A.NUL 11.-No. 41.

1.0 BANI NUMA.RUL.

10 OCTOMBRE 1.910..

KIEL ROMNESC
LIT ERAR
APARE IN FIEdARE DUMNECA
ABONAMENTOL IN STRAINLTATI :

ABONAMENTUL IN TAR :

Pa an an 5 1.L - Pe lase Ian! 3 lel.

Pe un an 7 let - Pe lime hint 4 lel.

11

Redactia st Admintstratia : V enti-de-Munte (judetul Prahova).

.

'

SUMARIU:

N. IouGA: : Lupte i invtiminte. - MARIA BENGESCU : Ministirea Cozia. - A,

A. NAUM : Ode alcaice (poesie).-0. MLINTRANCI-RIMNIC: 0 non carte francesi
despre no i tara noastr.-H. STAHL : Tiierea dealulta MihaI-Voda.--Cronica.

Lupte

invtminte.

'

- TCARTEA DE AURV, VOL. VI. I.

Prinxim, de la d. Teodor V. Pdagian, curioecut publicist din,

Sibit, al eselea volum din publicatia la care lucreazei de
multei vreme, adunind, traducind i comentlnd, Cartea de Aurp
a aominilor din Ungaria. Alte cloud volume vor urma, &wind
culegerea de acte, hotdriri i cuvintrt, privitoare la viata Rominilor de supt coroana SfIntuluti tefan pnd astetzi.
Poetic Witt, Cartea de Aur I Apt se zic de obiceiii volumete care cuprind numele donatorilor pentru vre-un apzeimint

de culturd sad de binefacere, - ale etitorilor. Acnina, de tart,

ctitorY. at vieit politice rornneti de peste .munft sint top aceia,

cari, in mijlocul unet aclundri poporale, al unet conferinte de

trunta0 sad in haosal de patimt al Parlanientulut durnan, aft
afirmat in cursul vromurilor dreptul, vrednicia i chemarea
noastr. Dar sint clitort mat largi in darurt ql alp mat zgirci(t. 9i sint i de aceia cari se imbulzesc intre ctitori pentru a-t
impiedext de a-0 aduce prinosul suit pentru a zdddrnici folosul
"W. Toate felurile de oameni se intilnesc i tn aceast Carte
de. Aurp...
1

.3T

www.dacoromanica.ro

642

.NEAMUL ROMNESC LITERAR

Ar l putut fi mai mick mai cuprinzdtoare 0 mat ieftend.

.Ce spune un Ioanovici despre calea f erat" de la Orfova, sa
uu Gozman despre monopolul tutunului, ori un al treilea, un

al patrulea si cts mai departe despre atttea chestii locale i

personale ori despre desiderate ca votul femeilor pentru dieta
ungard putea fi kisat la o parte. Nu era loc pentru aa ceva
in Cartea de Auro, care, de fapt, se cuvine a fl o Carte de
fier, in care se pdstreazet arme care nu s'a linigit incd i,
prin care trece incd, fdcindu-le set' zingdneascd a furtund, vechiul spirit de minie i urd. Pe 710i ne intereseazd - anume
ti

in cel mai innalt grad, d-lor fruntag ai Rominimii de peste

Carpa0, 0 nu mai putin, d-lor beirbati politici din Romeinia !nu orice a rostit un Ronan innainteet protivnicilor firegi al
neamului nostru, string in sf at pentru a da legi 0 a cerceta
felul de cirmuire al toil, ci, numaI acea parte din spusele lor
-0 din rdspun`surile ori provoceirile celeilalte tabere, pe care

editorul a fdcut ri cd le-a leisat la o parte, did vbrbesc i

ele, ba incd agt de tare! - care privege in adeveir i esenfial

chestia romeineascd.

Poate cd atunci am fi avut, in loc de ese volume, care pot

mdguli unele mbi
i provoca unele cumprdri, un singur
volum, plin de miez i, de viald, din care sd scapere la flecare
rind acea sfintei scinteie de credinfd fi, energie prin eare se pot
aprinde sufletele tinerilor pe cari azi vriita-i mind supt vechiul
steag care n'a biruit, dar nu se pleacd, trecind din minile obosite in zdravenele mini ale celor ce ageaptel cu sigurantd, in
.
avintul lor, victoria.
II.

Ma cum e alcdtuitd publicatia, volumul de laid Cuprinde

numai anit -.1872 -1881. Incepe cu vremea ilusiilor pamice gi se
mintuie cu clipa iu care o hoteirire generald le sfarma pentru
a p9rni reizboiul.

In urnia discutiilor contradictorii de la adunarea pentru pasivitate 0, de la aceia care a cerut 0 a cdpeitat in alitea cercuri
activitatea electorald a Rominilor, iatd deputafii iefifi in 1872
dupd vechea lege electorald, diva timp numal de la intemeiarea
dualismului fi de la votarea legil.naionalitilor, pe care top, ar
fl voit s'o inleiture, nu numai in efectele ei, ci in teorie,dar ni,
meni nu indreiznia incd a cere public aceasta. Proieye de e im-

www.dacoromanica.ro

N. MEGA : LUPTE SC VsnrTMTNTE.

643

pcicare umblei in aier. Ministrul Lonyay cere memorii. aguna, care trdiege incd, ar vrea ca un congres national sci rspand cu demnitate acestei intrebdri. Mitropolitul din Blaj,
Vancea, care tie drama ce duce, in clipele marl, la cealaltd
rqedintel arhiepiscopald a Rominilor, se invoiege la o simpl
expunere, isailitd de cei trei frunta0 pasivi$l, intre cari unul
e insug Barit. Mo ieste cereri! Unirea Ardealului cu Ungaria e

