromanica.ro
240

rAspuns cu urmgtoarea nog, pe care comisaru1 afacerilor

strain, ne mai avand ce obiecta, a silit s'd Oseasca, corn-
pled satisfacatoare:
In vedere ch in nota trimish, de d. Trotzky cu rugh-
mintea ss comunic, dace suntem ineunostiintati tie eveni-
mentele de care se vorbeste in acea nota, ministrul Roma-
niei crede de datoria sa, cu tot tonul i redaatia notei, sa
comanice eh, este indunostiintat de cele ce se petrec, deoarece
prima datorie a reprezentantilor aliajilor a fost de a se
sustine leghturlle de prietenie intre douh popoare aliate.
In ce priveste Leova si aetinnea armatelor roman&
acolo, ministrul Romaniei nu este exact informat, dar el stie
ca in ultimele zile au avut loc conflicte intre R_ usi si
not pe teritorinl roman, conflicte pe care Romania be regreth.
foarte mutt si pe cat stie ministrul Romaniei, guvernul roman
n'a permis sa se desvolte, en atat mai mult cu cat ciocni-
rile armate nu se pot produce fhrh sa nu atingh viata si
sh nu fie dhuna,"toare poPulatiei romanesti.
A,fara de aceasta, ministrul Romaniei stie ea diviziuni
intregi ruse, neasteptand demdbilizarea in regulh, adich
nestiind drumurile i loeurile uncle trebuesc sh fie incuar-
tierate si neavand provizii, intr'un cuvant neavand acele-
dispozitii regulate ale demobilizhrei, cari cer ca si mobili-
zarea anumite praviii, an phrhsit frontul si s'au dedat la
furturi, devastari, incendii, provocand en aeensta conflicte).
de care 'suferh viata populatiei romanesti.
Guvernnl roman a fost nevoit se se amestece, ca sa
preintampine o adevhratk catasrOfh, oprind demobilizark
precipitath, 'Aland masuri cars nu suirt ducat in interesul
armatelor ruse. Guvernul roman nu face din aceasta um
obiecl de protestare; totnsi e fortat sa spunk en regret ta
suferintele populatiei orhsenesti si shteSti, Pricinuite de at.
matele ruse, an fest prea mart si dace, aceste suferinte
n'an fost fheute ennoScute, s'a avut in vedere interesele
amicale intre cele doug the sliate."

In momentul pe and Trotzky auta s, glseaseg. 'nod

in papura Romaniei qi and la Petrograd inginerul TIruhm
se oeupa eu inventia unui ton sistem de ghilotinl, care

www.dacoromanica.ro
 241

, sa poatl decapita 500 oameni deodatl, Rusia putea spune

ce, pentru ea, rlzboiul se terminase.
De fapt insl ylzboiul era sfarsit din prima zi a pu-
blielrei pricazului No. 1. Canal' o armata pierde respectul
superiorilor sai si disciplina necesarl, ea nu mai este de
cat o turmI si nu un corp organizat. De aceea nu e nici
o mirare ca Rusia nu mai putea continua rzboiul si ca
pacea, era singura esire natural/ din situatia nenorocitg,
ereatii.
Totusi au fost si ip Rusia clteva elemente cinstite si
nobile, pentru ca predarea sa nu se fi flent fara rezistentl.
Rusia constienta, poute 'el n'a luptat suficient, dar nu se'
poate spune ca n'a luptat in contra r/ului maximalist.
Atitudinea demna a generalilor Duhonin si Skalon
atestl aceasta. Pe de alt/ parte generalul Kaledin .orgam-
zeazii o armata, intreaga, de cazaci in tegiunea Donului, ca
sa lrpte in contra maximalismului, pe care' reuseste sl-1
infraneze si stl-1 aAunge pentru eativa vreme din basinul
Donului. Ucraina deasemenea nu accept maximalismul
si desi are un program vecin cu al maximalistilor, totusi
vrea sl fie stlpan/ pe destinele sale si nu voeste sl se
supunii dictaturei maximaliste.
0 dovadl vie despre aceasta constitue si luptele iluse
incontra bolsevieilor de eltre .amiralul Kolceak in Siberia,
de generalul Denikin in Rusia sudicl si de generalul Jude-
nici In Rusia de nord pang la sfiirsitul lunei Decembre
1919, cand au fost infranti de trupele maximaliste, nume-
roase si bine pliltite. fapt care in Ianuarie 1920 a avut
drept urmare ridicarea de cltre aliAi a blocadei economise
in contra Rusiei bolseviste.
Rusia constientl a rezistat. Data n'ar fi fost trAdari,
dacI in momentele decisive nu s'ar fi luat in vedere micile in-
terese de clopotnitl, poate ca Rusia esia din incercarea maxi-
malistl intr'nn chip frumos si mAret. Dar, vai! Miei'le in-
terese si mieiJe combinatii de galce n'au putut opri catastrofa.
Un ca'z dintr'atAtea: purtarea generalului Klembowski.
Omul acesta comanda armata de nord. Era omul lui Ke-
rensky si intlmpina maxi dificult/ti .ea sa fie agreat de
Korniloff, care nu avea incredere in el si cu drept euvani.
In momentul cand maximalistii ian puterea, Kerensky vine
7690. I. R. Abrudeanu, Pacoatea Rusealcii. '16

www.dacoromanica.ro
242

la generalul Klembowski si ii core ajutorul armatei de sub

comanda sa, dar acesta, dupa ce dispune armatei sa por-
neasca in contra Petrogradului, tot el ordona, apoi sh se
retraga. ,

Alt exemplu: Calle ferate, neinultumite do faptul ca

Kerensky le-a refuzat budgetu] de 3 miliarde, gasese ocazia
sa se ra'zbune in contra lui. Intr'adevar, V ikjeltd, adica comi-
tetul tailor ferate, in nionientul cAnd era necesar, , sa se
trimeata trupe in contra Petrogradului, ordona ca /lie, un
tren sa, nu incarce trupe, deoareee comitetul urea sa men-
Ong neutralitatea si 'sa faea sa inceteze razboinl civil. Nu
aeeiasi neutralitate 6 pastreaza, acest cornitet, tend peste
chte-va zile permite.matrozilor din Petrograd, in fiunte cu
Krilenko, sa se indrepte spre cartierul general dela Mohilew,
unde generalul Duhonin este ucis in Juodul eel mai barbar.
Crima aceasta e oribill prin rnodul cum a lost in-
faptuita: Generalul Duhonin, dupa-ce a lost ucis prin lo-
vituri si strapungeri de baioneta, este aruncat pe sinele
liniei ferate, iar unui masinist i-se ordona sa treaca de douh,
on cu o locomotive peste cadavru. Inca o dovada la cat,
decadere morale a cazut ostirea rush, si ce adilrica ura de
clasi au stint sa, sadeased
Dar crima in contra oneralului Duhonin e Hoare la
ureehe. Toata Rusia din iarna anului 1917 si phnh azi
este arena razboiului civil. La Kazan 9, pe Don, la Harlow,
in Caucaz, in Siberia, la Taskend, la Odessa etc. au Joe
lupte de strada. Ele sunt aci mai violente. aci au un ca-
racter mai nevinovat; peste tot insa singele curge 2) si de
unde primele zile ale revolutiei din Martie 1917 pareau ca,
vorbesc de o miscare si prefacere usoara, dupe 10 luni revo-
lutia ruse is caracterul tuturor zguduirilor adAnci sociale.
hu toata rezistenta, pe care ici-colo o opune burghe-
zimea rush revolutiei sociale, care vrea s'o scoata complet
din circula,tie, totusi rezistenta aceasta, este slabh.
Observatori nepartinitori o explich ast-fel: Faptul ea
1J Aici canalia a ars pe rug nn profesor dela gcoala militarrt. binnit ca
contra-reyolutionar.
2) Dupb o a acadeinicia,uului fraucez Denys Cochin, dela inceputul
ritzboiului mondial (1914) i pang la Ineeptitur anului 1920. Buena are o pierdere
In onmeni de 36 milioane suflete!

www.dacoromanica.ro
 243

in primele tile ale revolutiei din Martie toate elementele

burgheze Si nohile an acceptat norm stare de lumuri,
Rent ca sl nu se formeze irnediat acea opozitie necesarA a
tine piept on -cArei miscari anarchice. c6ci ori-cum revolutia
este o miscare de desordine. Iinprejurarea cg, ideia monar-
ehista a fort din -prima zi abondonatA., iar acela care ar fi
trehuit s'o intrupeze a renuntat la ea e vorba de mare le
duce Mihail Alexandrovici, care a abdicat dela tronul re-
mis de frtele sAn Tarul Nicolae 11 a f6cuf ca 0, se risi-
peascii, toti acei, cari aveau un credo monarchic. Neavand
Inaintea Ion ,,iinh:)lul. ei n'a Nteau nisi reazAmul necesar.
Ia to ee'ace a contribuit si mai mult la haosul situ-
atiei ruse si la posihilitatea ajungerii la guvern a Hero-
stratilor Lenin si Trotzky, crirora prea putin le pasa de
soarta Rusiei din moment ce urmAreau pacea cu once pret,
pentru-ca In urmA, pe ruinele unei Rusii int;enunehiate, des-
poiate si sa'rAcite, sA-si poatl aplica programul for de 're-
forme sociale nestIbuite si extreme 1).

1' Pontru ea cititorul sa-si tacit o idee de halal in care a ajuns Rusia si
poporul rus decand 'i-a blestetnat soarta sii, ajuruza pe mainile lui Lenin si
Trotzky, reproduc din o lungl serisoare,pe care corespondentul marelui iar el vetian
-Journal de Genove o trimite din Helsingfors in zitt, de 1 Ianuarie 920, urma-
toat:ele pasagii:
,,Contltitunile materiale de e istentg stint ine;rozitoare. Nici alimente, nici
combustibil. Dacil la Petrograd mai exists astral oameni in viata, este el rezis-
tenta organismului omenesc e cu mull mai mare decat si-o poste inchipui
omul. Medical, care, In granita dintre Rusia si Finlanda, examineazg pe neno-
rocitii can an reuRit sa se furiseze pentru a fugi din Rusia, mi-a spus el a con-
statat modificari curioase in structura si funetionarea celulelor.,Unui calltor,
.ertruia doctornl ima dat sl Lea tin pahar cu lapse, imediat ce l'a inghitit i -s'au
inmuiat amandoul mainile. Doctorul crede ca organismele astfel atrofiate, pot
retista multl creme, dar ea intro bung zi se vor prat:nisi in mod subit, fgra nici
o can. aparentl.
Pentru a se incalzi, locuitorii din Petrograd and casele de lemn, usile, mo-
bilele, care nu mai au altA valoare de cat aceea a combustibilului pe care it
reprezintil.
S'au constatat in mod oficial cazuri de antropofagie. Ziarul Pravda, ()Mosul
lui Lenin, a istorisit; intre altele, cazul unui calau chinez, care vindea apoi vie -
timele sale in una din pietele l'etrogradului. Carnea omeneascl, cu tot gustul
ei dulceag. era foarte cgutatg, eaci era vecinic proaspla si costa mai efiin decat
earnea de cal.
Petrogradul nu mai are deck patru spitale, in care no se intra decit
pentru a mnri. Mtiribunzii Runt Nraniti- cu scrumbie slirata. Nimeni no se insl-

www.dacoromanica.ro
244

Tratativele de armistitiu, odatg incheiate, guvernul max t-

malist era zorit sg procedeze la ins ,si tratativele pentru
incheierea pgcei definitive Din prima zi a convoybirilor
angajate in scop acest, ei s'au convins lesne de modul cum in-
%elegeau Germanii principiul pt cei AAA anexiuni si contribu-
tiuni : acestia au refuzat hotgrat dela inceput evacuarea teri
toriilor ruseti ocupate de armatele lor. Doug luni intregi
de vorbgrie goalg n'au putut duce Ins la nici un rezultat.
In schimb mergeau admirabil tratativele de pace cu
natoeeazg. Epidemiile nu mai sfareeec, mai aloe tifostil exantematic Hi un fel de-
gripg spaniolg inruditg cu ciuma bubonicg.
Naeteri nn mai exists aproape de lac, iar nenorocitii copilaeimor imediat
dupg ce se nasc. 0 uremia' spunea vecinei sale, care aeum reuttise sg, fug din
Petrograd: N'am noroc cu copiii mei. Difteria a.stins pe eopiii snrorei mole.
dar din nenorocire ai mei au segpae.
Conditiunile -de existents moralg stint mai role: e putreziciunea,complectg.
Moravurile au devenit abjecte. In regulg generalg, pentru a trgi in Petrograd,
trebue se fii necjnstit. Cine an transige Cu conetiinta ei ii este ruline sit Pure, e
eondamnat se moarg de foame ei frig. Sovieturile aunt mandre de statistics
criminaliatei, care pare a fi in scgdere. Acoasta pentru cg, furtul. escroeheria
omorul ei violuL nu mai aunt considerate ea crime.
Scoli nu mai existg. Nimeni nu mai citeete. Cgrti nu se mai imprimg
Ziarele comuniste singurele cari au voe as aparg sunt de o idiotie inspii-
mintatoare.
Am pus la mai multi furrari intrebarea urmgtoare: Dace Europa renuntg
la o interventie militarg ei'se multumeete ae tragg in jurul Rusiei roeii 6 zong
neutrg poste care nu se poate trove, sovieturile boleevice mai pot dura mnita
vreme?
figspuar,u1 a foot afirrnativ. Pentru a-1 intelege, trebue sg examingm der
aproape bazele vietei economice din Busia boleevicg.
Populatia'agricoll intrece azi 90 la- sutg, din populatia totalg, cari ora-
eele au' fast' in cea mai mare parte evacuate. Aceastg populatie se brgneete la
nrina nruaei cu produsele pgrnintului, pe care ilcultivg, in mod absolut primitiv.
Nevoile acestei populatii sunt minima. Trebue sL ne amintim cg chiar inainte
de ri,boiu, ferul era un metal de lux la sate. Tgranii nu pot sr, sufere pe bol-
eevici, cari li pracig qi pretind ca pLimantul trebue sg aparting la toatg lumea.
Dar nu pot euferi nici pe proprietarii funciari, do teams cg aceetia, intr'o zi,
igi vor relua pgmanturile ei vor impune tgranilor sag munced.scil mai mult deeit
mnncesc astezi. Tot ce (Wrest; tgranii este sg fie lgsati se trgiasel in lone, In
silbgtecie ei ignorantg.
Oraeele din pros incie, pentru a snaps de foamete, pradg satele dimprejur.
Pentrn imbrgegminte lum'ea se serveete de hainele celor morti.
In aetfel de conditinni, trgind ca. triburile sglbatice, Busia rolie poate sg
mai tine din punct de vedere economic si impreung nu ea vor mai Jura ei so-
vietele. Cat timp? Nimeni nu poste precize.

www.dacoromanica.ro
 245

republica ucraineang, opera politicei germano-austriace. Cu

3 zile inainte de semnarea pAcei cu Ucraina, organul can-
gelariei din Berlin, Norddeutsche Allgemeine Zeitung, deelara
urrnItoarele:

Puterile centrale sunt mai pntin ca niciodata dispose

as cedeze Rusiei Cnrlanda ai Lituania. 1.1e se vor opune
orictirni compromis in aplicarea principinlni dreptului po-
poarelor de a, dispune de- soarta lor.
.Dae5 IIoi rensim sa facem pace ea Ucraina, cursnl
pe care it vor lua tratativele cu Trotzky ne lase absolut
reci. Dar, daeg Trotzky nu primeste nitima posibilitate, pe
care i-o oferim de a incheia pacea en Pnterile centrale, aceasta
it priveqte: Rusia insei va plate.

Si, cum voiu dovedi, Rusia ar fi plata mult s;i bine,

,dace, pacea dela Brest Litovsk ar fi. Minas In picioare.
Pentru a da o lovitura simtitoare guvernului maximalist,
Puterile centrale incheie la Brest-Litowsk, in ziva de 27
lanuarie (9 Februarie) 1918, pacea cu republiga ucrai-
neand, organizarie nerecunoscula de Trotzky.
Tratatul cu Ucraina se margineve a constata ince-
tarea stilrei de razboiu-, declarand cg, vor ra'nuine tin
vigoare granitele ce au existat intre monarhia austro-ungara
i Rusia inainte de izbucnirect actualului razboize. Un alt
aliniat fixeaza i granitele dela Nord, in teritoriul ocupat de
Austro-Germani, ramanand a se stabili amanuntele de o
comisiune mixtel, care Da area in retiere raporturile etno-
grafice fi v.t lua in consideracie dorinfde populariel". Ho-
tarele eventuale cu Germania se vor hotari pe urns..
Nu vor fi despAgubiri. Ultimul aliniat Arata conditiile. In
cari Ucraina isi va exporta produsele alimen tare, conditii
cari constitue conAplecta aservire economics a noului stat
ucrainean fait de Germania, si Austro-Ungaria.
Efectul acestei paci s'a vazut de IndatI. La 28 lanuarie
(10 Febr.) 1918 o telegrarml din Nauen anunta ca, la
Brest-Litowsk, teribiluI Trotzky vestea pe delega%ii pentru
pace ai Puterilor centrale c<< Rusia, renuncand la, semna-
rea unei conventii de pace formala, declare terminate starea
de reizboiu .cU. Germania, Austro- Ungaria, Turcia i Bid-

www.dacoromanica.ro
246

garia, dAnd in aceliO, timp ordin pentra complecta demo--

bilizare a forcelor de lifpvi ruse.ti de pe toate fronticrile".
Trotzkv
. a mai declarat ca discutiile ulterioare, ce vor de-
curge din aceastA situatie, vol. fi urinate printr'un schimb
de vederi directe intre guvernele respective si (le e6tre comi-
siunile Puterilor centrale, cari se aflau iii acel time la Pe-
trograd.
Fostul librar din Viena, ajunsf ministru de externe al
stipendiatul d-rului Racovsky, faimosul Trotzkv, se
zhurlise si invita pe invingatori s meargl dupA el la Petro-
grad, daca vor sg mai trateze cu el personal pacea! Ce sinistrci
comedie pe spinarea imperiului rus!
Nici nu se uscase inert bine cerneala seinnaturilor crepe
tratatul de pace dintre Puterile centrale si republica uerai-
neanAsi o telegramit din Petrograd anunta in termenii
urmAtori denuntarea tratatului abia incheiat :
Rada maximalistil din Kiew a pus mans pe putere
asearg, la orele 9 (30 Ianuarie) si a denun$at tratatul de
pace incheiat decare Rada austro-filit .cu Puterile centrale".
Inteadevar, maximalistii, pentru a line mina pe Kiew,
au dat cite -va zile dearandul lupte disperate in. contra
Ucrainenilor, stApani pan'aci ai orasului. Inconjurandu-1 de
toate partite, maximalistii an boinbariat zile intregi Kiew-ul
ca pe un ori.s dusman, distrugdndu -1 in buns parte si
facand mii de vietime nevinovate.
Rada ucraineanil a fog nevoitii, A. se refugieze la
Jitomir, uncle, ajung-and,a cerut ajutorul trupelor germane
Si austro-ungare, pentru a scapa Ucraina de anarchia si
furia maximalistilor.
Fatit en ruperea bruseI a tratativelor de pace de cure
Trotzky, la 28 Ianuarie (10 Febr. 1918) si cu z,Itacul
maximalistilor in contra Kiew-ului, un comunicat german,
cu data de 17 Februarie st. n. si iscalit de Ludendorff,
anunta oficial ca armistifiul uso-gernzan a incetat pe ziva
de 5 (18) Februarie. Astfel, politica lui Trolzky, care con
tinuase negocierile en inima pe jumAtate si th'rAganise incheie-
rea pacei, asteptAnd salvarea din toate Incuraturile dela
revolutia mondial ce isi inchipuia ca trebue sa izbueneascA,.
mai ales in Germania, a silit Rusia la rehiceperea razboiu--

www.dacoromanica.ro
 247

lui, data s'ar mai fi putut vorbi de capacitatea combativg, a

arniatei ruse.
Rzboiul reinceput, resturde armatei ruse, in loc sa
lupte, dau mereu bir cu fugilii, lasilnd in lnainile trupelor
germane, si austriace, cari inaintau in interiorld Rusiei,
munti intregi de mun4ii, mii de tunuri si tot felul de pro-
vizii, precum i un mare .numIr de prizonieri. In cateva
zile provinciile Estonia r7i Livonia aunt ocupate de trupele
germane.
Abia scum se desteaptS coinisarii poporului rus! La
22 Februarie st. n. gtivernul german primete din partea
acestora urmAtoarea telegramS, prin care solicits paeea:
Vechiul armistiOu a .fost intrerupt farce prevenire cu
7 zile inainte,, cum se precede in convenfia dela 2/15 pee.
1917 dintre ambele parfi. Consiliul comisarilor populari
vede aci creendu:se situacia constrd ngeitoare a se declara de
acord in a subscrie pacea in acele conditii, care au fost pro-
puce de delega(ii uniunei celor patru puteri la Brest-Litoisk.
Consiliul comisarilor populari declara ca freispunaul la con-
difiile precise de pace pro puce de guvernul german, va fl
dat furs' ama nare.
Preedintele consiliului coniiaarilor populari :
Ulianoff Lenin.
Coraisarul popular la externe:
Trotzky

Astfel umilit si ingenunchiatI, Rusia este Filial sa

capituleze i sa semneze in ziva de 3 Martie st. n. pacea
cu Puterile centrale, care poate fi considerata ca cea mai
rusinoasS pace din istoria omenirei.
Prin tratatul de pace, Rusia parasWe tot teritoriul
ce ocupase in Asia dela Turci, obliycindu-se tot-odata su
ev,cueze pi districtele sale din Caucazia: Ardahan, Kars fi
Batum, Ira caror noun organizare Rusia n'are dreptul sK
se amestece. Provinciile Estonia si Livonia papa, la. Narva,
pCinA I 1 lacurile Peipus qi Pskow si la Dvina se desfac de
corpul republicei ruse. In provinciile cedate de Ru0a, poli-
tic" va fi Lents de Germania. Rusia, be obliga sS, incheie
imediat 'pacea cu republica ucraineang, qi cu cea finlandezii.

www.dacoromanica.ro
248

Demobilizarea va fi imediata si genera.16, cu obligatia ca

sa nu mai existe nici starea de razboiu cu Ucraina si Fin-
landa. Influenca rusk in Persia fi; Afganistan inceteazd, etc.
In asemenea conditii, nici eei mai magi dusmani nu-i
puteau dori Rusiei o mai cumplita despoiere si o mai in-
jositoare undlinta, decal acelea pe cari i le-au adus comi-
sarii poporului prin pacea, iricheiata cu Puterile centrale,
care deli, In urma victoriei aliatilor, n'a ramas In picioare,
fiind nevoe de alte conditii, cari se von stabili din non
and pacea adevarata va fi incheiata intre Antanta si Rusia
sovietica, ea va figura veeinic ca un model de incapacitate
si umilinta pentru Rusia si (10 lacomie si necrutare pentru
Germania, pretinsa atunci invingatoarey Ademenitoarele prin-
cipii maximaliste an ramas, cum era si natural sa, fie, su-
nete desarte, al caror dureros ii ultim ecou a fost infran-
gerea si ingenanchiarea puternicei Rusii de odinioara. Prin
pacea incheiata, Rusia se intorcea cam la ceeace a fost pe
la mijlocul secolului al 17-lea, ca intindere teritoriala, iar
ca influents politica aproape dispare.
Dupa aceasta infrangere military si diplomatic/, maxi-
malismul va ramane ca amintirea celei mai tragice expe-
riente politice, atunci and mina economics va fi desavarsit
prabusirea inevitabila, care, deli intarzie Inca, se asteapta
totusi dintr'o zi intn'alta, spre binele nefericitului popor rus.
Am ajuns in expunerea, evenimentelor din Rusia la
acel punct, in care se cuvine sa trag urmatoarele eon-
cluzi imi :
Revolutia rust' a adus de ce n'am marturisi-o ?
o mare schimbare in vederile politice ale multor oameni de
Stat nu numai din Rusia, dar si de aiurea. Primele zgu-
duiri au provocat in Germania o schimbare de cancelar, pro-
puneri de o lege electoral/ mai liberal/ si chiar ideia de
responsabilitate a guvernului in fata Rei,chstagului. La not
s'au votat legea agrar'd fi a votului universal. In Ame-
rica, presedintele Wilson, care in toamna anuluid 1916 fu-
sese destul de pacifist, a acceptat ideia de razboiu qi a
declarat .razboiu Puterilor centrale dup/ primele sa,ptannini
de revolutie rug. incape discucie ca intrarea in actiune
a Americei e datorita prefaeerilor politice din Rusia.
Fie ca ideile pacifiste ale Rusiei au avut efeet, fie ea

www.dacoromanica.ro
 249

algloiciunea armatei ruse era un nou pretext de a grgbi

pacea. generalg, totui ideia, de pace s'a intgrit qi in Anglia
Eli In Franta. In Anglia, ministrul Henderson se pronunta
pentru pace; In Franta socialitii pgrlseau ministerul.
Aceasta este partea pozitiv5, a revol4ei ruse t). Dacg

1) E de remareat cg, dupiintronarea la guvern a boltsvicilor, Lenin gi

Trotzky au inceput o intinsa propaganda boltevistg printre toti prizonierii din
armata austro-ungarg, cgzuti in mainile Rutilor. Nici prizonierii romini n'au
acgpat de scoala bolgevistg, cei mai multi insg de nevoe, iar nu de plIcere eau
din convingere. Ei erau bine plgtiti cite 800 ruble pe lung indatg ce se
argtau buni adepti ai principiilor maximaliste. Intelectualii, dupg nationalitate
erau intrebuintati la tipgrirea de ziare in limba respectivg pentru rgspindirea
ideilor bolteviste printre ceilalti prizonieri, cari urmau ea, la Intoarcerea in
Cara lor, sg, dueg mai departe sgmanta boltevismului. Sediul propagandei era
1Mosco va.
Dintre Rominii ardeleni a colaborat, de nevoe, la monitorul rominese
brlsevist si talentatul ziarist Ghicii. Pop, fost -redactor la Tribunes din .Arad ti
aetualmente deputat In Parlamentul Rominiei Mari. Ghitg Pop era prim-re-
dactor al ziarului Romania Mare, pe care o scotea In ICiew d. Sever Bocu, cu
eheltuiala guvernului roman, ea mijloc de propaganda printre prizonierii romini
din armata austro-ungarg, spre a se inrola in legiunile ardeldne ce aveau sg
lupte pe frontul roman. Opera indeplinitil de ziarul Romania Mare a fost din
eels mai frnmoase gi folositoare. Ea 'ti-a incetat aparitia In primgvara anului
1918, and, dupes incheerea pgeii cu Rusia, trupelo austro - ungara inaintaud in
Ucraina ti ocupand Kiew-ul, d. Sever Bocu, azi deputat si el in Parlamentul
Romaniei-Mari, a avut noracul sit se poatrt refugia in Moldova. iar Ghitg Pop
la Moscova. Aici, ca sI aibg cu ce teal, Gh. Pop a consimtit ee colaboreze in
editia romaneasel a monitorului bolgevisLt, dand dovaclg de patriotism gi mult
taeC prin modul cfim el a i;tiut eYe convtingg pe ceilalti colegi ai sgi romini ca
aA nu -1i is rolnl in aerios ti A. nu imbrgtiteze de-abinelea doctrina boltevistit.
ceeace era no 'lucre destfil de riscant. Din fericire, eta zjsii bolgevilti romani
s'an piirtat corect gi n'au'trgdat pe mentorul lot. Erau printre ei chiar oameni de-
an caracter remarcabil, cum a fost cazul bollevistului Guiu, fost notar comunal
inbcomitatul Aradului, carein vara anului 1918, cand d-nii Octavian Goga si
Sever Bocu hotgraserg sit piece prin Rusia in Paris, le-a servit prin toatg
Rusia anarhicg ea ghid ei tovarit de drum ti le-a salvat astfel viata.
Daeg. Romanii erau refractari la ideile bolgeviste, in schimb Ungurii de-
veneau foarte repede bolgevigtii cei mai convinti. ySeful for era fahnosul Bela
Kan, dictatorul din vara anului 1919 al Ungatiei nenorocite, care se bueura de
pe atunei de mare trecere in fata lui Lenin gi Trotsky. Dezastrul,' in care so
zbate azi Ungaria, este opera acestui deecreerat ilumivat, care, posind in rofor-
mator gi sahator al tIngariei oligarhice ti goviniste, a dat bravei noastre ottiri
prilejul se distrugg armata boltevistii ungureascg gi sa ocupe, la 4 August 1919.
insgti Budapesta, oeupatie, care, spre marele regret al populatiei maghiare, n'a.
durst decat ourc4i. 3 luni de tile.

www.dacoromanica.ro
250
ea s'ar fi mgrginit numai la miscarea curat politica si !far
fi iinrgtisat chestiuni asa de complicate sociale,
cg revolutia rust ar fi avut menirea de a dicta conditiile
de pace europene. Ideile sociale au ucis insa ideia de patrie
in poporul russi de aci au izbucnit toate acele eonflicte,
cari au condus la disolvarea arniatei.
Fart armata, spuneau in urnu char Leniri, Trotzky
si Krilenko, democratia rust nu putea dicta pacea in con-
ditiile dorite de ea.
inteadevar, desorganizarea armatei ruse a permis
ca Germania sl mai poatg, rezista, a permis ca ideile ei
de cucerire sg, se meriting, a dat nadejde tarilor eomplect
strivite de rgzboiu ca Turcia, Austro-Ungaria si Bulgaria
sa mai ereadg In selpare, care insa n'a mai venit.
Dar ceeace a facut desorganizarea armatei ruse a fost
marirea suferintelor tarilor mici, Ca Belgia, Serbia, Mute-
negrul si Romania.
Am argtat cum dezastrul armatei ruse Bela Tarnopol
a avut ca rezultat incetarea ofensivei rornane la Mgrasesti,
pe Siret si la Oituz, ca si distrugerea visului (le desrobire
a pgmantului stramosese, cucerit de Germani. Triumful
maximalismului a pus Romania intro situatie si mai cri-
tica, care, din nenorocire, dginueste inca.
Tratativele de armistitiu semnat pe tot frontul rus,
bine inteles au trebuit sg, fie admise si de noi, eaci era
imposibil ea odatg, ce armatele generalului Seerbacelf semnau
armistitiul, sg nu fie semnat si de armata romang. Umi-
lirea aceasta, la care am fost siliti, ne-a fost iertatg, si de
aliati, dar nu ne-o vom putea ierta noi insine niciodatg,
predum intreg neamul romanesc nu va uita pe aceia, cari
ne-au fortat .s'o facem.
Situatia neclarg, in care era pus Statul roman,
nestiind ce cale va trebui sg, is in cazul sernnarei pacei
separate de cgtre Rusia cu Puterile centrale, era rezultatul
iargsi al desmgtatei politice maximaliste.
Ceeace pentru poporul roman rgmane clar si frumos
din' toatg, aceasta rascolire a intregei Rusii, este neindoios
readueerea, la viata a fratilor nostri moldoveni din Basa-
rabia. Dupg, 1.06 ani, Basarabia- isi redobandeste libertatea
si devine o Cara, de sine statgtoare, cu adunarea ei natio-

www.dacoromanica.ro
 251

nail (Sfatul cu guvernul ei compus din moldoveni

si cu ,armata ei, alc6tuiUt numai din Basarabeni, avand
totdeauna putina sit se unease, cu patria mama, ceeace
azi este de unit un fapt iinplinit.
Basarabia, ca si Ukraina, ca si Finlanda, ca si Po-
Ionia, a rAsuflat liber dupg, un secol si mai bine de ti-
Janie.
Cand mai tarziu se va culege pleava din grau si se
va scrie istoria revolOei ruse, din tot noianul de ehinuri,
banditisme si mizerii 'vor ras6ri si faptele frumoase si numai
atunci se va judeca cat r,u si cat bine A adus cea mai
piofundit zguduire politic, dela Inceputul secolului al XX-lea_

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIV

Redecteptarea Basarabiei
Din insira,rea faptelor de pans, aci, ca si a celor cari
vor mai urma, cititorul a avut si va mai avea oeazia sa
constate, cu durere, toate loviturile si grelele suferinte pe
care le-a indurat Romania dupa urma aliantei sale cu Rusia,
apoi a revolutiei rusesti. cu toate zguduirile ei anarchice si
necontenitele-i prefaceri.
Dealtfel insusi poporul rusesc bine inteles, lumea
cults si constienta, simtindu-si sufletul impovIrat de ru-
sine si de raspunderea ca a contractat prin soarta ce Rusia,
ca aliatI, crease la un moment dat Romaniei, recunoaste
a,cest mare si trist adevas istoric.
Distinsul publicist rus B. Untkowski, intr'un articol
publicat in 'ziarul Jijni Krai din 7 Septembrie 1917, sub
presiunea chinurilor sufletesti provocate de dezastrul armatei
rusesti dela Tarnopol, exclamg:
Ma inchin Oat la pamant tie, o Romanie, pentru pa-
timirile tale, pentru soarta to eroiced
lar noi, RuW, privind la nefericirea Romaniei, trebue
Se.14 scrim in ajutor: cinstea si conftlinta noastra .0 cere"
Cum. au grit Rusii in ajutorul nostru, am demonstrat
in altI parte a lueraxii de fats.
Dar vorba Romanului: tot rani sere bine.
Dreptatea imanentA, rezultata din ordinea moray, a lu-
erurilor, a flcut ca Romania, care au atata entuziasm si

www.dacoromanica.ro
 253

lealitate pornise la razboiu in August 1916 alaturi de aliati

si deci alaturi de Rusia, pentru triumful dreptItei in
Judie, deli tradata, in cele mai grele momente de catre
pravoslavnicul imperiu rusesc, sa iasa, din groaznicul mace!
cu obraz "curat, onorata si mdrita, in chiar dauna aliatului
ei vecin, dar putred si de rea credintl.
LAcomia ruseasca, dela 1812 trebuia pedepsitl
ea a fost pedepsita prin. insasi pacatele regimului -(arist,
care a dispretuit si nu a inteles niciodata clocotul ugzuin-
telor de eliberare a diferitelor 7popoare de sub pumnul sau
asupritor.
Singurul rezultat bun, pe care neamul romanese l'a
putut culege dupa, urma revolutiei rusesti, a fost chemarea
la viata nationala, a Romanilor din Basarabia, cari pans
atunci tralsera, in intuneric, fara, scoli, faxa* card 5i farl
biseriel nationala.
Intr'adevar, data, cu desconipunerea tarism.ulni, au in-
ceput sa, se manifeste in Rusia noui forme de viata,. Prin-
cipiul nationalitaitilor apare si se impune, pug de unii
fatarnic, iar de altii in mod generos, ea mobil al ra'zbolului.
Se ajunge la el dupg oare-cari rittaciri, motivate de inter-
nationalismul doctrinar al paturilor revolutionare ruse, care,
in .unele pluncte, se intalnea cu calea 1-atuia, de atotputer-
nicia centralists a vechilor imperialigti.
Revolutia; en rascolirea tuturor energiilor laterite, ca
si in alte parti, S'a, resimtit si in Basaabia. Politiceste Basa-
rabenii sau mai bine 11oldovenii din Basarabia, s'au afiliat la
marile eurente, cari au luat in stapanire societatea ruseasca, au
adoptat deci lozincele in circulatie cu toate calitstile si defectele
lor. Din primele zile insa libertatea, slobozenia", cum
zic ei in batranul limbaj cronicaresc, i-a intrunit pe toti
pentru salvarea patrimoniului cultural.
Strangandu-se impreun6, o seama, de fruntasi, profesori.
preoti, 111i/4666 si cativa proprietari, au cautat dela inceput
mijloacele unei redesteptaxi nationale prin cultivarea limbei
stramosesti. S'a pornit astfel in acest colt de pamAnt, sub
ocrotirea autorit/tilor binevoitoare, opera Brea a liberdrii
din intuneric. In cele cateva luni dela detronarea Tarului s'a
desfasurat aici procesul de constiinta al unui neam Intarziat,
dar plin de vigoare. Ist'oriograful de maine al culturii ro-

www.dacoromanica.ro
 251

manesti va avea de inregistrat pagini miscatoare din perioada

anilor 1917 si 1918 traiti de Basarabia, uride, cu o suta
de ani mai tarziu, abia atunci se trAiau zilele lui George
Lazar..
Sub eonducerea, unor bune elemente de inClruinare,
sosite din Ardeal, 1) si gratie bunavointei decsebite a orga-
nelor publice, munca, a mers cu pasi repezi. Societatea
culturall a Moldovenilor, injghebata in pripa, si-a slat seam
dela Inceput ca- preocuparea (le capetenie sa-i fie luminarea
.masselor populare, problema invatamantului primar in
scolile din Basarabia. Cu Sprijinul zemstvei guberniale
deci, care a recunoscut fara_nici o ezitare necesitatea de a
se introduce limba romaneasea in seoli, tin manunchiu de
profesori au tinut in lunile lunie-August 1917 cursuri pe
searna Invata'torilor, thandu-le pregatirea prolesionala. Pesti,
400 de invatatori basarabeni au luat parte la aceste cur-
suri, a caror clieltniala de optzeci de mii, de ruble a lost
toata, achitata de zemstva. Tot ailunarea provincials
pus la dispozitie fondul pentru tiparirea abecedarelor si
manualelor didactice. Cele trei luni, -in cari luminatorii
satelor de peste Prut au cunoscut pentru intaia oars
alfabetul latin, au adus roade binefaeatoare de peda-
gogie na,tionall, dovada, revista, scolara 2) ce-au infiintat,

1) In fruntea apostolilor transilvgneni pentru redeeteptarea Basarabiei

trebue aeezat cu cinste d-rul Onisifor Ghibu, care, smuls de aca,g, de rilzboin, a
trecut la Chilingu, ca misionar cultural al Ardealului. Ceeace a filcut George
Lazgr in Muntenia la 18.21, a desgvitreit Ghibu in Barasarabia la 1917. El a
adus la Chieingu tipografie cu litere latine, a tipgrit primal Abeceda,r, a setts
ziarul Ardealul, a Omit cursuri de varg la 400 de invittltori basarabeni, in cf an?it
o munch prodigiossg ei din cele mai folositoare si meritoase. Munch romaneasel
et folositoare a desvoltat in Basarabia el profesorul ploeetean Munteami-
Rimnic, actual deputat, apoi pgrintele I. Plots din Orgetie, dr. Mateiu etc.
2) La sfareitul anului 1917 urmgtoarele publicatiuni romaneeti apgreau
.1a Chieingu
,Ardenlur , ziar sgptimanal sub directiunea d-lui dr. Onisifor Ghiku;
,Cuutint moldovenesc", gazetg nationalg pentru Moldovenii basarabeni spare de
trei on pe silptgmang, redactat de d-nul Pan. Halipa; Luminatorul", revistg
lunar bisericeascg, condus de protoerul C. Popovici ; &octia, Moldovenensau ,
revistg lanai* condus de inviltgtorii moldoveni din Basarabia, i Soldatut
Madame, ziar ce spare de doug on pe sgptAming, condus de d-nii M. Minciung.
siG. Tudor.

www.dacoromanica.ro
 955

,exaenele ce an trecut si fruinoasele serbAri culturale din

Chisinau.
Pentruca opinia publica romaneascl sa poatA, aprecia
cum se indrumase viitorul plin de fAgAduinO, al culturei
romzinesti din Basarabia, voiu arata in ekeva euvinte uncle
botaalri luate de organele guvernului. Ele erau urmatoa-
rele: ').
1) S'a decis ca in toate scolile pritnare eu populatie
moldoveneasea din Basarabia inv5,CamAntul sa fie in limba
poporului, en invAtiltori moldoveni, iar, intruc'at acestia,
n'ar fi de ajuns, sa fie aplieati Romitnii ardeleni sau bu-
covineni refugiati.
2) La gimnaziul I de stat din Chisinau se infiinteaz1
clasa primary paralela romitheaseil, iar in celelalte clase
se introduce limba romana ca materie de inv4InnInt
obligatorie.
3) Comitetul central al organizatiilor moldovenesti unite
fondenzA cu ajutorul autoritItilor locale, in toamna acestui
an; un gimnaziu romanesc in Chisinau. care va purta
numele celor doi fruntasi moldoveni, Mural], si Hodorogea,
cAzuti victime pentru libertate si neam.
4) La "un gimnaziu de fete din ehisinki se infiinteazii,
clasa I en limba romans de pfopunere.
15) S'a hotAxtlt ca scoala 'normall de invkatori si
invatatoare din Chisinau sa alba cate o sectie romaneascA.
Tot astfel se introduce limba roman, in seminar si In
scoala eparhiala (liceul) de fete.
Tot grin luna Septembrie 1917, pe cand se luau
acestc hotariri inAltrttoare la, Chisinau, in Kiew, capitala
Ucrainei, se petrecea alt fa,pt de o deosebita importanta:
se tinea congresul natiunilor din Rusia, in care cuvAntul
Basarabiei .s'a auzit nu se poate mai demn si mai res-
picat.
Teofil Ioncu, reprezentantul comitetului central at par-
tidului national moldovenesc din Basarabia, a rostit in
acest congres (14 Septembre) urmatorul documentat si abil
discurs politic:

I) Irozi in Romcinia (Septembrie 1917) articolul lui Octavian Goga, inti-

tulat: Lumina in Basarabia.

www.dacoromanica.ro
256
Onorut congres !

