Arum III.-No. 9.

10 BAN! NIIMARUL

13 MART 1911

NOEL ROMNESC
LITERAR
ABORIMENTOL in TARA:

ABONAMENTIIL IN svaLmrevz:

Pe an 5 lei. - Pe ease ling 3 lei.

Pe un an 7 Id. -Pe lose hull 4 let

Redactia i Administratia : Vlenii-de-Munte (judetul Prahova).

SUMARIt :

N. IORGA : 0 universitate popularg. - Minim OLMAZU : Pelisandra (poemi).I.: Cugetri. - M. VLAD: Mihaid Viteazul (schill de poem dramatic).- DIN eUNIREAD : Din Maramurig (colectarea melodiilor populare),
N. MATEESCU : Poveatea cu odoarele cerulut Soarele, luna i attlele.

0 Universitate popular?
Bucurqta vor awe, prin initiative d-lu1 doctor I. Cantacuzino,
un neoboeit om de blue, care i-a asigurat vice-prcsidentia, nominalk a doT fo,t1 minijtri de Iustructie i adesiunea, maT mult
de pared dealt d ispravA, a elt )rva crturarT cu situatil, o
Universitate popularg. MIA la o eldirc proprie, sat mcar cu
:

chirie, lectiile se vor tinea la Licent klzdr. Po IMO dd. d-r1

Cantacuzino i Istrati, s'ati anuntat o sum din beef diletantl
cari rivnesc do mult in dater cAtre o catedrti universitari sat
o notorietate qtiintidat. Se va vorni despre chimie, igienk literatur poporalii - d. Sperant, aneedotistul
despre dreptul
constitutional, etc.

Oricine dorete ca putin lumin si strbat in mintile unde

azi rsun doar strigkul desperat al srciel sa amintir1 destrbAlata ale petrecerilor ieftene de orq mare, va dori Universitti1 pentru eel nepregAtit.1 i neimpodobit1 cu vre-o diplom

cel mal bun succes.

Dar dou conditi1 ni se par ca trebuiese indeplinite, i nu ti
dad d. dr. Cantacuzino le-a tiuut de-ajuns in seam&

www.dacoromanica.ro

Mok

130

NEAMUL ROMANESC LITERAR

E foarte bine ca publicul pe care-1 (Mama Universitatea populard sA gtie himie gl gl folklore. Dar, innainte de toate, vial& moraM, o anume viati moral, trebuie trezitA in el : iubirea de
ideal, respectul celor mat marl decit sine, ()amen! i lucrurl; Intelegere pentru trecutul, presentul i viitorul acestut neam gi acestel tat; credinta in puterea muncil emenestf solidare, gi nu ' a lenel pretentioase care desbin i invrajbeste. Dad la o suta
din cel ce asculta s'ar revela un adevarat suflet omenesc, in stare
a se ridica mat sus cleat meni -ea lilt material pe pamInt, ar fi
un nemargenit folos.
Dar pentru aceasta se euvine ca si vorbitoril s fie oament de
stiinta adevarata, de adevarat talent si caractere ireprogabile.
*

Nu will mat mulk: pregedintele Universittil Populare va fi

inteles ca intre multi! sal chematt trebuie sa ramlie putinl ales!.
N. IORGA.

PELISANDRU.
- (SFIRM.) -

La urrna, el se scoala graind cu glas puterilic:

- De-acuma puma! tie m void pleca cucernic ;
EA nu mal sint al limn!, idol a tut Dumnezeil
Chiar astazt de mi-al zica s-ml fac c singur groat*
A pune grabnic mina pe cea mat bunk' sapa...
0, sfinta mea iubit, de-acuma slat al WI !
11

Dar anal ragaz, cu Ztneul s due o crunta lupta,

Wear ca ata vietil e scris s-ml fie rupta
De Ztneul far' de lege. Ma duc al ma risbun to
Ca viforul porneste pe supt copacl de-a dreptul,
De vint curat umplindull gi de minie pieptul,
Prin tainuitul codru, prieten vechia gi bun.
Cole) 'n castelul vajnic, uitIndu-st toata teama,
In dimineata ceia frumos petrece mama

Lul Peligandru 'n brate cu Zmeul el unit_

Cind pasrea, cea care tacuse decusar,
-In colivie 'ncepe s cinte-acuma iara.
Itimine ca o stank i sicate-un nod In git....
www.dacoromanica.ro
.

IMINEA OLMAZII : PELIMNDRU

'131

. - (Dar ce-are psdrica de cinta 'n colivie ?

CA n'o vrea Peliandru din moil! 86. Mat invie...)

Rspunde Zaieu-a lene : (De unde-I el acum,
I-or mal aduce, jpoate, orI cioarele osciorul
Aid In preajma noastr-, orl vintul periorul,
Dar el nu se mar scoald s plece iar la drum.)

