18 Mart 1912.

io BanI NurnArul.

Anul V, N-1 Io.

orriArtST1

67t AN 0 Q0011 - A001113041

AlsOWIIIRU ION I C.t1ZA ALT.121t,oR N 1TE+

LI TERAR

0 Pies.
Cum se fcea odald poesie liricd, din
suspinul arnoros al fiecdruia fi din ritmul, rima i cuvintele de suggestiune
fermecatcl ale lui Eminescu, avt se face
ozi teatru. Until a cetit o piesd parisiand cu fprobleme de con#iintcli, allul

a prins sfidarea lui Rostand, un al

treilea, str glide de groazd ale lui Mae-

iatd piesa gata, trecutei

i
prin irdiscrefii verbale, prin indiscrefil
terlin

de gazetd, prin visite la d, director, pin

la d-nii, membri al Sanledrinulul dramatic i prin aplausele prielecturcl

tenilor chematl la teatru. Literatura dramaticci romind este, ea in florqte i influentenzei. Mal ales : grozav lucru !
foarte
- De f apt, clef, teatrul are o menire
predicd,
prin
el se
mart: el discutd i
pregitesc eatchisrnele i lcgile viitorului.

de ai(l puterca lui cea mare in oraoele unde fltrb interesele i patimile a
sute de mil de oameni.
Sint i la noi, pe ltrgel piesele care
plait d-ivi I 13 )caiba$a ori &WI' M. Sa-

ABONAMENTIIL:
In ar, pe an, 5 lei ; pe sese luni

3 lei_ - in strdindt ate : pe an,

7 lei ; pa sese luni, 4 lei.

ies. - C. Papacostea : Din Odisea lui Homer. -iL Petra-Petrescu : Un prie-N.

ten al Rominilor. - Adriana Buzoianu : Stante (poesie).
Neal& In
Densuleanu.
-T.
lordeinescu
:
: Poesia d.lui Ovidiu
povestile indiene. - /. : Note. - /. : Cronica.

Sumariul :

N. lorga: 0

www.dacoromanica.ro

146

NEAMOL ROM NESC LITERAR

doveanu, cari, oameni flind, aft prieteni

all/ el de piese?

tovard0 politici, fi

Da, gut, dar nu se represintg. laM piesa lui I Vasile a Mdriei Pe sfinta dreptate, ori intre doug vremuri a d-lui Petre
C. Tripe!.
Amindoud aft in vedere aceia0 lume cu acela0 scop, amindoud smut revolutionare, dar nu de revolutia zgomotoasd a scandalului moral, ci de revolutia fecundd a stdrilor socials prin
innoirea, dupd... cele ma/ vechi traditii, a omuluf din lduntru.
Alumni cit in noua lucrare dramaticd vrful ascutit al biciului

ajunge mai sus, in lumile care primiserd pawl acum numai

mustrarea elegantd a d lui Al. Fiorescu ori mustrarea spirituald a d-lui I. Miclescu, pe cari trebuie sd-i credem, flincl3c1
sint !titre ei, died nu dintre ei.
-

Combinatii ministeriale cu foi de zestre, intrigi de portofolii

cu contracte care cuprind indulcirea rgazurilor unor anume
ainnalte doormat, calculul milioanelor matrimoniale ca basci a
joeului vanitcitilor unef lumi stricate - i la noi ea i aiurea-,
0, din aleastd scirbaasd murdcirie, in care se mai pun la licitatie i suflete curate de ferns! i interese superioare ale terii,
rcisar doud tipuri, care aici inving : bdiatul de la Ord (ce frumos vorbeee maicd-sa, feranca!), care se impune prin talent, fi

fata de neam mare, care, peste educatia sa, a goisit idealul eroic
al vietii i-1 spune in splendide cuuinte care pregcitesc o faptd
-

splendid.

Sint ace0i oameni, i, dacci sint, pot birui?

;" Ea zic : nu! Dar adevdrat cd menirea teatrului e sd presinte
tipurile care trebuie sci trdiaseci in viitori
N. IORGI.
-

Din Odisea lui Homer

RAPSODIA A II-A.

1. Clad Aurora cu degete trandafiril rsrit-a,

Flu! iubit al lul Odysseus din pat se urnete.
lute S 'mb-ac, pe umerl si-arunc spad' ascutit ;
Mindrelor sale picioare sandale frumoase el leagi,
5 Si, ca un Ze, se avInt cu grab din cask s iasi.

Name de cit el crinicilor cu glasul puternic

www.dacoromanica.ro

147

C. PAPACOSTEA : DIN OD ISEA LW HOMER.

Li poruncete s'adune pe-Aheil pletog In Ag6ra.

C-ainicl aleargi cu vestea i iute s'adun Aheil.

.