Saint oongresul natinnilor in numele Romanilor din

Baa.rabia!
Multi ati auzit de moldoveni, dar pntini cred ca stiti
ca natiune moldoveneasca nu exists. Exists insk o naciune
roincind. Nnmele Moldova, Moldoveni, este numai teritorial,
dar nu national, iar data noi numim moldovenesti comite-
tele si organizatiunile noastre, o facem aceasta numai din
punct de vedere tactic, fiinde cnvantul Roman suns prea
awn la nrechile vrajmasilor nostri, de cari avem foarte
multi, ca si D-voastra, si el le serveste de a ne acuza p
noi de separatism. D-voastre stiti in ce conditiuni a fost
impinsa Romania in razboiul mondial; D-voastra stiti ca
flom4nia are interese tot asa de mart in Transilvania ca
si in Basarabia. Cum se va hotari chestia romaneasca la
eongresul de pace, noi nu stim. Putemi insa presupnne ca
data aceasta chestiune nn se va rezolva in toat'd intinderea
ei, conform principiului recunoscut al dreptului-popoareler,
atunci Basarabia poate sa devie in viitor o nova Alsacie-
Lorena. E aproape de mintea omulni intrebarea: cum privim
noi, Romanii din Basarabia, chestiunea aceasta? En va pot
asigura ca, la noi nu exists aspiratiuni de alipire la Ro-
mania, ci toate tendintele noastre merg spre infaptuirea
statului federativ liber rusesc, deci nu poate sa cads asupra
noastra nici o umbra de separatism. Basarabia a fost des-
lipita de Moldova la 1812 si pang la '1818 ' a fost car7
muita de un general gnvernator, dar tarn' Alexandra I,
in urma propunerilor .sfetnicilor sai, a recunoscut ca nu se
poate carmui o tars cu o situatie specifica, cum/ are Basa-
rabia, fare concursul. barbatilor autohtoni si la 1813 a
acordat printr'un ucaz autonomia Basarabiei. In fruntea
tarii se aseza, un sfat compus jumatate din membri alesi si
jumatate din membri numiti dintre autohtoni. De autonomia
aceasta, Basarabia s'a folosit 10 ani de zile. La 1823
Nicolae I a desflintat autonomia si de arum incepe rusi-
ficarea fortata a Basarabiei, ale carei mijloace eras colo-
nizarea, 4coala sl biserica. Cei mai strasnici insificatori
erau guvernatorii, arhiereii si directorii de scoale.
Natiunea romans a fost asa de ingenunchiata !neat gu-

www.dacoromanica.ro
 207
vernul rusesc ajunsese la convingerea en nu mai exists acolo
o limbs, literature pi culturn romaneasca. Proectul de lege
propus de guvern In Duma ea sa li se dea natiunilor ,scoala
nationals, prevedeau numai 12 natiuni, dintre cari cea ro-
mcinci lipsea. Reprezentantii Basarabigi In Durna Puriskievici,
Krupensky qi compania lor emu numai nista sprijinitori ai
guvernului in tendinta lui de ingenunchiare a oricarni senti-
ment national romanesc.
. A fost de ajuns Lisa ca sa izbucnecasca revolutia si in
cateva luni de zile sentimentul national a esit la saprafata,
, pe orisice teren. 0 puternica mifcare de nationalizare a in-
tregii teiri e in curs. Ne lipseste autonomia, pe care am svat-o
odata Si acum o cerem din non ea un drept istoric al nostru.
Cerem rose si garantia ea acest drept sa nu ni se
mai poata lua. G-arantia aceasta o vedem numai In republica
federative.
E trist ca gnvernul revolutionar ne suspecteaza de se-
paratism, lucru care nu s'a Intamplat nici re vremea celui
mai reactionar guvern al lui Arachceeff, ministrul atotpu-
ternic al lui Alexandru I. Atuncea ni s'a dat autonomia,
iar astazi guvernul revolutionar incearea sa ne reduce la un
simplu guvernamant al Uerainei autonome.
In lupta noastra pentru autonomie intalnim cea mai stras-
nica opozitie din multe parti. Iata bunaoarn rezcIutiunea 1-tata,
la Intrunirea unui partid politic rusesb din Basarabia: Dupe
raportul Sapsovici despre autonomia culturala-terito-
riala a Basarabiei, care i-ar aduce tarii cea mai frumoasa
Inflorire, adunarea a fost de parere sa nu se acorde o astral
de autonomie, filndca o mare parte a populatiei basarabene
find insufletia de iendinte treparatiste, doreste alipirea.la
Romania, ceeace ar fc prirnejdios pentru existenta statului
rusesc.
Eu va Intreb: eunoasteti dupe rezolutiunea aceasta
partidul, care a putut BA o voteze? Este partidul socialip-
tilor revolutionari, pe steagul caruia sta scris: Federatie
qi autonomie nationals, pane la deslipire" (sueraturi si hui-
duieli la adresa acelui partid). Altul e programul d alts e
tactica acestui partid socialist-revolutionar. La ce ne putem
astepta dela. alte partible ? Ce po ate sa rezulte pentru not
din felul cum suntem tratati de tovarasii ruai ?
7680-1. B. Abrudeanu, Pacoetea Eutleasca. 17

www.dacoromanica.ro
258
Dacg in aspiratiunile noastre politice ne vom lovi mgrea
de desiluzii, atunci noi, urmand necesitgtii, care nu cunoaste
hotare, din prieteni ai democratiei rusesti ne vom face se-
paratisti.
Incheiu curuggmintea cgtre democratia ruse i cgtre.
D-voastrg ca sa nu ne respingeti dela Rusia liberg si se ne
impingeti pe dramul separatismului. Drumul nostru e acelas
ca si al vostru. (Aplause prelungite).
Iat o serie (le fapte pozitive culta-ale si politice,
care denote cum, in urma revolutiei, s'a "cleschis drumul
lmninei in Basarabia, pe ruinele sclaNag,iului politic.
Era imposibil ca, pe cadavrui tarismului, viata nati-
onala sa nu -Ai pretinda drepturile sale, Astfel odat6, cu revo-
lutia rusl, invie Polonia de sub suferinte, ruine si cenus5.,
Invie Ucraina de sub robia polon6 si apoi rusii, ca sg, invieze
in cele din urmit si Sfatul Orel*. Moldovei, adica Basarabia,
cu scoala, biserica si armata ei national g.
Destinele nep6trunse ale istoriei an f4.cut ca prima veste
despre noua viat6 a Basarabiei B anunte ziarul Ardealul9
din Ohisingu prin urrnItoarele cuviote:
., In ziuu de 21 Octombrie. anul Pomnului 1917, Con-
gresul soldarilor qi oficerilor moldoveni de pe Coate fronturile
de tupta, adunati in Palatal Unirei din Chisinttu, a pro-
clamat cu o insuflefire nemarginita autoaomia Basarabiei.
Feste 500 de reprezentanci ai Basarabiei .i -au unit
inimile tin actentele nafionale ale intitului DWeapt6,-te Ro-
nalne", pecetluind a stfel cea mat *mare fapta din istoria
Basarabiei".
Hot6rarile luate de acest congres aunt urmatoarele:
I. Si se recunoasa ca forma cea mai potrivifii a oar-
muirei Rusiei este Republica federativg dernocratia.
II. Se se declare antonomia teritorialg si politicg a
Basarabiei.
III. Sg se inceapg at mai degrabg, alciituirea ostilor
moldovenesti.
IV. Sg se sporeascg nuragrul cohortelor dela 16 pang
la 100, avand fiecare cohorts ate 100 de soldati. Soldatii

1) Soos de d nul Onisifor Ghibu, eu 1neepere dela 15 Septembrie_ 1917.

www.dacoromanica.ro
 9-9

moldoveni din cavalerie ad fie deosebiti si trimii in Basarabia.

V. Pentru oearmuirea Basarabiei s5 se ale5tuiase5 in
eel mai scurt timp Sfatul Wei, in care sit intre 120 de-
putati, dintre cari Moldovenii sa aib5; 84 de locuri, iar cele-
lalte neamuri 36.
VI. P5.manturile mAn5,stireti, bisericeti, cazone i
celelalte tree, Ara plats, in mainile celor cari le vor lucra
en bratele. Stapanirea de p5m5nt se desfiinteaz5 pentru tot-
deauna (?). Imp5rtirea pAmantului se va hotAri in Adunarea
intemeietoare basarabeang.
Colonizarea Basarabiei on straini e oprit5.
VII. S. se sustie pretutindeni alegerea eandidatilor
moldoveni la Adunarea intemeietoare.
VIII. Nationalizarea coatelor, mez5mintelor si a dre-
ggtoriilor din Basarabia.
Instructia sa fie obligatorie i fIra plat5.
IX. Infiintarea invaTamantului in afara de coalg.
X. S5, se propun5 Moldovenilor de peste Nistru 10
locuri in Sfatul card.
XL Ss fie ins5.reinat Sfatul prei a so ingriji pentru
infiintarea fondului national.

Se poate oare inchipui un program mai bogat pentru

lupta de redeteptare nationals decat dezideratele de mai sus,
abstractie facand, bine it*Ies, de chestia,Republicei federative
ea de chestia pamanturilor, a carei solutie fratii notri
basarabeni au luat-o din programul prea exagerat al socia-
listului revolutionar Cernoff. -
Na trebuie sl uitam ca Moldovenii dintre Prut qi
Nistru au robit timp de o suta de ani tarismului i ca an
fost sistematic tinuti, in intuneree, pentru a dispare.
Cate sforOri, cata energie; cats cheltuiala, cate dureri
qi auferinO, ce diabolica Incapatinare in a merge contra
firii lucrurilor, pentru ca sa,, se ispnlveasca. cu ce trebuia,
inceput i chiar se ineepuse, eiici isfatui cant 1), deschis la
1) Solemnitatea deech,doril a inceput prig un serviciu dirin ofioiat la
catedrali, pentru prima datit in limba romftneac6, de ciItre episcopul Davi' ou
mare pompl. Dupi Te-Deum, clerul ou toat6 multimea numeroasil s'a indreptat
'.pre frumosul palat al Stagului ldrii (cost lioeul No. 3) qi acolo pKrintele archi-

www.dacoromanica.ro
260

Chiin5,u, in ziva de 21 Novembrie 1917, a existat gi Is

secolul trectlt.
Dup5, anexarea jumItItii din Moldova dintro Prut
Nistru si botezarea ei cu numele unei mici parti din ea ea
el se uite i riumele adevIrat, s'a creiat un Slat al cdrei,
compus din 70 la sut5 Moldoveni din toate'breslele tai 30
la sutl functionari rusi, dar nu pentru ,tara aceasta, ei
pentru a dovedi celor de peste Prut i din Muntenia feri-
cirea ce ii ateapt5, sub oblAcluirea Tarilor pravoslavnici.
i cand stIpanul a vlzut cl jucAria lui urea sl umble, s'a
saturat i a frant-o.
Sfatul carii Basarabiei de la 1917 s'a nAscut dupl.
grele suferinte din cadavrul tarismului, din vointa robului
de eri, a Moldoveanului, afirmatl Intaiu de partidul national
moldovenesc, apoi de congresele Oranilor moldoveni, a invg-
t5torilor qi in urmI de vointa qi puterea aceluim t5ran, In
uniforml de soldat Si ofiter, spus5, i infaptuita, la ultimul
for congres dela 21 Octombrie 1917.
Nimeni nu va uita ca aceia, caH s'au luptat cu arms
In mina pentru aplrarea Basarabiei, s'au gandit s5 pun
temeiu solid i fericirei ei In timp de pace.

mandrit Gurie a tinut o frumoasX cuvantare, in care a comparat vedenia pro

fetului Ezeehill (care a vlzut in pustietate oase, can s'au apropiat until do
altul, s'au incheiat, an crescut on came oi s'au imbrIcat eu piele, pentru ea din
voia domnului profetul se-i bundle viata) cn neamul nostru, care din oaso,
moarte Ai risipite in pustin se adung, se acoperk gi Sfatul tarii este duhnl,
care '1 inviazI.
In curtea palatului, sub eutele steagului nostru national, s'a .facut revista
primulni regiment moldovenesc, dui:4 care apoi toata lumea a intrat in sale de
gedinte.
N. N. Alexandri, ea pregedinte de varsta, declarl deschisI gedinta Sfa-
tului, are alege 4n unanimitate ca pregedinte pe I. Inculet, profesor univesitar
in Petrograd. In discursul sau de desehidere, pregedintele Inculet aratK anarchic
din tarX si nevoia instituirei autoritatii supreme locale, a Republicei moldoveni
federate, ca membru egal ou federatia republ color ruse, pentru a educe linigto
gi a realiza reformele necesare pe baza- principiului: peinlant fi libertate.
A vorbit apoi P. N. Halipa din partea partidulul national, care cel dintaia
a proclamat autonomia gi ideia Sfatului Tiirii. Printre discursurile de salutare
36 la numl,r din partea tuturor brealelorfigureazI gi discursul d-rului 0. Ghibn,
directdru ziarului Ai-dealt/1

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XY

Unirea Basarabiei Cu patria-mama

Iatg, o chestiune foarte insemnaa, asupra c/reia scrii-

torul trebue sit insiste cu fapte si nu cu vorbe, spre a rg,-
oori entuziasmul pripit al unor anumiti oameni politici, cari
or sa se impluneze cu tot meritul _alipirei Basarabiei la
patriarmaml numai pentrueg, dansii au' fost predestinati de
wart/ ea sa, presideze actul unirei ei en trupul gonittuiei,
spoliat la 1812 de Rusia aristg,.
Istoria, rece si nepIrtinitoare, va recunoaste odatg si
data marele merit al acelora, cari, prevazand unde va duce
anarchia rusg, si ce urfnitrea tradarea Rusiei fat/ de mica
Romanie, s'au pus din vreme pe lucru, Inca In primlvara
anului 1917 cand d. Alex. Marghiloman benchetuia cu
Nemtii la Bucuresti si initiand o propaganda nationa-
list/ sgnAtoasg, si abil/ in Basarabia, au preparat terenul
evenimentelor ce aveau sg, ving,: alipirea si apoi unirea Re-
publicei basarabene cu patria-mama.
0 mune/ urias/ si de tot minutul a trebuit sg, fie de-
pusit de guvernul BrAtianu-Take Ionescu, ca sit ajungg, lu-
erurile aci.
Inteadev/r, dupg, izbucnirea ievolutiei rusesti, care a
inspirat incetul cu incetul tuturor popoarelor din vastul
imperiu al Rusiei dorinta de a se ocarmui singure,13craina,
ajutatg, Bind In tendinlele gi de Germania si mai ales de

www.dacoromanica.ro
262

Austro-Ungaria, voia Fla euprinda In teritoriul ei, 10 go-

bernii, in rAndul earora trebuia sa intre of Basarabia.
La inceput nu se sties nimic despre aceasta, dar pe la
inceputul Iunei lulie 1917 o stire telegrafica din Kiew
anunta vestea ca o delegatie ucraineana a plecat la Pe-
trograd ca sa reguleze cu guvernul de acolo chestia ocar-
muirei de sine a Ucrainei si ca aceasta delegatie avea anu-
mite instructii hotaxite si cu privire Ia soarta Basarabiei.
Putin in urma acestei stiri s'a primit la Chisinau chiar
si o telegraml emanata dela Vinicenko, primul ministru al
Ucrainei, prin care conducatorii de atunci ai Basarabiei
erau invitati st trimita, delegati la un congres ce urma sa
se tint Ia Kiew, Insa ca imputerniciti ai unei gubernii, care
intra in teritoriul Ucrainei.
Fat 'cu aceastzl situatie, organizatiile moldovenesti sau
basarabene an decis sa trimita la Kiew o delegatie, care
st protesteze in contra acestei incercari de respire. Ajungand
to Kiew,. delegatii basarabeni au fost intampinati cam en
nedumerire, eaci tuturora li se parties ca alipirea Basara-
biei la Ucraina e un lucru firesc. Totusi cand delegatii ba-
sarabeni an protestat in Rada Ueraineana si au aratat marea
nedreptate ce li-s'ar face, parerile lumei oficiale eau schimbat.
0 deosebita impresie a facut atuncea euvAntarea lui
Sevceneo, care a aratat ea Ucrainenii si Moldovenii traese
alaturi de un sir de veacuri, totdeauna au fost ca fratii
si Ucraina niciodata nu s'a ga,ndit ca Basarabia este a ei.
Dupes, aceasta presedintele Radei, Vinicenko, a spus cg.
Ucraina se leapada de gandul ei, de oarece ea hotarise astfel
fiindel nu cunostea glasul Basarabiei si Rada a lust tot
atunci o hotarire in acest inteles.
Dela Kiew delegatii basarabeni au plecat Ia Petrograd,
in urma delegatiei ucrainene; insa si aici chestiunea era
hotarita ca Basarabia sa intre in cuprinsul Ucrainei. Nutnai
dupes, protestarile delegatiei basarabene a fost nimieita re-
zo!utia si Basarabia a ramas slobodl de a-si hotari singurit
de soarta ei.
Vinicenko zicea atunci el el a venit la Petrograd en
zece gubernii in portofel, dar pleaca inapoi numai cu noun.
Dupa aceasta, Ucraina se adresa Basarabiei ca catre
o republics, deosebita. Mai molt chiar, cu ocazia tratati-

www.dacoromanica.ro
 263

velor pacei dela Brest- Lituwsk, Ucraina a cerut ca si 13a-

sarabia sg-si trimita imputernicitii ei, ceeace insa nu s'a
facut. Guvernul Bratianu-Take lonessni are si aci partea,
kia de merit.
In Decembrie 1917, and trup le ruse,ji se retrageau
desordonate din Moldova si treceau polo Basarabia, jefuind,
devastand, siluind si omorand, un trimis al Sfatu/ui carii
din Chisinau sosea (in ziva de 28 Dee. Li Kiew, spre a
solicita Ucrainei un ajutor armat In contra hordclor bo4e-
viste. El zugravi ministrilor ueraini, InfatisAndu-se Inca
In aceiasi zi la dansii, In cele mai pesiMiste culori si-
tuatia, aratandu-le ca data nu ii ce vor trimite cat mai
grabnic trupe de aparare,bBasarabia va fi scrios ainenin-
tat% de cea mai teribila etastrofa. D. Vinieenko, seful
guvernului ucrain de atunci, qi d. Sulghin, ministrul de
externe, Ii spusera solului Basarabiei net:
Niz fa putem face nimic, adresatt va Romaniei!
Raspunsul ministrilor ucraini fu dat Inteadevar In
toata sinceritatea. Ucraina nu se mai putea aphra la acea
data nici pe ea Insasi. Valurile annirchiei bolseviste ame-
nintau In fie-ce clipa cu cutijopire guvernul si statul ucrain.
Posturile de garda In Kiew nu mai er-tu tinute &rat de
soldatii romani transilvaneni, cleveniti ,prizonieri la Rusi si
cari erau destinati ea sa, !apt- pe frontul roman. Arse-
nalul, pulberaria, banca statului, depozitele militare, erau
date numai In paza soldatilor arcleleni. Alinistt ul de razboiu
ucrain, generalul Petliura, cer ,a, imploiand corpului volun-
tarilor romani cafe 4-500 soldati zilnic pentru diferite
posturi de garda, mai importante. Niti un solda7t ucrain nu
mai putea reprezinta dead o valolre militara relativa... Si
Intre astfel de Imprejurari Sri cerea BaQarabia ajutor Ucrainei,
tare ea Insasi se adresa putin mai tarziu guNernului roman
dupa ajutor In contra bolevicilor, ceeace MO. i s'a refuzat.
Numai dupg, acest refuz, Ucrain.i a cerut ajutorul armat
al Puterilor centrale.
Relativ la acest definers at 13asarabiei, d. Sever Bocu,
fostul director a1 ziarului Romdnia _Mare din Kiew, istori-
se,Eite urmatoarele In ziarul Evenimentul din Iasi Cu date
de Dumineca, 6 Maiu 1918:

www.dacoromanica.ro
 264
A. dona zi dupg acest deniers eram en d. general Ta-
bony, comisar al R.publicei Franceze pe lane, Republica
rieraing, in cabinetul ministrulni de externe, d. 5ulghin.
Acesta ne zise:
Situatia In Basarabia este foarte gravA. Azi ant
primit dela d. BrAtiann o telegramA, prin care ne anuntif
ea, bolsevicii in retragerea for de pe front se dedau la ade-
varate orori in Basarabia. Acestea ne-au fost confirmate si
de un delegat al Sfaiitlizi Tariff, sosit azi din ChisinAu sa
ne tears trupe ucraine in ajntor. Ce este de fAcut ?"
Intrebarea ii era adres3,0 d-lni general Tabony ca
vadita intentie de a-1 impresiona $i de a justifica pasul
ITerainei, care tocmai trimisese delegati la Brest Litowsk.
Dacg ms intrebati pe mine,' spuse d. general Ta-
bouy, en zic sA trimiteti",
DacA not am avea' traps, nu am fi azi la Brest-
Litovsk !" observa ministrul, prefleandn-se de a. nu fi In-
teles ironia.
Atanci adresati-vA Romaniei !" replicA generalul.
I-am trieais vorbA Sfatului Tdrii sA se adresess
Romaniei !" zise ministrul.
Nu ajunge, trebnie sA vg adresati si direct. Tele-
grama d-lni BrAtiann comportA tan raspuns clay. D-voastrA,
dacA nu snnteti In stare sh' apArati Basarabia, trebuie sa
renuntati in orice influents a D-voastrA acolo. Si ca sA ae
treads in sinceritatea acestei rennntAri, trebuie sa chemati
singuri trupele romane in Basarabia".
Generalul Tabonyi le cerea vaclit nisi malt decAt pet-
teau sA fact.
Ministrul reflects
Noi i-am recunoscut Basarabiei absoluta indepen-
dentA, am dat despre aceasta si nn act in serfs 1). Ca sa
eerem acum not o interventie a Romaniei in Basarabia,
aceasta ar insemna o imixtinne a noastrg In afacerile ei
interne. Basarabia este suverana de a dispnne de sine
Insai".

I) E vorba de o serisoare, dat In August 4917 de alb* guvernul neraia

4-lui T. Ioncu, foot director de linante la Chiqinlin; qi pria ear* se reettnosete
ludependents Baearabiei en frontiers Nistrului.

www.dacoromanica.ro
 265

Acestea erau sentimentele Ucrainei fats de Basarabia.

ai Na de Romania, la un moment de stramtorare a sa.
Nu peste mult ins Qi anume dupit caderea guvernului
Vinicenko i venirea lui Golubovici ca ministru preqedinte
qi ministru de externe, competiciunile Ucrainei asupra Ba-
sarabiei incepura din nou a se arata.
La 16 Martie 1918, d. dr. Ciugureanu, prim- ministru
al Republicei Basarabene, citea in Sfatul Tariff, ca raspuna
la o interpelare a deputatului Tiganco asupra politicei ex-
terne, urmatoarea nota trimisa de ghvernul ucrainean cabi-
netelor din Berlin, Viena, Constantinopol, Sofia i Bucu-
refti :
Prin aceasta, am cinstea a vu declara ca Sfatul
Ministrilor Republicei Democratice Ucrainene Poporale gii-
4efte neaparat de lips& s& aducei la cunoftinfa Steipemirei
Imperiale Germane urtneitoarele :
Stapeinirea Ucrainean& e mutt interesatei de soarta
provinciei vecine Basarabia.
Cu Mate ca eels cloud popoare domnitoare, cel ucrai-
nean fi eel moldovele,3, locuesc amestecate, nu mai las& nisi
o indoialei .faptul cd, partea de miaz&-noapte a teritot iului
Basarabiei e locuitei in cea, mai mare parte de Ucraineni,
iar in pcirtea de miazcizi (intre gurile Dun'a'rei vi ale Ms-
ei au majoritatea relativd fi astfel Basarabia in pri-
vinfa steirii etnografice, economics fi politice aleeituefte o parte
nedespatlit& din teritoriul Republicei Demoeratice Ucra-
inene.
Stlipcinind o mare parte din matul 1Vlerii Negre, unde
in partea desp. re opus se afla Inv, mare centru economic
Odesa, cu care, la dreptul vorbind, e legal& toata partea
de miazi-zi a Basarabiei, guvernul ucrainean socoate ccE
prin orice schimbare a foastei gran* ruso-roma'ne, mai ales
in peirfile de miazei-noapte si miazei-zi, 8,e calm mull intere-
sale politice fi economise ale Republicei Ucrainene.
Arvind in vedere ea in vremea de faces o parte tn-
semnatei a Basarabiei e cuprins& de (Ole romeinefti fi lee-
trebarea a cui s& .fie Basarabia de-acum in ainte ar puteet
eli fie un punct de discucii la conferinra de pace din Nett^
reeti, Guvernsa Republicei Democratire V crainene socoate etc

www.dacoromanica.ro
266
putinfe dezbaterea si rezolvirea aeestei intrebdri numai daci
va lua parte f i va ti de acord si inzputernicitul guvernului
ucrainean
Preqedintele eonsiliului de miniqtri
qi ministru de externe:
(es) Golubovici.

Dupe ce a citit acest document, din care se vede la-

murit ca Ucraina Linea cu oriee pret sa putA, mama pe
Basarabia, d-rul Ciugureanu adauga in discursul Om:
AFfirile pe cari le-am en, ma fat se cred ea Ucraina
nu va izbuti. Cererile ca se fie priruiti imputernicifii ei la
invoelile de pace din Bucuresti, n'au lost indeplinite sa
Kuhlmann a fort contra participarii noastre la incheerea
pacii numai de aceea, ea atunci av fi cc.rut fi Ucraina ca
sa fie primit si imputernicitul ei. Nici Germania, nici Ro-
mcinia nu vreau alipirea Basarabiei la Ucraina.
Dar data documentul, pe care vi l'am cetit, este numai
o note declarativti a Ucrainei in ceeace priveste Basarabia,
apoi din altei parte sunt dovezi cc/ Ucraina chiar s'a apucat
de-acum de gospodarit in uncle peirfi ale Wei noastre. De
pilda, o notify din gazeta Nova Rada" aratei ca ministrul
de instructiune al Republicei Ucrainene a numit director la
gimnaziul din Ocni(a, pe teritoriul Basarabiei, pe un oare-
care Volinschi".

Viitorul va dovedi data Alex. Marghiloman i guvernul

sail a avut vre-un merit In chestia punerei la coq a pre-
tentiilor Ucrainei asupra Basarabiei.
Afirmatia d-Lui Marghiloman cum ca. alipirea Basarabiei
la patria mama ar fi opera sa exclusive, cu concursui
Puterilor centrale, este i exagerata si hazarcia,tii. Qi iatl
de ce: Cu toata lacomia lor, chnd Kuhlmann si Czernin
puneau la Bucureti cutitul In gatul Romaniei luandu-i Do-
brogea i tot masivul paduros al Carpatilor, impunandu-i
in acelas, timp i cele mai draconice conditii economice si
politice, era imposibil ca ei sa se mai puny, deacurmeziqul
anexarei Basarabiei, pe care am ocupat-o cu trupele noastre,
dupe insasi cererea Sfatului Tarii din Chiinau.- 4
Ma opresc aci cu expunerea competitiunei Ucrainei

www.dacoromanica.ro
 26T

asupra Basarabiei. spre a One sub ochii cititorilor modul

cum s'a, operat ocuparea acestei frumoase si bogate provincii
romAnesti de Nitre armata, noastra.
Am spus mai sus c din viva retragerii armatei ruse-
din Moldova, Basarabia a fost teatrul tuturor pustiirilor
si omoruriloi clip partea, trupelor ruseti balsevizate. Pe la
inceputul lui Iailuarie 1918, situatia ajunsese atat de ingrozi-
toare, ineat ziarul euvant inoldovenesc din Chisinau scria, la
5 Ianuarie, urinAtoarele:
Slobo nia ebte numoi pentru cei rai. Oamenii, in loc
sa se infreitPasca, se dusmanesc S2 SC matte-Inca mai rau decit
iliinii. Contitetele ra'sar e,a ciupercile, se rastoarna uncle pe
altele Traiul se ingreuiaza si se inraieste intr'ateita, ca
nu esti bucuros nisi de viap. Tot ce a fost fa cut pentru
binele obstesc de noi si de prentergatorii nostri se dareima
si ara se pustieste si se silbaticeste pe zi ce trece".

D. P. flalippa, unul dintre conduckorii basarabeni si

membru influent in Sfatitl Tariff, declar6 in acklasi ziar I):
Greutacile Nuncii noastre aunt uriase, Aproape din
nimica, noi suntem chemaci sa jacem total. tom reusi are?
Von ajunge la roadele dorite? La areasta intrebare rametne
sa raspunda viitorul".

In aceiasi vreme. o sum de mari interese ale Roma-

niei erau strans legate de situatia din Basarabia. Noi 111
aveam in Moldova proviziile necesare pana, la reeolta.viitoare.
Da,ca', nu ne asiguram aprovizionarea din Rusia, eram ame-
nintati sa, murim de foame. Dar Insusi guvernul nostru
incheiase un contract cu autorititile r1spun7Moare rusesti,
pentru a ne Inapoia, datoria de peste o suta de miff vagoane
de cereale, pe care le-am cedat in vremi de restriste din
1) in Februarie 1918, conducerea ziarului Ouvant moldoveneac din Chisinitu
a fost incredintatli pnintelui f. Motn, directorul proprietar al ziarului Libereatea
din Orlistie, care refugiandu-se in tar In timpul neutralitMii Rominiei, a con-
tinunat sfs-li semi./ gazeta sa si in Bucurekti gi cateva luni si in ,America, undo
iusese trimis in misiune dimpreung cu plrintele dr. V. Lucaciu si prof. Y. Stoics..

www.dacoromanica.ro
 268

depoAitele noastre din Moldova armatelor ruse, qi anume ea

aceast5, cantitate de hrang, sa ni-o retragem din recolta basa-
rabeang. Bazati pe acest act, not am si f6,cut dincolo de Prut
foarte multe cumpArlturi, creand depozite. Se puteau fns
indeplini asemenea angajamente 'in situatia in care se afla
Basarabia? Mai mult: nu era amenintat6 insAsi Republica
moldoveneasa," sa ndmai aibl cu ce-i Intretinea populatia,
dacl anarchic pustiitoare ar mai fi continuat?
IatI de ce o interventie armatl pentru linistirea spi-
ritelor s'a crezut necesarl, iar Sfatul Tarii. din ChiinIu,
fn lipsa armatelor ruse, a cerut-o aceasta formal dela aliati.
Ziarul Cuvcint moldovenesc, cu data de 1 Ianuarie 1918,
tipAreqte textual, unnAtoarea in,tiintare:
La fedincele de pe urine& ale Sfatulai priig s'a des -
batut intrebarea despre aducerea in Basarabia a ostilor aliate
pentru apararea drumurilor de fier si a depozitelor de Paine
si pentru potolirea anarchiei din caret.
S'a hotarit set se aducei osti: ucrainene, sarbeeti, ceho-
slovace, transilvanene fi romanced. Ostile aduce vor fc eui
supraveghierea Republicei moldoventeti, iar rarile aliate
Anglia, Franra, America, Romania si Ucraina vor da
iscedifurd ea c,hezaeuiesc neatarnarea Basarabiei fi lode
drepturile castigate prin revolupie. Ostile straine nu se vor
amesteca in treburile poiitice ale farii si vor trebui set ne
pa ref' seasca dupa cea dintaiu poruned a Stapecnirii Repu-
blicei moldoveneeti.
Pentru intrerinerea asezarnintelor stapanirii in Repu-
blica moldoveneasa, ,,Sfatuf jariiu a incuviinfat directorilor
set facet un imprumut la aliati%

Asupra chipului cum s'a produs interventia trupelor

romane0i in Basarabia, ministrul Inculet, unul din repre-
zentantii kcestei provincii in guvernul Marghiloman 9 i is
9 La formarea guvernulni Marghiloman, Basarabia p foot reprezintati fa
.west abinet prin dr. Ciugureana si Ineulet, primal ocupand pan' atunei dent-
nitatea de preqedinte at guvernulni basarabean si al douiles pa aeeea de primps-
dint al Sfatulati Tdrii. Ei an ritmas in teate guvernele de ping azi, afari de
-eabinetul format de d-rut Vaida- Voevod, in eare d -rnl Ciugmreanu n'a mai
intrat, eedlind local sou d-lui P. Halipau

www.dacoromanica.ro
 269

eelelalte guverne de pinl azi, declara nrmMoarele Intr'un

discurs, tinut la Hui in luna Main 1918, lnainte de ale-
gerile generale:
... Afars de arestia s'au ga sit 15 oameni cu invei
tur&, ca mine. AM due lupta in imprejurari grele, caci
dupmanii nu se uitau incoace, ci in spre Petrograd.
A venit 24 lanuarie 1918 pi ne-am declarat ca Stat
independent. Pentru aceasta ne-au ajutat trupele rowing set
revenim la Romania. Bolpevicii pretutindeni stricau, jefuiau,
pradau la sate pi la Grape; impuscau pi multi au fost omorifi.
Erau depozite de petine fi spirt, nu pentru bautura, pentru
industrie. Bolpevirii le distrugeau pe toate.
La tine trebuia 8ei cerem ajutorul? La mama noastra,
Am cerut in taina ajutorul trupelor ronia'ne, caci fleccire
fruntap era urniarit de titre 3-4 spioni. Am, cerut ajutor
prin intervenirea Fran- cezilor 8i in acest stop un colonel
Tte-a adus reispunsul ca pe in inceputul lui lanuarie vor
veni trupele rorneine in ajutor. Bolpeoicii spuneau ca vin
trupele romane, jar noi necontenit le spunearn ca nu yin, pi;
tot ala pans la 13 Iartuarie 1918, and trupele au ajuns,
Daces intarziau o zi, poate eu azi nu ap fi lost in mijlocul
d-voastra. ti4i cu ajutorul for noi am reimas st'a 'mini in (am.
noastra gi pentru vecie".

Acestea erau faptele, in tragid for realitate,

In ziva de 13 I inuarie, toate ziarele ieene publican
nrmatorul comunicat official,
Comandamentul rusesc ne-a cerut, in urma inferven(iei
Slatolui Tariff" din Chinclu, sa asiguram, prin trimiterea
de trupe rometne, ordinea in Basarabia. Era cu atilt mai
necesar 8a se reispunda acestri chemari a comandamentului
rue pi a Republicei moldovenrpti, cu cat bande razorei tile din
armata rasa opreau trenurile on aprovizionari pentru armata
romans fi cea ruseasca pi dideau foe sau pra'dau depozitele
de /traria infiinfate de noi in Basarabia, precum fi pe acele
ce trebuia, in urma infelegerii cu guvernul ai comandamentul
rusesc, sa le formant in zones care ne-a Jost desemnatei acolo.
Pe de alto parte a lost deaarmat pi batjocorit la Chi-

www.dacoromanica.ro
 270
finiu detasamental de ardeleni trimis din Kiew dupes ccrerea
comandainentului ucrainean, spre a pazi depozitele din acel
oras. Mai multi, din acesiia an fest chiar ucisi. Avmenea au
fest arestati ornerii nostri din corni3ia interaliata pentru apro-
vizion are, precum sti reprezentantul nostru 1) pe hinga gu-
vernul Republicei moldorenesti.
In aceste condifiunt era abboluta nevoie sa ne asiguram
linia Chisinaulingheni si sa restabilim ordinea in regiu-
nea de uncle trupele noastre se aprovi7ioneaza si in care
populaciunea irspaimantata de omorurile' si de jafurile
baddelor ruse razvratite reclama ajutorul ostirilor rom.ane.
Operaciunile pentru aducerea la indeplinire a acestor masuri
de ordine se desfasoara potrivit dispozifiunilor luate".
In vede-ea operatiunilor militare din Basarabia, gene-
ralul Prezan, eminentul sef at marelui cartier general al ar-
matei, despre care se pciate spune cu drept cuvant c6 a bine-
meritat dela patrie, In mornentele cele mai penibile, prin. munca,
,energies i initiativa sa, a lansat urmrttorul manifest') cAtre
toti locuitorii din, Basarabia :
Ceta(eni ai Republicei Moldovenesti!
Voi si tara voastrA ca 0 a noastra treceli acum
prin ceasuri grele si hotAritoare pentra soarta voastra.
Din toate pArtile, si de entre o multime die oameni rAi,
vi se spun tot felul de neadevaruri, care vri intunecA mintea,
vA ineautAtesc inimile si vA fac sit nu mai sirntiti unde
este binele yi unde este rAul.
In aceste clipe de grea cumpAng Si nestatornicie, Sfatul
Tani. Moldovenesti si-a adus ,,aminte de not si ne-a cerut,
prin comandamentul militar rus, sa. trecem Prutul:
1. Ca sa aducem randuialii sl liniste in satele si tar-
gurile voastre, punand la adApost vista si avutul intregului
popor Impotriva rAufacAtorilor ei.
2. Ca sA, chezARim transportul celor trebuihcioase pentru
traiul armatelor ruse si romane, care fac pazit la hotarele
noastre, apiirAnd prin aceasta si hotarele tArii voastre.
1) D. George Lueasieviei, fast secretar general al ministerului de domenii
31 a,griculturl.
Tipgrit pe 3 coloane: in pr:ma colon rominelte en liters chirilies
drtneiti), la a doua cu eametere latinegi In a treia coloanit tradns in ruselte.

www.dacoromanica.ro
 271
Venirea soldatilor romani in Basarabia a supgrat
malt pe raufgeatori `s1 pe coi cumpgrati de dusmanii voctri
i ai noctri, cari isi gasisera un asa de bun adgpost pe
pgmantul vostru, caci ei an simtit ea de arum inainte nu
vor mai putea prgda la voi aeasg ca intr'un codru.
$i acei duemani s'au folosit de sufletul vostru cinstit,
bun si inerezator si an cgutat sa sadeasea invrajbirea intre
voi 9i noi, spunandu-vg ca Romanii yin sa stapaneaseg
tam voastrg, ca ei vin sg, pung mana pe pamanturile voastre
$i ea n'ar avea alt end decat sa adueg in capul vostru
pe vechii stgpanitori, cari sg va rapeaseg\ drepturile ratio-
nale ei politice castigate prin revolutie.
Departe de noi gandul acesta.
Cetgteni mQldoveni! Nu dati nici o crezare acestor
vorbe viclene!
Cum v'ati putea inehipui ea soldatal roman, care
prin mgrinimia Regelui ci a guvernului lui si-a ragrit
acuma pgmantul lui de hrang, toemai el sa vie astgzi in
Cara fratilor sgi ca sg-i irapiedice da a -ci infaptui i ei
dreptul lor !
Va declar sus si tare ea oastea romans nu dorecte
diteeva deeat ca, prin randuiala 9i linistea ce aduce, sg vg
dea putinta sa vg statorniciti si sg, desavarsiti autonomia
i slobozeniile voastre, precum yeti hotgri voi singuri.
Oastea romans nu va obijdui pe nici un locuitor din
Republica moldoveneascg, oricare ar fi neamul 9i eredinta lui!
De indatg ce se va statornici 'randuiala si linistea .si
va fi chezgsie ca pradgeinnile, talhariile ci omorurile nu
vor mai incepe, ostasii romani se voi intoarce la eil'acasg.
Aveti toata inerederea Si grimiti pe ostacii acectia
cn dragostea fratiasca en care ei vin la voi !
Iar data vie-unul din acecti ostaci s'ar arata nevrednic
1 s'ar abate de la ,calea tea bung., care i-a fost poruneitg
de noi, aduceti numai deeat jalba voastrg inaintea celni
mai apropiat comandant 9i fiti ineredintati ca vi se va face
Indata depling dreptate !
larti 12 lannarie 1918.
(es) Generalul Prezan,
lnnsiircinst cu comandamentul armatei romans.

www.dacoromanica.ro
272

Comunicatul oficial din 15 Ianuarie 1918 mu* ur-

mittoarele:

Trap le noastre, chemate de comandamentul rug qi

de Sfatul tarei Republicei moldoveneei, an intrat la 13
Innuarie era 6 p. m., in mijiocul aclamafinnilor popnlati-
unei, in Chiinau.

Ziarul Ardea/u/ din Chisiniu publica tot atunci urmA-

toarele detalii asupra acestui eveniment istoric:

Samba 16 toaa ziva era o fierbere neobisnuitit in. Chi-

singu. Prin Coate colturile -e vorbea cu aprindere de armata
romaneasea, care avea s'a" sosease In fiecare teas.
Bulevardul Alexandru era intesat de lume, care as-
tepta ner-abdaloare si nu se mai ducea aeasil. Dar iat5. ca
telpgramele, iesite in grabA, Instiinteazil in mod oficial ca
stile romane suut .1a Strgseni, In frunte cu generalul Bros-
teanu, i in curand - ele 4si vor face intrarea in oras. De
acnm ()rice indoial% era inig.turath si numgram clipele cand
se vor &rata aeroplanele romanesti, care s6 arunce In oraf
proelamatille generalului Brosteanu.
Toti uitara de maneare si pare cu-i lega ceva de
locul din ulit5.. Trecuse de amiazg si trotuarele nu se mai
golian. Piecare doria s6 stie si sa vad'a ce se ,intampd,
mAcar de-ar fi -tabovit in ulfra, toatg noaptea.
Un num'ar de studente si student' 'bararabeni, imbra-
cati In costume nationale, intovgaiisiti.de cativo, deputati,
s'au urcat In automobile impodobite en flori si an exit
Intru Intampinarea ostirei, afara din oral. Comandantul a
primit cu bucurie aceastA solie, pe care n'o trimitea o ho-
tiirbre oficialg, ci dragostea aprinsa de neam ce clocotea In
inima for romaneasca.
Dnpg ce Sfatul Tarii hotAraser insusi chemarea In
ajutor a Romaniei pentru sesaparea. Republicei, era fireso
ca aceast6 inalta ocarmuire sa iesa infra intampinarea os-
tilor. Au fost trimesi de ciltre Sfatul Tarei d-nii P. Erhan,
presedintele directoratului, si Pantea, loetiitorul directorului
de razboia. Ei s'au dus pans la Cojnsna, nude an salutat

www.dacoromanica.ro
 273
pe generalul Brosteanu In nnmele Republicei moldovenesti,
asignrandu-1 de primire bung din partea Orli Intregi.
Insetase. Publicul se impacienta, mai ales ca asteptase
toat'a zina.
Era ora 7 seara. De-odat'a vazduhul se entremurg de
eateva bubuituri puternice. Era artileria romaneascii, eran
tunnrile dle la Oituz, care vesteau ChisinAului despre in-
trarea ostirei romanesti. IIn for a strabiitut mnitimea, o
fierbere ciudata alerga pe ulii. La marginea orasnlui in-
trarea ostii romanesti se faces prin trei directiuni: Apus,
Miaz'azi si Miazgnoapte.
Cum stam Infrigurat, cgutand sg, deslusesc prin Intn-
neric adevArul eel mare, iata ca In, depgrtare rgsuna goarna
romaneasa,. Lacrrmaile mi-au n'avglit In ochi, inima Smi
zvacnia aprins.a. Dumnezeule, de cand na i-am mai auzit
sunetul ei Inalcator si eroic! Imi rasgriau fugare icoanele
luptelor c'u vitejii, ,pe can Ii salta spre dusraan glasul de
aroma al goarnelor razboinice. Acum strigarea ei parundea
prin toate ungherele Chisinsnlui, vestind fratilor Instrginati
lnvierea gloriei strgmosesti.
Armata care intra era alcatuita din unifatile diviziei
XI-a, en infanterie, cavalerie, artilerie, sectii de mitraliere,
s. a. Partea cea mai mare a trecut pe bulevardul Alexandru,
strada principals a capitalei. Desi era intuneric, totusi
puteai deslusi diferitele:arme, care inaintan hotArate si vesele
sub comanda ofiterilor.
In fata tipografiei romanesti se gramtidise cea mai
mare multime de privitori. Loc de frunte si luminat Inca
si de rampile electrice ale einematografuluil era 'eel mai
potrivit de a pute vedea ostirea romaneascA.
Redactia si jadministratia gazetei noastre iesise pe
trotuar en un steag national, in jurul cArnia s'a strans tot
personalul tipografiei, Impreuna cu pribegii din toate tg-
rile locnite de Romani.
Din multe ifarti anziai urari la adresa ostirii, dar
niciteri elei n'au fort asa de maxi, calde si statornice ca.
aici, Ia tipografia romaneasc.a. Din zeci de piepturi ra-
sunau necontenit striggtele de bnn5. sosire. Fiecare unitate,
pang, la solaatii ce sedean In chesoane, era intampinatg on
izbncniri de bucnrie ne mai pomeniVa. Traiasc5 Romania",
7890. I. B. Abrudeanu, Paco8tea Ruseascd. 18

www.dacoromanica.ro
274
trgioseg ostirea viteazg.", alternau cn urg.rile aprinse la
vedere'a drapelelor sfinte, pe care le salutam en capetele
descoperite. Striggte de bucurie iesiau din pieptrrile pribe-
gilor, lacrami fierbinti udau obrajii nostri supti de sufe-
rintg. Nu era imitate cgreia sg nu i-se strige: Trgiascii Ro-
mania Mare", trgiaseg Ardealul", trgiaseg, Bucovina si
Basarabia". Iar ofiterii salutau agitandu-si capetele, soldatii
ne rgspundeau Insufietiti de aceasta primire frateascg.
Un moment, trupele s'au oprit In loc, 'spre a se aranja
dislocarea. Atunei unul din eroii de Ia Mgrgsesti ti -a scos
fluerul fermecat si doina noastrg plutea duioasg peste ca-
sele Cb\iinOului. Antonia ei scobora in sufletele noastre o
dulceatg nemgrginitg. Ni se pgrea 6:4 o ruggciune sfantg,
care se inalta sening spre cer pentru ziva aceasta mare.
Covarsiti de atata bucurie, pribegii din fata tipografiei
romanesti s'au trezi1 deodatg 'infrgtiti cu sunetele imnului
nostru Desteaptg-te Romane", cares spinteca`tainele serii in
valuri neoprite. Niciodatg nu ne-am simtit mai rgpiti de
cantgrile noastre ca in aceste clipe, chid, fgrg a mai Linea
seamy de puterea vocii, cantam intr'o bucurie nebung rang
la Cesgvarsita rAgusire. Urmau una dupes alta: Imnul
17nirii., Haideti frati cu arma 'n mans ", Sunt vangtorK,
,La arme" (de Iosif), Frunzulitg verde de sitejar" sl altele
intr'o betie de insufletire unieg in felul ei.
Doug ceasuri intregi a tinut aceasta manifestatie, care
va fam'anea una din cele mai Insemnate, atat pentru noi,
cat i pentru viata Basarabiei intregi.
Tot zia,rul 'Ardealul salutes intrarea armatei romgne in
capitala Basarabiei, publicand pe intreagg, pagiva I o mi-
cgtoare urare de bung-venire, din care reproduc urmrttoa-
rele pasaje:
'ine -afi venit!
In ziva de 13 Ianuarie s'a petrecut 1:131 rapt mare si
drept: Oqtile romfineqti au intrat biruitoare in capitala
BaearabiPi, aducand Cu ele randuialg si pace
Vitejii cari au oprit Ia Oituz si Ia Mgrasesti ngVala
sglbatecg a Nemtilor, astgzi sunt pe pgna)antul vecliei. Mol-
dove, pe care tovargsii. lui Lenin it pgrasese In ruptul
capului.

www.dacoromanica.ro
 275
Mgrire Tie, caste romaneaseg viteazg, care aduci pace
i randuialg In aceastg tars.
Mgrire Tie, Tara Romaneascg, spre care en lacrimi de
multumire trebue sa mute astgzi fiecare fiu al Basarabiei
ajunse la liniste
Mgrire Tie, Rege Ferdinand, care scrii fn Pato/4a Eu-
-ropei o paging atat de luminoasg f Ostile Tale au mantuit
Basarabia, pe care Rusia o sutg de ani a robit-o si pe care
acum anarchic ei era s'o ingroape.
Moldoveni, inchinati-vg pang la pmant In fata acelora,
cari v'au dat pentru a doua oars viata si strigati cu totii
intr'un glas:
Traiasca Romania mantuitoare de anarchia boleevist67

Pribegii ardeleni si bucovineni din jurul ziarului Ar-

dealul t), aceti apostoli ai romanismului in Basarabia rusi-
ficata, au adresat urmatorul euvant eItre oastea Ronfaniei
eliberatoare:
Ostaf al ,Romaniei Mare!
Dumnezeu, In nespusa Lui Intelepciune, Ti-a calguzit
astg'zi pasii pe pgmantul locuit de fratii nostri basarabeni. Noi,
pribegii ardeleni si bucovineni, adunati in jurul acestei ga-
zete, Iti zicem cu inima piing de nespusa bucurie: Bine ai
venit pe acest 'clamant al neamului nostru Dreptatea veci-
I

nicg Te va rgsplati pentru jertfa cea mare, prin care ai

asezat In Basarabia randuiala si pacea 1 Dreptul nostru va.
trebtii sg-1 recunoaseg lumea intreagg, atup.ci sand se vor
aseza din nou temeliile ei.
Ziva de astgzi este, fgfg fndoiala, o zi de mare but-
curie pentru toti fiii neamului nostrn si, ea va fi serisa en
litre de our In istoria Romanilor.
Dar, in mijlocul acestei bucurii, noi nu putem da nisi
o clip uitgrii marea noastra tints; noi nu putem uita Ar-
dealul nostril asuprit; noi nu putem uita Bucovina batjo-
coritg. Trupul marelui Mihaiu, ingropat in campia Turdei,
1) Acest ziar, odata en prOelamarela independentei Baearabiei 24 Ia-
nuarie 1918 sehimbat titlul fn Romeinia NouS, iot sub directia d-lui dr.
Onisifor Ghibu, aviind ca program: gunirea politieg a tuturor Rominilor.

www.dacoromanica.ro
276

glasul lui Stefan eel sfant si bun dela Putna cer 11ra.
zabava razbunare. Si razbunare crunta cere si Muntenia si
Dobrogea, calcate fare min, de dusmanii de moarte ai nea-
mului nostru.
Gematul milioanelor de frati ai nostri de sub apa-
sarea ungureasca, nemteasca, turceasca si bulgareasca, stra-
bate si In aceste clipe pans la noi, cerand libertatea de atata
vreme asteptata.
Cand piciorul Tau calca astazi -biruitor pe pamantul
Moldovei desrobite, gandeste-te deci, inbit ostas al 4omaniei
Mari, la toate tarile noastre ferecate In lanturi. Gandeste-te
cg ele numai prin Tine pot fi liberate.
Numai Tu ne poti face stapani pe tara noastra In-
treaga, de aici si pang unde se intinde ygraiul romanesc.
Inainte deci cu Dumnezeu, pentru a fauri, prin vite-
jia-ti legendara, Romania Mare, patria libera 5i vecinica a.
Intregului nostru neam !
Inainte cu Dumnezeu!
Pribegii ardeleni gi bucovineni din jurul gazetei
Ardealul"
Chiqinliu, 13 Ianuarie 1918.

