Arm III.-No. 11.

10 BANI NUMRUL

-1

27 MART 1911'

NEVA I, 110 ANESC

ITERAR
'IRON AMENT131. IN TARA:

ABONADIENTUL IN STILINATATE:

Pe as 6 Id. - Pe lase 1uu S Id.

' Pa un an 7 Id. -Pe gaze lust 4 Id.

Redactia I Administratia : Vilen1I-de-Munte (judetul Prahova).

SUMAR111:

Iosif Sterca
luiu. - M. VLAD: Mihaid Viteazul (schitit de poem
dz amatic). - TIBERIU CRUDU : Un sculptor : Teodor Burl.- A. A. Ileum
Balada Prhuveri1 (poesie). - Tome G. BULAT : Aron Pumnul candidat
la Universitatea din lag!. - N. MATEESCU : Povestea cu odoarele cerulut :
Soarele, Luna vi Stelole.

N. TORGA :

Iosif Sterca SulutiO.

Bdtrinul, foarte bdtrinul prefedinte al Asocialiel Ardelene a
murit, a doua zi dupd aprinse polemice, fi i ear adus la mormint laude, de care in lunga lui viafei nu s'a impart4it prea
mull. Vom avea flecare parte de lauda pe care n'om auzi-o, pi
tot e mai bine decit batjocura pe care nu mai eti in stare s'o
rdspingi.

losif Sterca 9ulti n'a fost nici un orator, nici un scriitor de

frunte, nici un om politic cu vazd, Care sd fl jucat un rol mare :
el nu s'a impus recunotinfil urmaOlor niel prin Rezdminiul
pe care netdgdcluit sd-1 fi innllat i inteirit, de i i-a fost dat
set presideze serbeirile pentru inaugurarea Palatului din Sibii
al Asocialid. Era i un orn cu tnijloace materiale foarte mo
deste, fi nu s'aii reveirsat din deirnicia lui binefaceri astipra
natiei.
tit cu toate acestea cuvintele de pietate spuse acum citeva zile

in cimitirul bisericii unite a Sibiiului nu sint *numal indeplinirea unei ultime datorii de bunei-cuviirld oficiald. Mdcar acum
prgedintele Asociatiei trebuia sci primeascei o recunoaftere general&
anume pentru trei motive.

In poporul acista al nostru sint atttia earl se Orden, din

www.dacoromanica.ro

162

REAMUL ROM ANESC LITERAR

neamUl lor, numai. la ei i primesc bucuros a pcirtisi i o parte

mai mare ori mai mied din trecutul lor personal. Oarneni cart
$1 simtd datoria ce a f cfii de un nume cinstit; fatd de un
innainlq respectat, nu prea inWneii. j meritul lui &IOU a
fost acela de a fl f data parte -dintre aceste persoane rare. Nepot
al unui bun, blind i darnic episcop romin, cdruia soarta prielnicd i-a ingdduit a ridica Biserica sa la vechea demnitate metropolitand, el n'a uitat niciodatci ce datorie-i impunea aceastd
inrudire. A trait in amintireaunchiului Oft, i memoria acestuia
a getsit in el cel mai convins apdrdtor.
Vlddica $ulufift n'a invidiat pe marele Vaguna pentru puteri
omene0i care nu sint date oricui. AA trait mult timp bine impreund. Ceia ce Mitropolitul unit i-a recunoscut i, in unele
privinfi, poate i ingdduit Mitropolitului celuilalt, losif uiui
n'a vrut inset' nici sd recunoascd, nici s ingdduie. A fost un
iiivierfunat detractor al celui mai insemnat bcirbat politic ce a
stat in fruntea Rominilor din Ungaria, i n'a crufat nimic pentru
a-1 sccidea in ochil nogri. Unid faptd, al zice. Dar, gindindu-te
la motivele ei, o indreptcifial : mai mult incd, ajungeai la o innaltd stima pentru omul care, impotriva tuturora, dinteo rezguduitd convingere, unitti cu o preferinfd fireascci, apdra la lu/, mina zilei, luind asupra lui tot odiul, o conceptie de care nimic
nu l-a putut despcirfi. Simfiai cd nu era vorba de dinsul, de
, parsoana lui i de interesele acestei persoane in prigonirea neimpeicatcl a marlui mort, i nu puteai s'o condamni cum f drd
indoialei in alte imprejureiri erai dator a o face.
Oiind ce datorid numelui sdit, ?ulufi avea, in sf rit, o prestanfd aristocraticel, un simf de aleasci demnitate, o supraveghere
a purtdrilor, cuvintelor i atitudinilor sale, care &idea i Asociatieb in unele imprejurdri un anume prestigiu pe care cea
mai grea muncd sag talentul cel mai recunoscut nu pot sd-1 dea
in aceia0 tntisurd. Era omul marilor solemnitcifi, inaugurdrilor,
comemoraiiilor, 0, and de la naiiile celelalte venia nobill de
veche obir0e i innalli (4mnitari de Stat, I pdrea bine cd poll
opune morgei lor desprefuitoare reServa rece de patrician a acestui
beitrin fruntcq romin.
v

Prietenii lui aft plecat innainte de dinsul; admiratori n'an

raut cuceri insu0rile lui modeste. Dar cei cari l-aft stimat vor
simi, in anume mornente lipsa acestui om care de sigur cd nu

era cum gat toil ceilalli.