Il", dupa ce s'adunara Abell cu tot! laolalta,

40. lat sosete Tel nab e'o lance de-aram In mina.
_ Nu vine -singur, ci are tovarg i dol ogarf sprinten! :
Farmec divin varsase pe dinsul Pallas Atena,
Iar norodul s'opria i .1 admira in Were.
Cel mat batrinf se sculati i tronu-1 lsa ca s steie.
45. Name! de clt dintre el se scoal eroul Egiptin :
Girbov de anl, el rostul vietil bine thee.
.
Dear& i-al lul fill iubit, viteazul Antiphos, pie case
Spre Ilionul cu call frumog, pe scobite corbil,
Ci Odysseus divinul ; dar crudul Ciclop 1-ucisese
20. In scorburoasa spelunck facindu-1-1 maea din urre.
Inca trel fil avusese: era petitor Eurinom,
I3r cellalt1 dedemult cultiva strnmeasca moie.
Dar mat cu seam pe-Antiphos nu-1 da uitril Egiptin,
- CH tot jails
i zicea, plingind dupa &mini amarnic :
-

25. - (Ian ascultati-m' acug,

ItaCient,-

ce voi spune ;

"

Niel nu ne-am string vre odata, nicl n'am E zut in AgOra

Hat... de clad ni s'a dus in email scobite- Odysseus!.
'
Spuneti-ml, cine ne-aduni acum i cu ce trebuint ?
- iAi
unul din tinerl vitejt e, sail este din eel mal in virst ?
30. Nu cumva allat-a vre-o veste de 'ntoarcerea armatelor noastre
aSi se grbete, el col d'intlin, ea' ni-o aduca i nord ?
Sail poate vrea ceva de ob2tescul f olos s ni spun ;
(Orlcum ar fi, nu-I fact dreptate ; decl fie ca Zeus
tOcrotitor si aduca. 'mplinire dorintilor sale Ls
33. Astfel vorbia, iar fiul iubit al lul Odysseus
Se bucura de cinstire i-ardea de dorintas vorbiril.
Name de clt de pe tron se scula 'n mij16cu-adunril,
Schiptrul lua de la crainicul, mult inteleptul Pisinor,
Si, cAutind spre batrin, ma fel intorau-i-a vorba :
40. monege, ca nu e departe de tine barbatul Care stlrnit-a norodul; ba Watt s-1 vezl qt1 in stare. .
.

ail slut, i-o mare durere acum m frminta pe n2iae.

vre o veste aflAid de intoarcerea qtilor noastre,

aNi

www.dacoromanica.ro

ma'

148

NEAMUL. ROMANESC LITERAR

Care cu graO et' s'e aduc mat !Milt adunarit;

chiar ceva de obtescul folos et nu va voi spune,
45.
Ins' ale mete newt din douti part! ma 'ace area .amarnic,
data, de-o parte pierduiti pe vrednicu-ml tata, ce-odat,
Rep fund preste vof, cfrinuitu-v'a blind ca un tata ;
Iata, de alta, un r i Mal mare ce ma covirseste,
;

50. ((Cad, In timp ce casa-inf se calca si-averea-mf -se fink

Silnic pe mama, o cer de nevast toy petitorit,
(Tot! prea-iubitit fediort al Crailor color ma! falnicf,
(Nu vor incalte sa mearg la casa batrinulut Ioar,
Care din nod ar putea pe fica-Sa s'o invatrezi
55. Si s o dea (WO cine va vrea gi va fi ma! pe placu-f..
Nu! ci zilnic lint imputineaza avutiile mete,
BA jungliiinctu-rat si of i caprele cele mat grase,' -

Mesa 'atinzind (WO mese, cu vinul cel turn 'n /Mare..NesaViosl I Si toate-apucara drumul pierztrif...

60. N'am un viteaz ling& mine, de teama Jul 0 lysE"

Care pe toy mat departe de cas sa mi-1 alunge,
Nict viednicia n'o am efi insumf sA-I zvirl din palate,
Ci slat fara putcrf i neincercat In razboaie.
due&
Ala! de-a avea voinicia, cum li-as mat face
, 65, Lot', .cari prin fapte nerusinate casa-zal cAlcar !
Hat da i vol, vol iniv' acum, mat Meat! nepasarea.
t Teama n'avey de vecinif ce slat Imprejurul Itacel?
Team vol n'avett de Zeil, ce faptele rele riabuna ?
allegu-va deef In numele Olimp multi! Zeus,
70. Si ar Temidel, ce-aduna i 'mprastie-adunarf de norade,L.,,
aDay-mt, prietent, tot sprijinul vostru ; lasati-ma 'ncalte
aToate dUrerite ea mi le 'ndur in singuratate.
tDac4 cumva vreo-data aprigu-mI tat' (Hymens
A. stinjenit cu ceVa Aheil cu frumoase pulpare ;
75. Decf, daca drept rsbunare mis.catt pe Ahel impotriya-my
Col putin luati-mt chiar vol cuprinsul si-averile mele,
aCil putin'aetfel ea pot si o sa-mf gsesc rasbunarea,
Chad cu cuvintul ne vom rafui aiel in cetate,
'
Far& 'ncetare cerindu-v' averea 'nnapol, /Ana mi't1 da-o:
.. 80, They decf, rogu-va, seam de-a mea suferintA amara../.
tikstfel vorb3te 'a mini() si-arunca joa schiptrul din mink,. ,
diacranat varelnd iar norodul so IndnioSeazi de mila-le
,