DupA ocuparea Chisin6,ului de c'gre trupele noastre, re-

prezentantii autorizaV ai Republicei moldoveneti au adresat
d-lui Ion I. C. Bratianu urnnitoarea telegram.:
Domniei Sale
lJomnului Presedinte al Consiliului
si ministru al afacerilor straine al Romaniei
Guvernul Republicei moldovenqti luand act de simci-
mintele .prietenefti cu cariRomania a venit in ajutorul sau
pentru restabilirea ordinei, trimite poporului roman mulfu-
mirile sale fracefti.
Totodata el isi aratcl adeinca lui md,hnire de a nu if
avut mijloace pentru a iinpiedica arestarea Romanilor mi-
litari fi civili din cuprinsul Republicei fi ifi exprimd, prin
aceasta regretele sale pentru acest incident penibil.
Guvernul Republicei a lost in deosebi indivat and a
aflat ea printre. persoanele arestate se gdseste si d. _Luca-
sievici, reprezentantulLguvernului roman pe langa .RepublicA.

www.dacoromanica.ro
 277
El va face tot ce ateirnci de da'nsul pentru a pune cat
mai repede capcit acestei steiri de Zucruri si pentru a pe-
r:lepsi pe vinovaci.
Presedintele Sfatului Directorilor generali
ai Republieei Moldovenesti:
P. Erhan')
Directorul general al afacerilor strAine:
I. Pelivan
La aceastS, telegramS de multumire s'a asociat si Sfatul gra prin
pregedintele lui d. Inculet.

Ziarele iesene2) cu data de Joi, 18 Ianuarie, a,nuntau

.din partea marelui cartier general c5. oraful Bolgrad, din
Basarabia, a fost curatit de bolfevilti, cari au incercat sa
opuna rezistenta fi au tras cdteva frapnele asupra ora-
cului, lard a cauza pagube. Starea de asediic a fost pro-
clamata Populatia aclama armata roma' neasca cu entuziasm "4
La 22 Ianuarie un comunicat oficial al marelui cartier
general anunta c armatele noastre au ocupat Benderul psi
podul de peste Nistru.. De fapt, orasul Bender a c6zut in
mAinile noastre, durA lupte Inversunate, In ziva de 20 Ia-
nuarie. Inimosul general Brosteanu anunta marelui cartier
in modul urmItor victoria dela Bender
l) La 17 Ianuarie, d. Erhan demisionand, Sfatul Pirii a ales ca prese-
dinte al sfatului directorilor pe d. dr. G. Ciugureanu cu 32 voturi contra 25.
2) In aceleasi ziare am mai gIsit in acea zi urmiltoarea gtire oficiall Qi
interesantS:
Trupe ruaesti, contrariu ordinelor comandamentului lor, s'au re-
tras in desordine in regiunea Oristesti-Pascani qi au atacat trupele ro-
mine, ameninttind orasul Fcilticeni.
In urma nutisurilor militare luate, ca fi siiptdmiuna trecutd la Ga-
lati, ordinea a fort pe deplin reetabilitd.
Bandele rlizvrcitite au fost desarmate.
Un incident cu acelas caractevji cu acelas rezultat a avut boo
i la lifiJli/eni.
Tin s complectez aeeastl stire, adlugand el gi la Pagcani, in direetia
satului SpStAresti, aproape de l'Slticeni, ea si la:Galati si MihSileni, represiunea
fleutS de trupele noastre in contra bandelor inarmat% rusesti, cari mai rImS-
seserS in tarl'si amenintau ordinea publics, a fost din cele mai severe si mai
singeroase. Mii de l)ollevisti incongtienti 'gi -an flint oasele pe plaiurile Mol-
dQvei.

www.dacoromanica.ro
278

Dupes violente lupte, pe cari Romanii nu le-aU dorit,

dar la care ne-a silit rezistenta neinteleasci a trupelor bolae-
vice, azi, in 20 Ianuarie 1918, ora 5 dimineata, trupele ro-
mane, dupes trei ;de de lupte crancene, au ocupat Bgnderul..
Cetatea si podul sunt in ma'inile noastre.
Am capturat o enorma cant it ate de tunuri, arme si
munitiuni. Oraful n'a putut fi crufat de ororile razboiului.
Pierderile noastre sunt cu total neinsemnate. Bolsevicii au
fost alungaci dincolo de Nistru. Pierderile for se ridica la
aproape 10.000 de morti,
Comandantul trupelor romane:
Generalul Broteanu
In ziva de 24 Ianuarie, marea zi a sarbatorirei Unirei
Principatelor, ,Sfatul Ttirii a proAamat independenta Basa-
rabiei (a arii moldovenesti), rupandu-se astfel ultimele le-
gaturi cu Rusia.
In aceasta zi, Romanii puteau spune cu satisfactie.:
Bine ai venit 24 Ianuarie 1918 !
.In sufletele tuturor Romanilor consfenti mai ramanea,
din aceasta, clipa o singura, dorinta: aceea ca soarele liber-
tatii sa se coboare si in Ardeal si Bucovina si s,i 'stranga,
la un loc si pe Romanii orfani de sub jugul unguresc,
pentru-ca praznuirea acestei zile man s6 fie una si aceiasi
pentru toata suflarea romaneasea dela Nistru pans la Tisa.
Azi, din fericire, si acest vis mare si sfant ni s'a realizat.
A doua zi, 25 Ianuarie, s a facut la Iasi, cu mare
pomp,, Inmormantarea ramasitelop pamantesti ale genera-
lului C. Nekrasoff si a colonelului N. Sokoloff, cazuti vie
time ale bandelor bolseviee, Tanga gara Cornesti, in Basa-
rabia. Acesti doui inimosi ofiteri nisi, cari plecasera clan,
cu trupele noastre penrru Intronarea ordinei In Basarallia,
dupes -ce an fost omorati si mutilati oribil de bandele bol-
sevice, an fost despuiati de toate hainele for si Inmorman-
tati, in pielea goala, la marginea drumlilui.
In timp ce aceste evenimente se petreceau la Chisinau
si Iasi, eroica si neobosita noastra, armata inainta cat mai
Italic in Basarabia, largindu-si zona de operatii, atacand ,

si desarmand progtesiv diferitele

Pentruca cititorii sa-si poatI face. o idee mai exacta
de luptele date de armata noastra, pentru ocuparea Basp.-

www.dacoromanica.ro
 279
rabiei de Sud s), ins 86 urmeze urmItorul ordin de zi No. 194
din 3 Martie 1918, dat de bravul general I. I. Popescu,'
comandantul diviziei 13:

CAtre finele lui Decembrie 1917, divizia, care forma

rezerva narelui cartier general, incepe a fi pusA in penibila
situatie "de a supraveghia si apoi a lupta impotriva elemen-
telor intrate iri anarhie din foastele trupe aliate rusesti. In
acest scop i-se ataseaza regimental 5 cAlArasi, precum si
comandamentul brigadei I-a cAlArasi si i-se is in schimb,
mai tArziu, divizionul de cavalerie divizionarA, care trece la
divizia a IV-a.
ImilArtitA la enorma zonA dintre Siret sl Prnt, In
fAsia mArginitA la Nord cu orasul Barlad si la Sud cu Te-
cuciul, unitAtile sale se rAspandese si major:tatea intrA sub
comanda diviziilor a 4-a si a 2-a de cavalerie, care operas
respectiv la Sudul si Nordul zonei diviziei a 13-a. Regi-
mentul 50 infanterie, sub comanda diviziei a 4-a,' are o
ciocnire sangeroasA cu trupele ruse si sufere pierderi, dar
rgpunem pe adversar. La 7 Ianuarie 1918 unitAtile diviziei
incep A reintra- sub comanda proprie, concentrandn-se.
,Din ordinal armatei I-a se formeazA, la 11 Ianuarie
1918, dou6, coloane :
a) Regimentul 47 cu an escadron si o baterie trece
Prutul pe la Cahul, cu obiectiv Bolgradul;
b) Tin batalion din regimentul 48 infanterie, en 2 esea-
droane si o baterie, trece Prutul, cu obiectiv Reni.
Anterior acestei operatluni, orasul Cahul se ocupase de
noi, dupa cererea eetAtenilor, la .28 Decembrie 1917.
Regimentul 47 infanterie encereste din m'Ana banditilor
bolsevici Bolgradul la 13 Ianuarie 1918, unde instaleazA In
comanda armatei a 6-a ruse pe generalul Persailoff in local
lni Kotzebue, arestat de bolsevici. Batalionul mixt din regi-
mentul 48 cucereste Reni, la 14 Ianuarie 1918.
La 19 Ianuarie 1918, comandantul diviziei intrA in
Bolgrad, iar regimental 47, cu artileria si cavaleria, porneste
sere Ismail.

4) In Basarabia de Nord ocupatiune% s'a flout fgrg prea mari greutgti.

Divizia, care opera aiei, era comandatg de generalnl Schina.

www.dacoromanica.ro
280
Din acest moment, 20 Ianuarie, flota de operatiuni,
concentrate in majoritate la Chiba, sub comanda. comando-
rului Scodrea, este push sub comanda diviziei a 13-a si
coopereazh la cucerirea, rand pe rand, a Ismailului, care cade
la 21 Ianuarie 1918 si uncle se instaleazh comandamentul
brigadei 26 infanterie, apoi a Chiliei, la 25 Ianuarie 1918,
in fine a Iralcovului, la 4 Februarie 1918.
Operatiunile asupra Valcovului au fost cele mai grele,
din cauza prezentei pe mare a vaselor de rhzboiu bolsevice
cu artileria grea de 310, la care noi nu puteam raspunde
tocra.ai din cauza lipsei unei artilerii grele, astfel cs noi am
luptat numai cu artileria vaselor noastre, inferioare celei
adverse. Acestei flote i-am atacat artileria de camp si obuziere.
Tn aceste operatiuni flota a dovedit *ce poate si ce ar
fi putut dach timpul da pace ii acorda toath solicitudinea la
care avea dreptul. Cu deosebire de remarcat este aviditatea
yi entuziasmul ee intreg personalul acestei brave arme a
manifestat pentru operatiunile care cereau sacrificii.
Tratativele diplomatice aduc curand denuntarea de
chtre vechiul adversar dela Sud a aimistitiului si acum o
nouh, problemh se pune: aphrarea Deltei cu trupe combinate
de aph gi uscat. Flota a dovedit si cu aceasth Qcazie cali-
fa...tile sale necontestabile de pricepere si dorinta de a lupta.
Armistitiul reinouindu-se, mhsurile luate nu si-au ghsit
aplicatia.
In vederea operatiilor, mai ales de apa", s'a atacat di-
viziei o escadrIla de aviatie, cu ofiteri foarte devotati, dar
prea tineri .pentru a Ifftelege i executa la timp operatiunile.
In timp ce operatiunile pe Dunhre continuau, trupele
de uscat urmau lhrgirea zonei, atacand si desarmand pro-
gresiv
Odath Du/Area sthpanith, ultimul obiectiv si eel mai
principal, Akermanul, trebuia atacat, dar dela imprejurimile
Rolgradului panh la Akerman erau 140 de kilometri siTh
suprAfafa imens4 presgrata cu sate ocupate de bolsevici.
Pentru atingerea acestui obiectiv s'a format, din ordinul
marelui cartier general No. 8722, detasamentul Akerman, a
earui compozitie este:
1. 0 brigadh, mixtho(a 25-a infanterie, cu artilerie si
cavaler ie din divizia a 13-a).

www.dacoromanica.ro
 281
2. Flota de operatiuni.
3. Brigada a 4-a de rosiori.
4. Regimental 3 de vanatori, cu artilerie si cavalerie.
5. Escadrila de aviatie.
Frontal de operatii se intindea dela 46 de kilometri
Sufi de Bender pans la gura Sf. Gheorghe a Duliarii, deci
170 de kilometri, iar adancimea, dela Prat la Nistrn, avand
170 de kilometri pe latura ce limita Nordul zonei si 200
de kilometri pe Sudul ei.
In aceasta zona, extrema stanga o forma regimental
3 de vangtori mixt, sub comanda colonelului Jujescu; cea
dreapta, iota de operatiuni si o parte din regimental 47 in-
fanterie, iar central era format din doua grnpuri: brigada
a 25-a de infanterie, cu 8 baterii de artilerie, din regimental
23 de artilerie si 28/3 obuziere ale diviziei, sub comanda
colonelului C. Constantinescu; si brigada a 4-a rosiori, sub co-
manda colonelului Gh. Rusescu.
Operatiuni de aeeasta natursa" pe fronturi si adancimi
atat de considerabile, ft.ra mijloaceltinherente, eaci mai ales
trupe de etape n'au existat, ci S'au improvizat din cele corn-
batante, zic, aceste operatii erau ea total .noui si trebaiau
procedeuri in consecintg.
S'ar 'Area ca, neavand Inainte un dusman bine orga-
nizat, operatiunile nu erau grele. In realitate, erau conditiunile
morale, care ingreuiau malt operatiunile si mariaa, pe ma-
surg, ce timpul trecea, nesigaranta. A opera contra unei po-
pulatii, pe care toate ordinele si interesele, dictau sa o me-
najezi, a nu sti sa deosibesti bine pe vrajmas de neutru san
de amic, a nu 'avea un mimic bine determinat nici ca arms,
nici ea uniforms, nici ca pastrare a regulilor de razbaiu,
aeestea sunt dificultgti pe care numai cei cari le-au trait le
pot sti si simti.
Ordine si indicatiuni precise, ca pe o zona Dorraalg In
Taport en efectivele, ar fi fost inaplicabile sau vat'gmatoare,
on eel putin de un folos lent. A trebnit acordath initiativa,
care de altfel ne-a fost data In larga masura de corral Fjase
de armata. S'a facut astfel o mare scoala de initiative si fo-
loasele n'au Intarziat a se vedea, cad, pleeati in ziva de
19 Februarie 1918, dela 60 de kilometri departare de Aker-
man, s'a ajuns la aeuParea acestui obiectiv in seara de 23
Februarie de atre trupa regimentului 50 infanterie si 1-iul

www.dacoromanica.ro
282
escadron de caval rie, deci 60 de kilometri in patru zile
s'an strnAtut marsgluind, luptiand si desarmand. E drept
ca marprile se facea-u in majoritate in tiasuri pentru in-
fanterie.
In ziva de 27 Februarie, comandamentul diviziei a in-
trat In Akerman, unde a trecut in revisfa, inaintea Cetatii-
Albe, trupele prezente, regimentul 51, care schimbase pe
regimentul 50, i detap.mente de cavalerie i artilerie.

In ziva de 27 Februarie, to'atia Basarabia; afar ,de

tinutul Hotinului, ocupati pang la noui ordine de trupe
austriace, era sub stapAuirea, armatei romhne.
Itimilnea scum s se mai desavArseascg actul unirei,
care se preVtea incet, dar staruitor in sufletele Moldovenilor,
si care. oda O. cu intrarea trupelor romanesti, putea fi
marturisid pe fat6 si cu insufletire.
Exact poste o hula si anume in ziva de 27 Martie,
and d. A. Marghiloman se afla la, guvern de o lung. de
zile, Sfut,,/ 7 t,rii llepublieei democratice moldovesti vota ur-
m6torul act al unirei:.

In numele Poporului Basarabiei- Sfatul Tariff declard:

Republica Democrats moldoveneascii (Basarabia?
hotarele ei dintre Prut.-Nistru, ninth. Marea Neagra
si vechile granite cu Austria,
rupthode usia acum o sut5 si mai bine de ani din
trnpul vechei Moldova,
in puterea dreptului istoric i dreptului de neam,
pe baza principiulni ca noroadele singure salt hog,-
rasa soarta lor,
de azi inainte i pentru totdeauna
SE UNESTE CU MAMA SA ROMANIA
Aceasta unire se face pe urmatoarele base:
1. Slatul Tarii actual ramdne mai departe pentru
rezolvirea psi realizarea' reformei agrare dupd nevoile ci
cererile norodului. Aceste hotardri se' vor recunoaste de
r
guvernul romdn. 2. Basarabia i,si postreazd autonomia
provincials, avdnd un Slat al 'pith (Dieta), ales pe viitor

www.dacoromanica.ro
 2483

prin vot universal, egal, direct i secret. cu un organ im-

plinitor pi administratie proprie 3. Cornpetenta Sfatului
Tarii este :a) Votarea budgetelor locale ; b) Controlul tuturor
organelor zemstvelor isi ora4plor; c) Numirea tutulor func-
cionarlor administratiei locale prin organul sau implinitor,
iar functionariiinalti sunt intariti de guvern. .4. Acrutarect
armatei se va face in principiu pe baze teritoriale. 5.
Legile in vigoare fi organizatia locales (zemstve pi rape)
roman in putere pi vor putea fi schiinbate de Parlamfntul
roman numai dupes ce vor lua parte la lucrarite lui ,si re-
prezentantii Basarabiei, 6. Respectarea drepturilor mino-
ritatilor din Basarabia. -7. Doi reprezentanti ailBasarabiet
vor intra in consiliul de miniqtri roman, acum Nseninali
de actualul Slat al Tarii, iar pe viitor ,litati din sanul
repretentantilor Basarabiei din Parlamentul roman-. 8.
Basarabia va trimite in Parlamentul roman un numeir de'
reprezentanti proportional cu populatia, alepi pe baza vo-
tului universal, egal, direct pi secret Toate alegerile'
din Basarabia pentru voloste i sate, rag, zemstve ,si Par-
lament se vor face pe baza votului universal, egal, secret
i direct. 10. Libertatea personals, libertatea tiparnlui,'
a cuvantului, a credintei, a adunetrilor pi toate libertatile
okstesti vor fi garantate prin constitutie. 11. Toate cc-14-
ceirile de legi (acute din motive politice in vremurile turburi
ale pre facerei din urma sunt amnestiate.
Basarabia unindu-se ca fiica cu mama sa Romania,.
Parlamentul roman va hotari convocarea neintarziatei a
Constituantei, in care' vor intra proportional cu populatia
pi reprezentantii Basarabiei alefi prin vot universal, egal,

secret pi direct, spre a hotari impr.eunei cu toti inscrierea

in Constitutie a principiilor $si a garantiilor de mai ;us.
Traiasca Unirea Basarabiei cu Romania deapururi
pi totdeauna l
Primitei in Sfatul Tdrii la'27 Margie 1918, Chifindu.
Preedintele Sfatului prii: I. Inculet.
Secretarul Sfatului Tkii- I. Buzdugan

Astfel, dup/ un veac i mai bine de robie, o parte din

neamul romanese, despArtit de not prin o soart/ vitregd,
hotIrl In mod liber s/ se unease/ cu 'Romania.
La 30 Martie, unirea Basarabiei cu patria-mama, a

www.dacoromanica.ro
284

fost sarbatorita cu mare pomp/ si la Iasi, unde venisera

sa consfinteasel acest mare act toti membrii guvernului
Republicei Basarabene. Nu era nimeni In aceste clipe, care
IA nu fi simtit in sufletul sltu intreaga tragedie a neamului
nostru. Cand la Te-Deumul dela Mitropolie privirea mi-s'a
oprit asupra d-lor Inculet, Ciugureanu si alti fruntasi
basarabeni, sufletul meu sbura spre toti luptatorii nostri de
veacuri: Horia, Iancu, Bdrnuf, Mureifianu pane la Maniu,
Lucaciu, Goya etc., cari si ei an luptat In vederea unei
zile maxi, care nu va lntarzia sa vina! i ea a venit ! A
venit cu un an mai tarziu, in anul mantuirei 1919,
gratie d.rumului sanatos croit politicei statului roman de
irn manunchiu de barbati politicit Intelepti si patrioti,
printre cari, cu regret, nu pot aseza si pe d. Alexandra
Marghiloman, primul ministru al Romaniei, care a pre-
zidat maretul act al unirei. Activitatea acestui fost sfetnic
al rfronului, in favoarea Romd niei Mari, este din neno-
rocire iremediabil gravata in faimosul registru al lui Gun-
ther, fost director la Steaua Roman/, in care sunt trecuti
toti Romanii si strainii ticalosi, cari au primit sume de bani
pentru a Indruma politica statului roman in apele nemtesti.
Se stie ca in vara anului 1917, la Iasi, d. Take Ionescu,
somat de d. Lascar Antoniu sa spun/ ce anume Ole in
aceasta privinta, a declarat prin ziarul Evenimentul cum ca
.d. Alex. Marghiloman a prima InteadevAr in timpul neu-
tralitatii dela directorul Stelei romdne suma de 1.800.000
lei pentru scopuri de propaganda germanoffla si ca un bor-
derou atasat la dosarul Gunther atesta fapta d-lui Mar-
ghiloman.
-Este adevarat ca. d. Marghiloman, ajungand prim-mi-
nistru si lu'and cunostinta despre aceasta grave acuzatie, a
cautat sa se explice si sa se disculpe In fata Parlamentului.
sAu, Intiunit la Iasi, acelasi Parlament cafe, In 1918, a votat
Injositoarea pace dela Bucuresti cu Puterile centrale. Apa-
rarea fostului presedinte de consiliu a fost ins/ asa de trista
qi de slab/, cu toate abilitatile i sofistieariile sale oratorice,
Incat invinuirea a ramas tot in prioare, iar lumea, nedu-
merita, asteapta ea .ultimul euvant al d-lui Marghiloman,
In aceasta gravachestiune, sa fie rostit, In interesul unei
Iumini complecte, in fata Parlamentului Romaniei Mari.

www.dacoromanica.ro
 285

Discursul rostit de d. Marghiloman In sedinta St a-

tului Tarei din Chisingu in ziva de 27 Marrie 1918, In
care s'a votat actul unirei Basarabiei cu Regatul Roma-
niei, este desigur o notA bung. pentru d-sa, mai ales cand
se stie ca bl a avut si oare-care putere de convingere a-
supra unor deputati din Sfatul Tarei, cari mai ezitau
IncA dacA trebue sau nu sl voteze unirea. 117n asemenea
merit trebue recunoscut deasemeni si d-lui C. Stere, omul
Nemtilor si dusmanul neinfpAcat al Rusilor.
SA nu se cite InsA ca d. Al. Marghiloman In toatA
aceastA mareatA sArbAtoareipatrioticA, juca un simplu rol *de
figurantdesigur figurantul eel mai de seams, mai elegant
si chiar mai generos!
Acei cari au muncit din grew si au condus lucrurile,
cu patriotism si rabdare, spre a se ajunge la istoricul mo-
ment al unirei Basarabiei si a se da astfel ocazia d-tor
Marghiloman si C. Stere sA tinl discursuri frumoase
Intr'o mare chestie romaneascA, as fost al ii, si mai maxi
si mai mici, pe cari istoria viitoare ti va saseza desigur pe
toti la locul de onoare ce li-se cuvine.
La 10 Aprilie, Regele Ferdinand a semnat urmatoarele
trei decrete regale, prin care se consfinteste unirea Basa-
rabiei cu Romania.
Primul decret promulgA votul Sfatului Tarei, prin
care s'a bot.rat unirea Republicei dethocratice moldove0
nesti cu Romania 'si care are cuprinsul ce urmeazA :
Sfatul Tarii din Basarabia,in sedinta dela 27 Martie
(9 Aprilie) 1918, votand prin 88 voturi pentru, contra 3
si 36 abtineri urmatoarea rezolutiune:
In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii de-
clara:
Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in
hotarele ei din trecut Nistru, Duna rea, Marea Neagra si
vechile granite cu Austro-LIngaria, ruptci de Rusia acum
o suta si mai bine de ani din teritoriul vechei Moldove,
in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, in baza
principicclui ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta
(or, de azi inainte i pentru totdeauna se uneste cu patria
mama".

www.dacoromanica.ro
286
Pre,sedintele Consiliului de miniflri al Romaniei
declara :
In numele poporului si al Regelui Majestatea So
Ferdinand 1. al Ro2naniei is act de acest vot quasi unanim
pi declara la rtinclul sau Basarabia unity cu Romania,
una si indivizibila"
Promulgam acest vot i aceasta declaratiune ,si or-
donam sa fie investit cu sigiliul statului ci publicat in
Monitorul Oficial".
FERDINAND
Dat in 10 Aprilie 1918.
Prepdintele Consiliului gi ministru de interne:
Alexandra Marghiloman.
Ministru de justitie: D. Dobrescu.

Al doilea decret se referl la numirea d-lor I. Inculet

ri dr. Daniel Ciugureanu ca ministri fg.rA portofoliu in gu,
vernul roman:
Cel de al treilea decret priveste organizarea adminis-
trativ/ a Basarabiei si a fost dat In urma raportului de
mai jos al d-lui presedinte al Consiliului de ministri si mi-
nistru de interne, care are urmAtorul cuprins:

Sire,
In urma unirei Basarabiei cu Romania, se impune
ca o lucrare de reorganizare a serviciilor de stat sa .se
faca in timpul cel mai scurt.
Cum numai Constituanta poate hotari asimilarea Ba-
sarabiei cu Tara Mama din punct de vedere administrativ
pi juridic, propun intocmirea unui consiliu cle directori,
care .0 serve de legatura intre orgethele de stat ale Wei
cu Basarabia.
Acest comitet va fi consultat in principal in Coate
chestiunile, cari cer sa fie rezolvate pe tale de decret in
a,steptarea unei lucrari legislative.
Sunt cu ccl mai profund respect, Sire, Al Majestic' lei
Voastre prea plecat si prea lupus servitor:
Preqedintele Consiliului de miniqtri ti ministru de interne:
(ss) Al. Marghiloman.

www.dacoromanica.ro
 287

Iata, r i textul Decretului Regal, prin card se institue

acest consiliu de directori:
Art. I.1,Se infiint4aza un consiliu de directori pentru
administrarea provizorie provincials a Basarabiei.
Art. II. Sant numiti membri ai aceslui consiliu:
D-nii dr. Cazacu prep linte, I. Co4in, N. N. Co-
dreamt, .titefan Ciobanu, PUN Chiorescu, Gh. Grosu, Em.
Catetie, !sac Gherman ci Arcadie Posmatoky, ca membrii.
Art. III. Jaramtintul prqe Iintelui se va depune inaintea,
ministrului nostru de interne, iar presedintele este impu-
ternicit sa primeascii jury mintut celorlalti membrii.
Art. IV. Lin regulament interior va determina roa
portul lurreirilor dupci rainurile de activitate administra-
tiva core spunzatoare cu ministerele tarei.
FEB DINA ND.

Dat in Iasi la 10 Aprilie 1918.

La 27 Novembre 1918, Sfatul Tririi a votat, cu mare

Insuflacire, uriirea dednitivi qi necondi(ionati a Basarabiei
cu regatul Rom1niei, ai carei ostai vite.ji 1 neadormiti tre-
cusera din nou tocmai in acele zile culmile Carpatilor, in
Ardeal i Bucovina, sere a infaptui cu adevarat i pentru
totdeauna Romania, Mare, vis, mare si sublim, pentru reali-.
zarea earuia s'au sacrificat i an murit dealungul veacurilor
atati martin i eroi ai neamului.
Astfel s'a realizat dreptul sfint, pe care 11 avea nea-
mul Rostra asupra Basarabiei rapite in mod lacom de pu-
ternica Rus.ie la .1812.
Romania n'a mers in Basarabia ca o cuceritoare, ci
din contra, ca o mantuitoare: Ea n'a mers sa supuna Ba-
sarabia, ci s'o is langa, sine; ea n'a anexat-o, ci a primit-o
parta5, la viata sa cu toate drepturile pe can i-le cerea.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XVI

Din durerile pribegiei

Sub presiunea evenimentelor implacabile de pe front,

iii primele zile ale lunei Octombrie 1916, ma gaseam i eu,
cu familia, la Iai, printre numeroii refugiaci din Oltenia
i Muntenia, al caror exod Incepuse.
Am plecat din Bueure0i, pl'angand cu lacrami grele,
Intr'o noapte apasatoare de toamna. Plangeam, nu de re-
gretul culcuplui meu din strada 'Salcasnilor 25 i nici a
agoniselei ce lasam acasa, ci la gAndul, care Imi strapungea
inima i ma Inebunea, 0 de unde speram sa merg cat
mai repede cu armata noastra Inspre Abrud, unde ma aq-
teptau stramoii i parintii mei in mormintele for modeste
i oropsite din cimitirul Abrud-satului, ma vedeam deo-
data sfatuit, din cauza retragerei in Carpati a armatei
noastre din Ardeal, sa iau toiagul pribegiei i sa plec cu
tote ai mei in Moldova, la Iai.
M'am supus i am plecat cu inima, rupta de durere,
consolandu-ma eu vorbele pline de Inte les ale cronicarului
Miron Costin: ea nu vremile sunt sub cel rma omului, ci
bietul om sub vremi.
La Iai ce sa, vezi i ce sa auzi? Numai capete plo-
uate i IngAndurate, recriminari copilareti i une-ori stu-
pide, taiate cate-odata de raspunsuri demne din partea pu'
inilor barbati, cari null "pierdusera, cumpatul, privaiuni
de 'alimente i de lemne, cari toate ar fi fost suportabile

www.dacoromanica.ro
 289

la, urma urmelor, dacl n'ar fi fost agravate cu marile ne:

noroCiri ale retragerei armatei noastre din fata unui dusman
superior si a- tradgrei rusesti, pe care n'o banuiam Inca,
apoi cu teribila catastrofg de drum de tier de la Ciurea t),
in ajunul anului nou 1917, si cu desnadejdea ce fatal urn-
pluse, pentru moment, sufletele tuturor.
Abia, in primgvara, anului 1917, activitatea febrila
si skratoasa ce se desfasUra de toti factorii, romani si aliati,
pentru refacerea armatei, alunga, resemnarea ce impietrise
multe inirni, spre a face loc sperantelor si apoi inerederei
intr'un viitor mai bun. Ba in ziva de 8 lunie, sand cu
primirea la Iasi a primului transport de voluntari romani
ardeleni si bucovineni, fosti prisonieri in Rusia, am trait
chiar clipe din cele mai InAltatoare:, credeam el a sunat
ceasul incetarei suferintelor noastre morale!
Inteadev6r, venires acestor fii ai Ardealului 13i Buco-
vinei, ca sa lupte alaturi de armata Romaniei, spulbera
minciuna sfruntatg a presei unguresti ea, Romanii din Austro-
Ungaria ar fi declarat ca sunt multumiti cu soarta for si
ca vor sg raman' si pe viitor sub jugul strain. Acesti soli
ai --romanismului, ingenunchiat o clips, nu fa.ceati cat sa,
consfinteasel eu 4ngele for gestul Rom Amiei. care declarase
ra,thoiu Austro-Ungariei in scopul marturisit al elibergrei lor.
Cu toate lipsurile si durerile Iasilor, viata si munca
intensg ce incepuse a se desfasura aici pentru realizarea
idealtilui nostru erau un adevgrat balsam racoritor pentru
toti .aceia, cari nu voiam sa ne de,slipim de glia romaneasca
decat in cazul nenorocit al unor noui infrangeri. Fiecare
stire bung de pe front ne insenina, ne remonta, si ne In-
veselea fetele mai mult deck orice.
A fost ursit Ins neamului romAnese ca tragedia iui
infioratoare sa, se petreaca, punct cu punct, act cu act. sub
puterea dictata, par'el in mod demonic de evenimente, pang
la, sosirea soarelui victoriei.
La sfarsitul Iui Julie 1917, dupg dezastrul si dehan-
data Rusilor dela Tarnopol, guvernul nostru hotgri evacu-

1) Accident dezastruos, care a costat vista a peke 300 de c5,14.tori prin-

tre care multi ofiteri romani, francezi qi ruO, numeroqi eoldati qi civili, precum
ei mai multe Bute de rrtniti.

'1690I. R.sAbrudeann, Pacostea Ruseascil. 19

www.dacoromanica.ro
290

cuarea lorsi atunci mi-am luat familia si calabalacul,

pentru a pleca la Odessa si a-mi continua mistuitoarea
pribegie pe 1-Amant rusesc, cat mai aproape insa, de tar/.
Noui griji, noui chinuri sufletesti, provocate de pre
siunea puternica a dusmanului cutropitor, care, din cauza
anarchiei rusesti, ameninta in mod serios Nordul Moldovei.
Niciodata in viata, mea nu mi-am adus mai des si mai
dureros aminte de versurile pline de adevar ale poetului
G. Cretianu:
Fie pdinea cat de rea,
Tot mai bine in (ant meal
Pentru mine,' Odessa, cu stradele ei largi si splendid
aliniate; nu era un oras neeunoscut, deoarece imdiat dupa
izbucnirea revolutiei rusesti am plecat la 10 Martiedin
Iasi la Odessa, pentru-ca, la fata locului, sa,-mi pot da bine
seama, de rostul si cauzele revolutiei, ca si de tot ceeace ras-
colea societatea rug.
Inca cu prilejul primului drum, marl nedumeriri si
temeri imi cuprinsera sufletul. In gara Bender (Tighina),
odinioara vajnica cetate a lui Ion Voda, eel cumplit si
altor Domni gloriosi ai Moldovei, regretatul Vania Paspatti t),1
directorul Bancei Marmorosch, Blank & C-ie, tovards ne-
pretuit de voiaj, cumparand un exemplar din ziarul Odesskia
Novosti, imi traduce urmatoarea informatie caracteristica
pentru noua situatie din imperiul pana, mai eri at Tarilor:
,,La Odessa s'a ti.n.nt, sub presedintia generalulni Kri-
loff, adunarea soldatilor, matelotilor si lucratorilor in scopul
de a alege pe membrii comitetulni odessean de soldati si
lucratori.
Dupg ce se face alebrea, soldatul Schwarzmann is
cuvantul si protesteazg, spunand ca alegereg nu s'a efectuat
in bunA regula. Generalul Kriloff 4i ridia cuvantul. Atunci
locotenentul Pokrovsky protesteaza si el, dar incontra proce-
durei arbitrare a presedintelui fatg, de tovarasul Schwarz-.
mann si'l invita pe general a c,earci acuze lui Schwarzmann
pentru ofensa ce i-a adns, lnandn -i cuvantul.
Generalul Kriloff demisioneaza si sedinta se suspenda'.
1) D. V. Paspatti s'a ngsout la Odessa, unde li-a Scut qi primele atudii,
a,stfel cg vorbia limba rust le perfectie.

www.dacoromanica.ro
 291

La auzul acestei stiri mi-am flcut truce, m'am cu-

-tretnurat si nu m'am putut opri de a spune simpaticului
Paspatti urmdtoarele :
- Sd, stiff, dragul meu, ca o armata, In care se pot
produce asemenea scene, nu mai este de nici un fobs pentru
rdzboiu. Nenorocul ne urmdreste pas cu pas. Am descins
la moard proasta!
Evident, Paspatti; om inteligent si care cunostea pe
Rusi, mi-a dat perfect% dreptate,' Ca, din nefericire, si. eve-
nimentele ulterioare.
Timp de 10 zile, cat am stat atunci la- Odessa, ingri-
jordrile mele /se mariau pe fiecare zi. Orasul era plin de
soldati, cari umblau forfota, lard, nici un eApgtaiu, beti si
de vin qi de libertate, pe care n'o stiau cantdri, nici aprecia.
Pricazul No. 1, dat de comite'tul soldalilor si lucratorilor
din Petrograd pe toatd, armata si. prin 'care se spunea ca
soldatii nu mai sunt in viitor obligati sd, salute pe ofiterii
lor, deschisese din primele zile de revolutie In mod brutal
portile anarchiei. Crezandu -se liberi de cele mai elemen-
tare indatoriri militare, care formeazit insai baza disci-
plir.ei armatei, soldatii rusi nu se gdndeau ca toate
tatile obtinute nu fac doug, parale, data nu se Intemeiaza
pe o real victorie incontra Germanilor feudali si reac-
Vonari.
M'am intors la Iasi ldmurit, dar descurajat. Oamenii
cu scaun la cap dela noi impdraseau aceleasi temeri jus--
tificate. Numai miopii si entuziastii momentului eredeatt
altfel.
Dupd, sitrbdtorile Pastelor iar am plecat la Odessa,
de astadatd spre a face oarecari aproviziongri de alimente,
de cari duceam lipsd la Iasi,
In ziva de 3 Main st. n., pe la amiazi, esind din ca-
feneaua Robinat, stimatul si vechiul men amic Nestof Cincu
Imi aratd coltul stradei Langeron si Imi zice:
Uite, Rusule, pe doctorul Racovsky !
Privesc atent In :partea locului, dar cuM persoana, pe
care Nestor Cincu 'mi-o da drept d-rul Racovsky, sta cu
spatele spy noi, n'am putut-o bine distinge, mai ales ca
in acel moment chiar se si departase.
Raspund lui N. Cincu :

www.dacoromanica.ro
292

E imposibil sa, fie d-rul Racovsky, caci, dupd eau:

mi s'au spus, marele cartier s'a ingrijit sa -1 suprime!
A doua zi dimineata, pe la orele 8, ducandu-md, la
cafeneaua Robinat sa-mi iau obicinuita cafea cu lapte, irr
timpul pe cand md asezam la o mash, pe tine sit vdd
vis--vis?
Era d-rul Racovsky in persoand, in came si oase!
Hodrat sa -1 abordez, m'arn dus la masa lui, unde dir
cuta cu socialistul iesan M. Bujor, advocat, si un soldat rus
cu cocardd rosie revolutionard, pe care mi-1 prezintd ca IR,
aghiotantul sdu de onoare, un fel de garcld personals.
Cu ce prilej prin Odessa? 11 intreb eu.
,Foarte simplu. Armata rus din Iasi m'a scdpat
din. ghiarele guvernului trItianu in ziva de 1 Maiu. Mai
multe sute de soldati rusi atr venit la dorniciliul uncle cram
arestat (acasd, la comisarul de politie Dioghenide) si m'au
eliherat, plimbandu-md apoi In triumf pe stradele Iasului.
Regele Ferdinand a petrecut in acea zi caste -va momente
proaste, fiindu-i teams ca o sa-1 detronez. N'am facut -o
inch, dam o sa -i vie randul si lui si lui Bratianu, ca si in-
tregei oligarchii romanesti, care a nenorocit tars, vardndu-o
nepregdtitd, si fdrd nici un motiv in razboiu. Chiar fry seara
de 1 Maiu tovardsii rusi mi-au pus un tren special la dis-
pozitie si asa, cum ma vezi, sunt la, Odessa.
Cum se poate? 11 intreb eu din nou mirat.
TJite, foarte usor, asa precum ti-am spus! BrAtianu
si cu Panaitescu m'au fa'cut om mare!
5i acum ce ai de gand sa faci?
Am sd, lupt pentru-ca, cu concursul socialistilor rusi,
sa scap Romania din prapastia, in care an aruncat-o gu-
vernul si oligachia romdneasca.
Si cum crezi ca ai sa. ajungi s'o poti scapa?
Lucrand din rdsputeri pentru o pace lard anexiuni
qi, contribuOuni, dui)/ urma careia RdmAnia, tomplect sd-
Ocittl si insangeratd, isi va pdstra granitele sale vecli, in
afara de Cadrilater, pe care va trebui sa -1 cedeze Bulgarilor.
dela cari l'a luat in 1913.
Dar ce faci cu Romanii din Transilvanie
Ei o sd-si capete autonomia ca, sa hp+drascd' singuri
de soarta lor!

www.dacoromanica.ro
 293

Trecand la altt ordine de idei, 'i-am imputat doctorului

Racovsky ct Area a fost aspru si nedrept cu Const, Mille,
directorul Adevarului, care s'a, frtmAntat si a luptat atata
pentru el ca st-1 aduct In tart la 1911, obiectiune, la care
<;teful socialistilor ronuini mi-a rtspuns scurt si rtuttcios:
Mille este un apostat. Dacia el a luptat pentru
cauza mea dreaptt, a fteut-o mai mult din interes de
tarabt gazettreasct. Tot din acest motiv a unpins si la
rtzboiu!
In zadar am incercat st conving pe d-rul Racovsky de
contrariul. Vi1zand cat este de pornit impotriva unuia dintre
cei mai marl binefacttori ai sti, mi-am luat rtinas bun
si am plecat adanc turburat de spectrul activitttii, pe
care o s'o desvolte in Rusia, unde are puternice legAturi,
acest om inteligent, dar periculos, hottrat, lipsit de scrupul
si pus en totul In slujba intereselor nemtesti.
Intr'adevtr, din clipa in care d-rul RacovSky a
pus piciorul in Rusia, Romania nu a avut un alt dusman
mai constient si mai necrutttor, precum voiu dovedi treptat
of cronologic.
Stabilindu-se pentru cat-va timp la Odessa, el a mij-
]ocit pe laugh' comitetul local al soldatilor si lucratorilor
cc, sa taie din stoeul de alimente ce se trimiteau de aici
la Iasi si Galati, de,si cunostea toate nevoile din tart. Pe o
petitie a unui negustor gthltian, adresatt comitetului de
mai sus, sere a i-se da liber export pentru niste alimente,
d-rul Racovsky a pus personal urmttoarea rezolutie:
Se aproba cu conditia ca distributia alimentelor la
populatia din Galati sa se face sub controlul comitetului
de soldati rusi de acolo".

Pela sfarsitul lunei Iulie, dupa dezastrul rusesc dela

Tarnopol, p.ecum am spus la Inceputul aeestui capitol.
m'am evacuat si eu cu toatt familia din Iasi la Odessa
(in strada, Gogolia 23). Pltteam 200 ruble (500 lei) pentru
2 carnere bine s mobilate si confortabile, lute() familie de
Evrei, oameni cum se cade si ospitalieri, mai pies capul
familiei, cu numele Beznikoff, antreprenorul Hotelelor Vic-
toria" si Franta".

www.dacoromanica.ro
294

Deja a doua zi dupg sosire la 30 Iulie am avut

durerea sa constat cum d-rul Racovsky isi continua opera
sa nefasta Incontra fiintei statului roman. El salute pe-
evacuatii din tarn, prin o manifestatie a socialistilor romani.
din Odessa, cari in numgr de vre-o patru sute dintre
cari 300 lucratOri ai santierului Fernic din Galati, mutat
la Odessa parcurgeau stradele principale ale orasului,
strigand Traiasca Internet fionala ! Traiasca Republica!
Jos B rdtianu Printre manifestanti am remarcat si trei
soldaci, romani in uniformii. Erau evrei clezertori. Un cg-
pitan d'ai nostri, care trecea intamplgtor Iii trgsuril, pe
Str. Langeron, a fost huiduit si fluerat!
La 13 August, d -tul Racovsky Linea sub cer liber,
in parcul Alexandra, o intrunire publicg cu oamenii qa,i,
dupg, terminarea cgreia face a doua manifestatie de stradit,
cu care ocazie mai multi ofiteri romani aunt din nou hui-
duiti pe stradele Odessei.
In restul zilelor, emisari d'ai lui Racovsky frecu-
eritau pe ascuns spitalele din localitate cu rlini i romani,
cgutand sg le invenineze sufletul cu cele mai primejdioase
idei. Intr'una din tile, am surprins pe un asemenea pro-
pagandist la poarta Spitalului din fata statuei Eeaterina,
sfatuind pe rgniti sg nu se mai reintoarcg la front si sa
nu mai lupte! Natural, l'am alungat precum se cuvenea.
Din fericire, soldatii nostri, disciplinati si constienti, nu
se uitau in gura acestor instrumente mizerabile. Totusi
uncle doamne romane cu inimg din Odessa au socotit
necesar s5, se constitue intr'un comitet de apgrare a rg-
nitilor nostri in contra unei asemenea propagande ra'n
facgtoare.
La 20 August, d-rul Racovsky afisa si rgspandea
pe stradele Odessei un lung manifest al partidului social-
democrat 'din Romdnia, incadrat in negru prin care se
denunta In termeni violenti impuscarea soldatului ie,san Max
Wechsler, care, dupg eke mi-s'au spus de cei in drept. fusese
prins cu spionagiu.
Manifestul, menit sa impresioneze numeroasa populatie
evreiaseI din Odesa si s'o ate impotriva Romanilor refugiati,.
se termina, cu urmatoarea not provocgtoare:

www.dacoromanica.ro
 295
Mend, care a seivetrsit omorul, este locotenentyil Ro-
malo, foul medicului palatului regal, d-rul Roma lo. Astfel
asasinatul are o semnificare mult mai mare".

