ANUL III. -No. 32.

10 BANI NUMA.RUL

Ee,

21 AUGUST 1911.

ROMiNEC
L

TERAR

ASONAMENTRL IN TARA :

J.

ABONAMENTilL iN STRLNATATE:

Pe an 5 leI. - Pe lean Ina 3 Id.

Pe un an 7 let -Pe eerie We 4 tel.

Redactia Qi Adosinistratla : Vlenii-do-Munte (Indetul

Prahova).

' SBMARI:
N. IORGA : Serbrile de la Blaj (insemntatea lor culturalA i
literari) MIHAIL IORGULESCII : Batritif de Francois Coppe,
I. SLAVESCU : Din Eatele noastre, (Notite fugare). poesie. - VICTOR
- S. DRAGOMIR : 0
noui carte desPre Brancovicesti.

Serbrile de la
- iNSENINATATEA LOR CULTURALA BlajI LITERARA. *

I.

- cea ardeleana, celelalte ad 0 uitat s'o felicite'

cAsociatia,

si-a serbat aniversara de cinzeci

de anY de la Infiintarea el

prin prevederea arhiereilor din 1861, $ulut si marele Saguna,

care de atund, a doua zi dup crearea institutiilor bisericetY

de asigurare nationala, prevedea c viitorul va fi al culturil

si avu grija s'o asigure i pe aceia.
Serbarea jubilara era o datorie si a fost un fericit prilej de
manifestare nationala. $i astfel numele lui aguna s'a auzit
din nod si a chemat pe urmal la Indeplinirea chemari
pe care
li-a lasat-o, i astfel s'a dat generatie ce se ridica.
o Indrumare
In legatura, nu cu slabirea' Zelulul pentru ocupatiile maY lnnalte. ale spiritulul, cu urtnarirea de situatil
i VInatoarea de
.satisfactit materiale, ci cu entusiastul cult al idealulur, cu grabirea de ag jertfi tot ce se poate chema pe lume ragaz
ai
placere, cu despretul fat de binele oferit de strain!, Insusirf
toate care ad deosebit marea generatie a revolutiel.
Blajul a fost ales pentru aceaSta comemoratie. 0
hotarlre : i se cuvenia aceasta. Niclun alt centru spunem cu nu-I putea
_
r

www.dacoromanica.ro

498

NEAMUL ROMNESC LITERAR

disputa acest drept. Dac aiurea pot fi i mat multt Rom Int
decit eel aproape 4.000 cari locuiesc ling mat putin de 400
de strAint in Blaj, dacl in alte locurt se pot afla, la cenaltr
- mar curind decit la al notri, mat multe indeminArY, nicAirT nu
ni apartine ca aict o IntreagA viata orAeneascd, fie ea cit de
strata nct, nicairt aceastl viata-ImpreunA a teranulul din
osuta coperit cu stuh, cu meterul din vechea casA cu obloanele de lemn i cu colarul, cu clericul, cu canonicul din locuintile linitite ale studiulul i rugdciunil, cu Vl Mica din cas-

telul care a fost odat al until print ardelean, al unut Craid

de Ungur, nu e Mat steins legatA. Jidanul de lingA coala de
fete i eel dot tovarAI at lut, functionaril ungurt de la toate

oficiile nu fac mAcar a se recunoate bine o stgpinire strAinA.

Printr'un lung proces istoric, de inceat i sigurA desvoltare,
o coal dind altA coal, un aezAmint cultural plecind din
alt aezAmint, o generatie transmitind alter genera tit o traditie
culturall pe care a tiut s'o creased, fie i cit de putin, s'a

ajuns, de la biserica-mamd carell tidied mindr fatada cu

cele doug turnurt, de la cele d'intid gangurt boltite care adlpostiad pe alugrail grad at timpulul de intemeiere, la corn-

s.

e.

plexul vast i armonios de institutit care dad sufletulul finktoate lurcurile de care poate avea nevoie, de la Crez i Abecedarid pang la superioarele invA taturl ale teologiel univer-

sitare.
Meterul care lucreazA ghete, haine, mobile pentru domnul
profesor sad pentru Maria Sa, canonicul, sateanul care tine
in gazdA, pe fiul altut teran, din care se va face un cdomn mare',

r,

un arturar, un invatat poate, toll slat legatt, nu numal prin

identitatea formelor elementare nationale, dar i prin acea comunitate de interese care e, totuI, i la popoare de cea mar
innalt collard, o conditie neapAratA a comunitAtil morale.
8i, de jur imprejur, i satele, aproape fArd esceptie, sint ro-

mAnetl : Veza, aproape o parte a Blajulut aside, PAnadea hit Ci-

parid, Bia, Bucerdea hit Ion Maiorescu, On departe la detatea-de-Bala, care amintete pe tefan-cel-Mare i pe Petru Rare pAnA la acel sat al Buil, care a acut parte din domeniul
ardelean al lut Mihat Viteazul. Neamul sapinete aid prin
locuintI I maned, dar in multe prti proprietatea' mare e inster a coasted, act o seam din aceste sate fac parte din do- '

www.dacoromanica.ro

N. IORGA : SERBARILE DE LA BLAJ.

499

meniul Bisericif Blajulul, mostenitoarea zestrei Ideate de 'mica>

bung, de ImpArAteasa Maria Teresa.
Blajul era vrednic de aceastA onoare i pentru alt motiv.

