ANUL III. -No. 41.

10 BANI NUMRUL

23 OCTOMBRE 19H.

NEW.

NESC
LITERAR
-

AIONAMENSOL IN TALI.

P. as

II

ABONAME1'T171. IN STRIIIIATATE:

- Ps Iasi hint 3 lei.

Pe an as 7 le. -Ps fens hid 4 lei

Rodaolia I Admtnistratia : Vilonif-de-Munta
(judetul Prahova).

SUMARVC:

Statuia lui Eminescu. - P. PAPAZZISU : Inseninare (poesie).

N. IORGA : Un toast tinut la masa uLigeio cu prilejul serbrif
pentru
desvelirea Monnmentului lui Mihail Etninescu la Galati. - I. C P.

N. 'IORGA

POLICLET: Noapte (poesie). - N. IORGA : invierea lui

.(poem istoric) - M. BACIU : Cintece poporale bucovinene.Stelan-Vodd

- I : Cro-

nici.

Statuia luT Eminescu.

.S'a desvlit cu pomp mare statuia ridicat lul Eminescu
la
GalatI prin osteneala indelungat a unlit comitet
in
fruntea
diruia st d. Corneliu Botez, astAzI consilier la Curtea
de Ape).
Lucrarea a fast incredintatA sculptorulul Storek,
care, in lac de
a da pe un doran cu jachet sail chiar redingot, avind
in figur
o asmnare vdit .cu fotografiile lul Eminescu, a Milt sa
ralark dintr'o largA sanc de
marrnur, insemnat de loviturile
ciocanuluI, figura senin, blind, nu vistoare, ci mret do
minatoare a poetulut in plinA maturitate, la stApInirea intreagA a
geniulul BM. Un trup sprinten de femeie se desface din piatr
Wind s fflfle flacka unel torte, - seem, de sigur, al pooeiel
vioaie ce se smulgea pentru dinsul dia asprimea
vietif incunjurAtoare.

Serbarea trebuia .s adune pe tott aceia cari, ma! in

a iubit pe Eminescu ea un prieten ori a urmat pa im vrist,
invttor care perise de supt ochil for, precum si pa tott represin tantil poesiel, al literaturit de astAz1. Din toate colturile tali! ar
fi trebuit si alerge tinerif, cari, mAcar aeum citIva an!, fAcuser
in sufletele lor un altar pentru acest tulburAtor i impAciuitor
de simtiri. Inteo tarA in. care clasele de sus rear fi
iinprtAit
www.dacoromanica.ro

_
_

642

in adevr de cultura national, cele mal marl nume ar fi Incunjurat marmura plin de viat. Fiindcg niclunul din poetil
nostri n'a cugetat i sing% mal mult pentru Rominil din alte
Tinuturl, cu miile ar fi trebuit sA alerge trap] din Bucovina si
din Ardeal. Si in jurul statuil ar fi trebuit el fluture steagurile a sute de societtl de tot felul.
Aceast mare manifestare de imitate in culturg nu s'a produs.
In tribuna oficialb ca si In tribuna publiculu lume mal ales
local, multe doamne care de sigur cetia cu toatele pe Eminescu, deputat1 i senator!, hunk] functionarl, magistratl, destul
preotl i ofiterl. Episcopul Dungril de-jos ficea slujba avesnicel pomenirl, care In cuvintele ritualulul trezeste amintirl de
moarte, pe clod aid era vorba de o viat care se ridica din
no, si in acest trainic vesmint alb, din moartea care inghite
cu totul pe atitia aliT. Ministrul Instructiunil, d. C. C. Anion,
ciruia4 place s se ails in mijlocul scriitorilor i artistilor, venise i aid ca s arte cit de mare-I e admiratia fat, de poetul
ce se glorifica.*Iar dintre artist i soriitor1 era d. Storck, era
dd. Anghel, Sadoveanu, Girleanu, Nanu, Corneliu Moldoveanu
si altil de la ISimngtoruil si ant-Frumon de odinioarg. D.

