Aram III. -NO. 36.

10 BANI NUMRUL

18 SEPTEMBRE 1911.

HAUL RO1 kNESC

t

LITERAR

ABONAMENTUL IN TAB

1111121MIllir

ABONAMENTIII. In STBLINATATE:

Po an 5 lel. - Pa pea Inn! 8 lel.

Pe un an 7 fef. -Pe vase Ina 4 Ia.

Rodaotia i Adminiatratia : Vlenii-de-Munte (judetul Prahova).

SUMARI:

- I. N. PIRVIILESCII : Clipe (poesie). - I. E.

Iaroslav Kramerius. - P. PAPAZISSII : Cintec (poesie).-

N. IORGA : Bogtif de prisos.

TOROUTIII :

N. IORGA : invierea lui Eta an-Vedi. - I. N. PiRVIILESCII In umbed

(poesie).-I. : Cugetrl. - V, LASCAR : Din musee. - M. IORGULESCII :
Clopotul spart (poesie) - M. BACH( : Cintece poporale bucovinene.

BogAtif de prisos.
and, la 1906, Expositia cea mare cherna pe oricine, rugindu-i
sd-i incredinteze si ludrurile cele mai rare, mai scumpe, mai iubite, pentru ca deaf dsurarea muncii romiinegi, a artel, a trecutului nostru s fle cit mai bogatd, mai indemndtoare pentru Rominii de pretutindeni, mai impundtoare pentru strdini, &care
s'a greibit sd vie cu prinosul la De sigur cl, and rinduiala n'a

fost cea mai bund, emit in acel mint hags destule lucruri de
-

vetzut.

Lunile de petrecere a trecut. Unit cei mai multi, qi mai

ales negustorii, industria$, agricultorii- simit luat innapoi, ca
buni gospodari fi socotitori de aproape, cele aduse spre vedere.
Particularii inset n'a Meta afa. Obiceiul nostru cel vechii i de
cloud ori rd: deim cu gre i uiteim won 9i uitate aft reimas
sute i sute de obiecte, dintre care unele de cel mat mare interes. Fdrci a mai numdra casurile cind eta ad fost schimbate i

nu s'a mai putut gdsi, cind reclamatiile cele mai stdruitoare

n'a putut fl satisf acute.

Acele obiecte se rpeistreazeii in Palatul Artelor, care se 'pets&sands i el. N'ail Find azi niciun folos, nici Palatal, care se
tine altfel binior pe din afarci, find din material mai solid, 'nici
obiectele. Acestea din urmei inset', in cea mai mare parte de o naturd mai gingagt, se stria zi de zi. Cind, cu prilejul serbdrilor,

www.dacoromanica.ro

NEAMUL ROMNESC LITERAR

562

=IA

costume populare, aft iepit intru

- Ligel, s'a deschis un dulap cu

intimpinare apdstratorii, fluturii de motif, iar din acele il frumoase, dupei epeistrareai generatiilor de molii ce s'ari urmat in
cinci ani, nicTuna nu mai putea fl intrebuintatet.
Ce-o fi cu hirtiile,cu stampele, cu tablourile, v puteti inchipui.
Li s'o fl intimplat ca probelor de stofe din veacul al XV111 lea,
Ministeriul de Comerf, expuse fi
. aflate de mine, cumpdrate de
peste putin nimicite de plot, in vitrinele in care ele fuseserd uitate.
Avem Musee. Ele aft dreptul s ceard aceste lucruri. Cel de
'
etnografie, al d-lui Tzigara, a pi cerut, i i s'a dat, mi se pare,
un oarecare numeir. Celelalte trebuie sd-pi getseascei o destisci fle deseivirpitei.
e natie innainte ca opera de distrugere
Artelor el insupi chicaned
i
mai
bund
solufie.
Palatul
Ar fl o
nepotrivite cu scircicia
..,!t un Museit i, laird pretentii prea mari,
Obiectele
ar reiminea i atita
noastrei, l-ar pi putea addposti.
colectiile,
deed
ar fl o garantie de
lume s'ar grdbi a-pi depune
bund pazei.
Sd trecem i aceastd propunere flreascei fi

am de ward

de

realisat intre acelea, multe, care aft ceizut din causa nesimtirii
barbare pe care Statul i so3ietatea o amid. tap de &ice se
tidied* mai sus decit crasele interese materiale ale indivizilor
N. IORGA.