Mara represintantl al inteligentei romanestr, In cursul tim-

purilor, s'ad ridicat adesea din acest oras, fArA a urine. ins
unor IndreptAri venite de acolo si adesea ridicindu-se impotriva
acelul spirit traditional, teologic timid pe care profesoril si

canonicil 11 represintaa. De aid s'a flcut o invinuire acestora din urmA. Ea este si nu este indreptAtitA. A servi cultura pe
drumul ce-1 at de la inceput innaintea ochilor e totusi o faptA
foarte frumoas i foarte folositoare ; a te ridica mat sus cleat
InvAtAmintul ce al primit nu e la indAmIna oricui. Cel ce o
face va lovi i va zdrobi totdeauna. Cine aboard sfarmA de la
cea d'intgi infiorare a aripilor fragede o crisalidA, dar Mr1
scutul el cald acele aripi distrugAtoare i innAltAtoare In sus

nu s'ar fi putut alatui.

Ca organism scolar, Blajul e astAzi tot ce poate fi. Aproape

tot : spiritul vremilor noug. II adauge doar,

cu artile si ma-

nuscriptele scumpe ale anal Cipari i Moldovan, biblioteca, a

aril clAdire se datoreste i mArinimosulul dar al sraculul canonic Augustin Bunea. Cldirea e gata din rosu, pare inapltoare si in ferestile cu ogive se vede chiar o anumitA grij a stilake. In locul chiliel unde, in muna singuratea, neobositul
doritor de stiint Cipariii migAlia, la raza darnicA a soarelui
ca i la slaba flaarl a lumlnArii, prin cart/ in toate limbile si
de toate invAtAturile, In locul odAitei simple in care, aproape
in aceiasi isolare, Bunea smulgea adevArurf nouA pentru stiinta

istoria, descoperitoare

i apArAtoare a strvechilor noastre

drepturi, vor lucra In maT prielnice imprejurAri, prin voia acelora, un rind de tineri dupl altul, intregind cunostinta noastr
despre limb, literaturA, culturA i viat politic. Iar, din cind
In and, printre eel hamlet 41 va face loc iarAsi o inteligentl

mare, ale aril puled vor fi crescute de la inceput prin marile

amintiri ce 1 vor incunjura.
Dar o datorie o ail Rominii fat de Blaj, toil Rominil. Cum
s'a spus de mal multe ori, i foarte limpede, in cursul serbg.rilor, noi trebuie sci firn i bogati. Orasul de culturA de pe
Tirnave nu maT poate fi crescut prin grija artir. if trebuie o
viat economicA i, daa nu i-o vom da-o noi, fried s ni fie
-

www.dacoromanica.ro

4'

500

NEAMUL ROMANESC LITERAR

c alp it vor da-o, Evreil maghiarisantr cari distrug pe rind

caracterul istoric patriarhal al tuturor centrelor ardelene. BAncile ar putea crea aid din folosul lor fabric! cu care s'ar
atrage multe sute si chiar mil de Rominl, prin viata puter-nicA a carora s'ar invia si intri crawl.
.

IL
.t-

In minunatul ses al Tirnavei, lng apa inceat care taie

verdele viii al intinderil, se ridia, prins din nod in ciment,
Piatra Liberttif, amintirea acele proclamrI a existentel politice nationale, de la care pleac toate ostenelile urmItoare.
Dinamita until dusman o sfrmase si un tabloil de Zeiler din
Blaj o Matisse./ in buctx in mijlocul zApeziT, pe chid un
cleric bltrin, martur al zilelor acelora, cu capul gol sprijinit
in mini priveste pmintul pe care s'ati risipit astfel, violent,
amintirile. S'a flcut ceva mai bun cleat tinguirea : cu cheltuiala Mitropolitulul Victor piatra a fost prins din nod in ciment tare si, asa cum este astz1, ea inatieazA hotrirea noas-

41.

tr nestrmutat de a uni prin munca noastr intregitoare

toate fragmentele de viat material si cultural pe care ni

le-a lsat, clop/ atitea atentate ale dusmanilor, trecutul. NicairY

c 1848, nu triete pentru Rominl ma! mult decit aice. Si Asociatia, e unul din ultimele resultate trainice ale avintulul uria
de atuncea.

De aceia cu drept cuvint conduatorul institutiel, d. Andre

Birseanu, nu s'a multmit a-I aminti pe scurt inceputurile, ci
a unit In comemoratia sa toate silintile acele generatil marl.
Si slujba de amintire, cu discursul profesorulul Negruti5, in
seama caruia slut az1 scolile, a chemat mila DomnuluI asupra

'

tuturor sufletelor bineflatoare care atund ail crezut i a

/'
--

munch pentru neam pe aite pAciT, pe chid altil pe cuile rzboiuluI piniaa in singe dajdea catre neam. Dac nu in rindul
Mt/id, lsat Vladicilor i arturarilor, cu chipurile, diplomele,
hirtiile, manuscrisele, tipgriturile lor, Expositia jubilar a desprtimintuluI a fcut loc armelor pe care minI legate prea
muM vreme le-a apucat atund cu o nerndtoare furie, aler-

gind supt steagurl asemenea cu steagul alb, purtind in aur

chipul Fecioarel si vorbe romnetY, pe care pentru Maria-Teresa

www.dacoromanica.ro

'

N. IORGA

SERBARILE DE -LA. BLAJ.

501

1-ad innAltat cer d'intAi5 ostas1 rornini credinciosr impArAtier..