'

r-

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Rgdulescu-Motru pregAtia elucubratiile, de o monoton abstractie,

pe care dupg amiazg era s le desvolte de pe caiet innaintea

unul imens auditoriu obosit, iar d. Duiliu Zamfirescu, in nu-

mein Academiel, era gata s arte, cu acest p-ilej atit de potrivit

cg totl oamenil marl at foot latinl sail neolatinl. Din Ardeal
apgruse harnicul Haar Horia Petra-Petrescu, cel mal bine in- format din tot tineretul de acolo, iar din Bucovina cltiva stututuror Rominilor, umpleail
dent!. Scolile, menite a Chita

strada mint.
Totusl aceasta n'a fost o reca inaugurare oficialg, i nicl
- cum era de tenant o jllanie pentru un poet de su.

ferint, de desngdejde. Constatarea pe care o fceam i mal ierl,

la Intoarcerea de la serbrile iesene, cA din intreaga noastri
viat de mitts( se desface tot mal mult, har 11;nanu1ul, o nebiruit energia piing de incredere, dar si de dorul muncil, ca
Intinerim si ne inseningm, o pot face si azl tutors din Galati.
Mal totl vorbitoril, di. Bitaz, Miiir, ajutor de primar, Calmuscuvintarea thichi, delegatil ardeleuf, bucovinen1, studentil
rulul Serban cuprinde accente de o adevrati poesiel - ail afir-

I Se va tipttri In n-I viitor.

--

www.dacoromanica.ro

P. PAPAZISSU: INSENINARE.

643

mat pe rind c Eminescu e astzI in constiinta publici a unel

epoce lupttoare tot mat pronuntate un shnbol de credint tare
in neam i in menirea lot, un aspru supraveghetor moral, un
intransigent absolut, un conducAtor sigur. Ministrul Insult, insirind deosebitele aspecte ale geniulut lui Eminescu, s'a oprit
indelung asupra acestui caracter, care astzI e cel mal de pret.
Mal departe, la masa comun a (Lip! Cultura1e1), oferit cu
atita prietenie bun de sectia din Ga let!, acelast spirit de intinerire a domnit in toate cuvintrile. De acolo a pornit cAtre
principele Carol o telegram de omagiu, care nu cuprindea un
singur cuvint necorespunzAtor unor stir! de sufht adevrate, si
tinrul principe, miscat de aunt& amintire pornit de la sariitoril cu ale cAror opere s'a hrnit, sorbiad aspiratiile unel epoce
flout, tinereta sa, a rspuns in cuvinte pe care nu le vom uita,
pstrindu-le ca o scumpa chezsie da viitor fericit, pentru tar&
i pentru dinsul.
i la mesa oficial Eminescu cu idealul lul
cel adevrat, n'a fost uitat totdeauna. Doar festivalul, cu citeva
recitrl, cu savanta detailare, de d-na Lucia Cosma, a ariilor, mat
mult sag mat putin potrivite, !Acute pe versurile in!, cu o represintare a comediel &amen Lain, tradus de dinsul, cu incongruente poetice i filosofice care puteag lipsi, dac a pstrat un
caracter pur literar i artistic, din care nota de lupt hotnIt
de ideal national, social i politic, lipsia.
In general ins fapta bun a vechilor admiratorl din Galati a

contribuit prin serbarea de Duminecl a intri in societatea noastr

ori mcar in acea parte a el care e sansibill la asemenea inriuriri constiinta unef traditif de indrumare, a unel tinte ne. ,
schimbate i a unel datoril ce nu se poate uita.

N. IORGA.

'

Inseninare.
lar ma simt copilul firii
.

Pahde, ce-ades' visai,

indragit de trandafirif
Primavera inflorite ;

,
Dorurile-mi nerostite
larcift prind in pieptu-mi grad"

-;

www.dacoromanica.ro

`-

'

NEAMUL ROMNESC LITERAR

644

ma 'ndeamnd 'n departure,

_
Innainte, tot mai sus,

Paste culmi, spre norf, spre soare :

Nu me sint azi pelerinul

Care-0 plinge 'n vis destinul
Tinerefil ce s'a dus.

+.

Cdci iubesc din noll, cu focul

IVeastimparului vi
Care mi-a vrdjit norocul
11; iubirea i vfata ;

lar imi ride dimineata

Lumintnd drumu-mt pasta
.

in dragostea mi nebund,
Cind vrdjitele momenta
Doru 'n raze-mi incununci,
Sufletu mi se pierde-arare,

Ca un iaht plutind in zare

Intro Mari i firmamente.
-

P. PAPAZISSU.

UN TOAST.

TINUT LA MASA (MOE!) CU PRILEJUL SERBAHIT PENTRU DESVELIREA

MONUMENTULUI LUT MIHAIL EMINESCU LA GALATI.