www.dacoromanica.ro

C. PAPACOSTEA : DIN ODISEA LUT HOMER.

149

dacremenitt stteati toy in adine Were i ailment

Nu indriznia s intimpine furia lut Telemlhos.
85. Doar Antinoos, el singur luind, zise astfl :
--(0 Te1erci31, o mindre-agoret i plin de minie,
aVorbe ni-aruncl jignitoare, vroind s ne fact de ocar.
aN.0 petitorif ahel slot cu vre-o vin 'mpotriva-tf,
Ci mat de grab& iubita ta mam cu-ale el vicle:pgurl.
-90. dat, trel an1 sint trecutf, i-al patrulea nu e depute,
De clad mere(' ea bAjocureste al Aheilor inimi,
auturor last ndejde i fletecarul promite ;
Vet1 li trimite, iar mintea-I alte cu total giadqte.
data i 'njelaciunea ce iars.1 ac nseocit-a :
95. a StInd in palatele sale-a tesut o plant intinsg,
Larg i sus miestrit, vorbindu-ni astfel intr'una :
-LTineril miel petitorl, fiindc' a murit Oiysseus,
Nu grbitl nunta, pn' voi sfir,si tot tortul in pinz,
(Pan' ce dintr'insa n'oid face un giuJgi eroulut Laert ;
100. Chad i pe el 1-o -rapine amarnica soart a moryI :
poporuluI s m vorbeasca
a Nu cumva vre-o
aCum c un om cu atita avere-a murit fart giulgiu.
a Astfel vorbia 'nduplecind ale noastre nobile inimi.
((Lisa ea, ziva ceva de lucra la plaza cea larg,
105. alloaptea cu facie aprinse pe data strica ce lucrase.
Trel. an1 tinuse cu vorba in st chip pe-Ahel amgindu-r,
task clad vine i-al patrulea an i se 'ntoarce-anotimpul,
amulet atunel o femeie ni destinui viclenia.
allof o pindirrn i-o aflaram pinza cea lb stricindult
110. a:Dar am zdrit-o atunel i fail de voie-a sfirit-o.
Astea rspund petitoril si 'nseamn-ti-o bine in minte,
Ce s o til i tu i Aheit toll de-o potriv :
Penelopeia s meargl in casa btrinulul Icar,
aEl s o dea dupd cine va vrea i va fi mal pe placu-I :
115. aPrea mult cu vorba tinu pe feciorif abet amgindu-I,
aPrea mult cu mintea-I *Al de toate darurile-Atenel :
aGindurl adincl, luerarl miestrite sa inelciune.
.
aDa bun seam, nol n'aflaram alta asement cu dinsa
aPrintre femeile cu bucle frumoase ale Aheilor,
-420. aNicl printre cele ce-aa fost vreodat distinte, ca Tyro
(Sag ea .kkmene, sail ea incoronata Mikene.
.

www.dacoromanica.ro

- 150

NEAMUL ROMINESC LITERAR

aNimenl la minte n'a fost de-opotriv cu Penelopeia.

(Numal cit n'o foloseste pururea dupa dreptate.
(Decl vorn minca fr grij si turmele si brgiiIe
125. (Cit timp i dinsa va rmlnea in hottirirea aceasta,
dat-o si'n mints i-ah pus-o chiar zeil.
(Care acum

(Poate ca ea prin aceastall va doblndi un renume:

(Da ins averilor tale Mande li vel duce dorul.
Bine s slit decl ca nu ne vorn duce la trebl sa aiurea
130. (NIA ce nu-s1 va alege de soil dintre Ahel pe vre unul.r
-

Vorba-1 intoarce la rindu-I mult-inteleptul Tel6mah :

- tO Antinoos! Cum s alung din cas pe-aceia
(Care si viata mi-a dat i la sin m'a hrnit..., pe mama !

aTat-mieil, fie c-1 via pe undeva, fie c mot e,

135. aPdgube marl as avea s pliitesc inriapol bogtiile
deariene, lsind i pe mama s piece din casa.
(Mu He 'ndurgiii din pricina tatluI mie pn astzl;
Malte-am s'ndur si i de azt lanainte din pricina maim!
aDac', alungat din cask ruga-va pe hidele Furl!
140. aCa s-mI trimeat prin oamenl a el rsbunare grozavd !
(Tocmal d-aceia in vecl n'oi spune eh vorb3 aceasta.
-

(Dad ce fac nu NI este pe plac, plecatl din palate,

aMergetl, gustatl i alte mese... la vol... pe la fie.etecare.

dar, de ginditl din potriv, c este mal drept si mal bine

145. daful si datl numal In casa mea, chi .r fr pedeaps,
aFie! Dar et' voiti striga 'ntr'ajutor pe Zeil cel vcsnicl;
dar, dad Zaus va vrea dupd fapte s deie rsplat,
Vol yeti peri, Mr& rsbuntorl, chiar In casa aceasta.1
.
Astfel vorbia Telemdb, iar Zeus, a-tot-vztorul
150. Din lanaltiml, din piscurI de munti avlata dol vulturl,
Cari, zburind dupa vinturl, s'apropie unul de altul ;
Iar, end ajung de asupr' adunril cel mult vuitoare,

- Soma de peire ! - s'opresc de odat $ i bat din wipe,

Apol cu ghiarele-sl rup si i din cap i din git i-apol iaras1
155. Zboar 'nainte, Mend toate casele pururl in stinga.
inmrmurit rmine-adunarea de semnele-acestea,
Fiestecare cu spalm cercind s li deie o noim.
, Rupse tAcerea btriaul ero Aliters Mastoride,
Tlmcitor mal dibaci decit altl augur! de destine.
160. Tare cuminte el al mceste, spunindu-li astfel : -

www.dacoromanica.ro

H. PETRA PETREKU : UN PRIETEN AL ROMNILOR.

151

.- clan ascultati-m' acus, Itacienl, ce- v'oi spune :