.criticatd numai in modalitate - Bomb& neflind consult* 0 in amanunte ; pentru limba noastrd se cere caracterul de ofi-

cialitate, nu in numele dreptului, ci pentru cd e award. 0

.ealtd ; se aratd dorinta unor hotare de comitat mai drepte, unei

legi electorale echitabile, unei plait mai bane pentru preoti,

unor catedre universitare i unor

coli secundare -ori speciale

romdnefti.
Deputatii se deosebesc in vederi. Topi admit inset necesitatea,
intangibilitatea forma de Stat ungar cu preponderantd maghiard.
Chiar i teoreticianul Alexandru Mocsonyi, cerind egala indrepteifire nationald, Je ginde0e i la aintegritatea politied te-

ritoriald a terii, ba chiar la supremaia naturald a Ungurilor

derivind din alegile de desvoltare. D. Partenie Cosma socoate cd
noi i Maghiarii 'seem cloud' elemente avisate unul la altall. Dimitrie Bonciu, Care all une ori fi accente energice, infdt4eazei pe
Romini ca penige (cceteiteni de buze romne i declard apriat cd
,admite superioritatea limbil maghiare, did Statul l-a creat

natia maghiardp, ea al-a sustinut in curs de 800 de ani,, doar

cu cooperarea i ajutorab celorlalti, i cd la urma urmei, lui
nu.i trebuie favor national pe ruinele Statului maghiar, pe
ruinele Constitutiei maghiare, pentru cd interesul i drepturile
nationale vrea sei le guste numai intre cadrele Constitutiei ma-

ghiare. Consolidarea vietii de Stab o dore0e el intoliit i, cind

spune aceasta, Camera aplaudd, ca i atunci cind aratei cd,
tmembru al natiunii politice maghiare, una fi nedespeirtitd, el

n'ar putea suferi corp strain inteun corp de Stat unitar

indivisibilD. Vichentie Babe insistd doar asupra utilifatif Romi-

nilor cari, dacd ar lipsi, locul lor l-ar lua Germanii sad Slavii,
mai primejdioi. Mircea Steinescu laudd cavalerismul unguresc,

4tiut in lumea toatd. Peste putin, in conf erinta de la Sibii,,

insug, Axente Sever, asingerosuli, aratd cd natiile cele cloud sint

tm.

www.dacoromanica.ro

644

NEAMUL ROMANESC LITERAR

esurori bane, legate cu toate interesele vitale una de altai, cd

aft tot un pdrinte fi doar mamele li sint deosebite.
Expresii mai energice se intilnesc named cind se aminteste
dreptul la patrie al natiei noastre : Mie de-o sutd de ori sd-mi
spund : astrinuleb, i eit, nu met voi putea privi ca strain in
aceast fard, (Bonciu), ori jeri fele cu care l-am cumpcirat : E
nu spun ad- ne vom intilni la Philippi, dar zic sei ne intilnim
pe Cimpul Ping, sd ne intilnim la Sint-Imbru, unde strdmoqii
Rominilor si ai Ungurilor aft luptat impreund frcitefte, nu atit
pentru glorie, cit pentru existenfa patriot, (Alexandru Roman)
ori, in sfirit, felul de luptd : eDreptul in numele unui popor
nu trebuie cerfit, ci trebuie pretins (Gh. Pop de Bcisegi).
.

.111.

3.

Dar prigonirile incepuserd : Babes e arestat la Pancioua ca agitator austriac i dat pe mina justitiei pentru un articol pe care
nu l-a saris, limba romdneasca e indeprtatti din oficii, legea
notarilor preface abusul in drept, Universitatea din Cluj n'are
catedrd romcineascd, gimnasiul din Brad e coplgit de taxe nedrepte. Hohotele de ris, neatentia megequgitci, cinicele intreruperi intimpind pe oratorii romini. Unul are curagiul sd strige :
Tot v'am dat
rdspingind astfel mice invinuire i orice re'

vendicare. Mocsonyi, care nu vorbeste niciodatd, crede deci mai

prejos de demnitatea sa asd predice surzilor $ i se retrage din
viata politic&

sk

Inteo noud legislaturd se intore Alexaudru Roman, Gh. Pop,

losif I1odo, Partenie Cosma, S.Borlea, chiar generalul Dada, care
inset nu e printre oratori. Acum Borlea, la mesagiii si in alte dis-

cup, vorbeste rdspicat, dincolo de margenile sperantelor zcidarnice.

Aratd cum se opresc ccirtile, se refusei actele romcinegi, se interzic pledoariile in limba impricinatilor. Niel in &Lift, strigei el, nu
s'ar merge cu astf el de sileil 9i, provocind in chestia invcitcitorilor

strain' nerufinata intrerupere : Set invefe scolarul limba Nerdtcitorului!,, el deslumte, cu spirit, toed(' monstruositatea acestei
absurde conceptii pedagogice. Fatei de Safi, Gurban amintestecd noi am trait acolo fr privilegii, eiefind cu grdmada la
hotare pentru a ni vdrsa sing& pe cimpii de luptcla. Ungurilor cari timbreazd patriot pe eel ce uriifte alte natii el li
opune siguranta noastrd cd vom reiminea. Cind se discoid des-

www.dacoromanica.ro

N. IORGA_: LTYPTE

I INVTMINTE,

645

Ffiintarea comitatului Zarandului, cel d'inteli spune ce grele sint

drumurile pe acolo, mai ales pentrU cine n'are cal. Luag-vei '
.inagarl, sunei intreritperea. i, linitit, Borlea reispunde : La
noi nu sint meigarl !. lar, cind, la plinOrea lui c un invateitor
silnic face pe copii sit spuie .bund- ziva) ungure0e, i 'se
strige : foarte bine I, el intreaba pe intrerupeitor ce peirere ar
avea dacei, supt alta, steipinire intimpleitoare, copiii de Unguri
.ar fi siliti sit spuie ebuit&ziva rnuscalefte !
.

1V .