MultAmesc pentru toastul ce atI binevoit a mi-1 inchina, dar

sA-mf dap vole a nu-1 primi. AceastA zi e a unuia cu mult mat
mare decit no! toti. i trebuie s ne &dim name la aceia
cari ail pregAtit i impodobit cu talentul lor aceastA serbare.
Sint douAzed de anT de cind tinArul - tinAr de sigur enda inceput opera, si destul de tinAr i acum cind a isprAvit-o
de cind tinArul Corneliu Botez, fervent admirator al luI Emi-

nescu - Inteo vreme cind speta era Ina rara,- s'a gindit la
ridicarea statuil lui. AstAzT el o poate da Galatilor, innainte
ca alte orase, IaiI in rindul tnt titi, sA-sI fi plAtit datoria fatA

'

de dinsul. SA inchinAm in sAnAtatea d-lui Corneliu Botez.

' Dar gindurile bune i munca d-luT Botez n'ar fi bucurat asa

de Inuit inimile noastre dacA d-sa n'ar fi luat pentru alcAtui

I

www.dacoromanica.ro
"

"."

I. C. P. P0L1CLET : NOAPTE.

645

rea statuil o hotrire curioas. Nor cerem ce e rail din tail

i

importam din strAintate ce e bun. Dumnealur a of teat

obisnuint national. S'a indreptat catre un artist, care, cu tot

talentul WI, are un mare defect. E nscut In Romnia, vorbeste ca nor i simte ca nor, e Romin. D. Botez i-a incredintat
-onoarea de a lucra monumentul. Si d. Storck l-a Meat pentru
poet ca un poet. L-a Mont asa cum Eminescu traieste In inimile noastre. A inzestrat marmura sa cu poesie.
Si la desvelirea er s'afi tinut mar multe discursuri. Toate
frumoase. Asa de frumoase, Mat iti era frica s vorbetr Intre
frumuseta care te precedase i aceia care se prevestia. Nor sintem o natie care vorbeste frumos. Dar unul ne-a miscat adinc,
nu numal prin strlucita sa form lit erag, cit 0,1 mar ales,
prin sinceritatea i curajul unor prerl care putead fi prinse
usor de aceia pe cari-r priviail. In cuvintarea poetulul Anghel,
pe ling admiratia cuvenit talentului, avem de pretuit onestitatea cugetulur. Cunosc aid multe talente, cugete oneste trig.
putine. Si al d-sale a fost mar presus de toate un cuget onest.
Pentru d. Corneliu Botez, initiatorul neobosit, pentru d. Storck,
autorul frumoasel stain/ de poesie, pentru poetul Anghel, care
a Impodobit serbarea cu talentul s, sl ridicam paharul.
.

N. IORGA.,

Noapte.
Miez de noapte, pace sf tntd :
.F runzele n'a grai sd spund
Cit se simt d3 fericite
Mtngiiate blind de lund.

.Numai gtndurile triste

liciscolesc viata-mi pustie :
Ginduri triste-a vrea ca noaptea

Sd vd stingd pe pedal
1. C. P. POLICLET.

www.dacoromanica.ro

- 646

NEARIIL ROMINESC LITERAR

Invierea Jul Stefan-Vocl.

(Unnare.)
,

ACTUL al IV-lea.

'

SCENA I-

Piata cetlif din Ssceava. Multime. PreOtiri pentru

nunta &mama i Inchinarea la Turd.
Trel fame!, do! plrgarT, mai multi lend un aprod,
on peMivan.,
0 FEMEIE.

Ce zi frumoas I Domnul a binecuvintat

Aceast lfgatud a stpinulul nostru...
ALTA.

Vdzutu-l-aI ? Asear mergea pentru petit:

Frumos copil I Ca Stefan de zdravAn, i vioi

0 A TREIA.

La el mal mult tint place privirea; cind se uitA,

Al crede at1 ptrunde in suflet, ins simt1
CA -ochiul lul vedeml ciudate urrnreee...
CEA D'INTAI.
-

De-aceii-1 trist... Amurgui in nour1 roe muria,

Si-un vint ca o Were de ril trecea prin floarea
Cireelor ce albul covor IT aeerneafi
Peste ruina neagr a zidurilor arse,
Si in vzduh mireazma uoar rtcig.
Si ne simtiam in anti lume uor plutind
-

CEA DE-A DOUA.