Si soarele se Buie

pe cer de dou say,

Si-apare Pelipadru in zarea largil ulity

Ce da cu capu 'n poarta castelulul strvechiil.,
Ca un nprasnic trsnet parc'a izbit In poart6...

Crezu c'o pedepsete neadormita soart

Cind zgomotul 1-ajunse iubitel la urechl:

Pe trupu-I i se pare di hainele-I slat strlinte;

.Si moartea rticoroas la spate parc'o simte...
lar Pelilandru suie pe scirI vijelios.
Dintr'un cuier de aur iea 'n mina dou sbil
Si Intr ea furtuna in focu-acelel tAbil :
A dragostelor_ mamel cu Zmeul Nam.

- (PA.& WA de lege ! incinge-t1 ast spad,

Si hal la lupt dreapt ! Orl capul mieti s cad,
Ori trupul sa-tI despintee cu palolul de fier.r.
-Si Zmeul nu-1 adast euvintu-1 s-I inchiie.
Se duserii 'n .pdure... Si spada cum schiteie
In mina ce se 'neleat p3 recele miner!
Cole) 'n rrita umbra a arboisilor falniel,
Se msuraii cu ochil - mat la'neeput sgalnicT,
Apol tot mal cu ur nenvinil lupttorl.
Luptar toat ziva, luptar noaptea 'ntreag ;
:Pe trupurl nlidueala cu singe li se 'nchiaga ;
:Si, tot luptind, ieir a -doua zi In zort.

Dar iat Pelisandru, vzInd c-I vine bine,

Roitul fier de-asupra dugminulul 11 tine,
" .'Nprasnic ti rApde sgt piere prin Ant I
t AlI, feeler de lele!)- e strigItul din -wing
Al Zmeulul, dud simte cA viata i se myna&
tn doui prtl s'abate, i cede la pinint.

www.dacoromanica.ro

132
,

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Atuncl, invingAtorul spre 'nvinsul lul s'apleack

Si pieptul plin de siege s'apucA sA-1 de3fat;
Si, inima luindu-Y, se duse la castel.
Ad pierduta mamA, ce-1 blesteniase soarta,
Ss 'nvineti de-odatA, cheinind in minte moartea,
Clad pricepu 'ngrozit ca 'nvingAtoru-1 el.

El merge drept la dlnsa, i inima i-o 'ntinde Si, ea s'o 'mba bAteze, cu mina mina-I prinde :
(Bacata asta, mama, la vatrA sg mi-o frigl,
CA slat lihnit de foame. SA-1 pul ardeiti i sare,
Si s'o 'nvirtekitl inteuna
BA sfirlie 'n frigare...
Fiasca mea iubire mol mult o s'o e10igl.

-,

Frigarea sa 'nvirtete cu virful inteo piatrA...

Si st ti Peliandru, pe-un scaun scund, la vatrA
- EL., fincleA stAm de verbA la vatr, pn ce
S'o frige reul siege al inimil acestel,
SA ne 'mbAtm o leach' de farmecul povestel.
Eft tig un basm cu ZIne,- sA vez1 ce jalnic e I

A fost odatzi 'n lame o tinArA Domnit.A

De tatAl el gonit,l, cu'un prune frumos la vt :

Cre0ea ca bradu 'n munte iubitul cl bAiat,
Si, cind a fo3t mal mare, i.a fast ap de dragi,
CA s'a luptat cu Zmeul o zi de vat% 'ntreag,
Voind slt vaz mama stAping 'ntr'un palat.
-

Dar ea, 'ncepind cu Zriaeul o dragoste pbginA,

Viteazul fill la moarte de multe orl 10 minA.

La urma urmel, Zateu-1 omoar 'ntr'un amurg.

Si-acum, ca i-altA data, o ZinA-1

!mina -

O ZinA din Ware, seninA ca o razA,

Dar mamel lul Mel lacrAml Endear din ochl nu-lcurg...

'r

Din no voinicu 'ncepe cu Zmetil lupta dreaptd,

Si nu e 'nvins, cum mama-1 col?) 'n palat ateaptA,
Vitjmaplul in carne el palopl "i-a 'nfipt:
Cu inima-1 spurcatA apol a'a dus acasA,
De s'a rugat cu bine de mica-sa frumoasci
'
La vatrA sA i-o

Mgt- Ia veil, nu s'o B fript

www.dacoromanica.ro

,t

MIHNEA OLMAZU: PEL4ANDRU

ea

133_

Cu capu 'ntre genunche ea stA ca o momlie,

Si-ar fi dorit mal bine un preot s'o tAmlie
Cu glas de despArtire, col?) 'n al gropil fund.
Privind-o Peliandru, s'apleacA spre jratec,
Lulnd in mini frigarea cu fruptul eel sAlbatec,
Si-a zis, cum sta 'nainte-1 pa scaunul eel scund :

tO mama, nu-tt mat stoarce durerea 'n poala rochil :

Ia 'nnaltA41 chtre mine ca altA datA ()chit
SA ti-I mal Ad odatA, BA rr mat vezi i tub
El o izbi 'n vedere cu inima fierbinte
Cu-atita rApezealA, cA ea nu mai vAzu

-,

Si-a zis plecind la lume : tRmi1 de-ac de plinge

PALA clad ura toga asupra ta s'o stringe,
SA fit unit 'n vreme de tot( al lumil prune!!
SA-t1 vie iar41 vAzul clad lacrAmile tale
Ca un ivoiti de manta spre mArl si-or face cale,
Atuncl, pierdutA mamA, atuncl, i nid atuncl b
.