Clipe...
hi tremurei sflala
Luceafrul din zare 5i-aclincul se 'nfloarei
De-o doinei robitoare.

lzvoarele-argintate

&peso in dulce ropot,

Departe 'n WI se stinge
Domol, un glas de clopot.
Din mrejile 'nserrii
Rsare luna plind,
...

Tesindu-pi mil de noapte

Din umbra i lumina...
.

I. N. Phivuuscu.
a

www.dacoromanica.ro

er.

I. TOROIMIJ t
-

IAROSLAV KRAMERIUS

563

laroslav Kramerius.

La 30 August a murit in Cernutt

profesorul Iaroslav Kra- merius. Facind parte din neamul eel mal energic de supt Coroana
habsburgick al Cehilor, Kramerius luck" la inceputul
carierel sale
de profesor a fost strmutat din B3emia In Bucovina.
Austriecil
vedea in el un Ceh prea fanatic, cu aspiratiunl
prea
indrzriete,
i decl eutard s-1 Indeprteze de ceia ce avea el mal scump, _
de poporul sti. De0 strmutat intr'un mediu cu totul
strin,
energia i dragostea de munc ale lul Kramerius
cerea
imperios BA fie puse in serviciul unor cause marl, spre
neam nobil, care avea s-1 tin locul neamulul care-Ibinele unul
putea fi cel
mal aproape de suflet ; un neam cu acelea0
aspiratil,
lea0 durerl, venite din partea acelora0 neprieten1 ca cu ace- al poporulul sti. i Kramerius a aflat poporul acela :
erail Rominif.
Apropiindu-se tot mat mult de poporul romnesc,
Kramerius a inceput s-1 deprind pe'ncetul limbs, s-1 urmreasc
manilestatiile de viat, mirarea literara i luptele
politice. In curind dumnia fat de Austrieci, pe cari
in sufletul s cu ce mijloace caut s Kramerius il simtia
impun iub:tilor sal
frag cehl din patrie dragoste fat de Monarhie,
in curind
aceast dumnie fcu ca in sufletul WI s
se nascti o sinner&
dragoste fat de poporul nostru, incercat de
rele, dragoste pe care Kramerius i-a manifestat-o in acelea0
cel mal ludabil
fel. In casa luI dulapurl de 'cart! romne01,
reviste i ziare. L-am
. cunoscut bine, i multi
Roininl 1-ad cunoscut, dar cit a trit
nu i-a plcut niclodat sa fie ludat.
totS pricina pentru care
nu s'a serfs nimica despre el. Dana cineva 1-ar fi visitat,
ar fi publicat vre-un ir despre el, atuncl nu ar fi putut indrzni
s-1
visiteze altdat.
Din multe cite le stiti, void in0ra aid numal vre-o
citeva doveal despre sinceritatea f ostulul nostru
prieten
Kramerius,
acuma
chid numal e in viat, cind nu tie, cind nu-1
mal
pot
visit&
ea 86-ml spuie c nu-1 doritor de laude. Da0
Mans holteid s
toga viata sa, cu salad( destul de
mare, i peste msur de cruIgor, totu Kramerius a murit srac. Caul, In
in muntil Bucovinel 86-0 caute de sntate, vacante, mergea
mediul in care peetrecea, recuno0ea de departe pe binefcAtorul
atitor &Arad i
.

www.dacoromanica.ro

'