Aceasta se intImpli la fetele btrine...

CEA DE-A TREIA.

Ba chrar e la b4trine cell a btrinl brball.;.

CEA D'INTA.10.

Tinere i btrine, ni-I sufletul acelae,

Si, peste tot ce este, mal urmreee-un dor...

Dar s venim la Yon, la mirele de nth!.

www.dacoromanica.ro

T.. -.1

647

N. IORGA. : INVIEREA LUI STEFAN -VOD.

.

CEA DE-A DOUA.

--

Pe care cine n'are un mire, 1-ar

_
-

CEA DE-A TREIA.

0 1-ar iubi i-aceia ce-ar fi si se mrite !

CEA D'INTI.

Si cine nu-1 iubqte : tinr, frumos, orfan ?

Mergea VodA ca'n basme un fill de ImpArat,

Si-1 tremura surguciul eel alb pe fruntea triad.
N'avea ochl pentru floarea ce s'atRrnea in cale-I,
S,i niel pentru mAnunchiul ce 'Dgenunchind i-am dat,
Si 1-am cules pe urmA stArmat i plin de tern :
Privia tint spre Marea de singe din Apus...
UN TERAN (se desface diatr'o ceatl care ad de privete).

Si mA iertatl cl vorba cutez sA mi-o amestec,

Vol, fete din Suceava cu vi i vesel rost...
.

FEMEILE.

I'auzl cum tie badea binetele s'aduc...

TERANUL.

*Liam, acuma altul mi-e gindul... Privia, ziel,

CAtre apusul care se isprAvia in singe, .
Si v miratl cA ochi-1 cu jale &daft
CAtre nemrgenirea cea rosie ? Era
Ca seara ceia din urmA a sfintulul s tatA....
-

TOT! TERANII.

SA-1 pomeneascA Domnul pe cel mare i bun!

UN OR4EAN.

SA-1 pomeneascA, dragA ! Dar titt cit am pltit

Nol strAlucirea care 1-a 'neununat pe &mint ?

De cite orl negotul de dqmani ni s'a'nchis

Si marfa noastr merse la (limit in dobind,
Si crezi c ni-a Intora-o vre-odat innapol ?...

Iar el sttea 'n cetate incunjurat de pradl...

.or

.
www.dacoromanica.ro

NEAMTJL ROMNESC LITERAR

648

'

ALTUL.

Vezt zidurile astea ? Nu el le-a Innltat, Ci le-a primit de-a gata, ca scumpi motenire,

De la acela care: cel Bun a fost numit.

Dar pin' la dinsul nimenI nu ni-a adus peirea
Prin flicirile care orap-ail mistuit.
Le vezT, iat ce Iasi Suceven zidurl rupte,
Cenup ce odati averea noastr' a fost !
TERANUL.

i crez c e mal bine de bietele: celibe...

-

ORLENII.

Atunct de ce spre dinsul mal suspinatT ap.?

Vre-o binecuvintare s'a dus cu el In groap ?
.

TERANUL.

Averea st In cask dar casa-1 pe pinaint,

Si pot s se topeasc aver! i case toate,
Numal pimIntul nostru s nu rmlie rob.
i azI e rob prin fapta cut se rostegte astfel !
TERANIT.

i no! nu vrem pgInil s ne socoati rob!

Si s lsm robia ca motenire-a noastri,

Chid ni-a 'Meat bitrinif slobod acest pmlnt.

i lantul cel de aur mal grad e pe grumazurl...
FEMEILE.

Ian mitt gllceava ce 'ntr'ingil s'a stirnit

In zi de sirbtoare ce chiam bucurie
In tam unde flicirl i sabie a trecut
LisatY, jupinl, ncazul pe Stefan ; DumnEzeil.

L-o fi iertat In cerurl pentru averea arsi,

Si vol, flcl, pe Stefan nu-1 veil aduce iar
Din tuna unde trupul cel sfint so odihne2te.
Ci v uitatl ce mIndri priveliste-1 aic!....
A DOUA FEMEIE.
(uitindu-se in zare.)

Cela din fund e Paga : pe jetul luI de aur

www.dacoromanica.ro

N. IORGA : INVIEREA LUf *TEFAN-VODA.

61-9

Urit e, mama draga. Ce mal Arap pill() !

CEA DE-A DOUA.