Reizboiul din 1877 del prilej, in aceastei legislaturei i in aceia

de la 1878 la 1881, la declaragi in all ton. Dupei ilusia dulce a
venit ameiraciunea constatcirilor reale ; acuma e vremea declara.gilor mindre, feitie. Congiinta de sine a Rominilor de dincolo a
crescut dintr'o zi in alta prin biruintele Romania, in care odinioara cutare deputat vedea nuntat. o Orel cu tending republi- cane ca ale Rominului, lui C. A. Rosetti i de unde printul
Carol ar trebui sd, iasei cit mai jute r cm, bine, 'ca regele Ama-

deft din Spania. D. Partenie Cosma interpeleazei energic in

chestia reizboiului i e ascultat cu luare aminte, Tara a-1 intrerupe nimeni and, dupd in0rarea progreselor Statului nostru,
-vorbege de apoporul viteaz i tined, care aqi-a citigat admi:i cind cere o nouei politica in Ardeal
- raga- i stima Europeb
.

pentru a putea ccipeita prietenia, apeireitoare de Slavi, a Roma- niel. Mitropolitul Miron insug, se ridicei indatei pentru a infiera

purtarea Ru0lor, cari ni luaserel Basarabia.

Astf el, cind vine legea atentatoare de la 1879 prin care se
- impUne coala poporalei confesionalei cu dotf limbi, intre -care
tea tetra drept i cheMare trebuie peirtenitei flindcei e a Sta-

tului, se nagte o uria0 revoltei a tuturor Rominilor din Un_garia, cari daft 0 el un rzboiii, pentru datorie i cinste, dacd
nu pentru biruinta. Protestci amindoud Bisericile, pe amindouei

le solicit opinia publica din orate, Imparatul primeee delegatii

conduse de Vlcidici j e silit a li reispunde; pe rind Mitropoligi
pi episcopii combat legea in Casa. Magnatilor, 0, in Camera,
Alexandru Roman, ereispingind-o cu, indignarep, r-osteffe-eii-viiife
solemne latine prin care ,se *ma, hoteirirea noastrei de a ni in-,
..trebuinta toate puterile pentru mintuirea sufletului national, mai

__sfint decit mice.

www.dacoromanica.ro

646

/4EAMUL ROMANESC LITERAti

E -un reisunet al biruinfei de la Plevna. i -oare , in tonul

sazut, in temerile miele$1, in deserfiunile nerulinate, in abdicdrile desonorante de azi din Ungaria, set nu fle reisunetul surd,
al deceideril morale in care a doua zi duvet Retzboiii s'a cu-fundat .Romeinia biruitoare?

N. IORGA.

Mnstirea Cozier 1.
Strins de indoita-I cingAtoare de mung inverzitl i ondulatly
Oltul se Indreapt cu mersu-I usor spre Dunre ; Intre Cozia si
Turnu-Ros, Carpatil formeaza rotogoale, deschizindu-se i inchizindu-se cu o gratie, o bOgitie care te fac s-g amintestl de horile nostre, ale cAror cercurl se lrgesc i se string cu unavInt ce nu cunoaste oboseala.
La picioarele muntelul Cozia, rzimat de Olt, se ridich ma'ns
tirea Inceputd de Radu i isprvit de fiul s, Mircea-ce1-13trill 2, la sfirsitul veaculul al XIV-Iea. /n fermectorul cadru, ceia

ce a mat rmas in picioare din pioasa fundatie a Voevozilor

nostri nu mal Inftiseazd decit icona until trup nefolositor ;

singur Bolnita sail paraclisul mortilor, zidit aproape trel sferturl

de veac mai trziii, face s rsar, cu liniile el asa de netede, un

trecut de arth.
Deceptia e cu atit maI vie, cu cit opera a fost plsmulth cu

iubire. Arhitectul necunoscut cruia-I datorim mnstirea Coziel

n'a rmas indiferent la farmecul loculut

El i-a tradus expresia In linil potrivite i drglase : innltarea mijlocie a cldirilor, In proportie cu innltinnea muntilor
din aceast parte a Carpatilor, alegerea motivelor de Impodobire, unde capriciul desemnulul rmine cumOtat i rizAtor, -astfel sint caracterele generale ale acestel arhitecturI remarcabile
prin eleganta totalulul.
0 mlnie itl cuprinde inima in contra barbarilor din afar si
din luntru cari, ori a jfuit-o, ori a lsat-o s se ruineze de
.

neingrijire.

Pentru unele observatit drepte i critice intemeiate, ca si pentru pietatea

cu cure e sorts, reproducem acest articol; N. R.
2 Name, de acesta ; N. R.
3 Cea de acum e refacerea Brincoveanulul ; /V. R.

www.dacoromanica.ro

MARIA BENGESCU

MANISTIREA COZIET

647

Biserica cea mare, cu singura turl ce i-a ma!' ramas, aminteste prin silueta el biserica mnstiril Tismana 1.
Din cele doua mid si IncIntatoare paradise, asezate in coltur
rile manstiril, unul singur ii ma! oglindeste turnuletul In Olt ;
e asa de delicat, de cochet, eh' numal cuvIntul de drglas i se
potriveste, de si nu apartine limbil arhitecturil ; cellalt paradis
a fost lsat sa piara, Mr a i se da ajutor ; aceasta a desfigurat
tot fundul curtil manstiril ; in fat, clopotnita, suferind pe vremurl un foc, s'a neglijat a o Intri, iar astzi pn i urma
i-a disprut.
Chiar i eel ma! sceptic! nu se pot apara de o oarenare motie
clad tree poarta unul loc care a fost un focar de credinta si
de arta ; cele treI portl monumentale ce trebuiesc strbtute
spre a patrunde In manstirea Coziel 2 produc o impresie. mare .
Un drum scurt i noroios da in curtea mnstiril Cozia
"

supt cea mal mica din portile de aparare ; de fiecare parte a

Intrril se ridica locuinte parasite, construite pentru trebuintele administratiel, clad Cozia era lntrebuintata pentru serviciul
de Inchisoare.