Din timpu-acela numal cu mindra lul iubit .

Si-a 'mpArtjit durerea i viata fericitA
In tainicele coltud din turnur1 de caste!.
Si poate cA i astIzt padurea cea btrin
locuiete singur cu prea frumoasa-1 ZlnA,
Dar nimenea nu poate sA tie unde-I el.
.

Si-ar face-o fang mare de-ar colind pmlntul

Tot rAscolind uscatul i mArile i vintul
Ca Ed s'apze 'n tronul buniculut eel crud,
CA n'ar fi Craita mat falnic i cu dreptAt1 mal bune
Din RAsAritu-albastru In roul soare-apune Pe fata lumil albe
niel din Nord in Sud.

'

MIHNEA OLMAZU.

CUGETARE

Ca BA fil orbit cu privire la altil, de mult trebuie s nu te fit

rant Met pe tine.

=1.1111t

www.dacoromanica.ro

134

NEAMUL ROM iNESC LITER AR

=.

Mihal Viteazul
(SCHIT DE POEM DRAMATIC)
.

ACTUL al Ill-lea.
(Urmare.)

Praga. Sala de audienti a lmpAratulul Rudolf.

Curteni: RABUSS, SPRINGER, GEIZKOFLER, NIART, CAN TANUL DE STRAJA.
RABUSS.

En 1-am vault, gi 'ndati scrlsoarea am ficut-o

La domnul Arhiduce, stdpinu-mi milostit.
-Unit e Doamne sfinte i Precist Fecioard,
La fald negru ; osul prin piele i-a iesit
_De multa rutate si furie dintr'insul ;
Sprincenele 'ncurcate-s ca piste mrdcini,

i 'nnoatd och! de noapte intr'un albug de singe,

Iar barba lui, - s sperii copili doar cu ea 1
SPRINGER.

Valah,- atita spune-I, si totul se 'nlelege.

1 ce stingacin vesmintul de nemes il purta 1
Calpacul sta pe capu-I ca o aciuld proastd,
Asa cum /erdnimea lor stie a purta,
Din copca-i de rubine dulama st sd cadd,
1-o sabie de simplu ostas, in mers, lovia
Uriasele luI cizme, de cltor prin lume.
GEIZKOFLER.

V cei ce sint cu dinsul ii samnd leit.

La aCerbul cel de Aur stAturd in Viena

Cereatt s li se deie mincarea lor de post,

'nfulecatt masline cu pinea cea mai neagr,
Land cd pine albd la dfnsii n'are gust.
Dar fie, cd pe urmd s'an dovedit in stare
Si batd la belie pe cel mai dirz Maghiar
Ce poartd pe picioaren bute fr cercuri,
vi-o pilnie
gura deschisd la but...
Dirtasul li-a dat bere, si an vrsat-o 'n sobk
Cu vinurile noastre pe barbi s'an splat,
i numai and Tokayul a rsirit pe mud*,
At scos asa un chiot, de s'an cutremurat

www.dacoromanica.ro

tar

135

M. VLAD :WHAT VITEAZUL

Tref rinduri de clddire i pand 'n fundul curtif,

Si-un veteran de-al Baste! de fric'a lesinat.
A dona zi cu totii dormiatt lingd butoaie:
Ostasii i Vlddica sAlbatecii lor leg!,
Si numai el, Valahul, nu inchisese ochi.
SPRINGER.

De cind cu lupta 'n care norocul i-a petit,

Se zice cd viata asa i se strecoarA:
Abia atinge prinzul, i are-atita somn
Ca Input ce asteapta fidmind sal cadd prada :
Cuvintele if sun fail de inteles,
Si numal ochiul spune ce patimi il frdminti.
NIARY.

SA nu vorbim de &maul asa usor ; voi stitl,

infsurati in blana cea scumpd ce v1-I data
De mila 'mpArteasca spre a vd 'mpodobi,
Voi gtiVi s faceti pasii ca Senatori din Roma ;

Cind lumea vi priveste sinteti phial de virtuti ;

Si nimene nu stie atita latineste,
Ca lanai Cicerone clad limba o 'nvirtitl.
Dar ce este rzboiul, sd ini.rebatI pe altii
!