Cum deapana ea mina uncut? barba-I rara !

-s

CEA DE A TREIA.

Ce-or fi ostagiI cari stag ling el sleitt

Supt un tufig de pene ce vintul le cltegte ?
.

UN TERAN.

Slut ienicerif. Alba li-s penela aict,

Not le vedem patate cu pielturl de singe.
.

UN OR4EAN.

'

Dar ce frumoasi oaste I Ce slut bietil teranl

Al nogtri 'n potrivire cu nzdravanl ca ding?!
-

UN TERAN.

Adevarat, jupine. I nigte blest zdrentogl,

Cari culeg o pine alba la masa voastra

i earl 'n largul teril ale vostre avert.
Pe trupul lor nu-I aur, laid in alb, niel
Niel stofele in care va 'nvegmintatl fudul,
Ci numal o camaga scaldata de sudoarea
Atitor ostenela gi-atitor suferintf...
Si-adesea o patreaza gi lacrima gi singe.
Ef, eel frumogl de colo, slut multi, satul i dirjl,
Dar i-am vazut adesea, in vegmintatl in zale,
Fugind de ceata noastrA, Astor putinl gi gol, .
Si Imparatul insug1 a tr( bait
cada
Cu toat' a lul putere, din turnurl fulgerind,
Ca al rasping 'n codru ranitil ()Oil noastre.
-

INTAIA FEMEIE.

Nu prelungitl o vorba zadarnica ; va gti :

VA e ma! naiads? fapta decit vegmintul vostru,

Dar cele de (data cu bine s'a sfirit...

(Glalurl dintre leranl.)

Ce ziel, rat frate, bine-1 tip cum e la nol?

www.dacoromanica.ro

,
,

,1

650

NEAMUL ROMANESC LITERAR

ALTUL.

E bine: doarme pruncul ucis la slnul maicel,

Si 'n loc de grill culegem cenuA i pAmint !
.

"

TOATE FEMME.

SA-I biruim cu glasul pe acet1 minioI !

.

CEA D'INTAIC,

Aug, ritsunti cintec de trImbiti, aril aspre 1

(Se aud tritnbitile Turcilor.)
CEA DE-A DOUA.

CA nu-I obinuitA nicI bucuria lor !

UN TERAN.

Dar clopote nu sunA la o aa zi mare ?

,

UN ALTUL.

`.

preotil, VIAdica, de slojbA nu-s gAtitl?

UN APROD.

Clad al stApIn In cask ascunzI tot ce nu-I place.

Veni-va Halal nuatil ; da-odatA-I rinduit
SI se IndeplineancA de Voda Inchinarea.

UN TERAN.

0 Inchinare ? Poate la vre un trup de dint ?

_

APRODUL.

Ce stint I Ii vezl pe afintul cel negru i buzat,

Tot Imbracat In aur ca moatele 'n biseriel :

Aceluia se care azl al ne InchinAm.

TERANUL.
4:

Inti robia teril, i-apol nunta lul VodA...

Avea dreptate-acela ce-aice ne-a chemat.
(pintos.)

Si undo e samsarul care-a vindut Moldova ?

Unde-I juplaul Nagua cu suflatul hain?...
-

ALT TERAN (ferit).

Ce te amestecl, frate, In rostul Cirmuiril ?

www.dacoromanica.ro
4

'
;

651

N. IORGA : INVIEREA LUT STEFIN-VODI.

r s

UN BTRIN (preflcut.)

Doar nu ne-a chemat nime, ci singarl am venit,

Ca NA vedem mindreta acestel zile sfinte...
(aspru.)

Ci mat pAze0e-tt gura chid spul despre holed,

CA Damn ez
lucreaz1 prin fapta lor, firtate...
Oct nu-1 aa, jupine aprod?
APRODUL.

0 fi aa,
Dar nu mi-1 e iertat mie sA hotrsc acestea.
(ilipare in muIlime; un pehlivan negru ajunge 'ntr'o sAritura
intre femel, care se impriltie speriate.)
0 FEMEIE.

'

Ia uite dracul !
-4

ALTA. FEMEIE.

Negru-1, 'Hristoase, i urn!

"

11:

UN ORASEAN.

SA vezt, pate cA-1 Papa! A mat

In !Dunn?

ALTUL.

Nu-1 el, dar nu se poate EA nu fie 'nruditt.