Efectul este deplorabil, ochiul nu se odihneste decit atunc!

cind poate privi mndstirea din spre partea Oltulul.
In sfingt, ingineril, indeplinindu-sI si la noI ca i aiurea opera

1 or de, distrugere artistica, a tras drumul in asa fel, hicit Bol-nita a rmas pe margenea drumuluT, Tara legatura cu mandsUrea. Nimic mal surprinzator decit de a vedea acest juvaier al
arhitecturil noastre ridicindu-se de-a curmezisul pe margenea
drumulul, inteun amp care nu mal este un cimp de odihn.
Bolnita pare tot asa de parsit, cu toata recenta el restaurarei
ca i vechiul cimitir, In care nu se mal zareste decit o cruce pe
jumatate ingropata.
Daca patrunzl in marea biserica, jaful e i mat jalnic ; In

nartex frescurile boltil a disprut cu totul ; pe *eV, sirul

sfintilor a suferit schimonosirl neauzite ; nu mat vezl decit

ochl holb at! si vesminte incarcate cu iscaliturile vechilor oaspet! ril-facatorl al Coziel, sa cu: acelea ale turistilor idiot!,
cari n'ati gsit alt mijloc de, al( arata interesul pentru biserica
ce cuprinde mormIntul lul Mircea cel Btrin. Cel cltiva bietl eaTismana e o refacere din vremea Iu

tirbei ; k. R.

2 in original e, de sigur, din scipare de vedere : Horezul. N. Tr.

www.dacoromanica.ro

'

684

NkAMUL ROM ANESC LITiFtAR

lugrt, 'insrcinatt cu paza sfintulut Meal, i cari prin srcia lor

adaug o miserie mat mult la lipsa general, ni povestesc ca

Turcii a pocit pe sfintl ; dar noT am auzit spunindu-se pe aiurea

cA' terancele noastre, deprinse cu vrjile, li scoteati ochiT si fAceat

o butur pe care o (Meat ibovniculul lor, pentru a-1 impiedeca de a-si mat arunca ochil la alte femet
Pe mormintul luT Mircea niel nu i se mat vede numele ; o
piatra goal, alipiti de piatra mormintald a mamel lui Mihat
Viteazul, Mick prin traditie, locul mormintril sale. Noi am sters
in voie ceia ce veacurile scrisesera din istoria noastr in mnstirea Coziet. Clopotele a fost cArate la Curtea-de-Arges si la
Rtranic, obiectele pretioase trimese la Bucurestl ; patru candele
de argint at fost uitate : ele ard fr intrerupere innaintea icoanelor si la cdptiul mormintulut tut Mircea, intretinind prin
sitnbolul lor cultul mortilor i prin gingsia desemnulul lor cultul
artelor.
Cu tbate acestea, iat Pe zidul reservat fundatorulut i protec-

torilor bisericit chipul lut Mircea, destul de bine pstrat. Einftisat inter) tinut care nu se mat intrebuinta In veacul al
XV1II-lea ; el ofer Sfintel Fecioare stind pe un tron i tinind
pe copilul Isus in brate, modelul bisericit Cozia ; fiul
st, printeurr gest drglas, pune si el una din micutele-1 mint
biserick ca pentru a arata eh' va sustinea opera tatalul s.peDac
n'am cunoaste rolul istoric al lut Mircea-cel-Btrin, costumul
aproape 'occidental a ce-1 poart ar ajunge spre a ni indica raporturile lul cu Curtile strine.
Cunostinta costumulut aruncd lumin asupra istoriet : un mic
amnunt care pare neiftgemnat tradeaz adesa o influent, o stare
de spirit.
Asa se face di, la Hurez, Domniele, Imbraicate in costume orientale, se innalt stingacit pe innaltele cAlcAie de la Curtea frances. E patina Model parisiene care incepe a se ivi, si-care domneste inc in inimile contemporanilor nostri.
Portretul luT Mircea va fi fost cepiat dup cel din veacul al
XIV-lea ; toat biserica a fost zugrvit din not in 1709=41704-4
prin ingrijirile lut Serban Cantacuzino, dup cum atest inscriptia
spat pe usa corulut.
Arhaismul s'a mentinut la not in plin veacul al XVIII-lea ; nU
este dect surprinztqr ca frescurile Coziet s presinte caractere de
-

1 ? N. R.
2 De fapt obinuit i la Bulgarl atuncl; N R.

www.dacoromanica.ro

MARIN BENGESCIJ: MANASTIREA COZIA

64:9

a rt bizantinA dintr'o epocA destul de ladepArlat. Prins de un

frumos zel, unul din arhitectil nostri, care a scris un interesant

stadia asupra Cozief, nu se &A Inns pof a proclama c nof posedm, nu numal frescurile cele mal remarcabile pe care le-a
produs arta bizantin, dar IncA i cele mal vechf datate ; apof,
exaltindu-se i mal mult si uitind arta bizantin, declarA cA, spre
a gsi figurl de o frumuset asemntoare, ar trebui s mergi
yank la Fr Angelic i chiar pn la Lionardo.
NetgAduit, frescuri bizantine din al XVIII-lea veac, zugrvite
cu misticismul hit Fr Angelico si geniul luI Lionardo, ar fi un
fapt unic in istoria artel si pirc19 tarA -nu ni-ar putea disputa
aceastA glorie...

Acestea stat ins ambitit exagerate, pentru a nu zice mal mult.

La Cozia, In sculptura ornamentali, formulele bizantine se amestech i ele cu arta mat sobrA'; capitelurile frumoaselor coloane torse
nid amploarea, i chiar
care sprijin arcadele peristiluluf
bizantine
; roze ajurate, cu
prin asta, nicf greutatea capitelurilor
lor
scobit
slat de factur
desemnul lor geometric si lucrAtura
oriental, pe cind Incadrrile ferestrelor slnt decorate cu frunzis
si vulturf sco.:11 usor In relief ; mestesugul i compositia slut asa
de deosebite de acelea ale rozelor, ch preferdm a gindi cA aceast
decoratiune ni apartine ca proprie 1. SA nu fim mal catolicl decit
Papa : In Franta, Ora prin excelent a schlrituril monumentale,
se vAd influente romane, grecestl, flamande, italiehe, ceia. ce nu
I mpiedec de a precisa Inteun mod aproape sigur cA o anume sculp-

turA este In stil frances.