In deosebl petitorilor semnele acestea slat rele.
(Nemasurate primejdil stall gata s coda pe dInsif,
iubitl,
(Del Odyssais nu este departe de-al sal prietenI
pe-aicl mcel pregateste si moarte.
105. aCi pe aproape
(Mare jalanie fi-va 'n Itaca din prIcina asta.
(Cata ea gim asa. dara : cum s'alungrn petitoril,

'

aCari de sine nu vor al se duel spre-a lor mIntuire?

aNu-s doar talmacia miacinos, ci bun stiator din acestea.
470. aDect socotese cat toate s'or face precum le spusesem
(Inca de cind se 'inbarcasera spre Ilion Argeienil,
(Chid ah luat impreun pe mult lateleptul OdyasEtist
aN'am spus de atuncl cat multe nenorocirl indura-va,
(CA, pe tovarag pierzlnd, el necunoscut se va 'ntoarce, 175. a Tocmat in doelzecl, de anl? A.cestea se 'ntimpl cuma.
Astfel 1-Intimpial, fiul lul Palyb, Eul ymachos :
- aDu-te, mosnege, acas copiilor tat de cobeste
(Nu cumva lor li vie-o asemenea nenorocire.

E sint aice tlmacitr cu rnult mal dibaci dealt tine.

180. aPasirl slat multe supt soare, putine vestesc viitorul.' .
(De bun seam' Odyssea e -aloft prin terl departate,
(Fire-al ca dinsul si tu, ca sa nu mal cobest1 alta data 1.
(Niel sa .atitl In ast chip pe suparaciosul Telmah,
aNlclajduind prin aceasta vre-un dar de la dlasul sa capetY.
183. data ce-11 spun si sa stil ea aidoma asta se 'ntimpl :

(Da* mal vastnic fiind si multe stiinertu de toate,

Mint cu cuvintul spre cal patimase un suflet de tina-,
190. Ma ca tu cel d'intid II pricinuiestl o mihnire.
-

--

Ail socotestl ca singur tu poll sa ne 'nfruntl prin acestea ?

(Urmeaza.)

C. PAPACOST EA.

Un prieten al Rominilor.
10AN URBAN IARNIK

La serbrile jubilare ale UniversIttil din lag, se afla, in momentul rind intra In gar trenul regal cu iutreaga august familie regala romIna, i represintantul Universittif din Praga.

www.dacoromanica.ro

152

NEAMUL ROMINESC LITERAR

M. Si R Tale Carol, Principe le Mcqtenitor i printul Carol ati

dat ocasie color present! BA li aducit omagiile, plimbindu-se pe
Intre eel avail( de regale Romnie1 a foot i
peron diva
profesorul Iarnik. M. Si, prevenitor fat& de un, mope atit de

iubit al tali!, If vorbi in limb a german. Care nu fu mirarea

tuturora ins, chid profesorul Urban Iarnik rspunse intr'o roinneasc corect Saveranulul romin.
- (Cum?, intreb Regale Carol, ad-ta til rombiaqta ?D
- (Da, Maiastate)), zise profesorul boem, ao rup ai en...) .

D. Joan Urban I trnik o arupa, bine romnegte - se poate

coavinga cricare Romin, dac a avut ocasia s vorbnsc cu d-sa

Ce bacurie pe nof clad am auzit vorba romneasc rostit

atit de corect in cadresa de felicitarel a Universittil boeme
din Praga ! A cetit-o profesorul Iarnik la sedinta solemn& in
Teatrul National din Iagf, in ziva de 27 Septembre 1911. Tin si
acum mint cit de fartunos, cu cit satisfactie sufleteasc a fest
primit aceast manifestatie a LILA versitAtit boeme. Ce murmur
i ce aplause clad a cetit filrominul Iarnik adresa, in care se
spunea, intre altele :
tUniversititea baem din P,.aga a foot Infiintati de Impratul
Carol al IV-lea pentru flit Patriel, la anui 1348, i dad este cea
maT veche din Central Enrol:lat..,
1318 ! Cea dia Iasi comemora eel 50 de ant de existent !
Bitrinul cu prul alb, cu fata Nip), sntoas, cu ochif calzi,
plinl de bonomie, aducea cabala' U iivarsittif aCarolo-Feedinandea), care implinia al cincI sate soloed i treilea an de axis.

tent !

Aplausele nu mal voiaii BA conteneasc. i inc ceva ni a

plant in aadresal aceasta scris de d. I trnik : ticuta hothrit

national. Diva ce a amintit de bifurcatia din 1882 a Universititif, rosti cu glasul apsat :
Carolo-Fe:dinandea boem in rAtimp de trainer de anI rmine singura geoal innalt a poporulul Loam de pees mili.
oane. Intemeierea dorit a unef a doua Universitt! b)eme in

Moravia n'a ajuns inc, durere, acolo unde poporul romin se

all da mal multi ant
Asti o spunea profesoral Iarnik in fata Regalia! Romnief, in
fata misiunit specials a monvhief austro-ungare, in fata delegatilor de la Universititile din aproape toate terile Europe!.
-

www.dacoromanica.ro

H. PETRA-PETRESCU : UN PRIETEN AL ROMNILOR

153

M'am intrebat de multe orl gi - de sigur - se intreab

gi

altif : ca leaga pe d. Iarnik de poporul nostru atit de strins, tacit

--

il vedem serbtorind cu hot impreun serbtorile noastre nationale, culturale? In timpul din urm, in anul trecut, 1-a vzut
lumea aparind in Blaj i tall, anul acesta in Viena, minat intotdeauna de dorul de a ni stringe mina frtegte.
Cine vrea s cunoasca motivele dragostil d-lui Iarnik fat de

noT, va afla informatif interesante in seria de articole (reproduse

in velum), publicate in (Convorbirile literarel din 1909, uncle
i. i povestegte profesorul boem cum a invtat romnegte, cu cine

din not a venit in atingere la Paris, la Viena, h Bragov, Blaj,

B cu re gt1 , etc.