Supt astfel de auspicir s'ad desMsurat toate -serbArile. Un plmint pretuieste si cit mortir pe cari-r are in sine si a clror

-viatA, necontenit, se amestecA, sfAtuitoare, mustrAtoare, indern-

-nAtoare, cu viata celor vir. Si din mormintele dela Blaj se

slesfAcea o nebiruitA poruncl, de care cu totir ail ascultat : VlA.dicir and ail salutat cu toate prapurile lor un mare steag national nevAzut, oratoril and ad pus la gurA trimbite de rAz,boiii, care rAsunail asa de tare ca in improvisatia d-lur St.
..Pop, teranir end a venit in jurul domnilor, tineretul chid s'a
4inut strins, .serios, plin de reverentA, ca o oaste tinArA ,ce se
,yregAteste.

Asociatia, a constatat o muna mar intensA, mar bine or....ganisatl si mar productivA a sectiunilor er. D. Birseanu; acuma
preedinte, va sti s o supravegheze de-apioape, sA o indrepte
--mereil i sa-r deschidA drumurr noul prin inteligenta sa earl.

si departe-vAzAtoare. E netAgAduit insA cA secretarul s, d. O.

'
-

-TAzlluanu, directorul cLuceafarulull, nu si-a neglijat datoria i,

in progresele 4Asociatier,, el isr are partea. Necontenit se in-multeste numArul conferintelor tinute pentru sAtenr si pe intelesul lor, i sectiile SAliste i NAsAud a ajuns la cele mat
frumoase resultate. Se pare cl i bibliotecile circulante l afil
tot mar mult cetitoril sAtenr. Biblioteca de la Sibii e pus in
-rinduialA i deschisl publiculur.
Fireste a mar e foarte mult, nesfirsit de. mult de flout. Bibliotecile gimnasiilor nu mar pot rAminea inchise or aproape
imnhise, si la portile ferecate Inca nimenr mar mult decit Aso-

ciatia, n'are datoria sA batA. Museul se poate zice cl exist

numar pentru partea etnograficA ; partea istoricA insA trebuie
irApede completatl,_ stringindu-se pAnA mal e vremea, innainte
de distrugere sa de confiscare, tesaurele de artA si de litera-

p.

.sturA pe. care le cuprind i cele mar sArace bisericr.

eAsociatias a fost salutatA -cu b cArticia despre Blaj a har-

niculur i priceputulul profesor I. Ratiu. Ea dA o bunA infor. xnatie, scurtA i limpede. 0 astfel de carte poate fi privitl. ca

.un bun inceput. in toate pArtile .societatea ar trebui sA fie in,..timpinatA cu publicatir care sA quprindA insA studir originale.

www.dacoromanica.ro

'

502

NEAMUL ROMNESC LITERAR

despre viata romAneascA in localitate. Aa face tovArAia lite.

rar i tiintificA a Sailor oriunde merge, - si bite face.
N'arn ascultat cele dotal conferinte festive : a d lur Popovicl,

profesorul de Universitate din Pesta i a ,poetuluf Goga, ale

cAruI manifestatif literare trebuie privite totdeauna cu multlmire. D. Popovici a inviat chipul luY Ion Maiorescu, model de
invAtAtor i educator, strAin, in Tara RomAneascA, de mice
trufie, de orrce tendintA spre parvenirea bogatA i polemic/.
D. Goga a schitat, cu competenta until om foarte cult i cu
pAtrunderea psihologicA a until scriitor de *mite, micarea
literar ardeleanA din ultirnil cinzed de any, dind, dupA cit se
poate vedea din resumate, o caracterisare fericitA i dreaptA a
personalitAtilor i curentelor. LegAtura neapAratA dintre literotten i viata poporulul, cea d'inti neputind decit sA se
inspire innainte de toate de la aceasta din urmA - orrce ar
crede, adAugim noi, pretentio0 cari pretind cA a dreptul de a
se infAtia ca represintantil cintelectualismului, national cu
toate cdelicatetele, i nacafalele sale -a fost afirmatA cu o
deosebitA putere. Aclamatiile cu care ail fost primite aceste

conclusil ail fost i o strAlucitA dovada de contiintA publicA.

'
,.

Tot aa iml pare rill ci n'am putut asculta noua compositie a maetruluf Mureanu, Mdneistirea din Argq, despre care
am auzit numal cele mar calduroase laude.
,

-*

IV.

Expositia sectier Blaj, cuprinsi in citeva slit ale Ginanasiulur

cu vederea asupra minunatulul parc bAtrin cu mindri brad

InnaltY, oglindia noua conceptie despre menirea i cercul de
,

7
.

activitate al Asociatiel. Organisatorif, profesoril I. Rain i

Gavril Precup, ail aratat ci ti.A a intelege nevoile imperioase

ale Invent.

Trecutului i s'a6 pistrat toate drepturile. Inteo odaie de sus

i una de jos, pentru a nu se desface colectiile particulare,
s'ati expus, cam la strimtoare i in conditil nu tocmaI favorabile pentru intelegerea orluI, tablourl, diplome, scrisorl i antimise, obiecte de tot felul. Pe unele le cunoteam Inc de la
-+

Expositia din Sibii. Aid se mar vedea un chip al. lid Petru
Maior cu mustiti scurte, sure, ras, cu capul pleuv i gulerul
innalt, care ar trebui si fie reprodus in carp postale ilustrate,

www.dacoromanica.ro

-_.-

.?

,
r'

'e
.