In Romnia si In toat Biserica ItsArituliif sculptura ornamentalA hind singura permis, e mal grail a face . partea fiecruia : ar.
fi sA incerci un joc stern i descurajlior, cAutind dacA o min
sirbeascA, greceascA sa romneascA a sculptat acest frunzis sa
aceastA foaie de acant. SA iubim i s *tram vechile noastre monumente astfel precum le-ati creat ImprejurArile istorice. Dar, iath ! NM nu le iubim,
.

li &Am, ca la grad, haine de Imprumut. Vechea pomp a =Hi

biserici dispare supt o pAtur de rnoluz, ascunzind rindurile de
ciment i cdrmizi aparente care se succed alternativ ca la Bolnit, scdpat acuma de uficioasa ef hainA. Ce gust in combinatif
decorative obtinute prin mijloace asa de simple si de rationale !
I Ca 0 a rosatelor ; N. R.

www.dacoromanica.ro

650

NEAMUL ROMINESC LITERAR

Toat mnstirea, afar de paraclisul lul Mircea, e de asemenea

koperit de un strat de moluz ; unul din cerdacurl, un fel de
loggia, ar fi cu totul fruraos, cu fintina lul in gustul musulman
si coloanele el sculptate de la capitel la bask dac
numeroasele pturl de coloare $ i de moluz n'ar impiedeca sA i se vad

decoratia.
Cozia moare de indiferenta noastr ; arhitecturile el, sculpturile
el, frescurile el exist : ele nu trliesc MBA !
MARIA BENGESCU.

(tradus din al'Indpendance Romaine, de R. Caracm.)

'Ode alcaice.
;.

j.

Uzi cum topite-s in aft ometele

Vezti cum topite-s tin ztiri ometele,
Aburd fundul veri de negurd,
Peidurea zvicnege de. mugurti. :
Visu-mti alungd melancolia.

Dragd copild, albd i fragedd,

Asteizti pe lird voi sd cint singurul,
In vechile-alcaice strofe,

Lungul alean al inimit mele.

Lasd-tti pe umerti pletele tinere,

Lasiti-le vintul set i le fluture,
Cu-argint poleiascd-le luna,
gi a sulcind se! amirodse.
,

f,

r-

Brazil i plopiti Umbresc colinele

Ce 'ndeprtare se 'mbraca' umede
In ceata albastrd fi find.
O Meirgdritd, uitd-te 'n zare.
In miezul nopliti ies' albe zinele,
Plutind pe lacuri, din scoaria plopilor,
'ntind la izvoare o hord:
.

Plinei-i poiana nuMati de ctinturti.

E voift pe tine sei te ti veseld,

De visuri triste fugi i alungd-le,
'n farmecul nopfiti albastre
Tu poesia prinde-o din aier.
.

www.dacoromanica.ro

.;

'

O NOUI CARTE PRANCESA. DESPRE Nor SI TARA NOASTR 651

Tu-mi eti nedejdea scumpei i ultimd,

Cum e pdurii primevdratecul

ii

lungul sdrut al lui Prier,

Cum id i florii imbujorate

Fluturul sprinten, cum e izvorului

Limpede-albastru, cerul ca lacrdma
Ce.o veri in amurgul de sear
Cind m'a0epfi, Mergritei, la geamuri...
-

0 noua carte francesa despre

noi

di

A. A. NAUM.

st tare noastri

- HENRI LE POINTE, LA ROUMANIE MODERNE, PARIS, 1910 -

De la lucrarea lul Andre Ballessort, aceasta e India carte francesa'

care vrea el ne infatiseza strainatatil, mar mutt safi mar putin din
toate punctele de vedere, ceia ce, de altfel, e foarte gre pentru un
strain, mat ales clad infra in categoria celor cari scria despre noI furl
a ni fi visitat tare, i cind, dart nu ne calomniaza, apol laid bine nu
ni fac cu informant gresite, cu inexactitati, cu mijloace i izvoare dubioase, de si o anumita bunavointa nu li lipseste. Autorul nu e un
flume cunoscut, ba Inca pare putin recomandabil, dupa presintarea pe
care si-o face pe intaia contra-paging, cu anuntarea lucrrilor (doua)
du mime auteur, !litre care gAsesc aLes fastes militaires et coloniaux
du Portugal sous la Maison de Bragancea, lucrare care, Impreuna cu
cea care ne priveste, trdeazi un inceput de industries de publicistica
online binevoitoare pentru micile State europene si dinastiile lor. Unde
mat put c une orT asemenea industrif pot educe si veniturf, decoratif,
numiri de consult onorifici etc. ! Da aceia si intAia constatare pe care o
putem face este ea d. Le Pointe stie ce e factura unei cart!, stie sa
afabricea o carte - dupe cum vom vedea. Cartea d-sale are 140 de
pagint, niclo ilustratie (?) si cost do! franc!. Foaia de titlu i coperta
slut impodobite cu o mAreati semiluna - foarte potrivit motiv de ornamentatie... oriental& pentru (La Roumanie Moderns Voind si dea
o lucrare complete, adauge i o hartA a Rominief. Neat tusk cA o Initiseazi numal asa, de forma. Numele slat schilodite grozav, iar de
ortografie nici nu ma! vorbesc. Carpatil nu exist& ; pune Calmatuiul
pi uita Argesul ; Prutul izvorste din Dorohoiti si se pierde pe uscat,
iar Jajia (Jijia) se verso in Dungre, pe chid Birladul are un afluent
nog : Sacoues. Cu privire la orase, aerie" totala lips de Ingrijire :

lipsesc TirgoviOea, Sinaia, SlAnicul, etc., dar nu se uita Alexandria

gi Oltenita; se pune in Dobrogea Hfrsova si Babadagul, uitindu-se Salina giConstanta ; in fine, in Moldova nu se' yid Galati!, dar gsim aTorgutJena i aTirgut-Formosi...

www.dacoromanica.ro

'

652

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Am spus el d-sa etie cum se face o carte. Nu lipsegte (led laic!

avant-propos, nict introduction. De. aieI $fiin $i nol ce intelege prin

Roumania Moderne... cLa Roumania Moderns issue du Congrs du

Paris de 1857,, cu o mid green% privitoare la o elementar chili istorie. Apor continu: tile plus sr facteur de la civilisation.% en Orient,
sentinelle avance de l'Europe au sommet des Karpatheq. ea sA urmeze cu elogiul regelur nostru, Charles I-er, si cu Nihil sine Deo.