'

UN AL TREILEA.

h chid i-o cre0e barb,

i ora mare.
A

UN TERAN.

EA o s-rat fac o cruce, sA vAd dac'o peri.

"

(Face cruce. Pehlivanul se strimbl la dinaul, apol 41 face i el

cruce, pe burt.)
UN GLAS.

.s.

BatjocurA de cele sfinte nu vom rAbia 1

-

ALTUL.

*i dAm i 'n Nccuratul dad ni spurcA legea.

-

s'

www.dacoromanica.ro
a"

a;

'

NEAMUL ROMANESC LITERAR

652

UN AL TREILEA.

'

AfarA, spurcAciune !

UN AL PATRULEA.

Te d in ladul tti !

(Pehlivanul plere intr'un salt. Iebicerl yin cu betele i imprglie

multimea, pe chid din fund vine alt aunet de trimbip.)
0 FEMEIE.

null...

Veda sosete... (boom) Val, m'a otinjit

SAlbatecul...

0 BABA,
4

sa-ll crape ochil din cap. SA n'al

Parte de ziva asta...
,
UN OR4EAN.

Dar ce-s e om de rind

De dal ca inteun cine...

'

UN TERAN.

Nu da, cA te-am mincat !

Tu, pulA pAgin de lele, nAscut la o rscruce.
Si dAm i nol
'

BTRINUL.

(*nit.)

Acuma nu vom d.

Ci stapinegte-tl, frate, pornirea i-aibl rAbdare

(de aproape ; cu jumAtate de glee.)

Pe-al nostru-1 vezI ?

'
TERANUL.

- f,
.

Pe cine?
BATRINUL.

'

Pe eine? Pe eel stint!

APRODUL.
:

Ce dint valet! vol? Unde-i? SA-1 vAd ei eft...

www.dacoromanica.ro

-^

N IORGA.: tNVIEREA LUT VEIrAN-VODi.

653

BTrItNUL.

Nimic.

Ayem i nol o vorba.

APRODUL (trece lanainte.)-

Vorbitl, baietl, Vorbitt:

E vole In Moldova orlc sa se vorbeasci..
Iar fapte fac aceia ce pot..
,A

TERANUL (riztnd).

Privete-acolo 1
(!ndatA mat multl Oran! ae adunA i priveec lung. Apare In fund
cAlugArul cuprina tntr'un zlbranic negra.)
*

FEMEILE.

Hal s privim i nol.

OR4ENII.

Ce este de vlizut?
BITIttNUL.

Iat sosese spahil id tropot de nvala".

(arat in ala parte.)
0 FEMEIE.

Valtrapurl lungi se lash Olin 'n pmint;..

ALTA.

Lueesc

Prinse la cal in frunte stele de pietre scumpe...

A TREIA`.

Viz! blnile bogate, vezl steagul lor cel ros...

UN OR4EAN.

Nu And e aa blan niel cu trel mil de galbenl.:,

APRODUL (lovelte ca toiagul).

Tacett I Deschidetl drumul ! Vod Maria Si

www.dacoromanica.ro

.
^+-

654

.
*

NEAMUL ROMANESC LITERAR

SCENA a II a.
Alexandru, Negrea. Aceia0.

it*

ALEXANDRU (descaled. E Ingrijorat, multi cu ochil.

sul Negres.)

Lint dtn-

MULTIMEA.

Tralasc Domnul noqtru cel blind tram multI an!!

FEMEILE (arund thug).

,

Prin floarea primveril s mergf spre verl bogate,

sa-tI soseasc iarna Unit, Maria Ta I
.

OR4ENIT.

'

zilele DomnieI tot cu bie1ug si fie,

Ca'sa putem norocul a-tf binecuvinta.
(Teranil strin1 laolalt stall mutt Ei se &undo.)
NEGREA.

Ci 'ngenunchiatf, prostime
'

(Teranil rAmin In plcloare.)

ALEXANDRU.

I3ine-atf venit, ostaIl

TERA NII (zgomotos).

te-am gasit,cu bine, Doamne i fi da Doran

NEGREA.
_

(se ageaza intre tend i Down.)

Acum a venit rindul s vorbim nol, Merit,

Cel cari 'n ceasul maril primejdil ce-a trecut,
Te-am ridicat In Scaun de motenire dreapta,
Si stAm In juru-tf straj spre.a nu te-ameninta
(Vorbegte dopiest, privind pe Doran ha ochL)
celor cari ne stpinesc. i, iarat31,

Urgia
Spre-a nu duce 'n primejdil ispita celor rfil...
Boiert, ea fim In jurul Marie! Site tot!!
(Boieril il IncunjurA.)