Scopul acestei insinutiri era, sit fael imposibila strg-

mutarea in Rusia, la Kherson sau Odessa, a curtii noastre
regale, precum se decisese atunci, sub presiunea evenimen-
telor nenorocite de pe frontul galitian si bucovinean. In
urma acestui manifest si a propagandei d-rului Racovsky,
consiliul comunal din Kherson, oras locuit in majoritate de
evrei, a si votat o motiune pronuntandu-se In contra sta-
bilirei membrilor familiei noastre regale In orasul de- pe
rnalurile atiprului.
Dup5, Tarnopol, asi putea spune ca Iasul se mutase
la Odessa. La Iasi, golit de deputati si senatori, nu mai 1.1-
mAsese dupg, expresia unor anumiti parlamentari decat
proftii si incapabilii. Patriotii, talentele, capetele eugetiltoare
si scanteietoare, oamenii cari puteau drege ca cu o baghet5
magica toata situatia trista din tarn, dar la cari nu se
fa'cea nici un apel toci_ respirau, la Odessa, aerul ozonat
si vivificator al MArei Negre!
Dimineata la Cafe Robinat, iar dup5., amiazi, intre
orele 6 si 8 pe Bulevardul Nikolaewsky, reprezentantii na-
tiunei roman, scufundati in neant, dupa ce isi luau cafeaua,
ceaiul sau citronul obicinuit, se usurau de grijile tarii prin
tot felul de accente, care de care mai nedrepte si mai
triviale la adresa nefericitilor guvernanti rknasi la Iasi.
Revolutia ruseasel transformase, la Odessa, In talente
oratorice o multime de patente nulitati veritabil romAnesti.
Trecerea Prutului si a Nistrului, ca si vedenia sigurantei
personale inspiratA de cei 500 kilometri dela front flcuse
din toti mutii Parlamentului adevArate fiinte cuvantatoare,
toti erau genii puse in mod plgubitor la carantinA, toti
erau fare pacate, pe cand lurnea ramasg in Iasi la mina
si la greu constituia, in ochii lor, pacostea si rusinea Orli.
care pateazA, virtutea epocei noastre
Si lucru curios! Multi din .cei eari intr'adevar pangA-
reau virtutea epocei noastre prin criticile si clevetirile for
aruncate cu usurintl pe frumosul Bulevard Nikolaewky sau

www.dacoromanica.ro
296

prin ,cafenelele Odessei erau idolii viteilor de aur, ramasi

la Iasi, erair,inetonatii si diesmierdatii guvernului de prosti"
si incapabili", dupa urma caruia azi mai incaseaza
si
unii tantieme considerabile pentru luminile" ce le aduc
diferitelor consilii de administratie, undo an fost asi-
gurafi!
In tot timpul cat am stat la Odessa, zilnic in contact
cu parlamentarii nostri, n'am auzit afara de rare excep-
tiuni decat critici, unele intemeiate, dor multe exagerate,
lipsite de o preocupare mai inalta si de impulsul de a face
zid in jurul guvernului si de a'l sprijini; orice discernArnant
disparus.e, iar dragostea de card se manifesta in organizarea
de vagoane comode, spre a pleca prin Suedia si Norvegia
la Paris. TO ministrii erau rai, gheseftari, lipsiti de energie,
de capacitate si de orizont! Toata cinstea, toate capacitatile
Si energiile stau, neutilizate, la Odessa!
Ceeace imi striingea mai Inuit inima de durere, era
e-and constatarn la fiecare minut urmatoarea for preocupare:
deoarece cursul rublei scazuse din cauza Tarnopolului si
apoi a Rigei, deputatii si senatorii na voiau sa accepte plata-
diurnei in ruble, ci in lei romarieti, cari erau niai urcati,
Ira unii cereau chiar franci frantuzesti, cari erau si niai
urcati. Martirii din guvern, prinsi Intre ciocan si nicovall,
s'au oprit in cele din urma, la solutia de a plati diurnele
parlamentarilor tot in ruble, ins/ socotita rubla pe cursul
de 1 leu 50 bani, pe cand noi, ceilalti muritori, supusi
si contribuabili romani, platiam rubla dupg cursul zilei
niciodata mai putin de 2 lei. Cu chipul acesta fiecare
deputat si senator primea, drept prima de incurajare pentru
atmosfera proasta ce o creia in jurul guvernului, eke 60
ruble pe zi, adica 1800 ruble pe lung (4000 lei), plus
cecurile pentru Franta, pe cari cei mai multi le-au vandut.
la Odessa cu pret indoit si aproape introit, facand un trafic
din cele mai pagubitoare pentru tarn, Ca si pentru aliati,
deoarece toate cecurile de bani frantuzesti eliberate de Banca
Nationall, la interventia ministerului de finance, cAlgtoriau
din mainile speculatorilor in Germania.
In aceasta privintg fOstul ministru de finance Victor
Antonescu 2, coinis o adevarata risipg irnpartind cecurile la
parlamentari, la favoriti si favorite, fare nici o norma si

www.dacoromanica.ro
 297

arg nici o restrictie, spre a nu- putea fi negociabile in

paguba Orli. si a aliatilor. Acestui abuz i-s'a, pus cap/t
numai de catre noul ministru de finante N. Titulescu pela
inceputul lui Septenbre 1917, indat/ thy/ intrarea sa in
functiune.

La 5 Septembre, d-rul Racovsky incepe sa scoat6, la

Odessa, ziarul Lupta. organ social-democrat, promitand
aparitia (le 3 on pe saptam/m6.
Extrag, pentru posteritate, din articolul de fond -pro-
gram urniatoarele randuri :
In chesliunea razboiului ci a pa cei vom merge mina in
ma net cu democracia rusa, a carei formula _pace fdra anexari
i farci contribufiuni" o adoptam fcriz rezervd.'

In ziva de, 23 Septembre, pe la amiazi, o cotnpanie

de elevi ai scoalei militare din Odessa, pus/ sub condu-
cerea unor tovaricsi si politisti, ImpresuM Cafeneaua, Ro-
binat, spre a pure mana ziceau ei pe speculantii evrei
ii romani.
Afa;erile strIlucite acute de unii parlamentari romani
cu cecuri, bijuterii si monede de aur, ca si de mai multi
evrei refugiati din tar/ la Odessa printre cari multi de-
zertori Isi acuser/ efectul printre tovarasi!
Deputatului de Iasi Gr. ta,ma,ndi, care se afla pe tro-
tuar si voia sii se sustraga raflei, 'i-s'a pus revolverul la
ttimpl/, si astfel fu nevoit sa, reintre in cafenea:
Tovarcisi, cu mutre de banditi, urcati pe scaune in
rnijlocul cafenelei, ainenintau cu revolverele pe acei cari
vociferau si aveau de- gaud s/ plece.
Dup/ o perchizitie, la care au fost supusi toti clientii
as iti InlAuntru, sub pretextul de a li se lua revolverele,
multi din cei cari aveau la dansii bijuterii si bani au ramas
p/gubasi deabinelea. Multi romani au se/pat de devalizare,
gratie interventiei la timp a fostului prefect de Caliacra G.
GeOrgescu si a vice-consulului Curtovici.
Peste cateva zile, 15 tovarasi, eu revolverele lntinse,
ulna, pe la orele 3 din noapte, In asa poreclitul Club-

www.dacoromanica.ro
298

roman din str. Langeron, Infiintat de un armean din Cons-

stantinopol, cu' numele Valentin, si de un erupier francez
dela. casino-ul din Constanta.
Tovarasii, intrand In sala unde se juca din gros chemin
de ler, provoac5, printre jucatori o panics, teribilg. Ban-
ditii,. In haine de mateloti, someaza, pe cei prezenti sa nu
mite si sa ridice mainile In sus. Cine se opune, va fi im-
puscat! Cu chipul acesta, talharii desbrack de avutul lor
pe toti cei de fa a1, cei mai multi Evrei din Odessa, unii
cu femeile lor. Recolta a fost bunk : peste. 150.000 ruble!
Deputatul de R.-Sarat d; Al. I. Alexandrescu a seApat
de pradkciune dupk usa dela Water-Closset, pentru a fi
buzunlrit si furat 3 luni mai tarziu (4 Ian. 1918) dim-
preunk cu colegii ski D. Ha'ntescu, A. Hartular si , avocatul
C. Skvescu, in gara Chisinau, de dare insusi seful garei,
devenit tovareif rus.
Un jucktor, evreu odessean, de emotie, a cilzut mort
sub masa do joc.
La plecare, pe ettnd coborau treptele, alharii au fost
,,onorati" cu mai multe focuri de revolver, trase de ar-
meanul Valentin si un doctor rus. Un tovarks a fost ranit
de moarte si unul mai usor. Banditii, in retragerea lor, au
ranit insiti si ei pe doctor destul de gray si pe Valentin la
o mank.

Spre sfArsitul lunei Septembre, deputatii si senatorii

din. localitate se organizeaza. Intr'un Cerc al parlamenta-
rilor romani, avand urmktorul scop conform art. 2 din
statute:
. Art. 2. Scopul acestui Cerc este de a servi intere-
sele rometneti, precuna ajutorarea ranitilor, proteguirea re-
fugiatilor, ingrijirea instructinnii copiilor, reprezentarea in-
tereselor noastre fat5, cu guvernnl i antori stile romaneti
on rusoti, infriltirea en aliatii notri rami i sustinerea,
intereselor noastre comune, etc.

Idee bunk si admirabilA, mai ales cand mk glindeam

ca riltboiul se va termina si noui probleme, noui chestiuni
se vor ridica. Credeam ca din surghiumul nostru fortat o

www.dacoromanica.ro
 299

at culegem unele avantage pentru Cara noastra i ca o sa

facem din nenorocita noastra bajenie o sursa de lucruri
bune pentru- viitor.
Cu regret Insa, trebue sii, constat ca cei din fruntea
Cercului n'au facut nimic in prevederile de mai sus ale
statutelor. Totul s'a redus la nevoile momentane ale sto-
macului.
Voiu recunoaste totusi ea magazinul de alimente al
parlamentarilor a fost de un real folos refugiatilor, cari in
fie-care luny isi puteau procura de aiei lucrurile de prima
necesitate, ca zahar, orez si sapun, cu preturi ceva mai
scazute decht la Evreii speculanti.
Deasemenea oare-cari ajutoare date de sArbAtorile Ora-
ciunului refugiatilor romani lipsiti de mijloace din Odessa,
ma fac sa tree cu. vederea multe alte cusururi ale Cercului
parlamentarilor, cari, daca stiau sa procure alimente pentru
ei si refugiati, sustinerea intereselor noastre nationale fats
de Sovietul din Petrograd cu propunerile lui stupide de-
pace si fats de actiunea nefasta a d-rului Racovsky, la
Odessa, n'a preocupat nici un moment pe diriguitorii Cer-
cului

La 11 Octombre, doctorul evreu Tiomkin, medic -sef

al spitalelor Zemstvo-urilor din Odessa, publics in ziarul
Odeskia Novosti un artieol intitulat Nu se mai poa.te
teic,ea!"; plin de minciuni rautacioase, in care vrea sa arate
persecutiile la care erau supusi Evreii in Romania, citand
cicala ordine de zi ale marelui cartier.
Primul ordin avea No. 14798 si prevedea eliminarea,
din spitale a tuturor surorilor de caritate. cercetasilor, me-
dicilor de origins evrei, iar in cPlalt ordin cu No. 40164
din 14 August se recomanda ca Evreii sa, fie trimisi in foe
in primele randuri
Dr. Tiomkin citeaza apoi apelul Evreilor din Romania
catre guvernul rus, in care cer ajutor spunand :
Libertatea, pe care au capeitat-o RuSii, Evreii romani
to plateec cu lacramile socillor si copiilor, cu atingele no8tru,
deoarece ura oligarchiei ramane contra revolu(iei ruse se
indrepteaza, in primul rand Contra noastra. Noi rugam, noi
cerem ajutor dela revolucia ruse ".

www.dacoromanica.ro
300
Cam ce fel de om serios era acest dr. Tiomkin, care
atata astfel in moclul col mai patimas populatia evreiasca
din Odessa in contra refugiatilor romani, este destul s.4
spun cA, ru mult dupa publicarea acestui articol, el a fost
destituit si dat in judecatil pentru hotii in exercitiul func-
tiei Sale.

In ziva de 2 Novembre apare la Odessa, cu sprijinul

material al guvernului roman, primul numIr al ziarului
Vestitorul, sub directia amicului meu S. Pauker si cu co-
la,borarea regretatului Emil Nicolau, amA,ndoui cunoscuti
ca buni si incercati ziaristi din Bucuresti.
A pArand cu articolul de fond tiparit si In ruseste,
Vestitorul urnA,rea Indulcirea raporturilors dintre refugiatii
romani si populatia odessean6 ostila. Gratie operei pericu-
loase a d-vului Racovsky, ziarul n:a putut sI-si atingrt
scopul, find socotit ca organ al oligarchiei din Ro-
idnia" .
In primul sau cuvant, noul organ romanesc din Odessa
spune

Oficialitatea r#so-romcinci, si-a dat cea dintai mana cu

deplina incredere (I) Se cuvine ca si popoarele noastre eeini
inchine aceeasi dragoste spre care is mina Invecinarea lo,
de hotare, precum $i interescle comune ce rezicla la baza
eistentei tar politico si economice.
Ale acestor fapte ne propunem sc'i fin?, vestitori aci.

In acelasi numAx, Vestitorul anunta publicului din

Odessa urnuItoarea stire:

Consiliul ministrilor din Iasi a hotarcit ca tinerii evrei

plutonieri fi sub-ofiteri de administra0e mobilizati si cari
intrii in ura din cele douci categorii urmeiloare, sit fie inain-
tati la gradul de sublocotenenci, conform legei avansarilor
in urmatit.
antra in aceste catcgorii: 1) cei nascufi inainte de na-
turalizarea pariMilor tor. 2) cei nascuti in card, din peirinfi
ncrtscuO fi ei in (aril- fi earl, nebucurcindu-se de supusenie
atrainti, aunt supui3i romani.

www.dacoromanica.ro
 301

La vre-o 2 sau 3 saptamani dela, aparitia Vestitorului,

ziarul Depefa, pe care II scotea d. Mestugean, fost redactor
la, Universul din Bucuresti, a incetat de a mai apare.
Depefa era bine redactata si inteligent confectionata
de catre d-rul I. Duscian, medic la spitalele noastre din
Odessa, ziarist de talent, care a scris mult timp la, ziarele
Ordinea si Adevarul din Bucuresti, Hind un profund en-
noscator al limbei, literaturei si politicei rusesti.
Dela Depesa, &rul Duscian 'ti-a trecut pretioasa sa,
colaborare la Vestitorul.
In prima decada a lunei Novembre, oameni cari aveau
interes sa inasprtasca raporturile dintre Romania si noul
guvern maximalist al lui Lenin si T1 otzky, raspandesc in
ziarele. locale, prin canalul unui ziarist rus Volkoff, stirea
mincinoasa si tendentioasa cum ca Romanii ar fi incheiat
Dace cu Ge'rmanii si ca armata romans ar ti pornit in contra
Odessei, Nicolaew-ului si Pherson -ului !
Desi trecutul corect si glorios al Romaniei ne punea
pre: sus, pentruca fiecare minciuna rnizerabila sa ne posts
atinge, totusi Lupta d-rului Racovsky continua sa toarne
uleiu peste foc si sa asmute populatia din Odessa in contra
Romanilor, publicand sub titlul Dealt tradarea, inai bine
revolutie!" urmatoarele randuri infa,me:
Adunarea generals a sectiunii social-demccrate romane din
Odessa, convocata in ziva de 12 Novembre, infiereaza guvernnl
roman, a carui atitudine dubioasa face cu putinta raspan-
direa versiunilor ca aceea relativa la trecerea Romaniei de
partea Germaniei. Tardiva desmintire a eonsulatului,
turile de pans mum ale oamenilor guvernului cu Germanii dela
Bucure0i, amenintarea cu pacea separata din August, car-
dasia cu Panaitescu, acest dovedit spion german, ostilitatea
autoritatilor Ltd de Rusia revolutionara, sunt motive sufi-
eente ca sa banuim ca zvonul nu e lipsit de un anumit temeiu.
Oligarhia romans, care n'are nici o comunitate de inte-
rese cu democratia revolutionara rusa, cauta o ieire, chiar
qi prin tradare, ca sa-si apeie privilegiile i sa salveze un
iron ce se clatina.
Social democratia romans asigura democratia rasa 6-'1

www.dacoromanica.ro
202
aceasta crima lmpotriva democra,tiei si impotriva poporulni
roman nu se va Indeplini.
Decat tradarea mai bine revolutia!
Salutam. gestul [uvernului dela Petrograd, care se
adreseazg armatelor sl popoarelor pentru Incheierea pgcii mult
asteptate sl ne ridicam Inipotriva pasulni atasatului militar
roman, generalul Coanda, care a protestat alaturi de atasatii
Angliei, Frantei, Italiei si Japoniei contra initiativei guver-
nulni ruts.
Ne desolidarizgm de aceasta protestare.
Nnmai capitaZistii si imperalistii vor continuarea eOn-
boiulni. Poporul roman vrea pacea!

Infamia i otrava ce transpirA la fiecare rand din proza

d-rului Racol sky, mil dispenseaza de orice comentarii.

La 20 Novembre, d. Alex. Constantinescu, ministrul de

interne, imi stria uringtoarele randuri Inalt6toare, cari 'mi-au
ridicat mult moralul in cloaca blestematA a Odessei, unde
pretinsul cetacean roman d-rul Racovsky iii stabilise car-
tierul general pentru subminarea a insai fiintei Statului
roman:
Iaqi, 20 Novembre 1917.

Jubite prietene!
Am primit scrisoarea D-tale si profit de Inapoerea
d-lui Bocu pentru a -ti raspunde indatg. Am vgzut cn placere
ea sanatosi sunteti toti.
Plictiseala, strainatatea si soumpetea traiului snot chestii
secundare In grelele momente ce strgbatem. Sant desigur
turmente mai man cari 1 i thinnest sufletul, dar ce vrei?
Fara chin si jertfe nu se pot lndeplini idealurile mari si In
vartejul luptelor si al peripetiilor, cari pregatesc solutinnile
definitive, toti, cari 4si inbesc neamul, nu se poate sa nu fie
cuprinsi de chinurile asteptgrei.
Imi explic dar, caci sunt firesti, momentele de torment
In care trgesti, dar nu desnadajdnesti. Nu trebue ca neamul,
care urmgreste un mare ideal, sa sovgiasca nici o clips In

www.dacoromanica.ro
 303

cursul evenimentelor, oricat de tragice ar parea ele in unele

momente.
Cine putea crede ca intrand in uraganul, in care am
intrat de buns voe, nu ne your resimti de puterea lui? Dar
data nu se nastea acest uragan, se rinea oare pe tapet In-
tregirea nearnului nostru? Numai dintr'un asemenea, cata-
.clism mondial se poate naste o Romanie Mare, asa ca orice
bun roman, care dorea aceasta mgrire a neamului, trebuia sa
rayneasca ivirea acestui uragan. data' ivit, fatal se aprindea
in suflete facla care sa ne lumineze, asa cum s'a si aprins
si nimic nu o va stinge decat suflul voios a 14 milioane
ale Romani:
Am suferit prea mult, zic unii. Acestia stint acei ce nu
. ,-tin ce insemneaza suferinta unui neam. Jena in afaceri,
pt axasirea dulcei beatitudini a cgminului, dozarea stomacului,
acestea stint numite suferinte de toti acei ce nu stiu sau mai
bine zip nu simt suferintele pentrid realizarea, aspiratiunilor
unui neam.
Dar de ce sarmanul popor de jos, care intr'adevar su-
lerg, cand ceice pretind azi ca sufera, se desfatau sau traiau
pe spinarea lui, azi e vesel, merge cu pieptul deschis la
moarte, caci stie ca din moartea si vitejia lui va napte binele
si marirea neamului ?
Ostasimea sufera de frig, dar nu se vaita de el, caci
are sufletul incalzit de adevarata flacgra a iubirei de neam;
ea doarme in umezeala transeelor sau in duhoarea, bordeelor
pi nu se vaita ca' nu are saltele, perne si cuverthri; ea nu
are blanuri si tricouri, dar se incalzeste la lupta pentru
neam; ea- milnancg ce poate si cum poate, dar nu genre pe
la toate colturile de stradg ca cei can se lam enteazg di nu
an gasit fasani sau icre moi; ea moare vesela, cantand pang
la ultima-i suflare' imnul national pi De0eapta-te Romd,ne!
pc cand altii isi tarasc zilele in lamentgri lugubre pi din
gura for nu ies decat melodii de 'mars funebru,
Nu dela asemenea ticalosi poate veni insnfle%irea. Talpa
tarei o are sl aceasta ne ajunge. Ea a suferit Intr'adevar
si stie ca va mai avea Inca de suferit mtilte. Sa nu crezi ca
drama s'a terminat. Abia a Inceput actul al do-ailea, dar
poate sa mai fie Inca doug, pang cand sa vedem lumina apo-
teozei visate.

www.dacoromanica.ro
304

Nu trebue sovaiala si Inca mai putin descurajare. Celli

ce se petrec in Rusia, la ziva judecatei ea le va plati. Poate
sa incheie arnaistitii, poate sii facd pace separates, poate ca
aceasta pace sci, imbreitieze intregul etat rue de eri sau fluvial
o parte; drumul nostru este tras vi it vom urma peind la
sfcirsit.
Legati in mod cinstit de aliati, am suferit si suntem
gata a trece si purgatoriul ce poate ne mai asteapta, dar in
zina jndecatei, care va veni mai curand sau mai tarziu, data
nu ne va fi dat sa invocam multe succese materiale, ne vom
aseza insa cu fruntea senina si vom asterne pe masa verde
cele mai mari suceese morale: cinstca fi suferintele.
Ce mai ramane din succesele repetate ale Rusilor in
Galitia si Bucovina, cand se citeste continutul documentelor
secrete publicate? Cana Rusia va face pace serarata si (Ind,
pentru a ajunge la ea, a mai trecut si prin inventiuni
iufame si provocatoare pe socoteala noastra, crezi oare ca
toate acestea nu-si vor pr.mi raspla,ta?
Sunt de un sange,rece imperturbabil. Par'd vad venind
si armistitiu si pacea separate, la vccinii nostri si noui :
grele lupte iar pentru oastea noastra si evacuarea tarei, poate
si foamete si cate si mai ate, dar oricate ar mai veni, nu-rni
voiu pierde capul, caci am stiut ce urma,"rim, mi-am dat
seama prin cite greutati vom trece si am incredere nestra-
mutata in soarele ce ne va incalzi maine.
Cu toata raspunderea ce am, cu toate durerile Si sufe-
rintele ce am vazut, dad ar fi ca sa reincep, tot eqa as/
face, Chiar dad asi fi inselat in credinta mea ceeace nn
admit nu prezentul, ci viitorul va judeca daca cei en
raspundere de azi au facut bine sau nu.
In loc de a ramane in ochii generatiilor viitoare drept
o generatie de ticalosi, care a condamnat la pieire neamul,
vom trece drept o generatie, care "si-b, cunoscut menirea, 'ei-a
dat tributul ei si care, dad,' nu 'si-a atins telul, va ramane
totusi o pilcla ca si cei din viitor, mai noroco,,i poate, Art-ei
fad,' datoria for
Aici scam pe un vulcan. Nu e vorba numai de ce fac
Rusii in afard, dar de ceeace fac si mai ales de ceeace in-
trigeala aici. E ceva de nepomenit.
Dad, asi fi de capul meu, asi sti ce sa spun si mai

www.dacoromanica.ro
 305
ales ,asi sti ce BA fac. Dar limba boulni e mare si nu poate
sA vorbeascg, iar cei ce pot sa" faca, an aunt intotdeauna
ltsati st facA, cad ratiuni asa zise superioare, cer altfel:
Ce vrei? Cand esti in horA, trebue sa joci, chiar de ai
eadea pe vine. Si team imi este 85 nu c5derm cup totii, data
nu se vor desmetici
Ma g'andese intotdeauna eu pracere la D-ta si la toti
ai D-tale si in asteptare de zile senine pentru neam si pentru
noi, s'a" ne. facem toti datoria si iar datoria. Ea EA primeze
orice porniri sufletesti, oricate rani ne-ar produce.
Amicale saluthri
A. Constantinescu.

Din aceastl frumoasa ei patt.ioticl scrisoare rezultl,

In chip liiminos, cari erau marile preocupgri i griji ale
Varei spre sfarqitul lunei Novembre 1917.
Lucrurile stau de fapt astfel : elementele maximaliste
ale armateiruse de pe frontul roman, agitate de d-rul
Racovsky, protectorul lui Trotzky, care cu banii primului
deschisese o librarie la Viena inainte de razboiul european,
urmareau lovitura In stil maximalist" de a detrona pe
regele Ferdinand ,al Romaniei qi de a Inl6tura guvernul
Bratianu, inlocuindu-1 pur i simplu cu un cabinet soci-
alist in cap cu d-rul Racovsky, care astfel ski devie stapan
pe tars, deslantuind i aci anarchia cea mai neagr6, la fel
ea in nenorocita Rusie, desorga,nizata, qi farImita,t5, de ga-
vernul anarchic al lui Lenin i Trotzky.
Membrii cabinetului BrItianu, fats, de aceasta gravy
situatie, erau imp6rtiti In doua tabere : de o parte
eari recornandau prude* i menajamente fats, de ele-
mentele revolutionare ruseti, iar de alta oamenii de ae-
:Pune, partizani ai mAsuailor drastice qi repezi.
Dar iatI cum descrie situatiunea insusi ministrul de
interne late alt1 scrisoare ce-mi adreseazg:
Iaqi, 4 Decembris 1917.
.7ubite prietene!
Cum 84' incep? Ce sci-fi mai spun? Ca sent seineitos,
astae indiferent si apoi nu ar fi tscrnai adevaru/. Sti cum
a$ putea ft? Dorm pufin, cad nopfile trebue idrebuinfate io
combinafiuni strategice pentru a apcira oraful de bandifii ce-i
7090. = I. B. Abruchann, Pacostea Bummers: 20

www.dacoromanica.ro
306
avem in casd, cari nu -pi vdd descompunerea fi in loc de a se
-reculege, mai Incearcd a ne face neajunsuri de tot felul.
Pradeciuni, devastari, brigandaje pi in fine toed gama
talhariei o intrebuinteazd fora rulne.
Am, inghitit destule. Ciubeirut e plin. Teams mi-e cei
vom fi silifi a ne apeira in contra a doui dufmani, aflati
pe solul nostru.
Ce va efi din asta, Nu o pot sti. Un lucru stiu in
ceea-ce ma privefte: ea voiu face tofu! ca sa nu murim mor-
teiciuni.
Hotarecrea mea e sitintti fi ramie nu md, va abate dela
del flea, chips de a0 fi singur. Ccifi eroi nu fi -au dat viaca?
A da una ea a mea,' este poate cea din urniii, care in nici
un caz nu poate egala pe atdtea altele,
In fine von vedea ce va aduce ziva de mecine. Sit
speram in zile mai butte i dacii nu le . vom mai vedea
noi, eel putin set le 'bazei cei ce vor reima'ne
0 prieteneasth streingere de manes'
A. Constantinescu

Din fericire pentru tron si WO, a triumfat, in sanul

guvernului, curentul actiunei energice, reprezentatO in primul
rand de ministrul de interne, care, cu energia si spi-
ritul ciar ce-1 -caracterizO,, dances -si perfect de bine sea:ma
de gravitatea imprejurArilor, nu vedea mantuire deck intr'o
procedur5, drastic si samara.
In cote -va zile, gratie concursului pretios al marelui
cartier general si al arniatei noastre disciplinate, lasul fu
curItat de toate elementele revolutionary rusesti, earl an
fost desarmate si expediate in Rusia. Aceiasi opaatie sa-
lutarg se flea si en trupele rusesti de pe front, evident
cu sacrificii de odmeni, totdeaurra insO, incompara,bil mai
numeroase de partea Rusilor..
Ia cele din urra, multe din trupeleerusesti, stiind ca
nu e deo gluml cu soldatii nostri, oteliti si iubitori de
ordine, se desarmau singure si plecau apoi, calmate, in
Sara lor.
Aceste mAsuri de ordine interns nu co?veneau ins6
de be faimosului dr. Racovsky.
In zilele de 18 Eli 19 Decembrie sectie partidului

www.dacoromanica.ro
 307

social- democrat rornIn din Odessa rIspAndea pe stradele

orasului urnAtorul manifest tipIrit In romaneste :

Ceitre toff muncitorii, so/data ;i taranii roman!

afkitori in 'Odessa
Pe frontul roman si in tara se petrec evenimente grave,
cari pot s alba urma-le cele mai nenorocite pentru toata tam
Oligarhia, care in mod criminal a varat tara in razboiu
si prin minciuni, intrigi si furturi a dus-o de rat* continua si
azi cu minciunile, intrigile si politica sa .criminala.
Ca si indeparteze pr_busirea fa,talii a regimului dezasttrului
national si al nelegiuirilor, gm-until Bratianu nu se presto Inaintea
nioi nnei crime Si a indraznit sa ridice mana impotriva
revolufiei ruse,
JYtuncitori, soldafl ;1 fdrani!
Veniti en totii la
MARE"A INTRUNIRE PUBLICA
care va avea loc
M.ER CURI, 20 DECEM BRIE 191-7
In Sala clubului GARZII ROSH din Targovaia-ulita No. 4.,
la orate 7 seara
VA chemam pe voi, cari aveti libertatea de a cunoavte tot ade-
carol, sa aflati ce se pregate0e in tara noastrA de oligarchia, care
a saracit pi sangerat poporui.
iguncitori, soldati ;i teirani!
Voi tot' cari ca 81 traiti in Ilbertate ati fost nevoiti sa fugiti
din tall, veniti s ne consfAtuim asugra soartei nenorocite a Tra-
inor notri robi in Romania libera".
Sectiunea social - democrat's roman5
din, Odessa

Iatit acum si motiunea votatd in aceastl intrunire, la

care au a,sisttit in cea mai mare parte numai dezertorii
evrej i bulgari din armata romAnil:
MunciLorii romani din Odessa,, adunati in urma cEnvo-
&aril iectiunii din Odessa a partidului soc.-dem. roman, In
seara de 20 Dec. In sala clubului Gnrxii Itosii, luand cu-

www.dacoromanica.ro
308
nostintA de atentatele repetate contra armatelor revoln-
tionare ruse, infiereaza crimele comise sl declarA ca va sti
s rgzbune pe revolutiondrii rusi ucisi din ordinal oligarhiei,
pentru-ca an ridicat glasul In favoarea truditilor munci-
tori, soldati si tarani romani.
Fata" de politica de .disperare a oligarchiei, care dupA-ce,
a masacrat poporul Intr'un rAzboiu nenorOcit, angajaza.
torul Orli in noui aventuri, refuzg sa trimeatg delegati la
conferinta de pace si preparg in taida" capitularea armatei,
muncitorii romani din Odessa declara cg, pentru salvarea
clasei muncitoare si a Vargnimii, calea legal's,' este Inchisii,
O. nu mai este decal, un mijloc : Revolutia liberatoare.

Ca un document al vremei si pentru a ilustra men-

talitatea dezertorilof nostri evrei din Odessa, reproduc ur-
m6toarele randuri ,,dintr'un articol trimis de un grup de
refugiati spre publicare" in ziarul Lupta (No. 50 din 23
Dec.. 1917):
...Oligarhia rometneasca are pretenfict set-i servim cu
credincei! Sub un astfel de regitn de teroare ni se sere sa-
crificiul viecii in folosul si pentru f elurile ei. Wu, domnilor
oligarhi! Am preferat set ne despeirtim de pametntul in care
neam.neiscut fi uncle zac peirinrid nostri, caci n'am' mai
putut suporta regimul vostru de asuprire fi de excepfie.
Epetetul de dezertori fi de lafi ce ni-1 ,aruncati, cu
atata nerbsinare, it respingem, caci la,si sunt acei ce primesc
sa combata pentru interese ce nu sunt' ale lor, dezertori sunt
ace; ce refuza sa-pi apere bi.nurile Idr, dar noi, cari ne-am scu-
turat de jugul ce ne apasa i am ridicat glasul 'contra color
mai incarnati antisemiti ai Europei, avern congiinfa impcicatd ff
multumirea ad ne facem datoria."

N'am fost, nu sunt si nici voiu fi vre-odath, anti-

semit. Ratiunea si butiul simt m'au ferit de. o asemenea
conceptie, Inapoiata. Dar mentalitatea dovedita prin randu-
rile de mai, 8US de catre dezertorii evrei romani din Odessa,
m.'a racut sA, le reproduc numai spre a ilustra pornirile
animalice, pe cari. d-rul Racovsky. ]e sIdea in sufletul
acestor tineri neexperiment4, cari. s'au Tomenit deodatI

www.dacoromanica.ro
 309

socialisti infernationali, dusmani neimpaeati ai soeialismului

rational, ai umanitarismului civilizatiei.
Sant adanc convins ca azi toti aeesti tineri nu pot
Elect sa regrete si sa repudieze lectiile mentorului lor, d-rul
Racovsky, care a contribuit cu toate puterile sale inte-
lectuale ca sa transforme o mare putere europeana, ea
Rusia, Intr'un vast pamant al cruzimei, at foametei si at
mortei.

Nu pbt. incheia acest capitol fare a vorbi, macar pe

scurt, si de primele si cele mai primejdioase manifestari
ale anarchiei.intronata in fostul imperil al Tarilor dupe
urma revolutiei din V Februarie 1917: greva psi banditismul.
Cele ce s'a,u petrecut de atunci ineoace in Rusia in-
semneaza, distrhgerea societatei omenesti. Cazuta. pe pa-
m'antyl Rusiei. inculte si mistice, samilnta soeialismului s'a
desvoltat In anarchiesi se 4tie ce deosebire este intre SQ-
cialism, care este sclavia individului sub puterea' colectivi-
tatei, gi intre anarchie, care este eu,l sin gun, cu tendinta
de distrugere a statului, a familiei, a proprietatei si a tu-
tulor acelor conditii ce fac tocmai deosebirea dintre oameni
si dobitoace.
Personal nu fac parte din randul acelora *cari nu In-
teleg mersul si aspectele vremei. Data sunt Insa adversarul
anarchismului, adica. al bolsevismului, asta, nu inseinneaza,
ca sunt si. dusmanul soeialismului rational. ca rezultanta a
evolutiei ideilor 4i a progresului spiritului de dreptate si
egalitate, can legitimeaza miscarea socialists 5i foloasele
unora din revendiearile soeialiste.
Nil se poate Insa admite ca sub aparenta unei doc-
trine umanitare si egalitare, sa, se introduce, si la not ten-
dintele de distrugere a staitilui, a familiei, a culturei, a pro-
prietatei, etc. Asa s'a procedat In Rusia ti oribilele re-
zultate se vad azi in toata golioiunea for trista si profund
desgustatoare.
Din ziva In care am pus piciorul pentru prima dati,
In Odessa (10 Martie 1917), am avut sentimentul ca ordinea
a inceput sa dispara. din Rusia' odata cu Tarismul 4i et
aeensta imensa, tars este amenintatasa mearga, en pasi re-
pezi, sere starea primitiva.
www.dacoromanica.ro
310
Incetul cu incetul, viata de stat in Rusia tanjea de
lipsa de logics si de interesut bine priceput al unei admi-
mistratii randuite.
NT11 lillt dilnit izbuchirea revolutiei apar grevele. Ce-
feristii fac greva; des' stiau ca rezuitatui grevei for va
aduce foametea. Factorii postal' nu voiesc sa imparts seri-
sorile si telegramele! N:are sa mai fie apa,, lumina, mis-
care! Nu face nimic!
Nu exists suferinta, pe care sa nu o indure populatia
de dragul grevei. Erai bolnay. iti trebuia un. medic, dar
personalul medical s'a pus in greva! i era oare necesar
personalul medical ?. Martirii crestinismului n.'au suferit ei
chinuri pentru credinta lor? Ce sunt bunurile ceresti pe
lanza cele pamantesti? Greva sa traiasca! Caci doar ea e
fiica anarchiei si a sindicalismulm!
La Odessa am avut tot soiul de greve afara de a far-
macistilor si a groparilor, care in schimb a fost la Pe-
trograd!
Toata lumea muncitoare e in greva, si pretinde juma-
fate din ,beneficiul patronului! Greva este religia oficiala in
aceste vremurj de libertate a ctdtului rusesQ. Dimineata te
scoli, te spell, apoi te pui in greva si doar mai tarziu, cu
autorizarea sfintei greve, lucrezi si to ceva! Imi inchipui
ca, data va continua tot asa, cum a inceput si la not de
cat-va Aimp, in pasapoarte va trebui treats o noun, ru-
brica: slujbagrevist.
Dar insui razboiul Rvsiei ce a lost in ultimul timp
ducat o greva ? Soldatii nu mai luptau, nici nu luciau. In
minele de, carbuni stagneaza on -ce munca, asa ca intr'o zi
total se va opri si lumea se va pomeni intr'o noapte mare,
ill care se.Na auzi numai plansul victimelor si tipetele to-
varasilor agresori. Ceeace a si fost si este Meg, din ne-
norocire.
Intreaga Rusie pare o imensa casa de nebuni, un haos
lira margini, menit sa-1 distruga gceva, acest simbol al
distrugerei si al mortei. Tot ce este extravagant, fantastic,
nebunesc si isteric s'a impletit in nervii poporului rus in-
tr'un ma'nunchiu smintit la un loc cu materialismul eco-
nomic german.
Miile de Romani, cari am avut nenorocirea sa traim

www.dacoromanica.ro
 311

iu Rusia pe acele vremuri de anarchie, putem spume e6 am

asistat la o nebunie in massy ca in timpul Cruciadelor. Iti
venea sa strigi tare si groaznic, erezand el e singurul mijloe
de a opri nebunia. Medicii spun el dac5, strigi tare si eu
autoritate, de inulte on crizele de isterie inceteazA.
Dar chiar strigand necontenit si puternic, tine sa, te
audit? Uncle aveai in Rusia revolutionary un *guvern con-
stient si cu autoritate? Vai, nick -eri ! Nu era decat grow,
cu oarneni muti si nebuni in jurul ei, si banditismul sau
talharia, practicatl de soldati sau banditi in uniformA de
soldati, cari erau convinsi ca a sosit momentul sl se Im-
bogateascl fart' munel, pe spinarea burghezilor.
& furze! & fund! ast-fel se poate caracteriza, intre
altele, siguranta averii si vietei in Rusia, mai ales cu in-
cepere din Irina Septembrie 1917.
orase, ea si la sate si
Se expropriaza, se Thsuseste bunul altuia, se pradl In
toatl lumea e nelinistity. Nesigu-
ranta e in plink crestere. Nu poti sosi in gara Odessa, ca
si in altele de alt-fel, filrl sit fii buzunlrit si devalizat de
tovarlsi. In luna, Septembre, amicului Bucur Spirescu, de-
putat de Ploesti, i-se furl in gara Odessa bijuterii si alte
lueruri In valoare de 50.000 lei. Tot ast fel Mese mace-
doneanul Nusi Tulliu. care aducea en el lefurile refugia-
tilor ardeleni din Rusia, tanlrul botoslnean Cananau, care
a fost atins si de un foe de revolver, etc , etc.
Toatl lumea e punglsitl si te Intrebi dada nu furl
toatk lumea. E schimbul de escrocherii, e devastarea pusl
la indemana tuturor E tiumful daltelor si al cheilor false.
Trarnvaiele si teatrele au devenit adevgrate localuri de
scamatorie, in care se glsesc tot atatia hoti eat si pAgubasi.
Nnmeroase victithe printre Romani: astfel D. Makseu, Ca-
rianopol, Duiliu Zamfirescu, stenograful Dimitrescu etc.
Se. furl ca la drumul mare! In cursul lunei Octombre,
aceastA moliml a erescut ingrozitor. Talhari, imbrkcati ea
toldati, clienti ai ocnelor si inchisorilor, pus; in libetate
de Kerensky imediat dupes revolutie, ba chiar si elevi de
liceu, ataek femeilk, pe stradk, le desbracl din cap 0111 in
picioare de blank, de haine si de glaete si le lag goale in
plink ulita. Dael au nenorocirea sit tipe, sunt impuscate
he loc!

www.dacoromanica.ro
 312

La 1 si 2 Decembre se dau lupte pe stradq, cu pusti

intre bolsevici si Ucraineni pentru stapanirea
i mitraliere,
brasului. Victime: 30 morti si vre-o sutg de rgniti. Ucrai-
nenii rgman vietoriosi.
In seara de 2 Dec. bande de hoti, imbrgeati in uni-
forme de soldati, calcg, sub pretext de perchizitii, Hotelurile
Bristol i Versailles. Din primul au furat vre-o 30.000
ruble (o parte dela deputatul de Gorj C. Neamtu), plus
alte lucruri de valoare, iar dela al douilea vre-o 12,000 ruble.
Atacurile inarmate se inmultesc zi de zi pe stradg, in
magazine si pela locuintele oamenilor. Ele se atribue in mare
part zecilor de mii de dezertori, refugriati in Odessa, ca si
prin toate orasele Rusiei. In luna Novembre, nunigrul acestor
dezertori se evalua la peste 4 ,iiilioane! Si cum autoritate
administrativg, judecgtoreaseg si politieneaseg nu mai exista,
serviciul de siguranta e cat se poate de prost, ba chiar nul.
In casa din strada, Gogolia No. 23, unde domiciliant
si eu casa mare cu vre-o 30 de apartamente locatarul
Tetelmann e incalcat de tova,rIsi, pela orele 7 seara, si furat
de 15.000 ruble.
In noaptea de 4 spre 5 Decembre, 15 mateloti gin, la
orele 11 din noapte, cu un automobil sa prade bacania
Melavo din coltul str. Gogolia, lipitg de imobilul in care ,lo-
cuiam. Bacania fiind inchisa, banditii se due la locuinta din
apropiere a bgcanului, it scoall din soma si II amenintg ea
ittoartea, data nu vine sg deschidg pravalia. Nenorocitul ne-
gustor, neavand incotro, se supune, se imbracg, pleacg cu
kotii la bgegnie si personal incarel mai multi saci Cu
coloniale, dupg gustul si indicatiile banditilo\r.
Intamplgtor, trecand prin fata bacaniei doui ofiteri In
trasura, fsi dau irnediat socoteala de ceea-ce se petrecea in
magazinul Sclavo si nu Intarzie ca la primul post telefonic
sa avizeze comenduirea pietei,\ care era in mans, Ucrainenilor.
In sate -va minute, un detasarnent de soldati soseste la
fata iocului si o luptg in toatg regula, cu focuri de pusci
qi granate de mana, se incinge intre talhari si.soldatii ucrai-
meni. La un moment dat, toate ferestrele dela imobilul nostru,
en trei etaje, sunt facute tgndari de presiunea aerului pro.-
vocatg de granatele de mang; Unii din, banditi sunt
altii alungati, iar sacii cu mara, luati cu automobilul de

www.dacoromanica.ro
 313
Ucrainenil Negustorul Se lavo a reclamat, bine inteles, a doua
zi si asteaptg dbesigwr si azi A He desplgubit de cgtre Slatul rus!
In cursul lunei Decembre, viata la Odessa devenise un
infern si ziva si noaptea, dar mai ales noaptea. Detungturile,
de puseg de revolvere si de granate de mang te facea,u A
te crezi cg esti. pe front. In port era teroarea bandelor de
hoti organiza0 si a' frecuentatorilor speluncilor supra-In-
egrcate. Foarte adese-ori, oameni Araci erau vietimele va-
gabonzilor si talharilor.
Aceastg lipsg de sigurantg, fruct al anarchiei celei mai
Ingrozitoare, m'a indemnat ca in ziva de 3 Ianuarie 1918
rsa zic pentru totdeauna un etern adio Odessei si Rusiei, In
a earei putere armatg si simpatie pentru cauza popoarelor
mici ortodoxe pusesem atAta temeiu si incredere. Ceteribilg
si crudg desiluzie!
Ca unui bun si sinter filo-rus, cum fusesetn pang in
olipa intrgrei noastre in rgzboiu, toYargsii au tinut ca la
plecarea mea din Odessa sl mg onoreze, chiar in curtea
01.6, in momentul cand sosiam cu bagajele, prin doug glodhAe
de revolver !
Din ferieire pentru mine si ai mei,,luerurile s'au mar-
ginit la atat, gratie .pazei a doui vigilenti soldati romgni,
pe eare Yi cerusem in .ajun clpitanului aviator V. Ale-
xandreanu.
PravOslavnica Rusie de odinioarg, incgputh", pe mAna,
lui Trotzky-Braunstein, a lui Kameneff-Rosenfeld, Steinberg
si alti disolvanti ai statului rusesc, m'a curarisit insa, pe
vecie de tot ruso-filismul meu neprihgnit de nici o tentatiune
securatil.
Et nuns erudimini!