564

NEAMUL ROMANESC LITERAR

lipsitl de mingliere. Druia totul ce avea, i, clack necesitatea ar

fi pretins-o, Kramerius era in stare s-1 deie i cdmap de pe sine.
Autoru-I de predilectie din literatura romdneasca era d. Nicu
Gone, ale drill nuvele le-a tsadus in limba germang gi le-a publicat in trel volume, semnind traducerea cu initialele i finalele
numelul sal : Iks. Editiile acestor volume le-a scos pe cheltuiala
sa, iar cIgtigul material 1-a menit societtilor culturale romne01.
Asemenea a editat o serie de vre-o cinclzecl de dill postale cu
vederl, co represint porturl nationale romne01, bisericl 0 regiunl romiine0l, druinda-le, asemenea, societtilor romne0f, aa
(Societtil Doamnelor Ramble), g. a,
0 alt dovad despre sinceritatea prieteniel lul Kramerius e
urmtoarea : cind a auzit de expulsarea d-lul profesor Iorga, intimplat la 144 Iunie 1909, a exclamat cu un aier plin de indignare : Stiam ck Austriecil slut copi1dro0, dar cg naivitatea lor
poate s meargl ap de departe, nu mi-ag fi putut inchipui niclodat. Faptul acesta-expulsarea-e o adevrat nebunie austriacd
asupra creia un popor cult nu poate, drept semn de indignare,
face nimic cleat skit plaseze o binevoitoare ironie i s repete
cuvintele Mintuitorulul Doamne, iarti-li, cd nu tiii ce fads
Dup expulsarea d-lul Iorga nu trecu mult vreme, i cabinetele
societtilor studente0I furl impodobite cu chipul d-lul profesor,
in mrime natural. Era darul Jul Kramerius, fcut studentilor
rominl, drept mingliere pentru lovitura primit de la nobilil si
ludabilil autorl al cexpulsril)...
El Insult un brbat foarte cinstit
pretuia peste msurd
caracterele curate. Urradrind politica Rominilor din Regat, Kramerius vorbia cu mult insufletire de curentul nationalist-democrat 0 recuno0ea marele merit al acelora cari-1 inauguraserd
dd. profesorl Cuza i Iorga. De multe orl s'a exprimat K ramerius
cg destoinicia poporulul romin 1-ar fi dus mult mal departe, dad,

un singur pleat i-ar fi lipsit : dad ar fi taut in totdeauna deo

sebi oameniI sal de fapte de eel de vorbe goale.,.
De multe ort am auzit lucrurile acestea din gura lul. Simt
pared 0 acuma cildura cu care mi le spunea, 11 vdd parcg gestwin, liniltite de ;Atria, 'care caracterisak atit de bine vrIsta sa
numal, dar nu 0 sufletul, in care se petrecea o adevrat fur-lung. In legaturd cu reflectiile de mal sus, iml scoase odinioard
un numr din voluminoasa (Viat Ronadneascd1 0-ml arid cl-

www.dacoromanica.ro

'

--I

r.

P. PAPAZISSU : CINTEC

565

leva paginl pet care le cetisisi' le Iniotise de glose, .urmind s-ml

explice : (Pentru Dumnezeil, oamenil acestia nu fac nicl politick
niel literatur, ncl tiint5, ci cultiv pared numal expresiunile
unor cizinarl : insult si se sfdesc I In lumina in dare eViata
Ronaneascb II pune pe. Iorga, e cel mal r i mal nemernic

om din Romania. Despre adevrul acestor sire, dad voieste

cineva sa se incredinteze, sa cear dovezl de la insAI redactia
(Vietil Rominestly, pe care Kramerius a rugat-o prin scrisoare
s Inceteze cu asa-numitele el polemic!, de! altfel r5spinge
revista, fapt care s'a i intImplat, pentru ca aV. R.) continuase
,cu insultele el, coborindu-se di multe orl la nivelul until ziar
politic de speta (A.devrululb.

Aceste clteva sire nu a alt pretentie decit s arte c acel

dent, modest si nobil profesor ceb. Iaroslav Kramerius a ' indicat
felul cum Inteleg cel d acas de la el al lacreze si cum am trebui i nol s'o facem : mal mult munch' i mal. putin vorbk
Rominif bacovindnI, cari bat cunoscut frumoasele i sincerele
sentiment?, If vor pastra cu dragoste memoria.
I. E. TOROUtIU.

Cintec,
Ldutare, lutare,,
Ce ti-i fruntea 'ngindurat ?
la mai cintd-ni chindia
Co. o cintai #st-an odatd:

alai..., fetifo cu-ocM de fo3,

t'

(Bate din picior in joc,

stint', cloud, bad, la loc..

Cintd-ni domol din strund,

Vrami uitate iar ni 'nvie,

Ohil tot! sd ridd 'n cintta

Ddtdtor de veselie.

lar, rind soarele din nourI

0 zimbi privirii noastre;
Peste-a viefii noastre jale
Stea ni-prinde 'n zdri albastre I
P. PAPAZISSU.

www.dacoromanica.ro

,-

NEAMUL ROMANESC LITERAR.