Citeva amnunte interesante pot s daft i et, fiindca am

avut fericirea s visitez in anul 1906 pe d Iarnik acas la d-sa,
in Praga.
Atuncl am intreprins o caltorie la Praga, intovrgit de prietedul mie, preotul militar dr. Virgil Cioban gi - gtiind pe d.
Iarnik filoromin - mi-am tinut de datorint s-m1 las carta de
visit la locuinta d-sale. Pasul acesta 1-am flout cu atit ma!
bucuros, cu cit ocupam un post la societatea vienes (Romania
Liar, societate de care gtiam ea d. Iarnik leaga multe simpatif.
Care nu ni-a fost mirarea, end, la o oar gi ceva du visita

noastr (nu &ism pe d. Iarnik acas), aflim cl d. ofesor

ne-a cautat in persoan la otelul nostru de pe (Graben). 0
carti de visit ni anunt ca d. Iarnik se bucur nespus de
sosirea a dot Rominf in Capitala boem gi ca e gata s ni serveasca de dlnza zilele cite le vom petrece in Praga.
1g poate orfcine inchipui cit de bine ni-a atilt noua aceast
invitare mggulitoare, pe de alt parte ins& ne simtiam cam
stingheritl, gindindu-ne ca un om in virsta gi de rangul d-luf
larnik igsf ofer serviciile cu atita dragoste ccamaradereascal,
am putea zice, nou, cari eram mult ma! tinerl.
/ndoiala aceasta explicabil a noastr a disprut ins, indat
ce am vzut in persoan pe amfitrionul nostru.
Ne-am intilnit in decursul zilef, gi de la primele cuvinte am
simtit, arnindol Rominif, ca vorbegte cu not un om care ne are
drag! ca Romini. OrIce argumente am adus nol : etatea innainWA a dial profesor, timpul cam schimbacios de Martie, etc.,
d. Iarnik a limas credincios promisitf date Inca innainte de a

www.dacoromanica.ro

154

NEAMUL ROMANESC LITERAR

ne fi v5zut, ai ne-a condus prin alga Praha, c i m it zic plin

de mindrie Themil oraplut Prrga.
Cele trel zile petrecute In Praga a fost neuitate. Nu ni-ar
fi rmas Intiprite atit de bine in minte, daca n'am fi avut un
ghid alit de ideal ca d. I unik.
Cant, la dreptul vorbind, despre Praga pstrm not - nu-1
vorb - unele frinturt, rmOte de amintirt istorice din istoria
Invtat la Ii3eul din Brapv, cu to3te acestea amiatirile a fost
intunecate citva vreme de ponegririle nedrepte pe care le cetiam
zilnic In Viena, in jurnalele politice, la adresa poporulut boem.
-

fi vlzut cu cit elan ni povestia d. Iarnik despre trecutul

i cu cIt dragoste ni arata tot ce

glorios al poporulul s

credea ca ne poate interesa referitor la starea cultural actual!

al poporulut b3em ni
monumentele
crettea vzind cu ochil, plimblndu-ne pe Hr
arhitectonice de sute si sute de ant. Oamenit acetia se joaca
cu sutele de ant!
Respectul

fall de trecutul

glorios

D. Iarnik a inceput sh ni explice :

Prima Universitate din E iropa de mijloc s'a ridicat la Pzaga,
in 1318, de Carol al IV-lea. (tn 1409 ail plecat Gam:alai% profesort i studentt, la Diana, fundlnd Universitatea de acolo.)
Numal dup aceia ail urmat celelalte Universittt, din Viena,
din Cracovia, din Erfurt, din Heidelberg.
Turnul de vegbe i pstrtorul prafuluf de pupa in vechime,
pe linga care trecem acum, s'a ridicat la 1475, supt Domnia lul
-

Vladislav al II-lea.
Monumentul, care-1 vedem, al lul Carol al IV-lea, s'a deavdit

In 1848 la jubileul de 500 de ant de la fundarea Universittil.