www.dacoromanica.ro
 CAPatmul, XVII

Uneltirile criminals ale d-rului liacovhy

incontra Romaniei si banditismele sale din Odessa
Din capitoiul pr.. edent citito:u s'a putut convinge ce
fel.de politic anti-romaneasck urmkrea la Odessa ceta-,
teanui roman', d-rul Racovsky,' ;eful partidului socialist
din Romania.
Inli rkmane acum sd arat cum acest oin cult si in0-
ligent a putut deveni, sub cerul Ogre si tenebfos al Rusiei,
un dusman feroce al tkrii sale, dedilndu-se pans si la ade-
varate acte de. banditism.
Se stie ca, la intrarea noastrk in razboiu, d-rul Ra-
covsky, complect deochiat, a fost internat de guvern, spre
a-i zadarnici on -ce actiune periculoask. Masura aceasta, bunk
la inceput, s'a dovedit rea in cele din urmk, ch,"ei 'i-a dat
prilejul su pozeze in sictinia fatk cu revolutionarii rush
Dack acest em. orioat de primejdios era, ar A fost 16sat
lifer si ar fi fost pus sa"-si exercite in iarna anuliri 1916/11
profesiunea de medic la unul din spitalele cu bolnavi se
rkniti. el dar fi putut sk se erijeze in victimk politick.
Neprocedaudu-se astfel, )Racovsky a avut putinta sk
apark, in ,primk'N ara anului 1917, drept martir in ochii
revolutionarilor rusi, m.6 misunau in armata rusk din tarn,
si care, in ziva de 1 'Maiu aeelasi an, l'au si eliberat
din casa sub- comisarului Dioghenide. din Iasi, unde era
internat, flirk ca autoritiltile noastre sk fi putut interveni.

www.dacoromanica.ro
 315

de teama de a nu se provoca incaerari intre armata rusa

de o parte si cea rom'ana de alta parte.
Seapat din internare, d-rul Racovsky a plecat in aceeasi
zi en- un tren special la, Odessa, pus la dispozitie de emi-
tetul soldatilor si ofiterilor rusi, putand st is cu el 5,i ye
tovar6ul sau, advocatul tiles Bujor, fost redactor la Lupta
si c-tre se afla sub drapel &.1 gradul de loc tenent.
Ajuns pe teritoriul asa nisei Repul lice rusesti, mita
acesta fart taxa si ffirA patrie n'a f ut alteeva deck sa
lucre& pentru desarmarea, desonotIrea si mutilar a nusiei,
cautand apoi sa rare in aeell0 timp anatchia dit . rmata
rusi si in .armata noastra, ca astfel s L &ratite totul in
tart dinastie, guvern si :armata i ir el sa aitigri, pre-
sedintele Rvublicei romane! Din fericire, bunul simt, cumip-
tenia si puriotismul soldatulul roman an fost cea mai
puternica. p tvaza in contra uneltirilor revolutionare ale d-rului
Racovsky ai compania. Nea durerea si suferinta au fost
partea neamului romanesc, tot ele. au fost si filtrul, care
ne-a purificat sirntirile si credit*. aratandu-ne calea de
urmat.
Gandul de eapetenie al lui Racovsky era sit provoace
in tarn o revolutie, atat de mult fagaduita de el revolutio-
narilor rusi. Sub guvernul lui Kerensky. tribulatiile,sefului
socialistilor ronaftni nu aveau insa, destul rasunet. De aceea
omul a p.trecut o bung, parte din vara anului 1917 la
Stockholm, unde agita o pace fart anexiuni si contributiuni,
dar pe placul Nemtilor.
Pupa ea'derea lui Kerensky si luarea guvernului, in
urma revoluti,i din Octombre 1917, de eatre
in cap cu 1 enin si Trotzky, actiunile d-rului Racovsky
erau in mare urcare. El ajunse, gratie lui Trotzky, care, ii
datora bani de pe timpul sand acesta era librar la Viena,
un soiu de consilier al Sfatului comisarilor poporului rus
pentru afacerile din Romania. Ministrul Romaniei la Petro-
grad, C. Diamandi, fu in curand arestat si d-rul Racovsky
era .in culmea puterii sale.
Se inventasd de cttre guvernul din Petrograd'un con-
flict ruso-roman. mai inainte de a se produce intrarea tru-
pelor romanesti in Basarabia, conflict care nu area alt ceva
la baza lui d,cat incapatanarea guvernului roman de a nu

www.dacoromanica.ro
316

permite pe teritoriul Moldovei actiunea revolutionary intre-

prmsg. de d-rul Racovsky pentru scopurile sale cunoscute.
In Ianuarie 1918, unul din comisarii (ministrii) maxi-
intrebat cu privire la conflictul, ruso-roman, se
exprima astfel atre ud redactor al ziarului Journal de Russie
(No. din 17/30 Ianuarie) :
Una 'din principalele cauze ale conflictului e ame-
nintarea unei revolutii in Romania, contra careia guver-
nul ronuii intrebuinteaza toate mijloacele de represiune.
lntaiu represiunile s'au exercitat asupra socialistilor roma ni,
de exk. Racovsky. Acuma* de se indreapta contra socialistilor
rusi, cari contribuie la mifcarea revolutionary din Romania lr

In acelasi numitr strAluceste cu litere grase urmgtorul

plan al guvernului bolsevist-.
Sfatul comisarilor ar f dispus s remits Basarabia
Romaniei, dace s'ar eonstitui in ea un guvern al sovietelor".
Toata presa maximalistA, ca Pravda, Izvestia si pans,
si Hovoia Jizni a lui Maxim Gorki salutau revolutia roma-
fleas* care .ar fi gata, de mult in Romania, asigurand pe
sefii ei c5, pot conta pe tot sprijinul guvernului sovietelor!
Intr'adev5r, acest guvern, sub imboldal lui Racovsky,
trimitea in Decembrie 1917 pe cei mar incercati ai syi
agenti revolutionari toti evrei, ca Rochal, Rech, Hermann
si Reissohn, acesta din urmg, comisar al Armatei IV ruse '
ea sy agite izbucnirea cat mai de grabs, a revolutiei in
Romania cu concursul amatei ruse revolut.ionare.
Dar iguvernul sau autoritgtile militare romanesti n'an
stat cu mainile iii san si avand si concursul sincer al gene-
ralului Scerbaceff, comandantul suprem al trupelor ruse de
pe frontul roman, militar de seamy, om cinstit i cu sen-
timental datoriei, an stint si an ,putut sa Inlature la timp
toate loviturile wise la tale de agentii lui Racovsky din
ostirea rusk. Toti agentii propagandisti, in frunte cu cele-
brul Rochal, au fost arestati si impuscati. Exploatarea cyii
ferate dela'Ungheni la Iasi a fost luath, de Romani in mai-
nile lor; precum si toate magazine ruse de aproviziongri si
munitiuni.

www.dacoromanica.ro
 317
Energia si tactul, de care a dat dova,da atunci guvernul
Bratiallu-Take Ionescu pentru Inabusirea revolutiei pmiec-
tate, al carei istoric poate constitui el Insusi un volum Intreg,
constitue un act de o extrema importanta politica pentru
viitorul Romaniei, act, care pus in lega tura cu modul tot
energic, dar si abil cu care acelasi guvern a operat scut-
gerea din tarn a trupelor rusesti aflate In plink descompu-
nere, este de natura al-i asigure recunostino, pe vecie a
fiecarui bin roman. Numai proeedarei inteligente, hot4rate
si fara transactii a guvernului Bratianu-Take Ionescu din
luriile Novembre si Decembre 1917 si Ianuarie 11918 se
datoreste evitarta calamitatei ce ameninta Intreaga fiinta de
stat a Romaniei din cauza anarchiei rusesti, care Q incer-
cuise la un moment dat, fara Insa sk reuseasca s'o conta-
mineze si, s'o doboare.
Rezistenta opusa de guvernul roman desordinei rusesti
nu era Ins de loc pe placul lui ttacovsky si a guvernului
din Petrograd, care, In ziva de 31 Decethbre 1917, spre
demasca sentimentele-i intime, areteazi, in chiar localul
legatiunel pe ministrul Romaniei din capitala Rusiei, d. C.
Diamandi, sub pretextul ca autoritatile romane nu acorda
Rid o ateptie sefilor alesi ai aimatei ruse, nu vor sk alba
intrevederi cu reprezt,ntantii comitetelor de soldati si ofiteri
etc. Trimisul Romaniei, Impreuna cu Intreg personalul lega-
tiunei, ,au fost i1chisi In fortareata Petru si Paul (Petro -
pavlowsk).
Aceasta violare a'principiilor celor mai elementare ale
drepthlui gintilor, a provocat un demers colectiv al Intregului
corp diplomatic .din Petrograd.
Pupa o intrunire, care a avut Joe la ambasada Sta-
telor-Unite, ambasadorii si ministrii Angliei, Argentinei, Bel-
giei, Braziliei, Chinei, Danernarcei, Elvetiei,.Frantei, Greciei,
Italiei; Japoniei, Norvegiei, Olandei, Persiei, Portugaliei,
Serbiei, Siamului, Spaniei, Statelor-Unite si Suediei au adresat
un protest energic guverhului maximalist.
Tata textul acestui protest:
Subsemnatii, pefi, de misiuni diplomatice a tuturor
natiunilor reprezentate in Rusia, profund indignati de
arestareasd-tui Diamandi, ministrul Romaniei, pi afirmdnd

www.dacoromanica.ro
318

solidaritatea sentimentelor for la violatiunea diplomatica,

respectatei de veacuri de ceitre tortte guvernele, aveclamd
punerea intediatei in libertate a d-lui Diamandi ;se a per-
sonalului legafiei.

Totdeodata numitii ambasadori si ministri s'au dus In

corpore sa exprime lui Lenin indignarea for si sa pretindI
eliberarea ministrului Diamandi.
In urnia acestor demersuri, reprezentantul Pdomaniei si
personalul legatjunei au fost pusi in libertate in ziva de
2 Ianuarie (1918).
In cetatea Petrupavlowsk, atat d. Diamandi, cat si
personalul legatiimei au fost foarte rau tratati, inchisi In
carcere cu paturi firs asternuturi si primind mancarea de-
tinutilor obicinuiti in strachini necurate de metal.
La plecare i-s'a refuzat d-lui Diamandi o trasura ca
sa se Intoarcil la Petrograd, in urma c5,rui fapt, c1. Noulens,
ambasadorui Fra.ntei, a reusit sa-1 is cu automobilul situ.
Guvernul roinan da prima de cat in ziva de 4 Ianu-
arie ultimatul comisarilor poporului cu stirea aresairei d-lui
Diamandi si a personalului legatiunei.
In seara zilei de 3 Ianuarie a parvenit, printr'o rack:
ograma dela Petrograd, urmatorul ultimatum al consiliultii
comisarilor poporului, destinat desigur sii justifice ulterior
incalificabila lui calcare a dreptului gintilAr:
Comandantal diviziei revolutioizare No. 49 ne-a transmis
o protestare eu privire la purtarea autoritdfilor romane.
Autoritatile romane nu numai cu nu acorn. nisi o
atentie efilor alesi ai armatei ruse si nu vor sd aihd bare-
vederi cu se.fli alesi si cu reprezentantii comitetelor, dar ei
pun mama pe stocurile de fullaj ale armatei noastre.
Din aceastet effluza, caii diviziei 49 au ramas fdrd. furaj.
lifiscarea trupelor rusegi este oprita de Romani cu
forta armelor. Unul din regimentele diviziei 49, reg. 194
Troitzky Sergievski, a lost inconjurat de Romani.
,,Sosirea aproviziondrilor este oprita. Regimentul este
.desarmat fi trimis inapoi.
Autoritifile romane au arestat comitetul ales al regi-
mentului 494, precum pi pe ofittrii austriaci poftiti ca oaspefi

www.dacoromanica.ro
 41

la reg. 194. Consiliul comisarilor poporului cere dela guvelnul

roman eliberarea celor arestali, pedepsirea organelor admi-
nistratiim,cari au operat acrstc aresteiri ilegale, precum si
garantii ca asemenea fapte nu se Mr mai. repeta.
Data nu primim un 9-eispuns la acest ultimatum in
limp de 24 ore, socotim elatiunile ce ne leaga de Romania
rupte fi vom proceda la mei suri militare din cele mai serioase".
Presedinte al eonsiliului comisarilor. poporului :
Ulianoff Lenin
Cornandautul suprem al armatelor:
Krilenko
Comisar al popornlui pentru afaeerile militare:
Podvoisky

La acest ultimatum guvernul roman a rAspuns imediat.

inaintand alaturata tplegrama d-lui Diamandi :
Am primit o radio-telegraniei intitulata ultimatum din
artea sovietului comisarilor poporului si purtanat mai multe
semnaturi. Vat rog s('`i luati informaciuni asupr autenticitatii
ei, deoareoe atat fondul cat si forma sa dau loc la indoeli.
Dace"( radio-teleyrama e confirmatei, ra 7'0.q sa faceti
cunoscut ea semnatarii au fog indusi in eroare, deoareoe
mei surile de sigurantei si politic luate de autoritatile romane
nu constituesc un act de ostilitate Alta de armata rusa; ele
se marginesc la inlaturarea conflictelor armate pe teritoriul
roman si la inipedicarea retragerei in desordine, cari au ca
urmare jefuiri si clevastari.
Cazul diviziei 49, en dembire amintit, este o cltratei
nascocire. ,Armata 2'01'116)1a n'a sf'uestrat nici o cantitate de
furaj si din potriva a ajutat cu propriile sale rezerve la
aprovizionarea trupelor rusesti. Ofiterii austriaei gaNiti irzci-
poia frontului au fost recondusi la avant-posturile inamice,
desi, dupti stipulatia armistitiului, gram in drept sa -i luant
prizonieri".
1. 1. C. Bratianu.

In urml, afland despre arestarea d-lui Diamandi, gu-

vernul nostru a adrtsat buturor guvernelor un protest contra
procedeurilor nemaiauzite ale celor ce erau atunci stapani
ai Petrogradu]ui, fIcAnd apel la solidaritatea internationals.

www.dacoromanica.ro
320

Guvernantii din Petrograd, intarziind toate comunicA--

rile, d.. Diamandi era deja liberat sand se facea protestarea
guvernului roman.
Pentru a se putea deslui mai bine actiunea guver-
nantilor din Petrograd, aceast/ pfotestare se poate rezums.
ast-fel :

Trei zile dupa arestarea ministrului Romaniei din

PetrogTtd, dup5 ce protestul unanimithtei misiunilor diplo-
matice din capitals Rusiei a avut ca urmare punerea in li-
bertate a d -Iui Diamandi, comisarii poporului inchipuindu-si
ca vor putea explica ast-fel atentatul incalificabil ce l'au
srtvarsit impotriva dreptului gintilor, an adresat guvernului
roman un ultimatum continand inexactitAti si acuzatiuni._
Intr'adevar, maximalistii au avut curajul sa pretincla" cg
Romania,:ar fi oprit sag confiscat aprovizionarea trupelor
rusesti.
AdevArul era en totul altui: trupele rusesti an primit-
din depozitele armatei romane, prin intermediul comisiunilor
mixte judetene, poste 80.006 vagoane. La aceste cantitati,
dacg 'mai aclaugAm 17.000 de vagoane datorite Romaniei,
conform angajamentelor formate luate prin protocoale sem-
nate de guvernul rus, ajungem la cifra de aproape 100 de
mii de vagoane; pe care armata ruseascA la datora si le da-
toreste Romaniei.
Iu fata acestor cifre acuzarea ea autoritatile romane ar
fi impiedicat aprovizionarea trupelor rusesti apare ca eel
putin stranie.
Numai in orasui Iasi soldatii rusi In trecere Ve-aici an
primit dela Octoinbrie 1916 in mijlocie aproape 25.000 paini
je zi. Spre sfarsitul lui Decimbrie 1917 chiar, al 30-lea corp
de armata, intorcandu-se in Rusia fgra provizii, a primit
dela autoritatile rornanesti hrana pe 2 zile.
Desordinele din administratia rusa an impus astfel Ro-
maniei adevrtrate sacrificii, can an Impiedicat pe soldatii
rust s moara de foame.
Maximalistii, instigati de Racovsky, mai pretindeaa
ca* Romanii s'ar fi opus la demcrbilizarea armatei ruse.
Aceasta aeuzare an era mai intemeiatg de cat cea diutai.

www.dacoromanica.ro
 321

Masurile hate de autoritatile romaneti nu opreau de-

mobilizarea ruseasca, ci ele erau impulse de atitndinea unor
anumite trupe ruseti, can se retrageau intr'o desordine com-
plecta, dedanclu-se la cele mai violente devastari.
Cu toata interventia autoritatilor romane, guvernnl
roman posed numeroase dosare. care contin dovezi de in-
cendii :i jefuiri ale fermelor i caselor, de devastari de gra-
dinarii, apartinand proprie arilor i satenilor, i de incendieri
a sondclor petrolifere,
Deasemenea numeroase biserici i liceul ilin Rotoqani,
en toate colectiile lui, an cdzut prada focnlui.
Apararea popnlatiei amenintata, in existenta, i averea
ei de aceste desordini, a determinat regLementarea demobi-
lizarii si sourgerii trupelor ruseti.
Romania a pus h d'ispozitia lor trenurile de care dis-
puneh i in urma retragerea s'a fa( ut in conditii mai bune,
dar suferintele, din cauza l'psei proviz'unilor ce nu an fost
stranse din vreme in vederea deplasarii lor, an continuat.
M a xiln a 1 ' Oil se mai plang et trnpele ruseti ar fi lost
desarmate inaint ,a plecarei lor. Niti o desarmare nu a lost
afectnatal, decat in urma ordinelor exprese ale comanda-
men ului rus, i nurnai In cazul cand grupe i halide de
soldTti, netinand seams de planurile de demobilizare, de inij-
loacele de transport i de putinta de aprovizionare pe drum,
Incercau sa piece de capul lor i sa se serveas .a de arme
pentru a se hrani in avutul locuitorilor, s'au luat masun
in consecinta.
Pe dealta parte multe unitati i-au parasit arma-
mentul din proprie .in'tiativa i ele singure an cerut auto-
ritatilor romanesti luarta lor In prim re.
Ro.mania e contienta ea asetnenea procedeuri nu Bunt
imputabile marei majoritati a poporului rus, 1) care, ca.

9 Inteadev'ar, ziarul ielan rus Respublica a publicat atunci urnatoarea.

notitit :
.,,La Iasi an ritspandit svbnul cii la Petrograd, in urma ordinului
lui Trotzky, d. Diamaivti, ministrul Romaniei, a fog arestat.
Aceastli stire tit netinipi pe toti Rusii, cnci persoana rep7 87 C71.-
tantilor diplomatici este ind7olabil6. Jar aceastil actiune a bolavicilor e
putem considera Ca o provocare reintlicioasa, prin care triidiitorii de la
Smolny yor Si i strice relagile amicale stibnite intre poporul rus 8i roman'.

7690. I. R. Abrudeanu Pacostel Rummell. 21

www.dacoromanica.ro
,122

dansa, trebue sa-le desa probe si ea a avut totdeauna prey

multa grije a datoriilor dintre pentru u tiro con-
secintele ce ar decurge din. excese de felul celor argtate
mai sus; totusi in faja invinuirilor de neinchipuit ale co-
misarilor maximalisti, ea se simte datoare sa mentioneze
toate aceste fapte.
Ca supreme, inconsecuentil, in ziva cand chiar radio-
grama ne facea cunoscut ultimatul comisarilor, agentii
acestora opreau transporturiie pe linia Chisingu-Ungheni
si impiedicau astfel aprovizionarea trupelor, deja atat de
neindestulatoare.
In fata unor asemenea procedari, ratiunea cauta alto
explicari asupra atitudinei guvernantilor din Petrograd.
Ea nu le poate gasi cleat in ultimul punet de invi-
nuire, care de fapt este singurul serios.
La Petrograd a produs senzatie faptul eiti trupele
romanesti ar fi arestat pe niste ofijeri austriaci ce se ga-
seau in tovargsia militarilor rusi.
In realitate, patrulele romanesti intalnind in dosul
frontului cativa ofiteri dusmani, i-a condus la autoritatile
competente pentru a fi cercetati dupg regulile militare.
Dupa-ceau primit scuzele inimicilor surprinsi rat
cand stipulatiunile armistitiului, autoritatile romane i-au
condus la avantposturi.
0 asemenea patimase pornire de a face pe placul celor
dela Brest-Litowsk, aruncg o vie lumina asupra simtimin-
telor celor ce vor sit reprezin.te acolo Rusia, Tn orice caz,
procedeele Ior fata cu o tars, aliata inseamng o paging
putin onorabilg an istoria omeriireV.

Ajunse intr. un asemenea stadiu, relatiunile dintre Ro-

mania si aliata ei Rusia nu puteau dealt sl se inraut5,-
teasel din zi in zi. Totti;,i abia dela intrarea trupelor ro-
manesti in Basarabia 6 lanuarie 1918 86 poate vorbi
serios despre existenta de fapt a' unui conflict intre Ro-
mania si Republica rusA. '
Dela aceasta (lath, guvernul maximalist se considera
'in stare de razboitt cu Roman it, deli trupele romanesti
au trecut Prutuj pumai in urma interventiei ,Sfatului
Trei" din CLisinuu. Prin aeest gest, Romania nu inten-

www.dacoromanica.ro
 323

-tiona s5,-atenteze la libertatea Basarabici, ci nuinai ad

asigure vista si legalitatea in aceast5, provincie romaneascg,
devenith, featrul tuturor ororilor si pradAciunilor din partea
trupelor bols,eviste in. retragere.
ta, 13 Ianuarie, Trotzky-Braunstein, amicul d-rului
Racovsky s1 ministru de externe la, Petrograd, anunta
lumei prirtr'o radiogramg cg:
I. Belatiunile diplomatice ctz R6mania sunt rupte.
Membrii legatiunei Romaniei toti agentii autori-
Milo?' romane vor fi expulzati pe drumul eel mai scurt.
2. Tezaurul in our al Romaniei, care se gasefle la
.11foscova, nu va mai pi tea fi obtinut de otigarhia romans.
consiliul comisarilor ia asuprdli toata raspunderea
pentru coliservarea acestui fond, care va trebui sa fie
reznis. in mainile poporului roman.
3. fostul comandantler al trupelor ruse de pe
frontul roman, generalul Scerbaceft; care a luat pozitie
incontra revolutiei, este declarat dumanul poporidui yci
pus afarli din lege.

Dup5, arestarea ministrului Romdniei ia Petrograd,

,care va, rilmidne fdi.d indoiald un fapt fdrd precedent In
istoria Europei civilizate, conOnutul radio-telegramei de
mai sus nu este de cal consecinta naturald a mentalitgei
detentorilor puterei din Rusia.
Alvcrinalisti1 (holqevicii) seeuestreats un teza,ur, care
a fosi, ,incredintat onestitatei atatului rus, si refuza sit-1
redes, acelora, can erau in drept de a-1 primi, declarAnd
c ei nu-1 dau decdt acelora cari vor voi .ei insisi.
Ca mitsurd de pret;auOune tusk guvernul Bratianu,
din vremurile cand oarecari turburdri se manifestaserit in
fostul imperiu rus, a avut in chestia tezaurului Romaniei
un lung schimb de vederi cu guvernele tarilor aliate, czan-
du-se de acord ca tezaurul nostru su reinzeina la Moscova
sub garantio, alia-tilor, cari luat asupra for un anga-
jament categoric cti mimic nu va ameninla valorite tezau-
rulni si rezerva me slide.
Rezerva de our a Bancei Nationale, r1mas5, It INtoscova,
este de 315 milioane si ea nu reprezints, dQeAt jmniitate din

www.dacoromanica.ro
324

Intreg stocul nostru metalic. In afarl de aceasiA rezerva

In aur, s'au mai trimis la Moscova in Julie 1917 si depozitele.
In titluri si scrisuri ale Casei de. depuneri si ale tuburor
13Inci lor, ctri functionau atunci in Iasi.

Inceperea ostilitilor dintre Rusi si Romani s'a Incept

In ziva de 6 Ianuarie in urm/toarele imprejurgri :
In ziva cand se aflase la Chisirau ea trupele romane
au trecut Prutul, un esalon de vre-o 850 de oameni, format
la Kiew- dintre prizonierii romani din armata austro-ungara 1),

1) Cele 4 Milioane de Romani din Austro-Ungaria au dat armatei austro-

ungare peste 500.000 soldati,trimigi sa Iupte pe toate fronturile pentru apitrarea
gi interesele impIrAtiei habsburgice. Din acetIti 500.0110 de .soldat,i romani, peste
120.000 erau, In primIvara anului 1917, prizonieri la, Ri li, rrtspanditi prin tot
largul Rusiei. 0 razg de mingAere ei de sperantX a piltruns in randurile acestor
prizonieri la vestea despre intraree Rominiei in rizboiu pentru desrobirea Ar-
dealului, Banatului, Critanei, Ma,ramureplui vi Bucovinei 7i pentru prima
oarg a riisunat ADPsteaptil-te Romdne!" prin lanurile Siberiei i prin eodrii Ura-
/olui si Turkestanului. Ca un trrtinet le lurning sufletul ideia de a se constilui
1p voluntari si a lupta astfel, pentru idealul comun, iu randurile armatei ro-
mane. 'dela aceasta a fost imbr6tigatg, repede si de guvernul roman, care incepu
tratative cu guvernul rns pentru concentrarea pri7onierilor romani In talAra
dela ,Darnita, tangs Kiew. Tratativele cl,,cand la bun rezultat, in Marti 1917
se orgtniz5, la Kiew,corpui voluntarilor romani.
Acest corps pus sub dtmanda generalului Coandq, care avea eub' condu-
cerea sa toate serviciile din Rusia ale armatei romfine, avea urnA.toarea orga-
nizatie la Kiew:
1) Biroul central at corpului, condus de colonel' 1 C. I. Pietracu, avail&
ca adjutant pe locotenentul Isplavnic. t.) Casieria, condusK de dipitanul de
administratie D. Cristescu,. 3) Cancelaria, corpului, dirijati: de snblocotenentii
Nemoiarnui Cotoiu. 4) Atelierele de echipament sub conducerea sublocotenen-
tului IVIilutinovici. 5) Popota ofittilor, da,t11, in grija sublocot. Turcu. 6) Seapte
comisiuni trimise in todta Rusia ca sit adune pe voluntari. 7) LagIrul din Kre-
post, condus de maiorul Niculescu eu adiutantul Cloaje. Medic era d-rul Dies
i ofiter insAreinat eu echipamentul sublocotenentul torlighici. 8) Servicinl pri-
zonierilor, condus de locotenentii Montia gi Istrpeseu 9) Central de primirea
voluntarilor din Darnita, condus de sub-locotenentul GAO avea. 10) Redactarea
ziarului .Romcinia Mare, a eltrui direetie era incredintatK sukijocotenentului Sever
Boon, avand ca redactori pe zittristii Chip, Pop gi Filaret Doborl. Acest afar
sh,ptXmitnal, dare a aprtrut din Inlie pita in Decenibre 1917, a adus marl si reale
servicii acestei opere qi in genera propagandei natiohle printre prizonierii ro-
mani din Rusia.
Primul batalion de soldati romani transilviineni a sosit In Iaqi in zitia de

www.dacoromanica.ro
 325

,ctre plecase de aici inarmat Ali cu anumite instructii pentru

B tsarabia, sub co.nanda locot.-colonelqui Popovici, fu pri-
nut de bolsevici ld sosirea sa in gara aldsinau cu focuri
'de mitraliere, trase de pe acoperisul 01.6.
Dup5., o input data in toata regula in gara, si care s'a,
terminat cu victinie dintr'o parte si din altar dar mai flume-
roAse din parka bolsevicilor, cari nu prea stiau s6, tragS,
es donul, din cauza unui moment de shibiciune a coman-
d tntului, care s'a.grabit s, se predea, a fost desarmaA jar
sot dui in oras, apoi arestati si i;Stuti pans la s'Ange
sl estre mai multi dezertori din armata romans, In majol-
t Ire evrei, adusi dela 0 lessa. In fruntea bandei bolseviste,
care a ataca,t si mitra,liat esalonu'l, se afla trjumviratul
Peroer-Kabak-pult, tail se intiturau. delegayi rufi ai fron-
ittlui > o dr/ pentru demobdizare".
, Tot aoesti derbedei, stiind ca se i;nai afl5, la ChisinSu
si meml)rii coinisiei inter-aliate de. aprovizionare, printre
-earl Si d. George Lucasievici, pu bani multi asupra lor,
'i-au arestat pe toti, sustr5gandu-le 1.800.000 . ruble. La
intrarea trupelor romanesti in ChisinAu, Dumineca,.13 Ianua-
rie, tztlharii au fost descoperiti gsi banii luati inapoi cu lipsa
nurnai a 100.00& ruble.
Atitudinea luata de guvernul bolsevist fat6 de Romania
a ini2Tijorat, cu drept, cuvant, guvernul nostru din Iasi din
eaza situatiei precare, in care se aflau mine de refugiati
romani din RuSia, printre can numerosi deputati si.sena-
tori stibiliti la Odessa ssi Kherson, apoi diferite comisiuni
militare si o mare multime de refugiati din tars siodin
Ardeal ').
- 8 Iunie 1917, ficandu-i-se o primire ih -red neuitatn de aoei eari au asut feri-
oeirea sn is parte la ea. Au vorbit de pe soclul statnei lui Cuza din piata Unirei
d-nii Ion I C. Britian; Octavian Goga, dr. Nistor, locotenentul dr. Victor
Delon ti N Iorga, provocand un entuziasm indescriptibil, care a culmitibt prin
infrntirea tuturor sutletelor, incingandu-se in jurul statuei o simbolicn horn a
Unirei, la care au luat parte ministrii, deputati, senatori, soldati si tnrani. C.
Mille, directorul Adevarului, juca raturi de Vintili BrAtianu.
Numnrill voluutarilor romani din armata austro-ungarits veniti sit lupte
pc frontal romanese, a trecut paste 10 000.
Dupg dezastrul fusesc dela Tarnopol, guvernul roman hotgrand eva-
.cuarea in parte a Moldova' ai a Iatilor, a trimis pe refugiatiiromani din Austro-
Ungaria In Rusia, insnrcinand pe deputatul Leonte Moldovan, marele agticultor

www.dacoromanica.ro
326

E drept ca guvernul dire Iasi, care otdrise trimiterea

trupelor in Rasarabia pentru prima decadl a lunei Ianuari,e,
InstimOse in mod discret, grin organele sale din Odessa,
in primul rand pe deputati si senatori,, ca s. vin la Iasi
cat mai curand posibil, in vederea deschiderii Parlamen-
tului (15 Ianuarie), firs, insd sd le fixeze o Iinlita de termen,
eeeace de' altfel nici nu putea sA o fadr, farg a-si divulga
planurile sale in .privints, ocupdrei Basarabiei. Parlamen-
tarii n'au dat insI .prea multi atenVe %orbei ce li s'a
trimis dela Iasi si n'au pus grabs cuvenitd, hotdrand ca
sa piece cu un tren special abia ilr ziva de 10 Ianuarie-
In aceasitg, zi insd n'au mai putut pleca, de odrece,
precum atn spus, prinAele noastre detasaente trecuserd
Pfutul, In Basarabia, In ziva de .6 Ianuarie, lucru care s'a
aflat imediat atilt la Odessa, eat si la, Petrograd, unde s'au
hotarit mgsuri de represiune in contra Romanilor aflgtori
in Rusia.
Din ziva de 6 Ianuarie nici un tren n'a mai plecat din
Odessa la. Iasi si chiar comunrcatia telegraficg devenise-
foarte anevoioasg, mai ales cg, .la 7 Ianuarie iar an rein-
cepa pe stradele Odessei. Ifiptele intre Ucraineni si bolse-
vie% can de astadatd an Rus stdpanire pe postd si telegraf.
Fata, cu lipsa totalg de stiri din Odessa, ministerul de
interne din Iasi 'a incercat in niai multe randuti sg obting
Pang qi mult regretatul Maximilian Popoviei, sub-director la Casa ?until, ca
eisi statileascg in diferite pgrti ale/gubcrniei Ithersofiului. E de Televat faptul
cg antoriatile ruse au primit la inceput pe toti refugiatii cu simpatie, ingrijin-
du-sa de incuartiruirea lor. Intretinerea refugiatilor privea pe Statul roman, care
plates fiecgrui refugiat,cato 2 ruble pe zi. La inceput an dus-o bine; sand insg
traiul s'a scumpit. bietii refugiati abia l i tarau zilele.
Iat1 ce scrae in aceastg privintg aiarol Ardettlul din ChiOnitu;
In Gruseaia preoti fi tinviittitori ciirau rile intregi Inopi din
camp, clortniau pe retie in gradini, spdlau rufe in apa murdarit a vd--
raului on invartiau in sudori grele la ntafinile de treicrat pe plata Inicd
yi cu hainele inegrite de colbul ce-i ineca.
La Visca, zece preoti s'au invoit set nteargii, ca ttlictori de lentne
intro pddure, cu 180 de ruble pe lun6, avdnd and doakrntil in bordeie fi
86-fi fedi ainguri ntancarea. Profcsori ft functionari au tinut de coarnele
plugului pe o inctie intinsa, eu 4 ruble pe 21 ford mancare. $idoantnele
noastre au iert it in farina strains, ca in dogoarea soarelui sib scoatli car
ttfi si sfecle de &mine* pdnu sears.
Robie faraonicill"

www.dacoromanica.ro
 327

firul telegrafie sau telefonie cu Odessa, dar a fost imposibil.

Abia in noaptea de 17 Ianuarie, pe la, orele 3, ministrul
de interne, d. Alex. Constantinescu, a putut convorbi
cateva minute cu oficiul din Kiew, unde a intrebat data
poate primi o telegrams urgent pentru generalul Coanda,
reprezentantul Romaniei pe langa marele cartier general
rus. Functionaru de serviciu a raspuns ca nu este cu pu-
tinta, de oarece e silit el insuqi sri, se refugieze in pivnitele
potei din catika teribilului bombardament de artilerie, des-
lantuit de bolsevici i Uerainenii federalisti, can se bateau
cu Ucrainenii ingependen0 din Kiew.
In ziva de '20 Ianuarie, ministerul de interne prime0e
din Odessa urmatoarea, telegrams cifrata, expediata la. 17
Ianuarie prin aeropldn:
Delta 7 Ianuarie, Odessa se afla in plind anarchic,
ease sute de dezertori romdni organizati ci lucratorii
dela pantierul Fernic, cu ajutorul maximaliptilor, au
arestat mai intdiu pe comandorul Pantazi, apoi pe sena-
torii I. Stavri Bratianu fi P. Cantilli, precum pi nagi
multi ofiteri roman.
lntreaga comisie romans dela Chipindu a fast ar6.-
Said pi adusa aici.
Pretextul tuturor acestor arestari este chestia Ba-
sar ab iei
Am reucit, cu mijloace practice, sci liberarn pe toatdi
lumea. $ease plepuri cu provizii, echipamente pi automo-
bite ne-au lost confiscate. Speram reluarea lor. Parcul de
aviafie e deasemenea confiscat.
Matrozii ruci, cu dezertorii no, tri, au intrat in ca-
zarmile romdne si spitale, spre a forta pe soldati pi rdniti
set partipipe la manifestatii,
,,,Lumen se refugiazd la consulate le stra ine.
AM tinut slat cu vice-prepedintii corpurilor legiui-
toare, cu foga nainistri, apoi cu Duiliu 'Zamfirescu ci ge-
neralul ViVeSCU, spre a aviza asupra masurilor de luat.
Aliatii ne (Lau pi ei tot concursul.
Dela 14 Ianuarie a inceput un creincen ritzboiu
civil intre maximalipti si Ucraineni. Pdn' acum maxima -
listii sent stapdni. Mai multe sute de morti.

www.dacoromanica.ro
328

M"qtrozii de pe vasele ale rlizboiu din port au born-

barclgt loan no 'plea de eri orasul. Azi, Mercuri, macelul
e foarte inane; .se dui/ -lupte pe strade cu automobile blin-
date, mitraliere si bombe.
Colonic romans se tone ca armata romand sd nu
vie spre 0 lessa, teeace ar provoca represalii.-
Comunirati instruc(ii."- G. Georgescut)
Fats du acdste stiri din ce .1n, ee mai nave, guvernul
.din,Lqi era pus intr'o imposibilitate materiall. yle fapt de
a interveni. fie K urine dale, f)entru s'alvarea Romanilor
din Odessa. Tot *de put use face, s'a flout l triipele ronane
I6,intrtu In Btstrabit. In ziva de 13 Ia,nuarie ele ocupa)-
sera Chi ewitda Basarabiei, in ziva de 18 Ianuaxie
orasul I.3 ,1grad i I L 2() Ianuaxie cetatea Benderului.
In zi u.), le 27 i Lnuari sp e sears, a sosit din Odessa
to Iasi, cu auto!, )1)11111. deputatul dp God, d-nul Grigore
Ny lunian. delegat at colbniei romane secs estrate de, bole-
vici la (less t, Aliso* (id tovarasul Terzieff, ca delegat al
Rumcovitilui (comit3tul sold tailor rui de pe frontul roman)
rt un fiter francez, ca. protector al coloniei si ca garant
al vietci d-lui. lunian.
Vlisitrn It aceasta reinarea si trateze. Cu guvernul
din Iali-chesti eliberaril RomAnilor din Odessa, cars, spre
1

salya viat.t., all To-t fortati si, dea bolsevicilor pang in aeea
zi 300 0-00 ruble. 2) Conditiile bolsevicilor, cari gmenintau
1) Acest functionar intetrrit qi energio este fostul prefect de Buzau qi de
Caliacra, i,i urmli secteiarrgeneral al ministerului de interne (1919) qi actual
senator de Caliacra.
.2) Suma de 300. 80 ruble a' fost plgtit4 3e deputati qi 'senatori pentru urmA-
Soarele motive: LucrXtorii mobilizati la qantierul Arnie din Galati.tautati la
Odessa iqi primeau leafs ill ruble, socotita rubla a 2 lei 66 bani, pe sand de-,
putatilor qi senatorilor li-se plated diurna tot in ruble, Ina, *socotitit rubla pe .
cursul LW 1 leu 50 bani, cease in ..ontestabil era o TA I its nedreptate. Este alley/rat
ciz toti aceqei lucriltori erau partizanii d-r ilui Ratovsky, xlar nedreptatea tot
nedreptate r4Im3a. we de IRK, parte, pe cancl deputatii l i aveau consumul for
de uncle igi puteau procure alimpntele cu preturi recluse, de aoeqti tucritori n'a
ingrijit nimeni s, aibit o as,emetwa organizatie, Bind 'Usti pradI pe mina
speculantilor.
profitiind de .aeeasta nedreptate, an eerut ea ea A' fle reparatil;
alto' vor lua mXstuti de represalii incCintra parlamentarilor romtuti. Aceqtia, ca
ea OCIIIN3 CU viatI, an plAtit, In comptul guvern-ului rothan, snma de 300.000
ruble, c14 s'a socotit ca conetitue diferenta do cure In plata lefurilor luerittorilop.

www.dacoromanica.ro
 329

pe toti Romanii cu masacre, erau: 1) armata romana

nu inainteze dela Tirasopol mai departe spre Odessa, ca
85.4 scape, caci in cazul acesta bolseviCii ucid pe toti Ro-
manii ; 2) plata unei sume mari de bani.
Tin mai abominabil santaj din partea bandelor rusesti
Inarmate nisi nu se poate inchipui!
Situatia era foarte delicata si" ea se mai complicase din.
cauza caderii guvernului Bratianu si insarcin,arii generalului
Averescu cu formarea ministerului, care, avand sarcina sa
trateze pacea separata cu Nemtii, nu intrunea simpatiile
(Francezilor, can luasera, sub protectia Ion pe Romanii
din Odessa.
Deputatul Junian era foarte ingrijorat si se ternea ca
daea ofiterii francezi din Odessa vre-o 300 la nnmar si
cari castigau zi de zi mare ascendent asupra bolsevicilor
din cauza modului cum tratau si pacaleau delegatii nemti,
la Brest-Litowsk, pe Trotzky 'si-ar ridica mana protec-
toare d'asupra Ion, Romanii din Odessa ar fi ar enintati in
tot minutul sa Ae masacrati de bandele bolseviste.
Guvernal romA,n,. strans en usa, a incheiat cu delegatul
Rumcerodului un acord iu sensul ca trupele romanesti nu
vor inainta spre Odessa si ca guvernul va recunoaste ca bine
facuta, plata catre bolsevici a smnei de 300.000 ruble pe
seama lucratorilor romani dela santierul Fernic. Alte anga-
jamente de bani Iuate de guvernul Averescu fata de bolsevici
au Minas sa, fie executate mai in urma, pe masura ce stapanii
puterei din Odessa vor da drumul la Iasi tuturor membrilor
coloniei romane si vor respeeta toate depozitele noastre de
alimente, munitiuni si echipament.
In ziva de 31 Ianuarie, deputatul Junian cu tovarasul"
Terzieff si ofiterul franceZ s'au Intors, tot cu automobilul,
la Odessa.
Acordu1 de mai sus nu, a avut insa hici un rezultat
i nici o valoare_, deoarece in seara in care deputatul Ju-
nian cir delegatul numcerodului si cu ofiterul francez soseatl
la Iasi, in aceeasi _seara sosea la Odessa faimosul dr. Ra-
covsky, inzesyat cu puteri discretionare de catre Trotzky,
pentru a proceda cum va voi si cum va sti cu membrii
coloniei romane din Odessa.

www.dacoromanica.ro
330

Sosirea lui Racovsky la Odessa este inceputul calva-

rului Romani lor refugiati in acest oral.
Operatinnile banditesti intreprinse de d-rul Racovsky
in contra itoinanilor au inceput in ziaa de Luni, 29 lanuarie.
In dimineata acestei zile, aproape o suta de Romani
de 7rin hoteluri si case particulare, ale c/ror adrese se
cunostev, au fost arestati.
Pe o list/ special/ se glseau numele d-lor general
Viveseu, general Orainiceanu, comandor Pantazi, apoi Nestor
Cinen, Nunuel Protopopescu, V. Valsanescu, deputati, Oc-
tavian Goga si altii.
Cei arestati an fost dusi, unii pe vasele de rlaboiu
Sinope" si A/maz", altii in inchisorile din oral.
Pe ii/mae, d-nii general Vivescu ss OrAiniceanu, N.
Protopopescu, deputat, Th. Buzdugan, senator, si altii an
fost inchisi intr.() latrina.
Pe Sinope" au fost dusi arestatii dela Hotel Passage,
cei mai multi parlamentari, intre can ss d. G. Lucasievici
pentru a treia oar/ arestat, bagati sub punte, intr'o
sal:, unde nu e niciodatl lumina ss aer. iPnintre acestia se
gasea si C. Gongopol, fost redactor la Epoca i Uzi direc
torul ziarului Indreptarea.
Cei dusi in inchisorile din oral erau inuli in celule
pe chnent, ca criminals ordinari.
Cing plAtea ins/ din Bros agentilor lui Racovsky, avea
posibilitatea sa scape din inchisoare.
Toemeala era cAmatareascA.
D-lui avocat G. Caranfil 'i-s'a cerut de pilda 10.000
ruble; d-lui Max Bercovici, bancher, i s'a spus c va trebui
s/ dea molt mai mutt de 20.000 ruble.
Cu unii invoiala se fi.cu... D-nii Pangal si Stern an
scIpat en cite 5.000 ruble; 1. Al Culoglu, directorul Efo-
riei, eu 4.000; pe un domn agricultor Munteanu '1-a costat
vr'o 14.000. Pe d. Protopopescu-Arges, din cancelaria Sena-
tului, vr'o 7.000, ss asa mai incolo.
C. Cocias, vice-presedinte al Senatu\lui, care fusese si
el arestat, a pl/tit oamenilor lui Racovsky, spr2 a fi eliherat,
una suta m u lei, plus 14.000 ruble. Fericit 91 a scApat de
tamni i, Cocias, la esire, a strigat de bucurie: Traiasca
recolutia! Dui)/ 3 zile ins /, C. Cocias, cu toat/ simpatia,

www.dacoromanica.ro
 331

ariltati de el fatii, de Racovsky si de bolsevici, a fost arestat

din non. Ce piiesdleall bine meritatl!
Probe de filo-bolsev6m calculat au mai oferit, de altfel,
si d-nii N. Ghica-Comlnesti si George A. Mavrocordat, cari
au dat unui pretins ziarist k.vreu din Bucuresti mai mite
mii iJe ruble ca sa, seoata, la Oldes,sa, un ziar socialist, lAsand
apoi di se respandeasca" svonul ca ziarul ar fi condus de
dansii. Dar evreul le-a mancat banii si astfel ziarul o n'a
vAzut lumina zilei. D-nii N. Ghica-Coma'nesti si G. A. Ma-
vrocordat n'au scIpat de arest deal gratie pLitei unor in-
semnate sume de bani, intra0 in pUnga lui Racovsky si
compania.
Asupra neomeniilor si aresttlrilor ordonate de faimosul
cetlifean romciu dr. Racovsky, la Odessa, giisesc urmItoarea
interesanta, expunere facuta de d. Ion C. GrAdisteanu, fost
ministru. in ziarul Evenimentul din Iasi:
In ce ma priveste, pang in zina de 14 rebrnarie am
scapat nearestat, dandu-mi-se ragaz pang atunci ca s ma
ocup, de9i, fara succes, de soarta I3,omanilor arestati pana,
atunci.
In ziva de 14 Februarie insa am fast arestat la hotelul
unde edeam dimprettna cu deputatii Ionian si Valsanescu
.i dusi la, cancelaria batalionulni revolutionar roman, asezat
en sfidare chiar in localul consttlatulni roman.
Acolo, un annme Dicescu ne-a declaYat cu emfaza ea
suntem arestati in numele poporului roman. La observatia
deputatului Valsanescu ea nimic nu'l indreptateste sa vor-
beasca in numele poporului, ai carui reprezentanti.legali, eel
putin pang acum, s *ntem noi, a raspuns cu o emfaza cinica
ca noi reprezentam poporul prin franda si coruptiune, de
vreme ce el it reprezinta intr'adevar Si a adaugat ca suntem
vinovati a fi oilorat 450.000 oameui !
De acolo am fost trimii la inchisoare, de unde la 26
Februarie d-nii Iunian i Valsanescu air fost liberati, iar en
mentinut, dupa declaratia facuta de M. Bujor d-lui Ionian,
pentruca eram unul din cei mai vinovati, en membru al
Ligei si al Federatiunei Nationale.
In ziva, k 29 Februarie an venit la inchisoare doi
soldati din batalionul revolutionar roman en insarcinarea de

www.dacoromanica.ro
332

a ma duce pe vaporul bnparatul Traian",, care, ziceau ei,

trebuia sA ne ducA In Akerman spre a ne preda armatelor
romanes ti.
Ajunsi pe vaporul "Imparatul TraianL, am gilsit acolo
alti zece colegi parlamentari. precum si numerosi ofiteri si
alti romani, eonvin*i si ei, ca si mine, ca, vom fi trirn4i la
Akerman, potrivit stipulatiunilor tratatului incheiat en gu-
vernul roman.
Dup'a putin timp am fost debarcati pe cheiu, spunandu-
ni-se ca vom fi imbarcati pe un Taper italienesc, m ,nit sa
ne ducA, impreultri cu colonelul american Boyle, care fns -se
mijlocitorul acordului, in Akerman.
In acest scop se si inchei tse un pro-es-verlial, iscAlit
de colonelul Boyle si de membrii marelui colegiu, prin care
se arAta numele Romanilor, cari, pe. garantia colonelulni
Boyle, ufmau O. fie schimbati la Akerman cu nn numAr
egal de pfizonieri bolsevici, trim'si, din Ltsi. In acest time
vaporur Imparatul Traian", pe care se imbarcase batal'onul
revolutionar roman :;5i in genere banda. lui Racovsky, era
gain de plecare spre Sebastopol.
Ati nci secret rul marelui colegiu, Dicescu, tinand in
many procescrl-verbal incheit, declarA colonelului Boyle clir
nu e valabil, deoarece trebuia fault in dublu exemplar.
La observatia colonelului Boyle ca se poate face un
duplicat, banditul Dicescu, dandu-si pe fatA intentiunile,
rAspunse ca nu mai e timp, deoarece vaporul treb.ie sa" piece
si ca al doilea exemplar se va face... la Sebastopol.
In acelas timp el ordonA g'Arzei, care ne inconjurii, sa
.ne urce pe vapoare vAzand ca Romanii ezi A, ordonA sa
se traga focuri.
In acel moment m'am hotgrat si scap si trecand prin
cordoanele garzei revolutionare, am luat'o la fug spre oral
nrmArit de focurile gArzei revolutionare.
DupA ce am parcurs 5 pang la 600 metri, fu;isandu-ma
dupA magaziile si vagoanele care se aflau in port, am izbutit
sA ies intr' ..radA, uncle am avut norocul sA gasesc o tra-
sura, Ebert, in care m'am nrcat si care m'a dus la o gazda
nude m'am adApostit.
Despre cele intamplate in urmt4 fugei mele, nu mai

www.dacoromanica.ro
 333
stiu decat din auzite. $tin nnmai ea pc cand fngeam, Elm
ggsit pe Nestor Cincu adgpostit intr'nn Sopron si care pgrea
a fi scgpat.
Am anzit Ins in urnig ca a fost prins si nrcat pe va-
porn' Dacia", cgci arropeiratul Traian" plecase.