'
/

.503

N. IORGA : SERBIRILE DE LA BLAJ.

un chip, indoielnic, al lui $incaT, foarte asmnntor ,cu al hi,

Alexandru Odobescu, un mare numr de arti i documente
inedite, de cea mar mare important, ale .printelui canonic
Moldovan (intre ele o carte da scutire a lui Constantin-Vod
BrIncoveanu pentru Mitropolia din Blgrad, testamentul VIAdicl Teofil s. a.). Multe vechi tiprituri religioase a insemart care ar trebui publicate. Culegerea produselor tipografier
din Blaj mi s'a prut necompletn. Pretioas seria, ziarelor fi
,
'
revistelor blajene.
Doun odni intregi slut pline de custuri romnesti, covoare,
traiste, fote, il, ervete, s. a. Cu o art desvirSit prfesoara de

lucru de mina de la Scoala de fete din localitate a rinduit

obiectele in cea d'intin inapere. Asezarea e un model da
,gust si de struint : ar trebui fotografiatn ca s se Invete si
altele ce se poate face. Si tavanul e acoperit tot de covoare
st fote prinse Impreun u un deosebit mestesug. Expun tot

femer din satele de IMO. Blaj : uritele rnOdle cmoderne, n'an ,

pltruns de loc aid ; executarea e intru toate dupd datina cea mat
curat ; colorile- i n'as sti s spun dacn nu slut colori noun,
sink discrete, precisia liniilor absplut..,
minerale, netrainice
.in scoala de fete se lucreaza pungulite de toat frurnuseta ;
ar trebui date in comert, pentru ca s le poat ayea pine riv.,neste dupd ele.

In a doua odaie sint unele lucrri vechi, in colorile usor *.7

sterse de soarele anilor. In fat se vad isprvile cu acul ale
.

-t

'

Marie! Trif u care e inssi bunica d lui Titu Maiorescu, minis- tru vechin-conservator al Afacerilor Strine.
$i mesterii an vrut snit' arte iscusinta, acei mesteri de invttura si educatia national a ,9nrora se Ingrijeste asa de
mult profesorul Precup. Foarte bun! cizmari, un croitor care
ar gsi clienti i Inteo Capitaln, -mg ales un timplar al carp!
biron din stejar luat din apn merit toat lauda. D-na Au.gusta Sabo, din familia Ciato, a trimes o ,garniturn de mobile
,pu ,admirabile sapturi artistice datorite d -sale.

Teranii nu se las mar pe jos. In pdaia lor de imbat mirosul merelor, persicelor i strugurilor. Exemplare neobisnuite
ca mrime din felurite fructe, cereale, dovleci atrag atentja.
Un mare proprietar din Imprejurimi biruia pe top. Lumea care
se strecoarn are s se Impotriveascl ispitelor celor ,msi gro-,

www.dacoromanica.ro
5"

'
'

"

504

'

NEAMUL ROMINESC LITERAR

zave. Dotneniul metropolitan a adus prin

eful silvicultor

obiecte care ar putea face fala oricgrui Mused de istorie .naturall (si o colectie de ou de psri). Cutiile in form de

carte, cu dosul de scoartg, ar putea gsi o rspindire comer'dall.

- Din greeal n'am putut cerceta mica exposi tie de picturg : ar
fi fost interesant de vgzut dacg. inceptoril i diletantil din
Blaj ad inteles cg, si cu mal putin talent, se poate folosi fixind
cldiri, tipurl, aspecte _ale naturil.
V.

(Societatea de fond de teatru, a venit fr vice-preedintele el,

d. Virgil Onitiu, directorul din Brasov, Care era bolnav. D.

\

Goldi .conduce desbaterile, iar rolul de raportor il are d. Bra-

nite, care a acut foarte mult pentru societate.

Se aduc si de aid Vetile cele mai imbucurgtoare. Intid so- cietatea are bani. Fondul s'a ridicat la jumtate de milion de
coroane. Al doilea statutele ad- putut fi schimbate in sensul
Ie mult -artat de dorinta generll a publiculul. Se vor putea
sprijini societti de diletantl, asa cum le-a organisat cu o pri-

cepere deosebit i cu o absolut desinteresare personall

d.

Aurel Bnutid.

Se vor putea .da cit mal multe burse i pentru alte ajutoare in legaturg cu -menirea societtii se face loc. Grija afa-cerilor se las acum in seama until director pltit, - cu cancelarie organisatg.
Ca de obiceid la societtile romneti din Ungaria, vtarea
se face prin aclamatii i fr discutie. Sistemul presintril in
-scris cu citva timp innainte si a trimeteril in studiul comisiutilor speciale impiedeca expositia vanittilor, certele; stricaTea de citiva ambitioi a atmosferel adunrii. Se poate lua
'de aid o indrumare.
Seara, a fost o represintatie de teatru.- Misionaril - cel ma/
nobill i mai gata de sacrificil al artel dramatice romnetr,
d-na Aristita Romane;cu i Petru
grbit sg. alerge.
litre cine i-a ajutat trebuie s se recunooscl marele talent de
-vioiciune i energie al doamnel Birsan.
Liciu a spus monoloage ; cele care privesc pe Evreil notri
-se inglduie in Ungaria, unde conationalif lor slut Moghiaril

www.dacoromanica.ro
,

'

N. IORGA : SERBRILE DE LA BLAJ.

505

eel mai aprinsi i n'ail deal grija sg apere de orice jignire

natia dominantg. Publicul, in care se gsesc si multi steni, Intelege minunat de bine glume i alusil care privesc o stare de

lucruri cu totul alta cleat a a lor. E pgcat c Ardealul si Ungaria n'afi, afar de citeva snoave ale lui Vlad Delamarina
Bnteanul, literatura lor de anecdote versificate. Genul nu e
grefi, i publicul l gust foarte mult.
4ScInteia de Pailleron a fost inteleasg i nu prea. Sint cu
totul alte Imprejurgri deal la noT. Pentru a o intelege - ba
chiar pentru a o juca - trebuie, nu numai <intelectualitatea,, ale

cgril drepturi le reclamg tingrul scriitor d. Horia Petra-Petrescg inteo disertatie piing. de tiint, de bun simt si de frumos
avint ideal -, ci i o oarecare practia a vista sociale din Apus.
Tonul potrivit II stia foarte bine d-na Romanescu, umitoare
de tinereta In privire, glas i miscgri ; d-na Birsan 1-a gicit.