Acolo haine miadre i sail ce lucesc

De pietre nestimate legate scump in aur

Sint pradd ce asteapta voinicul ce-o va lua,
Iar biruinta vine la cel descult si gol, Ce tine 'n mind arma cea fate si Wooed.
Eft 1-am vazut la lupta pe-acest Valah invins,
Care stirneste risul in Curtea stralucit,
Si stin si cum se poarta betivil grosolani
Ce nu stiff sd vorbeascd pa placu 'ntelepciunii
Si trite prea adesea c noaptea-i pentru somn.
Sd v fereascd Sfintul sd-f inti1nii in cale !
Am fost i eft in lupta ce 'nfringere-o numiti,
Si 'nteadevr cd oastea lu toat' a fost infrintk
Si steagurile instal la dsmani le-a pierdut
_

SPRINGER.

Ele se afl astzi la noi, aid, pstrate :

Trimesu-ni-le-a Basta ca un biruitor,
Dar le-am pus in biserici fr' a cinta Te Deum.

www.dacoromanica.ro

136

NEAMUL ROAANESC LITERAR

RABUSS. '

Ce 'SA cintAm Te Dum prntru un biet Valah,

Care-a 'nples cu sila ce rost are pe lumel

Doar nu-i Sinn Vizirul pe care 1-am Invins
ui-am ajutat spre groapd tirzial bdtrinet.e !
GEIZKOFFLER

Te Peum,- lucru mire. Atuncea mu1tdme0i

Lui Dumnezeti de fapte ce nu poti insutr face.
Dar Rominimea asta si singuri o sfrmm,
De se incearcd numai a-si cere drept de oamenL
N IRY.

Tot mai incet cu vorba, prea-innditati domni doftori

i al Iddriel Sale prea-nobili consilieri,
Cu abiile 'nchise in teaca sindltuit ;
Tot mai incet vol cari da%i sfaturl 0-a;teptati
Ca noi far& de ele sa svirini isprava
Tot mai iucet, ori, ali fel, cu noi veni/1 col
Uncle in praf si singe s'alege soarta lumil,
li clevetiti pe cine l'eti 11 invins intitt
Cu ascutisu-acesta ce fulgerd acuma
(Seoate nepleveptit sabia.)
CET TRET.

Ci las'o, generale -grozavd jucarie I

Pdstreaz'o pentru Turcit Sultanului pagin,
$i nu uita folosul ce-1 dam CretinttiL
CAPITANUL DE STRAJI.

i povestial, jupine, de lupta nu M bal...

NIARY.

Da, oastea lui intreagd fugia far de steaguri,

1 pe cimpia 'ntreagd era un pod de fler
Din armele zvirlite in risipirea trist,
Iar Murdul in valuri de singe scobora.
Eratt invingi cu too ; el nu era invins,
i neinvini in ternd zdceatt el toi, Valahil,
Slbatecil ce nu atiti ce vorba-i innapoi.
Se mintuise toate, 0-o ceatd mai sttea
Uilat 'n locul unde ii avezase Vod,
neclintiti porunca lui Vod' o aqteptau
:

www.dacoromanica.ro

11.,

137

M. VLAD : WHAT VITEAZUL

Eran Peer! cu totii : fruntai ai bolerlmil,

Coconi cu plete negre gi fall de mustti,Si-asupra lor de-cdati s'ati npustit Haiducii.
"

De zece ori mal multi era multimea lor,

Si tot Wharf de-aceia ce nu titi ce-i iertare.
Si-atunci m'a prins o mi1,-de-1 nu slut milos,De toati tinereta ce sta supt v raja mortii,

Si am uitat de toate - doar tat slat gi

en,

$i s fereasci Sfintul ca s-rni ingrop copiii ! Si-am mers ca un prieten bdtrin de li-am strigat
In preajma 'nedierdrii : FugJ, copil, fugiti,
C moartea vi celeste pe negri cal din urnA !
$titi ce-ati raspuns ? Formica ni e aid s stim,
Si nu stim alt fugfi decit tot innainte.
$i aft perit cu totii stind neclintiti supt steag,
Si, cind 1-att smuls din mina celui din urma, care,
fnvemintat iuteinsul, czu peste ceilalti,Era un giulgin de singe ce picura...

'

Toil.
Si Veda ?
NIRY.

Todd? Valahul ? Domnul azut ? Eft ag greet

De-ag spune c in lupt cata slbatec moartea.
De pe un deal el toate privise, indreptind;
Apoi, cind se cliitird Cued, Poloni gi Unguri,
Cind cetele sfirmate pe fugd s'ati pornit,
S'a coborit gi dinsul de sus de pe 'nnltime.
Mergea ca o sgeat din arc, un foe din cer,

Prea ca nu mai vede in calea lui nimica

Din ceia ce primejdii qi diimani noi numim.
Eft 1-am privit atuncea in ochil cel adinci:
$i n'am Oat nici aril, nici patimi intr'ingff :

Pdrea cd peste toati multimea el zdria

Ceva care vederii umane se ascunde: '
Era ca 'n vis, mai mare, mai sigur ca oricind,
$i 'n calea lui otecil se desfcea ca neguri
Cind razele de scare ajung asupra lor,
$1, strbtind intreagi puterea dumnneascii,
Fr' a lovi cu fierul raker un singur om,
El s'a oprit la Mends, la crucea prasit,
$i 'ngenunchind acolo, pe cind uimiti calm,
$i n'am fi fost in stare de dinsul sd ne-atingem,
El s'a rugat cu lacrimi indelungat gi-adinc,

www.dacoromanica.ro

138

NEAMUL ROMNESC imam(

'mpintenindn-qi calul cel alb, intr 'n valuri

Si valurile insesi in cale-T se feriati,
Si,

Nu' a perit in focul apusulal de soare.