D-sa $tie bine eft ne bucur pe nor acordarea tuturor acestor brevete
apusene. Scopul, e foarte frumoe : sA ni fact cunoscut trecutul $i situatia actual", din toate punctele de vedere - 51, flind Latin!, avem

dreptul cla toate simpatiile francesev-, iar in ceia ce-lpriveste, in lipsa

altor merite, i$T asigua eititorir de csinceritate si exactitate.
Introducerea e consacratA tine! privirT generate, punA de o multime
de inexactittr i attar'. BunA oar Dobrogea nu e nict mAcar arnoitia
bulgAreasa, iar multimea de nearnurr de acolo nu ni-a dat de loc,
cum vede d. Le Pointe ten artiste, o notA originalA ; din plicate nu e
Ina romanisat, iar efrumoasele et drumurr sA nu dea Dumnezeti sA'
le incerce autorul.
In ce priveee etnografia, Mirage de-a binele d. Le Pointe, clod
zice cli;pe la inceputul secolulur al XIX-lea terile noastre era* exploatate
de poporatil strAin, d. ex. Grecir, Turd', Germanir (?), Evreil - tot!
comerciantr - 5i Tiganil (?)
robr. Dar, de la rizboinl pentru neatirnare, Tureir ail dispArut, iar ceilaltr tot!, mar ales Graf 5i Tiganif,
cati fusiona to cu not ; $fits, ca niste simple gruplirr
politice. Evreil
- de$i ail fusionat ! - slut cam 270.000 5i daft Moldover-de-sus infAti$area Galitier 5i Polonier, - 5i se inmultesc grozav... ca $i Armenir !
Rominil sint 5.650.000, agrieultorr $1 !Astor!, tor... Wrung': de con$tiintA national& (tout...en rose !), de$i cu aparenta
un pen endormie !
InfAtiprea e apropiatA de a Tracilor. Portretul
e binisor schitat, dar autorul nu pricepe simplitatea si frumuseta eostumulur national
femeiesc. Poporul e mat mult superstitios, tine la datint i mintna mAmAligA si...
toarte multe *Art: quietly este d'un goilt un peu fade, iar alcoolismul e aproape necunoscut (I), din causa... clime!
dulet. temperate...,
asemenea cooastei mediterane a Braille' O ? ). Dual C. Boliac, aancien
prfet de Bucarest, dA o descriere a imprejurimilor acestur
orae, o
adevAratA campagne romaine. Dec!, cum n'a visitat tara, nu $tie nicT
romAnegte, descrierea fiind dintr'o cunoseutA traducere francesA
a
lut Boliac. Din ce in ce se explia mat bine lima de
informatil, usurinta,
negligenta, apezeala - dar $1 bunAvointa. Citeazi apor din
St.-Marc
Girardin (amintirt, 1856), care s'ar mira de atit progrs et civilisation dans les villages, 5i tot cu atita bunAvointA
cautA $i cite."
cele mal favorabile pasagil din . de Laveleye
(Peninsula Balcania,
1888), bun& oar& o descriere a Bueure$tilor, de 5i era vorba de
Orin! 51
de sate. Nu ultA institutiile politice. %Tara se conduce ea tinier.
Con-

www.dacoromanica.ro

0 NOUit. CATRE FRANCES'A DESPRE NO/ SI TARA. NOASTR

'

653

stitutia, o copie a celeI francese, asigura, toate libertaite. Matte repu- .

blics, adauga cu- naivitate d. Le Pointe, chiar republica francesa, ar
trebui sa doreasc o asa de hberala Constitulie, acorclat totusi sapt un
regim monarhic. Regale Garol 1i a inteles admirabil datoria sa de
rage constitutional.
Dupa privirea generala, urmeaz, conform fagaduintif, o privire asupra
trecutultu, un resumat istoric pana la razboiut din 1877. Sigur cA n'are,
niciun interes imprttrea d.sale in sase perioade. Niel vorba di nu cu-noaste ultirnile cercetarl. Din cele de mat sus se poate inchipui ce
ra- taciil o sa gasial in povestirea trecutulut nostru. Redan clteva,
en titlu de curiositate, de st ma mir c i s'an strecurat, clad avea la.
Indemini Histoire ds Roumains de la Dacia Trajanes a d-luI A. Xenopol. Buna oara colonistn ad venit din Roma gi Spania, iar o doyada despre latinitatea noastra. sint povestirile luI Diodor Sicilianul..
Aurelian a dus pe colonisit ((lac& i-a dus in... Macedonia. Daco-Ro minii nfl trecut Dunarea ca sa cucereasca Peninsula palcanica, si a
intiintat... Imperiul romino-bulgar. Mircea a cucerit ttoata Bulgaria,
lar iu Moldova a dotunic si tte Slave iCoziatovicio. A limas la vechile
parent cu Radu Negru, Dragos, tratatele cu Tared 1. a. Batalia de la
Calugirent o dateaza 1592. Basarabil stilt nurnitt and tBessarabe, clad
Bessabara. Epoca Fauariolitor e mai bins redata, dar Oltenia n'a fost.
luata de Austriact la Carlowitz (1699), ci la Passarowitz (1718). Luarea
"Bucovinei nu e o odioasa rapire, ci tune revanche de l'Autrichey. Tot,
asa de usor trace ei asupra rapirit Bisarabiel: Ala Bassarabie qui passe
aux mains de la Russia. Tudor Vtadimirescu e intitulat 'prince rotamain).
In sfirsit sosim la 1842, la domnia tut Gheorghe-Vorla Bibescu, arr;