Acuma potI fi sigur de lin4te i pace

Nol tim ce tim

www.dacoromanica.ro

a.

e^
M. BOCOCI13 : CINTECE POPORANE BUCOVINENE.

655

(Alexandru treaare.)

i-om face ce trebuie BA facem...

'

ALEXANDRU :(botlrit).

E mare ceas acesta, boierl, i ma iertati

Dad volt spune vorbe de adevar orldruf :

SA facem deocamdata semnul a cela care

Ne uneste cu totil in lege si ln neara.

(d

el ridice braid] ; nu poate.)

NEGREA (incet).

i nol stim semnul.

Un semn ?

i, dad-1 fag!, il fac...

(Alexandru se opreate.)

II fac ! E ti spre cine neat! ()chi ratacesc.

Si nu m tera
Vez! colo acel tkrr voinic
Ce sede 'n preajma Pap! si-1 potriveste blana:
-

E fiul cold care- si-a zis Petru Aron

Si a ucis pe tatAl luf Stefan-Veda Insug,
cuf i-3 drag! angle!, calugar poate fi,
Cad este o chilie care stpinu ateapti I
(Urmead.)

N. IORGA.

11111Mill

Ontece poporane bucovinene.

CULESE DE M. BACIU.

Aleittirea cu drumul
Ard badea cu plugul,
Lelea trece cu prinzul.
Badea lasd plugu'n brazdd,

fi stringe pe lelea'n braid.

- Mind, bade, boil bine,
Nu finea ochil la mine ;
Ochil mid is marl paled,
$i fi-or minca boil Cafe
Niel nu-i fl, bade, cu bol,
Niel n'om fl nol

'
-

www.dacoromanica.ro

66

REAMUL ROMNESC LITERAR

. .

Frunzd Verde de molizi,

Fost-am amindoi iubiii,
Ca dol juncani potrivitt,

Cum ajwn gl in tirg ii vine.

,

Frunzei verde lemn uscat,

Dind cram holtei in sat

Aveam cal de 'nedlecat
Cdrucioard de plimbat ;

Dar, de cind m'am insurat,

Calul lupii l-a mincat, _
cdrufa s'o, stricat.

CRONICA."
Dup talentatul tinar poet Oreste d-na Maria ,Bainlescu, cunoscutascriitoare din Brasov, (la o bund si limpede traducere in hexametrli
originalului a idilei lui Goethe Hermann si Doroteav.
* in 0 delegatie de rzesi in Capital sat istoricul nnui sat mol-

N.

"

_.

dovenesc (Bucuresti, Biblioteca Viata Agricola), cnnoscntul scriitor

Virgil Caraivan presint, inteo forma* literard foarte atrgitoarer

poveatea judeatilor purtate, cu staruint, dar fr folos, de razegli
din guletea, iSirbiis de odinioara. Acest nnme vine de la o colonisare straind. GU Bulgari. Vechii razesi erail Britani, de la un mop
Bialtd (nu Braie, care ar fl dat Brdiesti). Certele se purtart intro
cei cu hrisov si cei ce nu-1 avuser sati nu-1 mai avea. Proprietatea mare se iveste prin boieri din neamul Costachi si din neamul
-Lambrino (care iea ca despdgubire pmint pentru un taur innecat infintin rizseasc). D. Caraivan cia si resumate dupi nnele acte
mai importante (incepind cu al lui tef au-cel-Mare din 4493).
Portnl bdtrinesc, tunica de postav negru, incrcati de fireturi,,
arat ca la aceasta margene skenii aveat odata un rost militar.
Sint adevrate pagini .de istorie imbrdcate in stile nnui scriitor
-de talent.
Vechea Famine reapare intinerit, in eleganta foaie literari
llustrata Cosinzeana, pe care incepe a o publica la Ordstie intreprinzdtorul tinr SebaStian Bornemisa. Are materie bun 1 felurit,
sl nick) pretenVe. Asa s rmiie, si sa ailed noroc I
L
-

Irmo wine ft4810131,

ROMNXSCP, VLKNII-DR-MUNTR (PEAHOYA)...

www.dacoromanica.ro

'