(Se face Licere. Apoi consilieril itt fac Grace.)
RABUSS.

Sintem doar noi cu totii fiii lui Dumnezeti,

Si Dumnezeti vorbeqte prin until orl prin altul,
Si cel ce intrupeaza poruncile de sus,
Nu e Valah, ori Ungur, ori. Neamt, el malt mal sus
Decit chemarea noastrd de a II robii mortil,
Si lauda ce-i facem, e sit ne inchinim

Aceluia ce toate in mina lui le tine.

TOT.T.

Isuse qi Marie, vd indurati de noi

UN PA.' SPF.RIAT.

Maria Sa 'mpiratul.
(Se daft In litort top, ascnnstadu-se.)

SCENA a If a.
. (among!).

IMPRATUL RUDOLF. MEDICUL sA. CEI DE SUSi

RUDOLF

(Merge facet 9't trist ; e palid, FL ochil il ard.)

Sala de tron, i total Wit spre audientd ;

Dar ce imi este mie acest joc de nebuni
in care ma opreqte osinda nenteleas !
S'ascult eh, si pe cine ? Pe un Valah truf as
Ce s'a bdtut cu Unguri qi ca viteazul Basta,
Si vine sd-mi arte de ce a fost invins ?
Invins a fast prin voia ce se ceteqte 'n stele:
Mi-a spus de multd vreme 'nteleptul astronom
CA 'n anul una mie sase sute, in toamnd, .Va fi pe ceruri semne qi arqit pe cimp,
Si foamete qi ciumd, i cd un om puternic
S'a prdbuqi din culmea mriril ce-a dada.
Si ce-s chemat eh oare s indreptez ursita?
Pot elk s, schimb din cale luceferii drtuneti
Si ad irnpiedec steaua ce alta stea o cat ?
Ori s intirzil ceasul cind luna va peri ?
(Pe gindurL)

Nu pot sa 'ntirzii clipa clad vein cadea de Omani...

Va fl la ceasul zece, 1 intr'o zi de Vizier!,

www.dacoromanica.ro

139

M. VLAD: MIRA! VITEAZUL

E

Cu ceruri nouroaie qi inteun loc pustiti,

Si vomit vedea coroana cdzindu-mi sfrimatd.
(Se razima de o balustradi impodobita cu caroanit. Coroana c rde.)

Ce zgomot e, gi cine aice a ptruns?

Ce yid ? Coroana insigi imi zace la picioare ?I
(Se Rude suritnd ceasornicul.)
Si ceasul amintegte ci vremea s'a 'mplinit...
0 Doamfie,le-ii mild... Ba nu : voin apdra
Mindria 'mprteasc de-a dugmanilor ceati.

(Se arunci asupra perdelelor.)

Aice sint de slgur. Cu totii vor peri

De sabia aceasta. care-i Vrajit noaptea
Cu vorbe ce-ascutigul i-1 in de neinvins.
In lad s se cufunde multimea blestematil
Cu vrajd impotriva vrjitilor voin star
gi demonii pe demoni vor gti sd-i biruiasci.
Iegiti din addposturi, nemernici trddtori !
(Cel patru apar. Impa rain! fuge.)

0 nu, v fie mild. Stpin v'am fost. Iertati I

0 viatd am, gi-aceia e numai chin gi jale...

(La zgomot spare medicul imparatesc ca vrjitor, cd slujito: y

MEDICUL.

Opregte-te 'mprate, primejdia s'a dus :

pi stelele ce pared se iutilnian, acuma

Si-an luat o altd cale prin voia cea de sus:

Ca s-ti scape viata, schimbat fu rostul lumil.
(tmparatul se trichina recunoscator. Cel patru fug la numelemedicului.)

Iar eel cari in cale-ti an rdsdrit, eran

Numal vedenii care cu chip imprumutat
La ceasurile grele apar gi se due iargi
In marea de 'ntunerec ce std sd le inghit.
E ceas de audient, gi sfinta datorie
De Imprat iti cere ca orice tinguiri
A celor cari locuri de frunte tin pe lumn
S le asculti, i gindu-ti senin sa dea rdSpuns.
Valahu-agteaptd clipa cin poate si-ti vorbeascii."
RUDOLF.