St (I.Hradin)-ul I Palatul domnitorilor boeml din vechime I
Libusa, principesa bohem, care se zice eh' a fundat ()rap], se

va fi uitat de pe locul acesta spre aPraga cea cu o Rita de

turnurt. Ce priveli;te mreat de aid! Moldava erpuieste, arttndu-s solzit de aur iii btaia soarelul, turnurile bisericilor
strlucesc de-tt iea vzul, podurile vecht, cu statuile lor batute
da vreme, zidurile respectabile, peste toate planeazd o patin
minunat a trecutulul...
D. Iarnik ni urmria satisfcut privirile, se bucura de bucu:ia
noastr i ni explica. Pam! alb ni insufla respect, ochil, cart
priviat prietenot prin ochelarl marl, ne Indemnail sA nu curmm,
.

www.dacoromanica.ro
1.1

-^

II. PETRL-PETRESCU : UN PRIETEN AL ROMINILOR.

'

-.155

ci s- spunem ce avem pe inim.. Asa mi-1 Inchipuiam pe critical frances Francisc Srcey, cu aceiasi buntate In expresia
fete, poate aumal cu mal mare elegant In tinuta truPuluf. Incolo aceleasl lunete gigantice, acelas1 Or alb si -aceiasf tietur
de barb, aceiasf roseat sntoas In fat cilindrul Francesuluf lipsia.
- aVedett, ni spunea d. Iarnik, ape fereatrele astea ale can-

celarisf imperiale, a Est aruncatf Martiniesi Slavata in ran

de 13 Mall"' 1618 : de atuncl dateaz1 lnceputul .rzboiulut de
30 de anT...$

'

- Veda, spanea mal .departe, artInd cu baatonul spre

apodul vechiiit al corasuluf vecbith.- aacolo, la mijlocul pcduluf, se alla statuia ll Nepomuk. In 16 Maid iieregrineazA zed
de mil de Boemi pe ling& statuia lui. Mormintul luf se aft in
resedinta regal, acolo; - Stitt cite slf i cabinete are resedinta
rEgal ? 868 slf si 106 cabinete 1.
Odat am. trecut pe ling& imposantul Teatru National boem.
D. Iarnik ni-a istorisit cu cea mal mare satisfactie fasele. prin
cari a trecut institutia aceasia.

0 colect publicA a ajuns in scurt limp la suma de peste

cloud milioane de coroane.
In urma acestor colecte nationale s'a zidit de un arhiteci

boem (profesorul Zitek) In 1867.81, o cldire minunat, care

s'a inaugurat In 1881. Abia a trecut o lun de la &sellderea teatruluf, i un foc a distrus Teatrul National boern.
0 nou colect national ! In scurt timp s'a adunat iarsT frumoan sum de peste cloud milioane de coroane, i Teatrul National boom s'a ridicat din not'', In starea SS actual, spre lauda
poporulal boem.

iSpuneti-mf dvoastr dac -nu e frumos,' clod nu e nobil

saCrificial ace8ta ?, ni spunea d. Iarnik cu entusiasm.
(allominul.)
H. PETRA-PETRESCU..

Stante.
SUB SPECIE AETERNITATIS

Nvalnice clipe, orl dulcI si incete,

Valurile vremii la un fel le 'nneack
Tu fr durere i far& regrete.
Las-le s tr, ad.

www.dacoromanica.ro

NEAMUL ROM:iNESC LITERAR

456

Nu jli mrirea vremilor trecute,

Niel lsa ndejdea 'n ziva care vine ;
Timpul fart suflet vi, si orb si mut e,
Tot ce-I ceri, e 'n tine.
!Tina lilndu-il cintul t eternel arte,
Slav& a tot stapinitoarei frumusetl,
impleteste 'n goana unei vieti delarte
Sute de vieti.

Clipele pe care ti-le aduc, poete,

lama viforoas, primdvara 'n floare, Tu le scald 'n raza harulul ce-ti dete
Buna ursitoare.
-

ADRIANA BUZOIANU.

Poesia d-lui Ovidiu Densuseanu.

Stimabilul filolog care e colegul mica, Ovidiu Densusianu
nu-Y afld astimpAr de vre-o cinci anT de zile (lungl boald I).
Y cheltuieste leafa cu o revist proast i cochet, stringe
mutre nebrbierite i prea bdrbierite in cenaculul in care unul
mull sd sperie pe cellalt fumind i acind pe grozavul la o
vrist chid sede bine s fie omul foarte cuviincios. D-sa tine
conferinte cu musica, presint poet! trances! i germani foarte
no! i foarte bizari si face un zgomot infernal despre simbolism.
'

$i astea de ce?
De ce ? Pentru poesia d-sale, a d luT Ervin, pe care crede
s'o poat impune prin toatd zarva ei severe asta despletit.
De ce naturd e poesia in chestiune,-ajungd cetitorilor aceastd
bucata
MOARTEA PROFETULUI
In zina aceia,
Cutremur nenteles cuprinse sufletele toate
Trezindu-le din picla gindurilor lenevoase;
Top: se 'ntrebatt cu ochii 'unegurati de afurare
Ce poate fi acel fior misterios care venise

S turbure, ca o mustrare, pacea lor de mai 'nainte www.dacoromanica.ro

T. IORDNESCU : PICALk IN POVETILE INDIENE.

157

Un zgomot surd 'Area el.' se riding

Din crdmizile 'nvechite ale cettif
Si clopotele toate para se miscall. si date de 'agropare.

in ziva aceia,
Departe, pe-un drum pierdut prin intunerecul de codri,
Pe unde pustnic rtcise sufletul lui Dumnezen s i-1 inchine
Un trap zdrobit de chinul pribegiei si al btrinetei
Se-oprise la chemarea mortif.
Neplins de nimeni, astfel se sift* acolo, alungat de totT, btrinul,
-

Si unhurt unitise in cete lacome s smulg

Din stirvul lui si s ridice zdrentele de carne
Pe stinci, spre cutmile spre care el - cu giudu-i yin - odinioar
Se avintase ca un rege al singurttif.