InVierea1uT Stefan-Vod
ACTUL 'I.

ts

SCENA II.

(TEOCTIST, un osta4 fugar).

-

Ave

(Unnare)
OSTAVL.

pine,- cAlugrl, pentru osta1 batutl ?

TEOCTIST.

0 &Wain, i'n calea cea awl am gsit

CenuO risipit i. praf stropitr cu singe.
:)-

OSTA$UL.

Din praf i din cenm o pine s dcspi1 Cu lactimile celor ce n'afi nimic pe lum
Si s'o Well in dou : pentru p5gIn o pits
' i alta, pentru Domnul ce ne-a adus aid!
BTIMAN (C11 triste0).

pinea cea mal bunA, amar ii aum,

Dar vou s v deie Domnul o pine alb,
C4c1 all Mott ce poate voinicul In rizboi.
Si

OSTAWL.

Da, ail fcut aceia ce hrana nu-1 mal cer....

Eram in lupta care ni-a nimicit otirea,
Mil de boierl de vit, i tinerl, i batrInl, Din cel eari-ail dat twit i cinstea i puterea,
*i-acum e plin valea, poiana, codrul tot
De trupurile goale Mcind In giulgi de Bir;ge.
TEFAN

I TEOCTIST.

SA-1 miluiasc Domnul pe cel cari-a5 cAzut

OSTAVL.

SA-1 miluiasca Domnul din cer, del cellalt...

TEFAN.

Celllt poart In Bullet diirerea voastrii 'ntreagii.

www.dacoromanica.ro

7-

N. IORGA : INVIEREA. LUI

TEOCTIST

TEFAN VODA.

567

(il oprete).

Ce tim nol ce-are 'n suflat acum MAria Sa

Si peste ce meleagurl tg rAtAcete pasul...
Avem doar datoria ca 'n ceasul cel mat greil
Ce 1-a trAit Moldova, si nu uitAm o clip&
CA pa pAmint e Stefan gen cer un Dumnezed I
OSTAUL.

SA ne 'ndreptAm spre-acela din cer, - care nu fuge.

TEFAN

(mipat).

*i vulturul chid are un cuib de apArat, *

i pArAsete lupta gi 'n Mind se ascunde.
OSTAUL.

De sigur I Dar aice e cuibu 'nsIngerat,

Sen el zac toti aceia cari-ail crezut in vultur,

Si el gi-a strins aripa ca un cocog Mat

Si-ascunde-a luf reline de a soarelul lumina!
TEOCTIST (oprind pe

tefan).

Oare-I acuma ceasul, zAdarnic sA uitAm,

Or! si chemam la luptA pe cel ce pot s'o poarte ?

OSTAUL.

'

SA mal chemAm ? Pe cine? Creel tu c'a mal limas

Un singur om in arme supt flamura Moldovel ?
Cel mortl, poate aerial viseazA biruinta
Pa locul adormiril celei fArA mormint.
Cel vil?, e plinA lumea de fuga lor nebung,
Si 'n sufletele care credeati ca'n Dumnezed
In VodA cel nemernic ce ne-a adus aice...
TEOCTIST

"

(nitre $tefan).

Putem ierta, pArinte, del nu mal titl ce spun.

TEFAN.

Ba ti,

i adevArul prin gura lor vorbegte :

0, ce WA de saran de stragnic adevAr!
Voinice, zi-I. E bine, BA auzim gi-acestea...

t.

www.dacoromanica.ro

568

NEAMIM ROMNESC LITEhAR

'

OSTA- pL.'

In sufietele-acelea acum e numaT dor

De lini2te, da pace, cu midi.) legate,
Si vrea maT bine fierul din. lanturT decit eel
Care s'a rupt in ziva clad ni-a perit nadejdea.
Razboiul s 'nceteze, parintilor. E saris
Si in Scriptura Santa ca Domnul nu vrea singe,
Chiar de pginT s fie, ci tot! s fi3 fratt,
Si de atita vreme se spune vorba dreapta
CA gitul celul care se, plead, nu i1 taY.
TEOCTIST (gray).-

Scriptura nu arata un drum MET robie,

Si ea nu poruncqte ca legea s'o !Agra
Si, impacatT cu-acela ce ni gateste moartea,
Si srutam cutitul de care vom peril
,

.
()sup& (aprins).
Si poate cere legea ma! mult cleat am dat?