Ascult ; volt face toate asa cum mi se cer :

Lsa-voiti s se vadd intreaga 'ntelepciune,
Witt rindui afaceri de Stat gi judec41.
Sint Imprat, i grij am de-o
Si, Doamne, cit de trist e viata ce-o trdim !
(Va urnia.)

M. VLan.

www.dacoromanica.ro

"

NEAMUL ROMNESC LITERAR

-140

Din Maramur4
(COLECTAREA MELODIILOR POPULARE.)

Dup atitea invinuirl ce se pot ceti zilnic prin ziare, cA nol

Rominil putin pond punem pe culegerea sistematie a productelor poesiel poporale, mal ales din punct de vedere musical,
iat, spre multmirea i mingiierea ma! multora, vestesc cA Maramurul in privinta aceasta e innainte-mergtitor.
N'am asteptat BA se implinease acel fapt dureros, ca s vital
un strin de neamul nostru i s string frumoasele noastre
melodil, precum s'a intimplat in Bihor, unde d. Bartok, din sat
In sat umblind, a cules melodiile doinelor romAnestl.
Dup ce s'afi cules, insemnrile din toate bisericile Maramurl.

phi! romnesc 2, iat urmeazA o altA culegere complet, din punct

de vedere musical.
Bine-cunoscutul

i apreciatul nostru compositor de la Sibii,

. dr. Tibariu Brediceanu, primise misiune de la Academia Romini de a stringe folklorul musical din MaramurAs. Misiunea aceasta gi-a achitat-o acum de curind. Din 12 Novembre pn In
27, aded mal bine de clout' sAptmini, a cutreierat tot Maramursul, oprindu-se in 20 de sate. Si anume : in Ieud, Sliste,
Scel, Borsa, Moisfiifi, Vigitubde-mijloc, Leordina, Botiza, Siett,
Rozavlea, Strimtura, Birsana, Cerbesti, CernestY, CAlinestl, Budestl, Desestl, App. de-jos, Spinta i SarasAii.

Toil preotil ()rail vestig de cu bun vreme : astfel eel coni cu interes, s'afi
ingrijit s instiinteze Innainte
pe cele mal bune horitoare dintre fete, de la care insemnail cele
mal multe melodil, aju tat fiind de armoniul mic portativ.
Anile doinelor, colindelor gi-ale bocetelor le prindea d. Brediceanu cu cea mal mare usurint. Destul era sA le aud odatA.
Putin greutate intimpina la notarea diferitelor jocurl, fiindei
-ceterasil (lutaril), ca s-0 arate si el stiinta lor, mestecail figurile. Dar, cu toatA greutatea aceasta, a adunat aproape 200 diferite bucg musicale, cunoscute pn acuma.
Ill era mal mare dragul s vez! cum tetele nivalia intru a
clnta cit de multe melodil, ca s meargA veste bun In lume
stiinciosl

elneemari din bisericile Maramullpluls, de Ion Birlea ; Bucuregti, 4909.

www.dacoromanica.ro

N. MATEESCU : POVESTEA CU ODOARELE CRULUf

141

despre satul lor ti nu inele lor, - cum ziceati dinsele, ca oarscare mindrie. Ba, mal mull, in CornestT, clad acuma eram in ca.-

ruta de plecat, vine o fat i spune ca rio al stie un glas, al vie

domnit sa-1 scrie.

Vazind atita interes la teranieue, cu grail se poate explica

purtarea preotulul din S..., care, supt pretext ca era martwie saptaminala in orasul Sighet, iicea diasul ca o nepsare
uimitoare act; fetele vor fi la oral, nu volt' putea aduna nicluna, fi sa I arate eel putin bunavointa i si fi cercat
ma! lnti. Dar s'a temut
strica prietenia cu domnil.In ,tot drumul sad, de altwintrelea atit de frumos si romantic, a feet calluzit de parintele-capelan din Ieud, loan Blrlea,
care Inca, s'a ocupat cu culegerea productflor poporulul, i dispune de o bogata colectie de poesil populare din Maramuras,
.

care se va edita, de catre Academia Bernina, impreun Cu partea

musical, acum adunata.
Deie Dumnezeti sa se insufleteasca si si ieie pild i alte Tinutur1 de la Maramur i s stringa si mintuiasca de peire
frumoasele cintece ale poporalul, papa Inca nu-I trecuta vremea
(eUnfrea.)

IIMiIMMMMM

Povestea cu odoarele cerului: Soarele,

Luna si Stelele.

- URMARE -

- Till, da' proasta mal estl, i-a raspuns soacra-sa. Pal tu nu

Oil ea acesta-1 Simirduc care ti-a omorit barbatul !

Atuncl catelusul s'a Witt nevazut

s'a ascuns dupa u

in Una

- Doamne, mama, zise Zmmica ceia catre seacra-sa, dad. as sa

ca-I Simirduc, m'as face 'nnaintea lul o vatra cu capsune coapte,bune de mincat, O, el mincind, s'ar otravi si-ar mud.
- Pal nicl el nu I prost, ea stie ce face si ca va ameninta
en palosul vatra, i te va taia, it raspunse soacra-sa..