Cetatea doarme azi supt pntregaiul verde

0 iasm pare 'n calea celor care tree pe-acolo
Si ca un glas ce se tidied dintr'o cript,
Cite odat
De supt troienele de cramizI se-aude renviind ecoul

Cuvintelor pe care le rosti profetul la plecare :

in lacrimile celor mufti
Si in pcate
Se va 'nneca cetatea voastr blestemat.
.

Simbolul ? Unde e simbolul in toatg, aceastg prog deslinatg i

cacofonicg, fgrg o icoang, fgrg un epitet, fr o fericitg potri- vire de cuvinte, i mar ales, fgrg - ah, cit de fgrg simtire i idet !
Domnule coleg, domnule coleg, - sg punem cruce lui Ervin,
cg, zgil! n'are talent, si sg lucrgm, spre onoarea teril, la dictionarele i etimologiile noastre....
N. I. .

Pical in povetile indiene.

(Urmare.)

Ifitr'un 'Drag tria un rajiput (rzboinic) fricos, cu numele

Dhira (viteaz), de care era numai numele, cad if era frici s

ias i din casI. Biata nevast-sa suferia din pricina aceasta, cad

toate prietenele rideati de ea. De aceia inteo zi femeia zise :

Aid toat lumea te cuno3te, da-te in altd tar& unde vre-un
.

www.dacoromanica.ro

.158

NEAMUL ROMANSC LITERAR

rege, vazind atita orn, te va lua ca soidat. 'Razboinicul nostru

fie invoi i, dupa ce s 3 pregati, curatIndult armele, land me-L
rindele ce-1- dete nevasta, pleca In alta tarA.
Abia parsise ormul chid fu oprit de septe boy. Omul, Incremenit de Ma, zise : eLuati-ml hainele, mincarea i armele,
i lsati-ma sa-ml vad de drum. Luati-ml tot, lsati-ml numal

viata, clef slut . singurul Mat In casa. i speranta 84(31 mete

(propriu : agrhangane In curtea easel)). Clod 1141 vazur cu ce

viteaz ail a- face, if luar fot i-1 lsara s piece, cad tremura
ca o ureche de elefant. Fiiadca hotilor li era foame, mineara.
din merindele, ce luaser i care craft otravit-e, ecl. nevasta voi
sa scape de viteazul el bar bat, aa ca .totl murira..
Viteazul care ratacia, se apropi de hop, i, cum vintul li
milca barbile, crezu ca dorm, i iar o lua la fug, pang vzu ea
ciorile Incep s-I relnince. Atuncl se apropi i. el i cu o sable,
. cioparti cadavrele hotilor si li ti capetele, pe care le lnira
pe cingatoare. Prinzlird curaj, plea la regele din HastInapura,
caruia-1 povesti ca el 'este cel care a omorit pe eel epte hop ce
- bintuia .regatul. Apel ceru regeluf s.I dea un serviciu la Curtea
lai. Regele-I drui banl i-1 facu mat mare peste armata. Dar
vechif slujbnl ineepura sa-1 invidieze fiindea vedeaff ca regele

ie ap de mutt la el.
"Tocrnal acum se Intimpla ca un le grozav s bintuiasca in
apropisrea oraplut, minded oamenil i animalele, asa ca trebuiaii
13.5 Inchida portile cetatil. Multi Incercasera sa omoare animalul,
dar in War. .Atuncl min4tril *sfatuira pe Rege s trimit pe
viteaz s omoare leul. Regele-I dete ordin, dar razboinicul
raspunse : (Nu te ruinezt ea dal astfel de insarcinare unuia
ca mine, sa omor un animal ? Da sigur ca adesea, slujind un

domn r, qt1 silit s fad fapte netrebnice). El plead cu o sumcutita in mina, isse pe pow ti cetatif, care se Incuie In
urma 1u, i rmlne In china tremurind de frica. Atuncl se gindete aa se urce intr'un pom unde sa stea peste noapte. L9U1
simte carne de orn, Incepe sa raga i vine la rdacina politA

muluf. Viteazul, tremurInd de frica, scapa laneea din min: Autoral, ca un bun budist, ob aarv : (De oare ce viteazul savIgise
fapte bune Intr'o existenta anterioara, leul fu atlas de virful
ascutit al sulitil i muri la moment.) A doua zi viteazul tremura
Inca In copac, clad vzu ciorile care se grmadiail pe cadavrul

www.dacoromanica.ro

T. IORDNESCU : PCAL

POVETILE INDIENE.

159 ,

leulul. Atunct se dete jos i, Wad leul, se Intoarse Innapol, spu-

nind oamenilor ce intilnia si se duck la Rege i s-1 anunte

c viteazul a liberat tara. Rrgele se grbi s-1 ias Innainte,
sa-1 felicite i s-1 dea o Intreag provincie, de care sk bucure.
- Aceast poveste se OM la toate popoarele
europene, i eroul
principal, rare este croitor sat cizmar, omoark, nu hotl, ci muste,

care 500 (Sicilianul), care 100 (Ungurul), sail 40 (Grecul), etc.