Decit singelj care a curs in Valea-Alba ?

Si de as ipra noastra a stat nesimtitor
Albastrul cer de vara cind not periam supt Cruce...Ce jertfa ni maT ceretT, Mang inplatorT,
Cari nu titi ce este s stal in fata mortilf
.

- STEFAN.
,

poate tim, dar gura nu e la toil deschisa

Ca furia miniel sit freamate prin ea.
Dar cine se socoate ma! mult ca Damneze
,Si

vrea BA pedepseasca atuncl cind Domnul iarta

Pa cel care odata in viata lul caia;

Rpus de o putere maT mare dealt dinsul,
De ce n'ar duce oare minia lul si 'n cer ?

osTAssu (furies).

0 due I Pe cimpul luptel ramasuzmi-a i tati

Si fratil tot!, i-aceia ce mi-e mal mult ca el:
Itmasu-mi-a credinta in tar. i 'n Domnie,
s'a 'nnecat in singe credinta 'n Dumnezefa.
Si slat acum mal tare cleat cel Necurat,
www.dacoromanica.ro

Inn

.4

N. IORGA : NVIEREA LUI

.

569' -

l'EFAN-VODA.

Cad mA ridic ca dinsu 'mpotriva nedreptAtil

Si nu doresc ca dinsul BA fl nemuritor,
Ci iml arunc spre moarte acest biet trup filmind,
Din care curge viata in picAturI de singe,
Si nu vreail niclo cruce unde-oifi cdea pe drum l
(Plead.)
VEFAN (incet).

S'ajung ziva in care as vorbesc ostayif...

-

(Mere indelungd.)

TEOCTIST (se roaga).

RidicA11, Doamne Sfinte, minia de spre nol;

Cad ce putem aduce ca jertfA maI curatA
Decit inima ruptA a celui mal viteez
*i umilinta celui ce n'a tiut-o 'n viatA
(Se aude o trmbi1i Care tefan.) SA ne pornim, o, Doamne, spre codru mal adinc
CAcT a aflat i alti1 cArarea inteacoac61

'
.

SCENA

III.

STEFAN, THOCTIST, COA10101L.

TEFAN.

Auzi? trimbita sunA. Si nu-I n viers pAgin,

Ci cintecul acela ee 1 tia din vremurl bune :
El zice,: veselie, incredere, noroc ;
L-am auzit odai clad mi am primit Domnia.
Cintec de veste bunk ce caste ni aduci, SA rAzbunAm cu dinsa infringerea grozavA?(Un ostaq vine on steag non.)
Pe cine cheml cu glasu-tt deaim& trimbitale ?
snug destul, i gata de luptA ati venit? Simtit1 nevoie poate de ajutorul nostru?
,

-,TEOCTIST (indreptind).

Cum vezT, sintem cAlugArI. De binecuviniArl

Dad dorill, sA fie bielug asupra voastrA !

Si poate cA vre unul din noI 0ar sdleca

Aceste mined negre ti ar porni cu oastea
Cea nouA a luI Stefan celuI Biruitorl

www.dacoromanica.ro

"

- 570

NEAMUL ROMANESC LITERAR

CRAINICUL.

Eti am venit aice sl spun cA nu-I alt Domn

In papica MoldovA, supusA 'mpArAtiel
TurcegtI...

STEFAN (indignat).

Tamp? Ce spul, nemernic fugar i trAdAtor?

,

CRAINICUL.

S.,

Spun cA prin voia Celuf mat tare decit toate,

Moldova e supusA aceluf cc-a invins
Si Chsarulul lag cc-a Chmruluf este.
Iar, dacA este vorba de Damn, Stefan e mort...
.

STEFAN (lute).

Nu-I mortl Ii titi, &Algal in codri, 1-am vAzut;

E vi ca i durerea ce este 'n tara asta,

E arid ca datoria de a ne rAzbuna,
E vi ca jurAmintul ce nu poate sA-1 uite...
-

TEOCTIST (oprindu-I)

De unde ti1, pArinte, ce soartA 1-a ajuns?