Dupa asta el a pornit la drum spre solia ZrneuluI mijloci.

Numal innaintea

IL I s'a Mcut vatra cu capsunele coapte. Atuncl

Simirduc ameninta vatra cu palosul i indata 'ncepu a curge
singe, si capsunele .se uscara. 0 omorise. Pe urmit a mat ,mers,

www.dacoromanica.ro

142

NEAMUL ROMINESC LITERAR

-nit a fi mera si a ajuna la Ztneosica mijlocie, i acolo el s'a fAcut o muscA i bizlia prin casa el.
Atune1 Zmeoaica zise cAtre soacrA-sa :
- Iote, mamA, ce muscA frumoasA I
- Et, draga mea, if rAspunse Zmeoaica bAtrina, cind al sti tu
c musca aceia IT Simirdue, care ti- a omorit barbatul, al face-o

praf.

Atuncl musca s'a i'Acut nevAzutl. S'a dui in tin& i a'a pus

,pe pArete. Atuncl ea a auzit vorbind Zmeoaicele asa :

MamA, zise Zmeoaica tinAr soacr-sa, am sA mA fac o
flotilla cu ap innaintea 1u1Simirduc, si am s-1 daft seta mare,
-mare, i, el bind, II void otrAvi i va muri.

- Bine, draga mea, vel face ap, log el va amenint" cu pa-

te va omorl.
DupA asta merglnd el innainte spre Zineoaica cea mal micA,
-vAzu 'nnaintei lu1 o flatinA cu apA. limpede si race, si-1 veni o
Bete asa de mare, el ar fi bdut apa toatA din flair* ca a6.-10
sting setea. Dar Simirduc, dupA vorba cc auzise la Zmeoaica
mijlocie, nu bAu, cA stiu ce-1, i ameninti cu palosul asupra el,
si atunc1 incepu a curge singe. 0 tAiase. Pe urrnA ma1 merse
-cit a fi mers, si a ajuns la Zmeoaica Zmeulul eel ma1 rate. Acolo
.se fAcu un bondar. Atuncl Zineoaica 11 priuse, i zise soacra-si:
- Iota, mama, ce bondar frumos I
- Draga mame1, zise Zmeoaica btrinA, dart al sti tu cA bon- - -darul acela 11 Simirduc, care ti-a omorit bArbatul, 1-al face praf
losul,

si pulbere.
.

Atuncl Simirdue s'a fAcut nevzut si-a pornit- la drum el se

AUCA de acolo.

- Dine, mamA, zise Zmeoaica soacrl-sa, dacA-1 Simirduc,

duc dupl dinsul sA-1 omor.

mA

S,i, luindu-se dupti dinsul, era mal mat BA 1 ajungl i s4-1 min-

tuie de viat.A. AtuncI el fugi cit putu, i ajunse la mesterul

Ciudin, care era foarte vestit pentru fiarAria ce lucra. Simirduc,
-cum ajunae acolo, zise :
- MA si rog, mestere Ciudin, ascunde-mA undeva, cA mA si

r-

prApAdeste cAteatia de ZmeoaiCA.

Atunc1 mesterul Ciudin 11 yid Intr'un poloboc, si-1 tnchise

acolo. Casa lul era IncunjuratA cu zid i i gard, 'nalte elt lumea:
Cum ajunse ea acolo la poart, zied :

www.dacoromanica.ro

N. MA TEEECII r-POVESTEA CU ODOARELE .CERIILIIT

143

- Megtere Ciudine, da' e aid Simirduc

- Da, e aid, da' ce vre1 ?

- MA gi rog, dspunse ea, dA-m1 drumul sA-1 vAd, d tare-ml

mal arde inima dupl dinsul.
Atuncl, nedindu-1 drumul in ogradA, ea, ca sl nu crape de su-pArare, incunjud ograda lul megterul Ciudin de mat multe orl,
ca doar, doar va putea lntra la Simirduc. Ea 11 striga, si el dspundea din poloboc. Atuncl ea mal zise :
- Megtere Ciudine, da' te i rog, bre, al mild de mine gi mA
lasA sA-1 vAd pe Simirduc, cA, de nu, gi plesnesc. Al mill de mine.
da drumul sA-1
- Bine, Zmeoaico, iaca-tf foe gustul
veal, cA doar mi.! milA de tine. Uite-1 colo in vasul acela.

dad tu egt1 viteazA tare, vtrA cele 24 de limb! ce al pe vrana

poloboculul, 0-1 soarbe.