Multe versuri frumoase are (Cuib de Soim, de Bistriteanu,

o paging din Bolintineanu, desvoltatg cu prilejul comemoratiel
din 1904 a lui Stefan-cel-Mare. Miscarea lipseste ins cu totul, i

represintarea s'a desfgsurat grefi, cu tot talentul d-nei Romanes= Publicul a fost ins entusiasmat de aparitia pe sceng
a eroulul moldovean - costumul ar trebui cu totul inlocuit

- i toate pasagiile care &Went expresie sentimentelor de iubire pentru lard i neam, de eroicg demnitate, -aa fost aplaudate, - ce zic ? aclamate aa cum nu mi s'a maT in-

timplat s fig martor. Celor cari striga (Trgiascg, lui Stefancel-Mare Inviat innaintea lor li va rAmInea de la aceast represintatie o amintire nestearsg, care va contribui la educatia
lor national.

Represintatiile s'ati dat pe o frumoas sceng nou, Intr.%

mare clAdire de lemn care a costat zece mii de lei. Ea se va
desface i vinde. Rmine Ins noua alatuire, foarte elegant,
a sglii de gimnasticg, care va fi de-acum innainte i o destul

de bun sceng de spectacole pentru Blaj. Va fi o trainia

amintire a momentulul mare de care s'a invrednicit orasul gaz-

duind mil de RomIni veniti din toate pgrtile. Oricare din el

va fi plecat de-acolo cu sufletul ma mare.
,-

N. IORGA.

www.dacoromanica.ro

.,
,-,...

,
"zx

506

I-:

(
5

-----

-:.)

...

NEAMUL ROMINESC LITERAR

BAtrinif.
- FRAN.OIS COPPER. -

Nu m'a muncit dorinta mdririlor. Oricine

Cind este om de treabd e multdmit cu sine.
7, de va fl vre-odatel s'ajung spre-apusul viefit,
E n'cq dori avere, nici glorie. Rivnesc
Cind mid cum feird grijd cei doi bettrini fretless.
Se odihnesc acuma. Manci beitrinul sot.
Bemeia-1 ajutase pe vremuri la negot.

.4

'

Departe staff, de lame : la margini de orq.

-

0, ce n'ar da poetul s aib' ap hicaf !

Vedeti! Acoperipl e ascutit. Pe casd
Huruitori. In curte, miros de tranda fir.
Rid florile in brazde tesute cu cirrt0r.
,6i lingd prag un cine, o, nici de cum de rasei,
in soarele de-amiazd std toldnit pe-o rind.

In mijlocul ogreizi1 se vede o fintind.

.
_

Stdpinu 'n haine albe petmte 'nest i rar,

i foarfecele grele ii ies din buzunar.
Se plimbd prin grcldinet i std din loo in loc,
Scdpind de melcul mare mdclepl din mijioc.
lar supt tuN, la umbra, femeia impleteve,
lingd ea cu ghemul 4i face joe pisica.
De-asupra easel bolta de yip adumbrege,
prin nisip la soare se scaldd rindunica. .Prin up 'ntredeschisd in casa 'mbielpgatd,
Vezi mobilat salonul in moda de-altet data.
Ba chiar zre01 ici, cola, o mobild sa cloud,

Pendula cu 'mpdratul,- o, nici de cum 1111-i ?loud!

e jiltul mare cu cap de sflnx. Zimbegt?

Te simti alit
de bine! BiltrAnif, linitit
,
De clipa care vine, gustind pe cea de- acum,
10 duc in pace viata in casa de la drum.
Sint oameni buni acolo. Et n'a pdreri de rd,
N'aft pofte mari. Se poartd ca i peirintii lor.
In vista mice faptei 41 are timpul sd,
Gild din strelmo0 pdstreazd respectul tuturor.
Patriarhal e totul in paptica lor vial&
,

"

www.dacoromanica.ro
r'

M. IORGULESCU : IATIVNIf (POESIE).

507

Pun la o parte trunchiul din noaptea de Crciciun,

Gindesc cind aft sci spele, i 'n miezul verii pun
Sci se culeaget pomii. Din route fac dulceafd,

Din coaccize siropuri... Da... totu-i bdtrinesc.

Dar nu i 'n al lor suflet baring 'mbcitrinesc.

Cum ai putea, ia spune, set li gdseti dgmn
C'aft pomenit sd fie intdia zi din an,
Cd 'n postul mare 'n ruget ei datinali peistreazd
i 'n serbcitori de-a rindul i 'n nopti de Boboteazd
duc sfinfita pine la preotul vecin
Cit de awning sint digit in traiul bun i lin! I.

Desprefuind norocul, ei enured sci cunoascet

Pldcerea ce o surge o viafd bdtrineascd.
Duminecile-acasd se regsesc cu top.