SA ascultAm pe cramic, ce vesta ni aduce.
`F.
_

CRAINICUI.

Aduc o veste bunA: avem Domn not i tinAr.

.

STEFAN.

Domn no asupra celuT ce Inca n'a murit

Un Domn not' al riqinif la zi de umilintA?
Un Domn not prin vointa aceluf ce-a robit

Moldova liberati da Stefan pArAsitul?

CRAINICUL.

4.

Un crainic nu se prinde 'n gilceavA, ,ci clA vest!.

Si vestea e: Domnia cea nova a Moldova
STEFAN.

Si cine e acela ce s'a incumetat

SI iea din mina roA a hit Mehmet pAginul

Cununa luI domneascA, ce nu este a hit ?
*

.:1 4;1

www.dacoromanica.ro

571

N. IORGA : IN VIEREA LUI gEFAN-VODA.

ORA INICUL.

E Alexindru-Vod, fl blind de erupt parinte.

(Se face o indelunga tacere.).
,

STEFAN (se cutremur).

Copilul miet ? 0, Doamne, mal bine-al fi lovit

Cu agouti de arma In acest trup de tat I

Copilul miefi c1 singur, pe care 1-am visat Cu gij pentru Domnul 'Atria ce se sfIreste,
Cu simturl evlavioase fat de-al lul mormint
Si stpInicd moia lsat 'n urma lul
Aa ca i cenua In groapa sd-ml tresalte
De noua biruint adaus prin el I
Si-acum slat viil i totql de blesteme Reis,
Si- el Domn viil In Scaun, i s-1 ingrop in 'suflet
TEOCTIST.

'

Slut grele ceasurl, Doamne, In viata celor marl,

Dar el slat marl atuncea clad pot seninl sa treac

Prin strapica furtun de astfel de durerl.

Si tu etI mare, Doamne, i-I fi azi i mal mult
Clad, ca by bogatul ce s'a what flmlnd
Si coperit de buba pe un- gunoiii de strad,
Si 'n juru-I nu sta nimenl din ceI ce se 'nchinail
La marea lul putere, acuma risipit,
Vel spune: Tu ieal, Doamne, doar ceia ce nai-al dat I
Tu al o tar& care odihn vrea i pace,
Si al un fig In care. ndej !Re ti-al pua

carell cere locul, de i cam prea de vreme, Si nu-tl vel lua Domnia Wend pe trupul lul.
Si

STEFAN.

0, nu. Intia oar ma recueoac invins :

Invins prin mila care o am de suferinta
-Acelora pe cari nu rot a-I arara,
Si aid mcar prin moartea-ml. nu-I pot tinea in viat ;
Invins de mine Insuml prin tine, fia iubit,

Pe care te-a luat vintul In sus de finga mine,

LsIndu-ml doar durerea ea nu ne vom vedea,
CAcl voi sta mort In haina ce-acuma m ascunde.
er

www.dacoromanica.ro

'

,-,

572

NEAMUL ROMNNESC LITERAR

(Calm crainic.)

Ascult-m, voinice. La eel cari-a strigat

Pn acum spre Doom! ce 'n Scaua se ridick
Adauge

i glasul care roatete acum,

Can shut pe care nimenl nu poate s6-1 giceascA:
Triasca Alex mdru, Dome not' i fericit,
Si EA nu aibl soarta cul i-a Mat viata!

(UrmeazA).

(SFIRSITUL ACTULUI

1.4.)

N. IORGA

In umbrA.
A azut o stea din spuza
Scinteierilor din zare,
A cetzut o stea, i 'n noapte
S'aft pornit prin preajmd papte
Cd s'a gins un svflet mare.
.

Vraja noptilor cu lund

-

Stdpine te 'nnallul firil,

Murmur tainic izvordge

Din adinc de vrem i crege
Ca un glas al infreifirii.
De departe, din spre codru,
Vin doiniri tinguitoare.
Zvon de rug plinge 'n oapte,

Picurind in miez de noapte,

i se pierde 'n larg de zare.

cum stall (coins de lupta

Unor ginduri cdldloare,
Te visez cd-mi eti aproape
i 'n sdrut m'atingi pe pleoape,
Blinda mea cuceritoare.
7,

I. N. PIRVULESCU.

www.dacoromanica.ro

N.