- Bine, megtere Ciudine, ny multAmesc, itT prea multAmesc

cA egg asa de bun gi-ml fad binele acesta.
Atuncl ea Art cele 24 de limb! pe vrana poloboculul la Simirduc, sA-1 i prApAdeasd, nu alta. Atuncl Simirduc, cu un
clegte ce uitase megterul Ciudin in poloboc, 11 rupse toate limbile. Atund ziss el:
- Megtere Ciudine, megtere Ciudine, sal degrabA cu. 'eel 24
de ucenicl ce al, i fiecare cu ilAul, ciocanul cel mare, ce abia 11
ridicI, sA-1 datT de cheltuialA cu totil pAnA Y muia-o.
Megterul Ciudiu fAon sr, i pe urmA o leg . Apo! scoase pe

Simirduc din poloboc. Dad. 1-a scos, el a IncAlecat pe dinsa

gi, cu un fuior de cinepA aprins in mink cit arse acel fuior, In-

cunjuri lumea i i se pAru cA a mers !met,. - cA se fripsese putin la mina cu care tinuse fuiorul. Atuncl el mat
un alt fuior aprins In minA, i IndlecA pe dinsa, gi-o fugAH,
gi-1 dete bAtaie cit putu, i, cit arse fuiorul, iar hicunjiiri lumea,
e tot i se pAru cA a mers Meet. i mal IncAled IncA odatA eu un
fuior, tot aprins, gi-o bAtu, si-o bAtu,
fuggri. pAnA biata Zmeoaid muri. Dad a murit Zmemica ceia, i-a luat odoarele ceh;A

rulul : Soarele, Luna gi stelele Simirduc. odoare care era la

&ma, i atuncl se Mu luminA, 0-1 luminA si 'n ziva de nit.

DupA asta Simirduc a multumit megterulul Ciudin pentru binele
ce-1 Meuse, i s'a pornit spre eel dol fraff al RAY. A mers el eft o fi
mere, i numal a ajuns la (limit. Chid l-at vitzut el, nu mat

gtiart ce sA facA de pArere de bine cA s'at, mat vAzut 'odatA. Pe

www.dacoromanica.ro

144

NEA..MUL R6MANESC LITER AR

urma a pornit cu toil! spre ImpAratul de Verde. ,Si-at mere el

aea cit or fi mere, i numal ce li-a eit Innainte cAteaua de Zmeoak& mama Zmeilor, cu un carut cu roatele de malait, osiile de
susait i carlmbil de leuetean. i carutul cela 11 trAgea un cow;
i un motan. Atuncl Simirduc zise fra Wor sal :
- tote calaua de Zmepaica , dracul a scos-o 'nnaintea mea ?
Am s'o omor cu calul.
- Taie-I, innAltate Imparate, ca et te due cu cArutul acesta,

cu cal cu tot.
i-a zis aea de tret orl. Atuncl el a Hs de jucAria aceia a
Zmeoaicel i, crezlnd cA-.1 o himicA, a sArit cu calul pe cArut, sA-I

zdrobeasca, nu alta, crezlnd cA qa 1! bate joc de dinsa. i, clad

a skit colo pe carutul cela, a ramas el prins, cu cal cu tot.

Acum zise el :
- EheeeI, mAl fratilor, de act duceti-va acasa, a et am de

flared cu Zmeoaica.
Acum eel dot fratl al lul Simirduc s'at dus acasA ; iar pe ,c1Insul
l-a dus Zmeoaica la. Imparatul Negru, sa-1 judece. Acolo ea zise :
- Marite ImpArate, omul acesta rai-a omorlt trel feciorl i
trel surorl. Ce ma fac et acum, i batrina, i slabA, ei de toate?

MA rog : nu-I niclo dreptate pe lume ?

-- Bine, i-a rAspuns imparatul, lasa4 aid; gi-1 voit judeca et.Dup ce s'a duet Zmeoaica de acolo, l-a chemat Imparatul tui
i-a zis :

tu,' cum. de-al

omorit atltea Buffett)? Dar, daca vrel, sA soap! cu viata, BA te

- Bine, mat, ce tel. de lift de om mat eetl

duel sA-ml aducl fata Imparatulul Roe. De nu, Itl i lea capul.
ktuncl el s'a Intors foarte suparat la cal, ei i-a zis :
'Iote, calule, /mparatul acesta iml cere HA soap cu viatA,
s-1 aduc pe fata Imparatulul Roe ; de nu, hut i iea capul.
- Nu-I nimic, stapIne, i-a rispuns calul, care era nAzdrAvan,
vet face-o i /at; asta, CA multe al facut. Vorba RomInulul:
(Muite-al tras i nu te-al ras ; nicl de-iota nu te-oit tunde.
Incaleca pe mine, el hal la tuparatul Roe.
&at_ dus el. la Imparatul Roe, ei-at ajuns iiva pe la amiazi.
clnd at ajuns el acolo, el doratia, iar fata eedea In cerdac,

cInta:
N. MATEESCII.

(IIrmeasit)

TLIPOGRFIlL iNIAMUL 110111NZ8C., TLZNII-DB-MUNTE (PILIOV.O.

www.dacoromanica.ro