Gu sofui vine fata, cu dined vin nepotii.

Copiii rid. De hohot se umple grddinifa.
In chip' amiezi de yard te 'nncibud ar0fa,
Dar azi pulin.,., mai trece . i ziva este scurtd.
Pe urmei and apare un vinzdtor cu turtd,
Se-aeazci 'n jurul mesei. S'a rdcorit. E seard.
Cind beet cafeaua, luna incepe set rdsard.
lar, and adoarme prdslea, mi-1 scuturd incet,
seirutafi copiii pe obrajit amindoi
Se urcd 'n omnibusul vecin dot cite dot,
Cu zimbetul pe buze, in bray c' un buchet.
vi

Vet multdmesc, buni oameni! Voi m'ati fcicut o clip,

Cu traiul vostru dulce, ca 'n vremuri sci visez.

1ff mulfetmesc, ccisufd. Prin tine se 'rfiripd
Un gind de fericire, cind nopli tirzii veghez.

'

MIHAIL IORGULESCU.

CUGETARI.
Minciuna ascunde azI fapta uriti, dar descopere minI sufletul
nevrednic. -

1-,

Pentru unit critica duce la tiint ; pentru altil toat4 tiinta

I.
.
nu duce decit la critic.

J
r

www.dacoromanica.ro

508

NEAMUL ROMKNESC LITERAR

Din satele noastre.

- NOTITE FUGARE 1. -

'

In

Ca -dureroas iinpresre itir face un sat de amp, clad Il stribatT,

plin zi de lucru, supt alita ucigatoare a soarelul de vara,

intr'un nor de praf 1 Te uil In toate. prtile fr ea vezi pe nimenl. Pared n'al trece printre locuinle omene01. IcI, colo, apare
tn tinda case! cite o bitrinica adus de rle, cu fata zbircit ca
o smochina, torcind Incetirr din caierul de lind alba. In preajm-1, cl tIva copila0, aproape gol, i murdarl peste mantra,
se
joaca In terna ograzil cu miprl rapez1 i strigate stridente. CiniI,
supt povara caldurif, de-abia lT mat ridica capul de supt coprele unde stat tolanitl. La Inceput, dad n'al ti ca tot Romlnul
.e dus la mune, al crede ca strabay sate parasite.
- _ Tocmal Intr'un tirzal, clad soarele ll arunck ultitnele sagetl
,de foc, se mal simte ceva mit-care. /ncep s curga, de-a lungul
ulitelor intortochiate Oragurl de vite ce abia se leagn supt
caldura cop1e0toare. Focurile se aprind prin curtI, ceaunurile
sfii lie arzate pe n4te pirostril lanegrite de f um, ateptlnd malaiul auria ; bltrinit pregatesc cina de seard pentru muncitoril
ce nu Intirzie..
S'a lntunecat de-a binelea. PlIcurl, pilcurl tree muncitoril zilel,
cari cu secerl lncovoiate, cari cu coase i sape, unit prin crute, altil calk!, Indreptindu-se fiecare catre caminurile tacute,
scufunilate In umbra. Fetele i femeife, ceva mal la urma - se
furipaza incetirr, vorbind in oapte, pared li-ar fi team s nu

..

-4

fie auzite.

In mal putin de o jumatate de "or, ulitile ajung aproape

pustil. Fiecare familie, adunata roata In jurul mesel rotunda, se

.ospteaza cum da Dumnezeil. In urma truditul muncitor gust
clteva ceasur/ de odibna, care sa-1 dea nol puterl i alt nnergie.
0 tAcere de mormInt stpinete la aierul linitit al noptil. Cind
clad un ltrat deprtat de clue sail cite o rieraturk prelungita
a caraulelot.

Aa se desfauri lntreaga viata de la tari. Nimic mal monoton, mal trist, mat putin colorat. Unde slut tablourile pline

-7"

'"

I Ni se trimet aceete paginl bine !tulip). /World a privit numat :

vie pe acolo, gi o s i Ineleag. - N I.

www.dacoromanica.ro

ra,

mal

,
VICTOR I.

SLIVESCU: DIN SATELE NOASTRE.

509

de farmec si de poesia cintate ea atita inim de Cogbuc 1? Tlnel

r.

de vita nu se aud rsunind asa de melodios, cum ni povesteste

poetul, hohotele de as ale fetelor i femeilor nu ma! rsun In
amurgul trist al serif, nu mal zirestr voinicT chipesT, nalti - ca
bradul, Intorcindu-se de la munca zilal cu pieptul gol gi ars de
soare, in btaia vintulul, cu furea la spinare si. cu plria data,
pe sprincean, i impodobit cu florf.
Toate tablourile acestea, atit de pitorestl, ce le cetim in paginile luf Sadoveanu 2 si In versurila luf Clime,
rams numal
In sufletul artistiler i in amintirea celor ce a apucat alte vremf.
Acum o tristet care plutegte in aierul amurgulul it1 cutremull tot sufletul. Ftecare IT grAbagte pasul cAtre bordeiul luT,
supt povara gladurilor i geijilor ce nu-1 ma! doll rgaz. Fluierul, bunul tovartts de" do al teranulul nostru, nu maf trimete
trilurf prelungite calf umplu inima de jale i poesie. I-aff luat local
cintecele de tot soiul pornite din gracnofonul d-luf comandant al
garnisoanei. Doinele i cintecele de alai data a amutit: in schimb _ (Colo 'n grdiaitp nu ma! contenegte. De asemenea cintecele de
dragoste veselie stall adormita pe strunele vioarei, iar din
glumele i &Ruffle pline de spirit gi inteligent de altd dat
nu a ma! rmas declt umb-a until obicoi da mult uitat.
Zi de serbitoare. Nu prea multi miscare, nu atita Were ca

in zilele de lucru. Circiuma fachis ph& la 12 In fat; cine

impiedec pe cireiumar s mal aibi o intrare prin dos ? Aceasta
supt prietenoasa incuviintare a jandarmulul. intr'o oclit scund,