Este adevgrat, d. Nestor Cincu reusise si el sit fugg,

din psnt dimprJung cu familia, care it astepta,se la debar-
carea de pe vaporul Impiiratul Traian, ettnd to0 cei aresta0
se credeau liberi, conform aranjamentului Incheiat intre
colonelul canadian Boyle si Rurncerod.
and, debtreat, d. Nestor Cincu a vgzut repede ea, era
la mijloc o cursg, mizerabil1 si eg, se trageau focuri de
pnscg, incontra Romani lor debarca0 si a famillilor lor, a
cilutat si a reusit chiar sa se ascunda el, so0a, si copiii
intr'un Sopron din port, de uncle apoi, cu mare prevedere,
s'au putut strecura in strada g)rei portului, unde asteptau
ottlisu ca sa-i duca, acasg.
Aici, sere nenorocirea lui, deputatul de Tecuciu a fost
ztrit de un evreu din Barlad, dezertor din armata romang,
si devenit bolsevist rus, care 1-a somat sg, se ducl, cu el
din non in port si A impg,rtgseasca soarta celorlalti ostatici
romani '). Neavand incotro, N. Cincu cu familia s'a intors
din non in port, unde a fost apoi bgtut pang, la sange de
titre bolse,istb romani" in majoritate dezertori bulgari
din Dobrogea i Evrei din restul tarii atat inainte cat si
duVi imbarcarea lui pe boffin] vaporului Da cil.
La sosirea in port, Nestor Cincu a fost primit de
de7ertorii bulgari si evrei din armata romani, erijati in unelte
inconstiente ale lui Racovsky, cu lovituri de paturi de puscI
I) Alti depntati, cari au fugit d n port And all vgzut cursa bandei lui
Racovsky, an rensit fn tentl.tiva lor. Astfel, pe langg d-nul Ion C. Gr3dis-
te4nu, an fngit de sub- escortX, in momentul do a fi imbarcati, deputatii Gigi
Petcu (Brgila), N. Panl,(Co,mpulung) si N. Comsa (Tulcea).
Cu ctiteva, zile Thainte do plecarea vaselor cu ostatici spre Teodossia, an
fost pusi In libertate do ciare bolsevici deputatii Nunuc5. Protopopescu, V. Val-
slinescu siGr. N.:Tunian. De asemeni a fost eliberat, duTIA intent:0)0a colone-
lului canadian Boyle, d-nul*Nicu Butylescu.
Au sciipat de deportare, c4 bolnavi In sanatoria, d-nii senatori Ion Stavri
IBrtianu si general Crginiceanu. G. Georgescu, fot3tul prefect de Caliacra, care
intr'aldevrix era grew bolnay, a scilpht 0 el.

www.dacoromanica.ro
 -334

si chiar cu impunsaturi de baioneta. La un moment dat

'i-se ordonrt sa se urce pe Imparatul Traian, care se depar-
tase de farm, spuniindu-1-se sa uzeze de un otgon de corabie,
lucru pe care nu l'ar fi.putut face chiar data ar fi fost un
gimnastic de fortil. Nesupunandu-se, a fost batut din nou
si urca,t in ghionturi pe bordul vaporului Dacia, uncle a
fost luat in primire de alte bestii, sari II loveau In cap cu
revolverul, umplandu-i eapul de eucuie.
Toate aceste scene de siingeroasa barbarid se petreeeau
in fata d-nei Cincu si a copiilor lor, cari inlemnisda inteatilt
de spectacolul odios ce li-se prezinta ochilor, In cat nici itu
mai puteau sa planga.
Martori oculari misu spus ca dintre toti Romanii din
Odessa, eel mai martirizat a fost d. Nestor Cincu, a carui
atitudine demna romaneasca din tot timpul petrecut la
Odessa it desemnau urgiei bulgaro-evreesti. i acest barbat
intreg a suportat toate neomeniile si chinurile cu seninatatea
omului demn si constient. Vazand ca Racovsky a aranjat,
cu sprijinul lui Trotzky, o talharie in stil mare, el a facut
tot posibilul a reusit ca sa s-ape nedijmuit de Ra-
covsky ,si banda lui. Cand a aflat ca doamna Cincu, spre
a-1 scapa din pusc5rie, voia sa dea, prin d-nul architect
Gabrielescu, bandei bolseviste suma de 25.000 ruble, s'a
suparat foe si a trimis pe sotia sa, atat de ingrijorata, sa
roage de urgenta pe d-nul Gabrielescu ca sa nri mai faca
nici un deniers.
Caracter intreg, N. Cincu nu voia Cu nici un 'wet sa
incurajeze talharia organizatr de a-rul Racovsky, cu atat
mai mult cu cat, data era cine-va in drept dintre Romanii
din Odessa sa fie oarecum menajat de acest pretins sef de
partid, acela era desigur. Nestor Cincu, cumnat cu d. C.
Mille, directorul Adevarului, care in 1911 a dus celebra,
dar regretabila campanie Incoronata de succes pentru repa-
triarea d-rului Racovsky, si carte tot atunci a tinut ascuns,
timp de 10 -tile, in casa sa din str. Polotaa, pe calaul de
mai tarziu al Romanilor de la Odessa, spre a-1 feri de
ghiarele agentilor de siguranta. Timp de 10 zile, Racovsk
a stat atunci zilnic la masa ebt omul,'pe care, dupe 7 ani.
I-a caznit si batjocorit prin uneltele Sale In modul cel mai,

www.dacoromanica.ro
 :335

salbatee in portul Odessei, in asistenta chiar a membrilor

familiei sple. .
Se stie ca d-rul Racovsky fusese expulzat din tare li .
1911, ca supus bulgar, de catre Scarlat Varnav, fostul pre=
feet de. Constanta. Chestia aceasta a trebuit sa fie rezolvatd
de justitie si Curtea, de casatie i-a recunoscut in cele din
urma cetdtenia, romans, contestata de prefectul Varnay. Pot
afirma eh" campania dusa atunci de ziarul Acleva rut, in fa-
voarea-Ini Racovsky, a fost melt hotaratoare pentru triumful
cauzei acesttiia. Inainte de pronuntarea justitiei, d-rul Ra-
covskv a fost introdus 'in mod clandestin in tare, prin
punctul vamal Cornul-Luncei, gratie concursului printului
Sebastian Moruzzi, care, ca sincer depocrat, considera pe
Racovsky drept o victims a satrapiei lui Varnay. ()data
ajuns in tars, caldul de mai tarziu. al Romp nilor a stat
timp de 10 zile ascuns in casa direcorului .Adevarldui, uncle
a fost gazduit ca un napastuit si om de omenie".
Dar d-rul Racovsky e om cu dotia morale sau chiar
mai ,multe..Astfel in urgia dela Odessa, dace el a tinut sa-si
arate recunostinta fats de printul Sebastian Moruzzi, s'a
crezut insa, in drept, pentru acelasi motiv, sa huleasca in
mod nedemn 1917) pe eel mai mare binefaciitor al sau
C. Mille si s maltrateze tiS chipul eel mai salbatec (1918)
pe cumnatul acestuia, Nestor Cincu.
De ce'? Aici este o mare enigml, pe care unui ,om cinstit
este imposibil s'o deslege.
Dar larch: ce se poate spune despre un om zis ei%i-
lilat, care in secolul XX inspire, si conduce el acte bandi-
testi ca cele faptuite fie d-rul Racovsky si partizanii sai ht
Odessa, Impotriva unor refugiati romani, amarati si chinuiti,
intre altele, si de aspectul relpingator in care ajunsese aliatii
nostri rusi, in ajutorul carora se pusesera de not atatea si
atatea sperante? Mai cunoaste oare istoria o asemenea tra-
gedie: sa te .legi frateste Cu un aliat la o treaba asa de
grea si serioasa, ca razboiulsi clind coif), in loc de tijutor
militar, ss te potnenesti cu cea mai groaznicii, dintre tradari,
iar In lee de sprij.in si aparare pe chiar teritoriul sau, atunci
ciind e vorba de viata si averea ta, sit vezi deodatil ca
aliatul se transforms intro bung, dimineata in dusman ne-
impace,t, ba chiar mai mult ca asmuta, pe anarhistii tai, pri-

www.dacoromanica.ro
336

pasiti la el in tail, sa te aresteze, sa te maltrateze si .sas

te fare ca in codru, fara, absolut nici o sanctiune ?
Cum sa, botezi oare pe un individ, care, ca d-rul-Ra-
covsky la Odessa, furl, banii statului roman dela. comisia
de aprovizionare si dela consulat,ila total vre-o 4 mili-
oane eonfisca 90 Vo din depozitele pe cari Romanii din
Odessa 'le aveau pe la diferite baneigeneralul Argetolanu
(100.0 )0 lei), d-na Catargi *(110.000 lei) si altii pot certi-
fica luerulsi sub forma de caOune incaseaza enorme sume
de bani dela Romanii pe can ii aresta si apoi -elibera din
inchisoare, in timp ce toVarasii sai atacau domicilii pri-
vate, sub pretext de perchizitie, si luau en dansii tot ce le-
esia, in cafe?
In toate codarile penale din lume, chiar in .Rusia,
si in Bulgaria, asemenea fapte criminale sunt ealificate de
tcalaurii sau banditisme, iar autorii for ca tellhari sau
banditi. Ca unul care cunosc personal pe d-rul Raeovsky,
nu pot de cat sa, regret ca, dansul, om cult si pe deashpra
si sef de partid, a euit sa se puns intr'o asemenea pos-
tura, Meat sa i-se poata, aplica, fara nici o exagerare, ca-s
lificativele de mai sus.
Dar mintea omeneasca, stn in ,loc si se cutremura la
gandul ca, acelasi d-r. Racovsky, dup5, ce si -a jecmanit si
batjocorit bine victimele, umplandu-si buzunarele de pro-
letar cu suma, 'se zice, de peste. 15 milioane lei, a tinut sa
faca si pe piratul modern. Intr'adevar, in Zina, de 29 Fe-
bruarie, seful socialistilor romani dela Odessa isi imbarea
toate victimele pe vapoarele Imparatul Traian si Dacia 1)
si da orclin sa fie Anse in largul 1VIarei-Negre, comunicand
elevilor sai pira,ti anumite instructii de noui bunreli si
maltratari, iar el, ca un comailclant al fiotei Mitrei- Negre ",
se face nevazut, spre a reapare pentru cJ clips tocmai la
Teodosia, pe coastele Crimeei 2)'.
') Aceste vapoareo de pasageri oral' .proprietatea statului roman, care, la
intrarea noastri in rilzboin, le-a inchiriat statului rusesc. Azisunt din nou in
posesia statului nostru, dupN, ce -au fost aduse de bolpvi0ii ruqi intr'o stare
lamentabillt
" 2) D-rul Racovsky a pNrgsit Odeessa cu automobilul, luAncl en fel gi
toaa prada in bani, bijuterii etc. A plecat din Odessa de teams de a nu ft
.urprins de trupele austro-ungare, 'cari toctnai In acea vreme se apropiau,

www.dacoromanica.ro
 337
Numai in romanele de senzatie se mai pot citi ase-
menea scene si fapte ingrozitoare.
Iatri lista complecta a celor'49 de ostateci ai bandi-
tului Racovsky Imbarca0 pe vapoarele de mai sus: G6-
neralii Romulus VIvescu fi D. Dragotescu ; comandorii
V. Pantazi i M. 111ihailesru; senatorii C. Coeicif, 1. Bo-
ceanu, Eremia Pana qi Grigore Procopiu ; deputatii Nestor
Cincu, Bucur Spirescu, Zam fir Filotti fi I. Stanculeanu;
locot colonel ITiculescu, medic veterinar ; maiorii ,St. pro -
topopescu din aviatie 1) si Xihaitti Rosetti ; L5'tefa,nicit Bellu,
prefect do Teleorman; capitanii Gh. lonescu, 111otaf, I.
Rcimniceanu, I. Negreanu, P. Metes; locotenentii RaFanu,
N. Radulescu Gr. Horascu, I. Hora scu, C. Ghirgiu,
Al Roqianu, Fovea, Ionescu, A. Mateescu i M. Serian ;
apoi Dim. llitirascu, mare agricultor ; Raul i;raciun, ad-
vocat ; Emil Nicolau #, Casimir, ziariqti ; comisarul Chri-
stian; E. Nitescu, inspector c. f. r. ; Al. Perieteanu, N.
Rcimniceanu, A. Demetriad, N. Popescu, Al. Borfaru,
Teodosie Gribonsley, I. Lucescu, Gh. Altxandrescu. fi Marius
Pan&
Groaza i grija, pe care le-a semAnat 1n atatea familii
pentru a introna ordinea gi 1 nigtea in frumosul port gi orag, care constitue
plrtmanul Busiei sud-vestice.
Sogirea trupelor austro-ungare la Odessa prezinta o deosebit g. primejdie
gi pentru refttgiatii transilviineni de acolo, ca d-rul G. Bsiulescu din Brasov,
d-r Iancu 3letianu din Zernegti. Octavian gi Eu eniu Goga, apoi T. Pisani. fostul
director al Epocei etc. Toti actgti refugiati an sclipat de a nu fi pringi de jan-
darmii unguri, can Insoteau trupele, fugind can cum an putut en. trrisuri eau
cu citrate la Ovidiopol pe malul lacului format d+1 torentul Nistrului, de unde,
pliltind din greu, an fost trecuti en bNrcile de Hare. pescarii rugi din localitate
pe malul routines al Basarabiei. la Akerman, care era deja ocnpat de trupele
romanesti.
1) Dacil banda lui Racovsky teroriza pe Romanii burghezi, spre a-i jec-
mrtni gi fura in scop de imboghlire, pe ofiterii /romtini Ii urmilrea si aresta cu.
deosebire pentru ci Ii considera ca pe aprtratorii burgheziei. In sears de 20Ia-
nuarie, Rumeerodul revolutionar (Una rain pentru arestarea tuturor oflterilor
roman aflittori in Odessa, acegtia, cum an aflat, s'au ascuns care undo a putut.
Multi dinteingii s'au travestit ca bolgevici, in baine de soldati rugi gi an fugit
In Basarabia, infruntand cele mai man primejdii, cum a fost cazul capitanului
aviator Vasile Alexandreanu gi a tovargului sgu de drum locotenentul Bucu-
rescu, cari, dacg. n'ar fi fost ajntati de nigte prizonieri ronulni din aimata aus-
triacA, cari lucrau la o sogea dincolo de Nistru, ar fi fost desigur prinsi de bol-
geviei si executati pe loc, drept spioni.

7690I. R. Abrudeanu, Pacostea Ruseascii. 22

www.dacoromanica.ro
 438

plecarea vapoarelor cu ostaticii romani, au fost enorme.

Multi nu indrasneau sl spere ca vor mai revedea pe cei
furati, chinuiti si batjocoriti de banditul Racovsky. Aproape
50 de zile au stat cei 49 de Romani 'lute captivitate
din cele mai chinuitoare si din care an fost salvati numai
gratie unui som, care intruneste inteinsul In eel mai- Malt .

grad sentimentul dreptItei.

Acest barbat a fost colonelul Boyle, inginer din Ca-
nada, mobilizat in armata engleza si detasat in Rusia pentru
supraveghierel transporturilor de materiale.
Colonelul Boyle, vazand nedreptatea pe care masima-
listii din Odessa o fIceau compatriotilor nostri, s'a hotarat,
farl nici un 'all stop decat acel al implinirei uneldatorii
umane, sa is el in mana, cauza for gisa o duel pang la sfarsit.
A venit In aeroplan la Iasi, s'a pus in legatura, cu gu-
vernul roman si s'a rotors la Odessa cu Invoiala, prin .care
se asigura liberarea a for nostri dintr.o odioasa, captivitate.
S. so noteze ca In acel moment colonelul Boyle nu
.mai lucra pentru niste camarazi de arme, eaci Romania
iscalise preliminIrile de pace. Mobitul colonelului Boyle,
curat de on -ce preocupare proprie, a lui sau a coneetate-
nilor lui, se ridica astfel in sferele cele mai 'Mahe, acolo
unde omul se jertfeste pe de a Intregul numai pentru o
idee, pentru cea mai mare dintre ide:: dreptatea. .
Colonelul Boyle, cand a vazut ca Racovsky si ai lui nu
se tin de cuvantul dat si due pe ostaticii nostri in Crimeia,
s'a transformat el singur i ostatic, ca sl Impart suferin-
tele si pericolele cu ,cei cari, in judecata lui, erau victimele
nedreptItei.
Actul colonelului Boyle a reusit pe deplin.
Colonelul Boyle va ramane in istoria noasWa' din
ultimii ani nu numai. o duioasI amintire, dar si o pilda de
ceea ce poate vointa omeneasca cand se pune in slujba
unui ideal.
Fostul deputat I. StInculeanu descrie intr'un interview,
publicat in 111iparea din Iasi, in chipul urmItor gestul
acestui om al datoriei :

Colonelul Boyle a dus cu not town: mizeria, toat'a"

eorvada pentru a, fi vesnic cu not si a aptira viata fiecAruia .

www.dacoromanica.ro
 389
dintre noi. Unul nu ne-am fi intors si nici n'am mai fi astazi
in viata, de n'am fr avast vesuic en noi pe colonelul Boyle.
Tragedia a incepnt din ziva in care Racovsky a pus mana
pe Odessa, nude bandele sale jefuiau pe Romani, la lumina
zilei. Din momentul ce Rumcerodul a incetat de a mai exists,
ca organ oarecum legal, Odessa a inceput a fi stapanita de
Racovsky. El a institnit un inalt colegiu autonom", compass
din bolsevici sub .presidentis, sa, ministrul de externe fiind
veterinarul basarabean Brasoveann, un vizionar nevinovat.
In acelas timp Racovsky a format un Bata lion revo-
lutionar", alcatuit din toti dezertorii din armata, noastra, din
-toti condamnatii si facatorii de rele bulgari, pus sub condu-
cerea advocatului M. Gheorghiu Bujor din Iasi, a unni avocat
Nicolan din Bucuresti si a unnia Dicescu, fost reporter la
Adeveirul"1). Doi indivizi, Kupferwasser si Buiumovici,
complectu aceasta organizare condusa de Racovsky, care
avea un act intarit de Lenin si Trotzky, ca sa . . . guverneze
la Odessa.
Racovsky a confiscat banii Statului roman, pe care Si.
aveau la Odessa comisiunile romane.sti insareinate cu apro-
vizionarea. A confiscat deasemenea 9() la still din depozitele
pe cari le aveau Romanii din Odessa pe la diverse banci. Sab
forma de cautiuni, el lua enorme some de bani de la Romanii
pe can ii elibera din inchisoare, in timp ce tovara.sii sai
din batalion ne buzunareau si ne faceau vizite domiciliare,
unde, in lipsa nostra ne-an lnat toata imbracamintea si tot
ce au .gasit.
In timpul cand ne aflam arestati pe vaporul
ratul Traian" se produse acel tratat de pace intre guvernul
nostru si Racovsky pentru eliberarea noastra, tratat, non,.
facut dupa, interventia colonelulni Boyle. In seara de Dumi-
n,ica, 25 Februarie, la mieznI noptii; Racovsky ne comunica,
celor arestati pe vapor, acest tratat, anuntand ca a doua zi
vom fi pusi in libertate. Dar a doua zi el dispare. Colonelul,
duprt doua zile de asteptare, obtine de la Rumcerod o hartie
in care noi i-am fost cedati, ca prizonieri, colonelului Boyle.
Totusi bandele lui Racovsky' s'an opus a ne elibera.

1) Nu-mi aduc aminte ca acest individ sa fi fest vre-mlatii reporter la

Adevfind.

www.dacoromanica.ro
340
Sub focuri de arme, loviti de acesti banditi, am fost porniti
cu vaperarele Impa'ratul Traian Dacia spre Teodosia, unde
nona, zile am stat, intr'un pavilion de contagiosi. Dar salva-
torul nostrn, Boyle, se afla en noi, impart6sind cu noi toate
mizeriile, toate lipsnrile Si intregul tratament banditesc.
La Teodosia, colonelnl Boyle s'a pus in contact en vice-
consulul Angliei, en care a convins pe sovietul local s'a recu-
noascg tratatul de pace, pe baza cAruia am putut porni spre
Sebastopol, Inabareati pe vasul Cernomore" i calauziti de
o gardA chinez6, comandata de un ofiter cch.
La Sebastopol, colonelul Boyle, en spiritul s'au istet,
en calmul pi cu tactul sau caracteristie, pur i simple ne-a
furat din mainile banditilor lui Racovsky. Intr'o sears, la
ora 9, la schimbul ggrzei, eand nu mai faceau de garcrg de
cat vre-o 6 ihsi, am fugit cu totii si ne-am imbarcat, luand
drumul spre Sulina, uncle am ajuns la 22 Martie".
La Sulina, ostaticii romani au fost 'Pusi in libertate
si 1684 sg piece la Galati numai duPg-ce s'a facut schimbul
cu bolsevistii retinuti In tarn, ca ostatici, de cgtre guvernul
roman.
Colonelul Boyle a insotit pe cei eliberati, grade ener-
giei sale, pang, la Iasi, unde a fost apoi sgrbgtorit cglduros
printr'un splendid banchet dat in salonul eel mare al Jo-
ckey-Clubului. Mai tarziu i-s'a oferit acestui gentlemen o
frumoasg medalie comemorativg a faptei sale, desPe care,
spunea dansut, cg se mirg cum a putut starni 'atata curiozi-
tate! Rege:e Ferdinand 'i-a acordat insemnele de mare ofiter
al Coroanei Ronzdniei.
Astfel s'a terminat prigonirea nebung' si talhgreascg
intereprinsg de doctorul Cristu Racovsky in contra Romanilor
din Odessa, in secolul al 20-lea si pe pgmantul Europei
civilizate!
.Cum vor fi judecate de istorie faptele acestui bulgar
inteligent, dar lacom, crud si sanguinar, este usor de inteles.
Ceeace lumea nu va putea Intelege ins g, niciodatg este faptul
c guvernul maximalist, desi cmilltea toate talhariile comise
de acest om, .n'a ezitat sg,-1 numeaseI prim delegat in tra-
tativele de pace ale Rusiei cu Ucraina, jar aceasta n'a ezitat
sI-1 aecepte!
Vorba romAnului: Fine se aseamand, se adund I

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XVIII.

Guvernul Averescu .ni pacea Iui Marghiloman

Se stie cu eata Incredere si cu cat entuziasm a plecat
armata Romaniei la razboiu, 11) ziva de 14/27 August 1916,
pentru implinirea visului de veaeuri urn4rit: unitatea, na-
tionald si politico a intregului neam ramanesc.
De doug on am avut iluzia ca- vom odata in
1916, cand ocupasem aproape o treime din ceeace reclamam,
si altl-data, in vara anului 1917, cand pregatirile enorme
facute pe front si in dosul frontului ne dadeau garantia
succesului.
In ambele randuri a urmat desiluzia. Azi se cunosc
pricinele acestor nenorociri momentane : intaia oara, tri-
d.area si a doua oarl revolgia ruseasca, aceasta din urma
avand ca elect pulverizaiea armatei tariste. Tradarea si re-
volutia ruseasca au pus Romania In neputinta, de a-si
continua, usa, precum dorea, actiunea ei militara alaturi
de aliati, cu toate isbanzile din vara anului 1917 si en
toata, forta, de care dispunea chiar in Ianuarie 1918, cand,
dupa incheierea pacei dintre Puterile centrale si Rusia
maximalista (pacea dela, Brest-Litowsk) de o parte si Ueraing
de alta parte, Germanii si Austro-IVIagbiarii au crezut sosit
momentul s, implante. eutitur In gatul Romaniei.
Itl Ianuarie 1918, Romania, fat5, cu aceasa situa0e
de fapt, nu putea sit adopte deeat una din m:m6toarele
trei atitudini
Prima era sa intre in tratative de pade cu dusmantil,

www.dacoromanica.ro
342

cn mana pe Sabie. S'ar fi dat astfel armatei putinta de a

face un ultim serviciu tarei prin obtinerea maximului de
conditii , favorabile posibile. Acesta a fost punctul de ve-
dere al guvernului Bratianu, afar/ de ministrii conserva-
tori In frunte cu d. Take Ionescu, earl cereau continuarea
razboiului.
A doua atitudine era ca, neutilizand forta de care
dispuneam, sa dam dela Inceput' vrajmasului impresia ca.
vrem pace cu on -ce pret si In on -ce conditii.
In sfarsit cea de a treia atitudine era aceea de a nu
intra deloc In tratative, de a rezista si mai departe pe calea
armelor si nuniai in caz de Infrangere sa suportam stabi-
lirea in toata Sara, pang la pacea general/, a unui regim
de ocupatie dusmana.
In momentul deci cand tra'darea ruseasca, multumitil
coruptiei germane, a facia din insula noastrA Latina o in-
sula a constiintei dreptului lici in Orient, o insula asal-
tata de valurile demoralizarii si ale silniciei, Romaniei ii
stau deschise numai cele trei solutii indicate mai sus. Con-
ducatorii destinelor romanesti an ales solutia de a doua.
Cum si de ce s'a ajuns la aceasta solutie, se va, vedea
din urniatorul istoric al evenimentelor :
In ziva de 24 Ianuarie 1918 st. v. comandamentul roman
a primit din partea comandamentului german al lui Ma-
ckensen un mesaj drastic, prin care se cerea ca In termen
de 4 zile sa i-se dea lamuriri asupra, situatiei militare si
politice a Romaniei. Acest mesaj era urmarea, unui sehimb
anterior de note privitoare la miscarile trupelor noastre to
urma retragerei celor ruse.sti de pe front.
Chestiunei acesteia, push de comandamentul german,
trebuia sa i-se dea, un raspuns pan/ In ziva de 28 Ia
nuarie. Adusa fiind Srl discutia consiliulni de ministri,
membrii guvernului Bratianu, .deli In principiu erau toti
pentru continuarea razboiului, s'au Impartit In doug tabere
pe o cbestie de forma. Ministrii conservatori cereau denun-
tares imediata a armistitiului si continuarea razboiului, pe
sand ministrii liberali erau de parere sa se prelungeasci
armistitiul, daca te va mai putea; In caz contrar, sa se
angajeze oare-cari convorbiri de pace cu Nemtii, spre a se-
putea castiga timpul necesas pentru formarea de depozite

www.dacoromanica.ro
 343

de alimente in Basarabia pe seama trupelor, in vederea

unei noui si eventuale retrageri a armatei noastre. Parti-
zanii acestei idei argumentau ca dac6 Trotzky a dat pe
Nemti In dulap timp de 2 luni de zile, de ce n'am in-
eerca si not sA-1 dam macar o lun6, In care timp multe
se pot Intampla si dacl Imprejurarile ne vor fi favora-
bile, am putea atunci rupe on -ce tratative si sci rein-
cepem lupta.
CAstigarea de timpacesta era punctul de vedere li-
beral, precizat in consiliul de ministri dela 25 Ianuarie.
Ministrii conservatori insa, neimpiirttsindu-1, s'a convocat
de urgentit un consiliu de coroana, in care, neclzAndu-se
db acord nici de astl-data, cei patru ministri conservatori
Take Ionescu,Mihat G. Cantacuzino, Barbu Delavrancea
si N. Titulescu V-uu dat demisiile, In urma carora pre-
edintele consiliului d. Ion I. C. Br6tianu a remis regelui, In
dupg amiaza zilei de 25 Ianuarie, .demisia intregului cabinet.
In dimineata zilei de 26 Ianuarie, regele Ferdinand,
primind demisia guvernului BrItianu, a Insarcinat pe gene-
ralul Averescu cu formarea unui nou minister. Acesta ac-
oeptand misiunea, noul cabinet s'a alcatuit precum ur-
meaz6: Genera lul Alexandru Averescu, presedinte al con-
siliului si ad-interim la externe; generalul Culcer, lucrArile
publice; generalul lancovescu, razboiul; _Mad, Cantacuzino,
instructia publia; C. Argetoianu, justitia; C. Sarateanu,
interne; Ion .Luca Niculescu, industrie si comert; Fotin
Enescu, finante si ad-interim la domenii.
Istoricul formArei acestili guvern este &A. precedent
in analele noastre politico. Noutatea cIci era primul mi-
nister din Cara flra, colorit politic trebuia sa aiba sur-
prizele eP. Inca dela orele 10 dimineata, in ziva depunerii
juraniantului Luni, 29 Ianuarie preotul atepta ln. Pa-
latul regal sosirea nouilor ministri, sere a le primi jura-
manta]. Dar la orele 10'/2, cabinetul nu era inc5, complect
format. Nu se glseau titulari pentru finance, domenii i
externe. Comunicandu-se aceastg, tire regelui, s'a trimis re-
pede un automobil ea sa aduca la Palat pe d-nii G. Buz-
dugan, consilier la Curtea de casa4ie, si Fotin Enescu,
directorul BAncilor populare, sere a li-se propune sa intre
in guvern. D. Buzdugan a refuzat categoric, iar Fotin

www.dacoromanica.ro
 344

Enescu, azi reposat, a sfaxsit prin a ceda. Numai ast-fel

s'a putut 6ompleeta noel minister, avAnd totusi 2 interimate.
Abia la 8 Februarie C. Garoflid, inspector agricol, a primit
s intre in guvern, ca ministru al domeniilor. D. N. ,Misu,.
desemnat ca ministru de externe, n'a funetionat nisi o sin-
gurl zi, neputAnd pgrIsi asa de repede postul sam de mi-
nistru plenip6tentiar la Londra, unde era foarte utikt pre
zenta sa.
In cercurile ardelenesti din Moldova si Basarabia, consti-
tuireanoului govern a pgodas o impresie din *cede mai peni-
bile, membrii dui fiind taxafi ca ciocbii Ardealului, far ca ei
sl fie intro ni nic vinovati de pierderea acestei provincii,
mai ales clad Puterile centrale ne tattau ca Invinsi si cel
care dicta conditiile Seel era contele Tisza.
In ziva de 27 lanuarie, compunerea noului cabinet, pre-
zidat de generalul Averescu, find asiguratl, s'a, telegrafiat
adversarului cA, din ca,uza sch.imlArei guvernului era ne-
cesar s se acorde o prelungire a termenului fixat. Co-
mandamentul german ,a r5,spu.ns cg, mai acordl 48 de ore.
Rezultatul trebuia deci dat pan5, in ziva de 30 Iauuarie.
Guvernul AVerescu c\onstituindu-se In ziva de 29 Ia-.
nuaries'a tinut un prim consilili sub presidentia regelui,
in care s'a, hotrtrit intrarea, In tratative cu inamicul, citu-
ttAnd a cunoaste bazele, pe care acesta ar avea intentiunea
66, punI negocierile de pace 9.

1) In timpul coi stituirei guvernulifti Averescu a venit la 'ali colo-

nelul austriac de stet -major Maximilian Banda, fost ata,a,t militar al Austro-
Ungariei la, Bucureiti. El avea sa fae regelui Romaniei o icomunicare oralg din
partea impgratulu; Carol al Austro-Ungariei, in urma unei propuneri Melia de
contele Czernin in anire eu aliatii 'gormani, turci Fi bulgari. AceaStri comunicare
ar fi aviimd continutut urmgtor:
In eaz eg regale Romaniei es'ar adreaa Puteilor centrale pentru ubtinerea
pacei, nu Na trebni sg se teams de uh refuz.
Conditiile de pace cerute de tars sa ar fi onorabile. Romtmia ar putel
incheia o eonventie icu Puterile centrale, in. stop de a eombate impreung co_ ele
primejdia revolutiei qi a anathiei internationale, fgrg, a se obliga su Nitre in
luptg contra actualilor ei aliati. Dintr'o asemenea conventie. eventuala nu poate
sit decurgg, pentra Puterile centrale, obligatia de a acorda Romaniei ajutor de
arme in lupta ei contra Busiei,, de oarece ele nu se mai aflhi in stare de rtizboin
eu republica sovietelor.
In ea privelte chi stiunea integritgtei teritoriale a Bomal,niei, trimisul

www.dacoromanica.ro
 345

Desi, precum am spus, rgspunsul nostru trebuia dat

in ziva de- 30 Ianuarie, totusi delegatii romani nu au putut
fi la local de intalnire decat in ziva de Miercuri, 31 Ianuarie.
Pentra a da explicatiunile cerute de adversar asupra situa-
iunei politice era deja desemnat ministtul plenipotentiar
I. N. Papiniu din ministerul de externe. S'a hotgrit ca
acest delegat sa fie Insotit de doui ofiteri si, anume colo-
nelul activ Ressel si Capitanul de rezerva I. M. Mitilineu,
cu ingrcinarea aparentg de a da, explicatiuni asupra situa-
-tiunei militare, in realitate lug cu alte irrsarcinari confi-
dentiale.
Primul avea sa cearg maresalului Mackensen, din partea
gene'rarului Averescu, o intrevedere particularg, iar eel d'alL
doilea sa is contact cu oamenii nostri politici din BUcuresti,
pentru a alb, daeg dansii aveau vre-o ideie de conditiunile
eari ne vor fi cmpuse de adversar.
TrimiSii nostri s'au intprs in ziva de 1 Februarie en
urnatorul rezultat :
1. 0 vie satisfactie din partea adversarului pentru
hotgrirea noastra de a incepe tratativele de pace. Refuzul
prelungirei cu eel putin 20 de zile a armistitiului, cerutg
de noi, reduand-o la mai putin de jurnItate. NI se cerea
sg, notificgm in ziva de 7 Februarie, numele delegatilor
pgeei, iar In ziva de 9 Februarid, sa aibg, loc, hotarit, prima
intrunire comung a delegatilor.
2. Maresalul Mackensen consimtea la Intalnirea cerutg
de generalul Ayerescu, cu rezerva cg nimie nu ar fi putut
modifiea cele botgeite deja.
3. Oamenii nostri politici din Bucuresti, germanofilii
rgmasi acolo, s'au prefgcut cg nu cunosc intentiunile dus-
austro-migar a observat ca nu so poate face nici o promisiune in acest
etadiu.
Aceastrt ehestiune, precum si toate celelalte am5,nunte roman de dome-
niul tratativelor dintre plenipotentiari.
Deoarece insarcinarea datti, ofiter,ului austro-ungar, bare consta in remi-
terea acestor comunic:iri, era .executata, el a deelarat terminate misiunea sa.
Dupii: cum se etie. guvernul roman a 'flout cunoscut Puterilor con-
trale, putin timp dup'a aceea, dorinta sa de a, incepe tratativele de pace.
Aceastri tire' a fost comunicatii zia,relor austro-ungare de care Icbrespon-
denz-Bureau din Viena, drept rrbs_puns la unele afirmatiuni ale ziarului Evening-
Post din 'New-York.

www.dacoromanica.ro
346

manului si nu all ti oit sa orienteze Intru nimic ye trimisii

guvernului Averescu, uneltind in sehimb sa pun fiecare
mans, pe franele guvernului i sac trateze ei pacea cu Pu-
terile centrale.
Delegttii guvernului din Iasi, Intalnindu-se inteo ca-
mera dela Hotel Athen6e Palace cu Alex. Beldiman, Lupu
Costache, Virgil Anion, D. I. Nenitescu si C. Stere, acesti
doui din urma le-au aratat nenorocirile" ce se vor abate
asupra Orel data pacea se va Incheia sub regele Ferdinand,
iar Lupu Costaclie le-a citit, ca din partea lui P. P. Carp,
urmatoarea declaratie, publicata In Lumina de Vineri, 22
Februarie 1918:
Domnul P. P. Carp va roagii sii spnneti respectnos
Maiestatei Sale di, dnpil pirerea lni, chiar data Regale ar
semna pacea en Pnterile centrale, zinfanerea lni pe tron
ar da loc la o serie de convnlsinni, cari ar face dinastia
imposibila ti ar Ingrbnia vindecarea ranilor canzate prin
o politics fatale ".
Acesta era coneursul, pe care marii patrioti dela MI-
curesti II dau guvernului Avertteu in greaua misiune ce
isi luase pe umeri!
In ziva de 2 Februarie, un curier special a mere la
Focsani, spre a transmite de acolo maresalului Mackensen
telegrama, prin care generalul Averescu fixa data Intalnirei
sale cu seful comandamentului german.
Intentiunea sefului guvernului roman era ca, inainte
de a se angaja pe calea tratativelor, sa fie oriental cu mice
pret asupra de,sfkurarei for probabile. Intalnirea a avut
loe la Buftea (In palatul printului Barbu Stirbei) In ziva
de 5 Februarie.
De oarece maresalul Mackensen nu era in complecta
cunostinta de cauza asupra, partei politice a tratativelor, nu
a putut sa exprime dealt pareri personale, totusi bine in-
formate. Din aceasta eau* generalul Averescu a cerut sa
'i-se lnlesneasca o intrevedere cu ministrii de externe ai
Puterilor centfiale (Kuhlmann si contele Czernin), ceeace s'a
qi aranjat fara nici o dificultate.
Din punctul de vedere militar, rezultatul convorbirei
cu maresalul Mackensen a fost precis si de o mare impor-

www.dacoromanica.ro
 347
tanta. Conditiunile au fost formulate in scris si printre cele
mai esentiale erau :
Impatrita alianta (Germania, Austro-Ungaria, Turcia
si Bulgaria) si Romania se oblige pang la incheierea pacei
a nu mai Intreprinde reciproc nimic estil.
,Intreaga armata romand are mana libera a opera
Impotriva bolsevistilor sau Impotriva fortelor guvernului
din Petrograd, atat timp cat acesta nu va Incheia pace cu
Romania. Mai mult chiar, in caz de nevoe, armata romana
va putea fi chiar sustinuta militareste de catre Puterile
epatrale.
Este important de retinut ca, ..in aceasta faze, ideia,
unei demobilizari a armatei noastre era cu totul depart&
de cadrul conditiunilor pentru Inceperea tratativelor.
In ziva de 11 Februarie a avut loc Intrevederea dintre
primul ministru al Romaniei si cei doui ministri de ex-
terne Kuhlmann si contcle Czernin. Cu acest prilej an fost
precizate conditiunile, pe baza carora s'ar putea Incepe tra-
tativele de pace.
La aceasta Intalnire, Kuhlmann, pentru a face im-
presie, a spus textual generalului Averescu urmatoarele
euvinte:
Pot face din partea lilajestafti Sale Imparatul
Germaniei declaratiunea cd, defi razboiul actual a sapat
o prapastie intre not gi Romania, credem insa ca prin o
pace, pus& pe baze convenabile, s'ar putea cu timpul umple
aceasta prapaaie"
Chestiunea se punea deci ]impede: stoarcerea pang, la
maduva a Romaniei infidele! Dupa ce s'a *us la acest
lucru, acelasi domn Kuhlmann, peste 2 luni dela iscalirea
tratatului de pace cu Romania, s'a vazut nevoit sa declare
in Reichstag a pacea genera% este de asteptat mai cu
seam% dela negocierile diplomatice din spatele armatelor In
lupta. Ce e drept, aceasta declaratie, facuta Inainte de vie-
torioasa contra-ofensiva franco-engleza, din Iulie 1918, l'a
costat pe Kuhlmann pierdere,a locului de ministru de ex-
terne si Inlocuirea lui cu ofiterul de marina, Hintze, fest
ministru plenipotentiar la Christiania.
In Intrevederea dela Buftea; Kuhlmann 'cl -a etalat eon-
ditinnile sale Ili ale colegului sau /nacritul conte Czernia,

www.dacoromanica.ro
348

-clasandu-le in doug, categorii: conditiuni esentiale, cati tre

buiau primite sine qua non, i eonditiuni secundare, tot
importante, Oar a caror rezolvire nu putea compromite
mersul tratativelor.
Conditiunile esentiale priveau chestia Dinastiei, a ar-
mate; i chestia teritoriala. A dou,a categorie cuprindea con-
ditiunile de ordin economic si financiar.
Relativ la conditiunile esentiale, cei doui minis:17i de
externe ai Puterilor centrale au deelarat ca chestia Dinastiei
noastre va fi considerate ca o. chestiune interne i nu va
intra deci in cadrul negocierilor de pace. Pentru anima
nu se, va itn lune nici o emilitithie. In ceeace priveste teri-
toriul, .Romania, va avea st fa(.a cesiuni si anume va-trebui
sa cedeze Dobrogea in condo niniu Puterilor centrale, cu
clauza de a se rezerva Romaniei esirea la mare. Rouinia
4,1, trebui sa mai' convina, in prineipiu, si la rectificarea
frontierei dinspre Ungaria pentru consideratiuni militare,
dupe indicatiunile pure pe harta, de statul-major austro-
ungar.
Conditiunile economice, destinA,te sa asigure Germaniei
produsele petrolifere si agricole ale RomAniei, aveau a fi
examinate si stabilite de sp cialisti din ambele parti.
Primul-ministru al -RomAniei a deelarat celor doui mi-
nistri de externe ea conditiunea cesiunilor teritoriale face
imposibill, eel putin pentru gu vernal ce prezida. inceperea
tratativelor de pace. Fata' eu :iceasta declaratiune, ministrii
adversari au aceentuat el,daei nu se procedeaz1 imediat
la de'schiderea negocierilor. m ti' tarziu conditiunile vor fi
schinibate ra Real qi ca dupa infrcingered rezistentei koma-
niA, Dinastia va fi sapritnata si Romania insqi va fi
imparcita.. Cel mai dIrz si m t i intratabil era, bine inteles,
contele. Czernin.
Presedintele consiliului. a persistat in punctul eau de
Tede.e, repetand- cum-ea, eonditiunile impuse erau inaccep-
Labile pentru dansul. Din cauza insa ea de astl-data se
introducea un nou element in diseutiune si anume chestia
SuprimIrei Dinastiei, s'a abtinut de a da un rAspuns formal,
cerand ca raspunsul definitiv sa fie' dat pgrtei adverse
'dupe -ce se va fi reintors la Iasi, pentru a mai supune
chestiunea locului in. drept.

www.dacoromanica.ro
 34,
In urma altor sehimburi de note, s'a hotarat ca termen
pentru trimiterea rezultatului sears de 16 Februarie.
In ziva de 13 Februarie. s'a tinut un consiliu de mi-
nistri sub presidentia Regelui, in care s'a examinat situa-
tiunea ce se creia tarii prin conditiunile impuse de ad-
versar. In urma, acestui consiliu s'a decis sit se incerce,
dace va fi, posibil,a face pe adversar sa renunte a cere ea.
conditiunile ce form'ula sa fie acceptate chiar inainte de a
incepe negocierile.
In aces! scoe s'a .expediat adversarului, in dimineata
zilei de 16 Februarieo telegrama, in care se arata ca gu-
vernul era Bata a trimite plenipotentiari, pe cari ii si in-
dica nominal dace, in dorinta restabilirei hunelor relatiuni,
Puterile centrale in loc de a impune conditiuni sine quenon,
ar consimti sa inceapa tratativele cu un spirit de\ concilia-
tiune asa ca prin concesiuni reriproce sa se ajunga la un
rezultat favorabil pentru ambele parti.
In aceiasi zi, ministrii Puterilor centrale, bine dasca-
liti de contii tt fan Tisza si Iuliu A.ndrAssy, cei mai ne-
imWati dusaiani ai Romanilor, au rAspuns el mesajul
guvereului roman. era n sitisfIcator. Ei repeta Inca odata
ca negocierile nu pot incepe de-at pe baza celor sta,bilite
in ziva de 12 Februarie la Buftea si anume:
Romania cedeaza Puterilor centrale Dobrogea pane
la Dunare, avandu-se grija a se rezerva pentru Romania
o esire la mare.
Rectificarile de frontiera cerute de Austro-Unguria la
frontiera imperiului Tor fi In principiu primite. Deasemenea
masurile de domeniu economic corespunzator situatiunei.
Dace in raspuns favorabil' nu va fi sosit in Bucu-
resti pani a doua zi, orele 12, arm'stitinl urma a se con-
sidera ca denuntat cu incepere dela acea ore ".