V. LASCAR : DIN MUSED

t,

573

DIN MUSEE.
Armura unur rege medieval ! MA uit in juru-mr sI nu mA
vadA nimen i ca din greall o ating cu niina. Simt cA mi-e
ruine de stingAcia gestulur mieg nevinovat. Dar mi-am implinit nevoia, cAcr a fost o nevoie sA ating aceastA relicvie.
Am avut pentru ea aceial privire pe care o are cel trecAtor
fatA de lucrurile care rAmin. Capul care a purtat coiful acesta
mAret a Intrat In rindul pulberil de mult, dar coiful e acela1
ca i atuncr, sclipitor i rece. MI cuprinde tristeta cInd vAd
cl i lucrurile ni supravietuesc.

Cer bolnavr O. nu cerceteze museele, sl cerceteze numal

natura. in musee totul poartA urmele mortir. in natur totul
e viatA, nimic nu aduce melancolie sag fiorr. 0 pasAre se as cunde cind simte cA trebuie sA moarA, iar frunzele vetejite
cad mar mult noaptea.
0 statuie. Cine tie unde IT vor fi minile i capul... Trupul
robust i Incordat de om than in marmura asta albA e viatA.
Un trup care trAiete fAr mini i fArA cap, un trup care n'a
simtit clad s'a despArtit de ele, ci a rAmas in aceiar positie.
Si, de 1-ar sparge in maT multe bucAtr, fiecare ar rArninea cu

viata er aparte. Unde va fi odihnind oare artistul care a insufletit piatra aceasta ?

Natura este cel mar desvirit artist. Ea creazA incontient,

dei dupA leg! anumite. Ea clAdete fArA sA mAsoare i, cu toate

astea, intotdeauna pAstreazA proportia Intre Hail. Am In fata

mea o masA de cristale albe, nite cubr desAvIritr. Nick) laturA nu e mar lungA decit alta, i nick) linie din lume cred
a nu e mar dreaptA decit una din muchiile unuia dintre cristalele acestea. Cum s'a fAcut ? Nu simtitr oare i aid misterul
creatiunir ?

Ct deosebire Intre aceastA manifestare spontanA a naturif

i !titre truda ofnulur! Si omul nu face nimic nod. El are modelul In fag, i tot nu poate desAviri, pe chid natura creiazA
model. Omul cautA numal armonia dintre citeva elemente
existente i nu reuseste s'o gAseascA decit cu multA muna.
PAnA s ajungA la Venus de Milo, a trebuit s fact( adevArate

www.dacoromanica.ro

574

NEAMUL ROMNESe LITERAR

caricaturl, desi ave modelul d'innainte. De ati vedea, bun

oara, mid idolif de piatra, ati ride. Niclo mladiere a corpuruf
nick) viata ; totul din ling drepte, ca sfintii nostri pe pe crucile din margenea drumuluf. Si tot asa i picturile. Capul prea
lipit de trup. Gaul nu exista pe atund. incheieturile de asemen!. Minile i picioarele numaf dintr'o bucata. AT crede ca
oamenil timpulul se intorcead de-odata cu total, Mind un fel
de .4 stinga Inaprejur a.

Fara sa vrei, te intrebf : ce rost vor fi avind pe lume si

.aceste minuScule vietati i celelalte chiar, maT mArioare deCit
.ele ? De la microscopica musculit pn la cea mal mare, tre7.
buie s numerf mil i mil de mariml, mil si mil de specif.

Numal inteun mused I pop da seama cit de felurite si de

multiple grit. Si macar de-ar fi toate frumoase ! Linga fiuturul

multicolor, care te minuneaza prin armonia i asortarea colorilor cu care ti sint impodobite aripioarele, scaldate para. Inteo
baiea-de lumina felurit, la ce s vezl o giza infirma, care n'are hid
-cap, nici trup, nid nimica, cleat un punct yid ? Cine tie ! Un
lucru insa e adevarat, i anume ca, in fata vietif, toate grit
de o potriva : tot atita ad costat-o.
,

'