N. IORGA.

www.dacoromanica.ro
-SI

M.

VLAD : MIRA! VITEAZUL

MihaT Viteazul
(SCIDTA DE POEM DRAMATIC.).

(IIrmare.)

ACTUL al V-lea.
SCENA MA.

Urn cort ling Turda.

MIIIAI (eingur).

Mille.
0 Ord ardeleand, esti in sfirsit a mea I
le-am dobindit odat cu jertfa vietii mele,
:Si a rdmas ca jertf un print, si cardinal.
n juru-mi mil de oameni s'att zguduit de patiml
$i patima dinteinsii in mine se luptd :
N'a fost in viata-rni toat un ceas bum f u acela I
(se oprete.)

Clugrenii,- plata pentru un vechin dboj, '

.Luarea in stpinire a tern indicate,
Si bucuria pentru Vizirul ce fugia,
'Rana si plin de tina cimpiei argesene,
-Si-a doua zi, un numr mai mare de vrjmasi;
Ndvala celor cari pot birui prin numr
$i Scaunul Domniel, cenusd i pmint,

far noT, biruitorii, pribegi pe drum de munte,

Si umilirea care atuncT m'a coplesit,
Silita legaturd cu Sigismund miselul,
Care credea s poatd a-mi fi Domn si stdpin,
fntorsul de la Ducar cu-acesti trufasl de Unguri,
Alaiurile 'n care en, care-i osptam

Si li ddeam putinta de ail atinge tlnta,

Pream, pe lingd Craiul nebun, un cpitan,
Chemat s pregdteascd altia biruint.a.
$i, cind 1-am scos din tail pe aprigul Sinan,
Care s'a dus sd moard intro al lul de-acas,
Mai slab multdmirea mi-a fost decit atunci
Ciud steagul cel din urmd din oastea ardeleand
S'a afundat in pasul de munie si-a perit,
'
cel din urmd sunet de trimbit tcuse.
(aprins.)

www.dacoromanica.ro

1.63

164

NEAMUL ROlaNESC LITERAR

$1 Mil, chid, in .ndvala cumpltuluf rdzboitt,

La Gorosln, acolo uncle pindia ursita,
Mi-att rsdrit aceleagi steaguri cu dinti de lup,
$i trimbitele iargi sunaU vechile arii,
N'am mai vzut pe Unguri, cart m'an fost viodut
$i-ar fi dorit ca singe din trupul mied s oarbi,

- Asa li e nravul, gi-aga vor rminea,

Gata si nimiceasa, de nu sd 'ntemeieze
Ci am vdzut pe omul de gepte ori fricos
$i 'mpovarat de gepte vinzari neruginate,
Pe Domnul care-0 Inca %ara ca un copil,
Pe cel ce vitejia omului de ispravd
Cuteazd s'o agtearnd supt lenegii lui pagi,
Pe-acel brbat-femeie, cu viclenii batrine
$1 cu nesiguranta de prune frd printi.
$i 1-am cdtat prin toatd multimea intartatk.
Care gtia ee este-o minie ca a mea
$1 se fdcea in lturi ca vergile 'n furtund,
$i-ag fi dat o comoard la dinsul sd ajung
$i sd-mi rsbun ruginea aceia de o clipi
De lovitura mortil vrednic nu 1-am crezut,
n'ag fi dat in trupul cel alb si lira singe ;
Dar sd-I fi pus pe umr mina grea de Valah
$i, apsind pe dingil ca .pe o creangd slabd,
Sd-1 fi dat de pe calul pe care se trufia,
$i in pimintul nmed de singele pe care
Aceiagi uqurinti a lui 1-a rdspindit,

Sd-1 fl pus in genunche ca pe-un mucos "obraznic....

Dar gtia all dripf cind pleacd innapoi
$1 nicl cu nzdrvanii din basMe nu i-al prinde I
(se opreoe.)

$1-acum Ardealul este al nostru... E al mica:

L-am cumprat a doua oard cu pretul
!
(tulburat.)

Ba cu un pret mai mare decit chiar viata mea,

Cu preVul rsbunrli pe care-am prsit-o,
Ca prepil urii care in mine o am sting

$1 flacdra dinteinsa m'a ars la mruntaie...

Da, am lrtat nu gindul, gi m'am Milt s iert
Cu inima in care bitea pofta rspltii,
i Mitt eit singur numal cu ce dureri anti
in mine 'ntia oard o patima uriagd.

(se aud tritnbite auttod aril valone.),

r

www.dacoromanica.ro

M. VLAD: MEW VITZAZUL

165

Sunati, trimbite, vesel! Sunati elated strain :

Hat! celor de departe o slab A mingifere
Pentru cd nu yid locul in care s'ae niiscut,
Pe care niciodat poate c n'or si-1 vadd.
Cci ce e doar ostagul decit vegnic pribeag,
In &care clipd cu moartea innainte
Feregte-ne, o Doamne Hristoase, de ceas ran !

(Trimbitele fatal 9t mat tare.)