reia Ii da o intmdere de sese paginl, pe cind Domniel tut Stefancel-Mare it daduse doua rinduri, tar Dorcniei tut Atha! Viteazul opt,

rindurtl Nimeni nu contest& valoarea reala a persoano i Doraniel lui

Bibescu-Voda, dar nicl nu se poate recunoaste ca e cea maI marealik
ligura din trecutul nostru si ca a indeplinit cele mat insemnate reforme. D'apoi greseli I Ca s'a luptat cu pax tidul fanariot si radical, ca.
acesta avea fa frunte pe Brutiano, si Salcesco (Bilcescu?), ca a luptat.
pentru Unire, s. a., dupa care trace la '48 si '59. Nimic asupra rolulut
tui Napoleon al III.lea si al marii generatil din vremea Uniril,- ci to-tul
se datoreste Conferintet din Paris si... Rusiei Confundind numele popornlut cu numele led!, spune ca not am inceput a ne nutni Rorniai
din Decembre 1861, in amintirea coloniilor romane din Dacia I MaY.
bine povestit Inceputul Iromniel Priacipelul Carol, cu aceirisl highgent& in redarea numelot: d. e. ministril Br.atanio, Cartagin, Goberc
(Golescu) s. a. Confundind'W.C:A. Rosettil cu d. T. Rosetti, Incheie
au anul 1889, de clad, faptela nu maI pot face parte din domeniul Istoriels. In aceastit parte din urmA pare a II utilisat Memoriile Regelul.

www.dacoromanica.ro

654

NEAMUL ROMNESC LITERAR

.Carob i lucrarea lul Fr. Dam& cHistoire da la Roumanie Contemporaine. UrmeazA un capitol Intitulat aLa Guerre russo-turque, dupe
Amde Le Faure, zice autord. De bung searnA cA e cea mat bunA
pal te din toatA lucrarea. N'avea ns niclun rost numele ofiterilor romint, gi mal bine lipsia decit sit le salaams* d. e.: Zainsir, Coraneio,
Cherchez, Corno, Rollan, etc. Lipsesc numele lui MrAcineanu, Sontu,
Candiano-Popescu g. a., precum i desperata telegramA a Rugilor. A

inteles ins gi a redat foarte clar rolul armateI noastre, biruinta de la

Grivita (dar supt comanda lul oSnobekff !), ca gi ingratitudinea Rusflor

dup rzboi.

Pentru starea actual, umple jumAtate din volum cu ideI generale,

date gi schite
care se par a fi luate cele mal multe din lucrarea ofiomit tRomnia, editat In timpul Expositiel din 1906. Se opregte intAiil
asupra geografiel fisice i politice, eu aceleael pAcate ca gi In cprivirea
generalA (de exemplu, un judet y &Hattie). Se Mintage c n'avea de
unde cunoagte caracterul artel noastre yacht, cu stilul et, nicl al celel
nouA, fArA nielun stil ; pentru d-sa totul la not e to stil... greco-bizantin.
Mal cu ingrijire slat scrise copitolele despre administratie, poll, fortificatif i armatA (uncle putea lipsi descrierile uniformelor, inlocuindu-le cu ilustratil) ; tot astfel capitolul despre industrie, agriculturA gi

-,

comert.
Dar, chid e vorba de etnografie, limb i literatur, revine iargT la
gregelf si enormitAIT. Cu cine credett c sintem not mat amestecatf ? '
Iar cu Tiganil (!), cari ar fi cam vre o 650.010 ! Nu stiff, zafi, de unde

o fi luat omul acesta nenorocita ideie a rostului Tiganilor la not ? De

alttel gregeala asta am vitzut-o Dia Almanachul Hachette, ca si Intr'un
manual frances de istorie contimporani (fotografii). In privinta limbil,
d. Le Pointe admite cA e latinA i slavA, influentat de multe limbl orientate, ba cit se fatilnesc chiar... ex presif iberiene pi galice; elementele
grece0I ail lAsat urine slabe ; vorbirea moldoveneasc i ardeleneascA
slat dialecte,-negtiind nimic despre adevAratele dialecte. Are gi scurtA
amintire despre terile romnestl subjugate.
Venind la literaturA, se ocupA numaf de cea contemporan, citind bine
cilteva nume i lucrArl. Tot ce s'a produs a fast mal ales la aTunimea,
(privitor la care se servegte de studiul d-lui Neuschotz de 'Jassy), supt
influents d-lui Maiorescu, care a combAtut apatriotismul gi dragostea
de trecub, iar opera tut Eminescu e o protestare contra teoriilor maioresciene. Se vede cum e legatA de bine minciuna cu adevrul ! D: G.
Panu este la aTunimea mare scriitor, represintant al curentulul frances. Din reviste mentioneaz aConvorbirI Literare i tArhiva, apol
consacrA pe larg
nouA mint
un intreg Capitol tReginel Carmen
Sylvas (age zice dinsul), a aril biografie, caracter i activitate de scriitoare germanA ei de reginA slat bine i clduros descrise, dar nu fall

www.dacoromanica.ro

655

H. STAHL : TIIEREA DEALULUI MIHAI-VOD.

inevitabilele exagerarl si inexactitti ; de exemplu ca ar fi fundat 30.000

de vcoll populare i ar fi tradus In romneste carp scolare francese,
toll scriitoril de la Emii altele. Uit Iasi pe Delavrancea, Vlahuti, pe
nescu Incoace, literatura mai nouk-chiar i pe d. Macedoski.