Imi place s aflu povestf despre viettile Miunte, si le iubesc

pe cele mal -inteligente. Cul oare nu=l grit dragl - albinele i

furnicile ? Si stilt atitea altele care te uimesc prin desteptaCiunea lor instinctiva. Sepia ca s scape de dusmanif cari o
Alearg prin valurile mril, de odat li arunca In ochi cu un
hchid ca cerneal, tulburind astfel apa, din care pricina urmaritorul o pierde din vedere. Si acuma iat'o cum st inert I
De cite orf nu-sl va fi ils prin valurile cine tie cril marl albastre de vre-un indrznet i rapace inimic l Da, si pe pmint
ca i in mare si ca i in aier, vietuitoarele se dusmnesc si se
se rpun. Cel mal tare ataca pe cel mal slab. Fo. ta invinge.
E o adevarata piraterie in hatura i un nsfirsit numar de
mid canibalf. Iata o plant. Cine ar banui ca bratele el se
misca, se intind si se string indarat, cind ad prins prada, un
nevinovat animalcul ? Zdarnic se zbate micul prisonier in mica
celull in care a cazut.. i asta, o plant
.
1

Cul nu i a placiit Orientul cu tot ce are el 'ma! oriental ?

Toate obiectele sint productul unel imaginatif i unor mini

www.dacoromanica.ro

575

M. IORGULESCU : CLOPOTUL SPART

L

--

fine i molatice. Din aceast pricing, cu atit mat frumoase i

mat artistice. Dela pistoalele i iataganele sculptate i incrustate

cu ivoriu i diamante, incunjurate de rubine i topaze, pn
totul vgdete o rafingrie extremg.
la rarele covoare persiane

Cerul acolo ofer atita luming vie, i atIta moliciune, iar natura o atIta bizar variatie de forme i culorl.... Sint aid tort cari
povestesc cl peste tot predoming albastrul i galbenul, cele
cloud colori pe care le vedem mat des In visurile noastre nocturne.

Nu-I de mirat decl, c e atita sclipire in tot ce ni vine din

Orient !

V. LASCAR.
,

Clopotul spart.
Ce dulce este iarna, i totcleodatti jalnic,
Cind lingd focul vetrei stai vistor spre seard,
S'asculti cum de departs vin amintiri ndvalnic
La sunetul de clopot din negura de-af aril

Ce fericitd-i turla cu clopotul puternic,

Cind, invingindu-0 anit, nu-/ simte glasul mort,
Ci credincios trimete prin aier graift cucernic,
Precum ostqul care imbdtrinege 'n cart.

'

Zdrobit e al mica suflet i, cind, de chinuri prins,

Prin spatial cel rece se 'ncumetd i cintd,
Adese ori ii pare cd 'n noapte se freimintd 7

.z,

Un biet rdnit, departe, uitat, cu glasul stins,

Ce printre morti se pierde i'n ceasul ultim plinge,
Sand nemicat in preajma ptraielor de singe.

---

MIHAIL IORGULESCU.

CUGETARI.
Gindul mortit sg-ti fie in urmg, gonind spre faptg, nu in
I.
tag, oprind.
-

www.dacoromanica.ro

'

NEAMUL ROMINESC LITERAR

576

antece poporale bucovinene.

- CULESE DE M. BACIU

Foaie verde si-un dudiiii,

Pe drumul care merg e

Nui fintin nici pfiraii,

Si-mi potolesc focal midi.
Focul de la inimioar
Nu rai-I potoleste-o tar,
Numal puicula inteo sari.
Ce stai, mireas, scirbiti?
Bite st gata supt grind.
Si-I cioplit i muchit

Pe-a' tale spate gatiti.

$i-I cioplit in patru dungi,
Cit is spatele de lungi;
da brbatul nu ti-I irate,
Sa4 fie' mil' a te bate.
Si soacr-ta nu si-I mam,
sa-ti bage cuvititu 'n sami:
Frunzi verde viorele,.
Constantine Bilicene,
Vin la maica de m cere.
De. m'a da, da nu m'a da,
Scrie-mi carte, ci-s a ta :
Pe fereastr ne-om fura,
La land ne-om cununa,
La soare ne-om judeca.

'

Cite flor oint pe parnint

Toate merg la jurmint,
Numal floarea soarelui

Sede 'a poarta raiului,

Si judeci florae,
La ce fac mirezmele.

(PRABOYA)..
TIPOORAFIA INSAMUL ROMINKSC + 9 TITAN/I-DR-MUM

www.dacoromanica.ro
.

<