'

Infanta si murder* mesele, purtind otrava verde ti rosie a

'

alcooluluf ucigator, slat incunj :irate de tot felul de oamenl. Unul

spune procestub luf de la judectorie ; ce a zis el, de ce a jurat
strimb cutare vecin pentru citiva franc] ; altul IsT face socoteala

in alt colt ce o sh capuce pe recolta ce st si se

CO3CA ;

'

mal

cit colea, doi flciandri il vorbase incetisor si rid pe infundate:

eine stie ce (111riucb II face alit de fericitt 3.

Dup mask hora. Alt desauasgire. Portul. Para n'al fi la

tar, in m,jlocul ternimit, eingura care mat pstreazi Inca le-

gtura cu tr. cutul adormit. Frumoasa cmas a stencelor noastre

- ia - tesut In Elul cu antici ro

1

i negru a 'fast alungat

De sigur ca nu pe moie bolerPatcA, ci acolo unde a copillrit poetul. -N. I.

2 D. Sadoveinu e de la nol din Moldova. IarAI alt lume, tinere I .Mult

sArAcie, dar multi, cit de mult poesie I -N. 1.
3 Deci, tinere, este MAriuca. *1-1 gade bine cA n'o chiarnA Clotilda. -N. I.
-;

www.dacoromanica.ro

-"

t4

10

NEAMUL ROMANESC LITERAR

de stamba putrezitA gata, cumprat din tarabele Jidovilor, cu

bani greii muncitt. Catrintele i maramele, barizurile i teste-;
melele de alt data, podoaba i mindria terancel noastre, toate
_Ante. una cite una, s'ati dus 1. In schimb, umbrelute de mtase,
mnugl albe, brtrt i inele ordinare impodobesc, batjocorinct-o,
teranca noastr. Niel fraeil nu mat poart costumul de odinicar& Hainele nemtegtt, ghete de- lac, cravate i gulere de la orag
le intilnestl la fiecare pas. Hora nu mal are pitorescul de alt5.
data ; nu mat gsegt1 Imbinarea ferieit de colort de pa vremurl;
nict armonioasele costume de cdinioar5. Pared, supt hainele

e-t1 intore privirile, Wet jocurile nationale nu mat a gratia

eleganta de atuncl. Totul s'a schimbat transformibdu-se supt
ucigatoarea inquent a oragelor.
.
Venisem din orag s-ml mingli sufletul i privirea in pagnica
gi

viat de sat ; aveam credinta cA m voi odihni citeva clipe aproape

de un riugor .limpede .i curat care sil-mt sature sufletul cu ceva

mat deosebit. i, end colo, Doamne, ce desamAgire dureroasal
VICTOR I. SLANESCU.

Ilona carte despre prailcoviceOt

-URMARE-

Spre a-I cigtiga, Irimete erban la el, in primAvara anulut 1688,

pe arhimandritul Isaia din Atos; cu scrisort, nu numat dela el,

ci i dda ex-Patriarhul Dionisie din Constantinopol gi dela Patriarhul Arsenio al Sirbilor 2. Arhimandritul Isaia a spus in (Bi>

t
*.

Nu de pretutindenl. -N 1.

2 Serisoarea patriarhulul eirbesc Arienie - cum a publicat-o invAlatul

rus Capterev
poart data de 25 Maid 1688. ,D. Radonie, - spre a aduce in
legaturl 'serisoarea -aceasta en o adeverint primit de Gheorghe Brancovici
dela ace1as1 Patriarh - presupune gresita data de mat sus. In cazul de fatl last(
ni se pare neindreptalitA presupunerea d-sale, flindel o copie contimporan

a acestei scrisorl, dinteun manuscript care cuprinde corespondenta Patriar,- hilor rusestl, poartt aceiast dat (vezi Icona giel patriarsiho in Biblioteca
Rumiantevs din Moscova, No. 210 P. 272, precum i eArhiva Iugozapadnoi Rosiis

p. J,t. VI, p. cwoul). Din documentele *irate in acelas1 manuscript se vedi

e arhimandritul Isaia la sfirsitul anului 4687 si la inceputul anulul 1688
era in Moscova, unde de sigur Bona terenul pentru o eventuall o-fert a luierban. In urma acestel stirl cad si 'combinatiile d-lui Radonie acute in jurul,..
.plecaril lul Isaia din Athos.
.

www.dacoromanica.ro

., c-

1,

'