Nimic despre bogata noastri literaturi popular I Cum se vede,

lipsesc multe care ar fi putut si destepte interesul i simpatia cetitorilor francesi pentru nol, multe care ar fi putut s ne infatigeze strainttil cu adevirata noastri fire.
Totue, In conclusie, aritind di a fost pe eft se poate de complect,
recunoaste ca lucrarea este (de lecture facile. Constat apol c acette
nation pleine de jeunesse, de sve et de vigueur est matresse de ses

destines ei nu uit& a ne sfitui si ne astImparam Innauntru (?),pentru

a fi gata sa Intimpinam evenimentele din afar. Ni da Inca oclati de
exemplu pe M. S. Regele, recomandindu-ni emulatie, ascultare de legl

si - ceia ce nu ni-a mat venit de mult din Franta - dragoste de

patrie.

*it atit. Cred c e deajuns ca said facti oricine o ideie deplina de cum
ne !Olives& strainatatil ultima carte trance* privitoare la not o la
D. MuNTEANU-RIMNIC.
tara noastr.
t.

Taierea dealului Mihal-Voda din Bucuregi

N VEDEREA DESCHIDERII UNUI Soil BULEVARD.

Inca un deal se tale, ducindu-i-se pmintul pe cine ,tie ce maidane, indulcindu-i-se povirniul abrupt odat,- cad trebuie s fi
fost de tot innalte pe vremurf dealurile ce ocrotiau valea Dimbovitel, aid, pe la mijlocul cursulul el, pentru ca Bucurqtif sl
ti fost ales loc de aparare al drumulut de negot ce ducea de la
Dunre la Brasov I
Pe virf de deal deci, dontinind in deprtare sesul, s'a innltat
Cetatea Dimbovitel, pe stinga riulul, i mat tirzi, pe dreapta
ape!, mnstirile-cetti Mihai-Vod i Radu-Vod, pentru ca, in
jurul i la adpostul lor, sa se injghebe, pe incetul, un mare ora.
Vor mat trece ips putine decenil si, in procesul fatal de nivelare
al aspiratiilor, dealurile strvechT, atit de reduse astz1, vor fi
disprut cu totul.
S'afi tiat nti coastele dealurilor abrupte, spre a inlesni
carelor de negot accesul in cetatea tot mal slab intrit, iar pamintul tiat, zvirlindu-se la poalele dealulul, if micsura treptat
innltimea. Ail rsArit apol, ca din pmint, umflindu-1, case, tot

mat mart si tot mat multe, prabuindu-se pe rind in ruin cu

timpul, pentru ca alte cldiri, bordeie ort case boieret1 cu bechug (pivnite) adind si se innalte. din drimiturf. Ail bintuit apol
.

www.dacoromanica.ro

656

NEAMUL ROMNESC LITERAR

atitea focuri cumplite, ce a ingrmdit In citeva ceasurI maldare de cenusa i moluz pe acelasI loc batut In jurul cettilor

ocrotitoare din virf de deal, Weil, tot ingrosindu-se pmintul in,'

jurul lor, ,dealurile paread c se cufund supt greutatea era"dirilor Masive din yid. A ajutat, apol, incet i rbdator, la
opera de tocire a coamelor mindre ploile rapezI ce car cu
timpul mung IntregI la gura fluviilor, si a dus In fundul
vilor pdmintul ce le prim odat de sus cu trufie.
Si nu s'a apropiat o singur dat iarna asprd de vesela
grllind a Bucurestilor fard ca toamna treniuratoare s nu-si fi
plins cu jale frunzele ofilite In largul orasulul. N'a fost car, n'a
font caleasc, urcind cu greil spinarea dealurilor bucurestene,
care s nu fi lsat brazda adInc in coama lor moale. N'a fost
teran, calcind obosit pmintul de lut galben ce domina de toate
prtile orasul, care s nu fi macinat dealul ; iar none( de praf
gros i minios ridicaii armatele, romnestl sal vrjmase, psind

in sunet de surle spre Capitala terif si dind noril prad vintulul

egahsator. A venit apol, in timpurl maI nou, canalisarea cursulul zburdalnic al Dimbovitil capricioase, i milioane de metri
cubI de pmint s'aii azvirlit mal pretutindenl, pe apucate, Innaltind nivelul orasuluI, scazInd tot mat mult dealurile menite s
dispara cu totul.
,i astfel, cu toata silinta trufasa i departa de a ridica fruntea
din terind, tinzind cu revolt& spre nemurire, se Ingroapa si pier
uamenl, cldirl, monumente, se distrug dealurl strvechl, se macin strat cu strat, pand i pamintul pe care calcaii strmosil.
H. STAHL. '
L.

I)

CRONI C A.

Dap Museil i Enciclopedie ar fl cea maT apropiat problem

un

dictionar al timbal rominestl. Dar nu un dictionar pentru a concura

cu cel al Academiel, care are sa cuprindi Intreg tnaterialul lexic al
limbil romine, nictun dictionar de scoalfi si comert, ci un dictionar al

limbif oficiale romnestl din Uogaria, cuprinzind atit fraseologia cit si

terminologia oficialA, stabilit in Mod corect de birbat( chematt in conformitate cu trebuintele zilel. Dictionar cum ail toate popoarele Austriel,
cu Cehil la frunte, dupi care model acompus si pentru Rominil din
Bucovina d. Aurel Onciul unul. Cit de adiac simtitti a tost trebuinta
acestul dictionar romin administrativ o dovedeste imprejurarea cA In
scurt vreme s'a epuisat cu totul, limit niel cu banl gre, nu potl cdpta un exemplar. Acutn - dupi cum aflu - pregiteste d. Aurel Onciul
o editie hou, emenda tisi amplificat.
cE simptomatic casul : RomInil .din Bucovina ating abia cifra de un
sfert de milion si la el 'se si pregateste o editie noufi, iar nol, de opt
or! atitia, nicl railcar nu ne &dim Ind secies la gut ceva, desi la noI
e poate i maT arztoare trebtiint0
"" i"
(aDrapelu1.1):
.

TROGRAFIA (maim ROMNESCP, VAL/CNII-Di:SIUNTZ' (PRAHOVA).

www.dacoromanica.ro