Chestiunea ajunsese deci la punctul mort. Este im-

portant a releva c 'Ana, la aceasta data si fafiza a tra-
tativelor, nici o vorb4 nu a Post pronuntata sau scrisa de
adversar cu privire la demobilizarea armatei noastre.
Pentru a se lua o hotArire, care de asta-data era sa,
fie si sa ramana definiti,ra, s'a convoeat un consiliu de

www.dacoromanica.ro
-350

coroanA pe dimineata zilei de 17 Februarie, zi in care

-trebuia/0 pang, la orele 12, sg, fie dat rezultatul favorahil
cerut sub amenintarea denuntg,rei armistitiului.
In interesul adevgrului istoric voice da toatg, amploarea
ce se cuvine desbaterilor din cele 3 consilii de coroana,
cari s'au succedat In aceste grele zile pentru tars.
Desbaterile din aceste adung,ri de sfetnici ai Tronului
nu pot fi puse la IndoialI, intrucilt procesele verbale In-
cheiate ad-hoc, In interesul adevg.ru.lui istoric, mi-au fost
puse la dispozitie chiar de cg,tre unul din acesti sfetnici,
find totodatg,' revrtzute si de d. Take Ionescu, unul din
participantii cei mai de seama.

Primul consiliu de coroana.

17 Februarie, orele 70 a. tri.

La acest consiliu au asistat:

1) Guvernul, compus din d-nii: general A. A%elescu,
mesedintele consiliului; C. Argetoianu, C. Saeateanu, general
Iancovescu, IVIatei eantacuzinQ, Fotin Enescu, Ion Luca Ni-
culescu, generalul Culcer, C. Garoflid, mimstrii.
2) Domnii: Em. Porumbaru, presedintele Senatului, si
V. G. Mortun, presedintele AdunIrei deputatilor.
3) Reprezentantii partidului national-liberal: d. I. I.
-C. Br.l.tianx,_seful partidului, asistat de d-nii Mihail Fere-
kide si Alex. Constantinescu.
4) Reprezentantii partidului conservator: d. Take Io-
neset, seful partidului, asistat de d-nii ltilih. Cantacuzino si
Dim. Greceanu.
Najestatea Sa 4egele, luand cel dint'aiu ,cuvantul,
a aratat ca scopul acestui consiliu este de a asculta, in aceste
momente grele pentra lira, parerile oamenilor de Stat. A.
mentionat convorbirea, pe care a avut-o cu contele Czernin,
ministrul de externe al Austro-Ungariei, la audienta pe care

1) Consiliul de coroanX fugeqe solicitat de priinul ministru indata dupl.

intoareerea sa dela Buftea si fncqviintat, dar din cau7a nnei chestiuni inter-
mediare a fost arninat.

www.dacoromanica.ro
 351

acesta i-a cerut-o prin presedintele consiliului, pentru a-i

lace o comunicare din partea Imparatului Carol.
Majestatea Sa a argtat -ca, la acea intrevedere, intre
altele, contele Czernin a exprirnat dorinta impgratului de a
face pace cu Romania, dar cu o conditie sine qua non":
a cerat cedarea intregei Dobroge Impatritei aliante farg sa
fi putut da; nici o explicatie asupra regimului, la care era
sa fie supusa aceasta, provincie, mentionand insa posibilitatea'
unui condominium. Contele Czernin a Mai vorbit de alte
cesiuni teritoriale prin redificari de granite inspre Austro-
Ungaria, fara insa a le preciza si farg a pune multi insis-
tenta, ceeace Ikea pe Majestatea Sa a crede ca aceasta ar
int-tea face obiect de discu1iune.
Majestatea Sa a raspuns ca sunt' inaceptabile asemenea
cereri, cari nu sunt de naturg a -restabili adevarate legaturi
de prietenie intre ambele State, conform sentimentelor ex-
primate fata de Romania de cancelarul imperiului german
in Reichstag. Ele nu corespund nici declaratiunilor relative
la, pacea fara anexiuni, facute de contele Czernin. Acesta
in'sa a insistat, facand din chestia cedarei Dobrogei o ches-
tiune prejudiciala, care trebue admisg, inainte de trimiterea
delegatilor pentru discutarea 'celorlalte conditiuni de pace.
Terminand aceasta scurtg expunere, Majestarea So, Re-
gele a spus ca asteapta expunerea parerilor si a adaugat ca,
on cat de, dureroasa este aceasta, cerinta a dustnanilor, tri-
miterea delegatilor si inceputul tratgrilor nu va sa zica ca
pacea e incheiata.
Apoi d dat cuvan-kul presedintelui consiliului.
&eneralul ,fiverescu a spus urragtoarele despre cele
petrecute pang acum: Ar trimis mai intaiu la 2 Februarie
in Bucuresti pe domnii Papiniu, ministru plenipotentiar, loan
Mitilineu si colonelul Ressel, pentru a comunica cg, schim-'
bandu-se gavernul, noul minister cere o prelungire de 20 zile
a termenului dat prin ultimatum, pentru ca noul guvern sa
se puns in curent cu situatia. El a obtinut numai 7 zile,
adieg liana la 9 Februarie. D. Mitilineu a avut misiunea
spciala de a sonda pe oamenii politici romani din Bucuresti
si din impresia avutg, unul singur (au 1-a* numit) a parut
ca se ,c,raseste in simtiminte mai bune, iar toti ceilalti sunt

www.dacoromanica.ro
352
ostili Dinastiei. Afarg de aceastg impresie, d. PEElinen nix
a pntut culege altele.
Colonelul Ressel a avut misia specials de a cere o intre-
vedere intre generalul Averescu sl feld-maresalul Mackensen-
Aceast6 intrevedere a avut loc in ziva de 9 Februarie,
la Buftea.
Din. conversalia urmatg, generalul Averescu a plecat
cu impresia ea ield-maresalul, deli declara ca nu e antorizat
sa trateze chestiunile politice, se arg.ta insg, in dispozitiuni
bune. In chestia armatei, nu numai ea nu cerea. desarmarea,
dar nici chiar demobilizarea ei, iar in privinta Dobrogiei a
dat generalului impresia ca ni-se va lasa Dobrogea Veche, dar
poate cu o rectificare de fruntarie, care nu ne-ar lua Man-
galia, sl ea, nu ar fi o gieuta-W insurmontabilii de eat pentru
partea ce-am capAtat-o prin tratatul dela Bucuresti din 1913.
Inapoindu-se.din nou la Buftea, gr. Averescu a-avut in
ziva de Duminieg,' 11 Februarie, intalnire eu contele Czernin
si ministrul desexterne german Kuhlmann. Cel dint4in a fost
foarte arogant in atitudine, eel din urma mai moderate Contels
Czernin 6Cerut recunoasterea ceda'rei intregei Dobroge impA-
tritei aliante ca condi1ie sine qua non, inainte de inceperea tra-
tativelor intre delegati, Si o rectificare de granitg inspre Anstro,
Ungaria. Asupra acestui din urma punet nu a facut pre
ciziuni, ceeace i-a lasat impresia eh' nu se puree multa" inzis-
tenta. asuprg-i. De 'armatg nu i-a vorbit nimic alt-ceva, care
sa" schimbe ceeace-i spusese feld-maresalul Mackensen. Gene-
ralul Averescu a obiectat ca asemenea cerinte nu corespund
en cele spuse in Parlamentele din Berlin si Viena, in care
s'au manifestat fatA de Romania alte simtiminte, ca contele'
Czernin chiar a decla rat lumei intregi ca vrea pace fara ane-
xiuni, dar la toate acestea contele Czernin a faspuns ca conditia
este sine qua non. Inainte de desp4tire, contelc Czernin .a
cernt o audientg la M. S. Regele, avand a-i face o comu-
nicare din partea impa",ratului stn.
Relators la Iasi, generalul a comunieat Suveranului eel
petrecute si cererea de audienta. M. Sa Regele, acordand-o, s'a
fiat intrevederea pentru ziva de 14 Februarie. La acea Intre-
vedere, care a avut loc In tren, in, gara Racaciuni, contele
Czernin a arnat aceiasi intransigents, iar raspunsul urma sa fie.
dat de guvernul roman pang, in ziva de 17 Februarie, orele 12.

www.dacoromanica.ro
 353
Aceasti, a motivat din partea Regelui convocarea con -
siliului de coroanil, iar generalul a avut grija a telegrafia
ince: din ajun (1)a raspun.sul nu-1 va putea da decat in area zi
dupa pranz, deoarece s'a convoaat un consiliu de coroana
pentru dimineata acelei zile, la ora 10.30 a. in.
G-eneralui Averescu a conchis ca parerea guvernului
este sa se accepte aceasta eonditie, deoai,rece armata nu
poate face de cat o scurta. rezistenta, ea ne lipsesc subsis-
tentele si munitiile i ea acestea s.r fi si parerile comandan-
tilor cue armata.
Majestatea Sa a dat apoi cuvantul d-lui Bratianu, seful
partidului liberal.
2. J. J. a Sreitianu, vorbind in numele prietenilor
sai politiei, spune ca, nu sent, dal a, parerea sa, decat doua
solutiuni Rezistenta cu armele in semn de protestare,
on acceptarea cererilor dusmanilor, ca intr'adevar rezAtenta
nu este posibila decat data ambele partide, liberal si con-
servator, si guvernul sunt de acord asupra acestei pareri.
In acest caz, d-sa credo ca, rezistenta se impune ca singura
protestare puternica si ca deli invinsi pang in cele din urma,
scapam onoarea necedand fara varsare de sange, cand ni-se
care trup din ara si chiar in plamanii ei. In asemenea caz
se poate conta pe concursul solidar al partidului national
liberal.
Daca insa.generalul Averescu persists in parerea ex-
primata, solutia rezistentti cade si nu ramane decat cealalta.
Pentru aceasta din urma solutie, el nu poate da niei ua
concurs, dar ca Roman se crede dator a nu pune nici o pie-
dieS guvernulni in calea ce si-ar ft ales.
Iii permite Insa a da doua sfaturi: a) pentru aceasta,
cale, a pacei, ar fi mai bine ca sa se theme cei de dincolo,
ca d. Al. Marghiloman sau allii, ca sa o trateze. Acestia
ar avea avantajul de-a obtine conditiSni mai bune i apoi
ar lipsi critica, ce le ramane intr'altfel celor dcla Bucuresti,
spunand ca dansii ar fi facut Intl bine. b) Daca totusi
guvernul persists in parerea sa de a trata el pacea, atunci
fata de conditia cedarei Dobrogiei, ca o eonditie sine qua.
non", care trebue acceptata, chiar inainte de inceperea trata-
tivelor, nici o alts conditie ce s'ar pune nu va putea fi mai
dureroasa, cand cea mai inacceptabila din conditiuni se
7690.I. R. Abrudea.nu, Pacostea .Ruseaacd. 23

www.dacoromanica.ro
354
primeste. Atunci nu remane decal a se cere inamicilor toate
conditiunile si de a le accepta in bloc, fare discutiune, are:-
tand astfel ca nu e vorba de Pace convoite ,vi definitive si
printr'aceasta protestare morale faie de omenirea Intreaga
se pune in ochii tuturor, sub adevarata sa lumina, caracte-
rul de violente si de provizorat al operei acelora ce spun
ca vor pace fare anexiuni.
Aceasta procedare ar eonstitui o protestare morale, care
var impresiona mai tare omenirea chiar popoarele inamice,
decat atunci cand ar fi vorba de conditiuni acceptate in
urma discutiunilor. Discutiunile, in Imprejurerile in care
s'au intreprins, nu vor putea izbuti ai sunt de prevezat ai
alte conditii neomenesti. Orieat de mari ar fi cerintele in
chestia Dunerei, petrolului, cerealelor etc., ele nu vor putea
intreee luarea Dobrogiei.
Conchide, opinand pentru rezistenta cu armele in mane,
ea ecuistituind cea mai derune protestare, aceasta bine in-
teles dace partidul conservator si guvernul sunt de acord
asupra acestui puict.
0. rake .7onescu, dandu-i-se euvantub spune ca de
luni de zile a declarat care este pererea partidului conser-
vator, adicd pace scparatd nici intr'un caz. Tocumi fiind-ce
s'a hotexit se se inceapa tratative de pace, conservatorii s'au
retras din guvern. Astezi partidul conservator gre aceiasi
parere. El este incontra pacei, on -c' re ar fi conditiile. Par-
tidul conservator nu se mire ca conditiile sunt ash, de grele.
Seful partidului conservator spune regelui: In ajunul
consiliului de coroana de la Sinaia, am spus deja unehiului
Majestatei Tale ca o victorie germane' este incompatibila en
enistenta independents a Romaniei".
Astezi d-sa este pa "tizan al rezistentei, dar nu al unei
rezistente care se; duce; mai tarziu tot la o incheiere de pace,
sau se, fie numai un fel de protestare, ci rezistenta se fib
facute pentru a scapa fiinla S4;atulti legal, adica rege, guvern,
parlament si o parte din armate se treaca sere Rusia reseri-
teane. Acest lucru, Lee se facea din vreme, reusia cu si-
gurante. El crede ca" si astazi este rosibil, ceci avem ar-
mate deja In Basarabia.
Partidul conservator nu vrea pacea %gala, fiindea vrea
se-si piastreze drepturile fate de hiiati. Ora-kali" declare ca.

www.dacoromanica.ro
 353
e gata sit dea concurstil snit pentru o politica de rezistenta
si recunoaste Ca pentru aceastn politica, trebue sa se soli
darizeze toti.
La enclerea guvernului national, d-sa nu a ceralt sa ia
sidgur guvernnl, pentru a-si aplica politica, engi partidul
liberal a refuzat sti participe la un ast-fel de guvern si
singur, cu desaprobarea tacita a celorlalli, mai ales In at-
mosfera creatn, lucrul era greu. De altfel, Majestatea Sa
Regele a declarat en nu primeste aceastn. politica", deli d.
Take Ioneseu a spas Sn ultimul consiliu de ministri :pre-
zidat de rege ca data ar fi el rege, ar compune un minister
mai malt militar deck civil si ar nrma aceasta politica.
Din moment insa ce nu este acord asupra rezistentei,
pacea se va incheia si desigur in conditiuni foarte rele, cad
aceasta era de prevnzut dela inceput.
D. 2iimitrie ereceanu vorbeste in aeelas sens pentru
rez;stenta armata, acesta fiind singurul act demn ce credo
crL trebue facet, dar nu se poate face deeit de toti impreuna.
2).. general .7ancovescu arata in scurt cA, in caz de
rezistenta militarn, nu avem punitiuni si subsistente nici
pentru 15 zile.
J. .frratel Cantacuzino este de girere a se accepta
conditiunile de pace, oricat de dureroase, in (are insa nu
vede nimic umilitor, onei altmintrelea distrugem armata si
armamentul si voni avea ,nevoe de ele si dupii pace. D-sa
incidental critics amarnie clasele diriguitRare.
Ferekide Impartaseste vederile d-luf tra-
tianu si nu admite pacea in conditinnile cerute de inamic.
Cat pentru alialt, ei stiu bine tine nu a &ndeplinit conditi-
nail tratatului, dar mai stin aliatii sacrificiile noastre, lea-,
litatea noastrn, a,a ea nn are indoictil ca 1f, momentul dat
yor tine angajamentele luate fatn de noi.
S. ministru general Gulcer expriant aeeiasi paSere
(a d-nii Matti Cantacuzino si general Iancovescu.
Se acorda euvantur presedintelni consiliulni.
0. general ,Xverescu spune ca data el nu se poate
solidariza cu parerea d-lui Bratianu, atunci de ce d..Bra-
tianu nu se raliaza" la a sa. i in tot cazul sa-si ia d-sa
raspunderea pentru aducerea in indeplilire a parerei sale.
Repeta, ca rezistenta armata ar fi aproape nula, dupa pare-

www.dacoromanica.ro
356

rile chiar ale comandantilor armatelor si ale generalilor mi-

niatri si ca persists, In parerea sa.
J. Jon J. C. Breitianu observe mai intain ca, Intee.
asemeiea chestiune, era uzul a participa la consiliul do
coroana ii seful marelui stat major general al arrhatei al
azi ved% ea d-sa nu este prezent.
Xajestatea Sa Regele, intrerupand, explica oa as
la chemat, caci 1-a vazut chiar eri pe d. general Prezan ai
ca d-sa nu crede intr'o rezistenta de lungs durata.
0. Jon J. C. Praticrnu continua: Nu insist asupra
acestei lipse. Raspund d-lui general Averescu ca nu ma pot
uni la parerea sa, pentruca socotesc solutiunea sa cea mai
rea. Daca domnia-sa se uneste la acea a partidului na-
tional-liberal, acesta va fi solidar la raspundere, caci retis-
tenta nu se poate efectua fara concursul unanim al tutulor
qi mai ales al guvernului, in capul caruia este un general,
care, retragandu-se pe aceasta chestiune, ii zdruncina posi-
bilitatea de realizare si ii rapeste In ochii inamicilor orice
eficacitate. Nevoind presedintele consiliulni sa se solidari-
zeze la aceasta parere, dansa cade dela sine si nu rainane
in picioare decat solutia guvernului, la executarea. careia,
dad. nu poate avea concursul partidului-liberal, nu va avea
ins a. nisi o piedica din parte-i.
Este chiar mai bine pentru guvern, tend se va sti de
inamic ca partidele politice din Romania libera sunt contra
parerei sale de a incheia pacea. Aceasta inlesneste, dar ad-i
.ingreuneaza calea.
Dupe o scurta lacere, d. Bratianu spune ca fats de
eele discutate nu ramane ca concluzie pentru Rege decat o
singur5 parere fi ahume aceea a guvernului eau.
j*Wajestatea Sa liege le a raspuns egg, va astepta ho-
Vararea guvernului.
Consiliul l'a terminat la, orele 2 p. m. In acea sears
a aparut in ziare urrnAtorul comunicat oficial:
;On consiliu de coroana a avut be azi dimineatii sub
.preedintia DU Sale Regelni.
In urma acestui consiliu $i sub presiunea evenimen-
telor, guvernul raspunzand unui ultimatum primit asta
noapte, a comunicat reprezentantilor Puterilor centrals ho-
tartirea de a intra In tratative de pace".

www.dacoromanica.ro
 357

RI doullea consiliu de coroarta.

pumineca, 18 Februarie, orele 10 a. m.

In noaptea. de 17 spre 18 Februarie s'au trimes eon-

vocAri la un nou consiliu, pentru ziva de 18 Februarie,
orele 10 a. m.
Au participat aceleasi persoane ca la precedentul, In
plus si Alteta Sa Regalg Principele Motenitor Carol.
jYtajestatecr So Regele, deschieand sedinta, a aratat
ca consiliul precedent 'lea pus Inaintea unei singare solutii
posibile si anume aceea a guvernalui de a ineepe tratarile
de pace sub conditiunea propusa sine qua non dg inamic, caci
guvernnl, refuzand a Intreprinde o rezistenta armata pro-
pusa de partidele politice, cu conditia ca la ea sa se asocieze
si presedintele consiliului, aceasta solutie cadea dela sine

si deei nu famanea decat nna: aces adoptata de govern.

Arata eat este de dureroasa pentru tarn, caci i-se rapeste
nu di:mai un teritoriu, dar chiar plamanii prin cari ea res-
pira si conchide en nadejdea unni viitor mai bun pentru
popor, care ,,s'a luptat atlt de vitejeste si a dart dovezi de
insusirile cele mai nobile.
Preledintele consiliului ttrata ca gnvernul a luat
aceasta hotArare eri, dupe consiliul de coroada, ca a comu-
nicat -o M. S. Regelui si ea a telegrafiat inamieului ca acs
cepta conditia 9rejudiciala" impusa, ca conditie sine qua non,
adica renuntarea la intreaga Dobrogie ca va trimite de-
legati, cari sa trateze celelalte conditiuni de pace.
2. Jon J. C. Bratianu recnnoaste ca, fats de re-
luzul guvernului de a se solidariza cu solutia de rezistenta
-armatA, a partidelor politice, elprimatil in precedentul con-
siliu de coroada, en drept cuvant Majestatea Sa a conehis ca
nu i-a ramas decat solutia data de guvernul sad; ca pentra
aceasta repeta ceeace a zis la precedIptul consilin, adica ca
trebne sau a se adresa liarbatilor politici din teriterinl ocupat
ea la unii cari sunt in masura sa obtina conditii ceva mai
putin dezastroase dela un inamie, in fain earuia In principia
am desarmat, sau sa acceptana In bloc cele impuse de el
rata' discutie, dand astfel, in lipsa unei rezistente armate,

www.dacoromanica.ro
358

un caracter hotarat de protestare moralg contra itnei paci

impuse de inamic cn cutitul la gat.
pre;edintele cvnsiliului arat5 ca nu sfaineste a se
chenla, d. Alex. Marghiloman, sau altif din Bucuresti, pentruca
are cunostin.ta precis c5, toti prietenii d-sale dela Bucuresti
sunt contra dinastiei i de aceea nu crede ea se poate adresa
suveranul d-lui Marghiloman. Conchide spunand ca pacea
sub on -ce conditiuni se impune, pentruc5, ut putem face
rezistenta military, ca", suntem ineercuiti de inamic, care a
trecut in nordul Basarabiei cu 2 divizii de infanterie ySt una
de ca-valerie, si. c5 in fine, incepandu-se rezistenta, se C0111-
promite i chestia Basarabiei.
a. .Ion J. C. prcitianu r5spinde c5' fata de decla-
ratiile .categorice ale presedintelui eonsilinhri CA nu poate
intreprinde rezistenta atmat5, nu ramithe decat drumul
hothrat de guvern, la care partidele politice Ins5, nu se pot
solidariza, dar in mers-ul caruia e,e datorie patriotic a fie-
ckrui roman de a nu pune nici o piedic5, are sa poatii, in-
greuna solujia adoptat5 de guvern.
Intru cat priveste 1-artidul nalional-liberal, tocmai die
aceste simtiminte insist% ca, dac5 e vorba de a trata, iar nu
de a protesta, trebue sti se lafa anel la cei dela Bucuresti.
Nu toti cei de acolo alt atitudine antidinasticA ei up toti
cari au luat-o, o vo; mentine in pouile imprejurari. S'au
mai vazut aseinenea schimbgri la, ftvirt a I t altiil, Tocmai
in interesul dinastiei este ci sn nu se zica mai iarziu ca
da,c5, s'ar fi adresat celor dela Bucureti, conditiile pdcei ar
fi fost altele. Este imposibil a renunta totodata la orice re-
zistenta militatii, a manifesto, clar inamieului c5, ceeace ii
cedezi, esti hotarat reiai la prima; imprejurare priin-
cioasti si a te tocrai, pentru ea conditiile, in care te lass
piln5, la acele imprejuriri, s5---ti fie cat se poate mai fa-
vorabile.
p. .Take Jonescu spune ca este ineontra pgrerei de
4 se chema la guvern cei dela Bucuresti, fie Marghiloman
sau altul, de oa,rece lucrul este tardiv. Chiar dach" ne-am
inchipui c5 Marghiloman sau altul ar fi putut objine con-
ditii mai bune de pace, aceasta nu se mai ioate, dupii-ce
Germaifii si-au formulat conditiile for si mai ales dtpa-ce
auvernul roman le-a primit.
tr,

www.dacoromanica.ro
 359

Sunt orele 12 si urma ca sedinta s5., se ridice. In acel

moment se inmaneazI d-lui presedinte al consiliului o te-
legramg In limba gernlan/, sosit6 dela inamic. 0 trece M.
S. Regelni, care o citeste cel dintaiu. Apoi o is spre citire
generalul Averescu.
FLA a se face in consiV o traducere complectI a ei,
presedin.tele consiliului de nnnistri spune cii sunt cdndi-
tiuni noui, pe cari le cere inamicul a se admite si a se da
rlspunsul pawl Marti, 20 Februarie, orele 12. Explicl apoi
el acceptarea trebue flcut6 In scris Inainte de inceperea
tratativelor si cg, acceptarea acestor conditii este o conditie
sine qua non" a trimiterei delegatijor pentru a disevta
oelelalte conditiuni de pace.
Cerludu-i-se .a hrgta in ce constau nouile conditiuni,
d. presedinte al consiliului le rezum/ astfel :
Pe Naga cedarea intregei Dobrogie, sa se mai admits:
a) frincipinl fectificitrei de graniti dinspre Austro-
Ungaria, care rectificari se vor preciza in discutinnile dintre
delegati.
b) Sit- se demobilizeze ipdata 8 divizii din armata, armata
romdnli ce mai ramdne servind ca truper' de politie la granite
dinspre Rusia.
c) Sri se permitti trecerea de trupe austro-ungare prin
Moldova ,vi Basarabia, spre a merge in Ucraina.
d) Nerd Infelegerei set partiseascli Romdnia, promitdn-
du-&se asigurarea repatriepei.
4). general .fiverescu lamureste ea; aceste noui con -
ditiuni sunt controre deelaratiunilor fdrmale facute lui si
mime ea nu se 4ting de armata si ca nu cer nici demo-
bilizarea ei. Ele par inacceptabile si pun din non toata ches-
tiunea in diseutiune.
.70/7 .7. C. Brcitianu spune ca nu se mai mina
de aceste noui conditiAni, de and a vazut 'modul cum au
inceput a {rata inamicii. Cele mai dureroase sunt rectifi-
carile dc fruntarii, al caror Trincipiu dih nenorocire a fost
deja admis prin cedarea Dolvogiei. La celelalte trebnia sa
ne asteptam, precum si la altele ce vor mai veni. De aceea
am fost convinsi ca in afara de rezistenta armata si intru cat
se exclud cei dgla Bucuresti, e mai bine a se cere inamicului

www.dacoromanica.ro
360

sa.si fornyuleze toate conditiiie, spre a le accepta ferg dis-

cutie cu tea mai energicg, protestare moralg, singura ce se
mai poate face face, de un dusrahu brutal si rgzbungtor.
Pentru o rezistentg, armatg, vom da tot concursul nostru
guvernului.
0. Cake .7onescu spune cg, nouile eonditii propose
de Germani nu schimbg t'endul situatiei, eg, trebuia chi, r
se, ne asteptam la dansele. Era imposibil sa ne inehipuira
ca Austro-Germanii vor lgsa aymata romang mobilizatg si
cg, nu vor lua tot felul de asa garantii in contra noastra.
D-sa se asteaptg, si la alte condi ii, ca de exemplu
pastrare de garnizoane in Cara. De aceea, acum ca si inainte,
d-sa nu vede decat plecarea din Cara in mina luptei san
acceptarea tuturor condiliilor impuse de vrgjmas. Recunoaste
bash' eg, situatia s'a iprautgtit, egei dupg ce s'a spur tgrei
si lumei eg, primim cedarea Dobrogiei si a treegtorilor din
Carpati, s'ar parea curios ca ne hotargm uentiu continuarea
rgzboiului din cauza conditiilor ce ni se impure.
Deja, dupe, d-sa, era curios sg declargm ca nu ne mai
putem bate pentru unitatea nationalg, dar ne putem bate
pentru integritatea teritorialg.
3). genera/ J9verescu rgspunde cg, considerg aceste
conditinni ca umilitoare si atgt de grave, inesfit roagg, a nu
se lua o hotgrire, mai ales ca asupra unicei conditiuni ce se
pusese de inamic ea conditie sine qua, non, guvernul a raspuns
deja el cere a se tine un non consilin de coroang.
JYrajestatect Six 4egele aprobg tinerea acestni consilin
pentru a doua zi, Luni, 19 Februarie, la orelp 10 a. m.
.;;edinta se ridica, la orele 1 p. m.. rAmAind ca, fArl
110 convocare, consiliul sd se intruneascl a doua zi.

RI treilea consiliu de coroanA.

19 Februarie 1918, orele 10 a. m.

La acest consilin iau parte toate persoanele cari an

participat la cel de al dounea consilin din ziva de 18 Fe-
bruarie, mai putin ministrul .de agriculture, i domenii C.
Garotlid, a arui lips1 se liimureste prikt declaratia de mai\--

www.dacoromanica.ro
 361

la vale a presedintelui de consiliu. Mai iau parte la consiliu

si domnii generali Prezan, Grigorescu si Vlitoianu.
)Ye Sa Regele.comunia, enm c i guvernul 'i-a frtcut
cunoscut eN, primeste Coate conditiile, pe eari le-au form-Oat
inamieii, sl eg, trimite chiar in asta"-sears delegati pentru
inceperea tratativeldr de pace in Bucuresti. Suveranul adauga"
6, in noaptea aceasta sufletul s'au a incercat cea mai mare
suferinta morata din viata lui, dar ca totusi spera di din
unusa de asta'zi va rasa'Yi maine, pentru vrednicul sin popor,
o floitre ,demnA de el,
0. general .fiverescu, prefedintele consiliului, arata
ca guvernul, discutand toate conditiunile impose de inamici
pentru a se putea incept trat'arile de paco, le-a primit si ca
a flout cunoscut M. S. Regelui aceasta deciziune. El crede
c5, trabue s'a ineheie pacea, eaci pentru aceasta a venit Yes
guvern si fiindc'd in ea se yede sc'aparea dinastiei si asigv-
rarea Basarabiei, eiici contele Czernin 'i-a dcclarat ca ne va
ajuta aiplomatieete in aceasta chestiune.
.0. Jon .7. C. _$reitianu rrtspunde c6, Inca de eri 'i-a
spus ca de vreme ce a plecat pe drumul cesiunilor terito-
riale, cari sunt cele mfii dureroase, trebuia sa se asteptt in
nouile cereri.
D. general j7verescu, intrerupand, des a se intelege
ca scopul luarei guvernulni de ci-itre d-sa era de a incheia
pacea.
0. J. J. C. Britianu faspunde ca nu ar fi ivoit sa
atingA mica aceasta chestiune, dar findea d. presedinte 'al
consiliului o deschide, nu poate 16sa sa fie vre-un echivoc
,i in conseeintri este nevoit de a da oareeari lamuriri. Fatg
de ultimatul german, guvernul ce prezida s'a retras, deoarece
membrii partidului conservator erau de pill-ere de a refuza
orice ineeput de tra,tative si a reincepc imediat confligtul
armat, iar mealbrii liberali credeau ca, deli nu puteau iz
hiei uft caz semna ei o pace, chiar relativ usoarg, pentru a
castiga insa timp, in care evenimente noui mai favorabile
s'ar putea ivi, sr),' se lack' negocieri cat mai lungi, can tot-
data sa arate tuttiror intentiunile adevarate ale inamicilor.
Aceste sond'ari puteau fi incepute de guvern asa cum era el
constituit, rem'anand ca la sfarsitul for sa se hotrirasea rezis

www.dacoromanica.ro
362
tents, armata, daca ea s'ar fi impus. ikTeputiand ajpnge In
s'anul guvernului la o intelegere asupra aceslui punet, mi-
nisterul national 's } -a dat dernisiuneal iar liberalii singuri
nefiind cei mai in masura sa asigure maximulpde durata unor
asemenea hOgocieri, nu credeau ca trebue sa raman6 la, guver*
farii conservatori. Deasemenea conservatorii nu a* cerut sa
formcze ei singuri guvernul de rezistenta imediata, care, dupa
convingerea exprimata si de d. Bratianu d-lui Take Ioneseu,
nu se putea face decal de tot imp'reapia.
Dealtmintrelea, in consiliu, precum si M. S. tegelui,
d. Bratianu a declarat nu numai ea el nu va semna nici-
data* o pace separata, dare ca, oricare ar fi Imprejurarile, nu
ar putea sfatui incheierea unei paci, in care nu s'ar respecta
aceste trei eonditii esentale : ,Regele si dinastia, integritateet
teritoriului --* aclinitand discutie numai pentru partea din Do-
brogea dobandita in 1913 si independenca si onoarea fdrii
si a armatei.
Din convorbirile avute cu d. general Averescu, fiind
asigurat ca d-sa impartasea in totul aces* convingeri, precunt
9i hotarirea de a, mentine legaturT cu aliati, considerand
negocierile si eventual pacea separata ca necesitati dureroase
ce vor fi reparate in pacea generals, d. Bratianu a sfatuit
pe M. Sa Regele sa inshrcineze pe d. general Avepescu el
formarea guvernului in scopul de a incepe tratarile in con-
ditiile astfel admise de d-sa. Daea prin tratari s'ar ajunge
la respectarea acestor trei conditiuni; atunci sa se examineze
din nou dad"' imprejurarile impun incheierea unei path sepa-
rate, in orice eaz daunatoare, si care fara aceste conditiuni
nu se poate nisi concepe. Pentru aceasta opera, d. Bratianu
comunicase d-lui general Averescu ca d-sa dispune de trei
avantagii:
1) Intru cat nu-si va colora ministerul prin militanti.
politici, nu va avea a lupta cu patimi de ordin intern.
2) Mai putin colorat. in ochii dusmanului, va putea
prelungi mai mutt negocierile Para aft suspectat din prima zi.
3) Flind general, va da mai clar impresia ca pacea
nu se va admite in orice conditiuni.
Textual sfatuise pe d. general Averescu sa nu-si lase
sabia in anti-camera pentru asemeni negocieri". In acest
conditiuni s'a format noul guvern si pre4edintele consilinlni

www.dacoromanica.ro
 363
le-a recunoscut child la consfatuirea parlamentara a declarat
c'a", va continus politica fostului guvern.
0. general jfrverescu, intrerupand, confirma exacti-
tatea celor mai de sus, iar in ce priveste legaturile cu aliatii
si caracterul prpvizorin al pkei arath ea deoarece ministrul
(16 af.,,ricultura, d. Garoflid, manifests pa",reri contrarii acestora,
'i-a supus deraigiunea M. S. Regelui. D-sa Ins considers ca
in ce priveste conditiunile impuse pentru pace, evenimentele
s'au schimbat.
0. .7. .7. C. Bratianu rgspunde ca evenimentele sunt
tot acele cari erau sau se provedeau in momentul fix4rei
conditiunilor. Dar nu este vorba Aura de incrimingri sau d6
eritice. Ejc saint zadarnice. Conditiunea esentiala: cedarea
Dobriogiei, trebuia sa fats imposibin. incheierea pacei. Acum
ea, s'a comunicat inamicului acceptarea ei, se discuta inzadar
nouile conditiuni, cari erau de asieptat, ca si multe altele
ce vor veni. Data nu s'a admis sq,lutia rezistentei si s'a dat
si inamicului aceasta" convingere, orice discutie este inutilg.
Ramane numal alternative: sau negocieri cu coneursul celor
dela Bucuresti, cari, grin increderea ce inspirg dusmanilor,
von obtine conditiuni mai usoare, sau renuntarea la orice
discutie ca. (ea mai energica protestare moraM.
0. -Take .7onescu, referindu-se la tot ce a spus in
precedentel4 consili; declare, ca odata ce s'a apucat pe calea
tratilrii pAcei, nu are nimeni de ce s'd se mire cal ineren se
impun conditii noui si grele. data ce nu s'a admis rezis=
-Leta armata, asa cum o voiau conservatorli, totul este G
urmare fatalg.
In ce priveste chemarea la guvern a telor dela Bueu-
resti, d-sa o credo inutila si periculoasa. lnutirg, fiindca con-
olitiile 1 or rilm'aile aproximativ aceleasi; periculoasa, fiindoa-
va da, Jumei impresia ca Romania, trece de partea vrajma-..
silor ei de azi. Noi aveam doiti vrgjraasi : cel din afara, si
eel dinIrtuntru. );e -am inchinat inaintea celui din afarg; de
ce sa ne inchinam 5i dinaintea celui dinla'untru?
Ai fi intelea ca II. Sa Reel% s se fi adresat celor
din Bucuresti la retragerea guvernului natiowl. Ar fi, fost
o umilints fbcd de -veajmasul intern, insA in sperontalta"
umilinta fata de ,cel extern va fi mai mica. Acum insa
faptul de a re adresa la cei din' Bucuresti n ar avea decSt

www.dacoromanica.ro
X64

ttn rezultat si anume acela ea Regele s5. se umileascii de

dou5-ori.
Principe le mosterrifor rosteste cu o voce tare si foarte
emotionat nrmiltoarele cnvinte: Faptul, pe care 11 sAvarsesc,
stiu bine e5. 4u este constitutional; totusi cred ea este bine
ca in aceasta zi sa se mai audit un glas. Am fost tugat ca
in numele Reginei si al femeilor rothane, unite in aeelasi
gand cu ostasii si can formeaz54 astfel aproape totalitatea
nafiunei, s5, protestez impotriva hot5rirei lupta astgzi. Sper
ca in aceasta tart se va g5si un om de Stat, care va ajuta
pe Reze sa nu iscaleased o pace injositoare.
JW. Sc ?Ogee nu a spun nimic, ci numai en un gent
de mans spre piciorul fiulni siin a avut aerml de a-i fi 1nteles
durerea, Para' a-1 aproba.
In' generalul Pre 3an, eful marelui stat major
al armatei, a deelatat, in numele ostirei, ca aceasta are si
vointa sl pntinta de a lupta si ca sa se jndece mai bine
siratimintele ei, aratil e5, chiar dupg incheierea armistitinlui,
.rupele noastre an tras ct tunut o noapte intreag5 la
Targu-Oena.
2). gegeral Eremia grigorescu, comatdantul armatei
I, declarii Regelui c ostirea de sub comanda sa, ofiteri si
soldati, este totdeauna gata la ordinele Regelui ei.
Sedinta se ridie5 la ora 1 p. m.

Oestul ,,prineipelui mostenitor a motivat clemisiunea

generalului Xvereseu, pe care ins 'VI. Sa Regele 'i-a respins-o.
(1-uvernul a i dat in ziare in acea seara, tin comunicat,
aratAnd hotarirea sa de a ineepe tratativele de pace. Deci-
zinnea, guvernului de a trata pacea, ctt conditiunile cerute
sine qua non, a fost comunicatA telegra,fic inamicului9 incd
din ziva de 18 Februarie dupd, amiazi, telegrafiandu-se tot-
odatd ca, un delegat al guvernului va fi a doua zi la Foe-
sani. pentru a semna actul de prelungfre a armistitiului ,1
C (1legatii pentru tratarea pdcei, in rium'ar de 7, vor merge
la Buftea in aceiasi .zi.
InteadeYdr, In seara zilei de., 19 Februarie, delegatii
romini an si plecat. In ziva de 20 Fehruarie s'a semnat
actul pentru prelungirea armistiOului, iar in ziva de 21
Fiebruarie delegatii nostri pentru pace ministrul justitiei

www.dacoromanica.ro
 365.

C. Argetoianu, ca prim delegat, apoi minietrii planipottn-

iari I. N. Papiniu si M. Burghele, generalul Lupescu i
colonelul Mircescu cu ihecretarii ZInescu 1 Slgvescu au
lnat pentru prima dat1, contact cu reprezentantii Puterilor
centrale. sari sosiaw erau deprimante din cauza ati-
tudinei arogante a delegatilor adversari. Cu cAtitul la gat,
delegatii romani au semnat In ziva de 21 Februarie (5
Martie) la Buftea urniatorul text al tratatului preliminar
In dorinta comuna de a pane capat starei de razboia
intro Germania, Austro- Ungaria, Bulgaria Si Turcia pe de
a parte si Romania pe de alta si de a restabili pacea,
subsemnafii:
Secretarul de Stat la departamentul afacerilor straine,
consilierul intin actual imperial Richard von jaihlmann,
ea plenipotenfiar at Germaniei;
Ministrul Casei imperiale si regale at afacerilor
straive, .consilierul intim al Majestafii Sale imperiale si
regale apostolice contele Ottokar Czernin von and zu Chu -
denitz, ca plenipotenfiar 'al Austro-Ungariei;
Vice-presedintele Sobraniei d. Dr. Momciloff, ca pleni-
potenliar at 48ulgariei;
A. S. Mar& vizir Talaat papa, ca plenipotenliar at
Turciei pe de o parte;
$i d-1 C. Argetoiany, ca plenipotenliar al Vomaniei
pe de alta ;
Dupa ce si-au verificat plenipotenfele, au convenit ca
dupa ce convenfiunea de armistiliu, semnata la Foccani in
ziva de 9 Decembrie 1917, a fost denunfata N 2 Martie
1918 si a erpirat la 5 Martie 1918, la 12 amiazi, sa curga-
cu incepere dela 5 Marlie 1918, 12 noaptea, un armistitiu
de 14 zile cu un termen de denun fare de 3 zile.
Subcemnafii pint pe deplin infelefi ca in acest rastimp
pacea definitiva va trebui sa fie incheiata i aftume pe baza
urmalorului agbrd:
1. Romdnia cedeazd Puterilor. aliate Dobrogea pdnd la
Dundre,
2, Puterile hnpatritei alianfe vor avea griie sa intrefie
pentru Romania o tale comerciala la Marea Neagra prin.
Constanta.
3. Rectificarile de fruntarie aerate de Austro-Ungaria la-

www.dacoromanica.ro
366

fruntaria dintre Austro-Ungaria pi Romdnia cunt acceptafe de catre

Romdnia in principiu.
De asemenea vor fi concedc'ge in principiu mei suri
.economice eorespunzatoare cu situatia.
5. Guvernul roman se obligli de a demobilize imediat cel
pufin 8 divizii d,n armata rorndnd. Conducerea dembbilizarii
se .va face in comun de catre comandamentul superior al
grupei de armatci .3fackensen ci de cdtre comandamentul
suprem at armatei romane.
Indata ce intre Rusia si Romania paces eta fi restabilita,
vor trebui see fie demobilizate ci celelalte parti ale ar-
matei' romdne, intrucat ele nu vor fi necesare pentrri ser-
viciul sigurantei la fruntaria dintre Rusia si Romdnia.
G. Trupele romane vor trebui sa evacueze imediat
teritociile monarhiei austro-ungare ce le ocupd.
7. Guvernul rowan se oblige sa inl#sneasca pe cot ii std
in pull* transportul de trupe ale Puterilor aliate grin Moldova
vi Basarabia pe calk (orate.
R. Romdnia se oblige de a conreciia imediat pe toti
ofiterii Puterilor cu cari impatrita cdianta se arid in flare
de razboitt ti earl se a/la inca in serPiciul Romaniei; se
a asigura acestor ofiteri de titre Putesile impiitritei ali-
ante libera trecere,
9. Acest tratat intrci imediat in vigoare. Spre confir-
mare, plenipotentiarii au subsemnat a4st tratat si .l'au
investit cu sigiliile ion
Dat In 5 exemplare la Buftea,, la 5 Martie 1918.