0 NOW. CARTE DESPRE BRANCOVICEST!

5H

roul Ambasadorilor ca Rusil trebue sh navaleasca In Bugeac; uncle are sa-1 Intimpine si erban, care-I Incredinto pe Tarl'
a atuncl se vor ridica tot! Sirbil, Balgaril i Rominil i vor
putea strabate usor In Tarigrad, fiindca drumul duce prin Tinuturf crestine, unde nu slat cettt intarite. Tot! Slrbit srBulgarif, cam trel sate de mil - spuuea instructia ce i-a dat o
,5srban arhimandrituluf - vor prinde armele, clef de Nemtl nu
li pas si nicl nu-1 vor ajnta. Serban se aril acum in Bucurestl
cu toga oastea lul. Nu ajuti niel Turcilor s niel Nemtilor, ci-sf
Ozeste tara de Turd, Tatar! si de acest! Necutf. Desi Imparatul
nemtesc i a trimis multe edit, chemindu-1 s se raecoale Impo.
triva Turcilor si ea i se supun luT, totusl el nu a facut-o, ci
a Meat vorba ImpAratulul ca atuncr i se va supune chid va
birui cu deftly/IL-sire pe Tura Mal bucuros Ins s'ar supune until

Imparat ortodox.

in aceiag vreme cu misionea lul Leis, s'a lugrijit *erban

de aceia ea nu atrag asupra sa ura Austriecilor. Inca Inainte

de a pleca arhimandritul Laia la Moscova, a trimis, deci, In Viena

pe episcopul Antonio Stefani, pe Gheorghe Brancovicl i pe Vasile
Nagy. In instructia ce li-a dat-o, li porunceste Serban sa exprime

multamiti Chesiriuluf pentru apararea promis i, In aceiasl

vreme, sa pretindit pentru el si pentru familia luf diploma pe care

i-a fagaduit-o Impratul. MAI aveati soli! s arate greutatile li
situatia desperat in care se OH tam si sa acuse pe Iesuitul
Dunod 1, care a fcut si mal nesuferit situatia teril prin faptul
ca a smnat ura intro boierf si Doran si a raspIndit vest! mincinoase despre oarecare pretinee legaturl ale Domnuluf cu Tatarif.

Pe urma li mal impune erban a declara al Invoit s li dea;

In cas de supunere, tribut, Ins ma! putin decit Turcilor, i c
poate sa se uneasc si el ea armata imprteascl, daca va fi Instiintat

mal Innainte din care parte vor ataca pe Turd. NIA ce ispr-.

,
-

vase tot, episcopul Stefani i B-raneovicl ail sa rmin In Viena,

jar Nagy s se intoarca i s. raporteze luf Serban despre Coate.
Astfel a plecat Gheorghe Brancovicl la Viena cu gIndul sa lucreze acolo, nu numal pentru erban, ci i pentru scopurile sale.
IncepInd cu capitolul XII, ni descrie-d-1 Ridoni strile dela
Curtea Imparatuluf -Leopold I-iii, uncle a riimas Gheorghe Branca._
-

Antide Dana. Ceteqte ala qi nal stis. - N B.

www.dacoromanica.ro
-11-"rot,''

_-

>

,
-

512

r-

' NEAMUL ROMNESC LITERAR

viol la indrumarea lui Se! ban Cantacuzino. Timpul petrecut in

Viena 1-a intrebuintat Gheorghe spre a convinga cercurile de
acolo despre originea domneaacit a familial sale i spre a-s! desfsura planul de a forma un no Stat sirbesc, cu ajutorul Impi-

Ie

ratului, si a-1 aduce, pe urm, in anume raporturi cu Casa de

Austria. Aceasta a fcut-o el mai ales printr'un lung Memorial,
pe care 1-a inaintat InapAratulul in vara anului 1688 : in el se

.1

vorbia pe larg despre modal cum s'ar putea ajuta Inaintarea ostilor

imprtesti inluntrul Imperiulul tureen. Acest Memorial nu a

fost rspins, ci, pe temeiul hi!, a primit Gheorghe Brancovict diploma sa de grof, i pe temeiul lui si-a urmat el actiunea sa
dupa ce a plecat din Viena.
De la capitolul XIII la XVIII ni dt scrie autorul declinul interesantei peisonalitriti care a fost groful Gheorghe Brancovici.
In aceiast vreme cind incerca s-si realiseze planul S cu formarea Statulul nett, in fruntea cruia avea s stea el, se cltina
gi increderea cercurilor din Viena IntrInsul prin ivirea unlit non
pretins urmas al vechilor Despott sirbi i prin descoperirea legturilor lui *erban ea Rusia. La denuntul lui. Constantin BAlceanu, solul lui Sal' ban, arhimandritul Isaia fu prins, cind se
intorcea din Rusia, si nu mult pe urm aceiast soart o avu i
groful Gheorghe Brancovici.
De acum robia lui de peste dodzeci de ant la Viena i, pe urm,
in Eger (Boemia), rolul lui in politica sIrlx aec i legiturile lut
cu fruntash i conductoril Sli bilor, precum i peripetiile prin
care a mai trecut, pe not nu ne mal intereseaz In msur asa
de mare. Soarta luI 'Amine de la aceasti data Is gall de istoria

Sirbilor, fad cu desvirsire etrind de not. Urmeaza ins s ne

mal oprim un moment la Cronica lui, a Calif apreciere o face
d. Rationie in capitolul XIX.
Pentru intelegerea deplind a activittil literare a lui Gheorghe
Brancovici e de cea mai mare inaportant timpul de opt ant
pe care 1.a petrecut el la Bucurest1, wide a venit in atingere ea
invtatil romini de atunci, ceia ce, pe lIng motivele sale personale, ia dat indemn si se ocupe cu vechil cronicarl, de la cari
a luat materialul pentru Cronica sa.
S. DRAGOMIR.

(Urmeaza.)

TIPOGRAFIA (NEAMUL ROMANESO, VALENII-DF-MUNTIC

www.dacoromanica.ro

(MEMO.