Ce aril dureroase, ce plins ca dupa mortl,

Ce desndijduite chemrI spre alte locuri,
Suspine ce pe vinturl plutesc pinA aid I
Pare ca mi se face un gol adinc in linnet,
qi mi-e rugine insumi dud m simtesc un OM
Si imi aduc aminte de alt datorie
Decit aceia care in lupte o 'mplinesc
V 'n urmrirea mindri a gindurilor mele.
(Chloral pe clpitanul atrijil.)

Piharnicul s'adna vin rogu de Tokaj

In eupa cea de aur ce s'a gsit in prad 1
SCENA a II-a.
MDIAI, PIHARNICUL, LAUTARIL
(Mibal amine analtiad trhabifele, Plharaioul Inflpfead calm)

PAHARNICUL,

Spre alte biruinte :arum slobod gi noroc

MIKA

L. vole gifsi cit arma in mini fmi va sta.

Sint lntari pe-aicea I Si an f dent vre-nn cintec
Pentru cele 'ntimplate m& ieri la Goroslin,
Ca sit se title gi-altfel decit prin scris de cronicl,

Bane doar pentru cine igi stria ochi 'n dirt!?

-

PAHARNICUL.

ria Ta, Ifindril gi Viers-Dulce-s alai,

V 'ndati ce isprava s'a cigtigat in lupti,

In mijlocul acelor cart se bucurati

La focurila-aprinse ca sal! cunoasci prada,
Ai an Omit un cintec cum n'am mai auzit :
.1& bacurie !nteinani, qi
fi jale multi.

www.dacoromanica.ro

166

111tAMUL ROMINESC LITER All

Il cinti oastea toatA, si une ori piing toll,

Iar site ori rAsund de chiot lunca toatA !

moat
Un cintec non.? SA vie aice s-I ascult !
(Se opreete.)

De-ar ft un cintec care s poet& nimici

Tot ce-at lsat in urnid aceste lungi Omni
Ce ca un viers de moarte imi sun in urechi,
Si par o prevestire urit' asupra mea.
(apar eel dol nutarl.)
VIERS-DULCE.

Mare-i lumea, mare,

Ars de 'Avant,

Dar supt mindral soars,

N'a fost 1i n'a fl,
Nu s'a pomeni,
Cit i.i mare 'ntinsul,
Cit il larg cuprinsul,
in de-a purure
Tara ca a mea.
Satele-s putine,

Unde-aii fost ()rase

Mint aims le tine,

'farina e goal,

Si mosnegif surf
Pribegi prin pdurf...

Sint cimpii plate,

Case &animate

Vistierif prdate,
Bisericf stricate,

Mnistirf spurcite,
Femei care piing,

Prima cari se sting,

xun

Ti-as spune ca aceastA planie s'o curnal,

Viers-Dulce, care altfel de cintece se cade
,

Si cinti celuia care v'a mintuit de Turd

Si-a dat terii dorita de multi ani libertate.
Dar plinsul tin cuprinde un strasnic adevr :
In Tara-Romneascd tot Lesii sint
Si nu-s mai bunt cu lumea decit Necredinciosii,
Si 'n Scaunul Domniei std Vod Simion,
Decit chiar Ieremia mai prost i mai nemernic.

(Miadru.)

Dar nicio bucurie nu mi face si uit

Ce plat cu dobincid am de !dent acolo...

.

(Hotirit.)

E tot ala de sigur cum e ci-mi zic Mihal.

OdatA, cu puterea acelel teri pr date,
Am implintat nice steag de biruitor,

www.dacoromanica.ro

"

s-

167

M. YLAD : MIHAT VITgAZUL

fr-

Acum Ardealu-acesta, aces iargI din robin,

Va da el tern' noastre un, no* rost fericlt,Si-atunci se va deschide lmprM,la pcii.

(Cu fdd oi al5 .)

Ori nu s'asteapt oastea la ceia ce va fl,

Si nu cunoaate drumul ce-acum i se deschide ?
PAHARN1CUL.

Ce crede oastea, spune Mindril, de-1 asculti :

Luta lui nu are pentru durer strun.

mIHAT.

S aid 1...

Zi, Mndril, - ci prea destul s'a plins !

MINDRIL.

Erucurite, tail:

Dumanul cel mare

In spinzuratearel -

-Al voinici destul,

De sus de pe plai,

De amar situi,
Ca s-I iea de coarne
Si s mi-i rstoarne
Pe acWi floi,

0 Doamne Mihai,
Via' chi ni te-arat,,
Arati-te odat :

De pradi setoI,
Si nesitioI,
In lnpte fricoI.

Piere oastea toati :

A vrjmaildr,:

Dar, in fed i pax*.

Ia stl de asculti
Ce Wire multi,
Pe drumurI asctinse,

Pe cif nepitrunse,
Se coboari 'ncoace

Si mi te Impace -

Te aritl odati,

A fricoilr.
Cum la Goroslifi
Tare bratul CHI

A Mutt el piar

Ca un bulz de cegr

In In intetit

Damann 'ngrozit,

Pedepsind vrijma1I,
Izgonind ficaii,
Aducind cu sine ,

Si cimpia toati
S'a umphit de gloati,

Bine pentru bine

De bieti simbriag,

Si rill pentru rill,

Pentru rul aii :
Dunianii cei mid

Piari pe potici,

De nemeI trufaI

De Turd intirtati,
De haiduci turbati, .

$i-a venit dreptate

In Cretintate...
MITIAL

Dreptate... Nu e fuck dreptate pe deplin,

Sint -fapte ce se-astealpti a fi indeplinite '
i spre indeplinirea lor eta ma voiti migca
In numele acelui ce mi-a dat biruinVf. '
(Va urm.)

"

:
M. *VIAL

www.dacoromanica.ro

168

NKAMWL ROMINESC LITERAR

Un sculptor: Teodor Bud

in luna Februar s'a anuntat in Paris marele concurs al pictorilor
gi sculptorilor cari se formeazci Sn acest orag, pentru oblinerea celor
BO de premii, n bans i medalif, hdrzite lor.
Curios de a vedea resultatul unei astfel de lupte date pa ampul
artei, m'am dus c veld i e lucrcirile premiate, expuse tn eV
mie Julians, Rue du Dragon 30.

Am intrat mat intdiii in galeria lucritrilor de pieta,* - toate

impresioniste

'

certnd anumite conciiiii de distant i toe pentru a

fi inkiest; ori gustate. ,
inviergunat impotriva acestei arid care, in trufia et, n'are nevoie
de ocht s'o meld, m' am strecurat, pe nesimfite, in galeria sculpturilor.
Aici pe zece piedestale de lemn, agezate in semicerc, salmi infipte
10 busturi lucrate in died: era" operele premiate, care avuserci drept
subiect executarea unit' bust de femeie, dupe/ naturd, dindu-se figurif
o infligare melancolicd.
Am cercetat cu luare aminte straduinta fiediruia din cef 10 premiali In a prinde o anu mite's* inclinare a capului, o deosebitd intors turd a fete', a priviril ochilor gi a migcrit buzelor.
O singurci figurd pdrea cd se deosebegte cu totul de celelalte : era
lucratd cu multi ingrijire, fi trecerea de la un plan la altul era attt
de Igor gi bine fcicutii, (nett abia se simtia. Pe umerif bustului got
era aruncatei un fel de maramd, care &idea chipului oarecare cochetrie ce lipsia celorlalte.
Aruncindu-mi ochif asupra iscdliturif, vide/ scipat intr'un colt: Zh.
Rural. O zvicnire a inimil md fcieu ad tresar. Autorul avea nume
romans's. Foarte nedu merit, md intrebam cu indoiald : oare ad lie
Romin P
tsarina in pirate

lista celor ce ad candidat la concurs - in

numeir de 210 - md duc la ea gi o cetesc cu grdbire. La n-1 69 giisesc

scris : ,Thodore Bared, &amain.. Ochif mi s'aft acoperit de lacried/ De ce P Nu gti I Sint clipe de acestea care vin gi trec age;
fdrci sd-ti dal same. Cu un gest nerves m'am tnturnat lareigt la figural,
de lut, oprindu-mci in fain celei fcicute de mind romeineascd. Stteam fudul, cu mtnile 'n buzunare, *earn ochif marl fi o priviam
arc de atent, pared s fac pofta i altora sd se uite, gi la wend sit
li spun : veld, domnule, Vista e Romtn I Aga-i ci lucreazd bine?
Midland' peste mdsurd gi foarte mindru de obiectul descoperirii
male, m'am indreptat spre nigte mid composilif tn lut, agezate In
spatele decade' de busturi. lute() parte, pe o po1icioard de lemn, un

om got, rzirnat inteo bitd, cu capul bigot Intro mini, pdrea cd-gi

www.dacoromanica.ro

169

- A. A. NAUM: BALADA PRIMIVERII

acopere Pia de cine tie ce tedenie care-I urmarege. Jos, pe piedesalai input cetesc : sSfirea lui Cain de ochiul tut Dumnezeii, dupa
omortrecs lui Abell. lar la colt, mic de tot, ah. Burcci, lucrare premiatd de Societatea Artittilors.
*

Asteizi cunosc pe d. Dural: un attar de. 22 de ant, cu must*

mijinda, ocht marl, expresioi,ce stdpinesc cu privirea, in care e adunatii foetid puterea sutletuluf ce vede, prinde i creiazd. Un surfs ;gin

de melancolie - asemenea surisuluf opera sale premiate e singurul semn ce trcideazi urma suferintii, pe care o fortii saracei o

indura n

rimmed d puin de zbuciumul nevoilor sufete01 i materiale.

Tinrul sculptor trece lini1tit i nebdgat in seatna prin cercul Romt'sitar din Paris, uncle abia cillva it cunosc. .Foarte retras i modest,
duce o yield de cumvtare i munca, pe care a nvdtat-o - tmpreund

cu arta sa - tn mediul german, la rook; austriacci din ZnaimWien, de supt conducerecs lui Leo Chills, unde a sfir;it cursurile

ji

practica In 1909 cu laud, find al doilea premiant tntre 73 de

studenti. Esi nu dorete altceva acestut Uttar fifi de preot dectt sa
mearga mereti innainte pe calea pe care a umblat peind acum, singura ce duce la izbtridii, 0, dupes cum a plecat cu incredere atund
end a absolvit coa la de ceramic din Curtea de- Arge a Romitniel,
art act sfireascd i Academia de Frumoase Arte din Paris, la care s'a
TIBERIII CRUM
tnscris de curind.

Balada primveriT.
0, stralucit primavara,
Cu trupul fraged de fecioard,
and te Intorct pe yeti cintimi
Flori aductnd, Pe ccsp" tu portf cununf de laud,
Camela ti-i tivit 'n aur

prul lung pan' la pamint

Se joacd 'n oint.
Pe.un nor de mica, dup tine,

Vi

Ca un copil Amorul vine,

' Cu halba plina de sdgeff,
Cu ochi isteff.
Oi Fell F rumo1 i Stnziene,
Stdpinele de prin poiene
Vin din afundele padurf,
Din munlif surf.

'nforatt de-o viala nouci,

Rcisar ;i Domnif cei de rou,
Venireali binecuutnttnd,

Imnurt anlind.
Sati dus spre ter' de gMafd rorit,
Agate se intorc cocorif
Pi cu sullarea tu desmiSrzt
Grinele vera.
Albinile if' zboara 'n tale.
murmura adinca- vale,
Si codrul freamcit de creingt
?i de tali-mgr.
.

$i apa din fintinf o tremurf;

-Ea antd de prin albs vremurl;
In cring, in radiurf, aduni
Sticlefi nebunt.

www.dacoromanica.ro

-.

170

NEAMUL ROMNESC LITERAR

go,

Privighetorti i offing.
Si cud ti gait' a/Wattle,

?i, tainic. sara cum se lasci,

Prigort cu pene albcistrir

presuri mif.

in mina tri0ilor peep,

$i ti trirneti

Ce riR, ce zgomote, ce gloat

S ante lin supt o fereastrii

E la finttna eu geileat P
Ce murmure, ce desmierdrr,

&NI spund dorul tweed..

Tu put leiuta cea duioasei

Cu viers de initnei-albastrit,

Ce seiruteiri I

Iubitelr.

Ah! sint zglobiile fecioare

Cdand prin iarbd hiereimioare.
Ah I Stnt grengariti de belieft,
Pica tndraznefi !

Cud peste brazi rsare luna,

Intuiluind ca 'ntotdeauna
in linige fi in mister
Pd mint i cer...
A. A. NAUX

Aron Pumnul candidat la Universitatea din lag.

Printre hirtiile remase de la Ministeriul 1nstructiei Publice al
Moldova pe anul 1860, se geisesc citeva pogini referitoare la
inflinfarea Universitdfil din 1a01. Intro acestea se afld cereri
ale candidatilor la prof esorat, Intdriri domnegi, pedepse ministeriale2, telegrame de chemdri la catedre3, etc. Unul din actele
cele mat interesante este de sigur i rdspunsul ce-1 dd Aron
Pumnul invitafiei Ministeriului de a veni ea prof esor la Universitate. Faptului cd Ministeriul nu va
putut sd-i satifacd
dorintile, seta altui motiv poate, se datorete cd Aron Pumnul
n'a figurat printre eel d'intdill prof esori at innaltului institut
de culturd, rdminind a fl inlocuit cu Simion Bdrnuf, care fts
numit profesor, alit la Facultatea Juridicd,cit $ la cea Filosofled. latd ce zice el :
Inalt Ministeriu al Cultelor fi al lnstructiunei Publice
Subscrisul, cu toat umilintia, primind den partea Naltului
Ministeriu al Cultelor si al Instructiunei publice provocarea

oficiall cu data den August a. c. ca s primeasa la universitatea, ce are a se infiintia la Iasi, vre unul den posturile
I Arh. Statului Dos. MC. si S. P. N. 330/1860.
2 Nicefor Iliescu.

3 Vladimir Saipan.

www.dacoromanica.ro

171

TOMA G. BULAT : ARON PUMNUL

pentru vre un obiept de facultatea teologicA ori filosoficA, vine

a respunde la asta provocare a Naltului Ministeriu cu tot respectul cuvenit.
Dorintia cea mai fieibinte si nediuintia cea mai neadormit
a subscrisului a fost purure, este si va fi in tot decursul viettei

sale, ca se poat conlucra si conaptui si el den toate puterile

la desvoltarea sciintialA, religioas, moralA si nationala a natiunii sale, fiind convins, ca numai de la numita desvoltare
admit tIriea, rnrirea, nltIarea si propisirea natiunii in tot ce
este bun, adevrat, inalt i frumos. De aceea a primit numita
provocare cu cea mai curat bucurie, vediend c pren aceasta
i se deschide pentru lucrare un camp cu mult mai larg, mai
liber i mai manos, de cat cel de pan' acum. Ded se si grbesce a-s1 substerne umilita cerere la Inaltul Ministeriu al Cuitelor si al Instructiunei publice in urmatoariele :
Subscrisul roag pre Naltul Ministeriu se-I acordle unul den
pofturile de profesur pe'ntru urmatoarIele obiepte, si adech :
I) pentru psicologie,
- orI
2)
3)
4)
5)

6)

*.

logic,

metafisia.

Etica filosoficA
*
>

--

- orI

Istoria bisericeasc universal

Etica crestinA.

Fe lang unul de'n aceste obtepte ar dori s i se dea orf

istoriea filosofie, ort filologia, limbisteca

literatura romana,

cu carea s'a ocupat mai vertos in decurs de 12 ani, de la

1849 si pan ast-d1 necurmat.
Ast cerere se razima pre urmAtoariele :
a) Subscrisul a absolvit cursul sciintielor filosofice deplin, si
adecl anul I la Blasiu in Liceiul national, ear anul II la Cluslu
In Liceul cesariu-regiu de acolo, cu succes bun, cum se adeve-

resce pre'n atestatele alaturate sub A, B, C.

b) A absolvit facultatea teologica In Universitatea de la
Viena, asemene cu suces bun, ca alumn al Convictului Cesariu-regiu, precum se vede d'en absolutorlul universitariii allturat sub D, si de'n atestatul alturat sub E.
e) El a propus in Liceul national de'n Blaslu filosofia cu tin
sporiu multidmitorlu pre deplin in toat privintla, cum se ade-

veresce pre'n Atestatul alturat sub E, carele s'a dat d'en

'
A

www.dacoromanica.ro
,

172

-partea Directoratului 'Liceului de'n Blastu la poftirea Directoratului gimnasial d'en CernAuti.
Subscrisul se afl nevoit a lega ast cerere de urmtoartele .
conditii purcezietoarte de'n firea lucrului insu-st :
L S i se tin in sam cei patru-spre-zrece ani de sierbitiu,
.carii I-a serbit 'Ana acum, adeca dol ant ca profesoriii de filosofie (1847 gi 1848) in Liceul de'n Blasiti, ear dol-spre-ziece
ani (1849-1860) ca profesoria de limba i literatura roming la
gimnasiul de'n CernAuti. Implinirea astei conditii este cu atata
mai dreapta gi mai cuviincioas, cu cat este cunoscut ca ace!
14 ant i-a consacrat subscrisul tot in serbitiul natiunit si pre
altar1ul ei, spre inaintarea desvoltarit et morale, sciintiale si
nationale, carea este scopul general al intreget natiuni atat
in provinttele acestea cat si fa Principatele-Unite. Apoi tot
ast pracs se observedl si intealte state europene ; agtea
tbun oarl In Austriea la toti brbatii chemati depre'n Germania pentru Universitti si pe'ntru alte asiezieminte de invltura, li se tin in sama top anii, ce 1-au sterbit aceTa in pa- .
trifle sale de mat fnainte.
Subscrisul nu cere ast conditie din- vre-un scop material,
ca cum ar agtepth s-1 treacI mat lute anil serbitiului, ci o
cere nutnar spre asegurarea lucrrit sale, pentru ca el este strabatut de dorintla flerbinte de a consacra top anil yield sale
numal spre conlucrarea la desvoltarea sciintelor si a culture
celet adevrate in sinul natiunil romne.
II. Fiind ca subscrisul este profesoriii la gimnasiul dn CernitutT, are oblegaminte atit citr natiunea romin de acolo :de acea roag. pre Naltul Ministeria ca s-1 trimeat acum decretul formal denumitoriu de profesoriu la Universitatea den
Last, apt numat and va av acel decret in mn, poate face
pasit cuviinciosi, ca s se desfacl de oblglmintele deregatoriel sale, ce o are acum.
IIL Find ca aid in Bucovina imbl multi nechemat! dup
profesura limber si a literature! romne ca,ril nu-st cunosc mat nect de cum nect limba, nect literatura, numal cu scop de .a
lua leafa legat de ast profesura, ear' necl de cum cu scop
de a lumina mintea tinerilor incredintati conducerii i eduarii
lor ; mat departe fiind ca subscrisul a primit de la Guvernul
de aid incuviintiarea de a _compune un lepturarlu roman seau

NEAMUL ROMNESC T.ITER AR

,.

It

www.dacoromanica.ro

TOM G. BULAT : ARON PUMNUL

173

Crestomatie romana in patru torni pentru tinerit de pe la'gimnasie, carit invtia limba roman, care lepturartu este adus-

acum asta de departe, cat pana in restimp de siese luni de

zile se va put gata pe Inga lucrul detoriel de scoala ; deacea subscrisul roaga pre Naltul Ministeriu, Ca acela-si trimetandu-i decretul denumitoriu de Profesoriu la Universitatea.
de'n last, se-T incuviintiedie tot o data concedie pre decursulanuluT scolastec 1861 adeca pana la August 1861, ca asia In.
decursul acestuT tftbp parte sa se poata mijloci ca aid in locuL.

lur de acum sa se asiezie un barbat inzestrat cu toate Insu-iettile cerute la acest post, si cunoscut cu limba si literatura roman si patruns de simtlul national si de insufletirea de a-si'
implini detoria den consciintl, ear' nu ca nimit orT den datorie ; ear' parte sA se poata aduce intru Implinire si tipar,
nurnitul lepturartu cuprinzIetoriu de bucatile cele mar alese:,
den literatura romana.
Subscrisul crede, ca Naltul Ministeriu va fncuviintia aste-

"

conditi! cu atata maT vartos, cu cat ele se tin numal de interesul comun al culturel eT sciintiale, morale si nationale, a.
Oriia naintare este Singura devis si singurul indreptarTu si
Naltului Ministeriu in toate lucrarile sale.
Cernduti, 15 Septemvre 1860.
(sS) ARON PUMNUL.
Profesorfu de limba si literatura rombi.
(Autograf.)

Fila 471, cu dud* &legate!.

latei ce-i carnunicd Ministerul:

D-lui Aron Pumnul prof esor de literatura i limba romind -Cernduti, Bucovina. N-o 12.65611860, Octombre 7.
I Prirnind rdspunsul ce aft binevoit a cornunica, supt data 1.
Septembre, subscrisul are onoare a vd face cunoscut cd Minis-

teriul l propune a presinta Camera un asemenea proiect de

lege pentru recunoafterea anilor de serviciu iritrebuinfati lacolile romlne din Transilvania f i Bucovina, f i subscrisul spent
al Camera va incuviinia aceasta.
Cit pentru decretul de numire el se va trimite d-voastrd de:-

tndatd, dacd insd yeti primi a veni lard intfrziere in lard, unde
puteti a vd continua cu acelea0 facilittl Lepturariul pe care Ministeriul acesta se angajeazd a-1 $ tipri, dacd ie0rea d--voastrd--

www.dacoromanica.ro

174

NEAMUL
ROMNESC LITERAft
_

din Bucovina. ar Ouce refus de tiprire din partea

.din Viena.

Ministeriului

Primiti, vel rog, domnul mic, incredinfrile celei

mai perfecto consideratiunil.)
De aid innainte corespondenta nu se ma! poate Urniciri cu
privire la aceast chestiune; Intilnirn inset o alta, "Pin care Mi-nisteriul- cerea pro fesorului a-i recomanda tineri
studio0 din
Bucovina spre a fl intrefinut din stipewlille date
prin acest ,clepartament.

TOMA G. BULAT.

Povestea cu odoarele ceruluT: Soarele,

Luna si Stelele.
a

- IMMARE. -

Atuncl Simirduc a luat-o s'a zburat cu ea 'a lanaltul cerulul,

ca sa nu-1 ajunga Imparatul Ros

sA-1 iea fat% 'napol. Si, du-

.clnd-o el ap, a lntrat In vorba cu ea si i-a spus toata povestea

asta de la Incept. El a sfirsit vorba cu dinsa
ap:
.

- SA ti1, draga mea, ca, desi to due Imparatulul Ros, Insa,

la urma urmel, tot a mea al sA fil,

si amindo1 avern s ne 'nso-

tin. Da, 'nainte de asta, tine minte ce sA fact: sa nu te dal in

tai cu dInsul un an de zile, ca dupa aceasta
vreme vom trai
amIndol.
Si, cum a InvAtat-o el, ap

a Milt ea: Mal pa urmA, Imparatul

Ros se tot ducea la vtnat. Atuncl Simirduc, vorbind
cu fata,
it zise:
- SA te pul cu binisorul pe IWO ImpArat i sA-1 Intrebl de,
puterile lul, i sa-ml spat mie ce-1 afla.
- Bine, draga, asa oi face.
Saara, clad veni ImpAratul, ea if ziae:
- MArita InipArate, tare vinezl mutt i estl "voinic
nic. Te rog, fa-ml i mie un gust si-ml spune: In. i puterce-tf stall

-puterile?

- Bine, asta nu-1 treaba mare ca sa $if. Puterile

mete stat
In coada corciovel.
Dupa asta, ImpAratul iar sa duse la Anat.
.polei toga corciova cu aur, supt cuvint e Ea, In urma lul,
se trichina puterilor
Arhiv. SteuluI, Dos. Waist. C. si I. No. 330, filele
477 si 478.

www.dacoromanica.ro

N. MATEESCU : POVESTEA CU ODOARELE CERULUI

176

lul. Dar, lnnainte de asta, ea si cu Simirduc dutaser In co.ciorv

puterile luf si nu esigerA nimic. Acum Simirduc se 'nteleae

din nod cu fata cum s-1 Intreba irAI de puterile lui. Cum
veni ImpAratul de la vinat, fata iar se puse pe lingA dinsul si-1
intreb de puteri. El acum II rspunse cA puterile lul stag hi
ittlIpul borne!. Pe urm, el ducIndu-selar la vInat, ea polei stilpul
borne!. Cind se Intoarse el de la vinat, ea iar Il lntreb de puterile
Jut, dupA Indemnul lul Simirduc 0 el II spuse cA ele aunt in stilpul

portil. Dup asta, el iar ducindu-se la Anal, ea 'n urmA polei

cat aur stilpul portii. Seara, chid s se IntoarcA acas, vAzu de
departe lucind asa tare la seraiurile lui. A tune! el crezu cA o
oaste strin a venit 8A-1 ridice cu totul. Apropiindu-se mat
mult, vAzu ce era. Cum ajunse acas, o Intreb pe fat de ce a
fAcut asa, si ea i-a rspuns cfi pentru cA-I cinste0e puterile.
Atuncl ea 1-a mal lntrebat Inefi odat unde-I slat puterile. tn
vremea aceia Simirduc plea supt pat 0 asculta. Atund el a /ispuns cA puterile lui slot Inteo scroafii ce trAiete la lacul de
lapte. In scroala aceia este o rclit, i 'n rclit este o cutiut,

qi 'a cutiut slat ire! 01.0'1111. Si, aa i-a 'spud el el aceia.-8

paterile lui. Atunci Impratul i-a dat o palm fete! de-a ametit
si a czut jos, 0 aata a fcut-o ca ad nu tie minte i BA spuie
la cineva. Dupii asta, ImpAratul duclndu-se la vinat, cum era
obiaeiul peatuncl, In urm a intrebat-o pe fat Simirduc :
- Et, tit minte 'n ce-s puterile ImpAratuluI ?
- Ce folos, rspunse fata, cA mi a -spus, dar, clad mi-a dat
palma, am ametit i, dzInd jos, am uitat tot.
hint), nu-I nimic, ti e minte. Uite, eA m duc la lacul
de lapte, dup puterile lul, i s vil dup mine.
Si, cum s'a dus Simirduc la lacul de lapte, ImpAratul a si
cAzut la zAcE re. Si, cum a ajuna Simirduc acolo, a zis :
,
- Scroafk .s ie1 afarA ii sA te bay cu mine.
- PAY, II depunse scroafa, cum EA m bat e, o scroafk cu
tine, care e01 fecior de ImpArat ?
- De asta nu-I nimic, a rspuns Simirduc.
5i-a ieit ea afarA i s'aA luat la lupt amindol. i s'at luptat,
0 Wei luptat, si nu se dovedia nict unul, nicI altul.

- Simirduc, a zis scroafa atuncI, dA-mI o lead de 'netduialA s leat o gurA de lapte i s mininc o rdcin de papurl.

www.dacoromanica.ro

176

PAT,

NEAMUL NOM1'1LSC LITIMAR,

i e dacA a avoa un 'Mar de vin

un corn de

prescurA, mi-ar fi de ajuns. rChiar atuncl se Oa pe acolo un bAiat de pop cu vitele.

auzind ce spusese Simirduc, fugi acas i spuse lul tatA-sAii.
Atuncl papa if dete bAiatulul o did& de vin i o prescuri ca
sa la due& lul Simirduc, 04 spuse sA nu care cumva aA le arate
scroafel, 6-1 i naknincA, ci BA stea dupA un copac, i sA4 vadi.
numal Simirduc. Atuncl bAiatul veni tot in dosul copacilor,

numal i le arAtA lul Simirduc. Acum Simirduc dete druinul

scroafel BA mAnince. Ea, fiind ostenitA i flmindA tare, minca
lapte mult, i rAdAcinl multe,
-N

se 'ngreui. Simirduc iar, la

rindul lul, 0 el mincind i bind cele aduse de bAiatul pope!,

IV mal veni in fire. DupA asta el iar se luarA la bataie, i se
luptarA, 0 se luptarA, i numal Simirduc dovedi pe scroafA.
Daci a dovedit-o, i-a tAiat capul 0 a scos din ea Mat.% 0 din
radii& cutiuta, 0 din ea zburari trel &Olin! gi se amestecari
cu nouril. Atuncl el voi BA-I impute cu arcul, dar de unde
si poatA? i, pe dud el se necAjia aga, numal veni i fata. Cum
a vAzut-o el, i-a i spus ce pAtise. Ea a rAspuns el nu4 nitnic.
Atuncl fata a'a rApezit lute acas la ImpArat. ImpAratul avea
trel citel numitI lel parole!. Atuncl a luat ea cAteil i i-a dun
la lacul de lapte, i li-a zis acolo :

- Skit!, lel paralel,

Bun! vitejl al miel,
nA, uite, at zburat puterile stApinulul-nostru 'n nourl, i ea mi
le aducell acum I
Atuncl el skirt prin noun i &Ara 4ArgAunil, 04 aduseri
fetal. Simirduc ucise dol gArgAunI, i cu al treilea i cu fata se
duse la ImpArat. Cum a ajuns acolo Simirduc, ImpAratui ii
zise :
_

- Aieiey, Simirduc, n'am tiut ch-I fi aga mecher, cA te omoram et pe tine, iar nu tu pe mine. Dar dA mina 'ncoace BA
ne iertam, cA dupl viatA4 i moarte.
- Bine, mArite Imparate.
*i) dindu4 mina Simirduc, ImpAratul I-a strins afita de mini
cal mal, mal, BA4 omoare. Atuncl fata, vAzind primejdia, se inAlma rApede i omori In mina lul Simirduc i pe al treilea girgaunt i atuncl muri i ImpAratul. Durd asta rAmaserA el singurl
stipinl pe toatA ImpArAtia, i vor fi atApinind-o i azl, cu sAnAtate i fericire, flack nu vor fi murit.
N. MATRESCU.
711.041a/7IA (NZLNIM 110MINEIRtat TLINII-DE-MIINTE (PRANOTA).

www.dacoromanica.ro