Tut! tusk se laud& ca a omorlt atitea suflate. In nicto variant
afar& de cea ungureasca viteazul nu se IntlIne2te, dup isprava
cu mutele, cu regale, ci cu zmel sag cu uria0 cari se minuneaz de inscriptia to Ewa dintr'o lovitur si-1 pun la diferite
incercrt. Prin *Melt, viteazul ajunge s provoace admiratia
zmeilor sa uriailor, cari-1 daft baal mult1 ca BA scape de el.
Tipul cel mal apropiat de veraiunile orientale pare a fi basmul
german aCroitoralul viteaz) ((Nona tapferen S _hneiderleinv). Aid
croitorapl omoark dinteoclat 7 muste si numal de clt il brodent pe cingAtoare : cAen ucis apte cu o singurk loviturk
(Siebene auf einem Streich), dupk cum viteazul indian umbla
cu capetele hotilor la cingatoare. Iaind din ores, croitorul
latI1ne0e un uriq, care-1 pune la diferite probe de vitejie, pe
care le execut, 1nseilnd pe uria, dar nu vrea s rmln la el si
pleac mal departe. Culcat fiind pe iarbk, oamenil ATM inscriptia
s comunick regelul, care propune viteazulul s primeasc o slujb
1nsemnat In armatk. Ministril slut invidio0 de favoarea croito-

rulul. Regele-1 .puse la diferite IncercArl i viteazul omorl dol

uriaV, un monstru cu un corn (rinocer) i un mistret. Regele
nu avu ce 81 mal fact, ci-1 d'a In casktorie pe flick sa i jamhtate din Imprtie. ,
In romneste avem diferite tipurl. Astfel gsim la Iipirescu
-pe Bigdan Viteazul, un cizmar lenef i cu o spud de copit. El
sa mild ling& un put scriind pa ghizdurl : cal slat Bogdan viteazul, care ucid dintr'o lovitur sate de sufletep. Paste putin veni
un z meta cu burduf al sk iea apk i, vzInd cele scrise, detept
pe Bogdan si se prinse frate de cruce cu el. Inteo multime de
clam% Mgdan pcklete pe zmel care-1 cred c este un mare
viteaz. lateen rzboiti cu un Caz-Imprat, Bogdan fu luat de
zmel s Ii aj ate, dar si din aceast Incurckturk scApti, &del,
urandu-se pe un cal innaripat, striga mere : .(Caz, Can, i impratul, creend c pe el II caut, a fugit Impreun cu armata.
(Urmeaz.)

r,

T. IORDNESCU

www.dacoromanica.ro

IGO

NEAMUL ROMANESC LITERAR

NOTE.

_- ."

pendant

In ccileitoi.ia sa in Bulgaria (Voyage en Bulgarie

.l'anne 1841, Paris, 1805), Blangui at-Wei cci la bilciul din Uzunnegustor, ;de
grova lingd Bilipopol a mizul un foarte bog.at
(aoriginaire, et ce
loc, dupci cit spunect, din Tara Romcineasceix.
;Valachie)); al cdrui magazin de: bldni
.

qu'il nous dit, de la

frumoase staera superior in bogdpie i asortiment celor mai prep de peste

bilimente din Paris fi Londra. Mar furile mile, in
'1.500.000 de trawl', ere), pciturite in traiste mart de piele ce
ordbdare vrednicd
se acoperiait ca portof elelc. .Ni le arcitd cu
admirapie,
did a noastrd
de an maf mare succes,- nu zic: de
clqr de vinzaes (p. 254).
a fost la culme,
la Mi* In Ccilcitoria sa prin Grecia, Chateaubriand gtisefte
tipcIrite
la Botropolitul Misitrel (Sparta) enouteli (greceti)
in prose', Attala, a.
cureti"). El aminteqte cd vestitul tul poem
dealt
acel Constantin
nu
e
altul
fost irdaus de Stamati, care
Branciel
In
Principate
i care cd-,
Stamati Care ceruse consulatul
read pe acela din Allona.
* In cdldtoria lui Lamartine in Orient, la 10 AtIgust 1832,,
o escortd de pa-se inseamnd cd prinfla Garaged i- a of erit
licari ca sci visiteze mormintul lui Agamemnon): e fostul Domn_

din Tara-Romcineascd.

111.10
CRONIC.A.

publicatie
Nu putem recomanda in de ajuns frumoasa

,
;

ine-

grijitl a d-lut Andreid Veress, profesor In Cluj, care Incepe a

publicA, din bogatele sale inedite - rodul unet viep Intregt
Transylconsacrate investigatiilor istorice - cFOntei Rerum
Voluinul
Ii clA.
vanicarum2, tIzVoarele istorie Ardealulut
i asupra noastrA;
stirt despre propaganda iesuitA, care s'a intins
i
iubire,
tn conferinta.
energie
Frumoase idel, exprimate cu
peste holare
de
d-lui Victor Albini, 1mportanpa Rom !Ili/or
judetu1u1
Neam)r.
pentru regatta Romniet (Piatra, Imprimeria
Ar' 0 frumoas i dreaptA pretuire a activitAtit folklot:istuluy
al
revistet
locotenent
Tudor
Pamfil,
tn
n-1
3
thur Goroveid, de d.
,
iubitor. plint
'Ion CreangA Inchinat cSezAtorit,, foaia acestur
de rtvnA al poesiet, cugetdrit i datinelor poporulut nostru. '
1.

TIPOGRAFIA KNEAMUL ROMNSCI VA.LENI-DE-MUNTE (JUD. PRAHOVA>.

www.dacoromanica.ro