(as) C. Argetolanu; General de dirizie Lupescu.

(Loeul sigiliilor).
R. v. Killilmanrf; 0. Czernin; Talaat; Dr. Momeiloff.
Hranilovici, general major,
reprezentant al comandamentulai supreme
al armatei austro-ungare
A. bet, reprozentant al comandamentului suprem turc.
Tantiloff, general major,
plenipotentiarul comandamentului supra
al armatei bulgare.
(Numele reprezentantului comandamentului suprem al armatei ger-
'snails este indescifrabil.

www.dacoromanica.ro
 367

Astfel, In aceasta zi nefasta, s'au hotgrit de fapt ea-

tusele regimului, in care avea sg traiasel Romania, pang la
pacea generall. Lovitura, era data in felul banaitilor, cari
reusesc sg, faca, transactii cu calatorii surprinsi noaptea, is
clesisuri de pgduri.

Ca un document al vremei si pentru a ilitstfa, si mai

inult. sentimentele, pe eari le nutreau, la n'iasa verde, re-
prezentantii Puterilor centrale fata de Rornanii can at
Impins la razboiu, voiu cita.si urnigtorul document inter
resant :
D. Take Ionesou, indata dupes Inceperea, tratativelor
de pace, a coneeput planul plecrtrii sale in Franta cu gandul
intim si mare de a fi adolo mai util cauzei neamului decat
data an fi rams late dureroasa si enervanta inactiune in
tarn, data cu d. Take lonescu se totgriserg sa mai piece
in Franta Inca, alte 20 perStane. Spre acest scop, se alert-
tuise o lista, care a fost predata, primului delegat roman
d. C. Argetoianu ca s'o inmaneze contelui Czernin, ce-
Landu-i acestuia libera trecere pe teritoriul austro-ungar
pang la granita elvetiang.
Lista In chestiune a fost lnmanatg, intr'una din zile
de catre d. Argetoianu contelui Cumin pentru aprobare.
Spre marea surprindere a primului nostru delegat, el
primeste In ziva d% 28 Februarie (13 Martie), la Iasi
act In ziva aceea plecase deli, Buftea la Iasi o ciudatg
telegrams, vazuta du. mine In .original si _prin care generalul
Hranilovici, rpprezentantul comandamentu1ui armatei austro-
ungare, sub pretextul ea, cerea delegatiunei romane lamuriri
&and vor sg piece persoanele din lista predata de d. Argetoianu,
mai ada'uga la sus numita lista un numar cu milt mai
mare de alte perSoane, cari nu-si rnanifestasera nici iriteun
'fel dorinta de a pgrasi Cara, dar cari In mod indirect, Insrt
stupid, erau invitate (le comandamentul austro-ungar sa se
expatrieze, ca indezirabili.
Tata, textul doetrnentului Aradus din nemteste In ro-
maneste :

www.dacoromanica.ro
4
 368

Gara Buftea No. 93 133 climb 13 Ifartie 1918.

Delegapiunei romdne
Buftea
Refer'indu-ma la actul No. 63, Inainte de a VA
aduce la cunotinta deciziunea superiorilor mei, In spe-
cial a ministrului de externe, am onoare a VA ruga
sa ne comunicafi dace Si cand vbr parasi Moldova
urmatoarele persoane:
Do Taki' Ionescu
Profesor dr. Ion Cantacuzino cu fiul situ
N. E. Ghica Budefti
Principele A'erban Cantacuzino, deputat 1)
, D. Plesnila, deputat
dr. Eduard Rornalo cu fiica sa dioara Jeana
Romalo
D. Alexandrz4 Jurgetz cit d-foara Magdalena
Macri 4, un valet
D. Nicolae Pilat,, nepotul d-lui Ion I. C Bra-
tianu
D. Ion Qj-atunescu, advocat
N. Titulescu, fost ministru, cu. d-na Titulescu.
, Dan Cerkez
George llfavrodi, fiul doamnei de onoare a.
Maiestatei Sale Reginei
D. Nenifor
Const. Capra cu d-na Care, ndscutd ,Sculy
Petre Coande
Ati se terming lista persoanelor inmAnatl de d. Take
Ionescu d -fui Argetoianu 'pentru obtinerea liberului tranzit
prin kustro-Ungaria. Persoanele, can unneazA, inai jos, aunt
1) E de remarcat ch toate eal:fcai'vele nu figurau in lisa originalit remigi
de d. Take Ionescu d-lui C. Argete'a.nu. Inseranarea calificativelor in aceastiir
not a genera u u IIranilov ci este opera serviciului de spicuiagiu austro ungar,
ea totdeauna prost informat. Dovada : frintul 5'erban Cantacuzino gi Dimitrie
Plesni% aunt trecuti ea deputati, degi ei nu mai aveau aceasa calitate de ani
de zile.

www.dacoromanica.ro
 3g9

indesirabilii adaui la lista c} -lui Take Ioneseu de cure co-

mandamentul austro - ungar. latl-le In ordinea din doeumentul
oficial :

lonel I. C. Bratianu')
Vintila 1. C. Bratianu
Const. I. C. Bratianu
Emil Costinescu senior
Dr. I. Costinescu
Radu E. Costinescu
Take lonescu 2)
Victor lonescu
Dr. C. Angelescu
C. Disescu
Jean Camaraescu
Iona C. Graditeanu
Mihail G. Cantacuzino
Grigore N. Filipescu
Barbu Stefanescu belavrancea
General Gr. Crainiceanu
Dr. Vasile Lucaciu (roman ardelean)
Octavian Goga (roman ardelean)
I. Rusu Abrudeanu (roman ardelean)
N. R. Capitlineanu
Paul Brataanu
I. Panaitescu
I. Wail (eful pallet de siguranta)
G. Corbescu.
Dr. Jean Cantacuzino 3)
N. D. Cocea
I. Fermo

I) De aci In joe toate persoanele ingirate, find proscrise, nu mai an einstea

de a li-se plum inainte cusintul de Herr = domnul.
2) D. 'rake Ionescu e pus de doul on pe listg, ca s no se uite cum-Ya
a era gi el printre proserigi. Ba bine a nu!
3) D-rul Cantacuaino e pus, ca gi d. Take 'convict, a dona omit pe lista.
Multe din persoanele ingirate pe lista comandamentulni austro-ungar lipsean de .
rault din tars, find pleeate in strMnAtate en diferite misinni san de bunti vole.
Asa d. Victor Antonescu era ministrul Rom &niei la Paris, iar generalul Georgescu
era atagat pe lingli marele cartier general al armatei englere. etc.
7690 1. R. Abrudeanu, Paco8tea Burman& 24

www.dacoromanica.ro
370.
Ion G. Duca
Stelian Popescu
C. Gongopol
D. lonescu-Braila
D. Manolescu- Sideri
Constantin Mille
George Moruzzi
T. Pisani
Pascal Toncescu
Marioara Ventura
C. Xeni
Spiru Eftimiu
Victor Antonescu
General G. 'Georgescu
Printul George Valentin Bibescn
Printul Barbu Stirbey
Jean Th. Florescu
Maior Angheleanu
Aristide Blank
A. C. Cuza
Nicolae tom;
Nic. Berendei
Alex. Constantinescu
Capitan Herea, locotenent In rezerva din gen-
darmerie ')
Receanu, inginer civil
Oroveanu, proprietar, locotenent In rezerva din
gendarmerie
Mamulea, judecator, lodotenent In rezerva din
gendarmerie
Bor, invatator, locotenent In rezerva din gen-
darmerie
Nicolau, locotenent In rezerva din gendarmerie
Botez, locotenent In rezerva din gendarmerie
Ioanitiu, locotenent In rezerva, negustor de hartie
din Bucureti, Strada $elari

1) Ofiterii pt4i pe lista eras proscriO, fiindca, dupa informatiile serviciului

de spionagiu austro-ungar, s'ar fi purtat ran cu internatii unguA li austriaci In
ealitatea for de gefi ai cantpurilor de internaki.

www.dacoromanica.ro
 271
St. lonescu, ofiter cu aprovizionarea in lagarul
Raducaneni
G. D. Georgescu, locotenent in lagarul Videni
Rugam urgent raspuns telegrafic.
General major de Hranilovici

4ntre timp, producandu-se dernisiunea guvernului Ave

rescu, chestia plecgrei trenului Take Ioneseu spre Elvetia
qi Franta n'a primit o deslegare definitivg decal abia pe
la sfarqitul lunei Iunie, and peste 20Q persOane, printre
cari multi studen.ti, au pArlsit tam Cu aced tren au mai
plecat si baronul Fasciotti, ministrul Italiei pe Tanga curtea
noastrl regale, si Marinkovici, ministrul Serbiei, apoi d-na
Marilina Bocu') cu d-soara etc.
Demisia cabinetului Averescu s'a intamplat in urrta
a dou5. consilii de ministri, tinute in zilele de 26 si 27
Februarie, cu care ocazie s'a constatat ca guvernul era In
neputinta de a indeplini rolul de consilier responsabil al
Coroanei din chaza controlului f/tis sau ocult al altora
aluzia e la adresa membrilor fostului cabinet BrAtianu)
cari, dupI declaratia fostuhii ministru iVIateiu Cantacuzino,
urma'reau doul directiuni diametral opuse in politica externs,.
In ziva de 28 Februarie aveau sit piece din nou de-
legatii romani, pentru a incepe negocierile propriu zise de
pace. Cu o zi inainte Insa, adicl in ziva de 27 Februarie,
guvernul Averescu, imediat In urma consiliului de ministri
din acea zi, si-a prezintat regelui demisia, care, de data
aceasta, a fost primita.
Cu cilte-va zile mai Inainte, si anume in ziva de Sam-
Nita, 24 Februarie, intreaga misiune franceza, In frunte
1) D-na Marilina Bocu, pentru simplul fapt cs este sotia d-lui Sever
Been, cunoscut ziarist ci lupaitor in chestia nationals, putin a lipsit ca ss fie
I puscatl de unguri ca spioanit" in gara Seghedin. Era la mijloc o inscenare
infamy si murdarit, datoritg politistilor unguri, esti, clacit nu-si puteau rritbuna
pe d. Sever Bocu, care rliangsese la Iasi pentrn a plc:tea In toemnri In Paris
prin Rusia holsevistit, credeau in lipsa for de inteligentli si de scrupul cs
trebue se se rrvbune pe sotia acestnia. Vista i-a fost salvatit luta de ofiterul
roman din armata austro-ungarit Mean, insrircinat cu conducerea trenului Take
Tonescu pans la granita EITOtiOi. Vorba romanului: Sangele apt' nu so face!

www.dacoromanica.ro
372

cu eminentul general Berthelot, precum si misiunile en-

gleza,, americana si italiana, au parasit Moldova, indrep-
tandu-se, prin Rusia, spre patria lor. Cu toate ca faptal
acesta s'a petrecut PArg, sa. fi fost anuntat din vreme, spre
a lua si marele public cunostint,g, de el, totusi un mare
numgr de e,etateni au tinut sit fie de fat/ la, aceastg mis-
catoare despgrtire a fratilor nostri de arme, cari se duceau
din mijlocul nostru in clipe atat de dureroase pentru noir
dupg ce, ca bravi legionari 'ai dreptului si libertatei, au
venit sa, ne apere cu prettil sangelui si cu avantul ero's-
mului tor.
Plecarea misiunilor s'a facut In prezenta .MajestAtilor lor
Regelui si Reginei, a prineipeselor, a membrilor fostului
guvern Bratianu si a unui numeros qi ales public. Gu-
vernul Averescu era reprezintat prin ministrul de razboiu,
generalul Iancovescu.
_La plecarea trenului, generalul Berthelot saluta cit
cuvintele: Vine a jamats la Roumanie!" Distinsul ge-
neral, un mare prieten al Romanilor, ducea, cu sine doug
adrese de omagiu, una din partea profe,sorilor universitari
si a doua din partea membrilor Parlamentului, care mai era
Insotita si de un exemplar unic din vechea Biblie a lui Serban
Cantacuzino. Adresa parlamentarilor i-a fost citita de Barbu
Delavrancea cu voeea inuiata In lacrimi. Toti ascultatorii,
1mpreung, cu generalul Berthelot, plangeau. Sentimentele de
reeunostinta ale ostirei qi ale poporului roman astfel intele-
geau sa Intovaraseasea amintitea vie a marelui nostru prieten,
a nobilului popot francez, ea' si a luptelor eroice, pe eari
le-am dus impreuna. Aceea ce poate nu va putea spune ur-
masilor istoria rece si cobra a faptelor, o vor spune totdeauna
mormintele eroilor francezi, cari au luptat si murit pe
pamantul Romaniei.

Dupes demisia, guvernului Averescu, un decret regal, en

data de 5 Martie, numea pe Alex. Marghiloman presedinte al
consiliului de ministri si minNtru la departamentul internelor.
.Astfel omul, care pentru cei mai multi era considerat
de mult ca si mort din cauza intransigentei sterpe cu care
considera efortul tragic al poporului roman In urmarirea
idealului sau national, omul, care disparuse din viata en-

www.dacoromanica.ro
 37

rentii, tot asa ca si cum s'ar fi c,oborttt cu toate pacatele

tui in mormfint, era chemat de capul statului sa is In
mAna sa stAp4nirea tarii si conducerea destinelor Ronaaniei !
Noul guvern a depus jurAmgntul, la Iasi, in ziva de
fi Martie si era cbmpus precum urmeaz5,
Alex. Marghiloman, presedinte al consiliului si mi-
nistru de interne;
Const.C. Arian, ministru de externe;
Generalul Hdrjeu, ministru de rAzhoiu si ad-interim
In lucritrile publice.
S. Meh,edinti, ministru al instructiei publice;
C. Meisner, ministru al industriei;
_Mihail N. Saulescu, ministru de finance;
Dirnitrie Dobrescu, ministru al justitiei
C. Garoflid, ministru al agriculturei si dorneniilor.
In ziva de 7 Martie, ziarul Actfunea publicit urmit-
toarele declaratiuni flicute intr'un interview de titre noul
prim-ministru :
llelativ la chestia daca fostul guvern Averescu a iscrdit
la Buftea preliminarily plcei sau numai prelungirea armisti-
tiului, Alex. Marghiloman a declarat :
,,Nil poate fi nici o discutie,Rominia a iscilit preliminti-
rile pacei i cateva din clauzele acestor preliminkri an fost
deja executate 2), iar celelalte cunt in curs de executare."
0 alter deelaratie esita din gura noului sef de guvern
este cea urmItoare-:
1) Acest cabinet a suferit uringtoarea schimbare in ajanul deschiderii
.no 1 ui Parlament (4 Iunie 1918): C. Meisner si Dim. Dobreseu au esit din gu-
vern, spre a fi ale*, primal presedinte al Cameral si al douilea preiedinte al
Sen.itului. In locul for au fost numiti is justitie Ion M. Mitilineu, pin'aturi
-,eeretar general al ministerului de interne, iar in ministerul industriei prendul
ridicol si lacoiu Grigutd G. Cantacuzino.
Intrarea aeestuia din urnal In guvern a fitcut o impresie din cele mai
pe iibile, considerndu-se de toti ridicarea preoutului la demnitatea de ministru
Va a rilsplatii a lipseii sale de sentiment moral si national, doveditl cu prisos In
timpul neutralitritei, clnd In schimbul a 31/2 milioane lei, 'Eti-a pus is dispo-
zitia Nemtilor cele dozed ziare ale sale: Minerva si &atm
2) E vorba de demobilizarea unei pIrti a armatei si de trecerea trupelor
au.tro-nngare prin Galati-Beni-Bender spre Odessa, can de fapt Incepuseril in
kjunul venirei is efirmii a guvernului Marghiloman.

www.dacoromanica.ro
374
La 10 lanuarie 1918 d. C. C. Anion comunica d-lca
Ion I. C. Bratianu ca interesul .Romaniei este de a trimite
delegali la tratativele de pace dela Brest-Litowsk, expli-
candu-i ca e singura ocazie de a efi Para ne,stirbita, le
oareee Gerazanii nu contractaserei incahzici an angajament
fapi des.Bulgaria, in chestia Dobrogiei.
Cu 10 zile mai inainte un pvieten al melt a lost
inseircinat de mine sa-i lac& aceia,si comunicare ei (Lancia
a Meat un memoriu, pe care l'a i22mcinat d-lui Bratic u
ci M. S. Begelui.
Let 21 lanuarie st. n., in timpul cand luseve cap-
turat tezaurul nostru, am revenit, solicitand d -lui Bra-
liana sit trimita delegati de pace pentru acelea ,q motive".

Ziarn1 Steagui (8 Maiu 1918), organul guvernului

Marghilonian, intr'un articol intitulat Istoricul tratative (92
de pace", serie in aceast6 privin a urnAtoarele randuri. pe
can le reproduc aci, sere a dovedi earl erail conceptile
politice ale d-lui Marghiiomau in acele 'remuri triste pentru
Sara.
Marghiloman a trinzis dtlai Bratianu in Voila.
randuri ingiinteiri, in care 'i arata toate motivele pen 711
care d-sa credea ca &mania nu. poate spera o situaliane-
mal-bunei, date fiind evenimentele ei imprejurarile, de (it
profitand de angafamentul: pace flea despeigubiri ci, faro
anexiuni i asociindu-se let tratativele de pace dela .131 est
Litowsk. Dacti d. Bratianu urma sfatul d-lui Mal ghiloman,
s'ar flicut Romaniei, dupa expresiunea unuz autorazat
diplomat german, o punte de aur. Dar nimic n'a put at
hotarY pe .ceful guvernului, d. Bratianu, get inteleaga ei-
tuafiunea ci st-t desolidarizeze in sfarfit destinele tetrii de
were ale pprsoanei damniei-sale. Numai pacea cu Ucreana,
care inchidea seria fan'tezfilor, a indrumat pe d. Bratianu
pe calea realitatilor. In ziva in care s'a an,intat pacea cu
Ucraina, s'a anuntat ci ca derea guvernulcci Bratianu. La 9
Februarie 1918 st. n. yuvernul Bratianu retrei gandu-se,odatei
cu el cadeau ci planurile nebune de rezistenta ero'cei e.
inutila intr'un triatighiu format in nordul Moldovei si
numit triunghild morfri, monntint preVitit u ratealit

www.dacoromanica.ro
 375
pentru toata floarea barbeiteasca a acestei taxi, afara bine-
inteles de inaltul gurern" si de distinsii migionari trimisi
in misiuni mai mutt sau mai pulin onorifice, pentru a li
cat mai departe de fatalul triunghiu at mortei."

La aceste afirmatiuni, Indata, ce e1 s'au produs in

mod public, atilt d. Ion 1. C. Bratianu, cat si d. Take
lonescu au rapuns, primul ca n'a primit nici un memoriu
si Al douilea cs. n'a auzit nimic de existenta vre-unui
inernoriu.
Ast-fel, organul liberal Miscarea dela 1 IVIartie 1918
publicl in aceasta, priyinta, urmiitbrul ccmiunicat :
In interviewut d-lui Marghiloman, aparut in ziarul
Actiunea Ronitina, s'au strecurat afirmari, inexacie, caci d-1
Bratianu nu a primit nici, un memoriu" din partea d-lui
Marghiloman. E drept insa ca un amic al d-sale i-a comit-
nicat d-lui Bratianu ca parerea el-lui Marghiloman ar fi ca
Romania sa incheie pace inainte de Rusia.
Aceasta parere este consecinta cu atitudinea politica a
dAui Marghiloman, ea nu putea sa fie impartasita de catre
hcei can considerau ca o chestiune de onoare si de interes
superior, pentru desvoltarea de maine a Romaniei, ca statul
nostru sa nu paraseasa. lupta atata timp cat ramanea o
speranta de mentinere n unui front oriental.

Evenimentul din aces zi publicg, ri eI comunicatul ce

urmeazii:
In ziarul Agiunea Rontiiv, de astazi a aparut un, in-
terview dat de d. Alexandru Marghiloman.
In acest interview d. Marghiloman nfirma ea-- in doua
randuri a intervenit pe langa guvernul d-lui Bratianu pentru
a-1 sfatui sa fncheie 'pace cu irlamicii - nosfri, mai intaiu la
2 Ianuarie st. n., cand an inceput tratativele dela Brest-
Litowsk, printr'un memoriu trimes prin a. Arida si a doiti,
oars la 21 Ianuarie st. n. cu prilejul confi-,carei tezaurului
roman dela Mpseova, starnind sa se faca o pace mai grabniel.
Partidul conservator 4eclarei ea ni i seful siku, nici
toin4trii sat n'au Jost nici odatei pusi "n cunost'n4a nici de
aceste interceniri, nici de existenta zisului memoriu.

www.dacoromanica.ro
376

Istorieeste ije aflam deci in fata unui mister. Politi-

ceqte, lucrul nu are /ma nici o importanta. Nimeni nu se
indoia ca d. Marghiloman vrea paces. Conservatorii takisti
spun ea ei n'au vrut la area e'poca nici un soiu de tra-
taxi de pace. Liberalii afirmg el ei nu se puteau gandi
la pace eta vreme puteau fi sperante de mentinerea unui
front oriental! Deci, cu sat fara memoriu, evenimentele
'gi-ar fi urmat acelasi curs.
Dar Marghiloman afirma ca a trimis un memoriu en
Arion si acest memoriu a trecut prin front. De aci incepe
nedumerirea. Cine a luat memoriul din. rnainile lui Anion ?
Cel care Pa luat, era el imputernicit sa primeasca, memo-
rial lui rMarghiloman ? De catre tine fusese ell Imputernieit ?
Post-a mernoriul adus la Iasi sau nu ? Cui a fost remis
acest memoriu ? Cui fost -a el eomunicat?
Toate acestea compun un mister, care probabil nu se
va lAmuri nici odasta, afar numai dael Alex. Marghiloman
va recunoaste ea n'a trimis nici urn memoriu, on Arlon c
nu l'a remis nimanui.
Nici o nedumerire 'Insa nu poate fi pe chesta, daca
fostul guvern Averescu a iscalit la Buftea prelimingrile
pacei sau prelungirea armistitiului. Pe MO, 4eclaratia de
mai sus a noului prim-ministru, avem mgrturisirea mi-
nistrului de .xterne C. C. Anion, publicata la, timp fn toate
gazetele ieseno

Noi am lust succesiunea guvernului Averescu, care,

in preliminari, acordase in principiu rectificeiri de gra-
nitti in Carpati, conce4uni economice si cedase Dobrogea,
in condonziniu, celor patru puteri.G.

Dupa, venires la putere a guvernutui Marghiloman,

negocierile de pace an fost continuate, nu Insa la Buftda, ci
la Bueuresti, In palatul dela Cotroconi, In sala In care se
tinuse consiliul de coroang dela 14 August 1916 si in care
se hotartise declaratia de razboiu adresata Austro-Ungariei.
Comisiune3, roman& de pace. a fost compusg /n modul
urmator:
Prim-clelegat: C. C. Anion, ministrul de externe, asis-
tat de mintstrii plenipotentiari I. N. Papiniu si M. Burghele.

www.dacoromanica.ro
 377

Comisia military : general Coandg, general Lupescu i

general Mircescu. .
Comisia juriclica : P. Missir.
Subcomisiunea econamicd, comerciala psi industrials :
N. ,tefg.neseu, Al. *tefInescu, I. Anghelescu, N. Rgdu-
canu-Popescu; I. 'Ttinasescu, D. Gheorghiu.
Comisiunea warinei : amiral Aurel 13alescu s comando
MArgineanu.
Comisia schimbului de )3rizonieri: cgpitan N. Tabaco-
vici si cgpitan Gheron Netta.
Maiorul Alex. Dumitrescu era secretarul comisiunei
tratativelor de pace.
Dupg, tratative de aproximativ 2 luni de zile s'a semnat
in dimineata de Marti, 24 A prilie (7 Main), la orele 12,
faimoasa pace dintre Romania i Puterile cen,trale, care
poartg titlul de Parka din Buoureti".
Prin tratatul da pace impus, Puterile centrale an
-tinut sg ne aplice ,.metoda tare" pang, to capgt. Nu ne-au
crutat nici un sentiment; liici o jignire a demnittitii noastre
nu. li-s'a pttrut prea mutt, ceea-ce totuFg n'a impiedicat pe
thinistrul de externe C. C. Anion sg-i exprime Intr'un In-
terview convingerea ci Romania va ei on pnteri cres-
cande din pacea incheiata"!
Iu clips, in care regretatul Barbu Delavrancea carac-
teriza pacea ruinoasI a guvernului Marghiloman cu cuvintele
ca prin ea s'a clintit hotarul, pe care dela Neagoe
Basarab pink astazi nimeni nu ra atins", presa guver:
namentaltt, ca si puhoiul celorlalte ziare vandule intere-
selor nemteqti, glorificau pacea Incheiatg, i puneau in Cliscutie
atitudinea Romaniel In rgzboiul mondial, ea si egad pacea,
la care tam se afla redusg,, ar fi ,nsemnat triumful parerii
acelora, cari pKopovAcluiau participarea noastrg. In rtizboiu
alt turi de Alistro-Ungaria.
ITitau trldglorii i nemernicii el' nu se putea, in ordinea
moralg, a lucrurilor, ca atata range romanesc f31 se fi vgrsat,
atatea dureri srt ne fi zdrobit, atgta credintg, i iubire de
neam s fi Inaltat sufletele tailor tariff, pentru-ca aceastg
supema .i sublimd jertfa, cum o ealificg, fostul ministru
Matei Cantacuzine Intr'un articol din ziarul IntIAeptarea,
sg se Incheie, sub ochii qi spre uimirea chiar a strginului,

www.dacoromanica.ro
 78

care ne calea pAmantul, prin triumful acelora, ciirora nu

le pare ra'u et nu s'au inselat in prevederile lor.
A lost dat Jai Alex. Marghiloman si acolitilor sal ca,
in ,momentele cele mai hotaritoare si mai grele pentru neam,
. sa dea proba unei marl inferioritati pentru poporuf nost u
,si anume aceea di, @1 n'a avut nisi inainte de intrarea w
rlzboiu, niei dupl. punerea in ten,el a sabiei romancsti_
area unitate sufleteased, care an fi trebuit sip izvorase]i din
toata, istoria noastrA' milenara, area patim invincibiM pentru
desiivarsirea, unitAtei nationale. Daca o ast-fel de patimI ar
fi dogorit in toate inimile romanesti si s'ar fi exprimat de
toate glasurile, desigur eg, istoria razbaiului nostru ar fi
fost Rita si mai ales 'tam ar fi fost scutM de umilintele
Si rusinea adusA asupra ei de guvernarea marghilomaniqta.
Dar 41aca fladira patriotismului adev6rat n'a ineoltit
in sufletul d-lui Marghiloman, iii schimb ura si razbunalca
cea mai josnieg it mistuiau, durd cum i-se dicta.
Guvernul Marghiloman, desi un /qu necesar, putea totu]
sa,' lase in urma sa alte impresii deeat cele pe cari au avut trisra
ocazie s le simVi toti Romani] constienti si demni. 'storm.
contimporan; na va ierta d-lui Marghiloman, pe langa opera
Injositoare a piicei sale, unni-itoarele marl. greseli politice :
I. GI, pentru a fl. netuburat si sigur de putere, a
consimtit ca si dupa iscalirea paeei sa mai r;-iman'a in tarsi
cease divizii germane, a caror intretinere greva btidgetul
sleit al tgrii en peste 200.000 lei zilnic. Scamp plgtea bilta
Cara fericirea' de a avea pe d. Matzhilornan In fruntea el!
2. Despotismul si razbunarea, la cari s'a pretat, dup:1
cererea Netntifor si tingurilor, fatii de anumite Organe cl:n
Stat, cari nu aveau alts vina decat aceia de a-si fi indeplinit en
sfintenie datoria cAtre tarn in vremurile grele ale rgzboiu t 1.
Arestarea d-lor Rafail, seful sigurantei, I. Panaitescu,
directorul general al sigurantei Statului, G. arbeseu, pre-
feetul politiei din Bucuresti si Iasi si, ca culme, aresta ca
a insusi fostului ministru de interne Alex. Conslantineset ,
eonstitue proba indelebila. a slugarniciei si lipsei de dem-
aitate nationahl din partea gtivernului Marghiloman. Om c
suilet omene-,e, dar iu en suflet romanese, Al. Marghiloman
a voit s5, profite politiceste pang, si din eel mai umilitor
act, pe care 'i-1 cereal. Gerrnanii si lingurii sa-1 savarseascI

www.dacoromanica.ro
 379

areatarea d-lui Alex. Constantinescu, eel mai influent, ma'

luminat si mai activ ministru din cabinetul Bratianu, is
toicul cabinet Care declare ritzboial la 14/27 Au crP.yI st 1916..
Aceste josniee intentii an fest spulberate blamate
de indata, de eltre toti ministru plenipotentiari din Iasi ai
Statelor abate. Intr'adevar. niciodata penitenciarul din ea-
pitala Moldovei n'a fast mai onorat ca in -impul celor dons
saptamani din luna Septembre a anului 1918. D-nii Barkley,
ministrul Angliei, contele de Saint-Aulaire, ministrul Frante ,
Vopicka, ministrul Statelor-Unite, baronul Fasciotti, nf-
nistrul Italiei, si \Iarinkovici, ministrul Serbiei, toti, pe
rand, an viers la penitenciar sit orwreze en viaita slar pe
ndetinutul Alexandra Constantinescu", arestat la comaJi It
contelui Tisza de eatre ipistatul sau Alex. Ilarghilomar,
devenit, gratie devotqmentului sau in apararea intereselo
germano-maghiare, prim-ministru al Ilonntniei in moment cl
cand ea tr:Igea sa marl sugrumata.
,;41 ce eumplita ironie a soartei! Desi d. Mare:hiloman
era de fapt seful guvelmului roman, totusi d. Vopicka n i
primea,rapoarte despre nevoile de alimente ale Rome niei
decal dela detinutul Alex. Constantinescu``, care, tlupa 2
luni, avea sa he ministru. de industrie, insarcinat SI en
aprovrzionarea tarii, in care calitate trelmia sit ingrijeasca
de dNoarcarea, si transportarea fainei adusa, en vapoarelo
amerieane in diferitele noastre porturi, 1 i urina tocmai
rapoartelor dresate in atmosfera sombre a peniteneiarul
din Iasi si dupa urma earora insusi d. Narghiloman Cu
tot partidul sau n'au simtit ce, V a sa ziea lipsa, de paine
in iarna si pririlavara anului 1919! -
Tata acum cate-va dovezi evidente despre modul cum
ingamfatii dela, Berlin porunceau omulni for dela Bucuresti:
Alex. Marghiloman.
Vine discutii, cari au avut h)c prin luna Februar'e
1918 in Reichstagul german, ne privesc in mod direct SI
pe not Si pun in lumina, mentalitatea germana despre ceeace
a%ea sa, fie pacea ee ne a impvnea Germania, Cu aliatele ei.
"Deputatul conservator Heydebrand spunea:
,,Romemia, care prin inti area cet in razboia a savai ct
o tradare complerta 3ci rare inainte de razbotu a tan ut

www.dacoromanica.ro
 380
cerealele sale Gernuiniei in conditii ceanatiirefli, nu va
trebui lasata fare despagubiri consiclerabile".
Pe de. alai, parte, contele Westarp, unul din sefii con-
servatismului german, declara: .

Attnosfera In Romania nu va putea fi-conside-

rata ca insanatottita (sic), decat cand se va obtine
expia$ia desavar*ita pentru imensa coruptie
vi tradarea fare seaman. Asupra acestui punet o
pedeapsa exemplars, ca urmare a unui psaoces
Vara mils, constitue o conditie inexorabila".
La aceste cereri atat de precise si insolente, ministrul
-afacerilor staine Kfihlmann rgspundea urm6toarele:
Dupa experienta facuta In acest razboiu, nu
sfatuim sa se dea Romaniei o incredere imediata Si
Med rezerve, cu toate ca purtarea guvernului ac-
tual poate ingadui oarecare incredere pentru
viitor.
Istoricul razboiului aratit in mod neindoelnic ca
marea majoritate a poporului roman a fost impinsA in
rAzboiu contra vointei sale de o clica mica de
politiciani, in parte interesati, in parte su-
perficialii *i in parte criminali.
'Guvernul actual crede ca vinovatii acestui
razboiu trebue sa fie pui in acuzatie printr'o hota-
rire libera a poporului roman. Numai astfel de
actiune va da pedepsei nationale adevArata ei valoare
pentru not ".

Mai lAmurit nu se poate. Tat/ cum se poruncea deci

Ada Berlin guvernului Marghiloman ca sa procetieze fatrt,
cu acei eari au Impins la rAzboiul unithlei nationale.
Sub dictatura Berlinului, duprt-ce s'a votat ratificarea
pAcei si anumite legi umilitoare In legAturrt cu pacea, Par-
lamentul de dezertori, ales to sprancean5, de Marghiloman
sub presiunea baionetelor nemtesti, a votat darea ins jude-
caai a guvernului BrItianu-Take Ionescu pentru crima de
a fi varat Cara in razboiu In contra Puterilor centrale, m?-
dificAnd pan6 si art. 16 si 26 din legea responsabilitiltei

www.dacoromanica.ro
 381

ministeriale in sensul de a putea aresta preventiv pe mi-

nistrii pusi sub acuzatie.
Guvernul Marghiloman era obligat s srLvartieascl toate
aceste acte mizerabile si printr'o conventie secrete incheiata
intre Romania de o parte si Germania si Austro-Ungaria
de alt1 parte (Turcia si Bulgaria nu figureaz1).
Prin aceastl conventie, Romania era batjocoritg si
umilita si mai sangeros deck prin tratatul de pace, caci
pe lIngl obligatia ce se impunea cabinetului Marghiloman
de a da in judecatl pe ministrii antantisti, se stipulau
anume conditiuni pentru tratamentul Romanilor transilvA-
neni, afiltori, In Moldova, se fixau noui pretentii economice
in chestia petrolului, a devizelor, a Bancei Nationale, etc.,
se regulau transporturile de trupe nemtesti spre Ucraina.
ca si transporturile de narfuri din Basarabia spre granita
austro-ungarl si, in caz de nevoe, se instituia eke un re-
prezentant germano-austriac pe lang5, fiecare minister, spre
a se garanta executarea conditiilor impuse de Austro-Ger-
mani fie prin tratatul de pace, fie prin conventia secretil.
Gratie stipulatiunilor precise din aeeasta, odioas5, con-
ventie, s'au votats de guvernul Marghiloman toate acele legi,
menite E35. ne InjoseascA, neamul si printre cari legea amnis-
tiei trld'korilor punea varf la toate infamele pretentii ger-
mano-unguresti. Tot sub resiunea ei s'a fitcut si darea
In judecata a membrilor guvernului BrItianu-Take lonescu.
In veci rusinoasa pace dela Bucuresti, lesne de inteles,
n'a putut sa starneasc5, In toate inimile cinstite romanesti
deck jale, durere si dor de r6zbunare. Din primele tile, un
puternie sentiment de revola inlbusitl euprinsese tara dela
un capk la altul si intr'una din zile pe zidurile caselor
din linistitul orAsel Targul Neamtului se putea citi urm.t-
toarea proclamatie:

Cetateni I
Pacea s'a Incheiat I
Slugile Nemtilor In cap cu Marghiloman, dupa
semnarea actului de tradare, au benchetuit mancand
hotarele stramoeti ale Tani (pamantul nostru slant),
band cinstea neamului romanesc (atat ne mai rams --

www.dacoromanica.ro
X82

sese) in aceia0 sala uncle contiinta natiunei declarase

razboiul slant al neamului.
Acum toti au dreptul In aceasta Tara afara de
noi, Romani.
Cine a fost tradator, astazi capita cinste i drep-
turi, desfaurand Steagul" infamiei. (Aluzia e la ziarul
Steagul").
Cine a luptat In cele 4 hotare, zace ferecat in
lanturile robiei.
luda a vandut pe Christos pentru 30 arginti.
Griguta si ai lui a vandut Romania pe 3 milioane.
Fituicile mieilor cumparate de Nemti ne scuipa
zilnic, cu neruinare, in fats otrava nelegiuirei.
Pe chestiuni personale se injosete un neam Intreg.
Ce strecurau Nemtii noaptea la retelele de sarma
in razboiu, astazi In timp de pace" sunt ziarele oficiale,
Invinuind in neruinarea for pe aliatii notri, dumanii
dusmanilor notri, de izbucnirea razboiului sau otravin-
du-ne zilnic sufletul cu minciunile comunicatelor nemteti.
Dela fratii aliati ne va sosi salvarea.
Dumnezeu sa-i ocroteasca In pgtere Ili curaj!
Cu toata paza celor 6 divizii ce i-au oprit tra-
datorii In tars, Vara termen, Marghiloman si ceilalti
SA' is aminte.
Tot se mai gasete In Ora un suflet curat, un
revolver incarcat i o granata plina.
Cei ce au urechi cle auzit, si auda!
Traiasca malt Incercatul nostru Rege si popor !
Traiasca Aliatii !
Contictiinta Nationala
Cu total alta decal cea manjita de fituica mieilor

Autorul proclamaVei era clpitanul G. Blgulescu din

eroicul regiment al vAnAtorilor de munte, Cu garnizoana la
TArgu-Nea,mtu, care, descoperit, a fost at in judecata con-
siliului de rilzboin din Iasi, sub acuzalid c6 prin manifeste
tipiirite ar fi ultragiat guvernul.
Procesul s'a judecat in ziva de 5 Septembrie 1918.
Ciipitanul Biigulescu, decorat pentru acte de vitejie en or-
dinul, Miliai Viteazul, a fost apqrat de generalul_ Zizi. Can-

www.dacoromanica.ro
 383

tacuzino si capitanul elonaru, ambii decorati si ei Cu or-

diuul Mihai Viteazul, apoi de advocatii M. Vagaunescu si
Z, lea Codreanu, deputati, decorati si ei pentru acte de vitejie
ro front, precum si de d-nii Georgel G. Marzescu, fost mi-
mqtru, si Leonte Moldovan, advocat si deputat de Braila.
In urma unor splendide pledoarii, din care a exit la
is eala grozavia vremurilor ce Wiam pentru cducatia na-
tionala. bravul eapitan Bagulescu a fost achitat ell 4 i o-
turi contra 1.
Poate fi oare ceva, mai caracteristic pentru atmoscera
1 -odusa In tars de pacea en care se faleau &nil AI. Mar-
a- iiloman si C. C. Anion, deck acest trist epizod, de felul
caruia asi putea vita la infinit, daca n'asi maxi prea Inuit
cadrul acestei lucrari ?
Cu toate laudele ce-si .aduceau autorii Wei injositoah
dela Bucuresti, win care Romania se vedea despuiata de
I)obrogea, ca si de falnicii munti ai Carpatilor, fara a mai
s orbi de clauzele economice, financiare si politico, cari ro-
beau, ingenunchiau si necinsteau deniitatea nationals a tarii,
in mintea Romanilor patrioti si constienti niciodata nu, s'a
crezut in durabilitatea ei, o clips macar. De altfel chiar fai,
mosii ei autori n'au avut curajul s'o ratifice. Regele Per-
dinand a refuzat categoric semnatura sa.
Nedreptatea si necinstea ce se faceau uuui neam intreg
erau atat de strigatoare la cer si umilitoare, Inca chiar in
forul interior al d-lor Marghiloman si C. C. Anion nu puteau
ramane in picioare pentru multa vremebsi nerazbunate.
Din fericire, in urma eforturilor uriase din partea
aliatilor nostri, cari in toamna anului 1918 au trantit la
pamant puterea formidabila, dar sleitii a Germaniei si tova-
rilselor ei, obtinand victoria complecta, faimoasa pace dela
13ueuresti n'a fost pentru Romania decat un vis urat si de
seurta vreme.
A fost seris Romaniei martirizate ca dupa atatea du-
reri. ruini si siroaie de sange, sa-si va,z1 Infaptuit idealul ei
de unitate nationall de catre marea conferinta, a pacei dela
Paris, care a aruneat la cos, ca pe o otreapa, tratatul de
pace eonsfintit si iscalit de Alex. Marghiloman si,C. C. Anion
is Bucuresti.
Sub presiunea hotaririlor conferintei pacei dela Paris,

www.dacoromanica.ro
384

care a sanctionat inaptuirea Romaniei-Mari, autorii trata-

tului de Bueuresti stair azi pitulati si rusinati intr'un colt,
asteptand eircumsta,ntele usurgtoare ale istoriei !
Daces pacea dela Bucuresti a fost, in nItimit analiza,
rezultatul trrdarei, ca si al anarchiei rusesti, sari pentru
nni vor r4man-e cunoscute sub numele de Pacostea ruseasea,
istoria viitoare va inregistra in acelasi timp cum toti au-
torii, ca si semnatarii acestei paci naseuth," moartil, s'au in-
mormantat politiceste pe vecie din clipa In care victoria
aliatilor a zdrobit puinnul nemtesc, brutal si 'acorn, spre
bueuria si fericirea intregei omeniri.
Numai ornul IndrAgostit de putere e vorba de d.
Alex. Marghiloman nu urea sa Inteleaga" rostul acestei
-entinte istorice si fAiA apel. El crede eg, cu toate pacatele
sale anti-nationale si cu toaftit nova mentalitate, iesita
din fundul transeelor, la Dumnezeu .7i in tam roincineasea
total e posibil!
Dar mortii nu invie!
Cu aceasta farm; eredint6, Incheiu volumul de fate
A doua faz5, a rAzboiului nostru si anume: mobilizarea
din nou a arrnatei romane in contra, Puterilor centrale, de-
cretata de regele Ferdinand In ziva de 27 Octombre 1918
(sub guvernul generalului C. Coanc15,), care a avut ca ur-
mare intrarea trupelor nomtre in Ardeal si Bucovina if --
inte de incheierea armistitiului implorat de Germani si-acordat
de aliati la 12 Noembre dimineata 1918, apoi mersul greoiu
al tratativelor dela conferenta pa,cii din Paris, ca si al
douilea nostru ra'zboiu cu Ungurii, reete cu bolsevicii lui
Bela Kun, care s'a terminat en distrugerea, si starpirea bolse-
vismului maghiar si cu intrarea glorioasa, a ostirei roma--
nesti in Budapesta ( 4 August 1919), toate aceste lnsemnate
evenimente vor forma studiul sarguincios al unui non volum,
daces imprejurtirile si eina'tatea 3mi vor ingadui.
Am tinut ins ca intaiu si intaiu 56 pun sub ochii
puhlicului eititor, pe eat slabele mele puteri 'mi-au permis,
toata mucenicia de care a, avut parte mica, dar eroica Ro-
ramie dupe, urma pacostei rusefti si pe care o concretizertz1
asa de lapidar eminentul scriitor rus Untkowsky, spunAnd :
Mt inchin pang la pamint tie, o Romani()) pentrn
pItimirile tale, pentrn soarta to eroici!"

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
1);27.
Prefata 5
Introducere . . 6,. 7
Cap. I. Mamie vinovat: Wilhelm II
II. Conte le Tisza: Principalul eomplice . 17
III: Narcoticul contelui Tisza 25
IV. NeutTalitatea Romaniei $i intrarea ei In rrtzboiu 44
7) V. ,Cartea rosie austro-ungare 77
VI. Ian I. C. Bealianu 102
VII. Un qm nefast: Boris Sttirmer
VIII. Un monstru: Raspatin
.. 115

. IX. Romania In rgzboin. Cum ne -a tritdat Rusia .

X. Refacerea, military qi politicg din Moldova. Stan-
129
161
7)

jenirea ultimelornoastre eforturi de dare Rusi 173

,

XI. Revolutia ruseasea 189

XII. Dela revolutie /Ana la armistitiu 201
XIII. Guvernul maxima'ist. Armistitiule.si pacea dela
Brest-Litowsk 226
71
XIV. Redesteptarea Basarabiei 252
XV. Unirea Basarabiei en patria-mama 261
XVI. Din durerile pribegiei 288
XVII. Uneltirile criminale ale d-rulni Racovsky In
contra Romaniei 8i banditismele sale- din
Odessa ti . . 314
, XVIII. Guvernul Averesen ei pacea lui Marghiloman 341

7690. I. RI. Abrudeanu, Pacostut Tittseasra. 2.)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro